1. Criminologia este:a. o ştiinţă pur juridicăb. o ştiinţă pur socialăc. o ştiinţă socio-juridică.

2. Criminologia se caracterizează prin faptul că:a. studiază toate fenomenele socialeb. este autonomă în raport cu celelalte ştiinţe socio-juridicec. este descriptivă şi explicativă.

3. Criminologia se înrudeşte cu:a. dreptul penal şi criminalisticab. dreptul civil şi procedura civilăc. penologia şi sociologia.

4. Obiectul criminologiei îl reprezintă studiul:a. crimei, ca fapt individualb. criminalităţii, ca fenomen socialc. făptuitorului şi victimei faptei sale.

5. Scopul criminologiei:a. constă în sancţionarea tuturor celor care comit fapte reprobabile pentru societateb. este imediat şi mediatc. constă în stabilirea cauzelor care determină producerea criminalităţii.

6. Scopul general al criminologiei:a. constă în fundamentarea unei politici penale eficiente, în măsură să determine prevenirea şi combaterea fenomenului infracţionalb. constă în stabilirea cauzelor care determină producerea criminalităţii. c. este identic cu al celorlaltor ştiinţe juridico-penale.

7. Cauzele ce determină criminalitatea pot fii:a. endogene şi exogeneb. biologie şi psihologicec. numai sociologice.

8. Funcţiile criminologiei:a. constau în fundamentarea unei politici penale eficiente, în măsură să determine prevenirea şi combaterea fenomenului infracţionalb. constau în descrierea şi explicarea fenomenului infracţionalc. au rol profilactic (anticipativ) şi predictiv (preventiv).

9. Funcţia descriptivă:a. este cea mai importantă funcţie a criminologieib. demonstreză atât existenţa unor diferenţe semnificative între infractori şi non-infractori, cât şi evoluţia stării infracţionale pe un anumit teritoriu, într-o perioadă de timp datăc. utilizează conceptele operaţionale precum: mediul, terenul, personalitatea, actul.

10. Situaţiile precriminale pot fi:a. specifice sau periculoase în care ocazia nu trebuie căutată de infractorb. situaţii nespecifice sau amorfe în care ocazia trebuie căutată de infractorc. situaţii mixte sau intermediare în care, pe de o parte, situaţia este căutată, iar pe de altă parte există un stimul specific rezultat din presiunea exercitată asupra individului pentru a comite fapta.

11. Mediul social ca factor descriptiv:a. poate fii micro şi macrob. cel macrosocial se referă la familie, anturaj cel cultural şi politicc. cel micro poate fii ocazional, impus şi ales.

12. Funcţia explicativă:a. este cea mai importantă funcţie a criminologiei moderneb. utilizează conceptele operaţionale precum: mediul, cauza, condiţia, efectul, factorul, mobilul, indicelec. utilizează conceptele operaţionale precum: factor criminogen şi criminofeneza.

13. Funcţia predictivă:a. vizează anticiparea unor modificări cantitative şi calitative în dinamica fenomenului infracţional, atât în ceea ce priveşte tipologiile infracţionale, cât şi autorii implicaţib. conceptele operaţionale de ordin predictiv sunt: prezent, viitor, probabilitate, similitudine, extrapolare, hazard, risc, prognoză. c. utilizează formule matematice şi de statistică.

14. Funcţia profilactică:a. reprezintă scopul imediat al criminologieib. se materializează în sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalităţii, în înlănţuirea lor logică şi transpunerea acestora într-un sistem coerent de măsuri de prevenire şi combatere a fenomenului infracţionalc. conceptele operaţionale sunt: reacţie socială, control social, modelul clasic de prevenire, modelul social de prevenire, răspuns social, tratament, resocializare, reintegrare socială.

15. Criminalitatea poate fi:a. reală, aparentă şi legală.b. masculină şi femininăc. gravă, mijlocie şi uşoară.

16. Ramurile criminologiei sunt:a. internă şi internaţionalăb. clinică c. dinamică.

17. Mijloacele de luptă împotriva crimei şi a criminalităţii:a. sunt pur juridico-penaleb. sunt juridice şi empiricec. prin intermediul lor legiuitorul decide incriminarea sau modificarea sancţiunii penale a unui anumit comportament. 18. Identitatea dintre criminologie şi dreptul penal există sub aspectul:a. funcţiilor lor comuneb. instituţiilor lor comunec. sopului lor mediat identic.

19. Criminologia:a. influenţează dreptul penal privind incriminarea sau dezincriminarea unor fapteb. se subordonează dreptului penal, depinzând de acestac. are un scop şi funcţii proprii.

20. Izvoarele cercetării criminologice sunt:a. statisticile (interne şi internaţionale)b. studiile de cazc. sondajele (de victimizare, aoto-raportare şi de opinie).

21. Metodele utilizate în criminologie sunt:a. observaţiei şi experimentalăb. clinică şi comparativăc. chestionarul şi interviul.

22. Sunt adevărate afirmaţiile:a. metodele utilizate în criminologie sunt împrumutate de la alte ştiinţe, fără a fi adaptate obiectului de studiu al criminologieib. predicţia este o metodă, dar şi o funcţie a criminologieic. observaţia este şi metodă, dar şi o tehnică în criminologie.

23. Observarea ca metodă poate fii:a. empirică şi ştiinţificăb. directă şi indirectăc. globală şi parţială.

24. Experimentul, ca metodă în criminologie poate fi:a. de laborator şi de terenb. ante şi post factumc. provocat şi invocat.

25. Metoda clinică:a. este specifică criminologieib. cercetează cazul individual în scopul formulării unui diagnostic şi prescrierii unui tratamentc. nu operează cu variabile ci se bazează pe anamneză (istoria cazului sau studiul de caz).

26. Metoda tipologică:a. constă în descrierea unor tipuri particulare de criminali (de ocazie, profesionist, pasional, violent, escroc)b. conduce la stabilirea unei tipologii criminologice a actului infracţional.c. aceasta reprezintă şi o tehnică de lucru în criminologie.

27. Metoda comparativă:a. în aplicarea ei exclude utilizarea celorlaltor metodeb. presupune cel puţin trei elemente care urmează a fi comparatec. ea presupune existenţa antrerioară a anumitor criterii.

28. Metodele de predicţie:a. sunt strâns legate de funcţia predictivă a criminologieib. stabileşte evoluţia în timp a criminalitatii (dinamica sa)c.are un caracter accesoriu în criminologie.

29. Conceptul de criminologie:a. a fost stabilit de italianul Cesare Lombrosob. provine din limba geacă şi latinăc. a fost stabilit de Rafaele Garofalo.

30. Teoriile cauzalităţii în criminologie sunt:a. biologice b. Psihologice c. sociologice.

31. Cesare Lombroso este fondatorul teoriei:a. eredităţiib. biotipurilor criminalec. atavismului evoluţionist.

32. Omul atavic reprezintă:a. omul dezvoltat corespunzător epocii în care trăieşteb. omul subdezvoltat, cu stigmate înnăscutec. omul cu predispoziţii clare spre comiterea de fapte antisociale.

