Economie politica LICENTA

1 0.1 Care dintre problemele următoare poate fi considerată macroeconomică:1 asigurarea echilibrului între industrie şi agricultură;2 asigurarea echilibrului între industrie şi comerţ

0.1 3 asigurarea echilibrului între cererea globală şi oferta globală;4 asigurarea unor condiţii de viaţă decente pentru persoanele defavorizate;5 toate variantele sunt valabile.

2 0.1 Statul poate şi trebuie să intervină în economie pentru:1 fixarea preţurilor;2 procurarea resurselor primare;

0.1 3 formarea resurselor bugetare;4 stabilirea cursului valutar;5 soluţionarea conflictelor de muncă de orice fel.

3 0.2 Implicarea statului în economie este impusă de:1 autonomia agenţilor economici;2 existenţa proprietăţii private;3 insuficienţa ofertei în raport cu cererea;

0.2 4 existenţa nevoilor colective;5 garantarea profitului firmelor.

4 0.2 În statele cu economie modernă intervenţia statului se concretizează în:1 stabilirea cursului valutar;2 planificarea centralizată a economiei;3 fixarea preţurilor la produsele vitale;

0.2 4 elaborarea de programe sectoriale, cu caracter indicativ;5 toate cele de mai sus.

5 0.4 Indicatorii macroeconomici se pot exprima:1 atât în unităţi fizice, cât şi în unităţi valorice;2 numai în unităţi fizice;

0.4 3 numai în unităţi valorice;4 doar la nivelul firmelor;5 toate variantele sunt corecte.

6 0.4 Limitele marjei de intervenţie a statului în economia de piaţă sunt:2 1 exclusiv de natură obiectivă;3 2 exclusiv de natură subiectivă;

0.4 3 dependente de dimensiunile proprietăţii private;4 un element perturbator în economie;5 total contaproductive pentru o economie concurenţoală.

7 0.5 În economia de piaţă modernă, programarea economică nu poate fi:1 stimulativă;

0.5 2 obligatorie;3 orientativă;4 incitativă;5 neutră.

8 0.6 Creşterea economică este ilustrată cu ajutorul indicatorului:1 PIB nominal;2 PNB nominal;3 atât PIB, cât şi PNB în termeni reali;

0.6 4 atât PIB, cât şi PNB în termeni reali, dar calculaţi pe locuitor;5 oricare dintre indicatorii de mai sus.

9 0.3 Creşterea productivităţii muncii este un factor:1 extensiv de creştere economică;

0.3 2 intensiv de creştere economică;3 atât extensiv, cât şi intensiv de creştere economică;4 secundar de creştere economică;5 derivat de creştere economică.

10 0.5 Creşterea economică este:1 un proces cu caracter exclusiv nominal;2 un proces de natură exclusiv calitativă;3 un proces liniar de natură calitativă;4

0.5 5

11 0.3 Conceptul dezvoltării umane durabile a fost lansat în anul:1 1982, la Tokyo; 2 1972, la Roma;3 1942, la Moscova;

0.3 4 1992, la Rio de Janeiro;5 2000, la Paris.

expresia cantitativă, structurală şi calitativă a mutaţiilor produse într-o economie naţională;

un proces de creştere cantitativă a indicatorilor macroeconomici pe termen lung.

12 0.3

1

2 este o dezvoltare ce pune accentul exclusiv pe nevoile omului;3 este o dezvoltare ce pune accentul pe aspectele cantitative ale activităţii economice;4 este o dezvoltare concepută pe termen scurt;

0.3 5

13 0.4 Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea economică este:1 inclusă în conceptul de creştere economică;2 un concept de natură microeconomică;

0.4 3 un concept mai cuprinzător sub aspectul modificărilor structurale şi calitative;

4 o formă cantitativă de apreciere a evoluţiei vieţii economice;5 o componenetă a teoriei costurilor.

14 0.3 Dezvoltarea umană durabilă:1 este un mijloc al progresului general2 este posibilă doar în plan teoretic, conceptual;

0.3 3

4 este generată de o creştere economică extensivă;5 se bazează pe creşterea economică extensivă şi intensivă.

15 0.2

1 mai ales pe cumpărători;0.2 2 mai ales pe vânzători;

3 pe toţi participanţii la schimb;4 pe cei care oferă o calitate superioară;5 pe cumpărătorii cu venituri mari şi foarte mari.

16 0.1

0.1 1 cumpărătorul selectează vânzătorii;2 vânzătorii fac selecţia cumpărătorilor;3 concurenţa există mai ales între cumpărători;4 domină creşterea extensivă a producţiei;5 resursele sunt utilizate integral.

Care dintre interpretările de mai jos reflectă corect spiritul conceptului de dezvoltare umană durabilă:

este o dezvoltare ce urmăreşte obţinerea celui mai mare produs naţional real pe locuitor;

este o dezvoltare pentru progresul omenirii în toate locurile şi pentru totdeauna, ce protejează mediul natural.

este concepută în ideea reconcilierii dintre dezvoltarea economică şi mediul natural care să susţină progresul uman pe întreaga planetă şi pentru totdeauna;

Într-o economie liberă în care oferta este mai mică decât cererea, piaţa avantajează:

Care dintre elementele de mai jos caracterizează starea de presiune pe piaţa bunurilor economice:

17 0.1 Starea de absorbţie pe piaţa bunurilor economice presupune:0.1 1 concurenţă acerbă între cumpărători;

2 concurenţă mai ales între vânzători;3 stimularea producătorilor pentru înnoirea produselor,4 preocuparea producătorilor pentru creşterea intensivă;5 satisfacerea la nivel maxim a nevoilor consumatorului.

18 0.2 Cererea agregată nu cuprinde:1 exporturile;

0.2 2 importurile;3 stocurile;4 formarea netă a capitalului fix;5 consumul privat şi public.

19 0.1 Dacă cererea globală este mai mică decât oferta globală, în economie:1 sunt avantajaţi producătorii;

0.1 2 vor creşte stocurile firmelor;3 nu sunt stimulate investiţiile cu caracter intensiv;4 concurenţa este puternică între consumatori;5 firmele vor spori producţia.

20 0.4 Piaţa care funcţionează bine este întotdeauna:0.4 1 caracterizată de presiune;

2 caracterizată de absorţie;3 „golită” de bunuri;4 bazată pe egalitatea dintre cerere şi ofertă;5 piaţa muncii, întrucât oferta este mai mare decât cererea.

21 0.5

1 limitele veniturilor consumatorilor finali;2 modificarea limitelor resurselor şi tehnologiilor;3 erori de politică economică;

0.5 4 creşterea salariilor cu acoperire în productivitatea muncii;5 nerespectarea mecanismelor pieţei.

22 0.4 Conform legii lui Keynes, atunci când venitul creşte, consumul:1 creşte mai rapid;

0.4 2 creşte mai lent;3 creşte cu acelaşi ritm;4 scade ca volum, deoarece oamenii vor să facă economii;

Care dintre elementele următoare nu constituie cauză a dezechilibrului economic:

5 uneori creşte, alteori scade, funcţie de politica guvernului.

23 0.2 Investiţia netă este cunoscută şi sub denumirea de investiţie pentru:0.2 1 dezvoltare;

2 înlocuire;3 eradicarea sărăciei;4 protecţia mediului natural;5 sporirea consumului energetic.

24 0.4 Dacă se micşorează substanţial venitul, atunci consumul, de regulă:1 se reduce într-o proporţie mai mare;

0.4 2 se reduce într-o proporţie mai mică;3 se reduce în aceeaşi proporţie;4 creşte într-o proporţie mai mare;5 nu este influenţat de venit.

25 0.5 Produsul intern brut reprezintă:1 valoarea producţiei pe un an la preţurile pieţei;2 o parte din venitul naţional;

0.5 3

4 o parte din consumul intermediar;5 valoarea producţiei interne vândute şi încasate într-un an.

26 0.5 Raportul dintre volumul economiilor şi venit se numeşte:1 rata marginală a economiilor;2 rata medie a consumului;

0.5 3 rata medie a economiilor;4 înclinaţia marginală spre economii;5 multiplicatorul economiilor.

27 0.6

1 în scădere;2 constant;3 mai mare decât consumul;4 mai mare decât economiile;

0.6 5 crescător.

28 0.1

1 venitul net al familiei;

o parte din valoarea totală a bunurilor materiale şi a serviciilor produse într-un an;

Când înclinaţia marginală spre economii descreşte, multiplicatorul investiţiilor va fi:

Dacă din venitul disponibil al unei familii scădem cheltuielile pentru consumul acesteia, rezultă:

2 cheltuielile cu impozitele şi taxele;0.1 3 economiile familiei;

4 datoriile familiei;5 consumul intermediar.

29 0.1 Ciclicitatea în economie este un fenomen:1 întâmplător;2 sezonier;3 minor;

0.1 4 ce se manifestă cu o anumită regularitate;5 ce se repetă din cauza politicilor economice greşite.

30 0.2 În faza de expansiune, înregistrează o scădere:1 rata rentabilităţii;2 cursul acţiunilor;

0.2 3 rata şomajului;4 numărul falimentelor;5 datoria populaţiei.

31 0.2 În faza de recesiune a ciclului economic, scade:0.2 1 volumul investiţiilor;

2 rata inflaţiei;3 rata şomajului;4 numărul falimentelor;5 datoriile populaţiei.

32 0.4

0.4 1 majorarea fiscalităţii;2 reducerea fiscalităţii;3 creşterea ratei dobânzii;4 creşterea deficitului bugetar;5 creşterea volumului de credite.

33 0.4

1 sporirea controlului asupra masei monetare;2 reducerea volumului de credite;3 reducerea deficitului bugetar;4 micşorarea fiscalităţii;

0.4 5 reducerea ratei dobânzii.

34 0.3 Cauza esenţială a ciclicităţii în economie o constituie:1 inflaţia;

Ca politică fiscală, în faza de boom economic prelungit, J.M. Keynes recomandă:

În faza de recesiune, J.M. Keynes recomandă ca prin politica monetară să se acţioneze pentru:

2 şomajul;3 calamităţile naturale;4 speculaţiile bursiere;

0.3 5 evoluţia eficienţei utilizării factorilor de producţie.

35 0.3 Un ciclu economic se delimiteaza prin momentul:1 expansiunii economice;2 manifestării puternice a inflaţiei;

0.3 3 crizei economice;4 depresiunii economice;5 schimbării guvernului.

36 0.1 La apariţia şi/sau extinderea şomajului contribuie direct:1 creşterea cererii de muncă;2 scăderea cererii de muncă pe măsura scăderii populaţiei active;3 creşterea numărului de emigranţi;4 creşterea salariilor pe măsura creşterii productivităţii muncii;

0.1 5 creşterea ofertei de muncă şi menţinerea cererii de muncă.

37 0.1 Şomajul este:1 un fenomen întâlnit numai în ţările cu populaţie numeroasă;2 rar întâlnit în economia modernă;3 determinat de calamităţi naturale;4 o stare normală pentru orice economie;

0.1 5 o stare negativă a economiei.

38 0.2

0.2 1 subunitar;2 supraunitar;3 nul;4 indiferent;5 zero.

39 0.3

1 emigraţia forţei de muncă;2 creşterea populaţiei;3 pregătirea salariaţilor;4 creşterea numărului personalului bugetar;

0.3 5 creşterea investiţiilor.

40 0.3 Cauza esenţială a şomajului în economiile de piaţă este:

54. Fenomenul şomajului apare atunci când pe piaţa muncii între cererea şi oferta de muncă este un raport:

Din experienţa acumulată în ţările cu economie de piaţă, măsura cea mai eficientă pentru diminuarea şomajului o constituie:

1 migraţia forţei de muncă;2 ajutorul de şomaj;3 nivelul ridicat al salariilor;4 excedentul cererii de muncă în raport cu oferta de muncă.

0.3 5 excedentul ofertei de muncă în raport cu cererea de muncă.

