Au fost de toate! Zâm -bete, naºteri, cãsãtorii, decese, pri-etenii, conflicte, despãrþiri, drame,cutremure, zãpezi, flori, pãsãri cã -lã toare, îngrijorare, nedreptate, la -crimi. Starea generalã de sãrăcie,lipsa locurilor de muncã, consec -venta ignoranþã a guvernanþilor dea apela la soluþii pentru stopareajafului adus bogãþiilor ºi resurselorþãrii, lipsa de respect pentru drep-turilor elementare ale românilor,sunt doar câteva din trãsãturileesen þiale ce ar putea caracteriza a -nul ce acum ne pãrãseºte! O luptãgeneralã a fost totul: cei bogaþi s-aucãznit din rãsputeri sã nu piardã dinceea ce au ºi dacã se poate sã de -vinã ºi mai bogaþi, iar cei sãraci audevenit ºi mai sãraci, zbãtându-seîn fel ºi chip sã existe de azi pemâine. "Ne chinuim sã existãm,domnule primar..., nu avem denici unele, nu mai ºtim încotro s-oluãm... ºi cât o mai dura, Doam -ne?", îmi declarau majoritateacelor ce veneau la audienþe. Aºaam putea defini ceea ce a fost ºisperãm sã se curme, sã nu se maiîntâmple.

Nici aici, în viaþa primã -riei, instituþie ce trebuie sã fie înslujba oraºului ºi a oamenilor deaici, lucrurile nu au stat "pe roze"!Veniturile bugetare au devenit dince în ce mai mici, cauza fiind stareaaccentuatã de sãrãcie ºi potenþialuleconomic în continuare scãzut. Înaceste condiþii singura cale de re -zolvare a problemelor importanteºi de a finanþa investiþii de anver -gu rã, a constituit-o fondurile euro -pene. Am înþeles asta ºi am pusmare accent pe elaborarea a câtmai multe proiecte. Trebuia par -cur sã ºi învinsã o adevãratã "in gi -ne rie" de reguli ºi condiþii impuse,o legislaþie ostilã, fluctuantã, cudese modificãri, modificãri cedetermi nau, de cele mai multe ori,în toc mirea de noi ºi stufoase docu-mentaþii. Ar mai trebui amintiteignoranþa ºi chiar reaua intenþie ainstituþiilor guvernamentale carene controleazã sau (ºi) ne daudiferite avize.

Cu toate acestea, am reuºitsã câºtigãm o serie întreagã de pro -iecte ºi, dupã cum ne-a comunicat

Consiliul Judeþean, oraºul Mizileste pe primul loc în cadrul judeþu-lui ca numãr de proiecte câºtigate.Dar ºi în aceastã situaþie sunt pro -bleme. Una ar fi aceea cã specificulportofoliului de proiecte nu þinecont de realitatea, necesitãþile strin-gente ºi implicit de prioritãþile exis-tente. Proiecte pentru investiþii înunitãþi de producþie care sã creezelocuri de muncã nu au fost nicio-datã, iar cele destinate investiþiilorîn infrastructurã au fost foarte pu -þine, iar acum au dispãrut în totali-tate. O altã problemã o constituiefinanþarea proiectelor câºtigate. Pelângã partea de cofinaþare, care deregulã este foarte micã, dar care laproiecte cu valori de milioane deeuro se ridicã la sume destul demari. Datoritã condiþiilor ºi regu -lilor impuse, pentru unele proiecteprimim finanþarea europeanã nu -mai dacã achitãm noi (ºi facem înprealabil dovada existenþei înbuget a sumelor necesare) dinbugetul propriu valoarea proiecte -lor respective. Rãutãcioasã regulã,care favorizeazã municipiile careau putere economicã mare, decibugete substanþiale ºi nu oraºelesãrace. De amintit este ºi faptul cãTVA-ul pe care ºi noi suntemobligaþi sã îl plãtim, se întoarcedupã un an sau chiar doi. Acestecheltuieli produc "gãuri" în bugete,pertrurbând cadenþa celorlaltechel tuieli.

În aceste condiþii am ape -lat la împrumuturi bancare ca sin-gurã soluþie. Aºa am reuºit sã sus -þinem derularea în condiþii normalea proiectelor. Lista acestor proiecteîn derulare o sã facã obiectul unuiarticol separat. Nu am sã enumãrceea ce s-a reuºit sã se facã pe par-cursul acestui an, pentru simplulmotiv cã preocupãrile noastre seîndreaptã spre ce mai avem defãcut, ºi nu spre altceva.

Sunt multe de spus în le -gãturã cu ceea ce se întâmplã înviaþa oraºului, a dumneavostrã ºi acelor care lucrãm aici. Încã traver-sãm o perioadã total anormalã, cuanomalii fel de fel, cu o legislaþieoarbã la realitãþi, necesitãþi, soluþii.Dar despre toate astea o sã mai dis-cutãm. Când am început sã vã scriuaceste rânduri, intenþia mea a fostsã încerc sã va adresez câteva gân-duri de bine acum în prag de nouan.

A mai trecut un an!Indiferent de vârstã, pro -

bleme, stare de spirit, în aceastã pe -

rioadã, când au mai rãmas câtevazile din calendar, simþim ceva deo -sebit. Simþim sfinþenia sãrbãtorilor,frumuseþea colindelor, puritateazãpezii. Când ninge, se decretezãstarea generalã de copilãrie. Ca orecompensã pentru regretul sfârºit-ului de an, pentru necazuri, nedrep-tãþi, primim forme concrete alebucuriei de a fi!

Sunt multe neajunsuri,lipsuri, incertitudini, lipsã de spe -ranþã, dar fiecare primim într-unfel special sãrbãtorile. Este ca ºiatunci când într-un moment de su -pãrare primim în vizitã pe cinevadrag ºi reuºim sã ne detaºãm bruscdin starea aceea, bucurându-ne sin-cer! Nu cer nimãnui sã ignoregravitatea problemelor pe care leare, ci doar sã încerce sã se gân-deascã la faptul cã Dumnezeu ne-adat în aceastã perioadã din an tainasãrbãtorilor pentru astfel de tre-buinþi. Niciun sfânt pe care acum îlsãrbãtorim, nu a avut o viaþã feri -citã, plinã de huzur. Fericirea lor afost credinþa ºi apropierea de ade-vãrul suprem ºi astfel, s-au dum-nezeit ºi au devenit Sfinþi!

Sã nu uitãm cã în aceastãperioadã se naºte Iisus! Sã neamintim de învãþãturile, patimile ºimenirea mântuirii lui! Sã ne amin -tim de toate astea, sã ascultãm co -linde, sã trimitem sincere gânduride bine celor de lângã noi, chiar ºicelor potrivnici, ori duºmanilor.Este calea sigurã de a-i face maibuni, de a cunoaºte adevãrul dinnoi ºi de a ne respecta!

Vã urez din tot sufletulsãnãtate, motive de zâmbet, liniºte,speranþã!

