grile cardio.docx

Download grile cardio.docx

Post on 14-Apr-2018

218 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    1/67

    Teste grila - Cardiologie

    1. CS.Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelorcordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui:

    A.

    Cardiomiopatie dilatativa

    B. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita difuza

    2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stnga cudiminuarea volumului sistolic:

    A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita

    3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice nurma fibrozei accentuate:

    A. Cardiomiopatie dilatativaB. Cardiomiopatie hipertroficaC. Cardiomiopatie restrictivaD. Infarct miocardicE. Miocardita

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    2/67

    4. CS. Principala veriga patogenetica n dezvoltarea cordului pulmonar croniceste:

    A. Hipertensiunea arterialaB.

    Hipotensiunea arteriala

    C. Hipertensiunea pulmonaraD. Cresterea presiunii venoaseE. Nici una din aceste variante

    5. CS. Profilaia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta nurmatoarele, cu exceptia:

    A.

    Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare

    B. Aplicarii terapiei trombolitice ct mai precoceC. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritmD. Corectiei dereglarilor volumului de snge circulantE. Administrarii de agenti vasopresori

    6. CS. n socul cardiogen, Dopamina n doze mici nu provoaca:A. Dilatarea arterelor coronarieneB. Dilatarea arterelor cerebraleC. Dilatarea arterelor renaleD. Stimularea receptorilor dopaminergiciE. Stimularea alfa receptorilor

    7. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stnga:A. TuseaB. HemoptiziaC. Dispneea

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    3/67

    D. AsteniaE. Respiratia Cheyne-Stokes

    8. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa:A. Cianoza rece si generalizataB. Edeme generalizateC. IcterD. Hipertensiunea arterialaE. Hipertensiunea venoasa

    9. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:A. Turgescenta jugularelorB. Accentuarea pulsatiei arterelor carotideC. Accentuarea pulsatiei arterelor femuraleD. Absenta pulsatiei pe arterele radialeE. Pulsatia venelor membrelor inferioare

    10. CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHAA. TahicardiaB. DispneeaC. BradicardiaD. AsteniaE. Tusea

    11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica n capilarelepulmonare:

    A. Analgezice opioideeB. Diuretice

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    4/67

    C. AdrenomimeticeD. BronholiticeE. Antiinflamatoare nesteroidene

    12. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale:A. Stenoza aorticaB. Hipertensiunea arterialaC. Ateroscleroza coronarianaD. Cardiomiopatia hipertroficaE. Hipertireoidia

    13. CS. Localizarea tipica a durerii anginoaseA. PrecordialB. EpigastruC. RetrosternalD. InterscapularE. Umarul stng

    14. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma n acces de angina pectoralaeste:

    A. Unda P bifazicaB. Modificarile segmentului STC. Unda P negativaD. Modificarile segmentului PQE. Modificarile complexului QRS

    15. CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, n caz de:A. Infarct miocardic acut

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    5/67

    B. Angina pectorala instabilaC. Hipertensiune arteriala sistemicaD. Endocardita infectioasaE. Tulburari severe de ritm cardiac

    16. CS. Creatinfosfochinaza, n infarctul miocardic acut se majoreaza:A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal n 1-2

    zile

    B. La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n3-5 zile

    C.

    La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n5-7 zile

    D. La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal n 2 zileE. Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal n 2

    zile

    17. CS. Cea mai efectiva metoda a nlaturarii durerii n infarct miocardic acut este:A. Administrarea nitratilorB. Analgezice neopioideeC. Anagezice opioideD. NeuroleptanalgeziaE. Administrarea beta-adrenoblocantelor

    18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiuniiarteriale sistolice si diastolice mai mult de:

    A. 130/80mmHgB. 140/90mmHgC. 150/100mmHgD. 160/100mmHg

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    6/67

    E. 155/110mmHg19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arterialediastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru:

    A.

    Hipertensiunea arteriala gradul I

    B. Hipertensiunea arteriala gradul IIC. Hipertensiunea arteriala gradul IIID. Hipertensiune arteriala sistolica izolataE. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic

    20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lungn tratamentul hipertensiunei arteriale:

    A. Manifestari alergiceB. VasculiteC. Nefrita interstitialaD. GinecomastieE. Diminuarea libidoului

    21. CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard:A. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimiiB. Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecineC. Limitarea dilatarii acute a corduluiD. Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi

    ventriculi

    E. Functia de pompa22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategiatratamentului prezinta:

    A. Valvuloplastia cu balon;B. Tratamentul cu anticoagulante;C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor;

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    7/67

    D. Comisurotomia pe cord nchis;E. Comisurotomia pe cord deschis;

    23. CS. Simptomul cel mai frecvent n clinica miocarditei de orice etiologie este:A. Dispneea;B. Cardialgia;C.

    Palpitatiile;D. Sincopa;

    E. Fatigabilitatea24. CS. Debutul reumatismului articular acut apare:

    A. La 1-5 saptamni de la o infectie streptococica faringianaB. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectiaC. La 2-3 luni dupa gripaD. La 1 an de la nceputul manifestarilor sindromului articularE. La 2-3 ani dupa herpesul suportat

    25. CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeazaprin:

    A.

    Caracterul "migrator" al poliartriteiB. Afectarea asimetrica a articulatiilor mariC. Afectarea simetrica a articulatiilor miciD. Durata durerilor mai mult de 4 saptamniE. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni

    26. CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin:A. Leucocitoza neutrofila;B. Anemia hipocroma;C. VSH 60-80 mm/ora;D. Leucopenia moderata;E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG.

    27.

    CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor:A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismuluiB. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismuluiC. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptocociciD. Nu se modifica n dinamicaE. Nu este criteriu de diagnostic

    28. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulI este:

    A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si

    micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 minD. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

    29. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulII este:

    A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    8/67

    C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) simicsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

    D. Decaderea unor impulsuri atriale, n timp ce celelalte sunt conduseE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

    30. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradulIII este:A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.

    B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si

    micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / minD. Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE. Devierea axei electrice cordului spre stnga

    31. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadieneprezinta:

    A.

    Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intensB. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

    normale

    D. Angina poate fi prezenta si n repaosE. Angina lipseste

    32.

    CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadieneprezinta:

    A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intensB. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

    normale

    D. Angina poate fi prezenta si n repaosE. Angina lipseste

    33. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadieneprezinta:

    A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

  • 7/27/2019 grile cardio.docx

    9/67

    B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

    normale

    D.

    Angina poate fi