Capitolul 1

1. Un proiect reprezinta: C2. Scopul, din punct de vedere temporal, proiectul se stabileste: A3. Obiectivele de baza ale managerului de proiect sunt: B4. Obiectivele proiectului vor trebui sa fie realizate: E5. Din punct de vedere temporal, scopul proiectului se stabileste la: A6. Cele 4 caracteristici majore ale unui proiect sunt: A7. Conform manualului EU-PCM din 2004 proiectul reprezinta: D8. Programul reprezinta: E9. Proiectele sunt diferite, dar au in comun: A10. Programele se clasifica in functie de: A11. Managementul de program este: B12. Constrangerile principale ale managementului de proiect sunt: C13. Proiectele pot fi clasificate: E14. Managementul programelor reprezinta: C15. Cele 4 elemente importante ale unui proiect sunt: C16. Un portofoliu de proiecte reprezinta: B17. In cadrul unui proiect, procesele pot fi: A18. Procesele de monitorizare si control cuprind: D19. Ciclul de viata al unui proiect reprezinta: E

Capitolul 2

1. Formele de organizare ce permit integrarea unui proiect in structura organizatorica a firmei sunt: E

2. Stakeholderii secundari sunt reprezentati de: A3. Una dintre etapele abordarii skateholderilor in derularea unui proiect este: D4. Implementarea managementului prin proiecte se realizeaza in: A5. Din categoria stakeholderilor principali nu fac parte: A6. In cadrul proiectelor, structura organizatorica adecvata este: E7. Organizarea functionala are ca dezavantaj: C8. Alegerea unei forme de organizare este realizata de regula de catre: D9. Stakeholkderii proiectului sunt: A10. Mediul ambient al proiectului include: A11. Managerului de proiect I se ofera autoritate si resonsabilitate deplina in cazul: C12. Una dintre diferentele intre rolul managerului de proiect si rolul departamentului pentru

managementul proiectului este aceea ca: A13. In cazul modelului de maturitate CNM-PMMM imbunatatirea continua corespunde nivelului:

E14. Una dintre functiile pe care le asigura biroul de management al proiectelor este: B15. Adoptarea modelului de maturitate PMI-OPM 3 de catre firme de bazeaza pe un mecanism

cu 3 componente importante: C16. Unul dintre avantajele organizarii functionale este: C17. O organizatie este definite ca fiind orientate spre proiecte, atunci cand: E18. Unul dintre avantajele organizarii functionale este: A

19. Modelul de maturitate care propune evaluarea organizatiilor sub forma unei diagrame tip panza de paianjen si are reprezentate pe axe intensitatea unor procese este: C

20. Organizarea matriceala are ca dezavantaj faptul ca: A21. Proiectul este subordonat compartimentului functional care poate avea rolul cel mai

important in implementarea sa in cazul: C22. Matricea responsabilitatii arata”: E23. Un avantaj al organizarii de proiecte este: D24. Stokeholderii principali sunt: C25. Actionarii fac parte din: E26. In cadrul modelului de maturitate CMM-PMMM corespunde nivelului: D27. Din categoria stakeholderilor principali nu fac parte: A28. Din categoria stakeholkderilor secundari nu fac parte: A

Capitolul 3

1. Utilitatea unui program sau proiect poate fi in functie de tipul programului: E2. Pasii care transforma o problema sau necessitate intr-un proiect sunt: A3. Caracteristicile SMART ale obiectivului unui proiect trebuie sa fie: B4. Obiectivele unui proiect reprezinta: E5. Utilitatea unui proiect poate fi: E6. Gradul de indeplinire a obiectivelor unui proiect poate fi: A7. Pentru indeplinirea scopului si obiectivelor unui proiect nu trebuie sa se ia in consideratie: E8. Identificarea necesitatii pentru fundamentarea unui proiect poate avea: E9. Primul pas care transforma o problema sau o necesitate intr-un proiect este: C10. Un proiect este absolut necesar si util in momentul in care: A11. Utilitatea unui proiect poate fi apreciata la nivel: A12. Un proiect are in structura sa: E13. Raportul de evaluarea de tip ex-ante a unui proiect este realizat: C14. La indeplinirea scopului si obiectivelor unui proiect sunt luati in considerare urmatorii

factori:E

Capitolul 4

1. Calculul duratei activitatilor din cadrul unui grafic retea se poate realiza: B2. Calculul duratei activitatilor din cadrul unui grafic retea se poate realiza: E3. Sa se calculeze durata drumului critic, cea mai mare rezerva de timp totala si cea mai mare

rezerva de timp libera pentru urmatorul grafic retea: C4. Sa se calculeze durata drumului critic, cea mai mare rezerva de timp totala si cea mai mare

rezerva de timp libera pentru urmatorul grafic retea: C5. Sa se calculeze durata drumului critic, cea mai mare rezerva de timp totala si cea mai mare

