grile fiziopatologie

Download Grile Fiziopatologie

Post on 29-Oct-2015

1.072 views

Category:

Documents

26 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

grile

TRANSCRIPT

1. Factorii umorali constrictori care nu intervin in reglarea rezistentei periferice a tensiunii arteriale sunt reprezentati de:a. Leucotrieneb. Endotelinec. NOd. Tromboxan A2e. Angiotensina II

2. Secretia de renina nu este controlata de urmatoarele mecanisme:a. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar aferentb. Receptorii macula densa, care detecteaza variatii la nivelul de secretie a Na in tubul distalc. Retrocontrolul exercitat asupra reninei de catre angiotensina IId. Sistemul nervos simpatic, care stimuleaza secretia de renina prin intermediul filtrelor adrenergicie. Receptorii vasculari, renal sensibili la variatiile de tensiune din peretele arteriolar eferent

3. Factorul care nu este corelat cu HTA este reprezentat de:a. Policitemia verab. Deficit de Kc. Fumatul d. Diabet zaharate. Scaderea aportului de Na

4. Care dintre urmatoarele nu este adevarata?a. Rinichiul joaca un rol important in mentinerea pe timp indelungat a presiunii arterialeb. Inhibitorii tromboxan- sintetazei nu intarzie aparitia HTA c. HTA acuta aboleste vasodilatatia dependenta de endoteliud. HTA este caracterizata prin modificari structurale ale retelei vasculare: rarefactia microvaselor si ingrosarea mediei peretelui arterial si arteriolare. Excesul de aport al sarii duce la cresterea volemiei si la HTA

5. HTA secundara:a. Diagnosticul se pune prin excluderea formelor primareb. Datele clinice sau de laborator ii pot preciza cauzac. Nu este un simptom in cadrul unui tablou clinicd. Contribuie la buna functionare renalae. HTA endocrina este frecventa si apare in contextul afectiunilor glandei suprarenale

6. Efectele HTA sunt urmatoarele:a. Supraincarcarea activitatii corduluib. Accelerarea procesului de sclerozac. Hematemezad. Modificarile vaselor retinienee. Epistaxis

7. Hipotensiunea arteriala este caracterizata prin:a. Scaderea TA sistolice sub 100 mmHg si TA diastolica sub 60 mmHgb. Scaderea TA sistolice cu 10 mmHg fata de normal si TA diastolica normalc. Scaderea irigatiei perifericed. Echilibrul dintre continut (volum sanguine- volemia) si continator (sistemul vascular)e. Cresterea rezistentei in sistemul vascular

8. Socul cardiogen nu este reprezentat prin:a. Prabusirea activitatii contractile a miocarduluib. Diminuarea rapida si profunda a debitului cardiacc. Agravarea si reducerea zonei de infarctd. Scaderea fluxului sanguin capilare. Scaderea presiunii arteriale si a debitului coronarian

9. Insuficienta coronariana se poate manifesta prin:a. Angina pectoralab. Infarct de miocard c. Cardiopatie coronarianad. Aritmii e. Moarte subita

10. Factorii care scad aportul de oxigen la miocard sunt:a. Embolii coronarieneb. Coronarite infectioasec. Policitemii d. Oblitererea ostiilor coronarienee. Boala Burger

11. Factorii care cresc necesitatile miocardului in oxigen sunt:a. Factori care cresc starea de contractie a miocarduluib. Factori care cresc postsarcinac. Factori care scad starea de contractie a miocarduluid. Factori care scad postsarcinae. Cresterea frecventei cardiace

12. Distrugerea celulelor miocardice nu este urmata de aparitia in sangele venos in cantitate crescuta a urmatoarelor enzime:a. CK-MBb. LDH1 si LDH5c. Troponine d. Mioglobinee. TGO

13. Infarctul de miocard nu se caracterizeaza prin:a. Durere toracica anginoasab. Hipotensiunec. Febrad. Leucopeniae. Stare de soc

14. Cauza IMA nu este reprezentata de:a. Aterosclerozab. Hipotensiune c. Anomalii congenitale ale circulatiei coronariened. Valvulopatii aorticee. Embolii

15. Tulburarile miocardice in urma scaderii contractilitatii determina:a. Scaderea fractiei de ejectieb. Cresterea presiunii telesistolicec. Cresterea presiunii in amonte de ventricolul afectatd. Cresterea volumului telediastolice. Scaderea presiunii telediastolice

16. Mecanismele de adaptare la insuficienta cardiaca nu sunt reprezentate de:a. Stimulare neurohormonalab. Eliberare centrala de O2c. Remodelare ventriculara concentricad. Remodelare ventriculara excentricae. Mecanism Frank Starling

17. Insuficienta ventriculara stanga este caracterizata prin:a. Cresterea debitului cardiacb. Cresterea O2c. Scaderea CO2d. Hipertensiune pulmonarae. Cresterea elasticitatii pulmonare

18. Insuficienta ventriculara dreapta nu se caracterizeaza prin:a. Jugulare turgescenteb. Scaderea tonusului venosc. Reflux hepatojugulard. Edem periferice. Hepatomegalie

19. Insuficienta cardiaca determina tulburari terminale nereprezentate de:a. Metabolismul bazal scazut b. Proteinurie c. Hematurie d. Uree sanguina crescutae. Tromboza

20. Tulburarea functiei diastolice poate fi cauzata de:a. Afectarea relaxarii ventricuareb. Afectarea contractilitatiic. Afectarea postsarciniid. Afectarea presarciniie. Afectarea debitului cardiac

21. Etiologia insuficientei cardiace nu se caracterizeaza prin:a. Tulburari de ritm si de conducereb. Tulburari hemodinamicec. Suprasolicitarea cordului prin cresterea nevoilord. Tulburari ale miocarduluie. Nerespectarea regimului sodat

22. LDL-col:a. este considerat colesterol bunb. la valori de peste 160mg/dl este un factor independent de risc pentru aterosclerozac. migreaza pe banda d. in cantitate crescuta in plasma ii modifica aspectule. nu creste in hiperlipoproteinemiile de tip IIa si IIb.

