grile drept civil feaa

58
GRILE: DREPT CIVIL II 1. Subiectele raportului juridic obligaţional sunt: [X] a) persoana fizică [X] b) persoana juridică [X] c) statul -------------------------------------------------------------- ------------------------------------------ 2. Răspunderea pentru fapta proprie constituie: [X] a) regula în materia răspunderii civile b) excepţia în domeniul răspunderii civile [X] c) forma răspunderii civile -------------------------------------------------------------- ------------------------------------------ 3. Dreptul de gaj general îl are creditorul asupra: a) bunurilor debitorului (unora dintre ele) b) tuturor bunurilor debitorului [X] c)întregului patrimoniu al debitorului -------------------------------------------------------------- ------------------------------------------ 7. Cel mai important izvor de obligaţii civile în condiţiile economiei de piaţă este: a) delictul civil b) voinţa unilaterală [X] c) contractul -------------------------------------------------------------- ------------------------------------------ 8. Termenul de obligaţie are următoarele sensuri: [X] a) raport juridic civil 1

Upload: andreea-monica

Post on 17-Jan-2016

364 views

Category:

Documents


51 download

DESCRIPTION

Grile pentru drept civil exemple

TRANSCRIPT

Page 1: Grile Drept Civil feaa

GRILE: DREPT CIVIL II

1. Subiectele raportului juridic obligaţional sunt:

[X] a) persoana fizică

[X] b) persoana juridică

[X] c) statul

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Răspunderea pentru fapta proprie constituie:

[X] a) regula în materia răspunderii civile

b) excepţia în domeniul răspunderii civile

[X] c) forma răspunderii civile

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

3. Dreptul de gaj general îl are creditorul asupra:

a) bunurilor debitorului (unora dintre ele)

b) tuturor bunurilor debitorului

[X] c)întregului patrimoniu al debitorului

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

7. Cel mai important izvor de obligaţii civile în condiţiile economiei de piaţă este:

a) delictul civil

b) voinţa unilaterală

[X] c) contractul

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

8. Termenul de obligaţie are următoarele sensuri:

[X] a) raport juridic civil

[X] b) datorie pe care o are debitorul, în cadrul unui raport juridic de obligaţie, de a săvârşi

faţă de creditor o prestaţie determinată

[X] c) înscrisul constatator al existenţei şi conţinutului unui raport juridic obligaţional,

destinat a servi ca mijloc de dovadă al acestuia

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

9. Cuvântul obligaţie mai desemnează şi:

[X] a) titlul de valoare emis de stat, de o instituţie publică sau o unitate

[X] b) alte obligaţii decât cele de natură civilă (ex obligaţii morale)

c.)orice datorie pe care o are un subiect de drept, faţă de alt subiect în viaţa juridică

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

1

Page 2: Grile Drept Civil feaa

10. Obiectul raportului juridic obligaţional constă în:

[X] a) prestaţia pozitivă (de a da, de a face)

b) drepturile şi obligaţiile părţilor

[X] c) inacţiunea sau abţinerea (obligaţia de a nu face)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

15. Izvorul tuturor obligaţiilor născute din cvasicontracte, delicte şi cvasidelicte este:

a) contractul

[X] b) legea

c) delictul

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

16. Sunt obligaţii rezultate direct din lege următoarele:

[X] a) obligaţia de întreţinere

[X] b) obligaţii ale chiriaşului

[X] c) obligaţii care rezultă din starea de vecinătate a două imobile

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

17. Obligaţiile care provin din contract sau lege îşi au izvorul în:

[X] a) fapte juridice

[X] b) acte juridice bi sau multilaterale

[X] c) testamente ca acte juridice unilaterale de voinţă

19. Trăsătura caracteristică a contractelor civile este:

a) a actului juridic bi sau multilateral;

[X] b) acordul de voinţă al părţilor;

c) a actelor juridice numite (speciale).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

20. Potrivit principiului consensualismului, contractele:

[X] a) se pot încheia valabil şi produc efecte juridice prin simplul consimţământ al părţilor;

[X] b) indiferent de forma în care acordul de voinţă al părţilor se exprimă, contractul este

considerat valabil;

[X] c) voinţa individuală declanşează iniţiativele în materia contractelor civile.

21. Principiul libertăţii contractului ţine loc de lege pentru:

a) terţele persoane, deşi nu au participat la contract;

[X] b) părţile contractante;

[X] c) avânz-cauză terţi care au legătură cu părţile din contract.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

2

Page 3: Grile Drept Civil feaa

23. Practica instanţei supreme a statuat în problema limitelor libertăţii de a contracta în

sensul că:

[X] a) nu se poate pretinde o sumă de bani disproporţionată faţă de prestaţiunea celeilalte

părţi;

[X] b) lipsa autorizaţiei în situaţia unor imobile, constituie un impediment la încheierea

contractului de vânzare – cumpărare;

[X] c) dovada unei donaţii nu poate fi făcută cu martori, chiar dacă există un început de

dovadă scrisă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

24. Contractul unilateral este:

a) generator de obligaţii civile pentru ambele părţi contractante;

[X] b) act jurdic bilateral;

[X] c) izvor de obligaţii civile doar în sarcina uneia dintre părţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

26. În comparaţie cu contractele unilaterale, actul juridic unilateral constă în:

[X] a) manifestarea de voinţă a unei singure persoane;

[X] b) obligaţia promitentului faţă de terţul beneficiar;

c) orice obligaţie civilă izorâtă dintr-un act juridic.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

27. În comparaţie cu contractul unilateral, contractul bilateral sau sinalagmatic este un

act juridic:

a) bilateral, care dă naştere obligaţiei numai în sarcina uneia dintre părţi;

[X] b) bilateral, care dă naştere la obligaţii în sarcina ambelor părţi;

c) de complezenţă sau curtoazie.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

30. Clasificarea tradiţională a contractelor făcută de Codul civil evidenţiază

următoarele contracte reglementate în mod expres:

[X] a) contractele bilaterale şi contractele unilaterale;

b) contracte colective;

[X] c) contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

35. Contractul accesoriu este particularizat prin:

a) existenţa lui de sine stătătoare, alcătuit o categorie de contracte determinate;

[X] b) dependenţa lui de un alt contract;

c) faptul că este ataşat oricărui alt act juridic civil, indiferent de forma acestuia.

3

Page 4: Grile Drept Civil feaa

36. Contractul cu executare succesivă în care obligaţiile părţilor (sau cel puţin ale uneia

dintre ele) se execută:

[X] a) printr-o serie de prestaţii repetate la anumite intervale de timp;

b) prin prestaţii pozitive care se realizează obligatoriu, lunar;

[X] c) prestaţie continuă (folosinţa lucrului, în contractul de locaţiune).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

37. Distincţia între contractul cu executare imediată şi contractul cu executare succesivă

se face sub următoarele aspecte:

[X] a) neexecutarea obligaţiei în cazul contractului cu executare imediată duce la sancţiunea

rezoluţiunii contractului pentru neexecutare, (cu efecte retroactive);

b) suspendarea executării obligaţiilor afectează doar contractul cu executare imediată;

[X] c)sancţiunea care afectează contractul cu executare succesivă constă în rezilierea cu efecte

doar pentru viitor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

39. Din categoria contractelor civile numite, fac parte şi:

[X] a) contractul de mandat;

b) contractul de adeziune;

[X] c) contractul de tranzacţie.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

42. Contractul cu titlu oneros este denumit:

a) prin efectul legii civile, indiferent de voinţa părţilor;

[X] b) contractul prin care fiecare parte urmăreşte să obţină un folos, un echivalent, o

contraprestaţie în schimbul obligaţiei ce-şi asumă;

[X] c) fiecare parte voieşte să-şi procure un avantaj.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

43. În problema riscului contractului acţionează principiul:

[X] a) riscul contractului va fi suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat;

[X] b) nereglementat expres în Codul civil, dar aplicat de legiuitor în cazul unui contract;

[X] c) pe care jurisprudenţa îl stabileşte în sarcina proprietarului lucrului pierit în împrejurări

de război.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

4

Page 5: Grile Drept Civil feaa

44. În materia contractului de vânzare cumpărare jurisprudenţa civilă a stabilit că

riscul pieirii bunului revine:

