ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT

1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copiib. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adultic. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al rinitei si severitatea eid. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 anie. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic

2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergicib. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergicic. Este de 10% daca doar un parinte e alergicd. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologiee. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

3. Este FALS despre IgE:a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/mlb. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu alergie documentatac. Poate fi crescut in tabagismd. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite identificarea alergenuluie. Poate fi crescut in parazitoze

4. NU este adevarat despre prick-test:a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratuluib. Sunt sensibilec. Sunt specificed. Determina edem si disestezii la 6 oree. Sunt nedureroase

5. Este alergen major pentru acarieni:a. Der f 1b. Der p 1c. Fel d 1d. Fel f 1e. Can f 1

6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent responsabil de sensibilizareb. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii astmaticic. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de orid. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisiciie. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizatib. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si corticoizi

1

inhalatoric. Evaluarea tratamentului se va face la 2 lunid. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizatie. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de rinita usoara

Complement multiplu:

8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamanab. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copiic. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adultid. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau persistent si severitatea riniteie. Rinita preceda de obicei astmul

9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergicb. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergicic. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de patd. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismuluie. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului

10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:a. Hipereozinofilie sanguinab. IgE = 160 UI/mlc. Hiperbazofilie sanguinad. IgE = 159 UI/mle. Hiperneutrofilie sanguina

11. Este adevarat despre prick-test:a. Sunt sensibileb. Sunt specificec. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ored. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinicee. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai mare de 2 mm

12. Este adevarat despre pneumalergeni:a. Alergenul major acarian este Der p 1b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de orid. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:a. Alternaria alternatab. Ficus benjaminac. Botritisd. Blatella germanicae. Dermatophagoides farinae

2

14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitenteb. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severec. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentuluid. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilore. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu actiune locala

Raspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – A.Complement multiplu:8 – C, D. 9 – B, C, D. 10 – A, B, D. 11 – A, B, C, D. 12 – A, C, D. 13 – B, D, E. 14 – A, C, E.

ASTMUL LA ADULT

Complement simplu:

1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU EXCEPTIA:a. Tuseb. Opersiune toracicac. Wheezingd. Expectoratiee. Dispnee

2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:a. Tusea poate fi singurul simptomb. Absenta simptomelor la examinare exclude astmulc. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungited. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna datorate astmuluie. Simptomele nu apar niciodata dupa efort

3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:a. VEMSpost – VEMSpre = 160 mlb. VEMSpost – VEMSpre = 160 mlc. VEMSpost – VEMSpre = 140 mld. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%e. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%

4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuiteb. Criza severa cu normocapniec. Criza severa cu hipercapnied. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoreticae. PEF < 50% din valoarea teoretica

5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:a. Tulburari de constiintab. FC > 120/min

3

c. Pauze respiratoriid. Respiratie paradoxalae. Hipercapnie > 50 mmHg

6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoreticb. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesivec. Radiografia toracica este un examen de rutinad. In functie de context se poate face o hemogramae. In functie de context se poate face o hemocultura

7. Este FALS despre astmul instabil:a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresivab. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmaticec. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut gravd. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de instabilitatee. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament intarziind astfel contactul cu medicul

8. NU face parte din criteriile de astm instabil:a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsiceb. Agravare progresiva a obstructiei bronsicec. Agravare in timpul noptiid. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuitee. Crize pluricotidiene

9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30minb. Oxigen nazal 2l/minc. Corticoizi sistemicid. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adultie. Hidratare abundenta 3l/zi

10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optimab. Externare daca PEF > 60% din valoare optimac. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison timp de 5-10 ziled. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatoriee. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2 luni dupa incident

11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm – astmul persistent usor CU EXCEPTIAa. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zib. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe lunac. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnuld. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astme. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamanab. Activitate fizica normalac. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent

4

d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personalae. Variatie nictmerala a PEF < 15%

13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent moderat:a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24hb. Fluticazona 100-400 micrograme/24hc. Salmeterol 50-100 micrograme/24hd. Formoterol 24-48 micrograme/24he. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:a. Polenb. Tutunc. AINSd. Betablocantee. IECComplement multiplu:

15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:a. Eozinofileb. Limfocite Tc. Limfocite Bd. Mastocitee. Macrofage

16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si tuseb. Tusea nu apare niciodata singura in astmc. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zorid. Este cea mai frecventa boala acuta la copiie. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice

17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astmb. Se observa o ingrosare a mucoasei nazalec. Daca VEMSpost – VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibilad. Daca (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibilae. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF

18. Sunt semne de gravitate a unui astm:a. Anxietateb. Liniste auscultatoriec. FR < 30/mind. FC > 100/mine. PaCO2 > 30mmHg

19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:a. Tulburari de constiintab. PEF < 30% decat cel teoreticc. Cianozad. Liniste auscultatoriee. Pauze respiratorii

5

20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul potentialelor situatii de urgenta din astm:a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoreticb. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesivec. Radiografia toracica se face sistematicd. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentatae. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm

21. Este adevarat despre astmul supraacut:a. Este o forma de AAGb. Poate conduce la deces in cateva minutec. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie respiratorie sensibil normalad. Nu este corelat cu triggeri psihologicie. Nu este corelat cu expunere alergenica

22. Sunt criterii de astm instabil:a. Agravare in timpul noptiib. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonistic. Variatii diurne ale PEF < 30%d. Crize pluricotidienee. Scadere progresiva a PEF

23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednison la adult timp de 8-10 zileb. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zilec. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interesd. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majorae. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale

24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 minb. Oxigen nazal 2l/minc. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4 ored. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2mle. Hidratare abundenta 3l/zi