23. Urmatoarea afirmatie este falsa in privinta TG:a. valori normale: 40-150mg/dlb. consumul crescut de grasimi, alcool sau zaharuri poate determina hiperttrigliceridemiec. se determina prin metoda enzimatica si colorimetricad. depinde de varsta, sex, tip de alimentatie, effort fizice. lipoproteina care transporta TG exogene este VLDL.

24. Care afirmatie despre HDL-col nu este adevarata:a. migreaza pe banda b. numit colesterol bunc. are rol antiaterogenicd. valoare normala: 30-75mg/dle. nivelele crescute sunt correlate cu o crestere a lomgevitatii.

25. Care din urmatoarele componente nu determina risc crescut de boala cardiovasculara:a. CT>240mg/dlb. LDL>160mg/dlc. TG>200mg/dld. indice aterogen >4e. HDL>50mg/dl.

26. In disfunctia ventilatorie obstructiva:a. se caracterizeaza printr-o limitare a inspiruluib. valoarea VEMS este crescutac. raportul VEMS/CV este in limite normaled. indicele de permeabilitate bronsica este de prima importanta pentru evidentierea tulburariie. are loc o reducere importanta a capacitatii vitale.

27. Sindromul Wolff- Parkinson- White nu se caracterizeaza prin:a. este un sindrom de preexcitatie ventricularab. scurtarea intervalului P-R mai putin de 0,11secundec. prezenta undei d. modificari secundare de repolarizare ventricularae. axa electrica deviata la dreapta.

28. Despre aritmiile cu ritm nomotrop este falsa afirmatia:a. excitatia se formeaza in nodulul sinusalb. in aritmia sinusala intervalul R-R este constantc. tahicardia sinusala reprezinta un mecanism compensator la scaderea debitului cardiacd. in bradicardie frecventa scade sub 60/mine. in tahicardie intervalul T-P se scurteaza.

29. Despre aritmiile atriale nu este adevarata afirmatia:a. in extrasistolele atriale complexul QRS este modificatb. aparitia a cel putin 6 extrasistole atriale este criteriul minim de diagnostic in tahicardia paroxistica atrialac. in fibrilatia atriala lipseste unda Pd. tahicardiile paroxistice atriale cu bloc apar in special in intoxicatiile digitalicee. extrasistola atriala e caracteristica prin morfologia diferita a undei P.

30. Urmatoarea afirmatie despre fibrilatia atriala este falsa:a. unde de fibrilatie mici, neregulate, de amplitudine variabilab. complexe QRS normale sau modificatec. prezenta undei Pd. frecventa cardiaca este 350-600/minute. este o aritmie totala.

31. Despre ritmurile atrio-ventriculare jonctionale nu este adevarata afirmatia:a. controlul activitati cardiace este sub dependenta jonctiuniib. frecvenat cardiaca este de 40-60/minutc. unda P poate fi pozitiva sau negativad. unda P poate fi situate inaintea, suprapusa sau dupa complexul QRSe. P negative e vizibila mai ales in derivatiile DII, DIII, aVF.

32. Urmatoarea afirmatie despre extrasistolele ventriculare nu este adevarata:a. pot fi provocate de excesul de cafea, tutun, alcoolb. undei P prezenta, cu morfologie modificatac. complex QRS largit, deformat, ingrosat, cu aspect de bloc de ramd. ST, T de sens opus complexului QRSe. sunt urmate de repaos postextrasistolic.

33. Care nu este criteriu de bloc de ram stang:a. durata QRS o,12 sec in V1b. R largita si abesnta Q in V6c. unda QS in V1d. axa electrica deviata la stangae. modificari ST, T in precordialele stangi.

34. Care din urmatoarele nu reprezinta volume sau capacitate pulmonare statice:a. capacitatea vitalab. capacitatea inspiratoriec. capacitatea reziduala functionalad. volum expirator maxim pe secundae. volum rezidual, capacitatea pulmonara totala.

35. Capacitatea vitala este redusa substantial in:a. disfunctia ventilatorie de tip restrictivb. disfunctia ventilatorie de tip obstructivc. situatia in care volumul rezidual crested. astm bronsice. bronhopneumopatie obstructiva cronica.

36. Valoarea normala a numarului de leucocite pe mmc la adult: a. 9000 15000b. 4000 9000c. 4500 8500d. 2500 6000e. 4000 10000

37. Reactia leucemoida reprezinta:a. Scaderea numarului de leucocite sub 3500/mmc la adultb. Crestere masiva a numarului de leucocite, sugerand leucemia, dar neexistand aceasta afectiunec. Cresterea numarului de leucocite peste 10000/mmc la adultd. Cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste 2500/mmce. Proliferarea excesiva a leucocitelor

38. Neutrofilia se refera la:a. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste 6500/mmcb. Cresterea numarului de granulocite neutrofile in valoare absoluta peste6000/mmcc. Sc