Sã fie mai bine în vieþiledumneavoastrã, sã vã bucuraþi detot ce viaþa are bun ºi frumos, de totce Dumnezeu ne-a lãsat!

La mulþi ani!

Emil PROŞCANDecembrie 2012

Consiliul Local, angajaþii PrimãrieiMizil ºi redacþia publicaţiei"Poºtalionul" vã doresc ca

Naºterea Domnului sã vã luminezesufletele ºi casa,

colindele ºi datinile strãmoºeºti sã vã gãseascã alãturi de cei dragi

ºi împreunã, sã deschideþi poarta cãtre un An Nou plin de

bucurii ºi împliniri!La mulþi ani!

Rezultatelor scrutinului electoral pentru alegerea Parlamentului

României din 09.12.2012 în MizilSENATU.S.L -

4.359 de voturi - 63,46 %P.P-D.D -

945 de voturi - 13,76%A.R.D -

933 de voturi - 13,59%P.R.M -

255 de voturi 3,71 %P.P.P.S -

48 de voturi - 0,070 %P.S.D.M -

22 de voturi - 0,032 %U.D.M.R -

14 voturi - 0,021 %P.P - 13 voturi - 0,019 %

CAMERADEPUTAÞILOR

U.S.L - 4.426 de voturi - 64,43 %

P.P.-D.D - 919 de voturi - 13,37%

A.R.D - 883 de voturi - 12,85 %

P.R.M - 149 de voturi - 2,16 %

Prezenþa la urne în oraºul Mi -zil la alegeri a fost de 6.869ale gători, realizând un pro-cent de 52,48 %.

LA MULTI ANI!

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Anul IX / Nr. 97 / decembrie 2012 www.primaria-mizil.ro

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiA mai trecut un an!

Pagina 2

Vouã copii vreau sã vã spun,Ca sã o ºtiþi mereu,

Cã va veni un om mai bunTrimis de Dumnezeu.

Iisus îl cheamã ºi mai ºtiuCã-n iesle s-a nãscut,

Numãrãtoarea anilor de-acum,De-atunci a început.

A fost ºi va veni mereuMie bunicii-mi spun,

Copil trimis de Dumnezeu,La noi, când e Crãciun.

Zâmbetul Lui de sãrbãtoriPe toþi ne va atinge,

ª-om deveni nemuritoriMãcar atunci când ninge!

În ziua nopþii de Crãciun,S-o ºtiþi copii mereu,

Ni se va naºte gândul bunDin gând de Dumnezeu.

Aº vrea sã-l mângâi pe Iisus,Ca astfel sã cunoascã,

Sã povesteascã acolo Sus,De lumea omeneascã.

Sã spunã Sus cã suntem buni,ªi harnici ºi cuminþi

Dar, cã avem ºi noi nevoiªi multe suferinþi.

Sã spunã despre ochii triºti,De palmele crãpate,

De aºteptãrile din noi,Ce sunt tot mai deºarte.

Sã spunã Sus lui DumnezeuCã-n lumea pãmânteascã,Nu totu-i alb ºi bun mereu

ªi sã ne... mântuiascã! Emil Proºcan

Pentru fiica mea, Alina.

Nr. 97 / decembrie 2012

RUGĂ

1 Decembrie - o zi de oînsemnãtate deosebitã, emoþie,patriotism, reculegere, o zi încare cinstim memoria înain ta -ºilor, a fãuritorilor statului ro -mân, a celor ce au luptat pentruþarã, neam ºi tricolor. Pe 1Decembrie 1918, s-a înfãptuitcel mai important evenimentdin istoria României - UnireaTransilvaniei cu patria mamã, oîmplinire a dorinþelor românilorce au locuit între graniþeleDaciei.

1 Decembrie 2012 -românii de pretudindeni au ser-bat România - pentru cã aºa

cum spunea marele nostru poetMihai Eminescu: "patriotismulnu este numai iubirea pãmântu-lui în care te-ai nãscut ci, maiales, iubirea trecutului, fãrã decare nu existã iubire de þarã".

Nici mizilenii nu s-aulãsat mai prejos, au fost pre -zenþi într-un numãr destul demare la festivitatea ce a avutloc în centrul oraºului. În semnde omagiu ºi respect, au fostdepuse la statuia eroilor, co -roane de flori de cãtre: Primãrieºi Consiliu Local, Jandarmerie,Poliþie, instituþiile de învã þã -mânt, partidele politice, Aso -ciaþia Cultul Eroilor "ReginaMaria" (filiala Mizil) ºi Aso -ciaþia "Aurel Vlaicu" (filialaMizil).

În des chi derea festi -vitãþii, domnul primar a vorbitdepre în sem nãtatea acestei zile

s p u n â n dp r i n t r ealtele: "Esteo zi încãr-catã cu toa tesentimentelelu mii, astãzimai mult caori când, tre-buie sã nemândrim cãsuntem ro -

mâni. Sun tem un po por bun,corect, brav, care a sãrit mereuîn ajutorul celor neajutoraþi,suntem popo rul care a inventatdoina ºi cu vântul dor, s-adescoperit faptul cã la noi înRomânia, a apãrut pentru primadatã viaþa, noi sun tem aceia, înfaþa cãrora mulþi ar trebui sã seîncline. Po porul nos-tru a trecut prinmulte greutãþi ºi asuportat multe ne -dreptãþi dar s-a în c ã -pãþânat sã existe ºiindiferent de ce se vaîntâmpla, va exista".

Importanþaacestei zile a fostsubliniatã ºi dedoam na Alina Apos -tolescu - profesor deistorie la Liceul Teh -

nologic, ulterior, ele ve aleLiceului Teo retic "GrigoreToci lescu" au in tonat cântecepatriotice iar fe tele din An -samblul popular "Poieniþa" carefiinþeazã în ca drul CentruluiCultural "Adrian Pãunescu", auinterpretat o suitã de dansuripopulare. Ca de fie care datã, afost alãturi de noi ºi AmaliaUruc care a cântat emo þionantºi impecabil ca de obicei.

Salutãm prezenþa dom-nilor Vlad Cosma ºi RaduOprea, care au dorit sã fie alã-turi de mizilenii care au do veditcã ºtiu sã-ºi respecte ºi sã-ºiomagieze þara ºi istoria.

La mulþi ani, România,La mulþi ani, români!

1 DECEMBRIE - LA MULŢI ANIROMÂNIA, LA MULŢI ANI ROMÂNI!

Reporter: O carierã im -pre sionantã, medic de 30 de ani,17 ani cadru didactic la U.F.M.,aþi profesat la cele mai bune spi-tale bucureºtene fiind ºi ºef desecþie la Spitalul Ministerului deInterne, spuneþi-ne vã rog careeste cea mai frecventã greºealã înautomedicaþie!