41 0.3 Populaţia ocupată în raport cu cea activă disponibilă este:0.3 1 mai mică;

2 mai mare;3 egale ca număr;4 nu există legătură între ele;5 egale ca număr , dar diferite ca structură.

42 0.2 La nivel absolut, şomajul se exprimă prin:1 gradul de ocupare a populaţiei active;2 rata şomajului funcţie de populaţia activă;

0.2 3 numărul şomerilor;4 numărul celor care caută un loc de muncă şi au depus cererea necesară;5 variaţia numărului de şomeri.

43 0.5 Dacă cererea de credite este mai mare decât oferta de credite:0.5 1 rata dobânzii creşte;

2 rata dobânzii scade,3 volumul dobânzii este constant;4 rata inflaţiei scade;5 rata şomajului scade.

44 0.5 Rata dobânzii creşte atunci când :1 riscul creditorului este mic;

0.5 2 riscul creditorului este mare;3 riscul creditorului este indiferent;4 durata creditului este mică;5 volumul creditului este mare, indiferent de riscul şi durata lui.

45 0.4 Care din următoarele funcţii nu sunt caracteristice Băncii Centrale:1 emisiunea de bani scripturali;2 emisiunea de bani în numerar;3 supravegherea băncilor comerciale;4 creditor principal al băncilor comerciale;

0.4 5 creditor principal al populaţiei.

46 Inflaţia se manifestă :1 în economiile în care MV=PY;

0.5 2 în economiile în care oferta de bani este mai mare decât cererea de bani;3 numai în ţările dezvoltate economic;4 numai în ţările slab dezvoltate economic;5 în ţările în care valoarea banilor creşte.

47 0.5

0.5 1 subunitar;2 supraunitar;3 unitar;4 indiferent;5 toate false.

48 0.4 Indicatorul ce măsoară inflaţia este:1 indicele salariului nominal;2 indicele masei monetare;3 ritmul creşterii economice;

0.4 4 indicele mediu general al preţurilor de consum;5 indicele salariului real.

49 Contracararea inflaţiei necesită reducerea:1 importurilor;2 numărului de salariaţi;3 excedentului bugetar;4 puterii de cumpărare a banilor;

0.5 5 toate variantele sunt false.

50 În condiţii de inflaţie, indexarea salariilor are un caracter:1 stimulator pentru inactivitate;2 discriminator;3 antiinflaţionist;4 frânare a creşterii preţurilor;

0.5 5 protecţia socială.

51 0.4 Efectele negative ale inflaţiei se răsfrâng cel mai mult asupra:1 debitorilor;2 creditorilor;

0.4 3 celor cu venituri mici şi fixe;4 micilor întreprinzători;5 menajelor.

52 0.6 Inflaţia nu este caracterizată de:

Inflaţia apare acolo unde raportul între cantitatea de bunuri supuse vânzării şi cea de bani există un raport:

1 creşterea salariului nominal pe măsura creşterii productivităţii;2 creşterea cererii în raport cu oferta;3 creşterea generalizată a preţurilor;4 scăderea puterii de cumpărare a banilor;

0.6 5 toate cele de mai sus.

53 0.5 Datoria publică se formează pentru:1 stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii;2 funcţionarea administraţiei publice;3 stimularea exporturilor;4 reforma sistemului sanitar;

0.5 5 acoperirea deficitului bugetului de stat.

54 0.4 Creşterea datoriei publice are ca efect:1 sporirea doar a împrumuturilor interne;2 sporirea doar a împrumuturilor externe;3 stimularea puternică a întreprinderilor mici şi mijlocii;4 stimularea producătorilor agricoli mici şi mijlocii;

0.4 5 stimulează inflaţia.

55 0.4 Creşterea fiscalităţii are ca efect:1 creşterea veniturilor statului pe termen lung;2 creşterea cheltuielilor publice şi ale menajelor;3 încurajarea investiţiilor interne;

0.4 4 diminuarea investiţiilor;5 creşterea veniturilor bugetare şi ale menajelor pe termen scurt.

56 0.3 Deficitul bugetar poate avea efecte pozitive atunci când:1 se manifestă pe termen lung şi este redus.2 se manifestă pe termen scurt şi este mare;

0.3 3 se manifestă pe terman scurt şi este mic;4 se acoperă prin emisiune monetară;5 se acoperă din profit.

57 0.1 Necesitatea participării la piaţa mondială este determinată de:1 creşterea exporturilor mondiale;2 creşterea importurilor mondiale;3 creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime;

0.1 4 dotarea diferită a ţărilor cu resurse naturale şi alţi factori de producţie;5 cerinţele impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului.

58 0.1 Printre cauzele existenţei pieţei mondiale se află:

1 spiritul de aventură al marilor cuceritori geografici;2 dorinţa de a asupri alte popoare;3 insuficienţa „spaţiului vital” pentru marile puteri coloniale;

0.1 4

5 dorinţa de cunoaştere a oamenilor.

59 0.3 Exporturile unei ţări sunt stimulate pe termen scurt de:1 revalorizarea monedei naţionale;

0.3 2 devalorizarea monedei naţionale;3 speculaţiile valutare;4 contractarea de credite externe;5 restructurarea şi modernizarea economiei naţionale.

60 0.5 Exportul unei ţări este eficient atunci când:1 creşte volumul său exprimat fizic;2 creşte numărul de ţări în care se exportă;3 creşte suma de lei încasată pentru un euro cheltuit la import;4 creşte suma de lei cheltuită pentru un euro încasat la export;

0.5 5 scade suma de lei cheltuită pentru un euro încasat la export.

61 0.5 Importul este eficient atunci când:1 creşte volumul său fizic;2 scade volumul său fizic;3 se diversifică gama de mărfuri importate;

0.5 4 creşte suma de lei încasată pentru un euro cheltuit la import;5 scade suma de lei încasată la un euro cheltuit la import.

62 0.2 Balanţa comercială este excedentară atunci când:1 bugetul de stat este excedentar;2 creşte datoria publică;3 cresc împrumuturile externe;4 se reduc cheltuielile guvernamentale;

0.2 5 valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor.

63 0.6 Excedentul balanţei comerciale are efect nefavorabil atunci când:0.6 1 scade aportul comerţului exterior la creşterea economică;

2 creşte volumul exporturilor mai încet decât costurile de producţie;3 excedentul depăşeşte nivelul prevăzut în program;4 excedentul obţinut nu a fost prevăzut iniţial;5 excedentul obţinut este mai mic decât în anii precedenţi.

insuficienţa sau inexistenţa unor factori de producţie şi bunuri de consum în anumite ţări;

64 0.3 Existenţa pieţei valutare se datorează:1 numai tranzacţiilor comerciale ce necesită încasări şi plăţi valutare;2 doar tranzacţiilor financiare ce necesită schimburi valutare;

0.3 3 tranzacţiilor cu valute indiferent de natura operaţiunilor generatoare;4 în principal, speculaţiilor valutare;5 toate cele de mai sus.

65 0.2 Cursul de schimb pe piaţa valutară se formează:1 funcţie de nivelul dezvoltării ţărilor din care provin valutele;

0.2 2 funcţie de raportul cerere-ofertă de valute convertibile;3 funcţie de puterea economică a ţărilor din care provin valutele;4 funcţie de raportul de schimb euro/dolar american;5 sunt valabile numai variantele a şi d.

66 0.4

0.4 1 cursul valutar scade;2 cursul valutar creşte;3 cursul valutar este constant;4 taxele vamale cresc;5 taxele vamale scad.

67 0.5 Reducerea ofertei de valută pe piaţa valutară interbancară are ca efect:1 reducerea cererii de valută;2 creşterea ofertei de monedă naţională;3 reducerea cursului de schimb al monedei naţionale;

0.5 4 creşterea cursului de schimb al monedei naţionale;5 intervenţia Băncii Centrale.

68 0.4 Pricipalele cauze ale integrării economice internaţionale sunt:1 adâncirea decalajelor zonale sau mondiale;2 adâncirea diviziunii mondiale a muncii;3 intensificarea restricţiilor vamale şi politice;4 intensificarea concurenţei pe plan mondial;

0.4 5 corecte numai 2 şi 4.

69 0.5 Integrarea economică internaţională presupune:1 liberalizarea operaţiunilor comerciale şi financiare dintre ţări;2 eliminarea decalajelor economice dintre ţările lumii;3 egalizarea nivelului de trai al ţărilor integrate;4 eliminarea interdependenţelor dintre ţări;

În operaţiunile de pe piaţa valutară la termen, cumpărătorul pierde atunci când:

0.5 5

70 0.4 Uniunea Europeană:1 marchează o nouă etapă superioară a integrării europene;2 a luat naştere prin Tratatul de la Maastricht;3 a apărut prin Tratatul de la Roma;4

0.4 5 corecte numai variantele 1,2,4.

71 0.6 Veniturile fiscale nu au în componenţă:1 taxele vamale;2 accizele;3 impozitul pe profit;4 impozitul pe salariu;

0.6 5 încasările din rambursarea împrumuturilor acordate.

72 0.5 Bugetul excedentar are efect negativ atunci când:0.5 1 se realizează pe termen lung şi este mare;

2 cheltuielile au scăzut datorită economiilor obţinute la obiectivele planificate;3 veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile;4 veniturile au crescut, iar cheltuielile au rămas aceleaşi;5 veniturile colectate corespund celor planificate.

73 0.6 Deficitul bugetar poate fi acoperit în condiţii neinflaţioniste prin:1 devalorizarea monedei naţionale;2 creşterea deficitului balanţei comerciale;

0.6 3 contractarea unor împrumuturi de stat;4 controlul preţurilor;5 emisiunea de bani fără acoperire în bunuri.

74 0.5

0.5 1 agent economic rezident, ca administraţie publică;2 administrator al patrimoniului propriu;3 persoană fizică;4 agent economic nerezident;5 proprietar al unor unităţi economice.

75 0.4 Reducerea impozitelor are ca efect:1 reducerea datoriei publice;

0.4 2 creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;3 extinderea programelor sociale ale guvernului;

dezvoltarea economiei mondiale bazată pe o treaptă calitativ superioară a interdependenţelor economice.

urmăreşte să-şi realizeze obiectivele prin respectarea identităţii naţionale a statelor membre;

Atunci când statul creează cadrul juridic legislativ necesar desfăşurării activităţii economice, el se implică în economie în calitate de:

4 reducerea „capitalului electoral”;5 creşterea şomajului şi a inflaţiei.

76 0.5 Dacă nu depăşeşte o anumită limită, deficitul bugetar:0.5 1 stimulează economia pe termen scurt;

2 stimulează economia pe termen lung;3 descurajează economia pe termen scurt;4 amână folosirea pentru ami târziu a unor resurse financiare;5 contribuie la reducerea datoriei publice.

77 0.7

1 150 miliane lei;2 280 milioane lei;

0.7 3 300 milioane lei;4 320 milioane lei;5 30 milioane lei.

78 0.7 Identificaţi din relaţiile următoare pe cea adevărată:1 Ib + In = V;

0.7 2 Ib – In = A;3 Ib + In + C = V;4 In + Ib = S;5 C – S = V.

79 0.7 Care din următoarele relaţii este adevărată:1 PIN mai mare ca PIB;2 PGB = PNN + A + Ci;

0.7 3 PIN mai mic decât PIB;4 PNB = PNN + Ci;5 PNN = VN + A.

80 0.7 Atunci când soldul veniturilor din străinătate este pozitiv:1 PNN mai mic decât PIN;

0.7 2 PNN mai mare decât PIN;3 PNB mai mic decât PIB;4 PNB mai mic decât VN;5 PNB = VN.

81 0.7

0.7 1 130 mld.;

O persoană obţine din munca prestată 300 milioane lei pe an. Plăteşte 10 milioane lei pentru fondul de sănătate şi 20 milioane lei pentru asigurările sociale. Cu cât contribuie această persoană la formarea PIB în acel an:

Cunoaştem următoarele date referitoare la economie:Consumul = 100 miliarde; Investiţiile brute = 20 miliarde; Exportul = 50 miliarde; Importul = 40 miliarde. Calculaţi mărimea PIB.

