Grile1. Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere:A. Unda A coincide cu unda a de pe jugulogramaB. Unda O coincide cu deschiderea mitraleiC. Intervalul E-H coincide cu intervalul e(E)-1 de pe carotidogramaD. Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculareE. Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare2. Z1 se caracterizeaza prin:A. Se asculta cel mai bine in sp. V stang pe imc.B. Are intensitate crescuta in tahicardieC. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidianaD. Coincide cu sfarsitul undei TE. Coincide cu unda Y a jugulogramei3. Z2 se caracterizeaza prin urmatoarele:A. Frecventa de 50-70 HzB. Durata de 0,08-0,10 secundeC. Tonalitatea mai inalta comparativ cu Z1D. Debuteaza dupa unda qE. Se asculta cel mai bine in focarul apexian4. In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata de 0,80 sec:A. Sistola totala ventriculara are durata de 0,27 secundeB. Diastola totala are durata de 0,53 secundeC. Umplerea rapida dureaza 0,05 secundeD. Umplerea lenta dureaza 0,11E. Sistola atriala dureaza 0,19.5. In timpul ciclului cardiac:A. Mitrala se inchide inaintea tricuspideiB. Pulmonara se inchide inaintea aorteiC. Tricuspida se deschide dupa mitralaD. Aorta se deschide inaintea pulmonareiE. Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ 6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. Relaxarea izovolumetrica dureaza 0,08 secB. Volumul telesistolic ventricular este de 120 mLC. Volumul sistolic ventricular este de 59 mLD. Ejectia rapida dureaza 0,04 secE. Ejectia lenta dureaza 0,13 sec7. Conform legii Laplace aplicata la nivel ventricular:A. Tensiunea si presiunea sunt invers proportionaleB. Tensiunea si raza sunt invers proportionaleC. Tensiunea si grosimea sunt direct proportionaleD. Raza si presiunea sunt invers proportionaleE. Raza si grosimea sunt direct proportionale.8. Care dintre urmatoarele afirmatii despre sistola mecanica atriala sunt adevarate:A. Durata este de 0,19 secB. Pe durata sa, in AS presiunea creste pana la 7-8 mmHgC. Pe durata sa, in AD presiunea creste pana la 4-6 mmHgD. Ea contribuie cu 50% la desavarsirea umplerii atrialeE. Survine dupa unda q de pe EKG9. In timpul ciclului cardiac:A. Sistola atriala dreapta o precede pe cea stangaB. Sistola ventriculara dreapta o precede pe cea stangaC. Volumul telediastolic ventricular este de 70 mLD. Presiunea telediastolica ventriculara stanga este de 80 mmHgE. Presiunea telediastolica ventriculara dreapta este de 2,5mmHg10. Unda a de pe jugulograma:A. Este mai ampla comparativ cu unda cB. Este mai mica decat unda cC. Scade in amplitudine in cazul unui obstacol tricuspidianD. Scade in amplitudine in cazul scaderii compliantei ventriculareE. Scade in amplitudine atunci cand creste cantitatea de sange11. Pe apexocardiograma:A. Unda A coincide cu Z3B. Intervalul CE reprezinta sistola atrialaC. Varful sistolic E coincide cu inchiderea valvei aorticeD. Unda O coincide cu inchiderea mitraleiE. Intervalul EH coincide cu PEVS de pe carotidograma12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Efectul Bowditch este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiaceB. In practica, mecanismul Franck-Starling este corelat cu adaptarea debitului cardiac in bradicardieC. Efectul Anrep este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiaceD. Fenomenul de potentare postextrasistolica se coreleaza cu scara negativa WoodwoE. Experimental, fragmentele de miocard ventricular uman se contracta maximal la o frecventa de stimulare de 200/min13. Raspunsul compensator al aparatului cardio-vascular dupa o hemoragie include:A. Cresterea fortei de contractie a miocarduluiB. Vasodilatatie in teritorul splanhnicC. Vasoconstrictie in muschii striatiD. Reglare metabolica a microcirculatieiE. Tahicardie prin cresterea tonusului simpatic14. Despre hiperemia reactiva se poate afirma:A. Reprezinta vasodilatatia cutanata in adaptarea la hipertermieB. Creste debitul de sange in aval de