Dr. Florian Bucovici: Înprimul rând trebuie sã înþelegemcã medicina nu e fãcutã din sim p -tome ci din boli - dacã vom tratanumai simptomele, asta nu în -seamnã cã tratãm boala. Cea maifrecventã greºealã este aceea cãpacientul se adreseazã direct far-macistului ºi se întâmplã deseorica farmacistul, sã-i recomandemedicamente care de cele maimulte ori, nu au legãturã directãcu boala respectivã. Sau pur ºisimplu citesc articole în mass-media, considerã cã simptomelebolii descrise li se potriveºte ºiastfel ajungem la tratamentul"dupã ureche" care are ca rezultatagravarea bolii - este pãcat sã nejucãm cu sãnãtatea noastrã, în

contextul în care avem posibili-tatea, sã beneficiem de un diag-nostic ºi un tratament corect.

R.: Care este opinia dvs.vizavi de folosirea beþiºoarelor deurechi?

Dr.F.B.: Cel mai indicat,ar fi sã evitãm pãtrunderea uneicantitãþi mari de apã iar beþi -ºoarele de urechi cu care riscãmsã îndesãm dopul de cearã (dacãexistã), sã fie înlocuite de prosop,toaleta urechii efectuându-se printamponare.

R.: Una din bolile se -zonului rece, este otita - cum semanifestã ºi cum poate fi depis-tatã de pacienþi?

Dr.F.B.: Simptomulprin cipal este durerea care poatefi ºi pulsatilã la care se adaugã ostare generalã alteratã (febrã,hipoacuzie), în funcþie de gravi-tatea ei se poate complica cu osupuraþie auricularã, perforaþiamembranei timpanale etc.

R.: Ce complicaþii potapãrea în urma unei otite tratatenecorespunzãtor?

Dr.F.B.: Foarte grav, arfi faptul cã supuraþia auricularãpoate duce la propagarea infecþieicãtre endrocraniu cu apariþiaabceselor cerebrale, meningitelor,mastoiditelor, complicaþii în re -giunea gâtului, abcese ºi supuraþiicervicofaciale etc.

În acest context, pentru anu ajunge în aceste situaþiinedorite, vã sfãtuiesc, sã vã pre -zentaþi din timp la doctor pentru afi trataþi corespunzãtor!

R.: Aþi operat sute depacienþi, care a fost cel mai dificilcaz?

Dr.F.B.: N-aº putea sã

exemplific un caz, datoritã faptu-lui cã -în sine, chirurgia recon-structivã este cea mai complicatã,se practicã în etape ºi se ur -mãreºte refacerea zonelor afectatepânã la normal.

Nu este uºor, sã refaci ofizionomie în urma unui accidentcasnic, de circulaþie, de muncã,imaginaþi-vã câtã dificultate pre-supune refacerea fizionomiei unuiom care a fost muºcat de un cal,fiecare caz este dificil în felul sãu.

R.: Domnule doctor, vãmulþumesc pentru timpul acordatºi vã urez, sãrbãtori fericite!

Gabriela NEGOIÞÃ

De vorbã cu domnul Florian Bucovici - medic primar ORL

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.027Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

CASĂ DE PIATRĂ

Lache Aurelian cuCãlugãreanu Cristina -

ValentinaNeagu Bogdan - Marian cu

Dobre Diana - MarianaHurduialã Marius - Paul cu

Dascãlu Aura- IzabelaConstantinescu Cristian cuDrãgoþel Simona - MihaelaStan Olimpiu - Valentin cu

Drãgoþel Alina - Ionela

FOTO: Prof. L. Bãdicioiu

NU VĂ TRATAŢI "DUPĂ URECHE" - AVEM SPECIALIŞTI LA MIZIL!

Cele mai dificile 3lucruri din lume

1. Nu îþi poþi numãrafirele de pãr

2. Nu îþi poþi spãlaochii cu sãpun

3. Nu poþi respira culimba scoasã

Acum, te rog bagã limba înapoi în gurã!

Pagina 3

Sfânta Muceniþã Filof -teia (în limba greacã iubitoare deDumnezeu) a trãit la începutulsecolului al XIII-lea pe teritoriulBulgariei, în apropiere de oraºulTârnovo (Veliko Târnovo dinBulgaria de azi). Legenda spunecã, rãmasã de micã orfanã demamã, a crescut în evlavie ºimilostivenie.

Una din îndatoririle eiera aceea de a-i duce mâncaretatãlui ei, care lucra pe câmp. Darnu ajungea la acesta cu bucatelepregãtite de mama ei vitregã, pen-tru cã, întâlnind pe drum oamenisãrmani nu o lãsa inima sã treacãnepãsãtoare mai departe ºi ledãruia cãte un coltuc de pâine.Mânios cã rãmâne mai mereuflãmând, tatãl s-a pus la pândã ºi,surprinzând-o pe copilã împãrþindmâncarea sãracilor a aruncat spreea cu un topor. Din loviturã, copi-la a murit ºi tot locul acela s-aumplut de luminã. Înspãimântat,tatãl a încercat sã îi ridice trupul,pentru a o înmormânta. Dar Dum -nezeu i-a fãcut trupul atât de greuîncât nu l-a putut clinti deºi achemat ºi pe alþi oameni în ajutor.În cele din urmã, l-a chemat peArhiepiscopul de Târnovo, care avenit la faþa locului însoþit de unalai de preoþi ºi credincioºi, pentrua duce trupul Sfântei în catedraladin Târnovo. N-a reuºit nici el sãclinteascã trupul, citind mai multerugãciuni de dezlegare ºi, înþele -gând cã nu acesta e locul pe carel-a ales Dumnezeu pentru înmor-mântare, a început sã rosteascãnumele mai multor oraºe, aflatede o parte ºi de alta a Dunãrii.Când a fost pronunþat numeleCetãþii de Argeº, trupul s-a facutdintr-o datã uºor, semnul divinarãtând locul ales pentru veºnicullãcaº.

Era în anul 1218 ºioamenii au trimis vorbã la RaduVodã, cel Poreclit Negru (carezidise ºi Biserica Domneascã dinArgeº. Acesta, de cum a fost înºti-inþat, a pornit îndatã cu mult alaicãtre Dunãre ºi a adus sfintelemoaºte în Þara Româneascã.

Documentele istoricearatã însã cã moaºtele muceniþeiau rãmas la Târnovo ºi sunt aduseîn Þara Româneascã numai dupãanul 1393, când þaratul bulgar dela Târnovo a fost cucerit de cãtreturci. Se pare cã de aici sunt dusela Vidin, probabil pânã în anul1396. Pentru a nu fi profanate,sunt dãruite domnitorului Mirceacel Bãtrân, care le aºazã în biseri-ca domneascã Sfântul Nicolae dela Curtea de Argeº, pe atunci ca -tedralã mitropolitanã, ctitorire adomnitorului Basarab I Întemei-etorul ºi a lui Nicolae Alexandru,fiul sãu.