2 150 mld.;3 70 mld.;4 170 mld.;5 100 mld.

82 0.8

1 7300 mil. u.m.;0.8 2 9700 mil. u.m.;

3 4700 mil. u.m.;4 1400 mil. u.m.;5 9400 mil. u.m.

83 0.9

1 50 u.m.;2 250 u.m.;

0.9 3 450 u.m.;4 500 u.m.;5 0 u.m.

84 0.6 PIB pe locuitor creşte atunci când:1 PIB scade şi populaţia creşte;2 PIB şi populaţia scad la fel;

0.6 3 PIB scade mai încet decât populaţia;4 PIB creşte mai încet decât populaţia;5 PIB creşte direct proporţional cu populaţia.

85 0.6 PIB în termeni nominali:1 se exprimă în preţuri constante;2 nu reflectă influenţa modificării preţurilor;3 este egal cu PNB în termeni reali;4 este întotdeuna mai mic decât PIB în termeni reali;

0.6 5 poate să fie egal cu PIB în termeni reali.

86 1

1 1 5,5%;

Se dau următoarele date referitoare la o economie: Salarii = 5000 mil. u.m.; Amortismente = 1000 mil. u.m.; Rente = 300 mil. u.m.; Profituri = 4000 mil. u.m.; Dobânzi = 400 mil. u.m. Calculaţi venitul naţional

Dependenţa importului de bunuri şi servicii de PIB este dată de relaţia IMP = 200 + 0,1 PIB. Dacă exportul net de bunuri şi servicii este de 200 u.m., iar PIB este de 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este de:

Atunci când PIB-ul real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, PIB-ul real pe locuitor creşte cu:

2 5%;3 10%;4 10,5%;5 4.50%

87 0.6

1 pur extensivă;2 pur intensivă;

0.6 3 inflaţionistă;4 neinflaţionistă;5 exclusiv nominală.

88 0.3

1 extensivă;2 intensivă;

0.3 3 zero;4 inflaţionistă;5 negativă.

89 0.8 Indicatorul dezvoltării umane:1 cumulează indicatorii: speranţa medie de viaţă şi rata de instruire a populaţiei;2 coincide cu speranţa medie de viaţă;3 coincide cu PIB-ul real pe locuitor;

0.8 4 se foloseşte pentru aprecierea dezvoltării durabile;5 se foloseşte pentru măsurarea creşterii economice pe termen lung.

90 0.6 Oferta globală (agregată) din economie reprezintă suma dintre:0.6 1 producţia internă şi import;

2 producţia internă şi export;3 producţie şi consum;4 consum şi investiţii;5 consum şi economii.

91 1 Se cunosc următoarele date:

1 1 130,4%;

Dacă ritmul de creştere al PIB pe locuitor este de 7%, iar rata inflaţiei este de 17%, atunci creşterea economică este:

Atunci când PIB-ul real pe locuitor creşte în acelaşi ritm cu populaţia, creşterea economică este:

Venitul în perioada curentă = 500 mil. u.m.; rata medie a consumului în perioada curentă = 0,7; indicele venitului = 125%; rata marginală a consumului = 0,7.Să se calculeze indicele consumului.

2 125%;3 140%;4 140,5%;5 158%.

92 0.9

1 50 mld. U.m;2 400 mld. U.m. ;

0.9 3 500 mld. U.m.;4 520 mld. U.m.;5 600 mld. U.m.

93 0.8

1 0,3;2 0,4;

0.8 3 0,8;4 1,7;5 2,8.

94 0.7 Dacă venitul scade cu 10%:1 economiile se reduc cu 10%;2 economiile se reduc mai încet decât consumul;

0.7 3 economiile se reduc cu peste 10%;4 economiile se reduc mai încet decât venitul;5 consumul scade cu 10%.

95 1

1 0,53%;1 2 0,55%;

3 1,88%;4 2,44%;5 2,68%.

Care va fi sporul de venit ce se va obţine dacă rata marginală a economiilor (s′) este de 0,4, iar sporul economiilor (Δs) este de 200 mld. u.m.

Rata medie a consumului a fost de 0,8, iar economiile de 60 mld. U.m.În perioada curentă, rata medie a consumului a rămas aceeaşi, dar economiile au crescut la 120 mld. U.m. Calculaţi înclinaţia marginală spre consum.

În perioada curentă, consumul creşte cu 20%, iar venitul cu 40%. Dacă rata consumului în To a fost de 90%, înclinaţia marginală spre economii a fost de:

96 0.9

0.9 1 560 mld; 2 500mld;3 550 mld;4 460 mld;5 440 mld.

97 0.9

1 200 mld;0.9 2 400 mld;

3 800 mld;4 250 mld;5 nu se poate calcula deoarece datele sunt incomplete.

98 0.8 PIB se defineşte ca:1 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară într-un an;2 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară mai puţin exportul net;

0.8 3 totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară în decursul unui an;

4 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară, mai puţin importul;5 totalitatea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară, mai puţin exportul.

99 0.8 Dacă investiţiile brute sunt egale cu investiţiile pentru înlocuire, atunci:1 se creează noi locuri de muncă;2 capitalul fix se dezvoltă;

0.8 3 nu sunt şanse pentru dezvoltare;4 creşte stocul de capital circulant;5 se modernizează capacităţile de producţie.

100 0.7 Criza economică marchează:1 trecerea de la expansiunea economică la recesiune,

0.7 2 procesul ireversibil de declin al producţiei;3 procesul de progres reversibil al producţiei;4 începutul fazei de expansiune economică,5 creşterea eficienţei utilizării factorilor de producţie.

101 0.7 În perioada expansiunii economice prelungite se recomandă:1 reducerea fiscalităţii;

0.7 2 creşterea ratelor dobânzii;

Se cunosc următoarele date: Export = Import; consum privat = 400 mld. U.m; consumul public = 100 mld. U.m.; investiţiile nete = 50 mld. U.m.; amortizarea = 10 mld. U.m. Calculaţi PIB-ul

La nivelul unei economii cheltuielile publice deţin 25% din PIB, consumul privat 65% din PIB, iar investiţiile brute sunt de 80 mld, expotul este egal cu importul. În acest caz, volumul cheltuielilor guvernamentale este de:

3 expansiunea monetară;4 mărirea deficitului bugetar;5 creşterea cheltuielilor bugetare.

0.7 In cazul recesiunii economice prelungite se recomandă:1 mărirea impozitelor;

0.7 2 reducerea ratelor dobânzii;3 scaderea achiziţiilor de stat;4 reducerea cheltuielilor bugetare;5 controlul mai riguros al masei monetare.

102 0.6 Rata şomajului se calculează ca raport între:1 numărul şomerilor şi populaţia totală;

0.6 2 numărul şomerilor şi populaţia activă;3 populaţia activă şi populaţia totală;4 populaţia ocupată şi populaţia activă;5 populaţia ocupată şi populaţia totală.

103 0.6 Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci:1 populaţia ocupată este egală cu cea activă;2 populaţia ocupată este mai mare decât cea activă;3 nu există şomaj;

0.6 4 nu există şomaj involuntar;5 nu există şomaj voluntar.

104 0.6

1 este în echilibru;2 poate să fie sau poate să nu fie în echilibru;

0.6 3 este dezechilibrată, oferta fiind în exces;4 este dezechilibrată, cererea fiind în exces;5 nu se poate aprecia, întrucât datele sunt insuficiente.

105 0.9

1 98 u.m.;0.9 2 130 u.m.;

3 169 u.m;4 135 u.m.;5 176 u.m.

Dacă într-o economie masa monetară este de 5000 mld. U.m.,, viteza de rotaţie a banilor este de 8, volumul valoric al tranzacţiilor este de 30.000 mld. U.m., atunci piaţa monetară:

O bancă acordă credite în valoare de 2000 u.m. cu o dobândă activă de 20% şi plăteşte o dobândă pasivă de 10%. Care este profitul net al băncii, dacă cheltuielile sale de funcţionare sunt de 50 u.m. şi impozitul pe profit este de 10%.

106 0.6 Prin operaţiunile specifice pieţei monetare are loc, în principal:0.6 1 reglarea cantităţii de monedă din economie în funcţie de activităţile economice;

2 corelarea salariului nominal cu cel real;3 atenuarea tensiunii dintre nevoi şi resurse;4 corelarea salariului nominal cu rata inflaţiei;5 menţinerea constantă a masei monetare.

107 0.6 Efectele inflaţiei importate se amplifică în cazul în care:1 balanţa de plăţi este excedentară;2 elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor din import este mai mare;

0.6 3 elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor din import este mai mică;

4 balanţa comercială este excedentară;5 nu se fac importuri de nici un fel de bunuri.

108 0.7

0.7 1 a. indexarea salariilor şi pensiilor;2 b. controlul riguros al masei monetare;3 c. creşterea ratei obligatorii de rezervă;4 d. echilibrarea bugetului de stat şi a balanţei de plăţi externe;5 e. stimularea producţiei de noi bunuri şi servicii.

109 0.8

1 133,33% şi 90%;0.8 2 125% şi 80%;

3 75% şi 66,6%;4 75% şi 70%;5 125% şi 90%.

110 0.6 Deficitul bugetar generează inflaţie atunci când:1 sporeşte datoria externă a ţării;2 menţine o rată ridicată a dobânzii, fapt ce împiedică relansarea economiei;

0.6 3

4 creşterea cheltuielilor publice frânează creşterea cheltuielior private;5 deficitul este mic şi pe termen scurt.

145. Care dintre măsurile enumerate nu fac parte din categoria măsurilor de diminuare şi control al inflaţiei:

Dacă rata inflaţiei este de 25%, atunci indicele preţurilor bunurilor de consum şi indicele puterii de cumpărarea a banilor au valorile:

are loc emisiunea suplimentară de monedă, fără acoperire în oferta de bunuri şi servicii;

111 0.6 Până la o anumită limită, deficitul bugetar:0.6 1 stimulează economia pe termen scurt;

2 frânează economia pe termen scurt;3 stimulează economia pe termen lung;4 are ca efect reducerea datoriei publice;5 stimulează risipa de resurse.

112 1

1 44.000 euro şi 5000 u.m/Euro;1 2 42.000 Euro şi 5000 u.m./Euro;

3 48.000 Euro şi 5800 u.m./Euro;4 57.000 Euro şi 4400 u.m./Euro;5 48.000 Euro şi 7990 u.m./Euro.

113 1

1 1 176 mil.lei;2 200 mil. lei;3 220 mil. lei;4 290 mil lei;5 320 mil lei.

114 0.9

1 50.000 lei/Euro;2 43.000 lei/Euro;3 28.000 lei/Euro;

0.9 4 25.000 lei/Euro;5 73.0000 lei/Euro.

115 0.9

1 Excedentară, 3 mld. U.m.;

O marfă de export are preţul de 210 mil. u.m. Pentru fiecare u.m. cheltuită se obţin din export 7 u.m.. Cursul comercial este de 35000 u.m pentru un euro. Calculaţi valuta încasată şi cursul de revenire la export.

Din vânzarea unor mărfuri importate se încasează 220 mil. lei. Cursul de revenire la export este de 4000 lei/Euro, iar cursul de revenire la import este de 20.000 lei/Euro. Calculaţi profitul afacerii.

151. Se cunosc următoarele date: Cursul de schimb = 35.000 lei/Euro; cursul de revenire la export = 20.000 lei/Euro; cursul de revenire la import = 45.000 lei/Euro. Calculaţi profitul generat de afacere pentru fiecare Euro investit

Valoarea exporturilor unei ţări a fost de 20 mld. U.m, iar valoarea importurilor a fost de 23 mld. U.m. Cursul de schimb a fost de 30.000 u.m./Euro. Ce fel de balanţă a avut ţara respectivă şi care este soldul balanţei sale comerciale.

