NR VAR TEMA / NTREBARE (* = complement simplu)

RSPUNS A / F(ADEVRAT /

FALS) OBSERVAII I SUGESTII 1 OBSERVAII I SUGESTII 2Dac suntei de acord cu comentariile sau nu, putei s le confirmai sau infirmai n continuare n dreapta, n felul sta se vede dac este o problem constatat de mai muli studeni la respectiva

ntrebare sau la rspunsul n cauz. Orice comentariu ajutCARDIOLOGIE: Aritmii

1.*Care dintre urmtoarele caracteristici sunt patognomonice pentru otahicardie ventricular:

Rspunsurile conin fragmente inexacte din ECN,i dei e o ntrebare tip complement simplu,exist mai multe rspunsuri care invit sprebifare, dei nici unul nu reprezint ntr-adevrceva patognomonic aa cum se cere. Important etotui c ECN nu pomenete nimic anume a fipatognomonic pentru TV!!

a. Frecvena cardiac >200 pe minut F cartea da 100-250 bpm

Extrem de interpretabil, nu respect deloc textulcrii (pag. 31: 250 e flutterventricular), limitele 100-250 sunt specificate clar

b. Prezena complexelor QRS largi (>120 ms) A? nu mi se pare patognomonic

Complexe QRS largi peste 120 ms exist n maimulte tulburri de ritm, condiia nu estepatognomonic pentru TV. DAR (!) ECNformuleaz mult mai corect descrierea: TAHICARDIE CU QRS largi (>120 ms) iregulat, cu alte cuvinte impune I necesitateaunei frecvene ridicate. Varianta de rspuns numai respect aa ceva, n forma actualrspunsul este fals

c. Absena undelor P vizibile pe electrocardiogram Fundele P pot fi vizibile/integrate in complexeleQRS

Se poate considera fals pentru c absenaundelor P nu poate indica n mod strict o TV. i nFiA lipsesc undele P, iar ntrebarea era ce epatognomonic pentru TV

d. Disociaia atrio-ventricular A?

Nici disociaia atrio-ventricular nu estepatognomonic, exist i n blocul AV total. Nu sepstreaz contextul ECN, din nou

e. Deteriorarea hemodinamic F

2.Care dintre urmtoarele criterii electrocardiografice sunt sugestivepentru diagnosticul de displazie aritmogen de ventricul drept:

a. Prezena undei delta Fb. Prezena undei epsilon A (potentiale tardive)c. Intervalul QT corectat 450 ms Fd. Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramur stng Ae. Prezena blocului de ramur dreapt A

3.Care este atitudinea corect la un pacient cu fibrilaie atrialpermanent avnd scorul CHADS2=0:

ntrebarea e de la capitolul de boal cardiacischemic, partea a doua (cu anticoagularea), nude la aritmii, n rest e bine

Pagina 40,CHADS2=0 250 mg Aspirina si/saunimic

OBSERVAII I SUGESTII 2 OBSERVAII I SUGESTII 3 OBSERVAII I SUGESTII 4 OBSERVAII I SUGESTII 5Dac suntei de acord cu comentariile sau nu, putei s le confirmai sau infirmai n continuare n dreapta, n felul sta se vede dac este o problem constatat de mai muli studeni la respectiva

ntrebare sau la rspunsul n cauz. Orice comentariu ajut

Rspunsurile conin fragmente inexacte din ECN,i dei e o ntrebare tip complement simplu,exist mai multe rspunsuri care invit sprebifare, dei nici unul nu reprezint ntr-adevrceva patognomonic aa cum se cere. Important etotui c ECN nu pomenete nimic anume a fipatognomonic pentru TV!!

ncerc, dar nu gsesc nimic legat de semnepatognomice...

Extrem de interpretabil, nu respect deloc textulcrii (pag. 31: 250 e flutterventricular), limitele 100-250 sunt specificate clar

F, deoarece nu este mai mare ca 200bpm. Nu mise pare interpretabil

Complexe QRS largi peste 120 ms exist n maimulte tulburri de ritm, condiia nu estepatognomonic pentru TV. DAR (!) ECNformuleaz mult mai corect descrierea: TAHICARDIE CU QRS largi (>120 ms) iregulat, cu alte cuvinte impune I necesitateaunei frecvene ridicate. Varianta de rspuns numai respect aa ceva, n forma actualrspunsul este fals F - QRS largi > 120 ms sunt si bloc completSe poate considera fals pentru c absenaundelor P nu poate indica n mod strict o TV. i nFiA lipsesc undele P, iar ntrebarea era ce epatognomonic pentru TV

Nici disociaia atrio-ventricular nu estepatognomonic, exist i n blocul AV total. Nu sepstreaz contextul ECN, din nou

A - conform cu ECN, pag 31; nu am gasit insa sila bloc AV - scuze poate am omis

F - conform cu ECN, pag. 42 la bloculatrioventricular de grad 3: ECG: "nici o unda Pnefiind urmata de QRS", "unde P total disociatede undele R"

Pagina 40,CHADS2=0 250 mg Aspirina si/saunimic

a.Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3 pedurat nedefinit F

b.Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3pentru o lun F

c. Anticoagulare oral cu Dabigatran Fd. Aspirin 250 mg/zi Ae. Nu necesit tratament antitrombotic A

4. n blocul atrioventricular de gradul 2:

a.Intervalul PR depete 200 ms, dar fiecare und P eset condusspre ventricul F

b.Intervalul PR se prelungete progresiv pn la apariia unei unde Pblocate A

c. Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent Ad. Undele P sunt disociate fa de complexul QRS Fe. Nici o und P nu se conduce spre ventricul F

5.Care dintre urmtoarele situaii trebuie luat n considerareimplantarea unui stimulator cardiac:

Mai exist un set de indicaii pentru pacing, dartricameral (pag. 90) la insuficiena cardiac, undesimptomatologia e mult mai sever i nu s-arncadra nici o variant de rspuns de aici. Aici artrebui elaborat ntrebarea de aa fel nct s nuintre n conflict cu ce scrie acolo. Aici e vorba deindicaii generale de pacing, ceea ce e corect.

a. Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodalb. Blocul de ramur dreapt izolat

c.Blocul de ramur dreapt asociat cu hemibloc fascicular posterior ibloc atrioventricular de gradul 1 A

d. BRS asociat cu BAV grad 1 Ae. Blocul de ramur alternant A

CARDIOLOGIE: Valvulopatii6. Privind examenul fizic n insuficiena aortic este adevrat c:

a.Ascultarea inimii se face preferenial n decubit lateral stng i inspirforat F

b.Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracteraspirativ A

c. Presiunea arterial diferenial este mrit A unde este scrisa aceasta afirmatie?

pagina 109 hiperpulsatilitate arterial: mrireapresiunii arteriale difereniale, semn Mussset,semn Durozier, semn Quincke, hippus pupilar.

d. Zgomotul I este accentuat Fe. Se gsete oc apexian en dome A

7.*Referitor la bilanul paraclinic al insuficienei aortice nu esteadevrat c:

pagina 109 hiperpulsatilitate arterial: mrireapresiunii arteriale difereniale, semn Mussset,semn Durozier, semn Quincke, hippus pupilar.

a. Electrocardiograma arat hipertrofie ventricular stng Fb. Radiografia toracic arat de regul o ngustare a aortei ascendente A

c.Ecocardiografia Doppler demonstreaz jet de regurgitare diastolicaort-ventricul stng F

d.n caz de suspiciune de endocardit este indicat ecocardiografietransesofagian F

F - p 110 , paragraful de sus - NB: ecografiatransesofagiana este indicata in caz de suspiciunede endocardita

Este adevarat enuntul, dar nu este un raspunscorect, deci..F

e. Preoperator se efectueaz coronarografie la brbaii peste 40 ani F

8.Prezena unui suflu sistolic parasetrnal poate indica urmtoarelediagnostice: ?

Intrebare absolut aiurea! Nicaieri in ECN nu existavreo insiruire de afectiuni pentru suflu sistolicparasternal. Nici macar nu mentioneaza stang saudrept. Asta este prototipul de intrebare carereflecta perfect conceptia unei grile prost facute,adica prima oara facem intrebarea (si aiaimprecisa!) si pe urma vedem daca se gasesteceva si in carte! Ori dam din carte, ori ce facem?!Sa ne apucam si noi acum sa luam capitolele larand sa vedem daca se pot proba raspunsurile...Bila neagra!!!

a. Comunicare interventricular ? A

O fi si parasternal, ca iradiaza o gramada! Sidepinde si cat de mare e comunicareainterventriculara... nici nu stii ce sa raspunzi...

b. Stenoz aortic A A

c. Insuficien mitral ? Anu spune nimic de parasternal, dar as spunetotusi A

d. Insuficien pulmonar F

Cum adica "insuficienta pulmonara"?? Detricuspida, de valva a arterei pulmonare, aplamanilor, sau cum? Pana si varianta de rapsunse facuta... sa nu zic cum!

e. Cardiomiopatie obstructiv AA - toate sunt sufluri sistolice, dar cu diferente;totusi nu sunt sigura, ????

daca e dat in carte ca e cauza, bifeaza-l, nudefalca pe caprarii ca nu ai sa stii sigur nimic

9. Insuficiena mitral se poate complica cu: pagina 114a. Insuficien cardiac dreapt Ab. Fibrilaie atrial Ac. Sincop de efort Fd. Accidente embolice A unde scrie in carte? pg 114 - " fibrilatia atriala si accidente embolice"e. Creteri tensionale paroxistice F

10. Riscul hemoragic al tratamentului cu heparin pagina 124a. Este dependent de doz A

b.Este mai mic la heparinele cu greutatea molecular mic fa deheparina nefracionat F

c. Depinde de calitatea respectrii tratamentului A

Este adevarat enuntul, dar nu este un raspunscorect, deci..F

O fi si parasternal, ca iradiaza o gramada! Sidepinde si cat de mare e comunicareainterventriculara... nici nu stii ce sa raspunzi... A

Anu este specificat a fi suflu sistolic parasternalin ecn!

nu spune nimic de parasternal, dar as spunetotusi A A

daca e dat in carte ca e cauza, bifeaza-l, nudefalca pe caprarii ca nu ai sa stii sigur nimic A

pg 114 - " fibrilatia atriala si accidente embolice"

d. Este mai mare n insuficiena renal Ae. Este mai mare la persoane tinere F

CARDIOLOGIE: Cardiopatia ischemic

11. *Despre angina Prinzmetal se pot afirma urmtoarele, cu excepia:

Pentru rspuns e necesar consultarea pag. 64 i66, o ntrebare cu rspunsuri ntinse pe mai multepagini

a. Este cauzat de spasmul coronarian; Fb. Apare, de regul, la ore fixe, preponderent nocturn; Fc. Tratamentul se face, de elecie, cu beta blocante; Ad. Pacienii pot asocia migren sau sindrom Raynaud; F

e.Spasmul poate surveni pe coronare normale sau n vecintatea uneiplci de aterom. F?

La pagina 64 in ECN, jos de tot, scrie la etiologiaexcepional: spasm coronarian, pur n puinecazuri (pe artere sntoase) ca n sindromulPrinzmetal, mai frecvent indus prin tulburri alevasomotricitii legate de prezena unei plci deaterom. Adic Prinzmetal este un spasm pur iapare rar, iar cel legat de placa de aterom ine detulburri de vasomotricitate i apare mai des. ECNnu precizeaz nicieri de Prinzmetal i vecintatea unei plci de aterom. Cu alte cuvinterspunsul e) este pe jumtate greit, adic pejumtate ar putea rspunde ca excepie aa cumcere ntrebarea. i iar e cu complement simplu! F

12.Revascularizarea chirurgical prin pontaj (by-pass aorto-coronarian)este indicat urmtoarelor categorii de pacieni: pagina 67

a.Pacienilor diabetici cu leziuni trivasculare i disfuncie ventricularstng; A

b.Pacienilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pecoronara dreapt sau circumflex; F

c.Pacienilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun alcoronarei stngi; A

ECN nu spune dac trebuie s fie semnificativesau nu, dar menioneaz c se indic pt leziunilede trunchi comun dup un eec al angioplastiei(pag. 67). Varianta de rspuns este oarecumincomplet pentru c nu spune nimic deangioplastie. A

d. Dup eecul angioplastiei; A

e.Pacienilor cu leziuni coronariene semnificative i regurgitare mitralsever care necesit protezare valvular. A

n carte apare simplu Indicaie logic de pontaj ncaz de chirurgie impus de o valvulopatie.