25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul initialb. Externare daca PEF > 70% din valoarea optimac. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de internare se bazeaza pe VEMSd. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de prednisone. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze inalte

26. Caracterizeaza stadiul 1 – astmul intermitent:a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamanab. Exacerbari severe (de ore-zile)c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe lunad. Functie respiratorie normala intre crizee. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

27. NU caracterizeaza stadiul 2 – astmul persistent usor:a. Simptome cotidiene

6

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnulc. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamanad. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astme. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

28. Caracterizeaza stadiul 3 – astm persistent moderat:

a. Simptome cotidieneb. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnulc. Frecvent simptome de astm nocturnd. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astme. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

29. Caracterizeaza stadiul 4 – astmul persistent sever:a. Simptome permanenteb. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnulc. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe lunad. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astme. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

30. NU corespund parametrilor optimi in tratamentul astmului:a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamanab. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamanac. Activitate fizica normalad. Absenteism scolar sau profesional putin frecvente. Variatie nictmerala a PEF < 15%

31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24hb. Fluticazona 100-400 micrograme/24hc. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei oralid. Salmeterol 24-48 micrograme/24he. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:a. Corticoizi inhalatori in doze reduseb. Bronhodilatatori cu actiune prelungitac. Antileucotriened. Corticoterapie orala pe termen scurt – 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zilee. Omalizumab33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:a. Mucegaiurib. Tutunc. Betablocanted. IECe. Sinuzita

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – A. 3 – D. 4 – E.5 – B. 6 – C. 7 – D. 8 – C. 9 – B. 10 – A. 11 – D. 12 – C. 13 – B. 14 – E.Complement multiplu:15 – A, B, D. 16 – A, C, E. 17 – B, D, E. 18 – A, B. 19 – A, E. 20 – A, D. 21 – A, B, C. 22 – B, D, E. 23 – A, C, D. 24 – B, C. 25 – A, B, E. 26 – A, B, D. 27 – A, C, D. 28 – A, B. 29 – A, D, E. 30 – B, D. 31 – A, E. 32 – A, D. 33 – A, B, C, E.

7

TUBERCULOZA

Complement simplu:

1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:a. Subfebrilitateb. Raluric. Transpiratii nocturned. Tuse prelungitae. Hemoptizie

2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:a. Febrab. Alterare rapida a starii generalec. Dispneed. Stare gravae. Tuse prelungita

3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU EXCEPTIA:a. TBC ganglionarab. TBC intestinalac. TBC osoasad. TBC renalae. TBC hepatosplenica

4. NU este adevarat despre IDR:a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratuluib. Este pozitiv daca e > 5mmc. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea de 11 mmd. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al doilea de 10 mme. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al doilea de 10 mm

8

5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza CU EXCEPTIA:a. Gamma GTb. Serologie HIVc. Serologie HVB si HVCd. LDHe. Bilirubina

6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV sub tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:a. Isoniazidab. Rifampicinac. Etambutold. Rifabutinae. Pirazinamida

7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:a. BK sensibilb. Tratament corect de 6 lunic. Disparitia semnelor cliniced. Regresia semnelor radiologice reversibilee. Absenta complicatiilor TBC8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in timpul tratamentului anti TBC urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz CU EXCEPTIA:a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizareb. Se va opri tot tratamentul pana la normalizarec. Se vor cauta alte cauze de hepatitad. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizaree. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa normalizare

Complement multiplu:

9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si caverne la nivelul:a. Lobilor superiorib. Lobilor mediic. Segmentelor apicale ale lobilor inferiorid. Segmentelor bazale ale lobilor inferiorie. Segmentelor apicale ale lobilor superiori

10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:a. Infiltrateb. Nodului < 3 mmc. Sindrom interstitial micronodular difuz si intensd. Cavernee. Revarsat pleural

11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile ganglionareb. Toate organele pot fi afectatec. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide si gigantocelulare cu necroza cazeoasa

9

d. Boala Pott poate afecta toate oaselee. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina

12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua este 11 mmb. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua este 11 mmc. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuinad. 10 mm este pragul de pozitivitatee. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata anterioara a bratului

13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea tratamentului TBC:a. Bilirubinab. Gamma GTc. LDHd. Natriemiee. Kaliemie

14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de afectare:a. Pleureticab. Pulmonarac. Bronsicad. Laringianae. Meningeala

15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu TBC:a. Isoniazidab. Rifampicinac. Rifabutinad. Etambutole. Pirazinamida

16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentuluib. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizarec. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri tot tratamentul pana la normalizared. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi dozae. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica

17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in tratamentul TBC:a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilorb. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratamentc. Se face la 2 lunid. Se face la 6 lunie. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ

10

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – E. 3 – B. 4 – A. 5 – D. 6 – B. 7 – E. 8 – E.Complement multiplu:9 – A, C, E. 10 – B, C. 11 – B, C, E. 12 – A, B, C. 13 – A, B, D. 14 – B, C, D. 15 – A, B, D. 16 – A, B, C. 17 – B, C, D.