2 Deficitară, 3,5 mld. U.m.;0.9 3 Deficitară, 3 mld. U.m.;

4 Deficitară, 4,5 mld. U.m.;5 Excedentară, 5 mld. U.m.

116 1

1 1 2 lei/euro şi 5,84/euro2 1,79lei/euro şi 6,11lei/euro3 1,38lei/euro şi 4,25lei/euro4 5,5lei/euro şi 2,2lei/euro5 5,84lei/euro şi 2 lei

117 0.9

0.9 1 90 mil euro2 110 mil euro3 120 mil euro4 400 mld lei5 440 mld lei.

118 1

1 100 000 lei1 2 120 000 lei

3 80 000 lei4 340 000 lei5 220 000 lei

119 1

Firma X produce o marfă pentru export pentru care face cheltuieli în valoare de 100 000 lei, rata profitului calculată la cost fiind de 20%. Firma Y specializată, în operaţiuni de export, cumpără această marfă de la firma X şi mai face cheltuieli de comercializare pană la frontieră în valoare de 10 000 lei. Din exportul mărfii respective se încasează suma de 65 000 euro, cu care se importă marfă ce se vinde în România cu 400 000 lei, taxele vamale fiinde de 5%. Cursul de revenire la export şi cursul de revenire la import sunt de:

Deficitul balanţei comerciale a fost de 10 mil euro, cursul valutar de 4 lei/euro. Dacă importul a însumat 100 mil. euro, atunci exportul ţării a fost de:

Se cunosc următoarele date: - cursul valutar 3,4 lei/euro; valoarea importului 100 000 euro; CRE = 2,2 lei lei/euro; - cheltuieli de comercializare până la frontieră şi cu taxele vamale 20 000 lei. Dacă valoarea exportului a fost egală cu cea a importului , atunci profitul obţinut de agentul economic ce a făcut exportul a fost de:

Se cunosc următoarele date: - cursul valutar = 3,3 lei / euro şi este egal cu CRE; - pierderea înregistrată a uniu agent economic ce face o operaţiune de export - import este de 0,5 lei/euro - valoarea exportului a fost egala cu cea a importului, în sumă de 100 000 de euro. Calculaţi mărimea cursului de revenire la import.

1 1 2,8 lei /euro2 3,8 lei / euro3 4,3 lei / euro4 1 leu / euro5 nu se poate calcula

1 10 Nevoile umane se clasifică în :5 1 fiziologice, de grup şi spiritual-psihologice;5 2 de bază şi complexe;

3 limitate şi nelimitate;4 naturale şi artificiale.

2 10

1 fiziologice, de grup şi spiritual-psihologice;10 2 personale, de grup şi generale;

3 limitate şi nelimitate;4 naturale şi artificiale.

3 20 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1 nevoile sunt nelimitate ca număr;

2 nevoile sunt limitate ca număr;5 3 nevoile sunt limitate în capacitate;5 4 nevoile sunt concurente;5 5 nevoile sunt complementare.

4 10 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1

2

5 3 resursele şi bunurile sunt relativ limitate în comparaţie cu nevoile.

5 10 Resursele economice se clasifică în:5 1 primare şi derivate;5 2 materiale, umane şi informaţionale;

3 limitate şi nelimitate.

6 10

10 1 producţia, circulaţia, repatiţia, consumul;2 numai producţia;

În funcţie de nivelul la care se manifestă şi de modul lor de exprimare, interesele economice se grupează în:

legea rarităţii resurselor constă în aceea că volumul, structura şi calitatea resurselor economice şi a bunurilor se modifică mai încet decât volumul, structurile şi intensitatea nevoilor umane;

legea rarităţii resurselor constă în aceea că volumul, structura şi calitatea resurselor economice şi a bunurilor se modifică mai repede decât volumul, structurile şi intensitatea nevoilor umane;

Economia reprezintă întreg sistemul de activităţi la care participă toţi agenţii economicişi care include următoarele momente esenţiale:

3 doar producţia şi consumul.

7 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1

5 2

5 3

8 15 Caracteristicile care definesc economia politică sunt:5 1

5 2

5 3 economia politică abordează economia ca un tot;4

9 10 Însuşirea ştiinţei economice are o mare importanţă întrucât:5 1 are o mare utilitate aplicativă;

2 nu are utilitate aplicativă;5 3 are o contribuţie deosebită la cunoaşterea activităţii economice.

10 25 Caracteristicile generale ale economiei de schimb sunt:5 1 specializarea agenţilor economici;5 2 autonomia şi independenţa agenţilor economici;5 3 activitatea economică gravitează în jurul pieţei;5 4 monetarizarea economiei;5 5 tranzacţiile între agenţii economici sunt bilaterale de piaţă;

6 nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

11 10

10 1 piaţa sastisfactorilor şi piaţa prodfactorilor;2 piaţa reală şi piaţa fictivă;

economia politică este considerată ştiinţa despre faptele şi comportamentele economice prin care oamenii tindeau să-şi satisfacă nevoile cu ajutorul resurselor rare;

economia politică are ca obiect schimburile oneroase cu prestaţie şi contraprestaţie, locul derulării lor fiind piaţa;

ştiinţa economică trebuie să studieze şi să exprime ştiinţific, prin concepte şi instrumente adecvate, motivaţia activităţii economice şi obiectivele ei.

economia politică dispune, respectiv beneficiază, de o metodă proprie de cercetare;

economia politică constituie un ansamblu coerent de noţiuni, concepte despre realitatea economică, o reflectare universalizată şi generalizată a acestei realităţi;

economia politică nu este o ştiinţă, fiind doar un cumul de informaţii fără aplicare în practică.

După natura economică a bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor, formele de piaţă sunt:

3 piaşa la vedere şi piaţa la termen;4 piaţa vânzătorului (absorbţia) şi piaţa cumpărătorului ( presiunea ).

12 10

1 piaţa sastisfactorilor şi piaţa prodfactorilor;2 piaţa reală şi piaţa fictivă;3 piaţa la vedere şi piaţa la termen;

10 4 piaţa vânzătorului (absorbţia) şi piaţa cumpărătorului ( presiunea ).

13 10

1 a)+b)10 2 a)+b)+c)+d)

3 c)+d)5 a)+b)+d)

14 10

10 1 particulară (privată), publică şi mixtă;2 individuală şi publică;3 individuală şi privat-asociativă;

15 15

1 b)+c)+d)15 2 a)+b)+c)+d)

3 a)+b)+c)

În funcţie de raportul dintre cererea şi oferta de unui bun, a unei categorii de bunuri, piaşa poate fi de două feluri:

Atributele raportului economic de proprietate sunt următoarele:a) apropierea, ca drept de dispoziţie al proprietarului asupra bunului aflat în proprietatea sa, puterea lui deplină de a dispune de el;b) dreptul unei persoane de posesie;c) utilizarea obiectului proprietăţii pe care-l are în posesiune;d) însuşirea roadelor date de bunurile aflate în proprietate (uzufructul).

În funcţie de titularul subiectului de proprietate distingem mai multe forme de proprietate:

Natura banilor poate fi înţeleasă prin tratarea funcţiilor banilor. Care din următoarele afirmaţii reprezintă funcţii ale banilor:a) Moneda masoara activitatile economice;b) Mijlocitor al schimbului;c) Mijloc de plata;d) Forma universala sub care se constituie rezervele agentilor economici.

4 a)+c)+d)

16 10 La stabilirea destinaţiei cheltuielilor publice se au în vedere:5 1

5 2 stabilirea corectă a opţiunilor şi priorităţilor;3 nevoile personale ale membrilor societăţii.

17 25

a)+b)15 a)+b)+c)

a)b)+c)

18 10

10 1 MV=PT2 PV=MT3 TV=MP

19 10 Care din următoarele elemente caracterizează economia de piaţă?

5 1 concurenţa dintre agenţii economici;2 dominaţia proprietăţii publice;

5 3

20 10 După forma în care se manifestă, bunurile economice se clasifică în:

10 1 obiecte, servicii, informaţii disponibile;2 naturale şi produse;3 productibile şi neproductibile;4 primare, intermediare şi finale.

21 10 După gradul de prelucrare, bunurile economice se clasifică în:

nevoile sociale care trebuie satisfăcute cu prioritate pe seama resurselor publice;

Natura banilor poate fi înţeleasă prin tratarea funcţiilor banilor. Care din următoarele afirmaţii reprezintă funcţii ale banilor:a) moneda măsoară activităţile economice;b) funcţia de mijlocitor al schimbului;c) în economiile care funcţionează normal, banii sunt forma universală sub care se constituie rezervele agenţilor economici.

Mărimea fluxurilor monetare într-o ţară se calculează cu următoarea formulă, unde M este masa monetară stoc, V este viteza de rotaţie a banilor, P este preţul unei tranzacţii, T este numărul de tranzacţii economice efectuate în intervalul de timp dat :

preţurile se formează liber prin negocieri între vânzători şi cumpărători, fără intervenţii administrative ale statului şi fără politici monopoliste .

1 obiecte, servicii, informaţii disponibile;2 naturale şi produse;3 productibile şi neproductibile;

10 4 primare, intermediare şi finale.

22 10 După provenienţa lor, bunurile economice se clasifică în:1 obiecte, servicii, informaţii disponibile;

10 2 naturale şi produse;3 productibile şi neproductibile;4 primare, intermediare şi finale.

23 10

1 obiecte, servicii, informaţii disponibile;10 2 marfare şi nemarfare;

3 productibile şi neproductibile;4 primare, intermediare şi finale.

24 10 După tipul de folosire, bunurile economice se clasifică în:10 1 complementare şi substituibile;

2 marfare şi nemarfare;3 productibile şi neproductibile;4 primare, intermediare şi finale.

25 20 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:10 1

10 2 măsurarea utilităţii se face în două feluri;3 măsurarea utilităţii se face în cinci feluri;4

26 10 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:10 1

2

După modul în care circulă de la producător la consumator, bunurile economice se clasifică în:

utilitatea economică sintetizează importanţa, preţuirea pe care o persoană o acordă, la un moment dat şi în condiţii determinate, fiecărei unităţi dintr-o mulţime de bunuri identice;

măsurarea ordinală a utilităţii presupune aşezarea diferitelor bunuri într-o anumită ordine, în raport de preferinţele consumatorului şi de posibilităţile pe care le are.

utilitatea marginală reprezintă variaţia utilităţii totale care rezultă prin creşterea cu o unitate a cantităţii consumate dintr+un bun, ceilalţi factori rămânând constanţi;

utilitatea marginală reprezintă satisfacţia resimţită prin consumarea unor cantităţi succesive dintr-un bun într-o perioadă dată;

3

27 25 Factorii care influenţează evoluţia cererii sunt:5 1 modificarea preţului bunului respectiv;5 2 modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor;5 3

5 4 numărul de cumpărători;5 5 anticipările privind evoluţia preţului şi a venitului.

28 20

5 1 costul producţiei;5 2 numărul firmelor care produc acelaşi bun;5 3 previziunile privind evoluţia preţului;5 4 evenimentele social-politice şi naturale;

5 modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor.

29 10

10 1 va creşte;2 va scade;3 va rămâne nemodificat;

30 10

1 va creşte;10 2 va scade;

3 va rămâne nemodificat;

31 20

5 1

5 2 gradul de substituire al bunurilor;5 3 gradul necesităţii în consum;5 4 durata perioadei de timp de la modificarea preţului;

5 posibilităţile de stocare a bunurilor;6 costul producţiei.

32 20

utilitatea marginală reprezintă satisfacţia pe care o aduce o unitate dintr-un bun consumat de către individ.

modificarea preţului altor bunuri, respectiv bunuri substituibile şi bunuri complementare;

Factorii care influenţează evoluţia ofertei, la acelaşi nivel al preţului sunt:

În cazul a două bunuri substituibile A şi B, dacă are loc o creştere a preţului bunului A şi celelelalte condiţii rămân neschimbate, cererea pentru bunul B :

În cazul a două bunuri complementare A şi B, dacă are loc o creştere a preţului bunului A şi celelelalte condiţii rămân neschimbate, cererea pentru bunul B :

Pe lângă preţ, elasticitatea cererii mai este influenţată şi de alţi factori, şi anume:

ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al unei familii;

Pe lângă preţ, elasticitatea ofertei mai este influenţată şi de alţi factori, şi anume:

1

2 gradul de substituire al bunurilor;5 3 costul stocării;5 4 durata perioadei de timp de la modificarea preţului;5 5 posibilităţile de stocare a bunurilor;5 6 costul producţiei.