rezerva de timp libera pentru urmatorul grafic retea: C6. Cu ajutorul metodei tabelului pentru calculul elementelor unui grafic retea, nu se poate

determina: A7. Cu ajutorul metodei tabelului pentru calculul elementelor unui grafic retea, nu se pot

determina: D

8. Cu ajutorul metodei tabelului pentru calculul elementelor unui grafic retea, nu se pot determina: E

9. Prin aplatizarea varfurilor in consumul de resurse se asigura: E10. Drumul critic intr-un grafic retea este considerat: A11. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie: D12. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie: D13. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie: E14. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie: D15. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie: E16. Care dintre rezervele de timp precizeaza intr-un grafic retea, daca activitatea este critica: A17. Explicati paradoxal – o faza dintr-un grafic retea nu consuma nici timp, nici reusre. O faza

poate avea un termen minim si un termen maxim: C18. Rezerva libera de timp, intr-un grafic retea, pentru o activitate de constructii, arata cu cat

poate fi devansata activitatea ce o detine fara perturbarea programului intial: E19. Graficul retea calanderistic contine rezervele libere de timp ale activitatilor si permite

aprecierea urgentei fiecarui drum: A20. Nu poate fi considerate activitatea a unui grafic retea: A21. Dintre graficele retea nu fac parte: B22. Nu poate fi considerate activitate a unui grafic retea: D23. In etapa calitativa a proiectarii unui grafic retea, pentru o lucrare de constructii se realizeaza:

A24. In etapa cantitativa a proiectarii unui grafic retea se calculeaza: D25. Principalele elemente ale unui grafic retea sunt: E26. O activitate a unui grafic poate fi reprezentata: A27. Un process simplu de lucru poate constitui o activitate intr-un grafic retea si se caracterizeaza

prin: A28. Poate constitui o activitate intr-un grafic retea: D29. Faza sau evenimentul intr-un grafic retea se caracterizeaza prin aceea ca: A30. Faza sau evenimentul intr-un grafic retea reprezinta: C31. Intr-un grafic retea exista: A32. Drumul intr-un grafic retea este: D33. Drumul critic intr-un grafic retea este: B34. La inscrierea activitatilor si fazelor intr-un grafic retea trebuie sa se respecte urmatoarele

reguli: B35. Suprapunerea in timp a 2 cativitati strict successive se poate realiza prin: B36. Durata de executie a unei activitati se poate calcuca pe baza marimii urmatorilor indicatori si

indici: B37. Durata de executie a unei activitati se poate calcula pe baza marimii urmatorilor indicatori: C38. Termenul minim al unei faze I este: B39. Termenul maxim al fezei I este: A40. Termenul minim de incepere al activitatii ij este: D41. Termenul maxim de incepere a activitatii ij este: A42. Termenul minim de terminare a activitatii ij este: B43. Termenul maxim de terminare a activitatii ij este: A44. Rezerva totala de timp a unei activitati este egala cu: B

45. Rezerva libera de timp a unei activitati este egala cu: B46. Determinarea marimii drumului critic pentru aceeasi lucrare se realizeaza: C47. Drumul critic are pentru aceeasi lurare: B48. In cadrul unii grafic retea una singura dintre urmatoarele combinatii de activitati nu consuma

resurse: D49. In cadrul unui grafic retea inregistreaza consumuri de timp si resurse: C50. Activitatea dintr-un grafic retea care nu consuma nici timp nici resurse se numeste: C51. Un grafic retea de tip PERT se deosebeste in principal de un grafic retea de tip CPM prin: D52. Care va fi durata unei activitati dintr-un grafic retea de tip PERT daca pentru aceasta

activitate se cunosc: durata optimista 6 zile, durata probabil 8 zile si durata pesimista 10 zile: B

53. Pentru o lucrare de constructii se proiecteaza urmatorul grafic retea: E 54. Sa se calculeze si sa se precizeze termenul maxim de incepere a activitatii 3-4 din cadrul

urmatorului grafic retea: D55. Sa se calculeze si sa se precizeze termenele minim si maxim de incepere a activitatii 3-4 din

cadrul urmatorului grafic retea: C56. Sa se calculeze si sa se precizeze termenele minim si maxim de terminare a activitatii 1-3 din

cadrul urmatorului grafic retea: C57. Se cunosc urmatoarele date despre activitatile unei lucrari de constructii transpuse la graficul

retea de tip PERT: B58. Principala metoda clasica de programare a lucrarilor pentru proiectele simple este: B59. Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese: B60. Monitorizarea si actualizarea programului include: E61. Metodele clasice de programare se pot aplica in cazul proiectelor: D62. Elaborarea graficului calendaristic se face tinand seama de precizarile din fisele tehnologice,