13.Prezena ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienii cuinfarct miocardic acut: pagina 71

a. determin instabilitate hemodinamic; Fb. crete mortalitatea precoce postinfarct; Fc. necesit tratament prompt; Fd. este patognomonic pentru reperfuzia coronarian; A

FA- e exceptie. Angina Prinzmetal:spasmul aparepe coronare sanatoase

A

e. nu necesit tratament antiaritmic. A

14.Complicaiile precoce ale infarctului miocardic acut pot includeurmtoarele: pagina 71

a. blocul atrio-ventricular gradul III; A?

Cartea nu e atat de categoric n exprimare, spune(pag. 71) bloc nodal n general benign, tranzitoriu,cu scpare ventricular eficace, care rspunde laatropin i continu cu indicaiile de implantare ptpacemaker n BAV gr 2 i 3, fr s spun daceste vorba de blocuri aprute ca i complicaie ainfarctului sau preexistente.

Eu as pune A, deoarece o gasim la capitolul"complicatii precoce ale infarctului - tulburariconductive", deci eu consider ca indicatia deimplantare de cardiostimuilator se refera la bloculaparut in urma infarctului...

b. ruptura septului interventricular; Ac. anevrismul ventricular stng; Fd. ruptura peretelui liber al ventriculului stng cu hemopericard; Ae. sindromul Dressler. F

15.Contraindicaiile absolute ale administrrii de fibrinolitice includurmtoarele, cu excepia: pg 128

Atentie la enuntul intrebarii - " cu exceptia". Inconditiile astea sunt adevarate, dupa parereamea, raspunsurile A, C si D. Am observat insa cala "contraindicatii absolute" intra si "coagulopatiecunoscuta, patologie a hemostazei"... atunci ecorect sau nu punctul "D"?

a.antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent devechimea acestuia); A varianta asta chiar e o contraindicatie

b. accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni; A AVC < 6 lunic. tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK); A

d. trombocitopenie sever;asta nu intra la contraindicatii, ar putea fiiadevarata

e. disecie de aort.CARDIOLOGIE: Insuficiena cardiac

16.Insuficiena cardiac cu debit crescut poate aprea n urmtoarelecondiii patologice: pagina 85

a. Stenoz aortic; Fb. Fistul arterio-venoas congenital sau dobndit; Ac. Acromegalie; Fd. Hipertiroidism; Ae. Anemie cronic. A

17.Urmtoarele afirmaii despre tratamentul cu digital sunt adevrate,cu excepia: pagina 90

a.Scade frecvena spitalizrilor n cazul pacienilor cu insuficiencardiac; F

b. Este indicat tuturor pacienilor cu FEVS< 40%; Ac. Scade mortalitatea la pacienii cu insuficien cardiac; A

Eu as pune A, deoarece o gasim la capitolul"complicatii precoce ale infarctului - tulburariconductive", deci eu consider ca indicatia deimplantare de cardiostimuilator se refera la bloculaparut in urma infarctului... A

Atentie la enuntul intrebarii - " cu exceptia". Inconditiile astea sunt adevarate, dupa parereamea, raspunsurile A, C si D. Am observat insa cala "contraindicatii absolute" intra si "coagulopatiecunoscuta, patologie a hemostazei"... atunci ecorect sau nu punctul "D"?

varianta asta chiar e o contraindicatie deci e F F

d.Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac i fibrilaie atrialcu transmitere ventricular rapid; F

e.Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac clasa IV NYHA,care nu rspund la tratamentul medicamentos maximal; F

18.Insuficiena cardiac diastolic izolat poate aprea la urmtoarelecategorii de pacieni, cu excepia: pagina 91

a. Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate; Ab. Cardiomiopatie hipertrofic obstructiv; Fc. Pericardit constrictiv; Fd. Stenoz aortic; Fe. Cardiomiopatie dilatativ, cu FEVS< 40%. A

19. *Semnele insuficienei cardiace includ urmtoarele cu exceptia: ? Care raspunsul corect? (exceptia)

CU EXCEPTIA COMPLEMENT SIMPLU!!! CEALEGETI CA PRIMELE 3 VARIANTE SUNTCIUDATE!

a. Galop protosistolic; A Corect e protodiastolic, nu?

Galopurile pentru insuficien trecute n carte (p.86) sunt protoDiastolic i teleDiastolic, deci a) ib) trebuie marcate

b. Galop presistolic; A? A - este numai galop protosistolic, si nu presistolic

Ce se ntelege prin PREsistolic?? C este ungalop naintea sistolei, adic n diastol? Pentruc n diastol apare (proto i tele, adic la nceputsau sfrit), i atunci varianta nu mai e A, e F!

c. Dedublare fix expiratorie de zgomot 2; Ap.86: Z2 accentuat la focarul pulmonar, nu scriede nici o dedublare

d. Turgescena jugularelor; F F pentru c apare turgescena jugularelor

e. Raluri pulmonare subcrepitante bazale. AA - sunt raluri crepitante, predominant la baze; p86

dar cum eu la toate stagiile am auzit desubcrepitante, bifez ca adevarata varianta asta

20.

Care dintre urmtoarele criterii trebuie s fie prezente pentru a stabiliindicaia pentru terapia de resincronizare cardiac prin implantareaunui stimulator tricameral: Unde sunt raspunsurile ptr aceasta intrebare? ECN pag. 90 jos

a. TA sistolic sub 90 mm Hg F

b.Insuficien cardiac clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoasoptim; A

as zice F pt ca in carte zice: pac cls NYHA III-IVsub trat med optim care prezinta VS dilatat,FEVS

CU EXCEPTIA COMPLEMENT SIMPLU!!! CEALEGETI CA PRIMELE 3 VARIANTE SUNTCIUDATE!Galopurile pentru insuficien trecute n carte (p.86) sunt protoDiastolic i teleDiastolic, deci a) ib) trebuie marcate rasp ACe se ntelege prin PREsistolic?? C este ungalop naintea sistolei, adic n diastol? Pentruc n diastol apare (proto i tele, adic la nceputsau sfrit), i atunci varianta nu mai e A, e F! Ap.86: Z2 accentuat la focarul pulmonar, nu scriede nici o dedublare ?

E accentuare, si in plus e conditionata deexistenta hipertensiunii pulmonare

F pentru c apare turgescena jugularelor

dar cum eu la toate stagiile am auzit desubcrepitante, bifez ca adevarata varianta asta

Si eu as pune A, avand invedere ca in ECN scriela pag 86 "raluri crepitante la finalulinspiratiei,predominant la baze, in caz de edempulmonar"...nu numai ca nu pomeneste nimic desubcrepitante, dar mentioneaza si o conditie:edem pulmonar. Deci cred ca raspunsul este A.Dar avand in vedere ca este intrebare cucomplement simplu si are deja 4 raspunsuricorecte, ori e scris gresit ceva inintrebare/raspunsuri, ori a primit o steluta "bonus":) si trebuia sa fie cu complement multiplu

ECN pag. 90 jos

F

d. Durata complexului QRS 2 factori derisc cardiovasculari. F

d.TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85mmHg, modicri la examenul fundului de ochi. F

e.TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, hiperteofie ventricularstng, microalbuminurie. F

22.Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectrii organelor int nHTA se susine n prezena: pagina 53

a. Cretere discret a creatininei i/sau microalbuminurie semnificativ Ab. Suflului sistolic la focarului aortei F

c. Hipertrofiei ventriculare stngi A (de laborator???). Da, Eco = laborator ecografie :)

Rspunsul este corect, este trecut n carte, darntr-adevr nu poate fi considerat ca undiagnostic de laborator. Este paraclinic, darmeniunea de laborator deruteaz, nici ECN nuo folosete.

d. Claudicaiei intermitente Fe. Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij i tulburri de vedere F

23.Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toipacienii hipertensivi sunt: pagina 54

a. ECG de efort Fb. ECG de repaus Ac. Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arteriale Fd. Glicemie, colesterol, creatinin Ae. LDH, CK, troponin F

24.n cazul unei paciente gravide care asociaz hipertensiune serecomand tratement cu: pagina 55

a. Betablocante A

b.Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori deangiotensina F

c. Diuretice Fd. Metildopa A

Rspunsul este corect, este trecut n carte, darntr-adevr nu poate fi considerat ca undiagnostic de laborator. Este paraclinic, darmeniunea de laborator deruteaz, nici ECN nuo folosete.

e. Blocante de canale de calciu A

25.Un pacient care se prezint pentru urgen hipertensiv are risc vitalpe termen scurt n prezena: pagina 58

a. Semnelor de encefalopatie sau eclampsie Ab. Valori ale TA 160 mmHg asociate cu microalbuminurie Fc. Creterii cronice a TA Fd. Edem pulmonar acut, disecie de aorta Ae. Cefalee, vrsturi, convulsii A

CARDIOLOGIE: Boli artere i vene

26.*Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aortaabdominala sunt: ? pagina 77

a. Embolii vasculare distale A Ab. Aparitia radiculalgiilorc. Edem al membrelor superioared. Compresiile duodenale F Fe. Compresiile nervoase F

27.In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential alarteriopatiei cronice obliterante se face cu: pagina 78

a. Coarctatia de aorta Ab. Ulcere varicoasec. Anevrismul arterial Ad. Polinevrita alcoolicae. Neuropatia diabetica

28.In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioarepot fi utilizate: pagina 83

a. Amputatia Ab. Aponevrotomia de descarcare Ac. Simpatectomiad. Revascularizarea prin pontaj by-pass arterial Ae. Embolectomia cu sonda Fogarty A

29.Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelulmembrelor inferioare sunt : pag 120

a. Varsta tanarab. Ereditatea Ac. Sexul masculind. Diabetul zaharate. Obezitatea A

30. Tratamentul medical al varicelor consta din pag 123a. Evanaj sau stripping al venei safene interneb. Scleroza varicelor cu agenti fizici Ac. Crenoterapie A

d. Scleroza varicelor cu laser AA - scleroza varicelor cu agenti fizici sau, mairecent , cu laser; p 123

e. Benzi de contentie. AEu as lua-o si pe asta ca adevarata, desi in carte ementionata la tratamentul general in carte e la tratament med.

PNEUMOLOGIE: Dispneea acut i cronic, BPOC

1.*Dispneea acut fr zgomote anormale poate avea urmtoarelecauze: pag 143

a. Poliglobuliab. Embolia pulmonar Ac. Astmul bronicd. Alcaloza metabolice. Tromboza venoas profund

2. Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt: pag 142a. Febra peste 38 Celsiusb. Febra peste 39 Celsiusc. Cianoza Ad. Tahicardia peste 110 bti /minut Ae. Semne neuropsihice: agitaie, asterixis A

3. Dispneea cronic poate fi determinat de: pagina 143a. Insuficiena hepaticb. Insuficiena cardiac Ac. Anemia cronic Ad. Hipertensiunea arteriale. Boli vasculare pulmonare A

4. Tratamentul BPOC foarte sever cuprinde:La ce pagina gasesc raspunsul la aceastaintrebare? La pg 163

a. Oprirea fumatului Ab. Vaccinarea antipertussis ca metod de profilaxie a exacerbrilor

c. Corticoizi sistemici numai la pacienii cu exacerbri repetate

Sistemici? Adica?? In carte spune "inhalatori", darefectul nu este strict local, o parte se absorb incirculatie si actioneaza si sistemic. In plus, lapagina 165 la protocolul de exacerbare grava sevede ca se foloseste corticoterapia orala sau iv.De ce e nevoie de asa o varianta care provoacadiscutii???

in carte e la tratament med.

