grile fiz sem i

Download grile fiz sem I

Post on 30-Oct-2015

103 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Grile1. Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere:A. Unda A coincide cu unda a de pe jugulogramaB. Unda O coincide cu deschiderea mitraleiC. Intervalul E-H coincide cu intervalul e(E)-1 de pe carotidogramaD. Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculareE. Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare2. Z1 se caracterizeaza prin:A. Se asculta cel mai bine in sp. V stang pe imc.B. Are intensitate crescuta in tahicardieC. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidianaD. Coincide cu sfarsitul undei TE. Coincide cu unda Y a jugulogramei3. Z2 se caracterizeaza prin urmatoarele:A. Frecventa de 50-70 HzB. Durata de 0,08-0,10 secundeC. Tonalitatea mai inalta comparativ cu Z1D. Debuteaza dupa unda qE. Se asculta cel mai bine in focarul apexian4. In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata de 0,80 sec:A. Sistola totala ventriculara are durata de 0,27 secundeB. Diastola totala are durata de 0,53 secundeC. Umplerea rapida dureaza 0,05 secundeD. Umplerea lenta dureaza 0,11E. Sistola atriala dureaza 0,19.5. In timpul ciclului cardiac:A. Mitrala se inchide inaintea tricuspideiB. Pulmonara se inchide inaintea aorteiC. Tricuspida se deschide dupa mitralaD. Aorta se deschide inaintea pulmonareiE. Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ 6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. Relaxarea izovolumetrica dureaza 0,08 secB. Volumul telesistolic ventricular este de 120 mLC. Volumul sistolic ventricular este de 59 mLD. Ejectia rapida dureaza 0,04 secE. Ejectia lenta dureaza 0,13 sec7. Conform legii Laplace aplicata la nivel ventricular:A. Tensiunea si presiunea sunt invers proportionaleB. Tensiunea si raza sunt invers proportionaleC. Tensiunea si grosimea sunt direct proportionaleD. Raza si presiunea sunt invers proportionaleE. Raza si grosimea sunt direct proportionale.8. Care dintre urmatoarele afirmatii despre sistola mecanica atriala sunt adevarate:A. Durata este de 0,19 secB. Pe durata sa, in AS presiunea creste pana la 7-8 mmHgC. Pe durata sa, in AD presiunea creste pana la 4-6 mmHgD. Ea contribuie cu 50% la desavarsirea umplerii atrialeE. Survine dupa unda q de pe EKG9. In timpul ciclului cardiac:A. Sistola atriala dreapta o precede pe cea stangaB. Sistola ventriculara dreapta o precede pe cea stangaC. Volumul telediastolic ventricular este de 70 mLD. Presiunea telediastolica ventriculara stanga este de 80 mmHgE. Presiunea telediastolica ventriculara dreapta este de 2,5mmHg10. Unda a de pe jugulograma:A. Este mai ampla comparativ cu unda cB. Este mai mica decat unda cC. Scade in amplitudine in cazul unui obstacol tricuspidianD. Scade in amplitudine in cazul scaderii compliantei ventriculareE. Scade in amplitudine atunci cand creste cantitatea de sange11. Pe apexocardiograma:A. Unda A coincide cu Z3B. Intervalul CE reprezinta sistola atrialaC. Varful sistolic E coincide cu inchiderea valvei aorticeD. Unda O coincide cu inchiderea mitraleiE. Intervalul EH coincide cu PEVS de pe carotidograma12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Efectul Bowditch este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiaceB. In practica, mecanismul Franck-Starling este corelat cu adaptarea debitului cardiac in bradicardieC. Efectul Anrep este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiaceD. Fenomenul de potentare postextrasistolica se coreleaza cu scara negativa WoodwoE. Experimental, fragmentele de miocard ventricular uman se contracta maximal la o frecventa de stimulare de 200/min13. Raspunsul compensator al aparatului cardio-vascular dupa o hemoragie include:A. Cresterea fortei de contractie a miocarduluiB. Vasodilatatie in teritorul splanhnicC. Vasoconstrictie in muschii striatiD. Reglare metabolica a microcirculatieiE. Tahicardie prin cresterea tonusului simpatic14. Despre hiperemia reactiva se poate afirma:A. Reprezinta vasodilatatia cutanata in adaptarea la hipertermieB. Creste debitul de sange in aval de punctul unei ocluzii dupa incepartarea acesteiaC. Se manifesta la cateva minute dupa inlaturarea unei ocluzii arterialeD. Este proportionala cu durata ocluzieiE. Este consecinta cresterii pO in zona dupa indepartarea ocluziei15. Printre factorii implicati in manifestarea tonusului bazal al musculaturii netede vasculare se numara:A. Cresterea concentratiei CaB. Trimit aferente prin n. XC. Manifesta proprietatea de adaptareD. Persoanele cu hipersensibilitate risca la stimularea minima crize de hipotensiune cu lipotimie.E. Joaca rol esential in adaptarea pe termen mediu a T.A.16. Prin autoreglarea debitului circulator se intelege:A. Rolul SNV in mentinerea constanta a T.A.B. Influenta presiunii transmurale asupra calibrului vaselor.C. Implicarea SRAA in reglarea locala a circulatieiD. Implicarea metabolititlor locali in reglarea locala a circulatieiE. Implicarea baroreceptorilor sinocarotidieni in reglarea locala a circulatiei.17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. Crestrea presiunii intraventriculare duce la scaderea tensiunii parietaleB. Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiunii parietaleC. Ingrosarea peretilor ventriculari are drept efect cresterea tensiunii parietaleD. Cresterea tensiunii parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigenE. Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitatii ventriculare18. La o frecventa cardiaca normala, ejectia rapida determina expulzia a:A. 20 %B. 30%C. 40%D. 60%E. 80% din volumul bataie19. Relaxarea izovolumetrica:A. Dureaza 120 mlsecB. Este un proces pasivC. Este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca.D. Consuma 30% din energia miocarduluiE. Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei20. In conditiile unui ciclu cardiac normal:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VS este de 5-6 mmHgC. Presiunea telediastolica a VD este de 10 mmHgD. Volumul bataie este de 120 ml sangeE. Volumul telediastolic este de 100 ml sange21. Fenomenul atrial-kick se coreleaza cu:A. Mecanismul Frank-StarlingB. Complianta arterelor mariC. Depolarizarea ventricularaD. Incizura dicrota I pe carotidogramaE. Umplerea ventriculara presistolica.22. In conditii fiziologice:A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sangeB. Presiunea telediastolica a VD este de 2,5 mmHgC. Presiunea telediastolica a VS este de 20 mmHgD. Volumul telediastolic este de 100 ml sangeE. Volumul bataie este de 100 ml.23. In clinica , evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin:A. Determinarea stiffnesului ventricularB. Utilizarea metodei Echo-dopplerC. Evaloarea velocitatii transmitrale in timpul umplerii ventriculareD. Masurarea duratei sistolei electromecaniceE. Masurarea duratei intervalului QT de pe EKG.24. Care dintre urmatorii factori influenteaza direct distensibilitatea ventriculara?A. Elasticitatea patului coronarianB. Umplerea ventricolului colateralC. Grosimea peretilor ventriculariD. Frecventa cardiacaE. Durata ciclului cardiac.25. Lucrul mecanic al inimii:A. Este direct proportional cu stressul parietalB. In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimiiC. Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mariD. Este mai mare in conditiile unui travaliu volumic, comparativ cu unul presionalE. Este independent de stresul parietal26. Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatorii factori:A. Stenoze ale caii de evacuare a sangeluiB. Cresterea impedantie (hipertensiune arteriala)C. Cresterea fluxului coronarianD. CatecolamineE. Bradicardie27. Punctul e de pe carotidograma:A. Marcheaza debutul undei dicroteB. Corespunde inchiderii valvelor sigmoide aorticC. Corespunde deschiderii valvelor sigmoide aorticeD. Este reper pentru masurarea sistolei electromecaniceE. Coincide cu punctul O de pe apexocardiograma28. Care dintre afirmatii sunt adevarate?A. Raportul PPE/PEVS redus se coreleaza cu o fractie de ejectie crescutaB. Perioada de mulaj se masoara ca interval Mi-eC. Perioada de contractie izovolumetrica(PCI) se masoara ca interval Q-MID. Sistola electromecanica se masoara ca interval Mi- AE. Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval Q-Mi A29. Unda a de pe jugulograma:A. Corespunde sistolei atrialeB. Corespunde inchiderii tricuspideiC. Corespunde umplerii atriului dreptD. Corespunde debutului sistolei VD.E. Corespunde punctului I de pe carotidograma.30. Depresiunea y a jugulogramei:A. Se datoreaza umplerii rapide a VdB. Atesta golirea AD in VD, cauzata de suctiunea sangelui de catre VDC. Coincide cu ejectia VDD. Se datoreaza umplerii ADE. Marcheaza sfarsitul umplerii lente a VD31. Unda a pe jugulograma:A. Corespunde sistolei atrialeB. Coincide cu unda A de pe apexocardiogramaC. Marcheaza debutul sistolei ADD. Coincide cu umplerea ADE. Corespunde inchiderii tricuspidei32. Unda a de pe jugulograma:A. Dispare in fibrilatia atrialaB. Este ampla in stenoza tricuspidianaC. Dispare in tahicardia ventricularaD. Dispare in scaderea compliantei VDE. Coincide cu punctul O al apexocardiogramei33. Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere:A. Unda A coincide cu unda a de pe jugulogramaB. Unda O coincide cu deschiderea mitraleiIntervalul E-H coincide cu intervalul e-I pe carotidogramaC. Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculareD. Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare34. Z1 se caracterizeaza prin:A. Se asculta cel mai bine in sp. V ic. Stg., pe lmcB. Are intensitate crescuta in tahicardieC. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidianaD. Coincide cu unda y a jugulogramei35. Z2 se caracterizeaza prin:A. Frecventa de 50-70 HzB. Durata de 0,08-0,10 secC. Tonalitate mai inalta comparativ cu Z1D. Debuteaza cu unda qE. Se asculta cel mai bine in focarul apexian36. Dedublarea fiziologica a Z2:A. Este perceputa in inspirB. Se datoreaza intarzierii componentei P in timpul inspiruluiC. Se datoreaza prelungirii umplerii VD in timpul inspiruluiD. Se accentueaza cand se prelungeste ejectia VDE. Se datoreaza intarzi