in urmatoarele etape: E63. Folosirea graficului calendaristic Gantt asigura urmatoarele avantaje: B64. Nu poate fi considerate activitate: E65. La inscrierea activitatilor si fazeor in graficul retea, nu trebuie sa se respecte una dintre

urmatoarele reguli: E66. O faza face parte din drumul critic daca: C67. O faza face parte din drumul critic daca: A68. Nu poate fi considerata relatie de precedenta intre 2 activitati una dintre urmatoarele

constrangeri: E69. Nu poate fi considerata relatie de precedenta intre 2 activitati una dintre urmatoarele

constrangeri: A70. Nu poate fi considerata relatie de precedenta intre 2 activitati una dintre urmatoarele

constrangeri: D71. Tipul de relatie inceput – inceput permite introducerea in graficul retea a 2 activitati

successive in care: D72. Sa se calculeze drumul critic, direct pe grafic, cu ajutorul termenelor minime si maxime, de

incepere si de terminare ale activitatilor, pt urmatorul grafic retea: C 73. Avantajele graficelor retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei sunt: D 74. Graficul retea calendaristic reprezinta: A75. Graficul retea calendaristic este: E

76. Graficul retea calendaristic este: D

Capitolul 5

1. Managemnetul costului unui proiect este un process care implica: A2. Costul proiectului exprima: B3. Pentru stabilirea ordinii in care se abordeaza cele 3 restrictii ale proiectului se apeleaza la: D4. Ca process, managementul costului proiectului include urmatoarele sub-procese: D5. Managementul costului unui proiect vizeaza: C6. Valoarea/pretil ofertei fara TVA a unui proiect contine urmatoarele componente: C7. In categoria costurilor directe ale proiectului intra: A8. Pretul de productie include in structura sa: B9. In raport cu procesul tehnologic, costurile se clasifica in: D 10. Costurile directe pentru un proiect de constructii se calculeaza: B11. Costul marginal exprima: B12. Pretul de realizare a proiectului poate fi definit ca reprezentand: D 13. Deosebirile dintre cheltuiala si cost deriva din: A14. Pretul de deosebeste de cost prin aceea ca el: B15. Cele mai comune surse de costuri in cazul unui proiect sunt: D16. Costurile directe ale proiectului sunt cele care: A17. Costurile indirecte sunt cele care: C 18. In functie de frecventa cu care apar pe parcursul desfasurarii proiectului, costurile pot fi

clasificate ca: A19. Costurile fixe se caracterizeaza prin aceea ca: C 20. Costurile variabile sunt cele care: A21. Dupa component consumului de resurse intalnim: D 22. Costurile cu munca trecuta sau materializata sunt: A23. Costurile totale cu munca vie sau de manopera pentru un proiect sunt formate din: A24. In functie de momentul consumarii resurselor, costurile pot fi: D 25. Costurile curente sunt: C26. Costurile preliminare sunt: D 27. Estimarea costurilor unui proiect se poate face: A28. Target costing inseamna: B 29. Estimarea costului prin analogie este o variant a estimarii costului: B 30. Estimarea parametrica a costului proiectului: B 31. Estimarea definitive a costului proiectului: A 32. Probleme tipice care apar la estimarea costului sunt: C 33. Costul total al proiectului este compus din: A34. Valoarea oferteri pentru un proiect de constructii exprima: D35. Valoarea ofereti unui proiect de constructii este compusa din: C36. Calculul costurilor directe, pe articol de devaz, se realizeaza pe baza: A37. Calculul costurilor indirecre aferente proiectului se determina la noi in tara prin: A38. Marimea profitului asteptat se determina ca o cota procentuala aplicata asupra: D 39. Valoarea devizului pe categorii de lucrari cuprinde: C

40. Pretul unitar al unui articol de devaz din cadrul devizului ofera se calculeaza pentru: E41. Cheltuielile direcre pe articole de devaz se calculeaza: D 42. Analiza de pret serveste la determinarea preturilor de unitate de masura a articolului de

devaz si se realizeaza prin: A43. Pretul unitar pe articolul de deviz pentru materiale se determina: A44. Pretul unitar pe articolul de deviz pentru manopera se determina: E45. Pretul unitar pe articolul de deviz pentru utilaj se determina: E46. Pretul unitar pe articolul de deviz pentru transport se determina: D 47. Pretul unitar pe articolul de deviz este dat de suma dintre preturile unitare pentru: D 48. In devizul pe categorii de lucrari nu se include valorile ce reprezinta: E49. Valoarea de deviz a unui obiect de constructii se obtine prin: A 50. Devizul general este: B 51. Devizul general al unui proiect de investitii cuprinde urmatoarele capitol: A 52. Pentru a putea construe bugetul unui proiect, trebuie sa cunoastem: C