La pg 163

d.Contraindicaia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciiufizic

e. Oxigenoterapie de lung durat la domiciliu ACartea nu zice "la domiciliu", doar "de lungadurata"

5. Kinetoterapia respiratorie const n: pagina 167a. Dezobstrucie bronic Ab. Ventilaie mecanic noninvaziv la PaO2 sub 60 mmHg

c. Educaia medical ?"Include educatia terapeutica", deci... e de bifatsau nu??

d. Exersarea tusei Ae. Se recomand ncepnd din stadiul III de BPOC sever

6. *Rinita moderat spre sever: Unde gasesc raspunsul in carte? Niciunde :)a. Precede totdeauna astmul bronic alergicb. Apare totdeauna simultan cu astmul bronic alergicc. Apare uneori dup apariia astmului bronic A pag 148, dar lasa f mult de dorit!

d.Este mai frecvent la sugari i copiii mici datorit lipsei de maturizarea rspunsului imun

e.Necesit totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronic)pentru evidenierea alergenilor i polidesensibilizarePNEUMOLOGIE: Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronic)

7. Probele funcionale respiratorii n astmul bronic: pagina 151a. Evideniaz o scdere a capacitii vitale i a PEF

b.Permit confirmarea astmul bronic prin evidenierea raportuluiVEMS/CV sczut A

c. Permit evaluarea severitii astmului bronic prin msurarea VEMS A

d.Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre > cu 12% i250 ml

e.Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre/VEMS teoretic> cu 12% A

8. Semnele de gravitate n astmul bronic sunt: pagina 152a. PaO2 ntre 60 i 70 mmHgb. FR > 30/min Ac. PEF < 30% dect cel teoretic Ad. VEMS < 60% din cel teoretice. Anxietate, agitaie A

9.Investigaiile derulate n identificarea situaiilor de urgen n astmulbronic sunt: Unde se gaseste raspunsul in carte?

pag 152 dar acolo nu apare mentionata decatgazometria dintre variantele noastre de raspuns...

Niciunde :) nu apare

p 148 ``Nu exista ordine cronologica intre rinitasi astm: uneori astmul precede rinita, alteorieste invers; sau cele doua apar simultan. `` p 149

pag 152 dar acolo nu apare mentionata decatgazometria dintre variantele noastre de raspuns...

a. Spirometria

A ? pg. 152. "funcional: flux expirator de vrf maimic de 30%" respectiv, "gazometrie arterial nueste necesara dac PEF mai mare de 200 l/minsau 40% de cel teoretic". Aici cred ca se refer laspirometria. Dar n urgen s incepi cuspirometria?!

b. Gazometria Ac. Examen clinic general Ad. Oxigenoterapiae. Evaluarea somnografic

10. Tratamentul astmului acut grav: pag 153-154a. Betaagoniti inhalatori n doze puternice A

b.Se efectueaz la domiciliu n formele intermitente i n spital nastmul cronicizat

c. Hidratare - 3 litri/24 de ore Ad. Anticolinergice nebulizate A

e. Antibiotice numai n formele cu sinuzit sau suprainfecie bacterian A

De ce era nevoie sa se amestece o variantacorecta cum e sinuzita cu una care nu e in cartedar e destul de evidenta (suprainfectiabacteriana)? Ca sa rezulte o varianta discutabila

Scrie sinuzita si pneumopatie in carte, dar credca suprainfectia bacteriana e un raspuns de bunsimt

PNEUMOLOGIE: Tuberculoza

11. *Tuberculoza pulmonar comun necesit urmtoarele investigaii:Niciuna din variantele intrebarii nu se gaseste incarte!!!

a. Tomografia computerizat toracic

b.Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea n detaliu aleziunilor pulmonare i mediastinale

c.Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici isugari A?

cel mai probabil este "c", insa in carte nu estespecificat ca tubajul gastric se face la copii mici sisugari....

Daca o luam logic da, e C. Dar cine ne-a invatatpe noi vreodata sa gandim logic medical?Schiopu. Atat. In rest mancati paginile fratilor...

d.Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriileatipice

e.Reacia de fixare a complementului pentru evidenierea anticorpilorantibacilari

12.Tuberculoza pulmonar comun prezint clinic simptomelesugestive:

a. Transpiraii nocturne Ab. Poliartralgiic. Subfebriliti Ad. Tuse prelungit Ae. Icter

13. Metode de diagnostic pozitiv n tuberculoz sunt:

Evident neclar ntrebarea, poate raspunsul safie A, C dat de paragraful de la pg 154 sus: Incaz de astm acut grav, evaluarea raspunsuluiterapeutic.... va avea la baza inainte de toatemasurarea PEF......va cuprinde de asemenea unexamen clinic...

PEF sa poate masura foarte usor si in urgentadar noi nu stim lucrurile astea ca nu avem deunde. Doar trebuie sa sufle cat de tare poate sideodata intr-un Peak-Flow-Meter. Dati un gogusa vedeti despre ce e vorba. Nu e spirometrie inadevaratul sens al cuvantului... nu stiu ce sazic. Poate ne lamureste dna. dr. Jimborean

Scrie sinuzita si pneumopatie in carte, dar credca suprainfectia bacteriana e un raspuns de bunsimt

Daca o luam logic da, e C. Dar cine ne-a invatatpe noi vreodata sa gandim logic medical?Schiopu. Atat. In rest mancati paginile fratilor...

a. Procedee imagistice A A

b. BCG

BCG = Bacilul CG = ce vrea sa spuna aici? Caexista? Ca-l gaseste cum??? Ce varianta facuta inscarba...

c. Bronhoscopia i lavajul bronhoalveolar A A

d. Biopsia de mduv osoas A"diagnostic prin biopsiibronice/hepatice/medulare..." A

e. Biopsia bronic A A

14. Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinri de bilan: pag 158a. Serologia de depistare HIV Ab. Amniocentezac. Serologia de depistare a hepatitei B i C Ad. Tomografia computerizat toracice. Testul IDR la tuberculin

15. Tratamentul tuberculozei: pag 160

a.n caz de cretere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida ipirazinamida A

b.n caz de cretere a transaminazelor la unele cazuri se va opri ietambutolul i rifampicina A

Si aici A, scrie in carte ca la unele cazuri sesisteaza toate 4

As zice F pt ca nu se opresc datorita cresteriitransaminazelor ci pt ca se scot celelalte doua; sanu apara rezistenta microbiana

c.Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular n lunaa doua de tratament A

d.n ciroza hepatic asociat tuberculozei se contraindic tratamentulantituberculos

e. Asociaz declararea obligatorie a cazului i ancheta epidemiologic. APNEUMOLOGIE: Afeciuni ale pleurei (pneumotoraxul, revrsatulpleural)

16. *Simptomele pneumotoracelui:a. Durere la inspir Fb. Raluri bronice ronflante Fc. Tuse mucopurulent Fd. Uneori examenul clinic poate fi normal A pag. 183e. Scderea sonoritii pulmonare F

17. Semnele de gravitate ale pneumotoracelui:a. Aspiraia mediastinului de partea bolnav F

b. Diafragmul bombat F- pneumotorace compresiv: mediastin deplasat npartea contralateral

c. Pneumotorace bilateral A

d. Leziuni n parenchimul subjacent A

Pag. 184 - anomalie a parenchimului pulmonarsubiacenta si nu leziuni in parenchimul subjacent.Interpretabil :) F

AA

AA

As zice F pt ca nu se opresc datorita cresteriitransaminazelor ci pt ca se scot celelalte doua; sanu apara rezistenta microbiana

F A A

e. Hiperoxia n aerul ambiant F A F : Hipoxia

18. Tratamentul pneumotoracelui:a. Drenaj pleural n pneumotoracele total A pag. 184b. Tubul de dren se retrage dup 1 or de plasare a tubului n sifonaj F

c.Tratament conservativ - doar repaus la pat dac colabarea este ntre1-3 cm F

d. Oprirea fumatului este obligatorie F

Cred ca e la mintea cocosului ca nu fumezi cudoua dren-uri in tine dar na... nu scrie in ECN decinu e corect. Corect ? A

e.Dac pneumotoracele este bilateral se va ncepe drenajul cu parteacea mai puin colabat A

19. Pleureziile de cauz subdiafragmatic apar n: pag. 188a. Abcese intraabdominale A

b. Sclerozarea varicelor esofagiene FApare, dar e cauza intratoracica nusubdiafragmatica

c. Chirurgia abdominal Ad. Boala Wegener F Boala sistemica, nu cauza subdiafragmatica

e. Pancreatita cronic ASe considera A, daca in ECN este mentionat sec"pancreatita", fara termenul de cronica?

pleurezia apare ca si complicatie la pancreatitacronica, deci A.

20. Un lichid pleural este exudat dac: pag. 187a. Cel puin raportul proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 Ab. Cel puin raportul LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 Ac. Lichidul este hemoragic Fd. Lichidul este icteric Fe. Apare n context febril. F

PNEUMOLOGIE: Detresa respiratorie acut la adult

21.*Urmtoarele investigaii sunt necesare pentru diagnosticul etiological sindromului de detres respiratorie acut: pag 177

a. Tomografia computerizat toracic F

b. Istoricul bolii A

este vorba de diagnostic etiologic , decimarkerii inflamatiei si factorul de transfer COnu au improtanta, eu zic ca raspunsul corecte clar in situatia asta: b

A: importana contextului cu 3 +, deci referoarecum la istoricul bolii

c. Spirometria cu test bronhodilatator Fd. Markeri ai inflamaiei F Si unde scrie de acesti markeri?e. Factorul de transfer al CO F A...cel mai elocvent (asteptam explicatii)

22.Detresa respiratorie acut la adult evolueaz cu hipoxemie iabsena opacitilor radiologice pulmonare n urmtoarele afeciuni: pag 176

a. Astmul acut grav A

F : Hipoxia

AIn carte scrie de corectarea factorilor agravanti(tutun), nu e chiar cu titlu imperativ :)

Intr-adevar, la tratament nu precizeaza oprireafumatului...faptul ca nu fumezi cu 2 drenuri intine...cred, dar nu e tratament. Deci, F

pleurezia apare ca si complicatie la pancreatitacronica, deci A.

A: importana contextului cu 3 +, deci referoarecum la istoricul bolii

b. Embolia pulmonar Ac. Pneumopatiile hipoxemiante Fd. Dispneea laringian Fe. Pneumotoracele bilateral A

23.Diagnosticul diferenial al sindromului detresei respiratorii acute seefectueaz cu:

a. Astmul bronic Fb. Pneumonia cu Pneumocistis Ac. Hemoragia alveolar Ad. Pleurezia tuberculoas Fe. Pneumonia cu eozinofile F

24. Alte cauze ale sindromului de detres respiratorie acut: pag 177 tabel

a. Edem pulmonar neurogenic A ??????gasesti la traumatisme extratoracic - traum.cranian ( edem pulmonar neurogenic,...)

b. Edem pulmonar cardiac Fc. Edem pulmonar cu creterea presiunii hidrostatice Fd. Arsuri ntinse Ae. Embolia gras A

25. Tratamentul sindromului de detres respiratorie acut: pag 178a. Antibioticele sunt frecvent necesare Ab. Antibioticele sunt indicate doar n infeciile bacteriene F

c.Ventilaia n decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuzieispre zonele ventilate A

d.Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azotpot fi utile A

e. Almitrina poate fi util pentru vasoconstricia zonelor neventilate. A

GASTROENTEROLOGIE: Hemoragia digestiv

Cred ca ar trebui revizuite majoritatea intrebarilorde la capitolul gastro-enterologie. Sunt destul devagi formularile, iar raspunsurile par ca ar trebui sale deducem...

Sunt de acord, i cu att mai mult cred c ajutdac la fiecare din ntrebrile problematice aparcomentariile n legtur cu ele, ca s fie clar dece capitolul n sine e destul de fragil.