[X] a) până la momentul autentificării actului, vânzătorului, proprietatea imoblilului nefiind

strămutată, iar cumpărătorul neputând fi obligat să perfecteze vânzarea;

b) cumpărătorul, în orice situaţie;

c) oricărei părţi contractante, indiferent de cauza care a făcut imposibilă executarea

obligaţiei.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

45. Teoria riscului rezultă din:

[X] a) ideea de subordonare a obligaţiilor sinalagmatice;

b) prevederile art. 1294 Cod civil privind contractul de vânzare cumpărare;

[X] c) interpretarea dispoziţiilor art. 1156 din Codul civil.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

46. Teoria riscului acţionează în următorul mod atunci când imobilul vândut a fost

asigurat:

a) riscul este suportat de cumpărător, indiferent dacă bunul imobilului respectiv este sau

nu afectat de o garanţie (ipotecă sau privilegiu);

[X] b) cumpărătorul va plăti preţul, suportând riscul dar va fi despăgubit de către societatea de

asigurare;

[X] c) fac excepţie situaţiile în care imobilul era afectat de o ipotecă sau privilegiu, caz în

care, despăgubirea achitată de societatea de asigurare va fi folosită la plata creanţelor

creditorilor ipotecari sau privilegiaţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

49. Contractele gratuite au în vedere:

a) orice tip de contract reglementat în Codul civil,

[X] b) contractele care prin esenţa lor sunt gratuite;

[X] c) liberalităţile şi contractele deziteresate.

51. Contractele numite, tipice sau speciale sunt:

[X] a) cele care au conţinutul esenţial, expres reglementat prin normele de drept civil

b) cele care nu au conţinutul expres reglementat prin legea civilă, fiind stabilit de părţi

[X] c) contractul de vânzare-cumpărare sau de mandat civil

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

5

Page 6: Grile Drept Civil feaa

52. Fac parte din categoria contractelor reale următoarele:

[X] a) contractul de împrumut(de folosinţă şi de consumaţie)

[X] b) contractul de depozit

c) contractul de rentă viageră

54. Leziunea, ca viciu de consimţământ ce afectează exclusiv contractul, presupune:

[X] a) sarcina părţii păgubite de a dovedi prejudiciul produs

[X] b) dovada viciului de consimţământ şi a stării de nevoie în care se află cealaltă parte

[X] c) numai contractele sinalagmatice(bilaterale)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

55. Leziunea e admisă în contractele sinalagmatice:

a) în privinţa minorilor de orice vârstă

[X] b) în cazul minorilor care au împlinit 14 ani şi care încheie singuri astfel de acte

c) la orice persoană, indiferent de vârsta biologică

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

56. Leziunea e considerată viciu de consimţământ la încheierea contractelor civile de :

[X] a) doctrina dreptului civil

b) practica judiciară civilă

[X] c) Codul Civil

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

57. Condiţiile pe care le îndeplineşte obiectul contractului civil:

[X] a) bunul să existe în momentul încheierii contractului

[X] b) bunul să fie determinat sau determinabil

[X] c) bunul să fie posibil din punct de vedere material şi juridic

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

58. Acordul de voinţă al părţilor la încheierea contractelor civile se realizează prin:

[X] a) ofertă şi acceptare

b) exprimarea ofertei de contract într-o formă specială

[X] c) manifestarea de voinţă a unei persoane de a încheia un contract civil

--------------------------------------------------------------------------------

60. Reprezentarea în contractele civile îmbracă următoarele forme:

a) împuternicirea unei persoane de a realiza în numele alteia orice tip de contract sau alt

act juridic civi

[X] b) legală

[X] c) convenţională

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

6

Page 7: Grile Drept Civil feaa

61. Sunt cazuri de nulitate absolută a contractului civil:

a) consimţământul părţilor a fost viciat printr-un viciu indicat de de art. 953 C. Civil

[X] b) contractului îi lipseşte un element structural, esenţial

[X] c) contractul a fost încheiat prin fraudarea legii civile

62. Creditorii chirografari ai părţilor contractante sunt:

[X] a) în mod practic sunt terţi, faţă de contractul încheiat de debitorul lor

b) persoanele neinteresate (indiferente) faţă de actele încheiate cu debitorul lor

[X] c) creditorii ce nu au o creanţă însoţită de o garanţie reală sau personală, având doar un

drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

64. Caracteristica contractelor reale constă în:

[X] a) tradiţiunea lucrului (predarea lui efectivă de către una din părţi celeilalte părţi);

b) forma autentică;

c) consimţământul părţilor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

65. Obiectul contractului de mandat îl formează:

a) bunurile mobile;

b) bunurile imobile;

[X] c) actele juridice născute în numele mandantului de către mandatar.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

68. Domeniul de acţiune al contractului de societate civilă are în vedere scopuri:

a) comerciale;

[X] b) necomerciale;

[X] c) diferite, convenite de părţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

70. Contractele aleatorii sunt acte juridice civile în care:

[X] a) întinderea prestaţiilor uneia sau ambelor părţi depinde de un evenimenit incert;

b) prestaţia este cunoscută de părţi din momentul acordului de voinţă;

c) prestaţia este determinată de părţi ulterior încheierii actului.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

7

Page 8: Grile Drept Civil feaa

71. Contractele sinalagmatice sau bilaterale sunt:

a) contractele care produc efecte pentru una din părţi;

[X] b)contractele care generează de la data încheierii lor, obligaţii reciproce şi

interdependenţe în seama ambelor părţi;

[X] c) acte juridice în care obligaţia fiecărei părţi îşi are cauza juridică în obligaţia celeilalte

părţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

73. Riscul contractelor are rolul:

a) de al obliga pe debitor să suporte consecinţele imposibilităţii de executare a prestaţiei

pe care el şi-a asumat, în toate situaţiile

[X] b) rezolvă, după caz, situaţia în care contractului sinalagmatic nu poate fi executat din

motive independente de voinţa părţilor;

c) de a-l obliga pe debitor la executarea prestaţiei, indiferent dacă este sau nu culpabil

pentru neexecutarea la termen a obligaţiilor sale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

74. Excepţia neexecutării obligaţiei are în vedere:

[X] a) simultaneitatea de executare a obligaţiilor părţilor;

[X] b) împrejurarea că nu a fost respectat caracterul simultan al obligaţiilor ambelor părţi;

[X] c) culpa părţii contractante în neexecutarea obligaţiei asumate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

75. Temeiul juridic al excepţiei de neexecutare a obligaţiei constă în:

[X] a) voinţa prezumată a părţilor care s-au angajat la o anumită prestaţie într-un raport juridic

obligaţional;

[X] b) prevederea art. 1020 C. civ. referitor la acţiunea în rezoluţiunea contractului aplicat

prin asemănare la excepţia invocată;

c) dispoziţiile exprese ale C. civ. cu privire la excepţia neexecutării obligaţiei.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

78. Rezoluţiunea contractelor sinalagmatice se aplică:

a) oricărui contract din această categorie;

[X] b) numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată;

c) contractelor cu executare succesivă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

8

Page 9: Grile Drept Civil feaa

80. Acţiunea rezolutorie este pronunţată în justiţie de către:

a) oricine din părţile contactante;

b) orice persoană interesată, asemănător acţiunii în nulitatea contractului;

[X] c) numai de partea care şi-a executat obligaţia asumată prin contract.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

81. Rezoluţiunea contractului sinalagmatic cu executare imediată are caracter facultativ

pentru judecător. În această situaţie produce următoarele consecinţe:

[X] a) instanţa o poate admite, dispunând desfiinţarea contractului cu efect retroactiv;

[X] b) judecătorul poate respinge acţiunea, după caz, dacă apreciază că nu este oportună

sancţiunea desfiinţării contractului;

[X] c) dacă debitorul nu are culpă în neexecutarea oblgaţiei, instanţa respinge acţiunea fiind

aplicabilă teoria riscului în contract.