BPOC

Complement simplu:

1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamnezab. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronhiic. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru diagnosticul BPOCd. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de limitare acuta a debitelor aerienee. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi sugereaza emfizem

2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructivaa. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de repaus inafara exacerbarilorb. Dispnee de efortc. PaO2 < 60 mmHgd. PaO2 < 8 kPae. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee

11

3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU EXCEPTIA:a. Corpolenta slabab. Fara ronchusuric. Barbat tanard. Tuse si expectoratie precocee. Fara IVD

4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:a. VEMS/CV scazutb. CPT foarte crescutc. DLCO normal sau putin scazutd. PaO2 scazutae. PaCO2 crescuta

5. Sunt semne de distensie toracica:a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesoriib. Ventilatie cu buze tuguiatec. Semnul Hooverd. Hipocratism digitale. Semne de IVD

6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand VEMS/CV este:a. < 0,79b. < 0,70c. < 80%d. < 79%e. < 0,80

7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:a. PaO2 < 60 mmHgb. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratoriic. VEMS < 40% din cel teoreticd. VEMS/CV < 0,70e. Semne de IVD8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:a. PaCO2 > 70 mmHgb. PaO2 < 60 mmHgc. SaO2 < 90%d. FR > 25/mine. FC > 110/min

9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara criterii de gravitate se recomanda spitalizare abia atunci cand nu exista ameliorare dupa:a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonistib. Antibioterapiec. Corticoterapie oralad. Kinetoterapiee. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor

10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de gravitate se recomanda urmatoarele atata timp cat nu sunt semne de amenintare a prognosticului vital CU EXCEPTIA:a. Corticoterapie i.v.b. Kinetoterapiec. Inotrope

12

d. O2e. Tratamentul factorului declansator

11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in timpul unei exacerbari acute este:a. Telitromicinab. Ceftriaxonac. Macrolided. Amoxicilinae. Pristinamicina

12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:a. Salmeterolb. Bromura de ipratropiumc. Bromura de tiotropiumd. Formoterole. Fluticazona

13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si exista unul din urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:a. HTAb. Poliglobulie importantac. Semne de IVDd. Desaturari nocturnee. Desaturari la efort

14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU EXCEPTIA:a. Tratarea simptomeleorb. Ameliorarea tolerantei la efortc. Tratarea factorilor de riscd. Verificarea eficacitatii tratamentuluie. Diminuarea mortalitatiiComplement multiplu15. Fac parte din BPOC:a. Bronsita cronica simplab. Bronsita cronica obstructivac. Emfizemul paracicatriciald. Emfizemul panlobulare. Emfizemul centrolobular

16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:a. Obstructie persistenta a cailor aeriene marib. Dispnee de efortc. VEMS < 35%d. PaO2 < 8 kPae. Absenta hipoxemiei de repaus

17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:a. Corpolenta obezab. Barbat tanarc. Tuse rara si tardivad. Sibilantee. Cianoza

13

18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:a. CPT subnormalb. DLCO scazutc. PaO2 scazutad. PaCO2 normalae. VEMS/CV scazut

19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:a. Distensieb. Hiperclaritate a varfurilorc. Inima in picaturad. Cardiomegaliee. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

20. Este adevarat despre DVO in BPOC:a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie toracicab. Este DVO daca VEMS/CV < 70%c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMSe. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV

21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:a. Stadiul I – Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor semnificativeb. Stadiul III – Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetatec. Stadiul II – Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerered. Stadiul III – Tratament regulat cu unul sau mai multe bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori in prezenta simptomelor semnificativee. Stadiul IV – Se va discuta un tratament chirurgical

22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul Ib. VEMS intre 50-80% in stadiul IIc. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IVd. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IVe. PaO2 > 60 mmHg

23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:a. Dispneeb. Distensie toracicac. SaO2 < 92%d. PaO2 < 8 kPae. Discordanta clinico-functionala

24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:a. Temperatura > 38.5b. FR > 20/minc. FC > 110/mind. PaO2 < 60 mmHge. SaO2 < 92%

25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:a. PaO2 < 60 mmHgb. PaCO2 > 70 mmHgc. pH < 7,30

14

d. Confuziee. FR > 25/min

26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de gravitate, se va administra corticoterapie orala in lispa ameliorarii dupa:a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonistib. Educarea pentru autodezobstructiec. Tratamentul factorului agravantd. Kinetoterapiee. Informarea asupra semnelor de gravitate

27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de gravitate, fac parte din reanimarea spontana:a. Inotropeb. Tratamentul factorului declansatorc. Umplered. Antibioterapiee. Intubare

28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista dispnee de efort si expectoratie franca purulenta verzuie:a. Levofloxacinab. Amoxicilinac. Ceftriaxonad. Cofotaxime. Telitromicina

29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:a. Fenoterolb. Salmeterolc. Bromura de tiotropiumd. Bromura de ipratoripiume. Formoterol30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60 mmHg:a. HTAPb. Hematocrit > 50%c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare, nocturnad. Semne de IVDe. Desaturari la efort

31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:a. Au emfizem centrolobular cu bule compresiveb. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleureic. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretantid. Pacienti cu PCO2> 60 mmHge. Pacienti cu HTAP

32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara oxigenoterapie pe termen lung:a. PFR/1-2 anib. PFR o data pe anc. Radiografie toracica /1-2 anid. Radiografie toracica o data pe ane. Gazometrie arteriala la 3-6 luni

15

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – B. 7 C. 8 – A. 9 – C. 10 – C. 11 – B. 12 – B. 13 – A. 14 – D.Complement multiplu:15 – B, D, E. 16 – B, E. 17 – B, C. 18 – B, D. 19 – A, C. 20 – B, C, D. 21 – B, E. 22 – A, B, C. 23 – A, C, E. 24 – A, C, D. 25 – B, C, D. 26 – A, B, D, E. 27 – A, C, D, E. 28 – B, E. 29 – A, D. 30 – A, D, E. 31 – A, C. 32 – B, D.