1. Selectai caracteristici care definesc hemoragia digestiv inferioar:

nu mi-e foarte clara intrebarea. Se refera strict lacaracteristicile HDI care apar in carte la Definitie-generalitati? sau orice alt element caracteristic?

a.Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul subire n aval deunghiul duodenojejunal A

b. Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul gros A

gasesti la traumatisme extratoracic - traum.cranian ( edem pulmonar neurogenic,...)

Sunt de acord, i cu att mai mult cred c ajutdac la fiecare din ntrebrile problematice aparcomentariile n legtur cu ele, ca s fie clar dece capitolul n sine e destul de fragil.

c.Hemoragia la care tueul rectal arat snge rou pe mnuaexaminatorului A?

Nu am gsit in ECN vreo exprimare cu "sngerou pe mnua examinatorului". Cel puin nu lacapitolul sta. ECN vorbete doar de rectoragie imelen, dar i de alte situaii hemoragice cafisurile anale. Nu cred c varianta asta trebuiatrecut printre variantele de rspuns pentru cnici nu apare n carte i pentru c n realitate evalabil pentru mai multe situaii posibile, inclusivpentru HDI, dar nu exclusiv, nu o poate defini.

d. Necesit terapie endoscopic n toate situaiile Fe. Se manifest clinic prin rectoragie i/sau melen A

2. Pe ce v bazai cnd evaluai gravitatea unei hemoragii:

a.Elemente de anamnez (cantitatea de snge exteriorizat ladomiciliu, intervalul de timp de cnd au debutat simptomele) F

anamneza e trecuta la evaluarea gravitatii uneihemoragii pag426.As zice A chiar daca e putinrelevant. A

b.Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic(antiinflamatoare, antiagregante, anticoagulante) F

c.Elemente clinice (semne de oc, paloare, hipotensiune, tahicardie,transpiraii) A

d.Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probehepatice i renale) A

Stie careva de la ce vin initialele RAI - citez "testede coagulare (RAI, IP, TCA)"? *pagina 426

RAI - radioactive iodine, altceva nu am gasit, nustiu ce cauta acolo, sau ...

e. Aspectul la endoscopia digestiv efectuat n urgen F A?

La subcapitolul II.2 nu apare mentionat niciundeendoscopia digestiva. Ar trebui sa ne tinem strictde carte? sau sa deducem?...

3.Ce este important de stabilit n anamneza pacientului cu hemoragiedigestiv:

a.Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante,antiinflamatoare A

b. Consumul de alcool A?

avand in vedere ca pot fi varice esofagiene rupte,da m-as putea gandi sa intreb si de alcool. dar inECN nu apare mentionat alcoolul la capitolul asta A!

c. Cantitatea de snge exteriorizat Fspune ca deseori pacientii supraestimeazacantitatea de sange exteriorizata

d.Simptome asociate hemoragiei: ameeli, pierderea contienei,durerea toracic A

e. Afeciuni concomitente A?foarte vag...La ce anume se refera? normal ca-lintrebi de ce mai sufera...

Nu am gsit in ECN vreo exprimare cu "sngerou pe mnua examinatorului". Cel puin nu lacapitolul sta. ECN vorbete doar de rectoragie imelen, dar i de alte situaii hemoragice cafisurile anale. Nu cred c varianta asta trebuiatrecut printre variantele de rspuns pentru cnici nu apare n carte i pentru c n realitate evalabil pentru mai multe situaii posibile, inclusivpentru HDI, dar nu exclusiv, nu o poate defini.

A-? pag 426 "Tuseu rectal sistematic in cautarede sange rosu sau negru"

A

RAI - radioactive iodine, altceva nu am gasit, nustiu ce cauta acolo, sau ...La subcapitolul II.2 nu apare mentionat niciundeendoscopia digestiva. Ar trebui sa ne tinem strictde carte? sau sa deducem?...

A! A e factor de risc pt hepatopatie

Eu as zice F, deoarece consumul de alcool nuinseamna neaparat hemoragie digestive, si nicihemoragia digestiva nu inseamna neaparatconsum de alcool...iar daca nici in carte nuapare mentionat alcoolul (nici eu nu am gasit)cred ca cel mai intelept ar fi sa intrebam pe ceicare au conceput intrebarile daca le-au facutconform cartii (ECN) sau conform culturiigenerale, respectiv cursurilor lor personale...pentru ca daca e asa, am stat degeaba si amcitit ECN-ul, ca oricum e aiurea rau...

F- n ECN nu sunt precizate concretconsecinele de HDS cauzate de alcool. Acesteale tim noi.Adic facem concluzii, legturi, negndim :)

4. *Endoscopia digestiv superioar se efectueaz de urgen:a. Numai la pacienii cu stare de contien pstrat Fb. Numai la pacienii a jeun Fc. La pacienii stabili hemodinamic A

d.La pacienii cu hematemez care exteriorizeaz snge n cantitatecrescut F

e. La pacienii care necesit transfuzii de snge F

5.Hemoragia digestiv inferioar de cauz diverticular areurmtoarele caracteristici:

a. nsoete inflamaia diverticular Fb. Necesit intervenie endoscopic sau chirurgical pentru stopare Fc. Poate fi declanat de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Ad. Se nsoete de durere, febr, diaree Fe. Se poate opri spontan A

GASTROENTEROLOGIE: Ulcerul gastric i duodenal6. Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde:

a. Scderea n greutate F

b. Hemoragia digestiv superioar

pag 435, la complicatii...fiindca se specifica latabloul clinic ca acesta poate fi relevat de ocomplicatie...aceasta fiind HDS A!

c. Greuri i vrsturi F

d. Pirozis i regurgitaii acide F

Daca ar fi sa despicam firul in 4 ulcer inseamna ingeneral hiperaciditate, deci pirozis! In consecintacum raspundem? Eu zic Adevarat

e. Durere epigastric, ritmat de alimentaie A

7.*Anamneza i examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabiliurmtoarele elemente asociate bolii ulceroase:

a. Consumul de medicamente hepatotoxice Fb. Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Ac. Consumul de alcool Fd. Istoricul familial de cancer gastric F

A!

e.Semne clinice de alarm: scdere n greutate, mas abdominalpalpabil, adenopatii, paloare F?

ECN noteaz la o linie mai jos fa de rspunsulpentru varianta b): se vor cuta argumentepentru un cancer: alterarea strii generale, masabdominal, adenopatie(i), nodul carcinomatos latueul rectal. Scderea n greutate nu apare subexprimarea asta, dar se noteaz alterarea striigenerale, cum la fel nici paloarea nu apare, dar arputea fi considerat la fel. Aici sunt amestecateelemente corecte cu altele imprecise, care inducfoarte foarte mult n eroare mai ales c e vorbade o ntrebare cu complement simplu.

8. Selectai complicaiile bolii ulceroase:

a.Hemoragia digestiv superioar exteriorizatprin hematemez,melen F? A

ECN precizeaz la complicaii doar Hemoragiei pe rndul urmtor acut: a se vedeaparagraful hemoragie digestiv. Nu precizeaz laulcer detaliile despre HDS. E un pic peste mnca ntrebarea s fac referire la dou teme undeinformaiile sunt ntr-adevr detaliate. Eu amarca rspunsul ca i corect, dar n ECN la ulcernu se specific concret, e doar o trimitere ctrealt capitol.

b. Stenoza Ac. Scderea rezistenei organismului la infecii Fd. Perforaia Ae. Hemoragia digestiv ocult manifestat clinic prin anemie A

9.Dup terapia de eradicare HP, considerai continuarea terapiei cuIPP la un pacient cu ulcer n urmtoarele situaii:

Variantele b) i e) ar trebui acordate cu coninutulECN, pentru c n prezent nu in cont de el.

a. n ulcerul duodenal necomplicat i fr risc F

b. n ulcerul gastric necomplicat i fr risc A

ECN d indicaii de continuare a terapiei cu IPPpentru ulcerul gastric la modul general. Nuspecific nici dac e complicat sau necomplicat,nici dac e cu risc sau fr.

c. n caz de dureri persistente Ad. n ulcerul duodenal complicat i cu risc A

e. n ulcerul gastric complicat i cu risc A??e specificat doar ulcer gastric, fara sa se faca vreoclasificare complicat/necomplicat. Cum ramane?

daca e ulcer gastric, inseamna ca e sinecomplicat si complicat, si cu risc si fara risc

10.Identificai situaiile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesitterapie prelungit cu IPP:

a. Vrsta peste 65 de ani Ab. Istoric familial de cancer gastric Fc. Comorbiditi asociate Ad. Localizarea ulcerului Fe. Consum de AINS, aspirina, anticoagulante A

ECN noteaz la o linie mai jos fa de rspunsulpentru varianta b): se vor cuta argumentepentru un cancer: alterarea strii generale, masabdominal, adenopatie(i), nodul carcinomatos latueul rectal. Scderea n greutate nu apare subexprimarea asta, dar se noteaz alterarea striigenerale, cum la fel nici paloarea nu apare, dar arputea fi considerat la fel. Aici sunt amestecateelemente corecte cu altele imprecise, care inducfoarte foarte mult n eroare mai ales c e vorbade o ntrebare cu complement simplu.

ECN precizeaz la complicaii doar Hemoragiei pe rndul urmtor acut: a se vedeaparagraful hemoragie digestiv. Nu precizeaz laulcer detaliile despre HDS. E un pic peste mnca ntrebarea s fac referire la dou teme undeinformaiile sunt ntr-adevr detaliate. Eu amarca rspunsul ca i corect, dar n ECN la ulcernu se specific concret, e doar o trimitere ctrealt capitol. A!!

Variantele b) i e) ar trebui acordate cu coninutulECN, pentru c n prezent nu in cont de el.

ECN d indicaii de continuare a terapiei cu IPPpentru ulcerul gastric la modul general. Nuspecific nici dac e complicat sau necomplicat,nici dac e cu risc sau fr.

daca e ulcer gastric, inseamna ca e sinecomplicat si complicat, si cu risc si fara risc

GASTROENTEROLOGIE: Icterul11. *Elemente de definire a icterului:

a. coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma expunerii la soare F

b.coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma consumului escesivde caroten F

c.coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea niveluluiplasmatic al bilirubinei A

d.coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea niveluluiplasmatic al methemoglobinei F

e.coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin scderea niveluluihemoglobinei F

12.Examenul clinic al pacientului icteric va urmri urmtoareleelemente:

a. Greutate, temperatur Ab. Leziunile cutanate de grataj Ac. Semnele de hipertensiune portal Ad. Hepatomegalia, distensia vezicii biliare Ae. Afectarea musculo-scheletal F

13. Selectai analize de laborator utile n evaluarea unui pacient cu icter:

a. Amilazemie FEu as zice A, pt ca una dintre cauzele benigne alecolestazei extrahepatice e pancreatita acuta cauza benigna e pacnreatita cronica, nu acuta.

b. Hemoleucograma A

c. GOT, GPT, FA, GGT, Bi A

Aici ECN-ul precizeaza doar "bilant hepaticcomplet", nu le eumera. Dar, da, ca sa fie inarmonie cu restul cartii, as fi si eu de acord sa sepastreze aceleasi prescurtari

d. Indice de protrombin Ae. Glicemie F

14. Cauze maligne de icter de origine extrahepatic:a. Cancer pancreatic caudal Fb. Colangiocarcinom Ac. Cancer al vezicii biliare Fd. Ampulom vaterian Ae. Cancer de colon F

15.Identificai examinrile paraclinice de a doua intenie pentrustabilirea diagnosticului la un pacient cu colestaz intrahepatic:

a. CT abdominal Fb. RMN Fc. Puncie biopsie hepatic A

cauza benigna e pacnreatita cronica, nu acuta.

d. Ecografia abdominal Fe. Feritina, saturaia transferinei, autoanticorpi. A

GASTROENTEROLOGIE: Hepatitele virale16. Selectai forme clinice de hepatita acut viral:

a. Forma clasic, icteric F?