33 10

10 1 o modificare mai mare a ofertei;2 o modificare mai mică a ofertei;3 un procent similar în schimbarea ofertei.

34 10 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1

2

3 cererea pentru bunurile de lux este inelastică;5 4 cererea pentru bunurile de lux este elastică.

35 10 Neo-factorii de producţie sunt:1 munca, natura şi capitalul;

10 2 abilitatea întreprinzătorului, tehnologiile, informaţia;3 munca, natura şi abilitatea întreprinzătorului.

36 10

1 populaţia aptă de muncă;10 2 populaţia activă;

3 populaţia ocupată;4 populaţia ocupată salariată;5 populaţia inactivă.

37 15

5 1 este un element neprodus de om;5 2 este un element durabil şi teoretic indestructibil;5 3 este limitat;

ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al unei familii;

Oferta este elastică atunci când unui procent de modificare a preţului unitar îi corespunde :

cererea pentru bunurile normale de strictă necesitate (bunuri vitale) este inelastică;

cererea pentru bunurile normale de strictă necesitate (bunuri vitale) este elastică;

Ce reprezintă totalitatea persoanelor ocupate în procesul muncii în diferite activităţi profesionale, inclusiv persoanele care satisfac stagiul militar, elevii, studenţii, persoanle casnice, precum şi persoanle aflate în curs de schimbare a locului de muncă:

Pământul ca factor de producţie se caracterizează prin câteva caracteristici specifice, respectiv:

4 este un neo-factor de producţie;5 toate variantele de mai sus.

38 10

1 tehnică şi fizică;10 2 fizică şi morală;

3 tehnică, agricolă şi ireversibilă;4 specifică şi nespecifică.

39 10

5 1 divizibilitate;5 2 adaptabilitate;

3 specializare;4 specificitate.

40 10 Productivitatea marginală a unui factor de producţie exprimă:1

10 2

3

4

41 10 Rata marginală de substituţie a doi factori de producţie reprezintă:

10 1

2

3

4

42 30 Funcţiile costului sunt:5 1 funcţia de măsurare a cheltuielilor necesare obţinerii producţiei;5 2 funcţia de cercetare-dezvoltare;5 3 funcţia de producţie;

Uzura capitalului fix este un proces normal, inevitabil. Uzura este de două feluri:

Combinarea factorilor de producţie este posibilă ca urmare a proprietăţilor de:

cantitatea suplimentară dintr-un anumit factor necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt factor astfel încât producţia să rămână constantă;

sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a factorului de producţie respectiv, ceilalţi factori fiind constanţi;

procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative ale factorilor de producţie care participă la producerea unui anumit bun economic;totalitatea cheltuielilor efectuate de către întreprinedre pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi incorporale.

cantitatea suplimentară dintr-un anumit factor necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt factor astfel încât producţia să rămână constantă;

sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a factorului de producţie respectiv, ceilalţi factori fiind constanţi;procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative ale factorilor de producţie care participă la producerea unui anumit bun economic;totalitatea cheltuielilor efectuate de către întreprindere pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi incorporale.

5 4 funcţia de personal;5 5 funcţia de optimizare;5 6 funcţia de control şi reglare;

7 nici una din variante.

43 15

1 consumul de capital fix5 2 consumul de capital circulant5 3 consumul factorului de producţie muncă

4 consumul factorului de producţie natura

44 15 Pragul minim de rentabilitate este:5 1 nivelul minim acceptabil al producţiei;5 2

5 3 acel volum al producţiei pentru care profitul este zero;4 acel volum al producţiei pentru care profitul total este maxim;5

45 10 Costul marginal reprezintă:1 suma costurilor fixe medii şi a celor variabile medii;2 raportul dintre costul global total şi producţia pobţinută în expresie naturală;

3 acea parte a costului care este independentă de volumul producţiei;10 4

46 10

1 o creştere proporţională a consumului de factori de producţie;2

10 3

4 o reducere a a consumului de factori de producţie.

47 10

1 o creştere proporţională a consumului de factori de producţie;10 2

3

Consumul anumitor factori de producţie se poate exprima atât fizic cât şi valoric, şi anume:

acel volum al producţiei pentru care încasările firmei sunt egale cu costurile totale;

racel volum al producţiei pentru care preţul de vânzare este egal cu costul marginal.

sporul de cheltuieli totale antrenat de obţinerea unei unităţi suplimentare de produs şi/sau serviciu.

În cazul unui randament crescător al utilizării factorilor de producţie, dublarea volumului producţiei necesită:

o creştere într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor consumaţi, comparativ cu creşterea producţiei;o creştere într-o proporţie mai mică a cantităţii factorilor consumaţi, comparativ cu creşterea producţiei;

În cazul unui randament descrescător al utilizării factorilor de producţie, dublarea volumului producţiei necesită:

o creştere într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor consumaţi, comparativ cu creşterea producţiei;

o creştere într-o proporţie mai mică a cantităţii factorilor consumaţi, comparativ cu creşterea producţiei;

4 o reducere a a consumului de factori de producţie;5 toate variantele anterioare.

48 10

1 productivitate totală;2 productivitate globală;

10 3 productivitate medie;4 productivitate marginală.

49 10

1 productivitate totală;10 2 productivitate marginală;

3 productivitate medie;4 productivitate globală.

50 15 Creşterea productivităţii muncii presupune:5 1

5 2 aceeaşi masă de bunuri se obţine cu un volum mai mic de muncă;5 3

4 aceeaşi masă de bunuri se obţine cu un volum mai mare de muncă;5 acelaşi volum de muncă se concretizează într-o masă mai mică de bunuri.

51 10

5 1 economisirea factorilor de producţie utilizaţi;2 creşterea timpului liber cu toate satisfacţiile lui;

5 3 reducerea costurilor, mai ales cele salariale, pe unitatea de produs;

4 nu există efecte pozitive.

52 25

5 1 factori naturali;5 2 factori economici;5 3 factori tehnici;5 4 factori sociali;

Eficienţa cu care este folosită o unitate dintr-un factor de producţie într-un anume orizont de timp reprezintă:

Prin raportarea diferenţei între creşterea în volum a producţiei la sporirea volumului factorului de producţiie consumat se calculează:

acelaşi volum de muncă se concretizează într-o masă mai mare de bunuri;

aceeaşi masă de bunuri, dar de calitate superioară se obţine în condiţiile menţinerii consumului de muncă pe unitatea de produs sau chiar al scăderii acestuia;

Creşterea productivităţii muncii are pentru producători următoarele efecte pozitive:

La baza creşterii productivităţii muncii stau o serie de factori, şi anume :

5 5 factori psihologici.

53 10

1 productivitate totală;2 productivitate marginală;

10 3 productivitate medie;4 productivitate globală;5 ordonanţarea, plata.

54 10

10 1 maximă;2 crescătoare;3 descrescătoare;4 minimă.

55 10 Nivelul productivităţii muncii realizate într-o întreprindere influenţează:

1 nivelul cheltuielilor fixe pe unitatea de produs;2 nivelul costului unitar de producţie;

10 3 nivelul salariului;4 nivelul dobânzii;5 nivelul ratei profitulu.

56 20

1 A+B+C;2 B+C+D;3 A+B+D+E;

20 4 A+B+C+E;5 C+D+E;

57 15

5 1 gradul de diferenţiere a produsului;5 2 gradul de transparenţă a pieţei;5 3 mobilitatea sau rigiditatea preţurilor;

Prin raportarea producţiei obţinute la totalul factorilor de producţiie utilizaţi se calculează:

Când productivitatea medie a muncii este egală cu productivitatea marginală a amunici, atunci productivitatea medie este:

Instrumentele şi formele luptei de concurenţă de natură economică sunt:A) reducerea costurilor bunurilor sub nivelul celor ale concurenţilor;B) diminuarea preţurilor de vânzare;C) acordarea unor facilităţi clienţilor;D) sponsorizarea unor acţiuni sociale de interes local;E) îmbunătăţirea calităţii bunurilor;

Concurenţa diferă în funcţie de mai mulţi factori, dintre care menţionăm:

4

5 acoperirea cheltuielilor curente ale Parlamentului.

58 10

10 1 atomicitate perfectă;2 omogenitatea produsului;3 accesibilitatea în ramură;4 libera intrare pe piaţă a noilor vânzători.

59 10

1 monopol;10 2 oligopol;

3 monopson.

60 10

10 1 piaţa cu concurenţă monopolistică;2 piaţa cu concurenţă oligopolistică;3 piaţa cu concurenţă de monopol.

61 20

1 B+C+D;2 A+B+D+E;3 A+B+C+E;

20 4 C+D+E;5 A+B+D;

acoperirea cheltuielilor curente ale guvernului, finanţarea cheltuielilor urgente sau neprevăzute;

Expresia economistului Francois Perroux "oferta individuală este ca o picătură în oceanul ofertei generale" reflectă o particularitate a pieţei cu concurenţă perfectă, şi anume:

Ce formă a concurenţei imperfecte se caracterizează prin existenţa unui număr mic de firme ce produc bunuri similare care datorită ponderilor pe car ele deţin în ansamblul ofertei, reuşesc să influenţeze formarea preţului pe piaţă în scopul maximizării profiturilor lor:

Care dintre formele pieţei cu concurenţă imperfectă păstrează toate trăsăturile concurenţei perfecte cu excepţia omogenităţii produselor:

Care dintre enunţurile următoare constituie funcţii ale preţurilor:A) mijlocesc schimburile în natură;B) maximizează timpul liber;C) transmitere informaţiei privind evoluţia cerinţelor pieţei;D) stimulare a intereselor producătorilor în direcţia creării de bunuri necesare consumatorilor la calitatea apreciată de aceştia;E) măsurare a puterii de cumpărare a veniturilor nominale;

62 20

1 A+C+D;2 A+B+D;

20 3 A+B+E;4 B+C+D;5 A+B+C+D;

63 10

1 concurenţă loială;10 2 concurenţă neloială;

3 concurenţă perfectă;4 concurenţă globală.

64 10

10 1 cererea de muncă;2 oferta de muncă;3 populaţia totală;4 populaţia efectiv ocupată.

65 20

1 B+C2 B+C+D+E3 A+C+D+E

20 4 A+B+C+E5 D+E

Factorii interni ai formării preţurilor acţionând dinspre cererea consumatorilor sunt:A) utilitatea atribuită bunurilor de către cumpărător;B) capacitatea de plată a populaţiei consumatoare;C) nivelul costurilor unitare;D) abilitatea întreprinzătorului şi capacitatea sa de a obţine profit;E) nevoile consumatorilor.

Concurenţa care se caracterizează prin acordarea de stimulente deosebite în utilizarea unor mijloace extraeconomice d epătrundere pe piaţă se numeşte:

Nevoia de muncă salarizată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă, exprimată prin numărul de locuri de muncă este reprezentată de:

Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă particularităţi ale pieţei muncii:A) cererea de muncă pe termen scurt est einvariabilă;B) oferta de muncă în ansamblul său se formează în decursul unei perioade îndelungate;C) posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă, oamenii nu se deplasează cu uşrinţă dintr-o localiate în alta ca urmare a schimbării locului de muncă;D) posesorii forţei de muncă au o mobilitate ridicată;E) oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter rigid.

66 15

5 1 costul formării resurselor de muncă;5 2 productivitatea muncii;5 3 capitalul cultural încorporat în forşa de muncă;

4 preţul hectarului de pământ.67 10

1 salariul nominal;10 2 salariul real;

3 salariul minim garantat;4 salariul colectiv;5 salariul net.