punctul unei ocluzii dupa incepartarea acesteiaC. Se manifesta la cateva minute dupa inlaturarea unei ocluzii arterialeD. Este proportionala cu durata ocluzieiE. Este consecinta cresterii pO in zona dupa indepartarea ocluziei15. Printre factorii implicati in manifestarea tonusului bazal al musculaturii netede vasculare se numara:A. Cresterea concentratiei CaB. Trimit aferente prin n. XC. Manifesta proprietatea de adaptareD. Persoanele cu hipersensibilitate risca la stimularea minima crize de hipotensiune cu lipotimie.E. Joaca rol esential in adaptarea pe termen mediu a T.A.16. Prin autoreglarea debitului circulator se intelege:A. Rolul SNV in mentinerea constanta a T.A.B. Influenta presiunii transmurale asupra calibrului vaselor.C. Implicarea SRAA in reglarea locala a circulatieiD. Implicarea metabolititlor locali in reglarea locala a circulatieiE. Implicarea baroreceptorilor sinocarotidieni in reglarea locala a circulatiei.17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Crestrea presiunii intraventriculare duce la scaderea tensiunii parietaleB. Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiunii parietaleC. Ingrosarea peretilor ventriculari are drept efect cresterea tensiunii parietaleD. Cresterea tensiunii parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigenE. Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitatii ventriculare18. La o frecventa cardiaca normala, ejectia rapida determina expulzia a:A. 20 %B. 30%C. 40%D. 60%E. 80% din volumul bataie19. Relaxarea izovolumetrica:A. Dureaza 120 mlsecB. Este un proces pasivC. Este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca.D. Consuma 30% din energia miocarduluiE. Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei20. In conditiile unui ciclu cardiac normal:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VS este de 5-6 mmHgC. Presiunea telediastolica a VD este de 10 mmHgD. Volumul bataie este de 120 ml sangeE. Volumul telediastolic este de 100 ml sange21. Fenomenul atrial-kick se coreleaza cu:A. Mecanismul Frank-StarlingB. Complianta arterelor mariC. Depolarizarea ventricularaD. Incizura dicrota I pe carotidogramaE. Umplerea ventriculara presistolica.22. In conditii fiziologice:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VD este de 2,5 mmHgC. Presiunea telediastolica a VS este de 20 mmHgD. Volumul telediastolic este de 100 ml sangeE. Volumul bataie este de 100 ml.23. In clinica , evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin:A. Determinarea stiffnesului ventricularB. Utilizarea metodei Echo-dopplerC. Evaloarea velocitatii transmitrale in timpul umplerii ventriculareD. Masurarea duratei sistolei electromecaniceE. Masurarea duratei intervalului QT de pe EKG.24. Care dintre urmatorii factori influenteaza direct distensibilitatea ventriculara?A. Elasticitatea patului coronarianB. Umplerea ventricolului colateralC. Grosimea peretilor ventriculariD. Frecventa cardiacaE. Durata ciclului cardiac.25. Lucrul mecanic al inimii:A. Este direct proportional cu stressul parietalB. In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimiiC. Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mariD. Este mai mare in conditiile unui travaliu volumic, comparativ cu unul presionalE. Este independent de stresul parietal26. Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatorii factori:A. Stenoze ale caii de evacuare a sangeluiB. Cresterea impedantie (hipertensiune arteriala)C. Cresterea fluxului coronarianD. CatecolamineE. Bradicardie27. Punctul e de pe carotidograma:A. Marcheaza debutul undei dicroteB. Corespunde inchiderii valvelor sigmoide aorticC. Corespunde deschiderii valvelor sigmoide aorticeD. Este reper pentru masurarea sistolei electromecaniceE. Coincide cu punctul O de pe apexocardiograma28. Care dintre afirmatii sunt adevarate?A. Raportul PPE/PEVS redus se coreleaza cu o fractie de ejectie crescutaB. Perioada de mulaj se masoara ca interval Mi-eC. Perioada de contractie izovolumetrica(PCI) se masoara ca interval Q-MID. Sistola electromecanica se masoara ca interval Mi- AE. Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval Q-Mi A29. Unda a de pe jugulograma:A. Corespunde sistolei atrialeB. Corespunde inchiderii tricuspideiC. Corespunde umplerii atriului dreptD. Corespunde debutului sistolei VD.E. Corespunde punctului I de pe carotidograma.30. Depresiunea y a jugulogramei:A. Se datoreaza umplerii rapide a VdB. Atesta golirea AD in VD, cauzata de suctiunea sangelui de catre VDC. Coincide cu ejectia VDD. Se datoreaza umplerii ADE. Marcheaza sfarsitul umplerii lente a VD31. Unda a pe jugulograma:A. Corespunde sistolei atrialeB. Coincide cu unda A de pe apexocardiogramaC. Marcheaza debutul sistolei ADD. Coincide cu umplerea ADE. Corespunde inchiderii tricuspidei32. Unda a de pe jugulograma:A. Dispare in fibrilatia atrialaB. Este ampla in stenoza tricuspidianaC. Dispare in tahicardia ventricularaD. Dispare in scaderea compliantei VDE. Coincide cu punctul O al apexocardiogramei33. Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere:A. Unda A coincide cu unda a de pe jugulogramaB. Unda O coincide cu deschiderea mitraleiIntervalul E-H coincide cu intervalul e-I pe carotidogramaC. Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculareD. Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare34. Z1 se caracterizeaza prin:A. Se asculta cel mai bine in sp. V ic. Stg., pe lmcB. Are intensitate crescuta in tahicardieC. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidianaD. Coincide cu unda y a jugulogramei35. Z2 se caracterizeaza prin:A. Frecventa de 50-70 HzB. Durata de 0,08-0,10 secC. Tonalitate mai inalta comparativ cu Z1D. Debuteaza cu unda qE. Se asculta cel mai bine in focarul apexian36. Dedublarea fiziologica a Z2:A. Este perceputa in inspirB. Se datoreaza intarzierii componentei P in timpul inspiruluiC. Se datoreaza prelungirii umplerii VD in timpul inspiruluiD. Se accentueaza cand se prelungeste ejectia VDE. Se datoreaza intarzierii componentei A in timpul inspirului37. Care dintre urmatoarele mecanisme nu apartin autoreglarii homeometrice a activitatii cardiace?A. Efectul AnrepB. Mecanismul furtunului de gradinaC. Efectul BowditchD. Legea inimii Frank-StarlingE. Fenomenul scarii negative Woodworth38. Zgomotul III:A. Corespunde umplerii rapide ventriculareB. Coincide cu unda A de pe apexocardiogramaC. Survine cu 0,10-0,12 secunde inaintea Z2D. Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogrameiE. In conditii patologice duce la aparitia galopului presistolic39. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?A. Rigiditatea ventriculara se estimeaza ca raport Dv/dP al umplerii ventriculare pe diagrama de lucru a VSB. Cel mai utilizat indice pentru estimarea contractiei izovolumetrice este viteza maxima de crestere a presiunii intraventriculareC. Cel mai important indice pentru faza de ejectie ventriculara este fractia de ejectieD. Functia diastolica ventriculara este estimata prin masurarea timpului de relaxare izovolumetricaE. Fractia de ejectie este VTD-VTS/VTD40. Care dintre urmatoarele afirmatii despre miocardul hibernant sutn adevarate?A. Este hiperperfuzatB. Are contractilitate diminuataC. Are suprimata calea beta-oxidarii acizilor grasiD. Este blocata glicoliza anaerobaE. Fixeaza scintigrafic rapid trasorii utilizati(Tc99 si Th201) compartiv cu miocardul normal41. In cazul unui ciclu cardiac normal, cu durata de 0,80 sec:A. Sistola totala ventriculara are durata de 0,27 secB. Diastola totala are durata de 0,53 secC. Umplerea rapida dureaza 0,05 secD. Umplerea lenta dureaza 0,11 secE. Sistola atriala dureaza 0.19 sec42. In timpul ciclului cardiac:A. Mitrala se inchide inaintea tricuspideiB. Pulmonara se inchide inaintea aorteiC. Tricuspida se deschide dupa mitralaD. Aorta se deschide inaintea pulmonareiE. Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ cu cel tricuspidian43. Intervalul QT:A. Creste in hipocalcemieB. Este direct proportional cu frecventa cardiacaC. Creste in hiperpotasemieD. Corespunde fazei 3 a PAE. Corespundei fazei 1 a PA44. Modificarile EKG caracteristice hipopotasemiei include:A. Scurtarea intervalului QTB. Aplatizarea undei TC. Largirea complexului QRSD. Depresia segmentului STE. Scurtarea intervalului PQ45. Despre unda T se poate afirmaca:A. Este asimetricaB. Se inscrie de aceeasi parte a complexului ventricular QRSC. Poate fi ascutita la tineriD. Este negativa in aVFE. Creste in hipopotasemie46. Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in aVR si echidifazice in DIII, axul electric este:A. La aprox +150B. La aprox + 30C. Paralel cu DIIID. La aprox -150E. In cadranul I47. Axul electric al inimii la -30 arata un traseu:A. Pozitiv in aVR si echidifazic in aVFB. Pozitiv in aVL si predominant negativ in DIIIC. Pozitiv in aVL si echidifazic in DIID. Pozitiv in aVF si echidifazic in DIIE. Un cord orizontalizat48. Repolarizarea atriala:A. Se inscrie pe EKG ca unda PB. Se incrie pe EKG ca unda TC. Se obicei nu se vede pe traseuD. Se inscrie pe EKG ca unda ampla in hipertrofia atriala dreaptaE. Are durata de 0,15 sec49. Intervalul PQ electrocardiografic:A. Are durata normala 0,08-0,10 secB. Reprezinta linia izoelectrica dintre unda P si complexul QRSC. Da informatii despre timpul de conducere prin NAV*D. Scade in sindromul de preexcitatieE. Variaza in blocul atrio-ventricular de grad I50. Derivatiile V1 si V2:A. Sunt de tip biolarB. Vad inima in plan frontalC. Nu prezinta unda Q in mod normalD. Au unde R ampleE. Au unde S adanci51. Despre unda R electrocardiografica se poate afirma ca:A. In DII reprezinta proiectia vectorului septalB. In aVR este amplaC. In aVL poate lipsiD. In aVF este amplaE. Creste in aplitudine in hipertrofia ventriculara52. Ritmul sinusal se caracterizeaza prin:A. Intervale PQ constanteB. Intervale PQ egaleC. Complexe ventriculare cu durata de 0,08 secD. Frecventa cardiaca intre 60-120b/min53. Una sau mai multe afirmatii sunt adevarate:A. Depolarizarea ventriculara se face de la baza spre varfB. Depolarizarea atriala incepe in atriul stangC. Prima portiune depolarizata a ventricolilor este septul interventricularD. Depolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicardE. Repolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicard 54. Electrodul negativ amplasat pe mana dreapta reprezinta polul negativ al derivatiei:A. DIB. C. D. aVFE. DIII55. Amplitudinea undelor pe straseul EKG:A. Depinde de calibrarea aparatuluiB. Scade in obezitateC. Este direct proportionala cu marimea dipolului cardiacD. Este maxima la unghi maximE. Da informatii despre viteza de conducere56. Unda P normala:A. Are durata maxima de 0,10 secB. Are amplitudine maxima de 5 mmC. Este negativa in aVFD. Este pozitiva in V2E. Este negativa in aVR57. Pentru ciclu axului electric al inimii:A. Se folosesc derivatiile precordialeB. Se foloseste metoda hexaxialaC. Se proiecteaza pe derivatii de tip DII + aVRD. Se foloseste triunghiul Einthoven58. Intarzierea fiziologica a impulsului prin NAV se inscrie pe EKG ca:A. Unda PB. Interval PQC. Interval QTD. Segment PQE. Interval ST59. In derivatia DIII, o unda q profunda , cu durata 0,03 sec, care dispare in ispirul profund semnifica:A. Intarzierea conducerii prin NAVB. IschemieC. O pozitionalD. NecrozaE. leziune60. daca intre 2 varfuri R distanta este de 10 mm si viteza hartiei 25 mm/sec, frecventa cardiaca este de :A. 100 b/minB. 50 b/minC. 300 b/minD. 150 b/minE. 75 b/min61. Exul electric al inimii la -60 va arata un traseu de tipul:A. Unda R ampla in DIIIB. Complex echidifazic in aVRC. Unda S ampla in aVLD. Unda S ampla in DIIIE. Complex slab pozitiv in DI62. Intervalul QT:A. Creste in hipocalcemieB. Creste in hipernatremieC. Creste in hiperpotasemieD. Corespunde fazei 3 a PAE. Corespunde fazei 1 a PA63. Despre unda T se poate afirma ca:A. Este simetricaB. Se inscrie de aceeasi parte a complexului ventricular QRSC. Poate fi adcutita la tineriD. Este negativa in aVFE. Da indicatii despre leziunea miocardica64. Despre derivatiile EKG se poate afirma ca:A. DI este derivatie in plan orizontalB. aVR este de tip bipolarC. In V1 predomina unda RD. aVF este derivatie in plan frontalE. in V6 unda S este mica65. Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in aVF si echidifazice in DI, axul esctric este:A. La aprox + 150B. La aprox +30C. Paralel cu DIIID. La aprox +90E. La limita cadranul I66. In derivatiile precordiale:In V3 aspectul compelxului este predominent pozitivA. V5 si V6 au unde R ampleB. V1 si V2 au unde S adanciC. In V1 intervalul PQ este de 0,12-0,20 secD. In V3 unda P este negativa67. In legatura cu tulburarile de conducere atro-ventriculare se poate afirma ca:A. In blocul AV gradul I intervalul PQ este variabilB. In sindromul WPW intervalul PQ se scurteazaC. In blocul AV gradul II apar undele deltaD. In blocul AV grad II periodic intervalul PQ creste treptatE. In blocul AV grad III(complet), nu exista corelatie intre unda P si complexul QRS68. Pe traseul EKG, complexul QRS in aVL este pozitiv, si in aVR este negativ.Axul electric este:A. Perpendicular pe aVFB. Perpedincular pe DIIC. La aprox )D. Paralel cu DIE. La minus 18069. Depolarizarea atriala:A. Se inscrie pe EKG ca unda PB. Se inscrie pe EKG ca unda TC. De obicei se pierde pe traseuD. Se inscrie pe EKG ca unda ampla in hipertrofie atriala dreaptaE. Are durata 0,15 sec70. Despre unda R electrocardiografica se poate afirma ca:A. In DII reprezinta proiectia vectorului principal ventricularB. In aVR este negativaC. In aVL poate lipsiD. In aVF este amplaE. Creste in amplitudine in hipertrofia atriala.71. Aritmia sinusala are urmatoarele caracteristici EKG:A. Unda P la distanta variabila de complexul QRSB. Intervale PQ constanteC. Intervale RR variabileD. Frecventa cardiaca intre 60-90 b/minE. Lipsa undei S72. Electrodul negativ amplasat pe mana stanga reprezinta polul negativ al derivatiei:A. DIB. DIIC. aVRD. aVFE. DIII

73. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Cresterea presiunii intraventriculare duce la scaderea tensiunii parietaleB. Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiunii parietaleC. Ingrosarea peretilor ventriculari are drept efect cresterea tensiunii parietaleD. Cresterea presiunii parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigenE. Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitatii ventriculare74. La o frecventa cardiaca normala, ejectia rapida determina expulzia a:A. 20%B. 30%C. 40%D. 60%E. 80% din volumul bataie75. Relaxarea izovolumetrica:A. dureaza 120 milisecundeB. este un proces pasivC. este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca+2D. consuma 30% din energia miocarduluiE. coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei76. in conditiile unui ciclu cardiac normal:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VS este de 5-6 mm HgC. Presiunea telediastolica a VD este de 10 mm HgD. Volumul bataie este de 120 ml sangeE. Volumul telesistolic este de 100 ml sange77. Fenomenul atrial kick se coreleaza cu:A. Mecanismul Franck-StarlingB. Complianta areterelor mariC. Depolarizarea ventricularaD. Incizura dicrota I pe carotidogramaE. Umplerea ventriculara presistolica78. In conditii fiziologice:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VD este de 2.5 mm HgC. Presiunea telediastolica a VS este de 20 mm HgD. Volumul telesistolic este de 100 ml sangeE. Volumul bataie este de 100 ml79. In clinica evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin:A. Determinarea stiffnesului ventricularB. Utilizarea metodei Echo-doplerC. Evaluarea velocitatii transmitrale in timpul umplerii ventriculareD. Masurarea duratei sistolei electromecaniceE. Masurarea duratei intervalului QT de pe ECG80. Care din urmatorii factori influenteaza direct distensibilitatea ventriculara?A. Elasticitatea patului coronarianB. Umplerea ventricolului colateralC. Grosimea peretilor ventriculariD. Frecventa cardiacaE. Durata ciclului cardiac81. Lucrul mecanic al inimii:A. Este direct proportional cu stresul parietalB. In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimiiC. Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mariD. Este mai mare in conditiile unui travalui volumic, comparativ cu unul presionalE. Este independent de stresul parietal82. Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatorii factori:A. Stenoze ale caii de evacuare a sangeluiB. Cresterea impedantei (hipertensiune arteriala)C. Cresterea fluxului coronarianD. CateculamineE. Bradicardie83. Punctul e de pe carotidograma:A. Marcheaza debutul unei dicroteB. Corespunde inchiderii valvelor sigmoide aorticeC. Corespunde deschiderii valvelor sigmoide aorticeD. Este reper pentru masurarea sistolei electromecaniceE. Coincide cu punctul O de pe apexocardiograma84. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Raportul PPE/PEWS redus se coreleaza cu o fractie de ejectie crescutaB. Perioada de mulaj se masoara ca interval ? C. Perioada de contractie izovolumetrica(PCI) se masoara ca interval Q-MD. Sistola electromecanica se masoara in interval M-A2E. Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval Q-MA285. Unda P:A. Are durata maxima 0,20 secundeB. Are amplitudine minima 5 mmC. Este pozitiva in aVRD. Poate lipsi in DIII86. Derivatiile precordiale:A. Sunt de tip bipolarB. Prezinta unda S in V1C. Prezinta unda S in V6D. Sunt folosite pentru calcularea axului electric87. Care dintre urmatoarele criterii nu caracterizeaza ritmul sinusal?A. Frecventa cardiaca intre 60-90/minB. Intervale PQ constanteC. Intervale QT constanteD. Intervale RR constante88. Pentu calcularea axului electric al inimii:A. Se uitilizeaza cupluri de derivatii de tip DI + aVLB. Se folosesc derivatiile precordialeC. Se poate folosi metoda hexaaxialaD. Se proiecteaza suma aritmetica a vectorilor rezultanti.89. Intervalul PQ are urmatoarea semnificatie:A. Repolarizare atrialaB. Depolarizare atrialaC. Diastola generala a inimiiD. Timpul de conducere atrioventricular90. Unda Q cu durata 0,02 sec di adancime 0,1 mm in aVF, semnifica:A. Activare septalaB. Activarea apexului VSC. Activarea bazei VSD. Activarea VD.91. In hipocalcemie, modificarea ECO este:A. Alungirea intervalului QTB. Scurtarea intervalului QTC. Alungirea intervalului PQD. Scurtarea intervalului PQ.92. In deviatia DIII, o unda Q cu durata 0,1 sec, profunda, care dispare in inspir profund, reprezinta:A. IschemieB. LeziuneC. Infarct acutD. Q pozitional93. Deviatiile standard:A. Sunt de tip endocavitarB. Sunt unipolareC. Formeaza un triunghi echilateralD. Sunt amplasate in plan orizontal.94. In deviatiile precordiale:A. V1 si V2 prezinta unde R inalteB. V5 si V6 prezinta unde S adanciC. Intervalul PQ in V1 este intre 0,12 si 0,20D. V1 prezinta unde S adanci95. Daca intre doua varfuri R distanta este de 20 mm si viteza hartiei este de 25 mm/sec frecventa cardiaca este de :A. 100 b/minB. 60 b/minC. 75 b/minD. 80 b/min96. Pe un trase EKG, complexul ventricular in aVF este echidifazic si in DI puternic negativ.In acest caz axul electric se afla la:A. 0B. 90C. 180D. 6097. Unda T pe EKG are o caracteristica:A. Este rotunjitaB. Este simetricaC. Este negativa in bipolareD. Este pozitiva in aVR98. Indicele Sokolov-Lyon:A. Se calculeaza in derivatiile unipolare ale membrelor.B. Reprezinta un criteriu de hipertrofie ventricularaC. Reprezinta un criteriu de hipertrofie atrialaD. Se masoara in milisec.99. Amplitudinea undelor EKG:A. Este direct proportionala cu distanta dintre electrozi si dipolul cardiacB. Este invers proportionala cu marimea dipoluluiC. Este direct proportionala cu marimea dipoluluiD. Nu depinde de calibrarea inregistrarii100. Axul electric al inimii la -30 va arata un traseu de tipul:A. Unda R in aVLB. Complex echidifazic in DIC. Unda R ampla in DIID. Complex echidifazic in aVR101. Sistola electro-mecanica a inimii corespunde:A. Intervalului PQB. Complexului QRSC. Intervalului QTD. Intervalului RR