Forma clinica "icterica" nu e mentionata niciunde.Am dedus ca ar trebui sa ne uitam la pag 451,primul paragraf unde sunt mentionate celelalteforme clinice. Dar da, la pag 450 jos se spune ca,"in mod clasic" icterul are si o faza icterica...Asadar, e cam cu dubii intrebarea...

ECN stabilete c n mod clasic boala prezintfaze, anume faza preicteric i icteric. Adicasta de ntmpl de cele mai multe ori. Nu estens ncadrat ca form. Mai departe semenioneaz forme clinice suplimentare. Eu aspune c varianta a) este totui corect, chiardac exprimarea e imprecis.

b. Forma cronic prelungit F? ECN-ul specifica doar "prelungita", fara "cronica" Fc. Forma colestatic Ad. Forma cu manifestri extrahepatice Ae. Forma fulminant A

17. Hepatita acut viral A se caracterizeaz prin:a. Contaminare parenteral Fb. Frecvent infecie asimptomatic Ac. Risc de cronicizare Fd. Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv Ae. Nu exist tratament specific A

18.Diagnosticul serologic de hepatit viral acut B cuprinde urmtoriimarkeri serologici:

ntrebarea e: ce anume e patognomonic pentruACUT, sau mai degraba CE ANUME se identificserologic ntr-o hepatit B n faz acut? Dacntrebarea e ce e specific pentru acut, atuncisigurul rspuns corect ar fi c) dei ntrebarea e cucomplement simplu. ECN nu folosete cuvntul"totali" dar vorbete de Ac anti-HBc la modulgeneral att pentru acut ct i pentru cronic n modexplicit (pag. 452 rnd 8)

a. Ag HBs pozitiv AAg HBs pozitiv att acut ct i cronic, pn ladispariia virusului

b. Ac anti-VHD pozitiv Fc. Ac anti-HBc IgM pozitivi A Rspunsul sta sigur e corect

d. Ac anti- HBc totali pozitivi A

Ac anti-HBc totali includ i IgM, deci cnd IgM suntpozitivi i cei totali sunt pozitivi. Invers nu eobligatoriu (faza cronic)

Conform altor surse (dupa care probabil seghideaza cei care au elaborat aceasta intrebare),se face distinctia intre hepatita virala acuta,infectie persistenta si heptatia cronica. In timp ceprofilul serologic al hepatitei virale acute indicaAgHBs si Ig M antiHBc pozitive, cel al infectieipersistente presupune AgHBs si Ig totale antiHBcpozitive, motiv pentru care nu consider corectacest raspuns

e. Ac anti VHC pozitivi F

ECN stabilete c n mod clasic boala prezintfaze, anume faza preicteric i icteric. Adicasta de ntmpl de cele mai multe ori. Nu estens ncadrat ca form. Mai departe semenioneaz forme clinice suplimentare. Eu aspune c varianta a) este totui corect, chiardac exprimarea e imprecis.

conform ECN nu e corecta! p 451: "formaanicterica, cea mai frecventa" - deci F eu as zice totusi A... tot A

F

Conform altor surse (dupa care probabil seghideaza cei care au elaborat aceasta intrebare),se face distinctia intre hepatita virala acuta,infectie persistenta si heptatia cronica. In timp ceprofilul serologic al hepatitei virale acute indicaAgHBs si Ig M antiHBc pozitive, cel al infectieipersistente presupune AgHBs si Ig totale antiHBcpozitive, motiv pentru care nu consider corectacest raspuns F F

19. *Indicaii de terapie antiviral la pacienii infectai cu virusul C:a. Ciroza hepatic decompensat Fb. Creterea transaminazelor Fc. Scor Metavir A2 Fd. Scor Metavir F2, F3 sau F4 Ae. Femei gravide infectate cu virusul C F

20. Ce analize de laborator v indic colestaza:

Cresterea transaminazelor nu indica colestaza(vezi cum e formulat enuntul), e posibil ca valoareaacestora sa fie modificata, dar asta nu te trimitecu gandul la colestaza, ci la afectare hepatica(indica mai degraba o eventuala cauzaintrahepatica a colestazei); prin urmare, nu mi separe un raspuns demn de luat in considerare

a. Fosfataza alcalin A

b. Bilirubina indirect FECN folosete bilirubin conjugat i neconjugatn loc de direct i indirect

c. ASAT, ALAT F

Cred ca aici e vorba de cele mai specifice analizede laborator pentru colestaza. si definitiacolestazei mi se pare destul de clara. (pag 455)

ECN spune la cteva rnduri mai jos de difiniiacolestazei (pag. 455): cauzele sunt aceleai capentru icterul cu bilirubin conjugata (a se vedeaparagraful). Iar respectivul paragraf (pag. 446)spune la examene paraclinice de prim intenie(!): bilan hepatic complet. Ceea ce include itransaminazele. E foarte foarte interpretabil dacrspunsul cu ASAT, ALAT e de bifat sau nu!

d. Gama-GT Ae. Indicele de protrombin F

GASTROENTEROLOGIE: Ciroza hepatic i complicaiile cirozei

21.Semnele clinice care demonstreaz insuficiena hepatocelular la unpacient cu ciroz hepatic sunt:

eu zic sa ne orientam doar la pag. 460 al treileaparagraf ... corect b,d,e

a. Prezena ascitei A diagnostic etiologic: pag. 447 - Ascita

b. Icterul sclero-tegumentar A semne de hipertensiune portal i de insuficienhepatocelular evocnd o ciroz

Icterul (alaturi de asterixis) apare doar in cirozadecompensata

c. Hepatosplenomegalia Fd. Eritroza palmar Ae. Angioame stelate A

ECN folosete bilirubin conjugat i neconjugatn loc de direct i indirect

din nou ar trebui sa stabilim dupa ce bibliografiene luam...daca in ECN apar termenii de"conjugata" si "neconjugata", ar trebui ca si inintrebari sa apara la fel...

ECN spune la cteva rnduri mai jos de difiniiacolestazei (pag. 455): cauzele sunt aceleai capentru icterul cu bilirubin conjugata (a se vedeaparagraful). Iar respectivul paragraf (pag. 446)spune la examene paraclinice de prim intenie(!): bilan hepatic complet. Ceea ce include itransaminazele. E foarte foarte interpretabil dacrspunsul cu ASAT, ALAT e de bifat sau nu!

F! colestaza= crestere de fosfatazaalcalinica+ GGT+bi D In unele cazuri creste siASAT, ALAT dar nu e obligatoriu

pag. 447 - AscitaF ! Ascita demonstreaza HT portala, nuinsuficienta hepatocelulara pg. 460 F

Icterul (alaturi de asterixis) apare doar in cirozadecompensata

22. Ce elemente pot diferenia ciroza hepatic de alte afeciuni hepatice:

ntrebare cam vag, pentru c unele semne caresunt destul de clare c indic ciroza nu sunt totuipatognomonice. Iar n sine ntrebarea e un fel de ce ai neles din capitolul sta de ECN? maidegrab dect s se adreseze unei chestiuniprecise dezbtute n carte.

a. Hepatomegalia decelat clinic sau ecografic Fb. ncetinirea i inversarea fluxului portal la examinarea ecografic A?

c. Varicele esofagiene la endoscopia digestiv A?

Eu zica ca intrebarea asta se vrea de fapt a fi CSsi C. e singurul raspuns corect, restul nefiindspecifce / utile in a diferentia o ciroza de o hepatitade exemplu

d. Tromboza de ven port evideniat ecografic FPoate aprea i n alte afeciuni, dar i n ciroz,unde e ntlnit cel mai des. i atunci?

A- p 460- La imagistica=eco Doppler hepatica:complicatii: tromboza portala

e. Enzimele de colestaz crescute FA- p 460 - la explorari biologice: gama GT si PhAlc crescute

23.Infecia spontan a lichidului de ascit la pacientul cirotic areurmtoarele elemente caracteristice:

a. Se asociaz cu o perforaie de organ Fb. Nivelul PMN > 250/mmc Ac. Culturile din lichidul de ascit sunt pozitive ntotdeauna Fd. Evoluie sever, cu risc de sindrom hepato-renal Ae. Se trateaz cu antibiotice i albumin A

24. *Selectai criterii de diagnostic n sindromul hepato-renal:a. Hipovolemie indus de diuretice n exces la pacientul cirotic F

b.Prezena unei infecii ca i cauz declanatoare a insuficienei renalela un cirotic F

c.Creterea creatininei > 130 mol/l n absena tratamentului diureticla pacientul cirotic A

d. Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul cirotic Fe. Evidene ecografice de obstrucie a cilor urinare la pacientul cirotic F

25.Msurile de profilaxie a insuficienei renale la pacientul ciroticcuprind:

a. Paracenteze repetate cu volume mari Fb. Diuretice n doze crescute F

c. Administrare de albumin n peritonita bacterian spontan A ? peritonit

E trecuta ca si tratament in sindromul hepato-renal. Sinrom care inseamna insuficienta renalaprintre altele. Nu stiu daca intra la categoriamasuri profilactice...

d. Antibioterapie profilactic Fe. Stoparea diureticelor n hiponatremie A

A- p 460- La imagistica=eco Doppler hepatica:complicatii: tromboza portala

Nu este un element care sa diferentieze cirozahepatica de altceva...

A- p 460 - la explorari biologice: gama GT si PhAlc crescute

Nu sunt specifice pentru ciroza hepatica, suntenzime de COLESTAZA, apar in toate cazurilecu colestaza!!!! deci, F

E trecuta ca si tratament in sindromul hepato-renal. Sinrom care inseamna insuficienta renalaprintre altele. Nu stiu daca intra la categoriamasuri profilactice...

NEUROLOGIE: Accidentele vasculare cerebrale1. *Managementul iniial al ischemiilor cerebrale impune:

a. O atent supraveghere la domiciliul pacientului Fb. Vaccinarea tuturor minorilor care nu au mplinit un an Fc. Abordare n regim de urgen Ad. Oprirea oricrei medicaii anterioare Fe. Raportarea cazului n 24 de ore la Direcia de Sntate Public F

2.Factorii care agraveaz suferina neuronal de la debutul unui AVCi care trebuie combtui de urgen

a. Hipertensiunea arterial A

F? La pag. 253, ultimele rnduri, apare numaicombaterea hipotensiunii, iar la pag. 260(Hemoragia meningian) apare numai combatereahipertensiunii. A.. pag 250

b. Infecia urinar asimptomatic Fc. Osteoporoza Fd. Hiperglicemia Ae. Astigmatismul F

3. VC hemoragice au urmtoarele aspecte imagistice:

a.CT cerebral normal, deoarece investigaia s-a realizat n primele 0de minute de la debut F Aici cu siguranta s-a mancat o litera.

b. CT cerebral cu hiperdensitate spontan Ac. Hiposemnal T2 la RMN Ad. CT cerebral cu o leziune hipodens circumscris Fe. Radiografie cranian cu linie de fractur F

4.Trombozele venoase cerebrale apar mai ales n cazurile care au cafactori favorizani:

a. Supradozaj de anticoagulante Fb. Cancer subiacent Ac. Postpartum Ad. Cauze locale: mastoidit, abcese cerebrale, etc Ae. Defect septal interatrial F

5. Triada clinjic tipic a trombozelor venoase cerebrale cuprinde:a. Cefalee acut, progresiv Ab. Crize epileptice n general cu debut focal Ac. Colic abdominal predominent n epigastru Fd. Deficite neurologice focale Ae. Tulburri micionale tip retenie F

A.. pag 250

BOLI INFECIOASE: Meningitele infecioase i meningoencefaliteleadultului

1. Meningita infecioas se suspecteaz dac:a. pacientul este afebril Fb. acuz cefalee intens Ac. prezint vrsturi Ad. prezint tranzit intestinal accelerat Fe. fono-fotofobie A

2.*Examenul LCR se efectueaz de urgen n urmtoarele condiii, cuexcepia:

Formulearea intrebarii asa cum e impreuna cuvariantele date o face cam greu de citit. Nu ca ar fineclare lucrurile, dar cred ca puteau fi formulatemult mai bine ca sa fie totusi mai usor de citit siinteles. Am recitit intrebarea de 5 ori impreuna cuvariantele si tot ma chinui sa inteleg ce si cum.Totusi... un pic de grija!!

a. suspiciunea unei meningite acute Fb. dup efectuarea unui CT cerebral Fc. dup testarea homeostazei F

d. dup administrarea de antibiotice A

Nu este raspuns complet...examenul LCR nu esteprecedat de administrare de atb decat in purpurafulminans (pag 289) in rest atb se administreazadupa...altfel, ce culturi mai facem din LCR-ulala???