INFECTIILE BRONHOPULMONARE LA ADULT

Complement simplu:

1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:a. Expectoratieb. Temperatura > 37,5c. Dureri toraciced. Tahicardie > 100/mine. Dispnee

2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:a. Opacitate parenchimatoasa unicab. Opacitate parenchimatoasa difuzac. Opacitati in focare multipled. Opacitati interstitialee. Opacitati interstitiale difuze

16

3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:a. Diabet zaharatb. Varsta > 65 anic. BPOCd. Drepanocitoza homozigotae. Boala renala

4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea CU EXCEPTIA:a. Frecventa cardiaca > 125/minb. Temperatura < 35 gradec. Cianozad. TA > 140/90e. Confuzie

5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:a. PaO2 < 60 mmHgb. PaCO2 > 50 mmHgc. PaO2/FiO2 < 250 mmHgd. Hemoglobina < 9 g/dle. Leucopenie < 4000 GB/ml

6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:a. Temperatura < 35 gradeb. Leucocite > 18000 GB/mlc. Uree > 7mmol/ld. TA < 90/60 mmHge. Frecventa respiratorie > 30/min

7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU EXCEPTIA:a. Debut brutalb. Junghi toracicc. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofiled. Afectare bilateralae. Febra crescuta inca din prima zi

8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:a. S. pneumoniaeb. M. pneumoniaec. Haemofilus influenzaed. Chlamidia pneumoniaee.   Moraxella catarrhalis

9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face cu:a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanicb. Rifampicina 600mg/12hc. Ceftriaxona 1g/24hd. Ofloxacinae. Eritromicina 1g/6h

10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:a. Debut rapid progresivb. Tuse seacac. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

17

d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologicee. Tratament cu macrolide

11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:a. Debut progresivb. Rinofaringitac. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rxd. Test Coombs direct pozitive. Tratament cu penicilina G i.v.

12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:a. Opacitati alveolare confluente pe Rxb. Halena fetidac. Anemie hemoliticad. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratiie. Tratament cu macrolide

13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU se recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:a. Toxoplasmozab. Pneumocistozac. Criptococd. CMVe. MAI

14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:a. Debut subacutb. Sputa ruginoasac. Evolutie posibila cu piopneumotoraced. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibile. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent

15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:a. Debut brutalb. Opacitati interstitiale bilateralec. Opacitate alveolara sistematizatad. Tuse seacae. Semne extrarespiratorii digestive: greata

16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU EXCEPTIA:a. Febra 38-39b. Raluri ronflante in prima fazac. Raluri umede in a doua fazad. Tuse productiva in prima fazae. Tuse nedureroasa in a doua faza

17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrileb. Poate asocia rinoreec. Intensitatea crescuta indica origine bacterianad. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitatee. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana

18

18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si expectoratia este verzuie CU EXCEPTIA:a. Amoxicilinab. Macrolidec. Pristinamicinad. Cefotaximee. Cefotiam-hexetil

Complement multiplu:

19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:a. Tuseb. Temperatura > 37,5c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aericad. Opacitati interstitialee. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare

20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:a. Varsta > 60 de anib. BPOCc. Splenectomiad. Drepanocitoza homozigotae. Diabetul zaharat echilibrat

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de riscb. Varsta < 65 ani + 1 factor de riscc. Varsta < 65 ani + 2 factor de riscd. Varsta > 65 ani + 1 factor de risce. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc

22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie imposibila:a. Greatab. Varsaturic. Tulburari ale functiilor superioared. Temperatura > 38e. Risc de nerespectare a tratamentului

23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:a. Hb < 10g/dlb. Leu < 4000/mlc. PaO2 < 60 mmHgd. Leu > 20000/mle. Cresterea timpului de protrombina

24. Sunt elemente ale scorului CRB65:a. Confuzieb. Frecventa cardiaca > 100/minc. Frecventa respiratorie > 30/mind. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHge. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg

19

25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu pneumopatie:a. Polipnee > 30/minb. PaO2 < 60 mmHgc. PaCO2 > 50 mmHgd. PaO2/FiO2 < 250 mmge. CIVD

26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:a. Junghi toracicb. Opacitate alveolara sistematizatac. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofiled. Stare generala de raue. Debut insidios

27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:a. Comorbiditati frecventeb. Dureri abdominale, varsaturi, diareec. Semne ORL asociated. Afectarea unilateralae. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ

28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:a. Legionela pneumofilab. S. pneumoniaec. M pneumoniaed. Moraxella catarrhalise. S. Aureus

29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare la adult:a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicateb. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniaec. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofilad. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniaee. 21 de zile pentru pneumonia cu S. Aureus

30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rxb. Semne extrarespiratorii digestivec. Tuse seacad. Debut progresive. Herpes nazolabial

31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:a. Debut rapid progresivb. Halena fetidac. Rinofaringitad. Dureri abdominalee. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx

32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:a. Absenta frisoanelorb. Testul Coombs indirect pozitivc. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile

20

d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rxe. Expectoratie ruginoasa

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:a. Halena fetidab. Opacitate alveolara sistematizatac. Semne extrarespiratorii digestived. Favorizata de alcoolisme. Tratament cu penicilina G i.v.