82. Răspunderea delictuală se distinge de răspunderea contractuală prin:

[X] a) domeniul său propriu de aplicare;

b) existenţa unor elemente esenţiale;

c) forme de răspunde juridică de care aparţin.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

84. Sunt caractere ale prejudiciului următoarele:

[X] a) să fie cert;

[X] b) să fie consecinţa directă a faptei ilicite;

c) are exclusiv caracter material

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

86. Capacitatea cerută în materie delictuală în comparaţie cu materia contractuală

prezintă următoarele particularităţi:

[X] a) nu se stabileşte prin lege o anumită vârstă pentru a răspunde juridic;

[X] b) răspunde delictual oricine a acţionat cu discernământ;

c) este prevăzută expres o anumită vârstă, prin legea civilă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

87. Pentru răspunderea delictuală:

[X] a) se instituie o prezumţie de discernământ pentru persoanele care au împlinit vârsta de 14

ani;

b) nu există nici o prezumţie de culpă;

[X] c) capacitatea delictuală nu coincide cu capacitatea de exerciţiu din materie contractuală.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

9

Page 10: Grile Drept Civil feaa

88. Persoana care a săvârşit un fapt ilicit cauzator de prejudiciu (delict civil), în materia

executării obligaţiei:

a) trebuie pusă în întârziere, prin efectuarea unor formalităţi speciale;

[X] b) este de drept în întârziere;

c) nu este în întârziere de drept.

89. Repararea prejudiciului produs prin delict sau cvasidelict civil, se realizează, în

principiu:

a) prin echivalent bănesc;

[X] b) în natură (prin restituire);

c) în modul stabilit de părţi, prin voinţa lor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

91. Sunt criterii pentru determinarea raportului de cauzalitate ca element al răspunderii

delictuale:

[X] a) sistemul cauzalităţii necesare, fenomen care precedând efectul, îl provoacă în mod

necesar;

b) acele criterii prevăzute expres în legea civilă;

[X] c) sistemul indivizibilităţii cauzei cu condiţiile în care fenomenul cauză nu acţionează

independent ci cu anumiţi factori favorizatori ai acestui efect.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

92. Răspunderea pentru fapta altei persoane (răspunderea indirectă) are în vedere:

[X] a) răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori;

b) răspunderea pentru fapta rudelor până la gradul IV inclusiv;

[X] c) răspunderea comitenţilor (angajatorilor pentru faptele prepuşilor angajaţi);

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

100. Efectele îmbogăţirii fără justă cauză constau în:

[X] a) naşterea unui raport juridic obligaţional între debitor (cel al cărui patrimoniu s-a mărit

fără temei legal) şi creditor (persoana căreia i s-a micşorat patrimoniul);

[X] b) restituirea care se face în natură ori prin echivalent bănesc;

c) efecte comune tuturor obligaţiilor civile, indiferent de izvorul lor.

101. Care este sancţiunea civilă aplicată actului, când este împiedicată producerea

efectelor juridice ale contractului de o situaţie care intervine ulterioară încheierii

acestuia:

a) nulitatea (absolută);

b) anularea (nulitatea relativă);

[X] c) rezoluţiunea.

10

Page 11: Grile Drept Civil feaa

103. Care din următoarele condiţii de validitate atrage anularea (nulitatea relativă a)

contractului, dacă lipseşte la momentul încheierii acestuia:

a) consimţământul uneia sau, ambelor părţi;

[X] b) capacitatea legală;

c) cauza (scopul) actului;

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

104. Sancţiunea anulării contractului se aplică şi pentru:

[X] a) consimţământul viciat prin leziune;

b) obiectul nedeterminat sau nedeterminabil al actului respectiv;

[X] c) dol (înşelăciune).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

105. Caracterul relativ al nulităţii reglementată pentru unele situaţii prevăzute de legea

civilă constă în faptul că:

a) oricare dintre părţi poate pretinde nulitatea contractului;

[X] b) poate fi invocată în justiţie numai de persoana în folosul căreia a fost instituită această

sancţiune;

[X] c) numai incapabilul, ori după caz, partea al cărui consimţământ a fost viciat la încheierea

actului poate cere pronunţarea anulării contractului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

106. Nulitatea absolută a contractului deschide calea acţiunii în constatarea ei, tuturor

persoanelor interesate astfel:

[X] a) pe calea acţiunii principale în constatarea nulităţii;

[X] b)pe calea procedurală a excepţiei invocată într-un alt proces civil, cu alt obiect decât

nulitatea;

c) folosind orice modalitate dorită de cei interesaţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

109. Mijloacele juridice specifice sau directe de protecţie a dreptului de proprietate

constau în:

a) acţiuni civile, cu obiect diferit, indiferent de titularul lor;

[X] b) acţiuni petitorii (ex: acţiunile reale de apărare a dreptului de proprietate sau a altui

drept real);

c) acţiunile posesorii (prin care se urmăreşte apărarea posesiei unui imobil).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

11

Page 12: Grile Drept Civil feaa

110. Mijloacele juridice nespecifice sau indirecte constituie acele acţiuni:

[X] a) civile care se fundamentează pe drepturile de creanţă;

b) care se întemeiază pe dreptul de proprietatea sau alt drept real;

[X] c) care provin din neexecutarea contractelor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

111. Principalele caractere juridice ale dreptului de proprietate sunt:

a) caracter subiectiv, nepatrimonial;

[X] b) caracter exclusiv;

[X] c) caracter perpetuu.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

113. Unul sau cel mult două dintre atributele dreptului de proprietate pot fi exerictate

de o altă persoană în afara titularului, în următoarele situaţii:

[X] a) când titularul prin voinţa sa acceptă această separare a atributelor (puterilor) dreptului

de proprietate;

[X] b) atunci când prin lege se dispune în acest mod;

[X] c) uzufructul ori abilitatea.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

115. Prescripţia extinctivă acţionează asupra următoarelor drepturi reale principale:

a) dreptul de proprietate;

[X] b) acţiunea în revendicarea imobiliară, indiferent de titular;

c) drepturile de creanţă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

117. Posesia se găseşte:

a) numai în componenţa dreptului de proprietate;

[X] b) nu numai în compunerea dreptului de proprietate;

[X] c) în cadrul celorlalte drepturi reale în cadrul fiecărui drept având o fizionomie proprie .

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

118. Folosinţa - ca atribut al dreptului de proprietate (jus ferenda) semnifică:

[X] a) culegerea fructelor (materiale industriale sau civile) de către titular;

[X] b) întrebuinţarea de către proprietar, a bunului în interesul său şi al familiei sale;

c) stăpânirea exclusivă a bunului de către unul din condivizori pentru situaţia

coproprietăţii.

12

Page 13: Grile Drept Civil feaa

121. Practica judiciară civilă consideră exercitare abuzivă care aduce atingere dreptului

de proprietate şi următoarele fapte:

[X] a) în materia servituţilor se admite exercitarea servituţii de trecere de către proprietarul

fondului înfundat peste terenul care aparţine celuilalt proprietar dacă depăşeşte limitele

impuse de necesităţile de folosinţă;

[X] b) primarul care refuză eliberarea unei autorizaţii de construcţie, sub motivul că imobilul

ar urma să fie expropiat sau cp planurile de sistematizare nu sunt complete;

[X] c) fapta proprietarului unui teren de a răspândi pe el substanţe pesticide care datorită

gradului lor de toxicitate au fost scoase din partea agricolă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

122. În practica judiciară actuală cel mai frecvent abuz de drept este întâlnit:

[X] a) în exercitarea dreptului de proprietate;

[X] b) în reporturile de vecinătate;

[X] c) în situaţia proprietarului care în exerciţiul dreptului său cauzează altuia un prejudiciu şi

trebuie să-l repare indiferent dacp paguba a fost sau nu săvârşită din culpă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

123. Acţiunea în revendicare a unui bun mobil este admisibilă:

a) contra posesorului actual de bună – credinţă;

b) contra posesorului actual de rea – credinţă;

[X] c) contra celui ce a furat sau a găsit bunul.

124. Ca efect al uzucapiunii posesorul va deveni proprietar:

[X] a) din ziua când a început posesia;

b) din momentul împlinirii termenului de prescripţie;

c) din momentul în care uzucapiunea a fost invocată pe cale de acţiune sau pe cale de

excepţie.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

125. Conform prevederilor C. Civ. bunurile pot fi:

[X] a) imobile;

[X] b) mobile;

c) fungibile sau nefungibile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

126. Dreptul de proprietate publică este un drept:

a) de creanţă;

[X] b) fundamental;

[X] c) absolut

13

Page 14: Grile Drept Civil feaa

127. Titularii dreptului de proprietate publică sunt:

[X] a) statul;

b) cetăţenii;

[X] c) unităţile administrativ-teritoriale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

128. Bunurile proprietate publică pot fi:

[X] a) închiriate;

b) înstrăinate prin acte juridice;

[X] c) concesionate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

129. Dreptul de proprietate este definit în:

[X] a) Codul civil;

b) Codul comercial;

c) Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

130. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă constituie:

[X] a) mod de dobândire a proprietăţii;

b) atribut al dreptului de proprietate;

c.) mod de stingere al obligaţiei civile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

131. Acţiunea în revendicare este mod:

[X] a) de apărare a dreptului de proprietate;

b) de transmitere a dreptului de proprietate;

c) de dobândire a dreptului de proprietate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

132. Dreptul de proprietate privată aparţine:

[X] a) persoanelor fizice;

[X] b) persoanelor juridice;

[X] c) statului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

133. În cadrul acţiunii în revendicare, reclamantul trebuie să facă dovada că:

[X] a) este proprietarul bunului revendicat;

[X] b) bunul revendicat se află în posesia pârâtului;

c) a dobândit bunul solicitat prin uzucapiune.