Iar purpura fulinans chiar este o urgenta, si atuncivarianta ar fi FALSA. Deci nu ar ramane nimiccorect aici...

e. asociat cu recoltare de hemoculturi F

3.n meningoencefalita herpetic (HSV) imagistica cerebral (CT,RMN) evideniaz:

a. leziuni unilaterale Fb. leziuni temporale interne Ac. leziuni care capteaz substana de contrast Ad. leziuni tipice bilaterale Ae. leziuni asimetrice A

4. Meningitele cu LCR clar impun urmtoarele raionamente:

a.dac LCR relev citologie cu 50% polinucleare, 50% limfocite ihipoglicorahie se suspecteaz meningita viral benign F

b. LCR cu limfocite i hipoglicorahie: se suspecteaz tuberculoza A

Probabil cu LIMFOCITOZA. Adica limfocite da, darMAI MULTE, ca altfel oricum ar fi cateva. Variantafacuta iar in scarba si pe picior de plecare, ca dece sa ne ingrijim si sa vorbim corect pana lacapat...

c.LCR cu proteinorahie sub 1 g /l i glicorahie normal - tratamentsimptomatic A Glicorahie normalA! Sa vorbim romaneste corect!

Iar purpura fulinans chiar este o urgenta, si atuncivarianta ar fi FALSA. Deci nu ar ramane nimiccorect aici...

d.asocirea de crize de epilepsie, afazie, confuzie - impuneadministrarea de aciclovir A

e. de luat n considerare o posibil infecie cu HIV A

5. Complicaii ale meningitelor purulente pot fi:a. coagulare intravascular diseminat Ab. epilepsie Ac. sindrom Korsakov ireversibil Fd. hidrocefalie Ae. oc septic A

BOLI INFECIOASE: Infectia HIV6. Diagnosticul infectiei HIV se bazeaz pe urmtoarele teste:

a. hemoleucograma Fb. examene de imagistic F

c. un singur test Elisa care identific Ac anti HIV-1, HIV-2 F

Varianta c) inclusa in d), iar d) este corecta.Nimeni nu poate sa spuna ca c) ar fi falsa pentruca testul identifica cei doi anticorpi. Chiar nu segasea alta varianta de raspuns ca sa nu provoacediscutii???

d. un singur test Elisa care identific Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24 Ae. test Western-Blot A

7.Urmtoarele afirmaii privind Infeciile oportuniste (I.O.) asociateinfeciei HIV sunt corecte:

a. apar cnd concentraia de limfocite CD4 sub 200 mm3 A

Apar mai des, nu inseamna de exemplu ca intre200 si 499 nu pot sa apara! cel mai corect ar fi fostsimplu "apar mai des / mai ales / cu precadere" etc

b. pneumocistoza pulmonar este I.O. mai puin frecvent Fc. leucoencefalopatia multifocal progresiv are un tratament specific F

d.toxoplasmoza cerebral este datorat unei reactivri a infeciei cuToxoplasma Gondii A

e. Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite A

8. *Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde:

Variantele de raspuns (mai multe adica, la ointrebare cu complement simplu) sunt corecte inanumite conditii si daca sunt luate foarte strict. Dece e nevoie de asemenea situatii de discutie???

Titlul ntrebrii nu mi se pare complet, nuspecific pentru care virus. Se face tratamentantiretroviral i n hepatitia C, cu un singurpreparat, dar pe gril subiectele nu vin n ordinei nici nu se specific pentru care specialitatesunt. La prima vedere n-a stii dac e o ntrebarede infecioase sau gastro.

a. asocierea a 3 antiretrovirale A

b. 2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse F

daca nu as stii ca e un singur raspuns laintrebarea asta, as zice ca si variantele b si c suntcorecte. La examen ni se specifica unde avemcomplement simplu si unde multiplu?

La rezidentiat cel putin primele 50 de intrebarisunt CS iar urmatoarele 150 CM. Asta e sigur. Lalicenta nu stiu. VladB

Titlul ntrebrii nu mi se pare complet, nuspecific pentru care virus. Se face tratamentantiretroviral i n hepatitia C, cu un singurpreparat, dar pe gril subiectele nu vin n ordinei nici nu se specific pentru care specialitatesunt. La prima vedere n-a stii dac e o ntrebarede infecioase sau gastro.

Iti dai seama din variante la ce patologie serefera. Doar ca sunt mai multe variante corecte,asa cum spuneam mai jos

Asta nu nseamn c ar trebui s ghicesc nvariante prima oar despre ce e vorba ca snteleg enunul ntrebrii i la ce anume exactse refer. Nu e aa mult de cerut ca enunul sfie la obiect, cum e de fapt normal.

La rezidentiat cel putin primele 50 de intrebarisunt CS iar urmatoarele 150 CM. Asta e sigur. Lalicenta nu stiu. VladB

n testele mele aceast ntrebare nu apare custelu, ceea ce nseamn ca este CM. Eu amconsiderat corecte variantele a, b, c, d.Verificati i voi dac e sau nu cu stelu. e fara steluta fara steluta

Cu punct cu paruldat pe spate e si lamine.

Cu punct cu paruldat pe spate e si lamine.

c. un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse Fd. un inhibitor al proteazei F pai il poate cuprinde in niste conditii, da!!!e. numai ritonavir F

9. Care sunt cele mai frecvente cancere n evoluia infecie cu HIV:a. limfomul primitiv cerebral Ab. cancerul mamar Fc. cancerul de col uterin Ad. sarcomul Kaposi Ae. limfoame non-hodgkiniene A

10.Pentru prevenirea trasmiterii infeciei cu HIV trebuie respectateurmtoarele:

a. cunoaterea modalitilor de trasmitere ale HIV Ab. profilaxia sexual Ac. schimbul de seringi la consumatorii de droguri Ad. selectarea donatorilor Ae. riscul de infecie postexpunere este neglijabil F

BOLI INFECIOASE: Septicemia

11.*Sepsisul grav este definit de urmtoarele semne si simptome, cuexcepia

a. hipotensiune arterial Fb. confuzie, agitaie F

c. frecvena respiratorie 20 pe minut A?

Adica FIX 20??? Cum adica?? Pacientul trebuiesa aiba 20 constant sau cum? Dar cine arefrecventa respiratorie constanta (spontana) peplaneta asta?? Inca o varianta facuta pe genunchi!Ca daca e peste 20 atunci bifam fals si nu maiavem nici un raspuns corect la intrebarea cucomplement simplu.

Tabloul de sepsis (grav) incluse SIRS. In SIRSdefinitia clinica cuprinde si frecventa respiratoriepeste 20/min. Deci???? E NECLAR!!!!

d. oligurie Fe. cianoz cutanat F

12. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte:a. hemoculturile pozitive confirm bacteriemia F

b. hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie Apag 372: "hemoculturile negative nu eliminadiagnosticul de bacteriemie..."

Uita-te la enuntul intrebarii, raspunsul B estecorect. Negarea negatiei...

Tabloul de sepsis (grav) incluse SIRS. In SIRSdefinitia clinica cuprinde si frecventa respiratoriepeste 20/min. Deci???? E NECLAR!!!!

A- ar fi adevarat, daca ar fi peste 20. Raspunsulcorect este cel fals. Ma gandesc ca s-a dataceasta optiune intentionat de fix 20, pentruraspuns corect.

Uita-te la enuntul intrebarii, raspunsul B estecorect. Negarea negatiei...

c.diagnosticul de bacteriemie este stabilit dac mai multe hemoculturiizoleaz acelai germen F??

pag. 372 - interpretabil: Daca mai multehemoculturi izoleaza acelasi germen, cu uncontext clinic compatibil: diagnosticul debacteriemie este stabilit. ???

Mie mi se pare cat se poate de clar...Daca maimulte hemoculturi izoleaza acelasi germen, avemdg de bacteriemie...Ce e interpretabil aici??? Artrebui sa ne axam pe intrebarile care sunt intr-adevar ciudate sau gresite, nu sa facem teoriachibritului la unele chestii care isi gasesc unraspuns clar in paginile frumoasei noastre carti....daca asa scrie in carte, asa e...

d.o singur hemocultur pozitiv cu corinebacterii definete opotenial contaminare F A F

e.dac n mai multe hemoculturi se identific mai muli germeni se aren vedere un teren imunocompetent A

13.n septicemie, care din germenii enumerai sunt asociai cel maifrecvent cu poarta de intrare cutanat:

a. Stafilococi Ab. Pneumococi Fc. Streptococi Ad. enterococi Fe. Bacili Gram negativi F

14.n septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de prim intenie serealizeaz cu:

a. Ciprofloxacin Ab. Vancomicin Fc. Rifampicin Fd. Ticarcilin Fe. Ofloxacin A

15. Factorii favorizani ai sepsisului cu poart de intrare pulmonar sunt:a. chirurgia dentar Fb. alcoolismul Ac. toxicomania Fd. vrsta naintat Ae. infecia cu HIV A

BOLI INFECIOASE: Diareea acut i deshidratarea la adult16. Diareea acut se caracterizeaz prin:

a. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi A

In ECN nu scrie "pe zi" desi cred ca asa ar trebui...sau varianta asta modificata sa corespunda cuECN

b. cu durata de peste 14 zile Fc marea majoritate sunt de origine infecioas Ad. evoluia este autolimitat A

Mie mi se pare cat se poate de clar...Daca maimulte hemoculturi izoleaza acelasi germen, avemdg de bacteriemie...Ce e interpretabil aici??? Artrebui sa ne axam pe intrebarile care sunt intr-adevar ciudate sau gresite, nu sa facem teoriachibritului la unele chestii care isi gasesc unraspuns clar in paginile frumoasei noastre carti....daca asa scrie in carte, asa e...

F

deci varianta asta nu trebuie bifata, fiindca se cerafirmatiile INcorecte. Asa ca am modificatraspunsul initial care era A

e. se asociaz cu semne extradigestive A

Cred ca mai bine era "se pot asocia cu", pentru canu e obligatoriu. Daca nu le are nu le are, nuinseamna ca nu e diaree acuta daca are 5 scaunemoi pe zi de o saptamana si nu are nimic pe piele,nu-l dor articulatiile si muschii.