33. Lucrarea "L'uomo delinquente" (Omul delincvent) îi aparţine lui:a. Enrico Ferrib. Cesare Lombrosoc. Ralaele Garoffalo.

34. Termenul de "criminal înnăscut" a fost inventat:a. Lombrosob. Enrico Ferric. Darwin.

35. Teoria lui Lombroso se găseşte în teoriile:a. evoluţioniste ale lui Darwinb. recapitulaţiei a lui Haekelc. biotupurilor criminale.

36.Care dintre următoarele teorii aparţin curentului biologic:a. Teoria atavismului evoluţionist, teoriile "eredităţii"b. Teoriile biotipurilor criminale, constituţia biopsihologică şi inadaptarea socialăc. Teoria constituţiei delincvente, teoria freudiană.

37. Conceptul specific teoriei lui Lombroso este:a. omul se trage din regnul animnal şi are unele conduite specifice acestuiab. omul atavic este omul sălbatic, necivilizatc. omul devine un criminal el nu se naşte.

38. Studiile de arborele genealogic, pe gemenii monozigotici şi dizigotici şi cercetările de antropologie comparată sunt specifice teoriei:a. biotipurilor criminaleb. eredităţiic. freuidiene.

39. Teoriile biotipurilor criminale au clasificat tipul de criminal în:a. leptosom sau astenic, caracterizat prin trăsături longiline, umeri înguşti şi musculatură subdezvoltatăb. atletic, cu musculatură puternică, robust, prezintă o bună stabilitate psihologică dar ocazional poate deveni explozivc. picnic, scund şi rotund, cu tendinţe spre îngrăşared. displastic.

40. Teoria inadaptării sociale, potrivit lui Kinberg, are la bază ideea:a. inadaptarea reprezintă o incapacitate a individului de a reacţiona armonios la stimulii mediului căruia îi aparţineb. rezultatul acţiunii anumitor trăsături biologice ale individului îl determină să acţioneze la anumiţi stimului exteriori prin acte sancţionate de legea penalăc. inadaptabilul este un atavic.

41. Cromozomul crimei se regăseşte în structura:a. 46, XY b. 46, XX c. 46, XYY.

42. Din curentul psihologic fac parte următoarele teorii :a. biotipurilor criminale, a eredităţiib. freuidiene, a complexului de inferioritatec. psihomorală, a personalităţii criminale.

43. Sigmund Freud este fondatorul teoriei:a. eredităţii b. freuidiene c. psihomorală.

44. Teoria freuidiană are la bază următoarele argumente:a. inconştientul este partea invizibilă a „aisbergului”, care formează cel mai larg şi puternic sector al minţii noastreb. preconştientul care, deşi în mod normal este similar inconştientului, poate fi stimulat prin procesele gândirii şi deveni conştient.c. inconştientul cuprinde toate impulsurile instinctive ale omului şi memoria sa defulată.

45. Psihicul uman se divide, în opinia lui Freuid, în:a. Eul, Supereul şi Sineleb. Eul şi Sinelec. Supereul şi Sinele.

46. Eul reprezintă:a. conştiinţa de sine, nucleul personalităţii, în alcătuirea căreia intră cunoştinţele şi imaginea despre sine, precum şi atitudinile conştiente sau inconştiente despre cele mai importante interese şi valorib. conştiinţa morală şi constituie expresia existenţei individului în mediul social, purtătorul normelor etico-morale şi al regulilor de convieţuire socială.c. un complex de instincte şi tendinţe refulate, care are caracter apersonal şi nu este trăit în mod conştient.

47. Supraeul reprezintă:a. conştiinţa de sine, nucleul personalităţii, în alcătuirea căreia intră cunoştinţele şi imaginea despre sine, precum şi atitudinile conştiente sau inconştiente despre cele mai importante interese şi valorib. conştiinţa morală şi constituie expresia existenţei individului în mediul social, purtătorul normelor etico-morale şi al regulilor de convieţuire socială.c. un complex de instincte şi tendinţe refulate, care are caracter apersonal şi nu este trăit în mod conştient.

48. Sinele reprezintă:a. conştiinţa de sine, nucleul personalităţii, în alcătuirea căreia intră cunoştinţele şi imaginea despre sine, precum şi atitudinile conştiente sau inconştiente despre cele mai importante interese şi valorib. conştiinţa morală şi constituie expresia existenţei individului în mediul social, purtătorul normelor etico-morale şi al regulilor de convieţuire socială.c. un complex de instincte şi tendinţe refulate, care are caracter apersonal şi nu este trăit în mod conştient.

49. Răspundeţi cu adevărat sau fals:a. Eul este expus atacurilor din partea celor două puteri, ostile şi incompatibile: pulsiunile instinctive ale Sinelui şi cenzura exercitată de Supereub. Eul încearcă să echilibreze raportul dintre pulsiunile instinctive şi conştiinţa morală a individului, dând o formă acceptabilă dorinţelor Sinelui, astfel încât să le facă mai acceptabile pentru Supereu, într-un proces numit sublimarec. echilibrul se poate obţine, temporar, şi prin deturnarea de la scopul iniţial a impulsurilor transmise de Sine, în vederea eliberării energiilor latente (ex.: prin sport), în cadrul unui proces de compensared. când sublimarea şi compensarea nu reuşesc să producă echilibrul necesar, Supereul utilizează represiunea, determinând refularea în inconştient a instinctelor nedorite, unde vor rămâne până când vor găsi o ocazie să erupă în mod necontrolat, înlăturând barierele impuse de Eu şi Supereu. Aceste răbufniri ale Sinelui pot lua forme dintre cele mai diferite, de la cele benigne (ex.: ticurile verbale, de gestică ori comportamentale) până la manifestările periculoase, violente.

50. Alfred Adler este iniţiatorul conceptului de:a. complex de inferioritateb. sublimare şi compensarec. nevroze şi psihoze.

51.Sunt adevărate afirmaţiile:a. sentimentul de inferioritate al individului declanşează dorinţa acestuia de a-şi depăşi condiţia proprie, în contextul unor relaţii de compensare sau supracompensareb. când individul devine conştient de carenţele sale, încearcă să le compenseze ajungând uneori la supracompensare.c. în cazul în care deficienţa nu este depăşită, sentimentul de inferioritate obligatoriu dege-nerează în complex de inferioritate.

52. Conform cercetătorilor, instinctele înnăscute ale omului sunt:a. de apărare şi de simpatieb. de apărare, conservare, simpatie şi de reproducerec. de conservare, asociere şi reproducere.

53. Trăsăturile frecvent întâlnite la infractori sunt:a. egocentrismul şi labilitatea psihicăb. agresivitatea şi indiferenţa afectivăc. personalitate adaptabilă uşor la stimulii externi.