14

Page 15: Grile Drept Civil feaa

134. Dreptul de proprietate este apărat prin:

[X] a) mijloace de drept obligaţional;

[X] b) acţiuni civile izvorâte din neexecutarea contractului;

[X] c) acţiunea în revendicare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

135. Limitele şi restricţiile privind exercitarea dreptului de proprietate sunt dispuse

prin:

[X] a) Constituţie;

[X] b). Codul civil;

c). Legea nr. 15/1990.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

136. Bunurile care fac parte din domeniul public aparţin:

a.) exclusiv statului;

[X] b). unităţilor administrativ.teritoriale;

c.) instituţiilor publice.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

137. În privinţa voinţei juridice unilaterale – ca izvor de obligaţii au fost exprimate

următoarele opinii în sţiinţa dreptului civil:

[X] a) regula (principiu) arată că voinţa unilaterală nu este în toate situaţiile izvor de obligaţii;

[X] b) C. civ. a mers pe ideea că voinţa unilaterală nu este izvor de obligaţii;

[X] c) dreptul roman nu o consideră izvor de obligaţii, din categoria cărora făcea parte doar

contractul sau actul juridic bi sau multilateral.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

138. Jurisprudenţa civilă română consideră că:

[X] a) actul juridic civil unilateral este izvor de obligaţii;

[X] b) trebuie făcută distincţie între oferta de contract - care este act juridic unilateral şi

antecontractul;

c) legea civilă română, respectiv C. civ. reglementează expres actul juridic unilateral ca

izvor de obligaţii civile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

139. Între actele juridice unilatereale de voinţă sunt incluse şi:

[X] a) testamentul;

[X] b) oferta de contract;

[X] c) promisiunea publică de premiere a unei lucrări, în situaţia reuşitei unei persoane la un

concurs.

15

Page 16: Grile Drept Civil feaa

140. În raport de efectele juridice produse, actele unilatereale se împart în următoarele

categorii:

a) contracte prin care se renunţă la unele drepturi;

[X] b) acte pe care le fac titularii de drepturi civile în cadrul unui raport juridic existent;

[X] c) acte prin care se acceptă sau se recunosc drepturi şi obligaţii.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

141. Cu prilejul executării obligaţiilor civile, modul de determinare a prejudiciului şi a

reparaţiilor impune:

[X] a) stabilirea exactă şi primordială a prejudiciului;

b). determinarea iniţială a reparaţiilor;

[X] c). cuantumul prejudiciului este stabilit de instanţa de judecată în mod cert şi determinarea

cauzelor care l-au determinat.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

142. Momentul determinării prejudiciului şi a reparaţiilor este:

a) data la care creditorul (reclamantul) se adresează justiţia pentru a obţine repararea

prejudiciului;

[X] b) momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de obţinere a

daunelor de către victimă;

c.) judecarea litigiului civil de către instanţă pentru a stabili exact prejudiciul.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

143. În situaţia restituirii unor bunuri împrumutate, valoarea acestora este stabilită:

a). din momentul realizării împrumutului;

b). la data introducerii în justiţie a cererii de restituire a bunurilor;

[X] c) în momentul hotărârii judecătoreşti irevocabile de obligare a debitorului la restituirea

bunurilor împrumutate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

144. Determinarea exactă a prejudiciului se face prin:

a) apreciere;

[X] b). prin probe;

[X] c.) pe cale convenţională dacă nu este determinată prin voinţa părţilor.

145. În cuantumul despăgubirilor sunt incluse:

a). toate pretenţiile pe care le cere de la debitor, victima;

[X] b) echivalentul bănesc al efortului suplimentat pe care va trebui să-l depună victima

pentru a desfăşura activitatea în viitor;

[X] c). beneficiul nerealizat.

16

Page 17: Grile Drept Civil feaa

146. La determinarea reparaţiilor sunt avute în vedere:

[X] a.) toate pagubele aduse victimei prin faptul ilicit produs;

[X] b). daunele – interese când nu este posibilă executarea în natură;

c.) veniturile victimei sau a persoanei vătămate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

147. Noţiunea de succesiune/moştenire desemnează transmiterea:

[X] a). unui patrimoniu de la persoana fizică decedată la una sau mai multe persoane fizice

sau juridice în fiinţă;

[X] b). unei fracţiuni de patrimoniu la decesul autorului acestuia;

[X] c). unor bunuri singulare de la persoana decedată la moştenitorii ei.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

148. Succesiunea sau moştenirea este:

[X] a). legală;

[X] b). testamentară;

[X] c.) donaţia de bunuri viitoare care au ca obiect întregul patrimoniu, ori o fracţiune din

acesta, la moartea autorului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

149. Transmisiunea „mortis causa” are loc:

[X] a.) în temeiul legii;

[X] b.) când „de cujus” (cel despre a cărui succesiune este vorba) nu a dispus prin testament şi

nici nu a făcut donaţiuni de bunuri viitoare.

[X] c.) la încetarea din viaţă a unei persoane fizice, constatată nemijlocit sau declarată

judecătoreşte.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

150. Caracterul unitar al transmisiunii succesorale semnifică faptul că:

[X] a). patrimoniul succesoral este privit ca un tot unitar;

[X] b). întreaga moştenire este guvernată de aceleaşi norme juridice, fără a se face distincţie

după natura şi originea bunurilor moştenite;

c). succesiunea legală nu poate exista odată cu succesiunea testamentară.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

17

Page 18: Grile Drept Civil feaa

151. De la caracterul unitar al transmisiunii succesorale se admit următoarele excepţii:

[X] a). soţul supravieţuitor, când vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi are un drept

special asupra mobiliarului, obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, asupra darurilor de

nuntă;

b.) cazul în care cel ce lasă moştenire a dispus prin testament, numai de o parte din bunurile

sale, restul urmând să fie definite prin lege;

[X] c). în cazul în care „de cujus” este un cetăţean român având bunuri situate în străinătate

sau un cetăţean străin, având bunuri situate în România, moştenirea va fi reglementată în ceea

ce priveşte imobilele de legea situării lor, iar bunurile mobile de legea naţională a defunctului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

152. Persoana care pretinde moştenirea trebuie să dovedească (probeze):

a.) că este rudă cu defunctul, indiferent de gradul de rudenie;

[X] b.) moartea titularului patrimoniului succesoral;

[X] c.) data morţii celui pe care vrea să-l moştenească.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

153. Dovada morţii şi a datei acesteia se face, după caz:

[X] a.) cu certificatul de deces (actul de stare civilă);

[X] b.) cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă şi irevocabilă;

c. ) folosind orice mijloc de probă ales de moştenitor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

154. În cazul în care mai multe persoane, cu vocaţie succesorală reciprocă, au murit în

aceleaşi împrejurări, dovada clipei morţii fiecăruia dintre aceştia se face:

[X] a). diferit după cum se poate stabili sau nu că una dintre ele a supravieţuit celeilalte ;

[X] b.) pe baza prezumţiei că, toate persoanele respective au murit deodată;

c) cu orice mijloc de dovadă în toate situaţiile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

155. Stabilirea datei deschiderii moştenirii prezintă importanţă practică sub

următoarele aspecte:

[X] a). în raport de această dată se stabilesc moştenitorii;

[X] b). al capacităţii persoanei de a moşteni;

[X] c). a drepturilor ce li se cuvin moştenitorilor asupra patrimoniului succesoral;

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

18

Page 19: Grile Drept Civil feaa

156. Momentul deschiderii succesiunii marchează şi:

[X] a). data până la care retroactivează acceptarea succesiunii sau renunţarea la aceasta;

