Grile Licenta Dr Civil an 2

Download Grile Licenta Dr Civil an 2

Post on 25-Dec-2015

2 views

Category:

Documents

0 download

DESCRIPTION

grile

TRANSCRIPT

GRILE DREPT CIVIL AN 2

1. In legislatia romana, termenul de contract:1nu este echivalent cu acela de conventie;2este echivalent cu acela de conventie;3este echivalent cu acela de conventie numai atunci cand partile stabilesc aceasta.

2. Vointa juridica se poate exterioriza, in sensul incheierii actelor juridice, cu respectarea:1numai a dispozitiilor imperative ale legii;2numai a ordinii publice si a bunelor moravuri;3dispozitiilor imperative ale legii, a ordinii publice si bunelor moravuri.

3. Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie:1prin simplul acord de vointa al partilor, simpla manifestare de vointa a acestora, neinsotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului;2intr-o anumita forma solemna, care este, de regula, forma autentica;3prin acordul de vointa al partilor, insotita de remiterea materiala a lucrului.

4. Contractele reale se caracterizeaza prin aceea ca:1este necesara respectarea formei autentice la incheierea acestora;2este necesara remiterea materiala a lucrului la incheierea acestora;3este suficienta realizarea acordului de vointa al partilor pentru incheierea acestora.

5. Contractele sinalagmatice (bilaterale) se caracterizeaza:1prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce;2numai prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor;3numai prin interdependenta obligatiilor reciproce.

6. Contractele unilaterale:1implica un acord de vointa al partilor;2nu implica un acord de vointa al partilor;3sunt rezultatul manifestarii unilaterale a unei singure vointe.

7. Actele juridice unilaterale:1sunt contracte;2nu sunt contracte;3reprezinta un acord de vointa.

8. Contractele sinalagmatice imperfecte:1sunt simple contracte sinalagmatice astfel concepute de parti;2sunt contracte unilaterale, cand, pe parcursul existentei acestora ia nastere o obligatie si in sarcina creditorului, fata de debitorul contractual;3sunt contracte unilaterale obisnuite.

9. Pentru determinarea caracterului oneros sau gratuit al unui contract:1nu poate fi folosit decat criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract;2nu poate fi folosit decat criteriul echivalentei avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere in contractul pe care il incheie;3poate fi folosit criteriul cauzei (sau scopului), iar ca si criterii ajutatoare pot fi folosite criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract si criteriul avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere la incheierea contractului.

10. Contractele cu titlu gratuit:1nu sunt contracte intuitu personae;2sunt contracte intuitu personae;3sunt contracte sinalagmatice.

11. In materia dreptului succesoral, reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor privesc:1numai contractele cu titlu gratuit;2numai contractele cu titlu oneros;3atat contractele cu titlu gratuit, cat si contractele cu titlu oneros.

12. Contractele cu titlu oneros pot fi subclasificate in contracte comutative si contracte aleatorii, hotarator pentru definirea celor doua specii de contracte fiind:1certitudinea sau incertitudinea intinderii prestatiilor la momentul incheierii contractului;2avantajele patrimoniale urmarite de parti;3opozabilitatea contractului fata de terti.

13. Reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor se aplica:1atat contractelor dezinteresate, cat si liberalitatilor;2numai liberalitatilor;3numai contractelor dezinteresate.

14. Contractele prin care se constituie sau se transfera un drept real sunt:1contracte declarative de drepturi;2contracte generatoare de drepturi de creanta;3contracte constitutive sau translative de drepturi reale.

15. Se poate pune problema unei suspendari a executarii, din motive de forta majora:1numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva;2numai in ipoteza contractelor cu executare imediata;3atat in ipoteza contractelor cu executare succesiva, cat si in ipoteza contractelor cu executare imediata.

16. Oferta de a contracta poate fi facuta:1numai in scris sau verbal;2numai in scris sau tacit;3in scris, verbal sau tacit.17. Oferta trebuie sa fie:1o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic, ferma, neechivoca, precisa si completa;2numai o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic;3numai o manifestare de vointa ferma, neechivoca, precisa si completa.

18. Daca inainte de acceptarea ofertei ofertantul devine incapabil sau decedeaza, oferta devine:1ilegala;2fara obiect;3caduca;

19. Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului:1nu atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse;2atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse;3atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse numai daca partile prevad aceasta.