54. Teoriile sociologice admit ca şi cauze ale criminalităţii următorii factori:a. endogeni b. Exogeni c. endogeni şi exogeni.

55.Care dintre următoarele şcoli şi teorii aparţin curentului sociologic privind cauzalitatea în criminologie:a. legea termică a criminalităţii, şcoala sociologică (teoria lui Durkheim), şcoala mediului social, şcoala interpsihologică, biotipurile criminaleb. teoria sociologică multifactorială, şcoala ecologică de la Chicagoc. teoria "asociaţiilor diferenţiate", învăţarea socială a comportamentului delincvent

56.Care dintre următoarele şcoli şi teorii aparţin curentului sociologic privind cauzalitatea în criminologie:a. teoria "conflictului de cultură", teoria "subculturilor delincvente"b. teoria anomiei sociale, teoria "oportunităţii diferenţiate" (eşecul social), complexelor de inferioritatec. teoria apartenenţei sociale (legăturii sociale), teoria rezistenţei la frustrare (autostăpânirii).

57. Sunt false afirmaţiile:a. vârsta nu este considerată că ar avea o mare influenţă în comiterea crimeib. anotimpul determină un impact important asupra criminalităţiic. eterogenitatea socială determinată de imigrare, nu poate conduce la discriminare, inegalitate socială şi violenţă.

58. În opinia lui Ferri cum se clasifică a factorii criminogeni:a. antropologici (endogeni)b. fizici sau cosmo-telurici (climatul, anotimpurile, condiţiile atmosferice, etc.)c. factorii mediului social: densitatea populaţiei, familia, educaţia, opinia publică, producţia industrială, alcoolismul, organizarea economică şi politică, etc.d. psihologici.

59. Conform teoriei apartenenţei sociale (legăturii sociale), legătura socială include următoarele aspecte:a. ataşamentul b. respectul şi acceptarea scopurilor (obiectivelor) convenţionale ale societăţii globalec. implicarea şi credinţa în validitatea regulilor morale şi socialed. dorinţa omului de a evolua.

60. Ataşamentul reprezintă:a. aderarea individului la un grup de persoaneb. acceptarea normelor sociale şi dezvoltarea conştiinţei sociale individuale şi grija faţă de alte fiinţe umanec. o trăsătură de caracter a oamenilor slabi, care au nevoie de ajutor.61. Care sunt tendinţele actuale în criminologie?a. impactul criminalităţii transnaţionale (crima organizată şi terorismul)b. integrarea culturală internaţională şi criminalitateac.victima în complexul lege penală - infracţiune - pedeapsă.

62. Factorii criminogeni sunt:a. cei care generează criminalitatea la nivel micro şi macrob. endogeni şi exogenic. numai sociologici.

63. Factorii economici consideraţi a avea un conţinut criminogen pronunţat sunt:a. industrializarea şi şomajulb. nivelul de trai şi crizele economicec. rata natalităţii.

64. Factori demografici consideraţi a avea un conţinut criminogen pronunţat sunt:a. şomajul şi urbanizareab mobilitatea socială şi urbanizareac. rata natalităţii.

65. Factori socio-culturali consideraţi a avea un conţinut criminogen pronunţat sunt:a. familia, nivelul de instruire şcolară, religiab. starea civilă, impactul activităţilor din timpul liber, impactul mijloacelor de informare în masăc. discriminarea, specificul naţional, toxicomania, profesia şi revoluţia.

66. Factorii politici consideraţi a avea un conţinut criminogen pronunţat sunt:a. războiul b. Revoluţia c. terorismul.

67. Criminalitatea este:a. un fenomen social cu profunde rădăcini în istoria şi evoluţia umanităţiib. un fenomen individual ce cuprinde faptele indivizilor care, cu vinovăţie, săvârşesc acţiuni ori inacţiuni care prezintă pericol social, fapte interzise de legea penalăc. numai un fenomen colectiv.

68. Personalitatea este:a. un concept operaţional de ordin descriptiv care înfăţişează rezultatul unui proces de adaptare a fiinţei umane la lume, cu scop de conservare şi dezvoltareb. consecinţa procesului interacţionist prin care infrastructura biologică a fost grefată cu principalii vectori sociali, un rezultat al interacţiunii dialectice dintre ansamblul caracteristicilor organizării interne a individului (factorii endogeni) şi ansamblul factorilor mediului social (factorii exogeni)c. un concept specific criminologiei.

69. Sunt adevarate afitmatiile:a. personalitatea umană nu este doar consecinţa eredităţii, interacţiunile dintre individ şi mediu răsfrângându-se asupra componentelor personalităţiib. in cadrul procesului de socializare, de maturizare biologică şi socială, omul nu îşi modelează personalitatea c. procesul de socializare modelează un tip de personalitate definit prin unicitate şi originalitate şi care exprimă, într-un mod constant, durabil şi predictibil, un amplu repertoriu de atitudini, opinii şi acţiuni compatibile cu modelul cultural şi normativ al societăţii respective.

70. Adaptarea pasivă la mediu este:a. cu scop de conservareb. cu scop de dezvoltarec. este operată de reflexe şi instincte care sunt precumpănitor ereditare.

71. Adaptarea activă la mediu este:a. cu scop de conservare şi dezvoltareb. operată de voinţa organizată a caracterului, luminată de învăţare şi inteligenţă şi controlată de emoţii şi sentimentec. superioara adaptarii pasive.

72. Din punct de vedere criminologic, cea mai importantă componentă a personalităţii este:a. caracterul, a cărui descifrare şi valorificare poate avea un rol deosebit în prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, precum şi în tratamentul şi resocializarea infractorilorb. temperamentulc. comportament sau conduita.

73. Maturizarea poate fi:a. doar biologicab. biologica si/sau socialac. un proces de dezvoltare şi împlinire venit dinspre esterior spre interior.

74. Personalitatea este:a. o structură staticăb. una dinamicăc. un concept despre care se ştie că se formează până în jurul vârstei de 35 de ani şi continuă să evolueze în timp, într-un ritm care depinde de relevanţa factorilor exogeni.

75. Reacţia socială antiinfracţională a cunoscut urmatoarele modele:a. represivb. preventivc. mixt.

76. Modelul de reactie sociala represiv a imbracat urmatoarele forme:a. răzbunarea privata nelimitatab. răzbunarea privata limitatac. compoziţiunea sau regula talionului.

77. Fondatorul modelului preventiv de reactie sociala este:a. Enrico Ferrib. Cesare Lombrosoc. Rafaelle Garofalo.

78. Care dintre urmatoarele masuri reprezinta alternative la sanctiunile traditionaliste de drept penal:a. avertismentul penalb. amânarea nelimitată a pronunţării sentinţeic. măsuri de compensare a victimei.

79. Prevenirea criminalităţii:a. este o preocupare recenta a societatii omenestib. poate fi generala sau specialac. se face doar ante factum.