34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda biopsie bronsica in suspiciunea de:a. Nocardiab. CMVc. Kaposid. Pneumocistozae. MAI

35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:a. Favorizata de corticoterapieb. Sputa purulenta uneori hemoptoicac. Opacitati extensive bilateraled. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozidae. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina

36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:a. Tuse neproductiva in prima fazab. Raluri sibilante in prima fazac. Raluri sibilante umede in a doua fazad. A doua faza dureaza 4-5 zilee. Prima faza se prezinta cu febra 38-39

37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacterianab. Semnele ORL asociate indica spre infectie viralac. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacterianad. Radiografia toracica este recomandata sistematice. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice

38. Fac parte din triada lui Anthonisen:a. Cresterea volumului expectoratieib. Cresterea intensitatii tuseic. Persistenta febreid. Cresterea purulentei expectoratieie. Accentuarea dispneei

39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zileb. Antibioterapie timp de 7-10 zilec. Antibioterapie timp de 10-14 ziled. Intensificarea tratamentului de fonde. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

21

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – C. 6 – C, 7 – D. 8 – E. 9 – A. 10 – C. 11 – E. 12 – B. 13 – B. 14 – B. 15 – A. 16 – D. 17 – B. 18 – D.Complement multiplu:19 – A, C, D. 20 – B, C, D. 21 – C, D, E. 22 – B, C, E. 23 – B, C, D. 24 – A, C, D, E. 25 – A, D, E. 26 – A, B, C, D. 27 – A, B, E. 28 – B, C. 29 – A, D, E. 30 – A, E. 31 – B, C. 32 – A, C. 33 – B, C. 34 – A, C, E. 35 – A, B. 36 – A, D, E. 37 – B, C, E. 38 – A, D, E. 39 – A, D.

DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT

 Complement simplu:

1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii radiologice poate sugera:a. Dispnee laringianab. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictivac. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructivad. Astm acut grave. EPA

2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii radiologice poate sugera:a. Dispnee laringianab. SDRAc. Embolie pulmonarad. Astm acut grave. Pneumotorace bilateral sau compresiv

22

3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:a. Sindromul Mendelsonb. Transfuzii masivec. Bleomicinad. Embolia grasoasae. Embolia amniotica

4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:a. Contuzia pulmonarab. Politraumatismc. Arsuri intinsed. Fracturi ale oaselor lungie. Zdrobire de membre

5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominalab. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe golc. Eliminarea pneumotoracelui prin CTd. Un bilant infectios extrarespirator complete. LBA si recoltare distala protejata

6. Este adevarat despre SDRA:a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapniab. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab perfuzatec. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rold. Capacitatea reziduala functionala este crescutae. Volumul de inchidere al alveolelor este redus

7. NU este adevarat despre managementul SDRA:a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilateb. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei hidrosodatec. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cel mai bine ventilated. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica crescand hipercapniae. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv

Complement multiplu:

8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipercapnie cu absenta opacitatii radiologice pulmonare:a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructiveb. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictivec. Embolia pulmonarad. Astm acut grave. Pneumotoracele bilateral sau compresiv

9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipoxie cu prezenta opacitatii radiologice pulmonare:a. Embolia pulmonarab. Astmul acut gravc. Pneumotoracele bilaterald. EPAe. SDRA

23

10. Caracterizeaza SDRA:a. PaO2/FiO2 < 200 mmHgb. PAPO > 18 mmHgc. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculared. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilaree. Mortalitate de 50%

11. Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:a. Embolia amnioticab. Embolia grasoasac. Bleomicinad. Sindromul Mendelsone. Pancreatita acuta necrotica

12. Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:a. Penumopatie bacterianab. Pneumopatie viralac. Soc septicd. Embolia grasoasae. Embolia amniotica

13. Este FALS despre SDRA:a. Tulburarea principala este hipoxemiab. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuziec. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab ventilated. Capacitatea reziduala functionala este crescutae. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate

14. Este adevarat despre managementul SDRA:a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitivab. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine ventilatec. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilated. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilatee. Se vor evita vasodilatatorii

HEMOPTIZIA

 Complement simplu:

1. Este adevarat despre hemoptizie:a. Hemoptizia masiva – intre 50-200 ml/24hb. Hemoptizia fudroaianta – peste 300-500 ml/24hc. Hemoptizia masiva – > 200 ml odatad. Hemoptizia in cantitate mica – 200 ml/24he. Hemoptizia in cantitate medie – < 50 ml/24h

2. Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:a. Radiografie toracicab. Fibroscopie bronsicac. Hemoleucograma

24

d. CT toracice. LBA

3. Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:a. Sindrom Churg-Straussb. Hemosideroza pulmonarac. Lupusd. Sarcoidozae. Sindrom Goodpasture

4. NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:a. Fisura bronsicab. Tulburari de hemostazac. EPA cardiogenicd. Embolie pulmonarae. Anevrismul aortei toracice

5. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:a. Micobacterioza atipicab. Grefa aspergilarac. Bronholitiazad. Dilatare a bronhiilore. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale

6. NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:a. Spitalizare sistematicab. Oxigenoterapie in functie de gazometriec. Tratarea cauzeid. Firboscopia poate fi facuta a doua zie. Pozitia Trendelenburg

Complement multiplu:

7. Sunt afirmatii adevarate despre hemoptiziea. Sangele provine doar din caile subgloticeb. Nu orice hemoptizie necesita internarec. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii santinelad. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguinae. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema

8. Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:a. Gazometrieb. Grupa sanguinac. Rhd. Firboscopie bronsicae. Biopsie bronsica

9. Sunt cauze de hemoragie alveolara:a. Sindrom Goodpastureb. Boala Wegenerc. Sindrom Rendu-Oslerd. Sindrom Churg-Strausse. Lupus

25

10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:a. Recidiva BKb. Asperligiomc. Micobacterioza atipicad. Necroza aseptica pe cicatricee. Bronholitiaza

11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:a. Micobacterioza atipicab. Bronholitiazac. Cancer pulmonard. Grefa aspergilarae. BK

12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:a. Perfuzarea de solutii macromoleculareb. Terlipresina 1 mg i.v.c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizared. Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometrieie. Chirurgia hemostazei

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – E.Complement multiplu:7 – A, C, E. 8 – A, B, C, D. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B, E. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E.