[X] b). ziua în care începe starea de indiviziune între 2 sau mai mulţi moştenitori pe care îi

are „de cujus”;

c.) dobândirea, exclusiv pe cale succesorală legală, a dreptului de proprietate privată a

terenurilor agricole ce au aparţinut defunctului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

157. Locul deschiderii succesiunii este locul:

[X] a.) ultimului domiciliu al celui care lasă moştenirea;

b.) unde a decedat titularului patrimoniului succesoral;

c). unde „de cujus” avea toate bunurile sale mobile şi imobile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

158. Dacă „de cujus” nu avea domiciliul în România, locul deschiderii moştenirii este:

[X] a.) locul din ţara unde se află bunurile de mai mare importanţă ale defunctului;

b). locul unde a decedat titularul patrimoniului succesoral;

c. ) locul unde se află reşedinţa acestuia.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

159. Transmisiunea succesorală prezintă următoarele caractere juridice:

[X] a). este o transmisiune universală;

[X] b.) are caracter unitar;

[X] c.) este indivizibilă, neputând fi acceptată în parte, renunţându-se la rest.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

160. Sunt condiţii legale pentru a moşteni:

[X] a.) să aibă capacitate succesorală;

[X] b). să nu fie nedemnă pentru a-l moşteni pe „de cujus”;

[X] c) să aibă vocaţie succesorală la moştenirea lui „de cujus”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

161. Cuprinsul testamentului este alcătuit din:

[X] a.) sarcini (obligaţii) impuse obligatoriu legatorilor de către testator;

[X] b). una, sau de regulă mai multe dispoziţii de ultimă voinţă ale testatorului;

c. ) dispoziţii de exheridare (dezmoştenire) în toate testamentele.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

19

Page 20: Grile Drept Civil feaa

162. Obiectul principal al testamentului îl constituie:

[X] a) legatele, respectiv actele juridice care privesc bunurile ce intră în patrimoniul

succesoral;

b.) dispoziţia prin care este desemnat executorul testamentar;

c.) o împărţeală de ascendent.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

163. Caracterele juridice ale testamentului sunt:

[X] a.) este un act juridic;

[X] b.) este un act juridic solemn;

c.) este act irevocabil.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

164. Între condiţiile de fond impuse de legea civilă pentru validitatea testamentului

menţionăm:

[X] a.) capacitatea legală a persoanei de a dispune prin testament de bunurile sale;

[X] b). voinţa testatorului să nu fie viciată prin eroare, dol (înşelăciune, viclenie) ori violenţă;

[X] c.) cauza testamentului să constea în intenţia de a gratifica o anumită persoană, din motive

concrete şi personale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

165.Condiţiile generale de formă cerute de lege pentru validitatea testamentului privesc:

a). principiul consensualismului care domină actele juridice civile în totalitatea lor;

[X] b). instituirea obligatorie a formei scrise pentru valabilitatea testamentului;

[X] c) aceste acte să reprezinte manifestarea de voinţă a unei singure persoane, făcută pe un

act separat.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

166. Voinţa testatorului poate fi exprimată:

[X] a.) în condiţii normale sub formă olografă, autentică sau secretă;

[X] b.) în împrejurări excepţionale în formă privilegiată corespunzătoare condiţiilor în care

este făcut testamentul;

c.) în unele condiţii şi forme simplificate de testator după voinţa sa.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

167. În doctrina civilă română cel mai vechi testament datează din perioada:

a.) dreptului roman, ultima perioadă testament;

[X] b.) potopului, făcut de Noe;

c.) împăratului Hadrian.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Page 21: Grile Drept Civil feaa

168. Principalele limite ale dreptului de a dispune (prin testament) pentru cauză de

moarte, sunt:

[X] a.) interzicerea pactelor asupra succesiunilor nedeschise (viitoare);

[X] b.) interzicerea substituţiilor fideicomisare;

[X] c.) interzicerea actelor juridice care încalcă rezerva succesorală.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

169. Caracterele juridice ale rezervei succesorale sunt:

a. ) rezerva este disponibilă ca regulă generală;

[X] b. ) rezerva este o parte a moştenirii;

[X] c. ) rezerva este lovită de indisponibilitate relativă şi parţială.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

170. Potrivil legii civile române sunt moştenitori rezervatari următoarele persoane:

[X] a.) ascendenţii privilegiaţi;

[X] b.) descendenţii lui „de cujus”;

c.) toţi moştenitorii din clasa a treia de moştenitori.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

171. Rezerva succesorală a descendenţilor este:

a.) în toate situaţiile asemănătoare, indiferent dacă sunt descendenţi din căsătorie, din

afara casătoriei sau din adopţie;

[X] b.) întinderea rezervei diferă în funcţie de numărul descendenţilor lui „de cujus”;

[X] c.) rezervă – este determinată de numărul copiilor care vin la moştenire, cu excluderea

renunţătorilor şi a nedemnilor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

172. Rezerva succesorală a ascendenţilor privilegiaţi este stabilită astfel:

[X] a.) jumătate din moştenire dacă vin la succesiunea în concurs cu tatăl şi mama lui „de

cujus”;

[X] b) rezerva se atribuie colectiv dacă vin la moştenire doi, trei sau patru ascendenţi

privilegiaţi (părinţii fireşti şi adoptatori) după care succesorii o vor împărţi în părţi egale;

c) întinderea rezervei succesorale este de 1/3, dacă vine la moştenire un singur ascendent

privilegiat – părintele firesc sau adoptator.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

21

Page 22: Grile Drept Civil feaa

173. Rezerva succesorală a soţului supravieţuitor, potrivit art. 2 din Legea nr. 319/1944

este de:

a.) 1/2 din moştenirea lui „de cujus”;

[X] b) 1/2 din partea succesorală care i se cuvine acestuia ca moştenitor legal, cotă ce este

indicată în art. 1 din lege;

c.) 1/4 din cota sa succesorală indiferent de clasa de moştenitori legali cu care vine în

concurs la moştenire.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

174. Întinderea rezervei succesorale a soţului supravieţuitor se stabileşte în toate

cazurile:

[X] a.) variabil, depinzând de clasa de moştenitori cu care concură la moştenirea lui „de

cujus”;

b.) în mod fix, calculând 1/2 din dreptul său succesoral recunoscut de lege;

c.) fără a ţine seama de gradul de rudenie şi clasa de moştenitori de care aparţin cei ce vin

la moştenire cu soţul supravieţuitor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

175. Rezerva soţului supravieţuitor prezintă următoarele particularităţi faţă de rezerva

celorlalţi moştenitori:

[X] a.) nu este o fracţiune calculată asupra moştenirii direct, cum se întâlneşte în cazul

descendenţilor ori ascendenţilor privilegiaţi;

[X] b.) se atribuie individual soţului supravieţuitor, calculată distinct de rezerva celorlalţi

moştenitori rezervatari cu care concură la moştenire;

[X] c.) în concurs cu alţi moştenitori rezervatari, rezerva soţului supravieţuitor se calculează

exclusiv asupra cotităţii disponibile, pe care o va micşora fără a aduce vreo atingere rezervei

cuvenite celorlalţi moştenitori.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

176. Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor prezintă interes sub

următoarele aspecte:

[X] a.) acesta este chemat la succesiune, în concurs cu copiii lui „de cujus”, născuţi din

căsătorie;

[X] b.) soţul supravieţuitor vine la succesiunea lui „de cujus” în concurs cu copiii acestuia din

urmă, care vin efectiv la succesiune adică nu sunt renunţători sau nedemni;

c.) în toate cazurile, se ţine seama, de copiii lui „de cujus” rezultaţi din afara căsătoriei

sau din adopţie, indiferent de poziţia lor juridică faţă de moştenire.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

22

Page 23: Grile Drept Civil feaa

177. În ce situaţie legatul ca dispoziţie testamentară principală, deşi valid, nu poate

produce efectele juridice:

[X] a. ) datorită unor cauze posterioare întocmirii lui;

b.)deoarece s-a întocmit cu încălcarea normelor imperative sau a regulilor de convieţuire

socială;

[X] c.) datorită revocării sau caducităţii acestuia.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

178. Legatele pot fi revocate în următoarele împrejurări:

[X] a). prin voinţa testatorului;

[X] b). prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

[X] c.) ca urmare a săvârşirii de către legatar a unei fapte culpabile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

179. Testatorul poate revoca următoarele dispoziţii testamentare:

[X] a.) o parte din aceste dispoziţii sau o singură dispoziţie;