80. Modelele de prevenire a criminalităţii sunt: a. clasic

b. social c. situational.

81. Modelul social de prevenire a criminalitatii are urmatoarele forme:a. general si specialb. primar, secundar si tertiarc. măsuri de securitate.

82. Măsuri de securitate ca forme ale modelului situational de preventie sunt:

a. măsuri prin care ţintele devin mai dificile, măsuri prin care se înlătură ţinteleb. măsuri de înlăturare a mijloacelor de comitere a infracţiunilorc. supravegherea tehnică.

83. Măsuri care influenţează costurile şi beneficiile infractorilor ca forme ale modelului situational de preventie sunt:

a. marcarea proprietăţiib. supravegherea tehnică si asigurarea supravegherii zonalec. măsuri prin care se înlătură ţintele.

84. Resocializarea infractorului:

a. este un proces educativ, reeducativ şi de tratament aplicat persoanelor condamnate penalb. prin resocializare se urmăreşte readaptarea infractorilor la sistemul de norme şi valori general acceptate de societate, în scopul reintegrării sociale a acestora şi prevenirii recidiveic. vizeaza doar persoane care au comis o infractiune.

85. Sunt adevarate afirmatiile:a. resocializarea vizează persoane care au săvârşit deja o infracţiuneb. resocializarea are drept scop imediat prevenirea recidivei, deci reprezintă o componentă a prevenirii generalec. metodele resocializării sunt: educarea, reeducarea şi tratamentul.

86. Criminologia clinică:

a. se concretizează în examinarea multidisciplinară a cazului individual si pe formularea unui diagnostic, a unei ipoteze asupra conduitei ulterioare b. se concretizează in luarea unei decizii asupra tratamentului ce se va aplica infractorului, în scopul resocializării acestuia şi prevenirii recidiveic. impune necesitatea examenului medico-psihologic.

87. Primele realizări ale criminologiei clinice au avut loc:a. în America Latină şi în ţările anglo-saxoneb. in SUAc. in Rusia.

88. Examenul de personalitate cuprinde:a. un examen cu privire la personalitatea inculpatului şi o anchetă referitoare la situaţia socială materială şi familială a acestuiab. un examen medical si unul medico-psihologicc. declaratii anterioare ale faptuitorului.

89. Starea periculoasă a infractorului poate fii:a. cronică (permanentă)b. iminentă

c. starea periculoasa cronica poate fi caracterizată ca o stare de criză, de frământări, a individului care şi-a propus să comită o faptă pedepsită de lege.

90. Criminologii clinicieni utilizează un evantai larg de tehnici de investigare cum sunt: a. ancheta socială, observarea directăb. examenul medical, psihiatric şi psihologic, interviul clinic aprofundatc. testele psihologice proiective şi de sinceritate, studierea documentelor referitoare la delincventul respectiv.

91. Diagnosticul criminologic:a. se realizează în trei etape succesive: aprecierea capacităţii infracţionale, evaluarea inadaptării sociale şi aprecierea stării periculoase b. este specific criminologiei clinicec. are la baza dosarul de personalitate al infractorului si ancheta sociala.

92. Programe de tratament specific criminologiei clinice sunt:a. numai psihanalizab. psihoterapia raţionalăc. psihoterapii colective.

93. Prin noţiunea de victimă se intelege:a. o persoană care suferă de pe urma unui agent victimizatorb. o persoana care suporta actiunea unui factor victimizatorc. o persoană fizică ce a suferit material sau moral (sau numai sub unul dintre cele două aspecte) de pe urma unei acţiuni sau inacţiuni voit criminale a unei (sau a altor) persoane fizice.

94. Principalele tipologii victimale sunt:

a. victimele nevârstnice – cele mai expuse violenţelor psihice şi fiziceb. femeile – expuse mai ales la crime de ordin sexualc. imigranţii – pentru că nu cunosc bine limba, legile şi obiceiurile locului.

95. Principalele tipologii victimale sunt:

a. minorităţile etnice – mai ales în ţările în care nu sunt protejate legislativeb. indivizii normali, dar cu o inteligenţă scăzutăc. indivizii (temporar) deprimaţi.

96. Factorii victimologici sunt:a. biologici b. socialic. factori psihologici.

Care sunt intelesurile posibile ale notiunii de crima- (Pag.4)a) sensul comun b) sensul penal c) sensul criminologic 2. Ce desemneaza notiunea de criminalitate la modul general- (pag.13)Noţiune – desemnează la modul general ansamblul faptelor penale comise într-un spaţiu si într-o perioadă de timp determinate3. Cate categorii de criminalitate se cunosc dupa criteriul obiectiv al acestora- (pag.14)1) Criminalitatea reală ; 2)Cifra neagră a criminalitaţii ; 3)Criminalitatea aparentă (sau relevată) ; 4)Criminalitatea legală (sau judecată).4. Care sunt tehnicile de cercetare criminalstica pentru a determina valoarea necunoscutei din ecuatia criminalitatii- (pag.18)1. Anchetele de auto-confesiune ;2. Anchetele de victimizare.5. Ce reprezinta criminalitatea aparenta- (pag.19)1 totalitatea infractiunilor descoperite de politie 2 totalitatea infractiunilor sesizate de mass-media 3 totalitatea infractiunilor pentru care victimele s-au adresat politiei Ans :1 6. Care sunt faptele penale ce fac parte din criminalitatea legala- (pag.21)3) Criminalitatea legală (sau judecată) totalitatea infractiunilor pentru care s-au pronuntat hotarari de condamnare ramase definitive 7. Care sunt categoriile de mijloace utilizate in “lupta impotriva criminalitatii- (pag.24)Categoriile de mijloace folosite in lupta impotriva criminalităţii:a) mijloacele juridice – totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal.mijloacele empirice – ansamblul practicilor institutionale care au ca scop combaterea si prevenirea criminalitaţii8. Ce reprezinta volumul criminalitatii- (pag.26)Rata criminalitatii la 100 000 de locuitori9. Care sunt tipurile de descriere in dinamica privitoare la criminalitate- (pag.26)-eficienta, rationalitate, oportunitate, utilitate, finalitate,etc10. Ce vizeaza etiologia criminala- (pag.27)- explicatiile pozitiviste, cele sociologice si cele psihologice sau multifactoriale11. Ce se urmareste prin cunoasterea dinamica- (pag.28)Urmăreşte întelegerea proceselor ce însoţesc trecerea la actul criminal , mecanismele interne ale acestuia.12. Ce presupune cunoasterea axiologica- (pag.29)Urmăreşte să stabilească , pe baza unor criterii ştiinţifice , valoarea mijloacelor aplicate in lupta împotriva fenomenului crirminal.13. In ce consta metoda inductiva ca procedeu de cercetare criminological- (pag.30)- constă în ansamblul procedeelor prin care gândirea trece de la particular la general.14. Care sunt etapele metodei empirice ca procedeu de cercetare criminological- (pag.31)se disting trei etape :observarea faptelor, inducţia ipotezei şi verificarea experimentală15. Caer sunt particularitatile metodei empirice in cercetarea criminological- (pag.32)1. Observarea faptelor ;