Sunt, aºadar, peste 600de ani, de când meleagurile fosteiÞãri Româneºti sunt vegheate deSfânta Muceniþã Filofteia, iar

moaºtele ei au fost cinstite înîntreaga þarã, mulþi credincioºivenind în pelerinaj la Curtea deArgeº. În situaþii de calamitate,mai ales pe timp de secetã, s-aufãcut procesiuni în þarã cu moaº -tele muceniþei. Biserici, precumDobroteasa ºi Sfântul Gheorghedin Bucureºti, Sfânta Filofteia ºiSfânta Vineri din Ploieºti, Ador -mirea Maicii Domnului din Mizil,au zugrãvite icoana sau scene dinviaþa ei pãmânteascã.

Dar nu numai icoanaamintitã a determinat hotãrâreami zilenilor de a serba Ziua Spi -ritualã a oraºului pe 7 decembrieºi de a o alege pe Sfânta Filofteiadrept ocrotitoare a urbei.

Vorbind anul acesta, lamarea sãrbãtoare a oraºului Mizil,eveniment organizat în sala Cen -trului de Culturã "Adrian Pãu -nescu", domnul primar EmilProºcan, dupã ce a povestit istoriaSfintei Filofteia, a invocat depã -ºirea unor momente grele din isto-ria oraºului, dupã ce locuitorii s-au rugat la moaºtele sfintei, adusela Mizil.

Inscripþia de pe raclãaratã cã: "Acest sicriu de chipaross-au fãcutu de Hagji Ioan Pitiº dinPloieºti la a treia venire a sfintelormoaºte în Ploieºti în trei ani perându. Prin rugãciunile sãvârºitede norodu la întâmpinarea sfin-telor moaºte Dumnezeu s-aumilostivitu ºi în aceºti trei ani1867, 1868 ºi 1869 au fost foartemultã abundenþã în rodirea pã -mântului." Probabil racla va fifost atunci ºi la Mizil, la fel cumse întâmplase ºi cu un an înainteacelor trei, în 1866. Atunci maimult de jumãtate din casele oraºu-lui au fost mistuite de un incendiudevastator, primarul oraºului,Mateiu Javrete, fiind izgonit delocuitori pentru cã nu s-a îngrijit

sã aibã suficiente sacale cu apã.Dupã aducerea moaºtelor SfinteiFilofteia, oraºul ameninþat cu des-fiinþarea, renaºte din propria-icenuºã, iar Ioan Cantacu zino, pro-prietarul acestuia, renun þã laembartic, Mizilul devenind oraºliber. Reconstrucþia va fi de sã -vârºitã, dupã 1880, de ambiþiosulprimar Leonida Condeescu, cares-a folosit de planul urbanisticelaborat de inginerul de cadastruIoan Jipa, din Ploieºti.

Domnul primar Emil

Proºcan a spus, în continuare:"Ca un argument care sã vinã însprijinul ideii cã nimic nu esteîntâmplãtor ºi cã noi, mizilenii,trãim într-o zonã privilegiatã dinpunct de vedere spiritual, aº vreasã vã spun cã aceste locuri au avutlegãturi deosebite cu MunteleAthos, mai ales în timpul domnieilui Constantin Brâncoveanu(1688 - 1714), domnitorul care îºiridicase case domneºti la ViaCorbeanca (Dealul Dumbrãvii),din Istãu (vechea denumire aMizilului) ºi care a fãcut nume -roase danii cãtre mãnãstirile de pemuntele Credinþei ( sau "GrãdinaMaicii Domnului" cum mai estedenumit Athosul), locul în carecâteva mii de cãlugãri de roagãzilnic pentru noi.

De aceea, ar trebui sãînþelegem cã singura formã de ane lumina ºi a spera este sã cre-dem! Sã credem în primul rând înnoi, în valoarea noastrã umanã.

ªtiu cã este dificil acestlucru, acum când România treceprin momente foarte grele, darîntotdeauna putem sã pãºim în zi -ua urmãtoare cu speranþã. Pentrucã asta ne dã optimism, credinþã...ºi dacã unim aceste gânduriputem nu numai sã reuºim, darputem sã învingem gândurile ma -lefice care fac atâta rãu acestuipopor ºi acestei þãri. Sã încercãmsã ne descreþim frunþile, sã spe -rãm ºi, din nou, sã ne întoarcem laistorie, iar acolo sã gãsim exem-plele tenacitãþii poporului român,ale puterii lui de suportabilitate, ºisã înþelegem cã, aºa cum s-a în t âm - plat de atâtea ori în trecut, aºa se vaîntâmpla ºi de aceastã datã. Noinu vom fi înfrânþi, nu vom dis-pãrea, vom rãmâne aici!

Acesta ar trebui sã fie unmesaj pentru voi, cei tineri. Tre -buie sã rãmâneþi aici ºi sã încercaþisã îndrep-taþi ºi voistrâmbãtu -rile ºi sãpuneþi u -mã rul, alã-turi de ceimai în vâr -stã, sã fa -cem cevaºi sã reve -nim la sta -rea de nor-

malitate. Sã ne bucurãm deanotimpuri, de tot ce avem în jur ºide viaþã. Sunt convins cã se vaîntâmpla acest lucru, deja amînceput sã vãd mulþi tineri care îºiexprimã do rinþa de a rãmâne înþara lor. ªi acesta, da, poate fi con-siderat un act de eroism. ªtiu cãexistã un bine ºi acolo, un bine decarton, dar sufleteºte nicãieri nu vãva fi mai bine ca ACASÃ!Trebuie sã ne bucurãm cã exis -tãm!

Suntem aproape de a sesfârºi încã un an. Întotdeauna înaceastã perioadã obiºnuim sã netrasmitem gânduri bune ºi spe -ranþe unii altora. Este bine cã netrãiesc cei dragi, cã natura estenor malã ºi ne oferã specificulfiecãrei perioade a anului. Sã nebucurãm de toate acestea! În în -cheiere, vã urez tuturor Sãrbãtorifericite ºi sã ne fie mai bine!"

A luat cuvântul apoipreotul profesor dr. Mihail Mileainvitatul multor evenimente spiri-tuale din viaþa oraºului nostru:"Am fost onorat sã fiu invitat, dinnou, de domul primar, Emil Proº -can la aceastã sãrbãtoare a ora -ºului Mizil, de Sfânta Filofteia.Domnul primar a vorbit atât defrumos despre credinþã ºi despreacea iubire sacrã prin care se tra-duce numele sfintei pe care aþiales-o drept ocrotitoare. Aceastãiubire este totul. Venim de laDum nezu ca iubire, trãim pe acestpãmânt fãcut din iubire ºi în iubirene întoarcem în raiul lui Dum -nezeu. Sã-L iubim pe Dumnezeu,dar ºi pe cei din jurul nostru, sãiubim frumosul, sã iubim cartea ºitot ceea ce este bine. Sã facembine! Acesta este ºi mesajul pecare ni-l transmite Sfânta Filof -teia, de a fi mai milostivi ºi maidarnici unii cu alþii. Iar mesajul pecare ni-l transmit SfinteleSãrbãtori de iarnã este acela cãnaºterea lui Iisus reprezintã, defapt, renaºterea noastrã. Daþi-nevoie, domnule primar, sã vãîmbrãþiºãm sufetul cald ºi curat pecare îl aveþi, dorindu-vã ca Dum -nezeu sã vã pãzeascã întru mulþiani fericiþi!"