[X] b.) întregul testament;

c. ) obligatoriu, numai unele dispoziţii testamentare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

180. După modul de manifestare a voinţei testatorului, revocarea poate fi:

[X] a.) voluntară expresă;

b.) revocarea judecătorească;

[X] c). voluntară tacită.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

181. Retractarea revocării voluntare se poate face:

a ) în mod diferit de revocare;

[X] b.) în aceleaşi condiţii ca şi revocarea;

c. ) în condiţiile impuse de legea civilă, în mod expres.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

182. Revocarea voluntară tacită este prevăzută de C. civ. în următoarele cazurile:

[X] a) înstrăinarea voluntară a bunului care face obiectul legatului;

b.) distrugerea voluntară de către testator sau din ordinul său a bunului ce formează

obiectului unui legat cu titlul particular, afară de cazul când legatul are ca obiect bunuri de

gen sau distrugerea testamentului de către testator;

[X] c.) incompatibilitatea din punct de vedere material sau juridic sau contrarietatea dintre

dispoziţiile noului testament şi dispoziţiile testamentului anterior.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

23

Page 24: Grile Drept Civil feaa

183. Revocarea testamentului constituie:

[X] a.) un act formal, în toate cazurile;

b). un act consensual, conform voinţei testatorului;

[X] c). revocarea expresă a testamentului trebuie să se facă în formă autentică.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

184. Revocarea judecătoarească a testamentului are loc:

[X] a). pentru o culpă din partea legatorului faţă de testator sau de memoria acestuia;

[X] b.) numai după decesul testatorului, la cererea persoanelor interesate;

[X] c.) numai în cazurile prevăzute expres în lege.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

185. Cazurile de revocare judecătorească a legatelor aplicabile şi donaţiilor sunt:

a. ) situaţiile în care testatorul şi donatarul solicită această sancţiune în justiţie;

[X] b.) atentatul la viaţa testatorului;

[X] c.) săvârşirea unor delicte, cruzimi sau injurii grave, calificate ca atare de instanţa

judecătoareacă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

186. Procedura legală pentru revocarea judecătorească a legatelor are în vedere:

a.) hotărârea judecătorului indiferent de poziţia procesuală a testatorului;

[X] b.) solicitarea în justiţie a revocării legatului de către cei interesaţi (moştenitorii legali şi

ceilalţi legatori);

[X] c.) acţiunea în revocare este prescriptibilă, după caz, în termenul de 3 ani, ori de un an.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

187. Caducitatea legatelor constituie, potrivit doctrinei dreptului civil:

a.) o cauză de nulitate apărută în condiţiile existente la întocmirea legatului;

[X] b.) mod de desfiinţare retroactivă a legatelor;

[X] c.) desfiinţarea legatului pentru cauze care au intervenit posterior întocmirii testamentului,

străine de voinţa testatorului sau de vreo culpă a legatorului şi care fac imposibilă executarea

legatului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

188. Principalele cazuri de caducitate a legatelor sunt:

[X] a.) când acela în favoarea căruia a fost făcut legatul a murit înaintea testatorului;

[X] b) legatul făcut unei persoane juridice care ar înceta a avea fiinţă înainte de moartea

testatorului;

c) când testatorul a făcut o substituţie vulgară desemnând persoana care va lua legatul în

cazul în care primul legator nu-l poate primi datorită incapacităţii;

24

Page 25: Grile Drept Civil feaa

189. Legea civilă română prevede următoarele categorii de incapacităţi de a dispune

prin testament:

[X] a.) minorii de 14 ani, care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă;

[X]b) .interzişii judecătoreşti nu pot dispune prin testament (nici personal şi nici prin

reprezentanţi);

[X] c). minorii care nu au împlinit 16 ani.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

190. Incapabili de a primi prin testament sunt:

[X] a. ) persoanele neconcepute la data deschiderii succesiunii;

[X] b.) persoanele juridice, dacă liberalităţile nu corespund scopului lor, determinat prin lege,

actul de înfiinţare ori statut;

c.) alienaţii şi debilii mintali, puşi în interdicţie printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

191. Dreptul de opţiune succesorală acordă moştenitorilor posibilitatea:

[X] a.) să accepte moştenirea, consolidând în acest mod dobândirea drepturile sale

succesorale;

[X] b.) să renunţe la moştenire, desfiinţându-se retroactiv dobândirea drepturilor succesorale

ale acestora;

[X] c. ) să-l exercite printr-un act juridic, într-un anumit termen prevăzut de lege.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

192. Dreptul de opţiune succesorală este:

a. ) un drept obiectiv;

[X] b.) un drept subiectiv care aparţine succesibililor;

[X] c.) născut la data deschiderii moştenirii.

193. Subiectul dreptului de opţiune succesorală este:

a). numai moştenitorul legal;

b). exclusiv, moştenitorul testamentar;

[X] c.) orice persoană care are vocaţie la moştenirea lăsată de defunct, în temeiul legii sau al

testamentului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

25

Page 26: Grile Drept Civil feaa

194. Calitatea de subiect al dreptului de opţiune succesorală pentru moştenitorii legali

aparţine:

a. ) numai moştenitorilor din clasa descendenţilor;

[X] b). tuturor moştenitorilor, indiferent de clasa din care fac parte;

c.) diferenţiat, după cum, chemarea la moştenire este universală, cu titlu universal sau

particular.

195. Cu toate că dreptul de opţiune succesorală aparţine tuturor moştenitorilor, la

aprecierea dreptului de opţiune exercitat trebuie să se ţină seama de:

[X] a.) ordinea claselor, în sensul că, dacă un moştenior în rang preferat acceptă succesiunea,

el îşi consolidează drepturile succesorale dobândite;

[X] b.) drepturile de opţiune ale moştenitorilor subsecvenţi sunt anihilate;

[X] c.) sunt desfiinţate drepturile succesorale ale moştenitorilor din clasele inferioare, pe care

aceştia le-au dobândit la data deschiderii succesiunii.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

196. Care este soluţia legală prevăzută de art. 692 din C. civ pentru cazul în care

titularul dreptului de opţiune succesorală decedează înainte de a-şi fi executat acest

drept subiectiv:

a.) dreptul de opţiune este preluat, în toate situaţiile, de soţul supravieţuitor;

[X] b.) dreptul de opţiune se transmite moştenitorilor săi;

c.) acest drept încetează odată cu moartea titularului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

197. Titularul dreptului de opţiune succesorală îşi manifestă voinţa în sensul:

[X] a. acceptării pure şi simple a moştenirii;

[X] b. acceptării sub beneficiul de inventar;

[X] c. renunţării la moştenirea lui „de cujus”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

198. Caracterele juridice ale dreptului de opţiune succesorală sunt:

[X] a. este un act juridic, în principiu indivizibil;

b. este una ct juridic irevocabil, în toate situaţiile;

[X] c. este un act juridic declarativ.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

26

Page 27: Grile Drept Civil feaa

199. Capacitatea legală necesară pentru exercitarea dreptului de opţiune succesorală

este:

a.) de exerciţiu restrânsă;

[X] b.) de exerciţiu deplină;

[X] c.) minorii sub 14 ani şi interzişii pot să exercite acest drept prin reprezentanţii lor legali

cu autorizarea prealabilă a autorităţii tutelare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

200. Ca măsură specială de protecţie, acceptarea minorilor, de orice vârstă sau a unei

persoane pusă sub interdicţie, va fi realizată:

[X] a.) în toate situaţiile, numai sub beneficiul de inventar;

b.) moştenirea se acceptă de reprezentantul legal, pur şi simplu;

c.) numai cu autorizarea autorităţii tutelare.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

201. Viciile voinţei în cazul actului juridic de opţiune succesorală sunt apreciate:

[X] a) conform C. civ numai sub aspectul dolului;

[X] b.) practica judiciară a optat pentru soluţia impusă de C. civ prin art. 699 privind viclenia

manifestată la acceptarea sau renunţarea succesiunii;

[X] c.) doctrina a admis că, în baza principiilor generale, actul juridic de opţiune sucesorală

este anulabil atât în caz de violenţă, dol sau eroare (când acestea au fost cauza impulsivă şi

determinantă a actului).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

202. Dreptul de a accepta succesiunea este:

a.) imprescriptibil;

b ) prescriptibil, în termenul general de prescripţie extinctivă de 3 ani;

[X] c.) prescriptibil printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

203. Care este situaţia moştenitorului care a fost împiedicat de a se folosi de dreptul de

opţiune succesorală, în termenul de 6 luni, prevăzut de art. 700 C. civ:

a.) pierde acest drept;

[X] b.) poate cere instanţei judecătoreşti prelungirea acestui termen;

[X] c) la cererea moştenitorului, pentru cazuri de forţă majoră, instanţa judecătorească poate

prelungi termenul de opţiune succesorală, cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârşit

împiedicarea.