2. Verificarea experimentală16. Care sunt principalele tehnici pe care se bazeaza metoda cantitativa in cercetarea criminological- (pag.33)a)tehnicile macrocriminologice b)tehnicile microcriminologice17. Ce reprezinta tehnicile macro-criminologice de cercetare- (pag.34)- sunt procedee care permit obţinerea de date cu privire la criminalitate, măsurarea acesteia.a)staticile criminale b)estimarile privind costul crimeic)tehnicile de evaluare a cifrei negre18. Care sunt factorii obiectivi sau involuntari care produc efecte asupra datelor statistice in criminology- (pag.35)Factori obiectivi care concurează la vicierea statisticilor:- modificări intervenite în legislaţie ;- modificări intervenite în sistemele de înregistrare şi prelucrare a datelor, eventualele erori materiale în înregistrare ;- fluctuaţiile intervenite in activitatea organelor represive.Factori subiectivi :- falsificarea datelor pur şi simplu;- prezentarea trunchiată a datelor şi punerea in lumină cu precădere a anumitor cifre ;- campaniile anti-x infracţiune.19. Care este scopul cercetarii criminologice- (pag.38)a) Scopul imediat – cunoaşterea fenomenului criminal în toată complexitatea lui, prin stabilirea cauzelor şi condiţiilor care îl determină si respectiv favorizează, precum şi a proceselor care îl caracterizează.b) Scopul mediat – stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate în practica anticriminală, pentru limitarea fenomenului criminal şi a consecinţelor acestuia

1. Criminologia este stinta care studiaza:- infractiunile, din punct de vedere strict legalist.1 - determinismul, cauzele si conditiile criminalitatii.2- mecanismele de prevenire si combatere a criminalitatii.32. Coordonarea, cooperarea, confruntarea si prezentarea sistematica a rezultatelor diferitelor stiinte criminologice apartin:- criminologiei generale.1- criminologiei clinice.2 3. Studiul multidisciplinar al cazului individual si formularea unui diagnostic, pronostic si, eventual, tratamentul asupra unui de;icvent defineste:- criminologia generala.1- criminologia clinica.24. Incercuiti cifrele din dreptul urmatoarelor elemente ce intra in obiectul analitic al Criminologiei, in functie de criteriul la care se incadreaza fiecare in parte:NiveleInterpretativ Descriptiv Explicativ- mediul 1 2 3- criminalitatea 1 2 3- factorul criminogen 1 2 3- actul criminal 1 2 3- reactia sociala 1 2 3

- victima 1 2 3- terenul 1 2 3- cauza criminogena 1 2 35. In care din urmatoarele situatii s-a regasit M.C., care a comis o infractiune de delapidare din banii si bunurile aflate in gestiunea sa de serviciu:- specifica sau particulara.1- amorfa.2- mixta sau intemediara.3- cu caracter subiectiv.46. Situatia in care, exista ocazia, de a comite infractiunea, este:- amorfa.1- specifica sau periculoasa.2- cu caracter subiectiv.37. Faptul ca T.C. cauta ocazia favorabila de a realiza un furt din locuinte apartine de:- situatia amorfa.1- situatia periculoasa.28. Un tanar, provenit dintr-o familie destramata s-a raliat la o banda de cartier cu care, intr-o noapte, pe la orele 24:00, violat o tanara care a trecut, singura, prin parcul in care se gaseau respectivii tineri.Analizand cele de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul fiecarei variante de raspuns, la care acestea se incadreaza obiectului Criminologiei, dupa criteriul descriptiv si cel al situatiei prezente:- micromediu.1- mediu ecologic.2- mediul acceptat.3- mediul de referinta.4- situatia amorfa.5- situatia specifica sau periculoasa.6- situatia cu caracter subiectiv.79. Intemeietorii Criminologiei, ca stiinta distincta, sunt de facto:- Emile Durkhaim.1- Enrico Ferri.2- Cesare Lombroso.3- Raffaele Garofalo.4- Segmund Freud.5

Grile criminologie : ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) În câte categorii se împarte criminalitatea şi care sunt acestea ?1. descoperită;2. obişnuită.

2) Identificaţi un concept al criminologiei din situaţiile expuse:1. urmărirea penală;2. criminalitatea.

3) În ce constă rolul ştiinţei criminologice ?1. să stabilească sancţiuni şi să aplice pedepse;2. să explice stările psihice de conştiinţă emoţională sau pasională.

4) Care din expresiile de mai jos reprezintă o categorie a criminalităţii ?1. nelegală;2. legală.

5) Criminalitatea – concept de bază al criminologiei se mai poate clasifica în:1. preferată;2. ocultă.

6) Precizaţi, care din expresiile de mai jos reprezintă un concept ştiinţific al „funcţiei explicative” al criminologiei:1. indice criminogen;2. infracţiuni.

7) Funcţia profilactică presupune:1. aplicarea unor metode de asigurarea prevenţiei generale şi speciale;2. examinarea unor situaţii statistice.

8) Care din factorii menţionaţi mai jos influenţează criminalitatea:1. mediu medical;2. mediu uman;

9) Ce rol are „victima” sau persoana care a suferit în urma comiterii crimei ?1. cauzal;2. lipsit de interes.

10) În ce constă „funcţia discriptivă” a Criminologiei ?1. studierea cauzelor crimei;2. tragerea la răspundere penală a infractorilor.

11) Identificaţi din funcţiile de bază ale Criminologiei ?1. predictivă;2. generală.

12) Apreciaţi care din expresiile de mai jos semnifică „funcţia descriptivă” a criminologiei:1. cunoaşterea criminalităţii, felului crimelor;2. investigarea situaţiilor concrete de conflicte criminale.

13) Care dintre expresiile de mai jos semnifică una din categoriile cu care operează criminologia, ca ştiinţă:1. criminalitatea reală; 2. criminalitatea preferată.

14) Identificaţi expresiile care semnifică factorii de mediu care influenţează criminalitatea:1. factorii de natură economică;2. factorii de mediu acvatic.

15) Funcţia „descriptivă” a Criminologiei mai constă în:1.corelarea datelor dintre criminalitate şi alte fenomene social economice (crize economice, de tranziţie);2. cercetarea faptelor prevăzute de legea penală şi aplicarea de sancţiuni.

16) „Reacţia socială” sau „practica anticriminală” concept de bază al criminologiei se caracterizează prin:1. dezaprobarea sau protestul social juridic (măsuri preventive, de tratament medical);2. lipsa de acţiune faţă de fenomenul criminal.

17) Care sunt conceptele cu care se operează în Criminologie, în cadrul „funcţiei descriptive” ?1. mediul (geografic, general, personal);2. spaţiul cosmic.