PNEUMOTORACELE

Complement simplu:

1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU EXCEPTIA:a. Durere brutala, lancinantab. Durere aparuta in repausc. Dispneed. Expectoratie spumoasae. Chinte dureroase de tuse

2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu pneumotorace:a. Timpanism la percutieb. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocalec. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei

26

d. Murmur vezicular diminuate. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un hemopneumotorace

3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:a. Fumatul nu este factor favorizantb. 25% din pacienti recidiveaza in 2 anic. Apare frecvent la femeile cu BPOCd. Complica frecvent un traumatism toracice. Apare uneori dupa ventilatia mecanica

4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU EXCEPTIA:a. Seteb. Tahicardiec. Hipotensiune arterialad. Puls filante. Cianoza

5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:a. Nivel hidroaericb. Anomalie subiacenta a parenchimuluic. Pneumotorace unilaterald. Brida pleuralae. Pneumotorace compresiv

6. NU este complicatie a pneumotoracelui:a. Pleurezia purulentab. Atelectaziac. Edem pulmonar a vacuod. Hemotoracee. Complicatii de decubit

7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU EXCEPTIA:a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o lunab. Evitarea suflatului in trompetac. Scufundarile submarine interzise timp de o lunad. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidivae. Exxamen serologic HIV la tineriComplement multiplu8. Sunt semne functionale in pneumotorace:a. Dispneeb. Chinte dureroase de tusec. Timpanismd. Matitate bazalae. Diminuarea murmurului vezicular

9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:a. Timpanism la percutieb. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocalec. Diminuarea murmurului veziculard. Expectoratie spumoasae. Sibilante pe partea afectata

10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilinib. Fumatul nu este factor favorizant

27

c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 anid. Deseori complica un BPOCe. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb

11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:a. 60% din cazuri complica un BPOCb. Apare in endometrioza subpleuralac. Frecvent la adulti tinerid. Frecvent la masculie. Complica deseori un traumatism toracic

12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in pneumotorace:a. Dispnee majorab. Hipotensiune arterialac. Cianozad. Paloaree. Desaturare

13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale pneumotoracelui:a. Pneumotorace cu supapab. Brida pleuralac. Nivel hidroaericd. Pneumotorace bilaterale. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent

14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:a. Colabare partiala sub 1 cm – Exsuflare cu acul sub anestezie localab. Colabare intre 1-3 cm – Repaus la pat, analgezice si oxigenoterapie nazalac. Colabare completa sau peste 2 cm – Implantarea unui drenaj toracic la -20 cmH2Od. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai mult colabata pentru a creste rapid tolerantae. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice

15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lungb. Interzicerea eforturilor cu glota inchisac. Interzicerea scufundarilor timp de o lunad. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralateralae. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva homolaterala

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – C. 3 – B. 4 – E. 5 – C. 6 – D. 7 – C.Complement multiplu:8 – A, B. 9 – A, B, C. 10 – A, E. 11 – A, B. 12 – A, C, E. 13 – B, C, D, E. 14 – B, C, E. 15 – A, C, E.

REVARSATUL PLEURAL

Complement simplu:

28

1. Este adevarat despre revarsatul pleural:a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normalib. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselorc. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostaticad. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneazae. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei si abia apoi punctionarea

2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:a. Drenaj pleural in urgentab. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24hc. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamanid. pH < 7,20e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale

3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:a. Abolirea murmurului vezicularb. Suflu pleureticc. Cresterea transmiterii vibratiilor vocaled. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistatee. Percutie dureroasa in revarsatele purulente

4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU EXCEPTIA:a. Opacitate densab. Opacitate omogenac. Plaman alb in caz de ravarsat abundentd. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in suse. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea opacitatii

5. Un lichid pleural este exsudat daca:a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5b. LDH in lichid > o treime din limita superioara normala a LDH in sangec. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sangee. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6

6. NU este cauza de transsudat:a. TBCb. Cirozac. Mixedemd. Embolie pulmonarae. Urinotorace

7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:a. Boala Wegenerb. Sindromul Churg-Straussc. Sindromul Sjogrend. Sindromul Elher-Danlose. Sarcoidoza

8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:a. Hepatitab. Pancreatitac. Ruptura esofagiana

29

d. Chirurgia abdominalae. Scleroza de varice

Complement multiplu:

9. Caracterizeaza revarsatul pleural:a. Lichidul normal pleural este de 7-14 mlb. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire depaseste fluxul de intrarec. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleuraled. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune hidrostaticae. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat de urgenta

10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profundb. Tuse expectorantac. Dispnee variabilad. Cresterea vibratiilor vocalee. Inasprirea murmurului

11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de revarsat lichidian pleural:a. Suflu pleureticb. Dispneec. Absenta transmiterii vibratiilor vocaled. Cianozae. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate

12. Sunt cauze posibile de plaman alb:a. Pleurezie de mare abundentab. Tumora giganticac. Pneumotorax unilateral cu supapad. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susae. Pneumectomia

13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sanged. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5

14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca etiologia este incerta:a. LBAb. Bronhoscopiec. Biopsie pleurala cu acd. Toracoscopiee. CT

15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:a. Cancerul bronhopulmonar stadiul IIIb. Metastaze de la un cancer de ovarc. Mezoteliomul malignd. Adenomul alveolare. Paragangliomul pulmonar

30

16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural:a. Sindromul Marfanb. Sindromul Churg-Straussc. Sindromul Sjogrend. Sindromul Elher-Danlose. Sindromul Wegener

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – C. 3 – C. 4 – D. 5 – D. 6 – A. 7 – D. 8 – A.Complement multiplu:9 – A, E. 10 – A, C. 11 – A, C, E. 12 – A, D, E. 13 – C, D, E. 14 – B, C, D, E. 15 – B, C. 16 – B, C, E.