Spectacolul care a urmata debutat cu grupul de colindãtori"Adrian Pãunescu" pregãtit deîndrumãtoarea Mileta Popa. Aumai urcat pe scenã: Grupul de co -

lindãtori al ªcolii Generale nr. 1pregãtit de prof. Þica Dorin;perechea minunatã formatã dinMona Andreea ºi Alex Cazacu -elevi ai Liceului Teoretic"Grigore Tocilescu" care ne-au

încântat printr-un colaj de dansuriîn societate; Cercul de canto alCentrului Cultural format din:Onuþu Cosmina, Stan Marian,Trandafir Maria - într-o frumoasãinterpretare a muzicii populare,urmaþi de elevii Grupului ªcolar"Tase Dumitrescu", care ne-auoferit o suitã de dansuri populare.Un moment surprizã l-a reprezen-tat duetul dintre instructorul cantoPopa Mileta ºi o mãmicã, iubi -toare de muzicã popularã, Tran -dafir Carla.

Finalul spectacolului aaparþinut cunoscutului grup vocal"Mugur Mugurel" din Buzãu.

Sfânta sãrbãtoare a fostprimitã ºi cu bucate. PrimãriaMizil a oferit tuturor celor din salãgogoºi calde, covrigi ºi fursecuri.Atmosfera a fost, în general, unaplãcutã, cu excepþia unor grupuride elevi, mai micuþi, din cadrulºcolilor invitate, care au dat câte-va semne de plictisealã, nea -tenþionaþi de cãtre profesori,umbrind astfel strãdaniile celor depe scenã. Cei mai mulþi însã, aufost încântaþi de spectacol.

Întreg evenimentul a fostprezentat de realizatoarea de pro-grame radio-tv, dar ºi solistã înacelaºi timp, care ne-a încântat ºide aceastã datã cu vocea ei,Madãlina Manolache, din Buzãu.S-a cântat, s-a colindat, s-au simþitºi s-au trãit emoþiile acestei ziledeosebite, încheiate cu urarea: Lamulþi ani, Mizil!

Cristina COLT

Nr. 97 / decembrie 2012

La mulţi ani, Mizil!"Bucurã-te, cea din ceruri dãruitã românilor/ Bucurã-te, cã acum locuieºti la înãlþime/

Bucurã-te, cã stai veºnic între cetele mãrite/ Bucurã-te, cã prin tine Domnul mila ne tri -mite/ Bucurã-te, cã-þi ascultã rugile pentru tot omul/ Bucurã-te, cã eºti nouã ajutor întruprimejdii/ Bucurã-te, cã pe tine te avem stâlp al nãdejdii. Bucurã-te, Filofteie, fecioarã

prealãudatã!" (Din Acatistul Sfintei Filofteia, icosul 12).

Pagina 4Nr. 97 / decembrie 2012

Pe data de 1.11.2012, în pre -zen þa conducerii Primãriei ºi a invita -þilor, Consiliul Local Mizil s-a în tru -nit în ºedinþa de îndatã, sub pre ºe -dinþia de ºedinþã a domnului consilierCiobanu Marian, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1.Proiect de hotãrâre privindasocierea oraºului Mizil cu ConsiliulJudeþean Prahova, pentru suma de45.000 lei, în vederea realizãrii obiec-tivului "Instalaþie de încãlzire inte-rioarã a parterului clãdirii internatuluiLiceului Tehnologic "Tase Dumitres -cu" Mizil;

2. Proiect de hotãrâre privindasocierea oraºului Mizil cu ConsiliulJudeþean Prahova, pentru suma de70.000 lei în vederea realizãrii obiec-tivului "Instalaþie de încãlzire interioa -rã a ªcolii Gimnaziale "Sfânta Maria".

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, Consiliul Lo -cal a hotãrât adoptarea proiectelor în -scrise pe ordinea de zi cu unanimitatede voturi.

*Pe data de 6.11.2012, în pre -

zenþa conducerii Primãriei ºi a invi-taþilor, Consiliul Local Mizil s-a în -tru nit în ºedinþa de îndatã, sub preºe -dinþia de ºedinþã a domnului consilierCioba nu Marian, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului local al oraºuluiMizil pe anul 2012;

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea constituirii cãilor de accesla loturile 1P, 2P ºi 3P situate în parteade nord - vest a oraºului Mizil pe careurmeazã sã se amplaseze cele douãparcuri fotovoltaice.

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, ConsiliulLocal a hotãrât adoptarea proiectelorînscrise pe ordinea de zi cu unanimi-tate de voturi.

*Pe data de 20.11.2012, în

pre zenþa conducerii Primãriei ºi a in -vitaþilor, Consiliul Local Mizil s-a în -tru nit în ºedinþa de îndatã, sub preºe -dinþia de ºedinþã a domnului consilierCiobanu Marian, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindasocierea oraºului Mizil cu JudeþulPrahova în vederea realizãrii unorobiective de interes public;

2. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului local al oraºuluiMizil pe anul 2012;

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, Consiliul Lo -cal a hotãrât adoptarea proiectelorînscrise pe ordinea de zi cu unanimi-tate de voturi.

*Pe data de 29.11.2012, în

prezenþa conducerii Primãriei ºi a in -vitaþilor, 16 din membrii ConsiliulLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaordinarã, sub preºedinþia de ºedinþã adomnului consilier Ciobanu Marian,având în scrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte:

1. Aprobarea proceselor ver-bale din: 25.10, 01.11, 06.11 ºi 20.11.2012;

2. Proiect de hotãrâre privindmodificarea statului de funcþii al

Spitalului "Sfânta Filofteia" Mizil;3. Proiect de hotãrâre privind

aprobarea decontãrii sumelor repre -zentând drepturile de deplasare alepersonalului didactic din instituþiile deînvãþãmânt preuniversitar din oraºulMizil pentru luna octombrie 2012;

4. Proiect de hotãrâre privinddobândirea dreptului de concesiuneasupra terenului situat în oraºul Mizil,judeþul Prahova, str. Plutar Mareº, nr.1-3, teren proprietate privatã a oraºu-lui Mizil, având destinaþia, curþi - con-strucþii, de cãtre Sbîrnãu Florin -Valentin ºi Sbîrnãu Viorica, în urmadobândirii dreptului de proprietateasupra construcþiei, situatã pe terenconform actului de vânzare - cumpã -rare autentificat la Biroul NotaruluiPublic Hurduc Petre -Viorel;

5. Proiect de hotãrâre privindînstrãinarea suprafeþei de teren de 42mp teren proprietate privatã a orasuluiMizil, situat în str. M. Bravu, nr. 110;

6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea participãrii oraºului Mizil laproiectul " Millenium Youth Project";

7. Proiect de hotãrâre privindrestituirea, în naturã, a unei suprafeþede 150 mp, teren proprietate privatã aoraºului Mizil, în condiþiile Legii nr.10/2001 legea privind regimul juridical unor imobile preluate abuziv în pe -ri oada 6 martie 1945 - 22 decembrie1989;

8. Proiect de hotãrâre privindscoaterea din funcþiune ºi casare areþelei de apã înlocuitã prin proiectulSAMTID ºi predarea bunurilor apar -þinând domeniului public al oraºuluiMizil aferente reþelei de apã - canalcãtre S.C. HIDRO PRAHOVA S.A.;

9. Diverse.La propunerea executivului,

Consiliul Local aprobã completareaordinii de zi cu urmãtorul proiect dehotãrâre: Proiect de hotãrâre privindaprobarea impozitelor ºi taxelor localepentru anul 2013.