18) La ce trăsături se referă „Personalitatea” concept cu care se operează în cadrul „funcţiei descriptive” ?1. inteligenţa, temperament, caracter;2. alte trăsături psiho-umane.

19) Ce semnifică „termenul ereditar” concept cu care se operează în cadrul „funcţiei descriptive” a Criminologiei ?1. Globul pământesc, ţara, regiunea, oraşul;2. natura biologică în care s-a constituit individul.

20) În ce constă rolul Ştiinţei Criminologiei referitor la conceptul esenţial al Criminologiei „Crima”?1. de a explica condiţiile, cauzele împrejurările favorizatoare ale săvârşirii faptelor comise de criminali;2. de a cerceta direct şi a lua măsurile de tragere la răspundere penală a acestora.

21) Cu ce concepte ştiinţifice operează „funcţia predictivă” ?1. prezentul;2. trecutul.

22) Cu care din concepte operează „funcţia predictivă” ?1. viitorul;2. prevenţia.

23) Prin ce se manifestă în mod frecvent criminalitatea în rândul minorilor ?1. cruzime;2. fapte de o violenţă medie sau fără violenţe.

24) În ce constă activitatea unor infractori de profesie sau de obicei ?1. frecventarea lăcaşelor de cultură;2. manifestări subculturale prin folosire de limbaj specific tatuaje cu specificaţii psihice sau psihologice (sataniştii).

25) Identificaţi factorul predispezant în cazul crimei din motive sexuale:1. pedofilia; 2. incestul.

26) Prin ce se caracterizează faptele din domeniul criminologiei:1. toate sunt prevăzute şi sancţionate penal;2. faptele care nu întrunesc elementele constitutive de infracţiune.

27) Care dintre expresiile folosite mai jos semnifică unul din conceptele cu care operează „funcţia profilactică” ?1. forma represiunii penale;2. exercitarea efectivă a represiunii penale.

28) Care sunt factorii de mediu care influenţează criminalitatea ?1. mediul tehnic;2. mediul uman.

29) Cu ce concepte ştiinţifice operează funcţia predictivă ?1. prognosticul criminogen;2. prognosticul sportiv.

30) Care din factorii subiectivi, menţionaţi mai jos, influenţează sau dirijează o activitate de natură infracţională în funcţie de mobilul faptei?1. răzbunarea;2. realizarea unui scop justiţiar.

31. Precizaţi dacă obiectul criminologiei priveste:1. studiul fenomenului criminalităţii şi al etiologiei sale2. studiul mijloacelor tehnico-ştiinţifice de investigare şi metode tactico-penale de cercetare pentru identificarea făptuitorului

32. Răspundeti prin DA sau NU: Criminalitatea este un fenomen exclusiv juridic ce constă într-un ansamblu de crime ce au avut loc într-o ţară (regiune) şi într-un timp dat

33. Stabiliţi dacă afirmaţia este falsă (F) sau adevarată (A): Criminalitatea ocultă este alcătuită din totalitatea faptelor penale, comise efectiv într-o perioadă de timp şi într-un anumit spaţiu sau teritoriu.

34. În ce constă rolul ştiinţei criminologice1. să stabilească sancţiuni şi să aplice pedepse2. să explice stările psihice de conştiinţă emoţionala sau pasională.

35. Identificaţi expresia care reprezintă un factor ce influentează criminalitatea:1. mediul politic2. mediul sportiv3. mediul medical

36. Alegeţi varianta exactă: Criminalul alienat se caracterizează prin:1. inteligenţă2. tulburări grave psihice

37. Caracteristica fenomenologică a criminologiei vizează:1. anticiparea stării, evoluţiei şi dinamicii fenomenului infracţional2. explicarea cauzelor reale şi a condiţiilor ce conduc la criminalitate3. studierea şi consemnarea datelor privind volumul criminalităţii într-o ţară, regiune, oraş, sau într-un timp anume dat.

38. Criminologia:1. este una şi aceeaşi ştiinţă cu criminalistica2. este o ştiinţă diferită de criminalistică, fără a exista nici un fel de asemănări între ele3. este o ştiinţă diferită de criminalistică, dar are multe elemente de conexiune cu aceasta.

39. În ce constă rolul ştiinţei criminologiei referitor la conceptul esenţial al criminologiei – „crima” 1. de a explica condiţiile, cauzele, împrejurările favorizatoare ale săvârşirii faptelor comise de criminali2. de a cerceta direct şi a lua măsurile de tragere la răspundere penală a acestora.

40. Prin ce se caracterizează faptele din domeniul criminologiei1. toate sunt prevăzute şi sancţionate/sancţionabile penal2. ele nu întrunesc în totalitate elementele constitutive ale unei infracţiuni.

41. Criminalitatea, în funcţie de modul de operare, cunoaşte două mari categorii. Acestea sunt:1. criminalitatea masculină şi criminalitatea feminină2. criminalitatea de „grup” şi criminalitatea individuală3. criminalitatea organizată şi criminalitatea neorganizată.

42. Criminalul de ocazie:1. este individul normal, lipsit de factori patologici criminali, ale cărui acte delictuale sunt realmente întâmplatoare2. este individul care săvârşeşte acte delictuale de o excepţională creativitate şi de o periculozitate ridicată, fiind foarte inteligent şi operativ3. este individul bolnav psihic, ale cărui fapte sunt realmente întâmplatoare.

43. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F): Sub raport cantitativ, criminalitatea feminină este mult mai redusă decât cea masculină.

44. Prin ce se manifestă în mod frecvent criminalitatea în rândul minorilor1. prin cruzime2. prin fapte de o violenţă medie sau fără violenţă.

45. Care din factorii subiectivi menţionaţi mai jos, influentează sau dirijează o activitate de natură infracţională în funcţie de mobilul faptei1. răzbunarea2. realizarea unui scop justiţiar.

46. Identificaţi expresia care semnifică una din funcţiile de bază ale criminologiei:1. explicativă2. negativă.

47. Care este metoda generală de investigare în criminologie1. metoda medicală2. metoda psihologică.

48. Cauzele delincvenţei juvenile pot fi considerate:1. disfuncţiile în procesul complex de socializare şi disfuncţiile în procesul de control social2. numai disfuncţiile în procesul de integrare socială3. toate disfuncţiile menţionate.

49. Răspundeţi prin DA sau NU: Funcţia descriptivă a criminologiei constă în studierea şi consemnarea datelor privind volumul criminalităţii într-o ţară, regiune, oraş, într-un timp anume dat (un an, deceniu etc).

50. Care dintre expresiile folosite mai jos semnifică unul din conceptele cu care operează funcţia profilactică1. forma represiunii penale2. exercitarea efectivă a represiunii penale.

51. Criminalitatea:1. este un fenomen social2. este în exclusivitate un fenomen juridic3. este în exclusivitate un fenomen antisocial.