68 10

1 salariul nominal2 salariul real3 salariul minim garantat4 salariul colectiv

10 5 salariul net

69 10 Salariul real depinde de mărimea salariului nominal:10 1 direct proporţional;

2 invers proporţional;3 nu depinde .

70 10 Salariul real depinde de evoluţia preţurilor (indicele preţurilor):1 direct proporţional;

10 2 invers proporţional;3 nu depinde .

71 10

10 1 efectul de substituire;2 efectul de venit;3 atomicitatea perfectă.

72 10 Efectul de substituire imprimă salariului o tendinţă de :10 1 creştere;

2 scădere;3 stagnare.

Concepţiile moniste explica substanţa salariului printr-un singur factor, acesta fiind:

Cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată, la un moment dat, cu salariul nominal se exprimă prin:

Prin scăderea din salariul brut a reţinerilor obligatorii conform legii se obţine.

Înlocuirea unei părţi mai mari sau mai mici din timpul liber al salariatului cu timp de muncă exprimă:

73 10

10 1 salarizarea în regie;2 salarizarea în acord;3 salarizarea mixtă.

74 10

5 1 volumul producţiei;5 2 nivelul preţului de vănzare;

3 costul de producţie al produselor vândute;4 nivelul salariilor;5 nici o varianta de răspuns nu este corecta.

75 15

5 1 funcţia de motivare a firmelor;5 2 funcţia de creştere;5 3 funcţia de control aspra activităţii firmelor.

76 15 Rata profitului se determină ca raport între masa profitului şi:5 1 costurile pentru obţinerea acestuia;5 2 volumul capitalului utilizat;5 3 cifra de afaceri;

4 rata dobânzii;5 salariul minim garantat în plată.

77 20

1 C+E2 A+D+E3 B+C+D4 A+C+D

20 5 A+B+C+D;

78 10 Între rata profitului şi masa profitului, relaţia este :10 1 direct proporţională;

2 invers proporţională;

Care dintre următoarele forme de salarizare asigură remunerarea salariatului după timpul lucrat, fără a se preciza în contractul de muncă cantitatea de muncă pe care trebuie să o efectueze în unitatea de timp :

Mărimea profitului este influenţat în mod direct proporţional de următorii factori:

Considerat drept motor al societăţii moderne, profitul îndeplineşte mai multe funcţii, şi anume:

Masa profitului este influenţată de următorii factori:A) nivelul productivităţii sau randamentul factorilor;B) preţul de vânzare şi costul;C) volumul, structura şi calitatea producţiei;D) viteza de rotaţie a capitalului;E) masa profitului este constantă.

3 nu există nici o relaţie .

79 10

1 proft;10 2 rentă;

3 salariu;4 dobândă.

80 20 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1 renta funciară este cea mai veche şi mai complexă formă de rentă;

2 renta funciară este singura formă de rentă;5 3

5 4 renta absolută este un tip de rentă funciară;5 5 renta diferenţială provine din diferenţa de fertilitate dintre terenuri.

81 20

5 1 cererea şi oferta de terenuri agricole;5 2 cererea şi oferta de produsea agricole;5 3 mărimea şi evoluţia rentei;5 4 rata dobânzii bancare;

5 deficitul bugetar.

82 10

10 1 privat şi public;2 la vedere şi pe termen;3 personal şi real;4 de consum şi de producţie.

83 10 După durata pentru care se acordă, creditul poate fi de două forme:

1 privat şi public;10 2 la vedere şi pe termen;

3 personal şi real;4 de consum şi de producţie.

84 10 Prin scăderea din rata nominală a dobânzii a ratei inflaţiei se obţine:

10 1 rata reală a dobânzii;2 indicele puterii de cumpărare; 3 PIB;

Venitul ce revine proprietarului pentru transferarea dreptului de folosinţă şi de uzufruct a unor factori de producţie cu însuşiri speciale către alte persoane se numeşte:

renta funciară îşi are originea în raritatea pământurilor fertile şi în insuficienşa ofertei de produse agricole comparativ cu cererea în creştere;

Mărimea şi evoluţia preţului pământului se află sub influenţa mai multor factori, cu acţiune directă sau indirectă:

După forma de proprietate a debitorului, cel căruia i se acordă creditul, creditul poate fi de două forme:

4 salariul minim garantat în plată.

85 15 Factorii de scădere a ratei dobânzii pe termen lung sunt :5 1 măsurile antiinflaţioniste adoptate şi promovate de guverne;5 2 sporirea gradului de autofinanţare a întreprinderilor;5 3 scăderea relativă a productivităţii capitalului.

86 10 Dobânda compusă intervine atunci când:10 1 durata creditului depăşeşte un an şi dobânda nu este plătită anual;

2 durata creditului depăşeşte un an şi dobânda este plătită trimestrial;3 durata creditului este sub un an .

87 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:5 1

5 2

5 3 acţiunile pot fi privilegiate şi ordinare;4 obligaţiunile pot fi emise de societăţi cu răspundere limitată.

88 15

5 1 numărul minim de titluri;5 2 mărimea capitalului propriu;

3 naţionalitatea acţionarilor;5 4 pragul de rentabilitate.

89 15

5 1

5 2 dinamica preţurilor;5 3

hârtiile de valoare pe termen lung se constituie din active financiare care mijlocesc finanţările externe, respectiv asigură plasament epe perioade ce depăşesc un an;

acţiunile şi obligaţiunile sunt cele mai cunoscute hârtii de valoare pe termen lung;

Pentru ca un titlu de valoare să fie admis pentru a fi tranzacţionat la bursă, emitentul acestuia trebuie să se înscrie în anumiţi parametri în ceea ce priveşte:

Nivelul cursului (preţului) titlurilor de valoare depinde de numeroşi factori, ca :

mărimea dividendului asigurat în anii precedenţi şi perspectivele acestuia;

rata dobânzii care influenţează invers proporţional preţul hârtiilor de valoare;

4 rata dobânzii care influenţează direct proporţional preţul hârtiilor de valoare.

90 10

10 1 liberale şi dirijate;2 globală; - sectorială; - selectivă;3

4

91 10

10 1

2 sistemul roman si englez;3 exista un singur sistem.

92 10

10 1 agenţii economici (unităţile economice), operaţiunile şi conturile;2 agenţii economici (unităţile economice), ţările şi conturile;3 operaţiunile şi conturile.

93 10

1 Produsul global brut ;10 2 Produsul intern brut ;

3 Produsul naţional brut;4 Produsul naţional net.

94 10

1 Produsul global brut ;2 Produsul intern brut ;

10 3 Produsul naţional brut; 4 Produsul naţional net.

În raport de orientarea doctrinară, se disting următoarele tipuri de politici:

politici conjuncturale (anticiclice, deflaţioniste, de relansare a activităţilor); - politici de restructurare durabilă a bazelor funcţionării economiei (amenajarea teritoriului, politica de asigurare cu energie);

de creştere şi de dezvoltare; - de ocupare sau antişomaj; - de stabilitate sau de stabilizare a preţurilor; - antiinflaţioniste; - de subvenţionare a exporturilor, respectiv de limitare a importurilor; - politici sociale; - politici industriale .

Se disting două sisteme metodologice pe baza cărora se calculează şi se măsoară rezultatele macroeconomice, şi anume:

sistemul conturilor naţionale (SCN) şi sistemul producţiei materiale (SPM);

Sistemul conturilor naţionale (SCN) este compus din trei elemente de bază:

Mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice produse în interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini, în decursul unei anumite perioade, şi ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic este exprimată prin indicatorul:

Mărimea rezultatelor agenţilor economici autohtoni, care acţionează în interiorul teritoriului naţional şi în afara acestuia, obţinute în decursul unei anumite perioade de calcul este exprimată prin indicatorul:

95 10 Care formulă nu este corectă? 1 PIB = PGB - Ci;2 PIB = CF + FBCF + VS + E - I;3 VN = PNBpp - A - Ii + S;

10 4 PIB = CF + FBCF + VS + E + I.

96 10

1 Produsul global brut ;2 Produsul intern brut ;3 Produsul naţional brut;

10 4 Produsul naţional net .

97 10

10 1

2

3 laturile cantitativeşi calitative au aceeasi definitie.

98 10 Creşterea economică extensivă se caracterizează prin : 1

10 2

3

Mărimea valorii adăugate nete a bunurilor şi investiţiilor finale obţinută, într-o perioadă de timp, de către agenţii economici aparţinând unei ţări, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul naţional sau în afara acestuia este exprimată prin indicatorul:

Intensitatea creşterii economice, ca şi calitatea acesteia depind de mai mulţi factori. Atât factorii direcţi, cât şi cei indirecţi au laturi cantitative cât şi calitative. Laturile cantitative constau în:

modificarea dimensiunilor factorilor de producţie (creşterea capitalului folosit, a resurselor de muncă atrase, sporirea volumului investiţiilor, a exportului etc.);

sporirea eficienţei cu care este folosit fiecare factor de producţie în parte, mai precis la eficienţa cu care sunt combinaţi factorii creşterii economice, luaţi împreună;

contribuţia preponderentă (peste 55%) a laturilor cantitative ale factorilor direcţi la modificarea (sporirea) produsului naţional brut, respectiv a altui indicator macroeconomic;

cea mai mare parte (peste 55%) a sporului de rezultate macroeconomice se datorează laturilor calitative ale factorilor de creştere;

contribuţii aproximativ egale ale celor două categorii de laturi ale factorilor la sporirea producţiei naţionale.

99 10

10 1 Th. Malthus;2 Frank Notestein ;3 Eminescu.

100 10

1 o mare risipă (poate cea mai mare) de resurse naturale, umane şi financiare;

2

3

10 4

101 10 Dezechilibrul economic general caracterizează :1

2

10 3

102 10 Presiunea este considerată un dezechilibru normal, caracterizat prin:

1

Legea populaţiei, respectiv următoarea afirmatie "sporirea veniturilor pe baza dezvoltării economice determină creşterea natalităţii, iar când această creştere devansează dezvoltarea economică are loc scăderea veniturilor" a fost formulată de:

Care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă efecte ale cursei înarmărilor?

deturnarea unei părţi importante din potenţialul tehnico-ştiinţific de la folosirea lui în scopul satisfacerii nevoilor normale ale oamenilor;o modalitate iraţională de sacrificare a unor enorme posibilităţi de soluţionare a problemelor sociale;dezvoltare economica durabila, cu efecte pozitive pentru toate statele lumii.

acea stare spre care tinde piaţa bunurilor economice, piaţa monetară, a capitalurilor, piaţa muncii, precum şi piaţa naţională în ansamblul său, în sensul egalizării cererii şi ofertei, respectiv în cel al unei asemenea diferenţe dintre ele care să nu depăşească anumite limite considerate normale şi care nu generează tensiuni sociale grave;

semnifică acea situaţie a unei economii în care proporţiile cantităţilor globale permit ajustarea armonioasă a fluxurilor, stabilitatea preţurilor şi funcţionarea satisfăcătoare a aparatului economic;

acea stare (situaţie) a unei economii care este marcată prin dereglarea raportului dintre cererea globală şi oferta globală, dereglare însoţită de decalaje importante ale agregatelor economice faţă de punctul lor de echilibru.

o penurie de ofertă, printr-un exces de cerere, concretizat în şirurile (cozile) de aşteptare la uşile magazinelor comerciale;

2

10 3

103 10 Absorbţia este considerată un dezechilibru anormal, caracterizat prin:

1

2

10 3

104 10

1 Y = D ;2 S + H = I + E 3 S - I = E - H

10 4 S + I = E - H

105 10

1 concurenţa se desfăşoară între vânzători;5 2 creşterea vânzărilor depinde numai de producători;5 3 concurenţa se desfăşoară mai ales între cumpărători.