Ordinea de zi este supusã lavot ºi este aprobatã cu unanimitate devoturi.

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, Consiliul Lo -cal a hotãrât adoptarea punctelorînscrise pe ordinea de zi cu unanimi-tate de voturi, cu excepþia proiectuluide hotãrâre privind aprobarea impo -zitelor ºi taxelor locale pentru anul2013 (acesta a fost amânat întrucâtdomnii consilieri nu avut timpul nece-sar pentru consultarea tuturor docu-mentelor privitoare la aceste taxe ºiimpozite) ºi proiectului de hotãrâreprivind înstrãi narea suprafeþei de terende 42 mp teren proprietate privatã aorasului Mizil, situat în str. MihaiBravu, nr. 110 a fost adoptat cu 15voturi "pentru" ºi un vot "împotrivã".

La punctul Diverse a fost dis-cutatã cererea d-lui Baicu Marius princare solicitã ca activitatea de comer-cializare a jucãriilor ºi a altor produsepe care le comercializeazã la etajulPieþei oraºului Mizil sã o poatã des -fãºura în incinta pieþei de mãrfuri agro- alimentare.

Dupã discuþiile purtate, dom-nii consilieri considerã cã acest lucrunu este posibil ºi cã, împreunã cu con-ducerea Primãriei, sã gã seascã o solu -þie pentru cererea respectivã.

Victoria PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

Martor la sfatul aleºilor Ne aflãm la finele anu-lui, din nou! Încã un an din via -þa noastrã s-a scurs, lãsând caledeschisã urmãtorului. Peste câ -teva ceasuri vom trece sãrbãto -rind în anul 2013, care, sperãm,sã nu fie... cu ghinion.

Cu siguranþã anul cevi ne este un prilej de a trece înrevistã realizãrile ºi neîmplini -rile din 2012, dar ºi unul de a"in vesti" în proiectele ºi speran -þele noului început calendaris-tic. Cum va fi anul 2013 nu vomºti însã decât parcurgându-l.

Sãrbãtorile de iarnãdes chid acest "drum" care vaîn semna propria noastrã exis-tenþã dar ºi - cum spuneam -bianþul anului dificil, în care so -cietatea româneascã (ca ap roa -pe întreaga omenire) a avut derãspuns unor provocãri ma jore.

În acest sens vã pre -zentãm cele mai importanteactivitãþi ºi proiecte derulate deinstituþia noastrã în folosul co -munitãþii, dar ºi opinia domnu-lui primar, Emil Proºcan, vizavide acestea.u Finalizarea proiectului E-Strategie - proiect prin care s-aelaborat strategia de dezvoltaredurabilã a oraºului Mizil pentru2012 - 2020, o veritabilã plat-formã de comunicare întreadministraþia localã ºi cetãþeni.Aceastã platformã reprezintã uninstrument de comunicare bidi-recþionalã, în sensul cã adminis-traþia localã comunicã cetãþe-nilor direcþiile de dezvoltare,activitãþile ºi proiectele pe caredoreºte sã le dezvolte, iar cetã -þenii au posibilitatea transmi-terii feedback-ul propunerilor ºiideilor lor legate de acestea.u Un alt proiect, lansat în aniitrecuþi, este cel desfãºurat subgenericul "Educaþia, o cale spreo viaþã mai bunã" - ce îºi pro -pune prevenirea ºi corectareafenomenului de pãrãsire tim-purie a ºcolii sau chiar aban-donul ºcolar, prin reintegrareacelor care prezentau acest riscîntr-un program educaþional detip "ªcoalã dupã ºcoalã". u La începutul anului a de -marat proiectul de reabilitare ºimodernizare a primãriei vechi.Proiectul este finanþat de Mi -nisterul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului printr-un împru-mut de la Banca Mondialã, îm -prumut dedicat consolidãrii ºimodernizãrii clãdirilor ce apar -þin administraþiilor locale, careprezintã un risc seizmic ridicat.În 2012 s-a finalizat etapa deconsolidare a clãdirii urmând sãse abordeze, în 2013, partea demodernizare a clãdirii ºi cea dedotare. Conform proiectului,clãdirea (utilizatã ca locaþie ad -ministrativã) va fi realizatã ast-fel încât pe timp de calamitãþinaturale sau de altã naturã va fifolositã ca centru pentru situaþiide urgenþã.u Proiectul Re-Green, (Politiciregionale pentru clãdiri verzi)proiect finanþat prin programulde cooperare internaþionalãINTERREG - IVC, îºi propuneaplicarea unui plan de

"înverzire" a clã di -rilor publice pen-tru reducerea efec -telor asupra me -diu lui dar ºi redu -cerea cheltuielilorlegate de între -þinere a clãdirilor,ce va avea ca efectdisponibilizarea u -nor sume de banipentru alte prio -ritãþi urbanistice. u Proiectul "Smart Cities"(Oraºe inteligente), finanþat prinprogramul URBACT II - (aflatîn faza de dezvoltare) urmãreºteeficientizarea comunicãrii întreadministraþia publicã localã ºiceþãþeni. u Centrala fotovoltaicã de pro-ducere a energiei electrice dinconversia energiei solare în ora -ºul Mizil. Proiectul este finanþatdin pogramul operaþional sec-torial "Creºterea competiviþãþiieconomice", având o valoarede 46.458.212 lei, 90% din va -loarea eligibilã a proiectuluifiind finanþatã din fonduri euro -pene. Are o duratã de 23 de luni,fiind început din 17 iunie 2012.În cadrul proiectului se va rea -liza o centralã fotovoltaicã deproducere a energiei electricedin conversia energiei solare, cuo putere de 2660 MwH/an ºi cuo putere nominalã instalatã de1,735 MwP.

Reporter: Domule pri-mar, în pofida greutãþilor cãroraPrãmãria Mizil a trebuit sã lefacã faþã anul acesta, existã oagendã bogatã în ceea ce pri -veºte proiectele comunitãþiinoastre. Credeþi în ºansele dereuºitã ale acestor proiecte? Cea însemnat anul 2012 pentrudumneavoastrã ºi cu ce gânduriîntraþi în urmãtorul an?

