Gripa este o afectiune virala contagioasa cu fenomene de afectare generala, cu aparitie sporadica, epidemica sau chiar pandemica, determinata de infectia cu virusurile gripale.

Exista trei tipuri principale de gripa:

tipul A, cel mai patogen, implicat in pandemii tipul B, care determina imbolnaviri locale tipul C, cel mai slab patogen

Gripa poate determina aparitia de epidemii sporadice diferite ca severitate cu manifestare in principal in sezonul rece (lunile noiembrie-martie).

Cum se transmite gripa?

Gripa este o infecţie virala care se raspandeşte cu usurinta de la o persoana la alta pe cale aeriana (tuse, stranut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate (care se afla pe mainile acestora sau pe suprafeţele contaminate). Statistic o persoana bolnava va infecta intre 1-3 persoane sanatoase.

Care sunt semnele de boala?

Desi multe persoane sunt expuse la infectie mai ales in sezonul rece, nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se si imbolnavesc. Evolutia si aparitia simptomelor depind de imunitatea fiecaruia dintre noi, gradul de protectie individuala (influentate de stilul de viata, alimentatie, boli cronice pre-existente etc), tipul de virus, anumite conditii fiziologice (sarcina, copil mic), obezitate etc. Astfel, nu toate persoanele infectate devin simptomatice. Spectrul manifestarilor bolii este extrem de variat de la simptome minore pana la pneumonii severe, encefalita, insuficienta cardio-respiratorie sau septicemie, oricare dintre aceste forme fiind amenintatoare de viata. Aceste forme severe de boala pot fi cauzate de virusul gripal sau de alte infectii virale sau bacteriene care survin pe terenul imunologic deprimat de infectia primara. Formele cele mai severe de boala se intalnesc la varstnici, la copii sau la cei cu boli cronice (diabet zaharat, afectiuni cardiovasculare, pulmonare, hepatice, hematologice, neoplazii, infectie cu HIV). Forme severe de boala pot surveni insa si la persoane aparent sanatoase, indiferent de varsta acestora.

Cele mai comune semne de boala sunt: febra, tuse, dureri in gat, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, stare de rau, oboseala, inapetenta (lipsa poftei de mancare).

Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamana cu alte infecţii virale respiratorii (inclusiv guturaiul/ raceala), insa sunt mult mai severe. Raceala este produsa de alte virusuri respiratorii, nu de virusul gripal. In cazul racelii, simptomele sunt limitate de obicei la cap si gat si constau in: rinoree, stranut, dureri in gat, hiperlacrimare, dureri de cap, stare subfebrila.

Cand apar simptomele?

In medie perioada de incubatie (perioada de la momentul contactului cu virusul pana la aparitia simptomelor) este de 2-3 zile, existand insa si perioade care ies din intervalul mediu si acopera perioada de 1-7 zile. O persoana bolnava este contagioasa in medie 1-2 zile inainte

de aparitia simptomelor si inca 3-5 zile dupa aparitia acestora. Pentru limitarea contactului cu persoane sanatoase si evitarea extinderii bolii, toate cazurile confirmate sau suspecte trebuie izolate. Cazurile necomplicate se vindeca in medie in 7 zile de la debutul bolii. In pandemii caracteristicile epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, acestea variind in funcţie de tipul de virus şi de nivelul de imunitate al populaţiei faţa de un virus.

Cum sa ma protejez de gripa?

1. Evitaţi contactul cu persoanele bolnave:

Indepartati-va de persoanele care tusesc sau stranuta. Evitati spatiile aglomerate. Nu vizitati persoanele bolnave. In cazul in care vizitaţi sau ingrijiţi o persoana

bolnava de gripa, este recomandat sa purtaţi masca tot timpul cat sunteţi impreuna in aceeaşi camera.

2. Aerisiti zilnic camera in care dormiti sau spatiul in care lucrati. Aerisirea incaperilor sau a birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-22 grade C si igienizarea corespunzatoare a spatiilor si suprafetelor este esentiala.

3. Respectati regulile individuale si generale de igiena.

Spalati-va cat mai des pe maini cu apa si sapun (spalatul trebuie sa dureze cel putin 20 secunde, mainile se spala atat pe partea anterioara cat si posterioara si se clatesc cu apa din abundenta, apoi se ususca cu prosoape de hartie sau aer cald). Daca nu sunteti in apropierea apei, folositi un agent de curatare pe baza de alcool. Dezinfectantele pentru maini pe baza de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mainile contaminate, insa spalarea cu apa şi sapun este mult mai eficienta. Incercati sa nu atingeti cu mana ochii, nasul sau gura. Microbii se raspandesc frecvent in acest fel.

Este important ca persoanele care tusesc sau stranuta, sa-si acopere gura si nasul cu o batista de unica intrebuintare, batista care se arunca dupa utilizare.

Persoanele care prezinta semne ale bolii (fac febra, au frisoane, tusesc etc) trebuie sa se prezinte la medic. Riscul de contagiozitate este maxim la debutul bolii.

Omul bolnav se izoleaza de restul familiei intr-o camera corespunzatoare din punct de vedere igienic (luminoasa, aerisita, cu o temperatura medie de 22 – 24 grade Celsius). Bolnavul va folosi batiste igienice in caz de tuse sau stranut pe care le va arunca dupa utilizare.

Mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in comunitate.

4. Utilizarea maştii de catre persoanele bolnave pentru a-i proteja pe contacţii direcţi. In cazul in care o persoana tuşeşte sau stranuta, este recomandat sa folosesca o masca de protectie pentru a reduce riscul de infectare in randul apropiatilor. Masca este foarte utila in urmatoarele situatii: cand bolnavul se afla in contact apropiat cu persoane sanatoase, in mijloacele de transport, cand merge la spital.5. Stil de viata sanatos. Se recomanda o alimentatie echilibrata, consumul de fructe si legume bogate in vitamine, renuntarea la fumat, evitarea consumului de alcool, respectarea programului de odihna.

6. Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei si a complicatiilor sale.

Cine ar trebui sa se vaccineze?

persoanele in varsta sau cu handicap, cele institutionalizate, adultii si copiii cu afectiuni cronice (cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale, hemoglobinopatii si cu imunosupresie)

persoanele cu varste peste 65 de ani, copiii si adolescentii (intre 6 luni si 18 ani) carora li se administreaza medicatie pe termen lung cu aspirina si care sunt astfel expusi riscului de a dezvolta sindrom Reye in urma unei infectii gripale

persoane, care prin natura ocupatiei, pot transmite gripa celor din categoria cu risc crescut, respectiv medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale si unitatile sanitare ambulatorii (cu prioritate a celor din maternitati, sectiile de terapie intensiva, statii de salvare)

persoane care prin natura profesiei sunt in contact cu un numar important de persoane sau care lucreaza in spatii aglomerate

salariatii institutiilor de ocrotire a copiilor si batranilor si cei ai unitatilor de bolnavi cronici, membrii familiilor (inclusiv copiii) care includ persoane in categoria cu risc crescut de complicatii ale gripei.