17. *Sindromul dizenteric este definit de urmtoarele criterii, exceptnd:a. afectare colic invaziv Fb. diaree cu scaune puin abundente, cu glere, snge, puroi Fc. afectarea invaziv a duodenului Ad. sindrom rectal (tenesme) Fe. risc de megacolon toxic F

18. Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de:a. diaree sub 3 zile Fb. diaree la revenire dintr-un sejur n zon tropical Ac. diareea peste 7 zile, n ciuda unui tratament antibiotic specific Ad. diareea la un pacient imunocompetent Fe. diaree nosocomial F

19.Salmonelozele responsabile de febrele tifoide i paratifoide secaracterizeaz prin urmtoarele:

a. evoluie clinic n 2 faze Ab. hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului Ac. exantem rozeoliform A

d. scaune diareice cu mucus puroi i snge F/Ainfectia cu salmonela = sdr dizenteric, afectarecolica invaziva.Atunci rasp ar trebui sa fie corect.

da, dar atunci de ce specifica separat aspectulscaunelor in salmoneloze ca fiind "diareice cuaspect galbui"?

e. prognostic favorabil chiar i n absena tratamentului F

20.Urmtoarele afirmaii privind yersiniozele sunt adevrate, cuexcepia:

a. evolueaz cu manifestri extradigestive Fb. poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular Fc. evolueaz cu deshidratare rapid, amenintoare de via Ad. Yersinia enterocolitica genereaz sindrom dizenteric Fe. nu necesit tratament antibiotic A

MEDICIN DE URGEN: Stopul cardio-respirator i starea de oc1. *Principala cauz a stopului cardiac la adult este:

a. Edemul pulmonar acut Fb. Infarctul miocardic acut Ac. Fibrilaia atrial paroxistic F

da, dar atunci de ce specifica separat aspectulscaunelor in salmoneloze ca fiind "diareice cuaspect galbui"? E falsa daca luam cuvant cu cuvand din carte.

d. Pneumotoracele sufocant Fe. Hemoragia digestiv superioar F

2. Efectele adrenalinei n timpul resuscitrii cardio-pulmonare sunt:a. Scade rezistena vascular periferic F

b.Crete eficiena masajului cardiac asupra presiunii arterialediastolice A

c. Scade consumul de oxigen la nivel miocardic Fd. Amelioreaz perfuzarea coronar Ae. Scade contractilitatea miocardului F

3.

Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicatn timpul resuscitrii cardio-pulmonare n urmtoarele situaii, cuexcepia:

a. Hiperpotasemie confirmat Fb. Hipopotasemie confirmat Ac. Intoxicaie cu antidepresive triciclice Fd. Intoxicaia cu beta-blocante A

e. Intoxicaia cu acid acetil-salicilic A asta unde e mentionata in carte?

Nu e menionat n carte, dar se precizeaz doar2 situaii n care se folosete bicarbonatul. Oricealtceva e fals, dei sunt de acord c varianta artrebui evitat nefiind prezent n ECN.

4. Care dintre urmtoarele reprezint semne biologice de oc:a. Scderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/l Fb. Alcaloza metabolic Fc. Creterea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l Ad. Insuficiena renal funcional Ae. Coagularea intravascular diseminat A

5.Tratamentul non-specific al ocului cuprinde urmtoarele msuri, cuexcepia:

a. Dou ci venoase periferice Fb. Montarea unei sonde nazo-gastrice Ac. Ventilaia mecanic n detresa respiratorie grav F

d.Defibrilarea cu curent bifazic utiliznd energii cuprinse ntre 150200J A

e. Montarea ct mai urgent posibil a unei linii arteriale ACHIRURGIE: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilorprecoce la pacientul cu traumatism abdominal

1. *Managementul in traumatismele hepatice depinde de:a. Varsta bolnavului F

Nu e menionat n carte, dar se precizeaz doar2 situaii n care se folosete bicarbonatul. Oricealtceva e fals, dei sunt de acord c varianta artrebui evitat nefiind prezent n ECN.

Pai, ECN-ul mentioneaza doar hiperpotasemiaconfirmata si itnoxicatia cu stabilizatori demembrana, respectiv cu antidepresive triciclice.Eu as ramane la variantele astea. Poate se vaacorda o atentie mai mare intrebarii acesteia...

A - in intrebare scrie ``cu exceptia``...corectesunt raspunsurile unde nu este indicataalcalinizarea

b. Starea hemodinamica Ac. Tipul constitutional Fd. Mecanismul traumatismului Fe. Experienta chirurgului si anestezistului F

2.Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatismesplenice) dupa o stabilizare hemodinamica, consta in:

a. Embolizare arteriala A

b. Splenectomie polara inferioara F?

ECN nu menioneaz nicieri splenectomia polar.Iar rspunsul cu splenectomia de la c) esteadevrat (pag. 492), aa c iar se induce neroare!

Corect e A si C. Restul sunt doar sa ne introducain eroare

c. Splenectomie A

d. Splenopancreatectomie caudala F

Nici asta nu e n ECN, dar face referire i lasplenectomie, care e o variant corect. Seamestec ceva corect cu ceva neprecizat!

e. Embolizare venoasa F

3. Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include:a. Radiografia toracica Ab. Bazinul in incidenta anteroposterioara Ac. Ecografia abdominala Ad. Bilant hepatic, lipaza F A?e. Consult cardiologic F

4. Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt:a. Pancreatita acuta si complicatiile sale Ab. Ruptura de aorta Fc. Ulcerul de stres Fd. Diareea Fe. Fistula pancreatica A

5. In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii:a. Laparotomia F

b. Debridarea, sutura plagii F?

n ECN (p. 493) debridarea i sutura plgii apar laplgile nepenetrante pentru c altceva nu e cazul,dar cred c nimeni nu refuz n viaa realdebridarea i sutura unei plgi penetrante dup cese ndeplinesc celelalte explorri! Deci dup bunulsim ar fi i asta valabil pentru toate cazurile deplgi abdominale.

Catre cel/cea din stanga mea (

Corect e A si C. Restul sunt doar sa ne introducain eroare

Catre cel/cea din stanga mea (

e. Antibioprofilaxia ACHIRURGIE: Sindromul ocluziv

6.*Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromuluiOGILVIE este:

a. Distensia gastrica Fb. Distensia duodenala Fc. Distensia cecala A pag. 498d. Distensia sigmoidiana Fe. Distensie rectala F

7.Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromulocluziv se face prin:

a. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze A

In carte la confirmarea diagnosticului, apar doarprimele doua raspunsuri...in afara de asta, durereae un simptom, nu un semn A

b. Meteorism abdominal A Ac. Durere abdominala A Ad. Fotofobie Fe. Sughit F

8. Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt:a. varsta > 40 ani Fb. varsta > 70 ani Fc. varsta > 60 ani Ad. hipopotasemie Ae. insuficienta cardiaca A

9. Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc:a. varsta < 60 ani Fb. constipatia Ac. absenta acolarii posterioare a cecului Ad. dolicosigmoidul Fe. hipopotasemie F

10.In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medicalcuprinde:

a. observatie la domiciliu Fb. analgezice Ac. sonda nazogastrica, regim absolut Ad. explorare chirurgicala Fe. spitalizare de urgenta A

Apag.494. Examen clinic, confirmareadiganosticului:oprirea tranzitului pentru materii sigaze, meteorism abdominal, durere abdominala,timpanism, varsaturi

AA A

CHIRURGIE: Pancreatita acuta si cronica

11. * Pancreasul exocrin este esential pentru:

asta da intrebare ( ar trebui totusi sa se mentinaintr-un anumit interval privind dificultateaintrebarilor, sa nu ne induca in eroare , dar niciastfel de intrebari sa nu fie)

a. Functia de digestie Ab. Producerea insulinei Fc. Producerea glucagonului Fd. Reglarea glicemiei Fe. Functia endocrina F

12.Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica abolnavilor cu pancreatita cronica cuprinde:

a. Examen clinic Ab. Glicemie a jeun Ac. Curba ponderala Fd. Bilant hepatic Ae. Ecografia abdominala A

13. Tratamentul initial al pancreatitei acute include:a. Spitalizare Ab. Analgezice majore Ac. ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica) Fd. Corectarea tulburarilor electrolitice Ae. Analgetice minore F

14. Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde:a. Sevraj alcoolic Fb. Colecistectomia Ac. Colangiografia intraoperatorie Ad. ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala Ae. Duodenopancreatectomia cefalica F

15. Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde:a. PaO2 60 mmHg Ab. Calcemia 2,00 mmol/l Ac. Scaderea hematocritului 10% Ad. Cresterea ureei 1,8 mmol/l Ae. Cresterea bicarbonatilor 4 mmol/l F

CHIRURGIE: Peritonita acuta16. *In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu:

a. 2 3 l de glucoza 5% Fb. 10 15 l de solutie Ringer Fc. 20 l de ser fiziologic Fd. 10 - 15 l de ser fiziologic Ae. 10 l de apa oxigenata F

17. Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include:a. Analgezice A

b. Montarea unei cai venoase Fse specifica "dou ci venoase" (pag 518) asa cama gandesc ca una nu intra la raspuns corect

asa m gndesc i eu, mai ales c nu scrie dacabordul e periferic sau central. oricum carteaspune doar de dou ci venoase periferice

c. Reumplere volemica in soc Ad. Antibioterapie pe cale orala Fe. Reanimare, oxigenoterapie A

18.Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann seface:

a. De urgenta, in 3 6 zile Fb. Programata, in 3 6 ani Fc. Programata, in 3 6 saptamani Fd. Programata, in 3 6 luni A

e. In functie de etiologie A

Este adevarat si punctul E. Interventia Hartmannse face si in functie de etiologie, scrie si jos la pag.518

Asa e, in realitate foarte adevarat ca depinde, sinu apare in ECN...

19. Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi:a. Sutura ulcerului duodenal Ab. Excizia- sutura unui ulcer gastric Ac. Vagotomie bitronculara cu piloroplastie Fd. Rezectie gastrica 2/3 Fe. Gastrectomie totala F

20. Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face:a. Intraarterial Fb. Intravenos Ac. Cu spectru larg Ad. Inceputa cat mai repede posibil Ae. Intramuscular F

GINECOLOGIE: Sarcina normala si patologica

1.Care dintre urmtoarele sunt examenele paraclinice obligatorii laprima consultaie a gravidei?

a. grupa sangvin i factorul Rh A

asa m gndesc i eu, mai ales c nu scrie dacabordul e periferic sau central. oricum carteaspune doar de dou ci venoase periferice

M-ai mam gandit la ceva. E tratamentSIMPTOMATIC. Liniile venoase nu au nici otreaba deci e Fals. Cred...

Asa e, in realitate foarte adevarat ca depinde, sinu apare in ECN...

In perioada urmatoare interventiei, se continuamanagmetnul, in functie de ETIOLOGIE

b. proteinuria Ac. glicozuria Ad. amilaza seric Fe. dublu test F

2. *La ce dat se va prescrie prima ecografie n sarcin?a. ntre 4-5 sptmni de amenoree Fb. ntre 7-8 sptmni de amenoree Fc. ntre 9-11 sptmni de amenoree Fd. ntre 11-13 sptmni de amenoree Ae. ntre 13-15 sptmni de amenoree F

3.n prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea risculuicombinat, calculat n funcie de:

a. gestaie i paritate Fb. istoricul de avort spontan Fc. vrsta mamei Ad. markeri serici materni recoltai n primul trimestru Ae. dimensiunea translucenei nucale A

4.La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaiacezarian sunt indicate n cazul :

a. uterului cicatriceal Fb. vrstei sarcinii sub 34 de sptmni Fc. HTA necontrolat Ad. eclampsiei Ae. hematomului retroplacentar A

5. Etiologia morii fetale intrauterine cuprinde:a. diabetul zaharat Ab. chorioamniotita Ac. placenta previa Fd. mola hidatiform Fe. anomaliile cromozomice A

GINECOLOGIE: Infectiile genitale la femei6. Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde:

a. contextul post-partum sau post-avort Ab. febra Ac. manopere intrauterine F A?(pag. 557 "proceduri invazive la nivelul uterului") A

d. resturi placentare restante A/ F? A?(pag. 557 "retentie placentara""resturi placentare" -este doar factor favorizant,nu se refera la tablou clinic

A"resturi placentare" -este doar factor favorizant,nu se refera la tablou clinic A

e. dureri la mobilizarea uterin A

7. Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cua. sarcina ectopic Ab. iminena de avort Fc. apendicita acut Ad. endometrioza Ae. chisturile ovariene A

8.*Dac n caz de salpingit apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtisacociat durerile vor fi localizate n:

a. fosa iliac dreapt Fb. fosa iliac stng Fc. hipocondrul drept Ad. hipocondrul stng Fe. periombilical F

9. Bilanul paraclinic n caz de salpingit trebuie s conin:a. hemocultura Ab. histerosalpingografie Fc. histeroscopie Fd. probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice Ae. VSH F

10.n cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingit laparoscopia vapermite.

a. recoltarea de probe bacteriologice Ab. anexectomia Fc. evaluarea leziunilor trompelor uterine Ad. lavajul local cu soluii antiseptice Fe. administrarea local de corticoterapie F

REUMATOLOGIE: Poliartrita reumatoid

As recomanda overificare maiamanuntita a

intrebarilor de lacapitolul

reumatologie!!