106 10

10 1 consum material si nematerial; 2 consum privat si public;3 consum de bunuri marfare si autoconsum;4

107 10

1 consum material si nematerial; 10 2 consum privat si public;

3 consum de bunuri marfare si autoconsum;

producătorul este interesat în extinderea producţiei prin sporirea cantităţii factorilor de producţie utilizaţi, şi mai puţin prin creşterea eficienţei activităţii sale;

Piaţa este deci a cumpărătorilor ("buyers market"). Ei acordă prioritate vânzătorilor care le oferă mărfuri de calitate mai bună şi cu un preţ mai mic.

producătorii sunt stimulaţi să introducă progresul tehnic, să diversifice producţia şi să-i ridice calitatea pentru a-i atrage pe cumpărătoriPiaţa este deci a cumpărătorilor ("buyers market"). Ei acordă prioritate vânzătorilor care le oferă mărfuri de calitate mai bună şi cu un preţ mai mic.

vânzătorii determină volumul vânzărilor şi fac selecţia cumpărătorilor, piaţa fiind a vânzătorilor ("sellers market).

condiţiile de echilibru general pe piaţa bunurilor materiale şi a serviciilor se prezintă sub diverse. Una din formele de mai jos este incorecta. Care?

Care din elementele de mai jos caracterizează starea de absorbţie pe piaţa bunurilor economice?

Consumul reprezintă utilizarea de către populaţie şi administraţie a unei părţi din venit pentru satisfacerea nevoilor personale şi colective. După obiect, consumul se clasifică în:

consum propriu-zis (de folosinţă curentă) si consum de bunuri de folosinţă îndelungată .

Consumul reprezintă utilizarea de către populaţie şi administraţie a unei părţi din venit pentru satisfacerea nevoilor personale şi colective. După subiect, consumul se clasifică în:

4

108 10

1

2

3

10 4 nivelul şi dinamica salariilor, a veniturilor în general.

109 10

1 nivelul şi dinamica salariilor, a veniturilor în general;2

10 3 dorinţa de a obţine dobânzi la sumele economisite;4 modificarea politicii fiscale.

110 10 Formula înclinaţiei medii spre consum este:10 1 c = (C / Y) x 100

23 c'=(C1 – C0)/(Y1 – Y0).;

111 10 Formula înclinaţiei marginale spre economii este: 1 c = (C / Y) x 1002 c' = DC/DY

10 3 s' = DS/DY

112 10 Formula multiplicatorului investiţiilor este: 5 1 K= DY/DI5 2 K = 1 / s'

3 K= DI/DC

113 10 Multiplicatorul investiţiilor evidenţiază : 10 1 de câte ori sporul de investiţii (DI) se cuprinde în sporul de venit (DY);

2 raportul dintre creşterea investiţiilor şi creşterea cererii de bunuri de consum;

3 consum de bunuri marfare si autoconsum.

114 10 Fazele ciclul economic pe termen mediu, sau ciclul decenal sunt:

consum propriu-zis (de folosinţă curentă) si consum de bunuri de folosinţă îndelungată .

Mărimea cheltuielilor destinate consumului personal depinde de o serie de factori obiectivi şi subiectivi. Factor obiectiv este:

dorinţa oamenilor de a crea o rezervă bănească pentru situaţii neprevăzute, pentru bătrâneţe ;senzaţia de independenţă şi de libertate în mişcare a indivizilor dată de sumele băneşti mari economisite; manifestarea la unele persoane a zgârceniei, concretizată în diminuarea cheltuielilor de consum curent;

Mărimea cheltuielilor destinate consumului personal depinde de o serie de factori obiectivi şi subiectivi. Factor subiectiv este:

modificările neprevăzute care afectează preţul diferitelor elemente de capital fix şi capital circulant cauzate de uzura morală şi/sau accentuarea restricţiilor la unele resurse naturale;

c' = DC/DY

10 1

2 Faza ascendentă , faza descendentă ;3 Faza de expansiune, Recesiunea.

115 10

5 1 Politica cheltuielilor publice ; 5 2 Politica fiscală ;

3

116 10

10 1 influenţarea cererii agregate; 2 influenţarea ofertei agregate; 3 nu este politica anticiclica.

117 10 Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? 10 1

2

3

118 10 Ciclul economic reprezintă:1

10 2

3

4 numai perioada de recesiune.

119 10 În perioada de recesiune cheltuielile de la bugetul de stat trebuie:10 1 să crească;

2 să rămână la acelaşi nivel;

Faza de expansiune, Faza de cotitură superioară, Recesiunea, Reluarea activităţii economice;

Care dintre urmatoarele politici sunt politici anticiclice având ca obiectiv influenţarea cererii agregate ?

folosirea unor pârghii economice care să îmbunătăţească perspectivele de profit ale producătorilor stimulându-i astfel să-şi menţină, şi după caz, să sporească oferta de bunuri.

Politica monetară şi de credit face parte din politicile anticiclice având ca obiectiv :

Politica cheltuielilor publice se bazează pe majorarea cheltuielilor bugetului administraţiei centrale în faza de recesiune - chiar cu preţul unui deficit bugetar - cu scopul de a menţine sau impulsiona cererea agregată, pentru a stimula producţia în vederea trecerii la faza de expansiune;

Politica fiscală are ca principale instrumente rata dobânzii, creditul şi masa monetară; Politica monetară şi de credit constă în a utiliza sistemul de impozite şi taxe în scopuri anticiclice.

perioada de la începutul procesului tehnologic până la obţinerea produsului finit;perioada de la începutul unei contracţii a activităţii economice de ansamblu până la începutul contracţiei următoare;

perioada de la începutul unei contracţii a activităţii economice până la sfârşitul ei;

3 să scadă.

120 10

1 este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată; 2 este apt de muncă;3 caută loc de muncă;

10 4 nu vrea să muncească, nu caută un loc de muncă.

121 10 Şomajul total presupune: 10 1 pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii;

2

3

122 10 Şomajul ciclic, denumit uneori şi conjunctural, este cauzat de :1

2

10 3

123 10 Şomajul structural - este determinat de:10 1

2

3

124 15

5 1

5 2

Una dintre următoarele condiţii nu se încadrează în definiţia şomerului. Care?

diminuarea activităţii depuse de o persoană în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală, cu scăderea remunerării;este specific mai ales ţărilor slab dezvoltate, unde numeroase persoane au o activitate aparentă, cu eficienţă (productivitate) mică.

procesele de restructurare economică, geografică, socială etc. care au loc în diferite ţări, mai ales, sub incidenţa crizei energetice şi revoluţiei tehnico-ştiinţifice;

înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi, precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţi economice, fapt ce determină restrângerea numărului de locuri de muncă;

de crizele economice care au loc, de crizele parţiale sau de alte crize specifice unor conjuncturi.

procesele de restructurare economică, geografică, socială etc. care au loc în diferite ţări, mai ales, sub incidenţa crizei energetice şi revoluţiei tehnico-ştiinţifice;

înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi, precum şi de centralizarea unor capitaluri şi unităţi economice, fapt ce determină restrângerea numărului de locuri de muncă;

de crizele economice care au loc, de crizele parţiale sau de alte crize specifice unor conjuncturi.Măsurile pentru diminuarea şomajului, după aspectul concret la care se referă, pot fi grupate în trei mari categorii: măsuri care privesc direct pe şomeri; măsuri care privesc populaţia ocupată şi alte măsuri. Din prima categorie, se remarcă:

măsurile de organizare a pregătirii şi calificării celor în căutarea unui loc de muncă pentru a putea face faţă noilor tehnici şi tehnologii;

facilităţile acordate de stat pentru crearea de noi întreprinderi care oferă locuri de muncă şi pentru crearea de noi locuri de muncă în activităţile publice;

5 3

4

125 10 Măsurile care privesc populaţia activă ocupată au ca scop:5 1 să prevină creşterea şomajului printr-o calificare adecvată nevoilor;

5 2

3

4

126 15 Funcţia activă a băncilor şi a celorlalte instituţii financiare constă în :

5 1

5 2

3

5 4

127 10 Funcţia activă a băncilor şi a celorlalte instituţii financiare constă în :

1

2

3

10 4

radierea din rândul şomerilor a acelora care până la pensionare mai au o perioadă egală cu cea pentru care se acordă indemnizaţia de şomaj;

acele situaţii ce se referă la acceptarea unui loc de muncă, pe termen mai lung sau mai scurt, în condiţiile noi de angajare ce implică o durată zilnică mai mică, orar atipic, salarii mai mici şi nesiguranţa locului de muncă.

tind să diminueze şomajul prin crearea de posibilităţi suplimentare de angajare care se asigură prin reducerea timpului de muncă şi a duratei vieţii active, precum şi prin îndepărtarea imigranţilor şi revenirea lor în ţările de origine;

măsurile de organizare a pregătirii şi calificării celor în căutarea unui loc de muncă pentru a putea face faţă noilor tehnici şi tehnologii; facilităţile acordate de stat pentru crearea de noi întreprinderi care oferă locuri de muncă şi pentru crearea de noi locuri de muncă în activităţile publice.

acordarea de împrumuturi solicitanţilor care întrunesc condiţiile de bonitate financiară;

gestionarea conturilor deponenţilor (supravegherea mişcării banilor în conturile unităţilor solicitante);

executarea de plăţi, pe baza ordinelor clienţilor, din depozitele constituite ale acestora;organizarea înfiinţării de societăţi pe acţiuni şi operaţiuni cu titlurile de valoare ale acestora.

primirea spre păstrare a economiilor populaţiei şi agenţilor economici nonfinanciari (depozitul); executarea de plăţi, pe baza ordinelor clienţilor, din depozitele constituite ale acestora;conducerea operaţiunilor de casă ale întreprinderilor şi instituţiilor, care solicită acest lucru;acordarea de împrumuturi solicitanţilor care întrunesc condiţiile de bonitate financiară.

128 15

5 1

5 2 rolul de intermediere financiară la nivelul economiei naţionale;5 3

4

129 15 Funcţiile principale ale băncilor centrale sunt:5 1

5 2

5 3 autorizarea şi supravegherea exercitării funcţiei de operator bancar;

4

130 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate?5 1

5 2

5 3

4

131 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?5 1

5 2

În condiţiile actuale, în ţările cu economie de piaţă consolidată, sistemul bancar-financiar exercită, pe lângă funcţiile tradiţionale, şi o serie de funcţii noi, prioritar macroeconomice. Identificaţi-le dintre cele cele de mai jos:

băncile, banca de emisiune coordonează plăţile şi încasările ce se efectuează în întreaga economie naţională;

băncile selecţionează proiectele pe care urmează să le susţină prin credite;

primirea spre păstrare a economiilor populaţiei şi agenţilor economici nonfinanciari (depozitul).

asigurarea şi reglarea cantităţii de bani în circulaţie şi a ratelor dobânzii;

prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar în general;

furnizează bani - capital celorlalţi agenţi economici - persoane fizice şi/sau persoane juridice.

Cererea de monedă depinde de volumul total al schimburilor mijlocite efectiv de monedă şi de viteza de rotaţie a acesteia;

Masa monetară (M) se află în raport direct proporţional cu volumul schimburilor, rezultat din potenţarea volumului fizic al bunurilor materiale şi serviciilor vândute - cumpărate (T) cu preţurile şi tarifele acestora (P);

Masa monetară (M) evoluează invers proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V);

Masa monetară (M) evoluează direct proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V).

Politica monetară este un ansamblu de acţiuni exercitate de autorităţile monetare (Banca Naţională, Trezoreria) asupra masei monetare şi asupra activelor financiare, în vederea orientării economiei pe termen scurt sau mediu;

prin politica monetară se urmăreşte ca volumul masei monetare şi condiţiile creării ei să contribuie la realizarea obiectivelor economice fundamentale;

5 3

4

132 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?5 1

5 2

5 3

4 nu este un dezechilibru monetar.

133 10 Care dintre următoarele afirmaţii este incorectă?1

2

10 3

4

134 15 Efectele inflaţiei moderate şi controlate sunt:5 1

5 2

Instrumentele clasice ale politicii monetare sunt: manevrarea taxei scontului şi a rescontului, cumpărările şi vânzările de titluri pe piaţa deschisă (open market), variaţiile cotelor rezervelor obligatorii etc.;

Masa monetară (M) evoluează direct proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V).