PNEUMOPATIA INTERSTITIALA DIFUZA

Complement simplu:

1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:a. Tuse productivab. Dispnee in repausc. Raluri sibilanted. Raluri ronflantee. Hipocratism digital

2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe teren imunodeprimat CU EXCEPTIA:a. Infectia cu mycoplasma pneumoniaeb. Infectia TBCc. Pneumopatie cu CMVd. Toxoplasmozae. LIP

31

3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:a. Imagini reticulonodulare, triangulareb. Imagini chistice care predomina in lobii superioric. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici, predominant la bazed. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetricee. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si superioara

4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:a. Adenopatii mediastinaleb. Micronodulic. Nodulid. Calcificari pleuralee. Condensare alveolara

5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:a. Nodulib. Sticla matac. Linii septale de atenuared. Condensare alveolarae. Calcificari pleurale

6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHgb. CPT < 80%c. VEMS/CV este maritd. DLCO/VA este marite. Exista o crestere a compliantei la CRF

7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza cu crestere a limfocitelor CU EXCEPTIA:a. Sarcoidozab. Pneumopatie de hipersensibilitatec. Limfomd. Lupuse. Boala Steinert

8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:a. Sarcoidozab. Pneumopatia de hipersensibilitatec. Histiocitoza Xd. Fibroza pulmonara primitivae. Azbestoza

9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:a. Hipocratism digital in 40-50% din cazurib. Debut insidios cu tuse seaca chintoasac. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor doua campuri pulmonared. Aspect de plamani micie. Linii de atenuare septale si nonseptale

32

10. Caracterizeaza histiocitoza X:a. Afecteaza pacientii peste 50 de anib. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea tesuturilor de catre celule Langerhansc. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in bazed. Nu prezinta tusee. Apare in general la nefumatori

11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale difuze:a. Amiodaronab. Nitrofurantoinac. Saruri de aurd. D-penicilaminae. Eritromicina

Complement multiplu:

12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:a. Raluri creptiatnte “velcro”b. Raluri ronflantec. Hipocratism digitald. Dispnee in repause. Tuse seaca

13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala difuza:a. Lisa bronhogramei aericeb. Opacitati interstitiale nesistematizatec. Lipsa infiltratelord. Aspect de plamani micie. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli

14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile interstitiale difuze:a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici predominant la baze in fibroza pulmonara primitivab. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza Xc. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii mediastinale tumorale in sarcoidozad. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice in limfangita carcinomatoasae. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in azbestoza

15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:a. Micronodulib. Nodulic. Imagini chisticed. Linii septale de atenuaree. Adenopatii mediastinale

16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de hipersensibilitate:a. Micronodulib. Nodulic. Sticla matad. Condensare alveolarae. Calcificari pleurale

33

17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:a. Micronodulib. Nodulic. Sticla matad. Linii septale de atenuaree. Fagure de miere

18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:a. Imagini chisticeb. Condensare alveolarac. Linii septale de atenuared. Fagure de mieree. Calcificari pleurale

19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:a. Micronodulib. Nodulic. Imagini chisticed. Sticla matae. Condensare alveolara

20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:a. Micronodulib. Linii septale de atenuarec. Fagure de miered. Adenopatii mediastinalee. Calcificari pleurale

21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHgb. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de 100%c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%d. Raportul Tiffeneau este marite. DLCO/VA este scazut

22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:a. Fibroza pulmonara primitivab. Sclerodermiec. Poliartrita reumatoidad. Sindrom Sjogrene. Lupus

23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:a. Fibroza pulmonara primitivab. Histiocitoza Xc. Silicozad. Sarcoidozae. Pneumopatia medicamentoasa

24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:a. Varsta medie > 60 ani

34

b. Exista rar semne extrarespiratoriic. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor doua campuri pulmonared. Frecvent alveolita cu eozinofilee. Frecvent adenopatie mediastinala

25. Caracterizeaza histiocitoza X:a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazurib. Diagnostic prin LBAc. Rareori asociata cu fumatuld. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in bazee. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara

26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile superioare ale campurilor pulmonareb. Opacitatile nu sunt niciodata confluentec. Hiperclaritati in bazed. Nu prezinta adenopatii hilaree. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata

27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii medicamentoase fara hipocratism digital:a. Amiodaronab. Bleomicinac. Saruri de argintd. Nitrofurantoinae. PirazinamidaRaspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – A. 3 – B. 4 – D. 5 – C. 6 – B. 7 – E. 8 – C. 9 – C. 10 – B. 11 – E.Complement multiplu:12 – A, C, E. 13 – A, B, D, E. 14 – A, B. 15 – A, B, E. 16 – A, B, C, D. 17 – B, C, D, E. 18 – C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, B, C, D. 21 – A, C, E. 22 – A, B, C. 23 – A, B, E. 24 – B, C, D. 25 – A, B, E.  26 – B, D. 27 – A, B,D.