52. Care din expresiile de mai jos semnifică una din metodele generale de investigare a criminologiei1. statistică2. chimică.

53. Care sunt conceptele cu care se operează în criminologie în cadrul „funcţiei descriptive”1. mediul (geografic, general, personal)2. spatiul cosmic.

54. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F): Criminalul de obicei este acel individ care prezintă o rezistenţă scăzută în a comite răul, el opunându-se legii aproape tot timpul, ramânând influenţat şi fidel conduitei infracţionale anterioare.

55. Criminalul din obicei:1. prezintă o rezistenţă scăzută în a comite raul, opunându-se legii aproape tot timpul2. nu rămâne fidel conduitei infracţionale anterioare3. comite, de regulă, fapte grave cum sunt omorurile, violurile, etc.

56. Criminalitatea:1. este un fenomen repetabil şi persistent2. este un fenomen sistematic3. este un fenomen ce nu poate fi cuantificat.

57. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se împarte în:1. criminalitate ocultă şi criminalitate ilegală2. criminalitate reală, criminalitate descoperită şi criminalitate ocultă3. doar în criminalitate reală şi criminalitate legală.

58. Criminologia se află în strânsă legătura cu:1. dreptul penal, dreptul procesual penal şi criminalistica2. cu dreptul penal şi matematica3. cu dreptul penal, criminalistica şi dreptul penal internaţional.

59. Funcţiile criminologiei sunt:1. funcţia descriptivă, explicativă şi predictivă2. doar funcţia profilactică şi cea descriptivă3. toate funcţiile menţionate.

60. Criminalitatea minorilor şi tinerilor din societatea noastră poartă denumirea de:...

61. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F): Funcţia predictivă este destinată anticipării evoluţiei şi dinamicii fenomenului infracţional.

62. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F): Principala lucrare a lui Rafaele Garofalo, intitulată „Criminologia” a fost publicată pentru prima dată în 1995, ulterior fiind revizuită şi republicată.

63. Precizaţi care din expresiile de mai jos reprezintă un concept ştiinţific al „funcţiei explicative” a criminologiei:1. indice criminogen2. infractiune.

64. Ce rol are victima sau persoana care a suferit în urma comiterii crimei1. cauzal2. lipsit de interes.

65. Criminalitatea:1. este un fenomen repetabil şi persistent2. este un fenomen sistematic3. este un fenomen ce nu poate fi cuantificat.

66. Caracteristica metodei sociologice este observatia care poate fi….....…si…….…….

67. Ca mijloace şi tehnici de investigare, în metoda statistică se folosesc statisticile oficiale ale………….., ……………………,……………………………..; statistici ştiinţifice efectuate de……………………… ori alte persoane din organizaţii sociale.

68. Criminogeneza se referă la …………….. şi …………criminalităţii.

69. Conceptul de factor criminogen reprezintă elementul de determinare a actului criminal care reprezintă de fapt…………………………………...

70. Criminologia pune la dispoziţia dreptului procesual penal……………., ………… şi ………….. referitoare la conţinutul fenomenului infracţional care servesc la remodelarea procesului penal în funcţie de starea criminalităţii şi de necesitatea combaterii sau prevenirii acestui fenomen.

71. Răspundeţi cu DA sau NU: Practicienii au definit criminologia „ca fiind ştiinţa ce studiază fenomenul social al criminalităţii în scopul prevenirii şi combaterii acestuia.”

72. Domeniul criminologiei îl constituie:1. în exclusivitate faptele consacrate de legea penală ca infracţiuni2. şi alte fapte ce nu sunt infracţiuni, în sensul legii penale.

73. Răspundeţi cu adevarat (A) sau fals (F): Criminalitatea reprezintă totalitatea crimelor comise într-un loc şi timp determinat.

74. Conceptele cu care se operează în cazul funcţiei descriptive a criminologiei sunt:1. factorul criminogen şi criminogeneza2. mediul, personalitatea şi actul penal.

75. Mediul social, ca şi concept cu care operează funcţia descriptivă a criminologiei, vizează:1. mediul general şi mediul personal 2. mediul familial şi mediul geografic.

76. Funcţia profilactică a criminologiei, operează cu următoarele concepte:1. forma represiunii penale şi forma prevenţiei speciale2. pronosticul criminogen şi riscul.

77. În categoria metodelor generale de investigare în criminologie includem:1. metoda studiului de caz 2. metoda tipologică 3. metoda sociologică.

78. Potrivit studiilor efectuate, s-a constatat:1. femeia este mai puţin criminală decât bărbatul2. este la fel de criminală ca şi bărbatul3. femeia este mai criminală decât bărbatul.

79. Săracii:1. deţin ponderea în fenomenul criminalităţii2. nu deţin ponderea în fenomenul criminalităţii3. deţin ponderea doar în anumite fapte penale.

80. În criminologia modernă, în scopul cunoaşterii fenomenului criminalităţii, a crimei şi criminalului, au fost adoptate şi folosite o serie de metode specifice cum ar fi: metoda studiului de caz, metoda tipologică...................

81. Crimele contra persoanei vizează atentate la:........................... 82. Infracţiunile specifice tulburărilor de sexualitate sunt: 1. incestul 2. Voilul 3. pedofilia.

83. Criminalitatea:1. este un fenomen social, juridic şi unitar2. este un fenomen persistent şi nerepetabil.

84. Metoda principală a criminologiei are la bază:1. observaţia 2. raţionamentul inductiv.

85. Răspundeţi cu DA sau NU: Dacă în trecut victima era considerată a avea un rol favorizant în comiterea infracţiunii, astăzi victima este considerată ca fiind persoana inocentă, căzută în mâinile criminalului.

86. Funcţia descriptivă a criminologiei:1. asigură studiul statistic al stării şi dinamicii fenomenului infracţional2. explică cauzele reale care conduc la criminalitate.

87. Răspund penal:1. minorul până la 14 ani2. minorul între 14-16 ani, necondiţionat3. minorul între 14-16 ani cu dovada discernamântului.

88. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se clasifică în:1. criminalitate reală şi criminalitate legală2. „cifra neagră” şi criminalitatea descoperită 3. toate.

89. Sunt considerate infracţiuni de mare violenţă:1. omorul, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte şi înşelăciunea2. pruncuciderea, violul şi omorul3. toate.

90. Infracţiunile care se comit mai puţin de către femei sunt:1. infracţiuni de pruncucidere şi furturi de bijuterii2. tâlhăriile şi furturile prin escaladare3. furturi de îmbrăcăminte, comiterea manoperelor avortive.

91. Criminalii din obicei comit adesea infracţiuni de tipul:1 furturilor de autoturisme2. omoruri3. violuri.

92. Raportat la funcţia predictivă, criminologia operează cu o serie de concepte ca:…

93. Funcţia descriptivă operează cu următoarele concepte: ……..

94. Funcţia explicativă a criminologiei operează cu:1. noţiunea de factor criminogen2. forma prevenţiei speciale.

95. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F): Unul din conceptele cu care operează funcţia profilactică este acela de indice criminogen.