Inflaţia contemporană reprezintă un dezechilibru structural monetaro-material, care exprimă existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeşte nevoile economiei, fapt ce antrenează deprecierea banilor neconvertibili în general şi creşterea durabilă şi generalizată a preţurilor;

Inflaţia actuală continuă să rămână un proces de depreciere obiectivă a banilor aflaţi în circulaţie;

o creştere generală şi durabilă a marii majorităţi a preţurilor, chiar generalizată;

La nivel absolut, mărimea inflaţiei constă în diferenţa între cererea absolută nominală şi cantitatea reală de bunuri materiale şi servicii, pe care le pot oferi efectiv agenţii economici şi pe care aceştia le pot pune în circulaţie;

Inflaţia este apreciată prin următorii indici şi coeficienţi: indicele general al preţurilor sau deflatorul P.I.B. (PNB); indicele preţurilor de consum; indicele costului vieţii; modificarea puterii de cumpărare a banilor;

inflaţia înseamnă, în fond, un deficit de masă monetară (cerere nominală) de care dispun agenţii economici şi care este neacoperit (nesatisfăcut) printr-o ofertă reală adecvată;

inflaţia înseamnă, în fond, un excedent de masă monetară (cerere nominală) de care dispun agenţii economici şi care este neacoperit (nesatisfăcut) printr-o ofertă reală adecvată.

diminuarea puterii de cumpărare a monedei, proces ce afectează diferit şi inegal agenţii economici;

redistribuie avuţiile existente şi schimbă sensurile utilizării lor, ea favorizează înclinaţia spre consum şi pe debitori şi restricţionează înclinaţia spre economii şi pe creditori;

5 3

4 duce la bunastarea societăţii civile în general.

135 15 Politicile antiinflaţioniste se grupează după mai multe criterii:5 1 după intensitatea şi sensul procesului;5 2 după doctrina social-economică ce stă la baza lor;5 3 după metodele şi instrumentele folosite ;

4 vechimea guvernelor si numarul de membri ai guvernului.

136 10

1 creşterea puterii de cumpărare a banilor;10 2 menţinerea constantă a puterii de cumpărare a unităţii monetare;

3 apariţia procesului inflaţionist;4 scăderea nivelului de trai.

137 10

1 creşterea puterii de cumpărare a banilor;2 menţinerea constantă a puterii de cumpărare a unităţii monetare;3 menţinerea constantă a nivelului de trai;

10 4 scăderea nivelului de trai.

138 15 Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte?5 1

5 2

5 3

4 nici un raspuns nu este corect

îndepărtează din circuitul activ o parte a banilor, concomitent cu scăderea puterii de cumpărare a banilor;

Creşterea veniturilor populaţiei şi a preţurilor de consum în aceeaşi măsură (cu acelasi procent) are ca efect :

Creşterea preţurilor de consum cu un procent mai mare decat creşterea veniturilor populaţiei are ca efect :

multiplicatorul de cheltuială publică presupune ca prin mărirea cheltuielilor publice să aibă loc stimularea activităţii economice, creşterea cererii globale, a producţiei şi veniturilor, fără ca volumul impozitelor să se modifice;

multiplicatorul fiscal reflectă creşterea venitului şi a producţiei prin diminuarea prelevărilor (impozitelor) efectuate de către stat, presupunând nemodificat totalul cheltuielilor;

multiplicatorul bugetului echilibrat îşi exercită influenţa asupra nivelului producţiei prin mărirea în proporţie egală şi simultană atât a cheltuielilor, cât şi a veniturilor statului;

139 10

1 încurajarea agenţilor economici;10 2 diminuarea investiţiilor din partea agenţilor economici;

3 obtinerea cu certitudine a unor incasari mult mai mari la nivelul bugetului.

140 10

10 1 stimulează investitorii în extinderea activităţii economice;2 descurajeaza agenţii economici;3 nu are nici un efect asupra agenţilor economici.

141 20

1 a)+b)20 2 a)+b)+c)+d)

3 b)+c)+d)

Politica fiscală reprezintă ansamblul de măsuri, de acţiuni practice - bazate pe o anumită concepţie economică - cu privire la categoriile de impozite folosite, la locul lor în ansamblul veniturilor bugetare, la relaţiile dinamice dintre diferitele lor categorii, ca şi la modul de folosire a acestora ca pârghie de stimulare a dezvoltării economice, de soluţionare a unor probleme sociale şi politice în ţară. Ce rezultat are o politică fiscală orientată spre creşterea impozitelor?

Politica fiscală reprezintă ansamblul de măsuri, de acţiuni practice - bazate pe o anumită concepţie economică - cu privire la categoriile de impozite folosite, la locul lor în ansamblul veniturilor bugetare, la relaţiile dinamice dintre diferitele lor categorii, ca şi la modul de folosire a acestora ca pârghie de stimulare a dezvoltării economice, de soluţionare a unor probleme sociale şi politice în ţară. Ce rezultat are o politică fiscală orientată spre reducerea impozitelor?

Cooperarea economică internaţională are o serie de trăsături specifice, care o particularizează în cadrul circuitului economic mondial:a) Cooperarea economică internaţională se întemeiază şi promovează un complex de fluxuri (de investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de produse), pe când comerţul internaţional reprezintă unul din fluxurile economice principale;b) Prin natura sa, cooperarea economică internaţională este forma cea mai echitabilă de schimb reciproc de activităţi dintre state, pe când comerţul mondial conţine şi o serie de elemente cu caracter discriminatoriu;c) Cooperarea economică internaţională introduce un element de continuitate şi stabilitate în relaţiile economice dintre ţări, pe când evoluţia comerţului mondial depinde de numeroşi factori care îl pot stimula, dar şi frâna;d) Cooperarea economică internaţională nu se substituie fluxurilor deja existente, ci contribuie la dezvoltarea lor;

4 c)+d)

142 20

1 a)+b)20 2 a)+b)+c)

3 b)+c)+d)4 c)+d)

143 10

1 a)+b)10 2 a)+b)+c)

3 b)+c)+d)4 c)+d)

144 10

1 a)+b)2 b)3 b)+c)

10 4 a)

145 10

10 1 b)

Din punctul de vedere al rezultatelor relaţiilor comerciale externe, pe care le reflectă balanţa comercială, ea poate fi:a) activă (excedentară) dacă exportul depăşeşte importul;b) pasivă (deficitară) dacă importul depăşeşte exportul;c) echilibrată (soldată) când exportul si importul sunt egale;d) activă (excedentară) dacă importul depăşeşte exportul.

Balanţa comercială este :a) un tablou statistico-economic în care se înscriu şi prin care se compară importul şi exportul de mărfuri ale unei ţări, pe o perioadă de timp determinată, de regulă, un an;b) generală, atunci când cuprinde ansamblul relaţiilor comerciale externe ale unei ţări;c) parţială, dacă se referă la relaţiile de import şi export cu o altă ţară sau un grup de ţări;d) activă (excedentară) dacă importul depăşeşte exportul.

Cursul de revenire la export (CRE) exprimă cheltuielile interne ce se fac pentru a obţine, în urma exportului, o unitate valutară străină. Pentru ca exportul să fie eficient CRE trebuie să fie :a) mai mic sau cel mult egal cu cursul de schimb valutar;b) mai mare sau cel putin egal cu cursul de schimb valutar;c) mai mare sau cel mult egal cu cursul de schimb valutar.

Cursul de revenire la import (CRI) exprimă încasările obţinute în urma vânzării în ţară a unei mărfi importată cu o unitate valutară străină. Pentru ca importul să fie eficient CRI trebuie să fie :a) mai mic sau cel mult egal cu cursul de schimb valutar;b) mai mare sau cel putin egal cu cursul de schimb valutar;c) mai mare sau cel mult egal cu cursul de schimb valutar.

2 a)+b)+c)3 b)+c)4 a)

146 15

1 b)15 2 a)+b)

3 b)+c)4 a)

147 15

1 b)15 2 a)+b)+c)

3 b)+c)4 a)

148 20

10 1

10 2

3

4

În România, piaţa schimburilor valutare se compune din: a) piaţa valutară bancară rezervată operaţiunilor de vânzare-cumpărare de valută desfăşurate de persoane juridice; b) piaţa caselor de schimb valutar rezervată operaţiunilor de vânzare-cumpărare de valută desfăşurate de persoane fizice;c) piata bunurilor de consum si piata muncii.

Piaţa schimburilor valutare se caracterizează prin mai multe trăsături ca:a) Liberalizarea tot mai accentuată a comerţului mondial, implicând accelerarea plăţilor internaţionale şi deplasarea mai evidentă a valutelor între ţări; b) Racordarea tot mai puternică a pieţelor valutare internaţionale la cerinţele economiei mondiale integrate;c) Mărirea ponderii creditului extern în totalul fluxurilor internaţionale de capital.

Exprimarea cursului valutar se face într-o manieră specifică denumită şi metodă de cotare, care poate fi: cotare directă şi cotare indirectă. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

Cotarea directă constă în faptul că preţul unei unităţi fixe de valută străină se exprimă în monedă naţională ;

Cotarea indirectă constă în faptul că preţul unei monede naţionale se exprimă în valută străină;

Cotarea directă constă în faptul că preţul unei monede naţionale se exprimă în valută străină;Cotarea indirectă constă în faptul că preţul unei unităţi fixe de valută străină se exprimă în monedă naţională .

149 20

10 1

10 2

3

4

150 15

5 1 dimensiunea absolută a datoriei externe;5 2 dimensiunea medie a datoriei externe pe locuitor;5 3 raportul dintre datoria externă şi produsul intern brut;

4 nici o variantă.

În teoria şi practica schimburilor valutare se apreciază că ar fi vorba chiar de două pieţe, una la vedere şi alta la termen. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

Operaţiunile valutare la vedere (spot) constau în cumpărarea sau vânzarea de valută ce trebuie schimbată, efectiv, în limitele unui timp de maximum 48 ore lucrătoare din momentul încheierii tranzacţiei;

Operaţiunile valutare la termen (forward) reprezintă vânzarea şi cumpărarea de valută ce se tranzacţionează la cursul stabilit în momentul contractării şi se finalizează prin livrarea valutei şi plata ei la un termen ulterior (scadenţă), mai mare de 48 ore lucrătoare, fixat atunci când s-a încheiat contractul;

Operaţiunile valutare la vedere (spot)) reprezintă vânzarea şi cumpărarea de valută ce se tranzacţionează la cursul stabilit în momentul contractării şi se finalizează prin livrarea valutei şi plata ei la un termen ulterior (scadenţă), mai mare de 48 ore lucrătoare, fixat atunci când s-a încheiat contractul;

Operaţiunile valutare la termen (forward) constau în cumpărarea sau vânzarea de valută ce trebuie schimbată, efectiv, în limitele unui timp de maximum 48 ore lucrătoare din momentul încheierii tranzacţiei.

Un aspect important privind datoria externă îl constituie indicatorii care exprimă gradul de îndatorare faţă de străinătate a ţărilor debitoare şi efortul valutar ce îl implică această îndatorare. Gradul de îndatorare faţă de străinătate a ţărilor debitoare se determină prin următorii indicatori:

151 15

1 b)+e)15 2 a)+b)+c)+d)+e)

3 b)+c)+d)4 a)

Cauzele integrării sunt :a) Apariţia şi manifestarea în forme tot mai acute a contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea restrânsă a pieţelor naţionale;b) Gradul înalt de concentrare a producţiei şi de centralizare a capitalurilor, pe de o parte, limitele şi restricţiile mişcării libere a capitalurilor şi forţei de muncă, pe de altă parte;c) Necesitatea capitalurilor din ţările situate într-o anumită zonă de a-şi promova şi apăra "în comun" interesele, ameninţate de concurenţi internaţionali foarte puternici;d) Constituirea de mari firme (de stat sau mixte), care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale; e) Interesele comune ale ţărilor dezvoltate de a menţine şi dezvolta relaţiile cu fostele ţări coloniale, devenite independente.