grile economie politica sem. i 2012-2013 pt++ +-u00d6un oana.xls

8/18/2019 GRILE ECONOMIE POLITICA SEM. I 2012-2013 PT++ +-u00D6UN OANA.xls

1/5

1 Resursele sunt limitate în sensul că:sunt insuficiente în raport cu nevoile

2 Pentru a-şi satisface nevoile, omul, ca fiinţă biologică, se manifesta în primul rînd în calitate de:consumator

3 Suportul consumului îl constituie:resursele

4 Resursele naturale nu pot fi considerate:

derivate

5 Nu au caracter limitat:nevoile

6 O resursă derivată este întotdeauna o resursă care:se obţine din resurse primare

7 reşterea nevoilor în comparaţie cu creşterea resurselor:este mai accentuată

8 Speciali!area agenţilor economici în producerea anumitor bunuri repre!intă:diviziunea muncii

9 "conomia de sc#imb, cunoscută astă!i ca economia de piaţă, se întemeia!ă: pe pluralismul formelor de proprietate în care proprietatea privată este primordială

1!"conomia de piaţă este întotdeauna:concurenţială

11 Odată cu creşterea cantităţii consumate dintr-un bun economic:utilitatea mar"inală scade

12 înd nevoia consumatorului este mai intensă, utilitatea marginală este:mai mare

13 $tilitatea marginală repre!intă:sporul de utilitate totală în urma cre#terii consumului cu o unitate

14

2

15

118

16

2!

17 urba de indiferen ă arată :țansamblul combina iilor de bunuri de la care consumatorul speră să ob ină acela i nivel de satisfac ieț ț ș ț

18 Rata marginală de substituire constă în :

19 $n consumator ce cumpără două bunuri va fi în ec#ilibru dacă:raportul utilităţilor mar"inale ale bunurilor este e"al cu raportul preţurilor$

2! %e!voltarea de tip e&tensiv repre!intă:cre#terea activităţii economice pe baza sporirii cantităţilor de factori de producţie utilizaţi

21 apitalul se defineşte ca:

22 $!ura fi!ică este un proces specific:capitalului fi%

23 'n componenţa capitalului circulant intră:materiile prime materialele combustibilul #i ener"ia consumate productiv

24 %e!volatarea de tip intensiv se reali!ea!ă are la ba!ă:

mărirea volumului producţiei cu preponderenţă pe seama îmbunătăţirii calităţii #i eficienţei folosirii factorilor de producţie

25 omponentele capitalului te#nic se clasifică în capital fi& şi capital circulant după:modul cum participă la activitatea economică se consumă #i se înlocuiesc

26 are dintre afirmaţiile de mai (os definesc productivitatea marginală a unui factor de producţie)

$tilitatea economică totală conferită unui consumator de un bun are următoarele valori:$t* + , $t + *., $t/ + , $t0+ ., $t1 + , $t.+2 Pentru consumarea celei de-a 3-a, utilitatea marginală este de:

$tilităţile marginale ale primelor / do!e sunt : $mg*+14, $mg+04, $mg/+2 $tilitatea totală a celor trei do!e

consumate este :

Se cunosc utilitaţile totale după prima, a doua şi a treia do!ă consumată, astfel: $t*+04, $t+.4, $t/+512 $tilitateamarginală a celei de a doua do!e este:

raportul dintre cantitatea dintr&un bun '() la care consumatorul este dispus să renunţe în sc*imbul unei cantităţi suplimentare dinalt bun '%) astfel înc+t nivelul utilităţii totale să răm+nă nesc*imbat

ansamblul bunurilor rezultate din procesele de producţie anterioare folosite pentru producerea altor bunuri economice #iservicii

sporul de producţie obţinut prin cre#terea cu o unitate a volumului unui factor în condiţiile în care ceilalţi factori răm+nconstanţi


2/5

27 Productivitatea marginală a capitalului 67mg se determină prin formula de calcul:,-.,/

28

5!!! buc.utila0

29

o cre#tere cu 375

3!

se dublează

31

cre#te de 15 ori

32

este de 2 ori mai mare

33

2!!! buc.lucrător

34

1!!