27

Page 28: Grile Drept Civil feaa

204. Interdicţia pentru a exercita dreptul de opţiune succesorală anterior deschiderii

succeisunii generează:

a.) numai pentru acceptarea succesiunii;

b). numai pentru renunţarea la succesiune, conform interpretării restrictive a prevederilor

art. 702 C. civ

[X] c) interpretarea corectă a legii evidenţiază interdicţia pentru acceptarea şi renunţarea la

succesiune, înainte de deschiderea succesiunii;

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

205. Pentru copilul conceput înainte de deschiderea succesiunii, dar născut după

această dată, termenul pentru acceptarea succesiunii curge:

a.) de la data deschiderii succesiunii;

[X] b.) de la data naşterii;

[X] c.) numai dacă acest copil se naşte viu.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

206. Acceptarea pură şi simplă a moştenirii, poate fi:

[X] a.) voluntară;

[X] b.) expresă sau tacită;

[X] c.) forţată.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

207. Acceptarea pură şi simplă tacită impune aspectele:

[X] a.) succesibilul face un act pe care îl poate realiza numai moştenitorul.

[X] b.) succesibilul trebuie să realizeze un act din care neîndoielnic să rezulte intenţia sa de a

moşteni

c.) succesibilul face acte de conservare şi acte asimilate acestora.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

208. Obligaţia de a aprecia în concret dacă actul în cauză reprezintă sau nu o acceptare

tacitp, revine:

a.) autorităţii indicată expres în C. civ.;

b.) celorlalţi mostenitori cu care concură la succesiune succesibilul care pretinde că a

accptat moştenirea tacit;

[X] c.) instanţei judecătoreşti care va aprecia nu actul ca atare ci intenţia de acceptare pe care

o conţine.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

28

Page 29: Grile Drept Civil feaa

209. Jurisprudenţa a decis că are valoarea unei acceptări tacite:

[X] a). folosinţa efectivă a bunurilor succesorale;

[X] b ) plata impozitelor sau taxelor aferente;

[X] c). demersul făcut de succesibil pentru inventarierea bunurilor succesorale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

210. Pentru acceptarea forţată a moştenirii, legea civilă impune următoarele condiţii:

[X] a.) să existe o deţinere clandestină a bunurilor succesorale ca urmare a unor sustrageri sau

tărinuri;

b.) fapta succesibilă să constituie infracţiune;

[X] c.) frauda să fie săvârşită de un moştenitor

211. Acceptarea moştenirii sub beneficiul de inventar este:

[X] a.) avanatajoasă;

[X] b.) facultativă, astfel încât succesibilul poate opta pentru această formă de acceptare, sau

poate renunţa la succesiune;

[X] c.) este obligatorie, în situaţiile prevăzute expres în legea civilă.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

212. Condiţiile de formă ale acceptării moştenirii sub beneficiul de inventar constau în

următoarele:

[X] a.) realizarea acceptării printr-un act juridic solemn;

[X] b.) prezenţa la notarul public de la locul deschiderii succesiunii pentru a face o declaraţie

în acest sens;

[X] c.) inventarierea tuturor bunurilor succesorale anterior sau posterior declaraţiei notariale

menţionate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

213. Renunţarea la moştenire se face:

[X] a). numai printr-un act solemn, făcut la notarul public de la locul deschiderii succesiunii;

b.) renunţarea la moştenire poate fi expresă sau tacită;

[X] c.) renunţarea este în toate cazurile expresă.

214. Efectele juridice ale renunţării la moştenire sunt:

a.) renunţătorul este reprezentat de descendenţii săi care pot culege moştenirea în locul

acestuia;

[X] b) renunţătorul pierde partea sa de moştenire la care are dreptul şi de care profită

comoştenitorii;

c.) renunţătorul este obligat la plata taxelor legale pentru efectuarea procedurii succesorale

legale în cadrul căreia refuză succesiunea lui „de cujus”.

29

Page 30: Grile Drept Civil feaa

215. Art. 701 C. Civ permite renunţătorului să revină asupra renunţării la moştenire şi

să o retracteze în condiţiile:

[X] a.) prevăzute expres în norma juridică menţionată;

[X] b.)să nu fie expirat termenul de prescripţie pentru exercitarea dreptului de opţiune

succesorală;

[X] c ) moştenirea să nu fi fost între timp acceptată de alţi moştenitori ai defunctului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

216. Vocaţia succesorală legală este, în principiu:

[X] a). reciprocă;

[X] b). generală;

c). guvernată de principiul reciprocităţii care operează pentru toate persoanele fizice,

juridice şi chiar statul.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

217. Gradele de rudenie se stabilesc astfel:

[X] a). în linie dreaptă şi colaterală;

[X] b.) în linie dreaptă descendentă şi ascendentă în mod nelimitat în grad;

c.) în linie colaterală, vocaţia succesorală este de asemenea nelimitată în grad de rudenie.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

218.Vocaţia rudelor la moştenirea lui „de cujus” este concretă, în următoarele

împrejurări:

a.) rudele în linie dreaptă şi colaterale, pot moşteni în toate cazurile, prin efectul legii;

[X] b). vocaţia concretă este determinată prin devoluţiune legală, numai în ordinea chemării la

succesiune;

c.) nu interesează ordinea chemării la succesiune, ci doar acceptarea ei în termenul legal.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

219. Din punct de vedere juridic, nedemnitatea succesorală consistă în:

[X] a.) sancţiune civilă, care îl decade pe nedemn din dreptul de a culege moştenirea lui „de

cujus”;

[X] b). sancţiunea prevăzută imperativ în legea civilă de strictă interpretare;

[X] c.) sancţiunea care produce efecte legale doar în privinţa nedemnului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

30

Page 31: Grile Drept Civil feaa

220. Prevederile art. 655 C. civ au în vedere următoarele cazuri de nedemnitate:

a). atentat la viaţa rudelor lui „de cujus”;

[X] b.) acuzaţie capitală calomnioasă împotriva celui care lasă moştenirea făcută de

moştenitorul nedemn;

[X] c.) nerenunţarea de către nedemn a omului care l-a ucis pe „de cujus”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

221. Dreptul de a dispune prin acte juridice de bunurile care alcătuiesc patrimoniul

succesoral este în unele cazuri limitat de legiuitor din următoarele raţiuni:

[X] a.) de ordin moral;

[X] b.) de ocrotire a intereselor generale ale societăţii;

[X] c.) de protecţie, ale rudelor foarte apropiate ale lui „de cujus”;

222. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile care alcătuiesc o

succesiune sunt:

[X] a). interzicerea pactelor asupra succesiunilor nedeschise (viitoare);

b.) interzicerea vânzării bunurilor de către titular, în timpul vieţii sale, pentru a beneficia

de ele, la moartea acestuia, descendenţii săi;

[X] c.) interzicerea actelor juridice care încalcă rezerva succesorală.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

223. Legatul cu titlul universal, conform legii civile (art. 894 C. civ) are ca obiect:

a.) numai anumite bunuri ale lui „de cujus”;

[X] b.) o fracţiune a moştenirii;

[X] c.) o fracţiune din imobile sau mobile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

224. Legatarul cu titlul universal – la fel ca şi legatarul universal – este obligat:

a.) plăteşte datoriile în limita valorii bunurilor ce i-au fost testate;

[X] b.) la realizarea sarcinilor şi datoriilor succesiunii, însă în proporţie cu partea sa;

[X] c.) la plata legatelor particulare (singulare).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

225. C. civ. defineşte legatul cu titlu particular, astfel:

a.) este acela prin care unei persoane i se conferă de către testator vocaţie succesorală la

toate bunurile mobile şi imobile;

b.) este considerat legatul care are precizat prin testament dreptul legatarului numai la o

fracţiune din moştenire;

[X] c.) este orice legat care nu este universal sau cu titlu universal.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

31

Page 32: Grile Drept Civil feaa

226. În literatura de specialitate şi în practica judiciară sunt considerate ca fiind legate

cu titlu particular următiarele:

[X] a.) legatul unui bun determinat prin gen;

[X] b.) legatul unui bun cert şi determinat;

[X] c.) o succesiune cuvenită lui „de cujus”, nelichidată la decesul acestuia.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

227. Legatarul cu titlu particular va fi ţinut de plata datoriilor lui „de cujus” în

următoarele împrejurări:

[X] a). când în masa succesorală nu se mai găsesc alte bunuri decât cel legat;

[X] b.) când testatorul i-a impus anume plata unui datorii sau sarcini;

[X] c.) când legatul cu titlu particular are ca obiect un imobil grevat de o ipotecă.