20. Oferta este:1un act juridic de formatiune bilaterala;2un act juridic de formatiune unilaterala;3un act juridic de executare succesiva.

21. Antecontractul:1este o oferta;2este un inceput de dovada scrisa;3nu este o oferta;

22. Acceptarea ofertei reprezinta un raspuns in care se manifesta acordul cu oferta primita si poate fi:1numai expres;2numai tacit;3expres sau tacit.

23. Tacerea poate sa insemne acceptarea a ofertei:1numai cand legea o prevede expres sau cand partile convin ca simpla tacere sa aiba valoare de acceptare;2numai cand legea o prevede expres sau cand ofeta este facuta expres in interesul celeilalte parti;3cand legea o pfrevede expres, cand partile convin ca simpla tacere sa aiba valoare de acceptare sau cand oferta este facuta expres in interesul celeilalte parti.

24. Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:1sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, sa fie acceptata numai de persoana careia aceasta i-a fost adresata, sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata;2numai sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, iar acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata;3numai sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, sa fie acceptata numai de persoana careia aceasta i-a fost adresata si sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata.

25. Posibilitatea de revocare a ofertei si caducitatea acesteia se apreciaza:1in raport de momentul si locul incheierii contractului;2in raport de momentul incheierii contractului;3in raport de locul incheierii contractului.

26. Interpretarea contractului:1este sinonima cu proba contractului;2este diferita de proba contractului;3poate fi sinonima cu proba contractului atunci cand partile stabilesc aceasta.

27. Discordantele care pot sa apara intre vointa reala si forma in care aceasta a fost exprimata, discordantele care implica interpretarea contractului:1se confunda cu simulatia;2nu se confunda cu simulatia;3da nastere unei forme speciale a simulatiei.

28. Clauzele indoielnice ale contractului:1se interpreteaza in sensul care reiese din natura contractului;2se interpreteaza in sensul in care acestea pot produce un efect;3se interpreteaza conform modificarilor pe care partile inteleg sa le faca.

29. Clauzele indoielnice dintr-un contract:1se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul;2se interpreteaza in folosul celui care se obliga;3se interpreteaza conform regulilor din materia simulatiei.

30. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate, daca transferul unui bun este afectat de o conditie, atunci cand bunul piere pendente conditione, riscul contractului il suporta:1proprietarul sub conditie rezolutorie;2dobanditorul bunului;3transmitatorul bunului.

31. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate si care au ca obiect un lucru cert, cand dobanditorul este sub conditie rezolutorie si bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de:1dobanditorul;2transmitatorul;3atat de dobanditor, cat si de transmitator.32. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate si care au ca obiect un lucru cert, atunci cand dobanditorul este sub conditie potestativa si bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de:1dobanditorul;2transmitatorul;3atat de dobanditor, cat si de transmitator.

33. Distinctia dintre rezolutiune si reziliere are in vedere:1aceea ca rezolutiunea desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor, iar rezilierea desfiinteaza efectele contractului cu caracter retroactiv;2aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv efectele contractului, iar rezilierea desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor;3numai contractele sinalagmatice (bilaterale).

34. Daca in cadrul unui contract sinalagmatic (bilateral) obligatia a devenit partial imposibil de executat:1executarea contractului se va face in alti termeni;2se reduce corespunzator prestatia pe care cealalta parte ar trebui sa o execute, iar debitorul obligatiei imposibil de executat suporta riscul contractului numai in limitele partii pe care nu a executat-o;3debitorul obligatiei imposibil de executat este tinut sa plateasca penalitati.

35. In cadrul contractelor translative de proprietate, riscul contractului este suportat de:1partea care avea calitatea de proprietar al bunului la momentul pieirii fortuite a acestuia;2transmitatorul bunului;3dobanditorul bunului.

36. Atunci cand un contract translativ de proprietate are ca obiect un bun individual determinat, riscul contractului il suporta:1transmitatorul;2dobanditorul;3partea care se afla in culpa.

37. In contractele sinalagmatice (bilaterale) translative de proprietate, transferul dreptului de proprietate se produce prin realizarea acordului de vointa al partilor, iar riscul contractului il suporta dobanditorul:1atunci cand are ca obiect lucruri determinate generic;2atunci cand are ca obiect lucruri individual determinate;3atunci cand are ca obiect sume de bani.

38. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) translative de proprietate care au ca obiect bunuri certe, care au pierit fortuit inainte de predare catre dobanditorul acestora, atunci cand inainte de pieirea lucrului transmitatorul a fost pus in intarziere intrucat acesta nu-si executase obligatia privind predarea bunului, riscul contractului se suporta de catre:1transmitator;2dobanditor;3de partea aflata in culpa.

39. Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor sinalagmatice (bilaterale) confera acestora efecte speciale, anume:1daca una dintre parti este in imposibilitate fortuita de a-si executa obligatiile care ii revin, trebuie rezolvata problema riscului contractului;2existenta unei conditii rezolutorii subintelese de catre parti;3desi una dintre parti era gata sa-si execute obligatia sau chiar si-a executat-o, cealalta parte refuza in mod culpabil sa-si execute obligatia.

40. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului este necesar ca:1partile sa fi stabilit conventional, termene precise pentru executarea obligatiilor;2obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba izvorul in acelasi contract;3din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, care poate fi si partiala, dar considerata suficient de importanta.

41. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:1il constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor sinalagmatice;2il constituie vointa partilor;3il constituie culpa uneia dintre parti.

42. Raspunderea civila delictuala constituie o sanctiune de natura civila si aceasta se aplica:1asupra patrimoniului persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii;2in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii;3pentru pedepsirea delictelor civile savarsite.

43. In situatia in care autorul prejudiciului a decedat inainte de a i se stabili intinderea raspunderii acestuia, obligatia de acoperire a prejudiciului:1nu se transmite mostenitorilor sai;2se transmite numai mostenitorilor rezervatari;3se transmite mostenitorilor sai.

44. Raspunderea civila delictuala:1are o functie de pedeapsa penala;2are o functie de pedeapsa conventionala;3are o functie reparatorie.

45. In situatia coautoratului, la savarsirea delictului civil, raspunderea civila:1are caracter divizibil;2are caracter solidar;3are caracter indivizibil.

46. Poate exista prejudiciul:1numai atunci cand sunt incalcate drepturi subiective civile patrimoniale;2numai atunci cand sunt incalcate simple interese ale victimei;3cand sunt incalcate drepturi subiective civile patrimoniale si cand sunt incalcate simple interese ale victimei.

47. Pot fi acoperite, pe cale patrimoniala, daunele morale:1nu;2da;3numai cand delictul civil a constituit si infractiune.

48. Conditiile repararii prejudiciului sunt:1acesta sa aiba caracter cert si sa nu fi fost reparat inca;2numai sa aiba caracter cert;3numai sa nu fi fost reparat inca.

49. Raspunderea civila delictuala:1se angajeaza numai atunci cand autorul prejudiciului are deplina capacitate de exercitiu;2se angajeaza cand fapta ilicita a fost savarsita cu vinovatie;3se angajeaza si in cazul in care lipseste vinovatia.

50. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale:1este necesar sa existe discernamant;2este necesar sa existe deplina capacitate de exercitiu;3este necesar sa existe intentia autorului.

51. In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor minori:1daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta discernamantului minorului;2daca se probeaza existenta discernamantului si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu;3daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu.

52. Sunt considerate conditii speciale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor minori, conform prevederilor art. 1000 alin. 2 din Codul civil:1existenta unui prejudiciu si copilul sa fie minor;2existenta unui prejudiciu si copilul sa aiba locuinta la parintii sai;3copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai.

53. Fundamentul angajarii raspunderii parintilor pentru prejudiciile produse de copiii lor minori, conform prevederilor art. 1000 al. 2 Cod civil il instituie:1numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere a copiilor;2numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere si educare a copiilor;3neindeplinirea obligatiei de supraveghere, educare si crestere a copiilor.

54. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru prejudiciile cauzatoare de copiii lor minori, in conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil, ca si conditii speciale, este necesar ca:1copilul sa fie minor si sa aiba discernamant;2copilul sa fie minor si sa locuiasca cu parintii sai;3copilul sa aiba discernamant si sa locuiasca cu parintii sai.

55. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru prejudiciile cauzatoare de copiii lor minori, in conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil, este necesara indeplinirea unei conditii speciale, anume copilul sa locuiasca cu parintii sai. Atunci cand copilul locuieste temporar la alte persoane (prieteni, rude):1nu mai este indeplinita conditia speciala de locuire a copilului cu parintii sai;2este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii sai;3este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii sai, numai atunci cand acestia il pot supraveghea.

56. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, iar victima prejudiciului poate actiona in judecata:1numai pe parinti;2numai pe parinti si pe minor, daca acesta are discernamant;3pe parinti in temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil si pe minor, in temeiul art. 998-999 Cod civil.

57. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, iar victima prejudiciului poate actiona in judecata pe unul dintre parinti. Daca acesta plateste:1nu i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte;2i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte numai daca se face dovada lipsei sale de interes in supravegherea, cresterea si educarea copilului;3I se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte, pentru partea de contributie ce-I revine din prejudiciul acoperit de primul parinte.

58. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 5 din Codul civil, parintii sunt exonerati de raspundere pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori cand dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil si acestia pot invoca:1imposibilitatea supravegherii copiilor, fiind plecati din localitate;2existenta unui fapt exterior copilului si care a determinat savarsirea de catre copil a faptei ilicite (existenta unui caz fortuit, a unui caz de forta majora sau fapta unei terte persoane pentru care parintii nu sunt tinuti sa raspunda;3existenta unei perioade in care acestia au fost lipsiti de discernamant.59. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si:1institutorii si artizanii nu sunt aparati de raspunderea civila delictuala;2institutorii si artizanii sunt aparati de raspunderea civila delictuala, daca pot face dovada ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil;3institutorii si artizanii sunt aparati de raspunderea civila delictuala, daca dovedesc lipsa de discernamant a elevilor sau ucenicilor.

60. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si:1raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea;2raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si nu implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea;3raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea numai atunci cand prejudiciul este cauzat cu intentie.

61. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si legiuitorul:1a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului;2a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, si nu prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului;3a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera urmare a culpei profesorului sau mestesugarului.

62. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor pentru:1neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere;2neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si de educare;3neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si incalcarea obligatiilor rezultand din contractul de munca.

63. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si:1raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau de ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului;2raspunderea se angajeaza numai atunci cand elevul sau ucenicul ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar au lipsit motivat de la scoala;3raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau de ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar si atunci cand elevul sau ucenicul nu se gasea sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea acestora si din cauze imputabile profesorului sau a mestesugarului, elevul sau ucenicul, scapand de sub supraveghere, comit fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

64. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si victima prejudiciului are posibilitatea sa cheme in judecata:1pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil si pe elev sau ucenic, in baza art. 998-999 Cod civil, daca acestia aveau capacitate de exercitiu restransa;2numai pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil;3pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil si pe elev sau ucenic, in baza art. 998-999 Cod civil, daca elevul sau ucenicul aveau capacitate delictuala ori fapta a fost savarsita cu discernamant.

65. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si:1in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor este intotdeauna o raspundere subsidiara si va surveni atunci cand profesorul sau mestesugarul reuseste sa probeze ca a exercitat o supraveghere normala asupra copilului si totusi nu a putut sa impiedice savarsirea faptei ilicite;2in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor este intotdeauna o raspundere primordiala si inlatura raspunderea profesorilor si mestesugarilor;3in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor se angajeaza numai atunci cand profesorii si mestesugarii pot dovedi ca i-au educat in mod corespunzator pe elevi sau, respectiv ucenici.

66. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil;2comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc culpa exclusiva a prepusilor;3comitentii nu pot fi exonerati de raspundere.

67. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din C. civ. se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1raportul de prepusenie presupune subordonarea care isi are izvorul intr-un acord de vointa intre comitent si prepus;2raportul de prepusenie nu presupune subordonarea dintre comitent si prepus;3raportul de prepusenie presupune subordonarea dintre comitent si prepus numai atunci cand partile acestuia stipuleaza expres acest lucru.

68. In conformitate cu prevederile art. 1000 al. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1nu este posibila disocierea raportului de munca de raportul de prepusenie;2este posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie;3este posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie numai atunci cand comitentul este o persoana juridica de drept privat.

69. In conformitate cu prevederile art. 1000 al. 3 din C. civ. se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit, daca acesta este de natura sa produca un prejudiciu;2medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice nu are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit, daca acesta este de natura sa produca un prejudiciu, ci medicul va raspunde pe temeiul art. 998-999 din Codul civil, purtand raspunderea pentru fapta proprie;3medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice are calitatea de prepus pentru prejudiciile produse urmare a neindeplinirii unor atributiuni de serviciu, cum ar fi neefectuarea vizitelor medicale sau nerespectarea programului de garda.

70. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si in cadrul conditiilor generale pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:1existenta prejudiciului, existenta faptei ilicite a prepusului, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs si existenta culpei prepusului in comiterea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii;2numai existenta prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului si existenta culpei prepusului;3numai existenta prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului si a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs.

71. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand, urmare a imprudentei, neglijentei, dau nastere unor prejudicii;2nu se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand, urmare a imprudentei, neglijentei, dau nastere unui prejudiciu;3nu se angajeaza raspunderea comitentilor pentru fapta prepusului atunci cand fapta savarsita de prepus nu prezinta nici o legatura cu exercitarea functiei indeplinite de catre comitent.

72. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 Cod civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:1victima prejudiciului il poate actiona in judecata numai pe comitent, pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil;2victima prejudiciului trebuie sa se adreseze mai intai prepusului, pe temeiul art. 998-999 Cod civil si apoi sa il actioneze in justitie pe comitent pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil;3victima prejudiciului poate pretinde repararea daunei suferite actionand in judecata fie pe comitent, pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil, fie pe prepus, pe temeiul art. 998-999 din Codul civil, sau pe ambii, pe comitent pe temeiul art. 1000 alin. 3 Cod civil si pe prepus pe temeiul art. 998-999 Cod civil.

73. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil, se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor lor in functiile incredintate si:1atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii in exercitarea atributiilor ce-I revin din raportul de prepusenie, se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, iar raspunderea civila delictuala a parintilor are caracter subsidiar;2atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, iar raspunderea civila delictuala a parintilor nu functioneaza nici in subsidiar;3atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului sau raspunderea parintilor pentru faptele copiilor minori, la alegerea victimei prejudiciului.

74. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor lor, in functiile incredintate si:1aceasta este o raspundere directa;2aceasta este o raspundere indirecta;3aceasta este o raspundere pentru fapta altei persoane.

75. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 din Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:1paza juridica a animalului apartine numai proprietarului;2paza juridica a animalului poate sa apartina si persoanei careia proprietarul i-a incredintat folosinta animalului;3paza juridica a animalului poate coexista cu paza materiala.

76. In conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:1numai atunci cand animalul se afla sub paza sa;2numai atunci cand animalul a scapat de sub sub paza sa;3atat atunci cand animalul se afla sub paza sa, cat si atunci cand acesta a scapat de sub paza sa.

77. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:1textul se refera numai la animalele salbatice;2textul se refera numai la animalele domestice;3textul se refera si la animalele salbatice si la animalele domestice.

78. In conformitate cu prevederile art. 1001 Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:1persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului poate sa solicite repararea acestuia de catre acela care exercita paza juridica;2persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului nu poate solicita repararea acestuia de catre acela care a exercitat paza juridica, ci numai de la acela care are paza materiala, pe temeiul art. 998-999 din Codul civil;3persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului are posibilitatea sa aleaga, fie sa il actioneze pe acela care are paza juridica, conform art. 1001 Cod civil, fie sa il actioneze pe acela care are paza materiala, in conformitate cu art. 998-999 Cod civil.

79. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:1persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora, fie faptei unei terte persoane pentru care nu este tinut sa raspunda;2persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat fie unui caz de forta majora, fie faptei unei terte persoane pentru care cel ce exercita paza juridica nu raspunde, fie atunci cand prin fapta victimei insasi s-a provocat reactia nedorita din partea animalului, care a condus la provocarea daunei;3persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora sau atunci cand prin fapta victimei insasi s-a provocat reactia nedorita din partea animalului, care a condus la producerea daunei.

80. In conformitate cu prevederile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si:1daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, raspunderea revine proprietarului animalului si nu persoanei care exercita folosinta acestuia;2daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, raspunderea nu mai revine proprietarului animalului ci persoanei care exercita folosinta acestuia;3daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, victima prejudiciului nu mai este in masura sa recupereze dauna nici de la proprietarul animalului si nici de la cel care il detine cu un alt titlu.

81. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si fundamentarea acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:1pe ideea de risc, potrivit careia acela care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective sau pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere;2numai pe ideea de risc, conform careia acela care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective;3numai pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice.

82. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si daca exista o persoana care avea dreptul de a se folosi de animal la data cand acesta a cauzat prejudiciul:1raspunderea va reveni acelei persoane si nu proprietarului animalului;2raspunderea va reveni proprietarului animalului;3raspunderea proprietarului fata de raspunderea celui care se foloseste de animal este o raspundere alternativa si nu cumulativa.

83. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si daca victima prejudiciului este insusi acela care exercita paza materiala, cel care are paza juridica:1nu poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil;2poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil;3poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil numai daca animalul a scapat de sub controlul celui care are paza juridica si celui care are paza materiala.

84. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:1exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege;2nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege;3nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege, insa proprietarul poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului.

85. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si fundamentul acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:1fie pe sistemul Codului civil, axat pe raspunderea bazata pe vina, fie pe existenta unei raspunderi obiective, independent de orice vina a proprietarului;2numai pe sistemul Codului civil, axat pe raspunderea bazata pe vina;3numai pe existenta unei raspunderi obiective, independent de orice vina a proprietarului.

86. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:1numai existenta prejudiciului in raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu;2numai existenta prejudiciului si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie;3existenta prejudiciului, a raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie.

87. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul:1poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;2nu poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;3poate sa inlature raspunderea prin dovadirea altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului, cauze fara de care ruina nu s-ar fi produs.

88. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul, pentru a se exonera de raspundere poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului, cum ar fi:1numai fapta victimei insesi si forta majora;2fapta victimei insesi, fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a raspunde, cazul de forta majora si cazul fortuit;3fapta victimei insesi, fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a raspunde si cazul de forta majora.

89. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:1prezumtia de raspundere este iuris tantum;2prezumtia de raspundere este irefrogabila;3prezumtia de raspundere nu se actioneaza.

90. In conformitate cu dispozitiile art. 1002 C. civ., proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:1proprietarul edificiului nu are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite;2proprietarul edificiului are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite;3proprietarul edificiului nu are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite decat daca era asigurat de raspundere civila.

91. In conformitate cu dispozitiile art. 1002 C. civ., proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite:1numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva locatarului constructiei, pe temeiul contractului de locatiune, daca ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind efectuarea reparatiilor locative;2numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva constructorului ori proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului, care au constituit cauza ruinei;3impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului sau impotriva locatarului constructiei, pe temeiul contractului de locatiune, desi ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind efectuarea reparatiilor locative ori proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului, care au constituit cauza ruinei.

92. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si nu intra sub incidenta acestei reglementari:1raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale;2raspunderea pentru prejudiciile cauzate de edificii, numai daca prejudiciul a fost urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie;3raspunderea pentru viciile cauzate de edificii, indiferent care ar fi cauza producerii prejudiciilor.

93. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si intereseaza cu privire la angajarea raspunderii mentionate:1atat paza juridica, cat si paza materiala a lucrului;2numai paza materiala a lucrului;3numai paza juridica a lucrului.94. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si raspunderea o poarta acela care are paza juridica a lucrului si aceasta:1presupune contactul nemijlocit cu lucrul;2nu presupune contactul nemijlocit cu lucrul;3presupune contactul nemijlocit cu lucrul numai in cazul bunurilor corporale.

95. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si se angajeaza raspunderea celui care are paza juridica a lucrului, iar acela care are paza materiala a lucrului:1poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic;2nu poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic, ci pe art. 998-999 Cod civil;3nu poate raspunde in nici o situatie de prejudiciile cauzate de lucru.

96. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:1se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;2se considera ca nu exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;3se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si cu privire la titularul posesiei lucrului.

97. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:1calitatea de paznic juridic nu o poate avea un detentor precar;2calitatea de paznic juridic o poate avea un detentor precar;3calitatea de paznic juridic o poate avea un detentor posesor.

98. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului trebuie sa faca dovada:1numai a prejudiciului;2numai a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu;3a prejudiciului si a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu.

99. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si pentru a se exonera de raspundere, paznicul juridic al lucrului poate dovedi:1numai fapta victimei insesi;2numai cazul de forta majora;3fapta victimei, fapta unei terte persoane pentru care nu este tinut a raspunde si cazul de forta majora.

100. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri:1numai de la cel care are paza juridica a lucrului;2numai de la cel care are paza materiala a lucrului;3de la cel care are paza juridica a lucrului pe temeiul art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil, iar de la cel care are paza materiala a lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil.

101. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si aceasta:1exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;2nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;3nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului material al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;