E.P. „Cum adicã dacãeu cred în ºansele de reuºitã aleproiectelor? Sunt proiecte gân-dite, studiate, elaborate cuatenþie. Cele europene câºti -gate, se de ruleazã conformgraficelor ºi vor fi finalizate.Nici nu se poate altfel! Bugetulnostru de la an la an, tot maisãrac, nu putea susþine cofi-nanþarea, cheltuielile neeligi-bile, pre fi nan þarea, TVA-ul, aºacã am recurs la împrumuturi.Aveam de ales: sã nu maifacem nimic în oraº sau sãapelãm la împrumuturi! Oarecei care m-au criticat ºi mi-aureproºat cã nu "m-am întins câtmi-a fost plapuma", cum ar fiprocedat? Ar fi prefe rat sãsusþinã doar cheltuielile salari-ale ale angajaþilor ºi atât? Sau i-ar fi dat pe toþi afarã? Parteaneplãcutã este cã aºa zisa"descentralizare", mult trâm-biþatã, nu a fãcut altceva decâtsã ne dea pe cap cheltuieli înplus ºi astfel bugetul nostru devenituri ºi cheltuieli a fost se -rios afectat. Cred în ºansa dez-voltãrii economice a oraºului!Parcul industrial este deja osoluþie ºi va da roade!

Anul 2012 a fost un ancu mult zbucium, cu aceeaºiinstabilitate ºi legislaþie po tri v -

ni cã dezvoltãrii, ca ºi în ultimiiani de altfel.

ªi faptul cã a fost un anelectoral a fost un impediment.Nu numai din cauza cheltu-ielilor, dar ºi haosul creat delipsa unei guvernãri stabile ºicoerente. Din acest punct devedere sunt semne de bun augurpentru perioada ce urmeazã.

Mizilenii au simþit rea -litatea ºi în ceea ce a privit opþi-unea electoralã, au fost în ton cuce s-a întâmplat în întreaga þarã.ªi-au fãcut datoria de a vota,acum e rândul politicieniloraleºi. Suntem cu toþii curioºi sãvedem ce vor face cu încre -derea ce le-a fost acordatã.

Þara noastrã arenevoie de libertate în relaþiile cucei ca re ne impun condiþii abe -rante ºi neadaptate la cruntelerealitãþi. Trebuie sã le explicãmºi sã-i facem sã înþeleagã cã tre-buie sã ni se dea dreptul ºicondiþiile necesare de a munci,de a munci, de a munci! Aici, înþara noastrã ºi nu în altã parte!Asta tot aºtept eu sã se întâm-ple, ºi asta îi cer anului ce va sãvinã, sã ne aducã!

Acum, când anul aces-ta se grãbeºte sã ne pãrãseascã,vreau sã profit ºi sã transmitgânduri de bine pentru toþimizilenii ºi românii adevãraþi!Le mulþumesc tuturor pentruînþelegerea de care au dat do -vadã în toate situaþiile grele. Nude puþine ori cei care locuiescaici au scos la ivealã calitãþiumane deosebite. Nu sunt nãs-cut aici, dar sunt mândru cã trã -iesc aici ºi nu în altã parte.

Aº vrea sã mulþumescºi tuturor angajaþilor primãriei,alãturi de care am reuºit sã tra-versãm perioade foarte dificile.Am trudit împreunã pentru ca,mãcar din punctul de vedere aladministraþiei publice locale,situaþia sã fie normalã. Vreau sãamintesc ºi muncitorii servici-ilor de gospodãrire ºi salubritatecare în multe nopþi, pe ploaie,furtunã ori zãpadã au acþionatpentru ca dimineaþa strãzile sãfie curãþate de apã, zãpadã origunoaie.

Mulþumiri se cuvin a fiaduse ºi Poliþiei locale, Poliþieinaþionale, Pompierilor, Jan dar -milor, pentru tot ce au fãcutbine pentru oameni.

Trãim aici împreunã ºivom rãmâne în continuare aºa,ca o familie care se respectã ºicare trãieºte cu speranþa cã, ne -f ãcând nimãnui rãu, trebuie sã-ifie mai bine!

La mulþi ani tuturor!"Cristina COLÞ

Din agenda Primăriei Mizil - 2012

Pagina 5 Nr. 97 / decembrie 2012

Parafrazând citatul demai sus, pot spune cã ceea ceeste mai valoros în noi þine deomenie. "Sã fii om, e lucrumare", mai spune un proverb pecare sunt convinsã cã l-aþi auzitºi dumneavoastrã. Este adevãrat!ªi nu întâmplãtor dau acestedefiniþii, ci pentru cã existã, ºitrebuie sã credem asta, gesturide omenie extraordinare!

Un astfel de gest, fãcutde un mizilean, a ºocat... Dacãfirea ne trãdeazã uneori, con -ºtiinþa trebuie sã rãmânã curatã,precum cea a OMULUI despre

care e vorba în aceste rânduri.

Concitadinul nostru,Duþã Leon, în vârstã de 68 deani, a gãsit pe stradã un portofelce conþinea, în afarã de acte deidentitate ºi carduri bancare, oimportantã sumã de bani, maiexact 3100 lei (30 de milioanevechi), aparþinând unui cetãþeandin Bacãu, ce tranzita oraºulnostru.

Duþã Leon (a cãrui pen-sie nu depãºeºte 600 de lei), nus-a lãsat pradã tentaþiei, aºa cumar fi fãcut mulþi alþii, ci a mers la

Poliþia oraºului Mizil pentru aanunþa ceea ce a gãsit, fãrã a seatinge de vreo pãrticicã a aceleisume de bani.

Un gest extraordinar,un OM adevãrat cu care sã nemândrim! Aceste gesturi neduc cu gândul cã sfârºitullumii nu e aproape!

Ofiþerii din cadrul Po -liþiei au fãcut toate demersurilepentru a-l gãsi ºi înºtiinþa pecetãþeanul pãgubit, pentru a seprezenta la sediul Poliþiei Mizil,în vederea ridicãrii bunurilorpier dute.

"Oamenii de lângã noi"este o rubricã pe care o dedicãmoamenilor simpli din Mizil, aflaþiîn situaþii deosebite ºi care aunevoie de sprijinul ºi înþelegereasemenilor. Pot fi oameni triºti, cunecazuri, pot fi copii bolnavi,bãtrâni neajutoraþi... sau oamenicu preocupãri deosebite. Dinaceastã ultimã categorie faceparte ºi Emil Craio veanu.

Nãscut pe 13 decembrie1954, în Mizil, a terminat ªcoalaGeneralã nr.1 din oraºul nostru,urmând apoi Liceul de ArtePlastice "Nicolae Tonitza" (Bu -cureºti) ºi Academia de Arte"Luceafãrul" - secþia picturã, iarmai târziu, a obþinut licenþa în

cadrul Universitãþii Naþionale deArte "Nicolae Grigorescu" dinBucureºti. Provine dintr-o fami-lie cu vechi preocupãri artistice:tatãl sãu, un desãvârºit sculptorîn piatrã, care la randul sãu, apreluat ce era mai frumos dinpasiunile bunicului sãu, NaeLupu din Nãieni, un simplu do -gar pasionat de arta cioplitului.