1. Poliartrita reumatoid precoce este:Raspusul la aceasta intrebare nu reusesc nicicumsa-l gasesc in carte. Poate reuseste altcineva

a. regresiv spre vindecarePag 628.Ma gandesc ca acestea ar fi raspunsurile,cu toate ca nu face referire la PR precoce.

b. argumentat prin RMN A

c. nsoit de semne ecografice articulare Ad. caracterizat prin tumefieri articulare Ae. caracterizat prin lichid sinovial inflamator aseptic A

2. *Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt:nu este specificat complement simplu in grilele depe site, desi ar trebui sa fie

a. autoanticorpii JO-1 Fb. autoanticorpii anti ADN2s Fc. autoanticorpii Scl-70 Fd. autoanticorpii p-ANCA Fe. autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat A

3. Poliartrita reumatoid:a. realizeaz un tablou de poliartrit saltant, fugace Fb. apare sub vrsta de 4 ani F

c.afecteaz articulaiile diartrodiale periferice cu excepia IFD(interfalangiene distale) A

pag 629: afectarea preferenial a minilor(interfalangiene proximale i metacarpofalangiene)i picioarelor, apoia articulaiilor mari, cu respectareainterfalangienelor distale (care sunt afectatepreferenial de artrozadigital i artrita psoriazic); F nu distale, proximale

d. apare predominent la femei A

e. are caracter cronic destructiv. A Nu apare niciunde mentionat ...pai are!

4. Factori de prognostic nefarorabil n poliartrita reumatoid sunt:a. afectarea extraarticular A

b. sindrom inflamator exprimat FECN-ul spune: "sindrom inflamator ridicat". Etotuna cu exprimat?

c. teren generic HLA DR-0401, 0404, 0405 ADaca se schimba "generic" cu "genetic" atunci da,e corect...

d. rspuns slab la tratamentul iniial Ae. statut economic defavorizat A

5. Tratamentul poliartritei reumatoide:a. este realizat de o echip multidisciplinar Ab. este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidiene Fc. corticoterapia se administreaz n doza minim necesar Ad. include infiltraiile intraarticulare Ae. AINS se administreaz cu inhibitori de pomp de protoni A

REUMATOLOGIE: Spondilita anchilozant6. *Spondilita anchilozant (SA) este:

F nu distale, proximale

...pai are!p 628 a 5-a liniuta:arhetipul reumatismului cronicdistructiv

a. o boal rar Fb. la fel de frecvent ca poliartrita reumatoid Ac. mai rar dect scleroza sistemic progresiv Fd. mai frecvent dect poliartrita reumatoid Fe. la fel de frecvent ca LES (lupusul eritematos sistemic) F

7.Afectarea axial i entezopatic din spondilita anchilozantbeneficiaz de:

a. un tratament de fond cu Metotrexat Fb. A.I.N.S. Ac. tratament cu sulfasalazin Fd. kinetoterapie Ae. balneoterapie A

8. Afectarea axial din spondilit se caracterizeaz prin:

Stiu ca nu se poate ca toate variantele sa fiecorecte, dar aici asa par, mai ales ca in ECN nu sespecifica exact niciuna din variante. Ar trebuirevazuta...

In carte spune doar ca respectivele distante sauindici se modifica, nu spune si in ce sens. Poatesa fie crestere, scadere... nu se specifica.Variantele de raspuns ar trebui sa respectecartea.

a. durere sau redoare lombar F? Scrie doar de redoare lombara p 634 "dureri de spate cu orar inflamator" Ab. modificarea indicelui Schober Ac. creterea distanei deget sol A

d. scderea expansiunii cutiei toracice A? e impactul respirator, nu e afectare axiala F - impact respiratore. creterea distanei accipit perete A F:accipit nu e egal cu occiput F- se refer la afectare cervical

9.Examinri paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticulde spondilit sunt:

a. puncie articular cu lichid purulent Fb. puncie articular cu lichid hemoragic Fc. puncie articular cu lichid inflamator aseptic A

d. radiografia bazinului cu aspect de sacroileit F

A?- "afectare radiologica sacroiliaca", "dureri lamanevre sacroiliace" , dar nu scrie exact de"sacroileita" A-este o boala inflamatorie cronica

e. hipersemnal T2 al spaiului articular sacroiliac A

10.Tratamentul de fond corect al artritelor periferice dinspondilartropatii seronegative include:

Capitolul in carte este despre spondilitaanchilozanta, cred ca formularea intrebarii de asafel incat sa respecte cat mai mult cartea ar fi maifericita. Stiu ca la curs s-a predat laspondilartropatii seronegative, si sunt mai multe,nu doar SA. Ar fi mai bine de respectat enunturileECN, ca sa nu fie interpretari.

a. srurile de aur F

In carte spune doar ca respectivele distante sauindici se modifica, nu spune si in ce sens. Poatesa fie crestere, scadere... nu se specifica.Variantele de raspuns ar trebui sa respectecartea.p 634 "dureri de spate cu orar inflamator" A

F - impact respiratorp634 impact respirator (masurarea expansiuniicutiei toracice) A

F- se refer la afectare cervical

A-este o boala inflamatorie cronica

b. sulfasalazina (salazopirina) Ac. metotrexatul A

d.n caz de eec sau intoleran la sulfasalazin i/sau metotrexat :TNF alfa blocante A

e. ciclofosfamid FTRAUMATOLOGIE: Fracturile extremitatii inferioare a radiusului laadult

1. *Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt:a. Marginala anterioarab. Fractura in Tc. Cuneana externad. Cu deplasare posterioara Pouteau-Colles Ae. Fractura in cruce Destot

2.Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare aradiusului poate fi:

a. Marginala anterioarab. Deplasare posterioara Ac. Marginala posterioarad. Cuneana externae. Deplasare anterioara A

3. Fractura de tip Pouteau-Colles este:a. Fractura articulara

b. Nu este o fractura asociata eu as pune si B ca adevarata

Formularea e un pic ciudatica la raspunsul asta,daca citesc enuntul iese "Fractura de tipPouteau-Colles ESTE: NU ESTE o fracturaasociata"

c. Marginala posterioarad. Fractura extra-articulara Ae. Cu deplasare posterioara A

4.Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz defractura, urmatoarele:

a. Analiza linei bicondilieneb. Analiza interliniului articular A Analiza interliniei articularec. Analiza indicelului radio-ulnar Ad. Analiza orientatiei glenei radialee. Analiza limiei bistiloidiene A

5.Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusuluisunt:

Formularea e un pic ciudatica la raspunsul asta,daca citesc enuntul iese "Fractura de tipPouteau-Colles ESTE: NU ESTE o fracturaasociata" A categoric A

a. Leziune vascularab. Sindrom de compartiment al lojelor Ac. Compresia nervului mediand. Infectia zonei operate Ae. Pierderea autonomiei la varstnici A

OFTALMOLOGIE: Ochiul rosu si/sau dureros1. Semnele funcionale ale unei conjunctivite sunt:

a. scderea marcat a vederiib. senzaia de nisip n ochi Ac. senzaia de arsur Ad. durerea puternice. lcrimarea A

2.Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie asuprafeei oculare:

a. imunodepresia Ab. diabetul neechilibrat Ac. hipertensiunea arteriald. glaucomule. purtarea de lentile de contact A

3. *Tratamentul conjunctivitelor virale include:a. coliruri antiseptice Ab. coliruri cu antibioticec. coliruri cu midriaticed. antibiotice perose. coliruri antiglaucomatoase

4. n etiologia scleritei figureaz:a. boli articulare Ab. boli vasculare Ac. boli infecioase Ad. boli psihicee. diabetul zaharat insulinodependent

5. CT-ul orbitar se indic n cazul:a. glaucomului acutb. uveitelor acutec. hematomului orbitar Ad. hemoragiei subconjunctivalee. fracturilor orbitare A

ORL: Epistaxisul si tratamentul acestuia1. *Epistaxisul este:

a. Un sindrom hemoragipar; Fb. hemoragie digestiv; Fc. Eliminarea de cheaguri prin gur; Fd. sngerare nazo-sinusal; Ae. Forma superioar a melenei; F

2. Debitul epistaxisului poate fi:a. Minim; Fb. Slab sau redus; Ac. Mediu; Ad. Abundent sau puternic; Ae. Cataclismal; F

3. Mijloacele terapeutice n epistaxis sunt:

a. Diminuarea riscului de oc hemoragic; A

FALS - NU e mijloc terapeutic sa diminuezi risculde soc hemoragic. Scrie in carte asta si nu amvazut eu?

b. Identificarea i limitarea factorilor agravani; Ac. Izolarea i linitirea pacientului; Fd. Asigurarea hemostazei; Ae. Unele msuri adjuvante; A

4.Metode terapeutice excepionale utilizate n cazul epistaxisurilorrebele:

a. Explorarea cavitilor nazale n anestezie general; Ab. Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistena sngerrii; Ac. Ligatura vaselor incriminate; Ad. Aplicarea de comprese reci; Fe. Arteriografie diagnostic i terapeutic; A

5.Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesarpentru:

Unde ai gsit scris rspunsurile corecte pentruaceast ntrebare concret n carte ECN?

a. Stabilirea gravitii; Fb. Evaluarea factorilor de risc; A F; p 739 - este o schemac. Identificarea epistaxisului de cauz local; Ad. Conceperea unui plan terapeutic corespunztor; Fe. Diagnosticarea epistaxisului de boal (avnd o cauz general) A

PEDIATRIE: Diareea acuta la copil. Varsaturile la sugar si copil (sitratament)

F; p 739 - este o schema F

1.Care din urmtorii sunt parazii ce pot fi incriminai n producereadiareei la copil:

a. Giardia lamblia Ab. Campylobacter jejunii F nu e parazit, ci bacteriec. E.Coli F idemd. Cryptosporidium hominis Ae. Shigella F nu e parazit, ci bacterie

2.*Urmtoarele investigaii se efectueaz n sindromul de deshidrataresever, cu excepia:

a. Ionogramei F

b. Astrup sanguin A se efectueaza doar ph-ul sanguinprobabil s-au referit ca fac ASTRUP pt Ph-ularterial-pentru o ventuala acidoza??!!?!

c. Hematocritului F

d. Examenului virusologic al scaunului Fasta se face in context nosocomial, nu e trecut ladeshidratare severa eu zic D rasp corect

e. Uree, creatinin, ac uric. F se evalueaza functia renala

3. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin:a. paloare, astenie Ab. oligoanurie Ac. purpur trombocitopenic Ad. poliurie Fe. infecie cu E Coli O 157-H7 A

4.Care dintre urmtoarele afeciuni sunt cauze medicale de vrsturiacute?

a. Gastroenterocolita acut Ab. Alergia alimentar la proteinele laptelui de vac Fc. Cetoacidoza diabetic A p.738 ultimul aliniat.d. Meningita acut Ae. Invaginaia intestinal F A F- e cauz chirurgical

5. Tratamentul vrsturilor prevede:a. ntotdeauna tratament antiemetic Fb. Tratamentul cauzei Ac. Rehidratare oral sau I.V. A

d. Tratament chirurgical dup reechilibrare hidroelectrolitic A/F

usor discutabil, varianta asta e trecuta la stenozapilorica, presupunand ca exista o cauzachirurgicala, atunci trebuie luata in calcul caadevarata

F- dac-ar fi 100% adevrat ar trebui operatfiecare copil dup o reechilibrare hidroelectric?n varianta B e inclus tratamentul cauzei.

e. Domperidon, Ipequa Fdomperidona se foloseste, insa Ipequa e emetic,nu antiemetic.