35

25 lei

36 ostul marginal se modifică în sensul:

37 %eci!ia de sporire a volumului producţiei este avanta(oasă : p+nă în momentul în care curbele costului total mediu #i costului mar"inal se înt+lnesc

38

a rămas constant

39 %in punct de vedere al producţiei reali!ate costurile se clasifică în :costuri fi%e #i costuri variabile

4! "voluţia costului fi& pe termen scurt depinde numai de :evoluţia producţiei

41 'n condiţiile în care producţia scade pe termen scurt:costul fi% mediu cre#te

42 înd producţia este !ero, costul fi& total 8 este: pozitiv

29 ostul marginal se determină astfel:,.,-

43 9nd producţia este nulă, costul total:este e"al cu costul fi%

44 Prin rentabilitate se înţelege:capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit

45 Pragul de rentabilitate repre!intă :cantitatea de la care firma începe să obţină profit

46 %acă la o firmă producţia * creşte cu .4; faţă de o, atunci costul fi& mediu 8m* faţă de 8mo :scade cu 375

47 9nd producţia este !ero, este valabilă următoarea relaţie:

48 "&istă un raport invers între :cantitate cerută #i preţ

Producţia * creşte în perioada


3/5

49 Aunurile economice substituibile sunt: bunuri diferite care pot satisface aceea#i nevoie

5! Aunurile economice complementare sunt: bunuri utilizate împreună pentru a satisface o anumită nevoie

51 ererea pentru anumite produse este inelastică:c+nd variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mică dec+t variaţia procentuală a preţului

52 'n situaţia unei cereri de elasticitate unitară:variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este e"ală cu variaţia procentuală a preţului

53 Presupun9nd că bunurile D şi E sunt substituibile şi că preţul bunului D creşte, în această situaţie:

cererea pentru se reduce #i pentru cre#te54 are afirmaţie e&primă cel mai complet cererea)

cantitatea în care un bun economic poate fi cumpărat în funcţie de preţul său în decursul unei perioade

55 @a bunul D cererea scade cu 4; ca urmare a creşterii preţului de la *4 la */ u2m2 ererea pentru acest bun este:inelastică

56

elastică

57

inelastică

58 Oferta repre!intă:

59 %acă preţul creşte cu 1; cantitatea oferită creşte de *, ori, coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este:!$8

6!

!$4

61

1$25

62 %acă pe piaţa unui bun, cererea creşte mai puţin dec9t creşte oferta, atunci preţul şi cantitatea de ec#ilibru:

scade #i respectiv cre#te

63 %acă pe piaţa unui bun, oferta creşte mai mult dec9t scade cererea atunci preţul şi cantitatea de ec#ilibru:scade #i respectiv cre#te

64 %acă cererea + /4-P, iar oferta O + *FP, preţul şi cantitatea de ec#ilibru vor fi: 3 - 24

65 Preţ de ec#ilibru:/4, la o ofertă de 14 de bucăţi din produsul D2 %acă se cer /4 de bucăţi, preţul de ec#ilibru:scade

66

1!.3.

67 Preţul de ec#ilibru microeconomic este: preţul la care cantitatea cerută este e"ală cu cantitatea oferită dintr&un bun dat

68 "c#ilibrul pieţei se stabileşte atunci c9nd: preţul pieţei conduce la e"alitate între cantitatea oferită #i cerută

69

4! u$m$ #i 3! bucăţi

7!

12 u$m$ #i 36 bucăţi

71

3 u$m$ #i 14 bucăţi

72 'n primul r9nd, concurenţa este posibilă atunci c9nd: preţurile sunt libere

73 Piaţa de oligopol presupune e&istenţa

%acă la o scădere a preţului unui bun economic cu *4;, cererea creşte de la 0444 u2m2 la 1444u2m2, cererea pentru acestbun este :

Preţul unui bun creşte de la *44 u2m2 la *144 u2m2 ?cest fapt determină scăderea cantităţii cerute cu 4;2 e fel decerere e&istă pe piaţă)

cantitatea dintr&un bun pe care producătorii pot #i sunt dispu#i să o producă #i să o vîndă intr&o anumită perioadă de timp înfuncţie de preţurile e%istente

Preţul unui bun este de u2m2, iar oferta este egală cu cu 144 de bucăţi2 înd preţul este de / u2m2, oferta creşte la .44buc2 oeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este:

%acă preţul bunului D se reduce de la 144 la 044, iar cererea creşte de la 44 la 14 buc, coeficientul de elasticitate acererii în raport de preţ este:

ererea pentru un bun este dată de relaţia .4-/P, iar oferta este dată de relaţia /4 F/P2 %acă pe piaţă acelui bun e&istăun e&ces de cerere de *4 unităţi atunci preţul este:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii şi ale ofertei O pentru un produs: + 14 G 4,1 P şi O + *4 F 4,1 P2 Preţul deec#ilibru şi cantitatea de ec#ilibru sunt:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii şi ale ofertei O pentru un produs: : + .4 G P şi O + /P2 Preţul deec#ilibru şi cantitatea de ec#ilibru sunt:

Se cunosc următoarele funcţii ale cererii şi ale ofertei O pentru un produs: : + 4 G P şi O + 1 F /P2 Preţul deec#ilibru şi cantitatea de ec#ilibru sunt:


4/5

unui număr mic de producători #i a numero#i consumatori

74 are din următoarele caracteristici sunt specifice pieţei de monopol) producătorul determină nivelul preţului

75 Piaţa cu concurenţă de monopol se caracteri!ea!ă prin:atomicitatea cererii

76 Puterea de control asupra preţurilor este ma&imă în situaţia:monopolului

77 are din caracteristicile de mai (os sunt specifice pieţei de monopol: producătorul determină nivelul preţului

78 Nu caracteri!ea!ă monopolul:atomicitatea ofertei

79 Piaţa de oligopol se caracteri!ea!ă prin:ofertanţi puţini #i cumpărători numero#i

8! "&istă piaţă de monopol atunci cănd:e%istă un sin"ur producător care controlează preţul

81 8aţă de preţurile e&istente pe celelalte pieţe, preţurile de monopol sunt:mai mari

82 Oligopol înseamnă:

situaţia în care numărul firmelor producătoare este mic

83 "limin9nd libera concurenţă, monopolul determină:dominaţia absolută a producătorului asupra consumatorului

84 39n!area de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători caracteri!ea!ă piaţa:cu concurenţă monopolistică

85

piaţă cu concurenţă monopolistică

86 "fect po!itiv al concurenţei în economia de piaţă este:menţinerea preţurilor de v+nzare la un nivel real #i reducerea costurilor de producţie

87 'n ca!ul pieţei cu concurenţă monopolistică e&istă posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii deoarece:cumpărătorii au posibilităţi mari de a ale"e din multitudinea de v+nzători conform dorinţelor #i puterii lor de cumpărare

889nd e&istă un număr mic de cumpărători, avem de-a face cu o situaţie ce defineşte:oli"opsonul

89 Pe care din următoarele pieţe se manifestă at9t atomicitatea cererii, c9t şi a ofertei)iaţa cu concurenţă monopolistă

9! Honopolul e&istă în următoarele situaţii:oric+nd e%istă numai un sin"ur v+nzător al unui produs

91 Produsele sunt omogene pe piaţa:cu concurenţă perfectă

92 Hetodele anticartel au ca obiectiv:re ucerea puter pe care o pot o ţ ne pe p aţă pro ucător a aţ ast e în s tuaţ e e monopo

93 Salariul real poate fi e&primat prin:m r ur e cump rate cu sa ar u nom na

94 Nu se obţine profit c nd: preţul de v+nzare este e"al cu costul de producţie

95 Profitul este un venit care:împreună cu costul de producţie formează preţul

96 Profitul se aseamănă cu dob9nda şi cu renta prin aceea că:este un venit

97

profitul poate fi #i ne"ativ situaţie în care întreprinderea obţine pierderi

98 $n agent economic obţine profit atunci c9nd:veniturile sunt mai mari dec+t c*eltuielile făcute

99 %acă venitul producătorului creşte de *,1 ori, în timp ce preţul creşte cu 1;, atunci producţia:

nu se modifică1!! %acă profitul creşte cu 4; iar costurile scad cu 04;, atunci rata profitului la costuri creşte cu:

1!!

1!1 Salariul real poate fi e&primat prin:mărfurile cumpărate cu salariul nominal

um se numeşte piaţa care se caracteri!ea!ă prin atomicitatea cererii şi ofertei, lipsa de omogenitate a produselor şiposibilitatea unei bune satisfaceri a cererii:

Salariul şi profitul sunt forme de venit care revin posesorilor unor factori de producţie specifici2 Profitul se deosebeştede salariu prin faptul că:


5/5

1!2

25

1!3

75 mil$ :ei

u c9t trebuie mărit salariul nominal pentru ca salariul real să nu se modifice în condiţiile în care preţurile bunurilor deconsum cresc cu 1;)

O persoană împrumută de la o bancă suma de 14 mil2 lei, cu rată a dob9n!ii de *1;, pentru o perioadă de un an2 areva fi mărimea dob9n!ii plătită la scadenţă:

grile economie politica sem. i 2012-2013 pt++ +-u00d6un oana.xls

Documents