TUMORI ALE PLAMANULUI PRIMITIVE SI SECUNDARE

Complement simplu:

1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie locogregionala CU EXCEPTIA:a. Adenopatieb. Disfoniec. Wheezingd. SIndrom de cava superioarae. Disfagie

2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al celui fara celule mici:a. Ecografia abdominalab. CT cerebralc. Fibroscopie bronsicad. Biopsie medularae. PFR

35

3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici CU EXCEPTIA:a. Cromb. Fierc. Nicheld. Azbeste. Plumb

4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru cancerele fara celule mici in urmatoarele stadii:a. T3 N1b. T1-3 N2c. T4 N0-1d. Toate T N3e. Toate T, N M1

5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:a. Cisplatinab. Decetaxelc. Gefitinibd. Gemcitabinae. Vinorelbina

6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:a. Anticoagulanteb. Corticoizic. Radioterapied. Oxigenoterapiee. Chimioterapie

7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara metastazica CU EXCEPTIA:a. Cancer gastricb. Cancer renalc. Cancer ovariand. Melanom maligne. Carcinom medular al tiroidei

8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei carcinomatoase:a. Cancerul de sanb. Cancerul de stomacc. Cancerul intestinald. Cancerul uterine. Cancerul prostatei

9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile pulmonare secundare in care cancerul primitiv este cunoscut:a. Radiografia toracica nu este necesarab. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajatec. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonarid. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasae. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

36

10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare CU EXCEPTIA:a. Cancerul primitiv identificat si controlatb. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastaticec. Functie pulmonara compatibilad. Risc anestezic acceptabile. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor

11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP secundar, daca in urma PET exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare secundare ale unui cancer cunsocut se recomanda urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Monitorizareb. Citologia sputeic. Biopsie prin fibroscopied. Punctie transcutanatae. ChirurgieComplement multiplu

12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plamanului:a. Disfonieb. Hipocratism digitalc. Sindrom de cava superioarad. Ginecomastiee. Pierdere in greutate

13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul unui CBP fara celule mici:a. Fibroscopie bronsicab. CT toracic si suprarenalc. CT cerebrald. Biopsie medularae. Markeri tumorali14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici:a. Azbestb. Plumbc. Cromd. Cuprue. Nichel

15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la urmatoarele stadii de cancer bronhopulmonar fara celule mici:a. T2 N0b. T1-2 N1c. Toate T N3d. T3 N1e. T1-3 N2

16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in vedere in asociere cu tratamentul de referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:a. T3 N0b. T3 N1c. T1-3 N2d. Toate T N3e. T4 N2

37

17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de referinta in urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:a. T2 N0b. T3 N0c. T3 N1d. T1-3 N2e. T4 N0-1

18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR:a. Cisplatinab. Gemcitabinac. Gefitinibd. Paclitaxele. Pemetrexed

19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:a. Timom malignb. Limfomc. CBP secundard. Gusa exotoracicae. Corp strain

20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:a. Melanomul malignb. Cancerul gastricc. Cancerul de prostatad. Cancerul de pancrease. Cancerul ovarian

21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:a. Cancerul de sanb. Cancerul de stomacc. Cancerul de colond. Cancerul renale. Melanomul malign

22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:a. Cancer in sfera ORLb. Cancer testicularc. Cancer gastricd. Cancer esofagiane. Cancer bronhopulmonar

23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare secundare de la un cancer primitiv cunoscut:a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracicab. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajatec. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonarid. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasae. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

38

24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se practica in caz de:a. Dispneeb. Pneumopatii repetatec. Atelectaziid. Revarsat pleural bilaterale. Pneumotorax

Raspunsuri:Complement simplu:1 –A. 2 – D. 3 – E. 4 – A. 5 – C. 6 – C. 7 – A. 8 – C. 9 – B. 10 – B. 11 – A.Complement multiplu:12 – B, D. 13 – A, B, C. 14 – A, C, E. 15 – A, B, D. 16 – A, B, C. 17 – B, E. 18 – A, B, D, E. 19 – A, B, C. 20 – A, E. 21 – A, B. 22 – A, D, E. 23 – A, B. 24 – B, C.

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA

 Complement simplu:

1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:a. Sindrom Guillain-Barreb. Spondilartrita anchilozantac. Poliomielita anterioara acutad. Porfirie acuta intermitentae. Miastenie

2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU EXCEPTIAa. Sarcoidozab. Traumatism toracicc. Contruzie pulmonarad. Exereza pulmonarae. Pectus excavatum

3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:a. Diminuarea CPT

39

b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietalec. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitialad. VEMS/CV scazute. Crestere a VR/CPT in obezitate

4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive CU EXCEPTIA:a. Cresterea ventilatiei alveolareb. Punerea in repaus a muschilor respiratoric. Stimularea centrilor respiratorid. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale schimburilor gazoasee. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente importante in timpul noptii

5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:a. Chirurgia corectoare a unei scoliozeb. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasac. Decorticarea pleuralad. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitatee. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologiceComplement multiplu

6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:a. Sindrom Guillian-Barreb. Tetanosc. Porfirie acuta intermitentad. Scleroza laterala amiotroficae. Poliomielita anterioara acuta

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:a. Spondilartrita anchilozantab. Pleureziac. Traumatismul toracicd. Contuzia pulmonarae. Exereza pulmonara

8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:a. Diminuarea CPTb. VEMS/CV crescutc. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietaled. Cresterea raportului DLCO/VAe. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta

9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:a. Kinetoterapia respiratorieb. Oxigenoterapia de lunga duratac. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratoried. Ventilatie asistatae. Tratament etiologic

10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive:

40

a. Cresterea ventilatiei alveolareb. Punerea in repaus a muschilor respiratoric. Cresterea comenzii respiratoriid. Scaderea compliantei pulmonaree. Stimularea diafragmei

11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:a. Chirurgia corectoare a unei scoliozeb. Toracotomiac. Decorticarea pleuralad. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitatee. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – E. 3 – D. 4 – C. 5 – B.Complement multiplu:6 – D, E. 7 – A, B. 8 – A, C, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, C, D.

41