96. Criminalitatea ca fenomen, a apărut:1. încă din societatea primitivă2. mai târziu, odată cu descompunerea societăţii primitive.

97. Răspundeţi cu adevarat (A) sau fals (F): Factorii individuali de criminalitate de natură ereditară sunt factorii biopsihologici şi factorii biologici criminogeni.

98. În categoria infracţiunilor comise de minori, ponderea cea mai mare o au:1. infracţiunile patrimoniale2. infracţiunile ce aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială3. infracţiunile de violenţă.

99. Sub aspect calitativ:1. femeile săvârşesc infracţiuni mai puţin grave decât cele săvârşite de bărbaţi2. diferenţierea în acest sens nu este foarte netă3. nu s-a realizat nici un studiu în acest sens.

100. „Cifra neagră” se plasează între:1. criminalitatea reală şi cea legală2. criminalitatea reală şi cea descoperită3. între criminalitatea reală şi criminalitatea ocultă.

101. La baza metodei sociologice stă:1. observaţia2. personalitatea3. factorul ereditar.

102. Personalitatea este un concept cu care operează funcţia descriptivă a criminologiei şi se referă la:

103. Raportat la funcţia profilactică, criminologia operează cu concepte ca:

Subiecte criminologie 2011

1. Definiţia şi caracterizarea criminologiei.2. Apariţia şi evoluţia criminologiei.3. Obiectul de studiu al criminologiei.4. Scopul criminologiei.5. Funcţiile criminologiei. Funcţia descriptivă.6. Funcţiile criminologiei. Funcţia explicativă.7. Funcţiile criminologiei. Funcţia predictivă.8. Funcţiile criminologiei. Funcţia profilactică.9. Importanţa şi justificarea studiului criminologiei.10. Clasificarea criminalităţii.11. Ramurile criminologiei.12. Mijloacele de luptă împotriva crimei şi a criminalităţii.13. Raporturile dintre criminologie, dreptul penal şi politica penală.14. Raportul dintre criminologie şi criminalistică.15. Raportul dintre criminologie şi ştiinţa penitenciară.16. Raportul dintre criminologie şi sociologia penală.17. Cercetarea fundamentală în criminologie. Etapele cercetării. Nivelele profunzimii cercetării.18. Cercetarea aplicată în criminologie.19. Izvoarele cercetării criminologice.20. Metodele cercetării criminologice. Observarea.21. Metodele cercetării criminologice. Experimentul.22. Metodele cercetării criminologice. Metoda clinică.23. Metodele cercetării criminologice. Metoda tipologică.24. Metodele cercetării criminologice. Metoda comparativă.25. Metodele cercetării criminologice. Metode de predicţie.26. Tehnici de cercetare criminologică. Observarea.27. Tehnici de cercetare criminologică. Chestionarul.28. Tehnici de cercetare criminologică. Interviul.29. Tehnici de cercetare criminologică. Tehnica documentară.30. Tehnici de cercetare criminologică. Tehnicile secundare.31. Orientarea biologică. Teoria atavismului evoluţionist.32. Orientarea biologică. Teoriile eredităţii.33. Orientarea biologică. Teoriile biotipurilor criminale.34. Orientarea biologică. Constituţia biopsihologică şi inadaptarea socială.35. Orientarea biologică. Teoria constituţiei delincvente.36. Orientarea psihologică. Teoria freudiană.37. Orientarea psihologică. Teorii psihanalitice post-Freudiene.38. Orientarea psihologică. Teoria psihomorală.39. Orientarea psihologică. Teoria personalităţii criminale.40. Orientarea sociologică. Şcoala cartografică.41. Şcoala sociologică. Teoria lui Durkheim.42. Orientarea sociologică. Şcoala mediului social.43. Orientarea sociologică. Şcoala interpsihologică.44. Orientarea sociologică. Teoria sociologică multifactorială.45. Teorii sociologice moderne. Modelul consensual.46. Orientarea sociologică. Şcoala ecologică de la Chicago47. Orientarea sociologică. Curentul culturalist. Cele trei teorii.

48. Orientarea sociologică. Curentul funcţionalist. Cele două teorii.49. Orientarea sociologică. Teoriile controlului (autocontrolului) social. Cele două teorii.50. Orientarea sociologică. Tendinţe actuale în criminologie. Modelul conflictual. Caracterizare. Evaluarea critică a modelului conflictual.51. Orientarea sociologică. Bazele istorice ale teoriilor modelului conflictual. Marxismul şi şcoala economică.52. Orientarea sociologică. Curentul interacţionist.53. Orientarea sociologică. Criminologia "reacţiei sociale".54. Orientarea sociologică. Criminologia "radicală" sau "critică".55. Orientarea sociologică. Tendinţe actuale în criminologie. Schimbarea socială şi criminalitatea. Integrarea culturală şi criminalitatea.57. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Macrocriminologia. Probleme în clasificarea factorilor criminogeni.58. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Macrocriminologia. Factori economici.59. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Macrocriminologia. Factori demografici.60. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Macrocriminologia. Factori socio-culturali.61. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Macrocriminologia. Factorii politici.62. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Microcriminologia. Personalitatea infractorului. Conceptul de personalitate a infractorului.63. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Microcriminologia. Formarea personalităţii infractorului.64. Cauzele fenomenului social al criminalităţii. Microcriminologia. Situaţia preinfracţională şi mecanismul trecerii la act.65. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Modelul represiv.66. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Modelul preventiv.67. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Doctrina "apărării sociale".68. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Influenţa criminologiei asupra modelelor de politică penală.69. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Tendinţa represivă, neoclasică.70. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Tendinţa moderată.71. Reacţia socială împotriva criminalităţii. Regionalizarea dreptului penal internaţional şi cooperarea în materie penală.72. Prevenirea criminalităţii. Importanţă şi justificare.73. Modele de prevenire a criminalităţii. Modelul clasic.74. Modele de prevenire a criminalităţii. Modelul social.75. Modele de prevenire a criminalităţii. Modelul situaţional.76. Resocializarea infractorului. Conceptul de resocializare a infractorului.77. Criminologia clinică. Definiţie. Apariţia şi evoluţia criminologiei clinice.78. Criminologia clinică. Starea periculoasă a infractorului.79. Criminologia clinică. Diagnosticul criminologic.80. Criminologia clinică. Programe de tratament.81. Noţiunea de victimă. Apariţia şi evoluţia victimologiei.82. Principalele tipologii victimale.83. Victimizarea femeii, a copilului şi a persoanelor în vârstă.84. Autovictimizarea. Sinuciderea, formă extremă a victimizării.85. Definiţia, caracterizarea victimologiei şi tipuri de victimologie.86. Factori victimologici.87. Cazuri de victimizare.88. Devictimizarea.