228. Între cauzele care fac ineficiace un legat sunt:

[X] a). nulitatea;

[X] b.) revocarea şi caducitatea;

c.) dacă testatorul a ştiut că lucrul (bunul) de care dispune prin testament nu îi aparţine.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

229. În patrimoniul succesoral care se transmite moştenitorilor sunt cuprinse:

a. drepturile şi obligaţiile personale (nepatrimoniale) ce au aparţinut lui „de cujus”;

[X] b. numai drepturile şi obligaţiile cu un conţinut economic (patrimoniale);

[X] c. două laturi şi anume: activul moştenirii şi pasivul moştenirii.

230. Activul şi pasivul moştenirii sunt:

[X] a.) entităţi cu conţinut economic (patrimonial);

b.) entităţi cu conţinut nepatrimonial;

[X] c.) două laturi ale patrimoniului succesoral, după caz egale sau inegale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

231. Activul moştenirii cuprinde, în principiu:

a.) numai drepturi reale care au aparţinut lui „de cujus”;

b). exclusiv bunurile autorilui patrimoniului succesoral;

[X] c) toate drepturile reale şi de creanţă şi bunurile la care acestea se referă şi care au

aparţinut lui „de cujus”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

32

Page 33: Grile Drept Civil feaa

232. Conform legii următoarele drepturi deşi existente în patrimoniul lui „de cujus” nu

se cuprind în patrimoniul succesoral, deci în activul moştenirii:

[X] a). drepturile viagere (de creanţă) rezultând dintr-un contract de rentă viageră;

[X] b). drepturile reale principale viagere: uzul, uzufructul, habitaţia;

[X] c.) drepturile decurgând dintr-un contract de mandat.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

233. Pasivul moştenirii este o parte a patrimoniului succesoral care cuprinde:

a.) toate obligaţiile ce aparţineau lui „de cujus” indiferent de izvorul lor;

[X] b). obligaţiile (datoriile) şi sarcinile cu conţinut economic ale moştenrii;

c.) inclusiv, obligaţiile „intuitu personae” ale lui „de cujus”.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

234. Sarcinile moştenirii sunt:

[X] a.) anumite obligaţii privitoare la succesiune;

[X] b.) sarcini care se nasc în persoana moţştenitorilor la data deschiderii succesiunii;

[X] c.) sarcini care se nasc în persoana moştenitorilor după deschiderea succesiunii.

235. Indiviziunea poate rezulta din următoarele izvoare:

[X] a.) moştenirea (succesiunea);

[X] b.) comunitatea matrimonială;

[X] c.) contractul de vânzare cumpărare ori contractul de societate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

236. Literatura de specialitate consideră indiviziunea succesorală caracterizată de

următoarele trăsături:

a.) este o masă de bunuri transmisă moştenitorului lui „de cujus”;

[X] b) constituie o masă de bunuri transmisă către o pluralitate de moştenitori;

[X] c). moştenitorii coindivizari primesc din masa succesorală numai câte o cotă parte ideală

din drepturi asupra bunurilor, fără ca această cotă să fie concretizată în materialitatea ei.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

237. Principiile generale care guvernează potrivit C. civ, indiviziunea succesorală sunt:

[X] a.) nici un coindivizar nu are un drept exclusiv asupra unui anume bun din indiviziune;

b.) fiecare coindivizar dispune, conştient şi liber de moştenire;

[X] c.) fiecare coindivizar are un drept exclusiv asupra unei cote părţi care i se cuvine din

indiviziune.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

33

Page 34: Grile Drept Civil feaa

238. În situaţia în care un coindivizar a făcut un act de înstrăinare fără

consimţământul celorlalţi coindivizari, valabilitatea acelui act va depinde de:

[X] a.) rezultatul împărţelii;

[X] b). situaţia în care bunul înstrăinat va intra în lotul coindivizarului care l-a înstrăinat;

c) împrejurarea că bunul respectiv va intra în lotul altui coindivizar nu va afecta

valabilitatea actului.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

239. Actele de administrare sau conservare asupra unui imobil aflat în indiviziune

făcute de un coindivizar sunt apreciate de practica judiciară astfel:

[X] a.) sunt valabile deoarece profită şi celorlaţi coindivizari;

[X] b.) un coindivizar poate singur cere remedierea degradărilor unui bun indivizibil sau

despăgubit conform art. 998 C. civ;

[X] c.) în situaţia în care un coindivizar execută lucrări de reparaţii cu caracter de întreţinere

a unui bun indivizibil sau de sporire a confortului acestioa va dobândi, doar un drept de

creanţă, neafectând cu nimic cotele din dreptul de proprietate a coindivizarilor.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

240. Dreptul exclusiv al fiecărui coindivizar asupra cotei părţi ideale de dpret care i se

cuvine din indiviziune semnifică:

a.) acesta nu poate înstrăina această cotă dacă nu sunt de acord toţi coindivizarii;

[X] b) el este îndreptăţit la înstrăinarea acestei cote – păriţi fără consimţământul celorlalţi

coindivizari;

[X] c.) în urma înstrăinării prin acte cu titlu oneros sau gratuit între vii şi pentru cauză de

moarte, dobânditorul se subrogă în toate drepturile înstrăinătorului devenind coindivizar în

aceleaşi condiţii ca şi dispunătorul.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

241. Dreptul de a cere încetarea indiviziunii prin împărţeală (partaj) este:

a.) prescriptibil în 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

b.) prescris în termenul general de prescripţie extinctivă de 3 ani;

[X] c.) imprescriptibil din punct de vedere extinctiv.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

34

Page 35: Grile Drept Civil feaa

242. Deşi imprescriptibil sub raport extinctiv, dreptul de a cere împărţeala moştenirii

poate fi paralizat în următoarele împrejurări:

[X] a.) prin uzucapiune (prescripţie achizitivă);

[X] b). dacă unui din coindivizari exercită timp de 30 de ani o posesie utilă pentru sine asupra

unor bunuri ale moştenirii aflate în indiviziune;

c.) posesia utilă poate fi invocată de unii coindivizari indiferent de perioada de timp în

care a fost exercitată, dobândind proprietatea exclusivă asupra acelor bunuri.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

243.Caracterul imperativ al prevederilor art. 728 C. civ referitoare la

imprescriptibilitatea dreptului de a cere încetarea indiviziunii produce următoarele

consecinţe:

[X] a) este nulă dispoziţia testatorului prin care coindivizarii ar fi obligaţi să rămână în

indiviziune;

b.) este valabilă dispoziţia testamentară de a rămâne permanent în indiviziune, dacă nu se

opun moştenitorii;

[X] c.) este nulă convenţia coindivizarilor al cărui obiect ar fi renunţarea la dreptului de a cere

împărţeala.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

244. Împărţeala sau partajul succesoral este:

a.) cererea moştenitorului de a primi partea sa din succesiunea lui de cujus;

[X] b.) o modalitatea în care moştenitorii îşi realizează dreptul de a ieşi din indiviziune;

[X] c.) operaţiunea juridică prin care încetează starea de indiviziune, în sensul că bunurile

stăpânite pe cote părţi sunt trecute, potrivit întinderii acestuia în proprietatea exclusivă a

fiecărui coindivizar.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

245. Potrivit reglementărilor legale în vigoare pot cere împărţeala moştenirii:

[X] a.) condivizarii;

[X] b.) creditorii personali ai coindivizarilor;

[X] c.) procurorul, în conformitate cu art. 45 C. proc. Civ ca parte alăturată sau ca parte

principală în cazul apărării unor interese generale.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

246. Împărţeala (parjul) poate fi, din punct de vedere al căilor de realizare:

[X] a.) convenţională (voluntară, amiabilă);

[X] b) judecătorească;

c). de ascendent.

35