Emil Craioveanu a dusmai departe, împreunã cu ceilalþidoi fraþi ai sãi, Vasile ºi Leon,arta frumosului - picturã monu-entalã, picturã graficã, lucrãri desculpturã.

Artistul Emil Craiovea -nu (membru al Filialei Prahova aUniunii Artiºtilor Plastici) s-aremarcat începând cu anul 1986,printr-o activitate artisticã susþi -nutã, cu numeroase participãri laexpoziþii colective ºi de grup laSaloanele sau Bienalele de artãromâneascã, cum au fost cele dinBucureºti, Ploieºti, Târgoviºte,Bacãu, Bârlad, Buzãu, BaiaMare, Tabãra de creaþie Petro -ºani (2003) etc. Expoziþiile per-

s o n a l eorgani-zate în1 9 9 8 ,2006 ºi2007 laPloieºtiau mar-cat momente importante în viaþaºi evoluþia artistului, în dialogullui cu publicul iubitor de artã.Toate au însemnat ceva pentruEmil Craioveanu, ca ºi cea mairecentã expoziþie de picturãgraficã, al cãrui vernisaj va avealoc la 20 decembrie a.c. ºi vaputea fi vizitatã pânã la 10 ia -nuarie 2013, la Galeria de Artãdin Ploieºti.

În cadrul expoziþiei vorfi prezentate peste 30 de picturiºi graficã de ºevalet, intitulate su -gestiv "Înger" sau "Zeitate".

Temele sale predilectesunt dominate de echilibru întreclaritatea cugetului ºi afectivitatesau sensibilitate, pe care le ex -primã prin originala mânuire ºiasociere a culorilor. Principaleleelemente ale construcþiei pic-turale, conceptul esenþial algândirii artistului sunt cercul,elipsa, pãtratul ºi, uneori, drep-tunghiul. Dar, motivul aproapeobsesiv al lui Emil Craioveanueste labirintul. Calea de a aflaieºirea, de a descoperi, dincolode labirintul creaþiei, vastitatealumii. Toate acestea le putemvedea în lucrãri precum: "Stri -gãt", "Cuplu", "Concentrãri",

"Re zonanþã" sau "Labirint". "Soþia mi-a spus cã

mai degrabã trebuia sã mã facfilozof decât pictor.Pic tez ceea ce simt atunci.Transpun gânduri, folosindu-mã de elemente înconjurãtoare.Elemente care se leagã de stareamea sufleteascã, depãºind astfelpuþin realitatea" îmi spuneadomnul Craioveanu, vizavi depicturile domniei sale.

Fiind pasionat ºi de pic-tura religioasã, în 1995 a rea -lizat Catapeteasma Bisericii "Sf.Dumitru" din satul Poeni(lângãCernãuþi). "A fost o experienþãinteresantã pentru mine ºi omare realizare"- îºi aminteºteartistul.

Rezultatul unei pasiunide-o viaþã ºi a unei munci îndâr-jite se observã pe faþa, mâinile...ºi tot ce înseamnã, astãzi, EmilCraioveanu.

Oamenii au nevoie de oameni

LABIRINTULLABIRINTUL

Lecþia de viaþã

Ne aflãm în pragulsãrbãtorilor de iarnã. Agitaþie,gânduri, speranþe, oameni...Sãr bãtoarea Crãciunului, mar-catã de manifestãri religioase,colinde, obiceiuri ºi tradiþiispe cifice ca tãierea porcului,îm podobirea bradului, pregã -tirea casei, ne face ca, an de an,sã uitãm de probleme, de grijiºi sã zâmbim! Pe fiecare nebucurã ceva, fiecare avem celpuþin un motiv de bucurie carene coloreazã viaþa. Aºadar, amîncercat sã aflãm ce-i bucurã pemizileni.

Iatã ce ne-au rãspuns:

Sandu Iuliana, 28 de ani, cas-nicã: "Copilul meu, pãrinþii meicare sunt în viaþã ºi faptul cãavem propria noastrã casã.Acestea sunt realizãrile mele depânã acum ºi sper la mai multerealizãri ºi o schimbare în binepentru toþi oamenii."Iulia, 20 de ani, studentã:"Sãnatatea, iubirea de care amparte ºi realizãrile de pânãacum. Dacã ai sãnãtate, toate serezolvã, iar unde este iubiretotul prinde contur."Bârcã Mariana, 36 de ani:"Copii ºi familia sunt cea maimare bucurie ºi cã am, cât decât, un loc de muncã. În afarãde aceste minime ºi banaleîmpliniri, nu prea mai avembucurii."Necula Nicoleta, 34 de ani, cas-nicã: "Fata mea de opt ani,realizarea soþului în strãinãtateºi sãnãtatea. Încã putem fibucuroºi cã avem un traidecent, datoritã soþului."Boarc㺠Anca, 43 de ani vânzã-toare: "Realizãrile copilului,familia ºi cã sunt sãnãtoasã ºiam un loc de muncã. Sã ai ofamilie înseamnã totul. Asta îºidoreºte orice om de la viaþã!"Constantin Angela, 23 de ani:“Timpul petrecut cu familia ºicu prietenii, un film bun ºi ovorbã bunã. Acestea suntlucrurile care mã fericesc pemine."

Lupu Mariana, 44 de ani,vânzãtoare: "Copilul, cã am ocasã ºi un loc de muncã... suntun om realizat."Ghiþã Oana, 23 de ani, ºomerã:"Muzica, plimbãrile ºi filmelebune sunt momentele în careîmi fac timpul mai plãcut ºisunt fericitã."Cãtuneanu Viorica, 60 de ani,casnicã: "Copiii, credinþa înDumnezeu ºi speranþa. Copiisunt bucuria cea mai mare, iarcelelalte douã reflectã dorinþade schimbare! Sper sã seschim be ceva! Celor ce conducadministraþia localã le doresc,în prag de sãrbãtori, sã le fiedeschise minþile ºi sufletelecãtre mizilenii care i-au ales."Pârvulescu Niculina, 60 de anipensionarã: "Copiii, nepoþii ºisãnãtatea. Nu prea aveam altebucurii, timpurile sunt aºa cumsunt, singurele bucurii le maiavem de la copii ºi nepoþi. Iarsãnãtatea, este importantã pen-tru a ne bucura de ei."Dragomir Maria, 63 de ani,pensionarã: "În general familiacare este o familie împlinitã ºisãnãtatea... aceasta e împlinireamea sufleteascã."Bãlãnescu Victoria, 64 de ani,pensionarã. "Bucuria mea ceamai mare sunt cele douã feteale mele. Sunt realizate, având,fiecare dintre ele, o carierã pro-fesionalã ireproºabilã. Nepotulmeu, care este ºi el student.Acestea sunt bucuriile melecare-mi fac zilele mai senine ºi-mi umplu sufletul. În rest, sã fiusãnãtoasã! Ca o parantezã: aºvrea o responsabilitatea ºi o im -plicare mai mare în viaþa ora -ºului din partea celor ce conducadministraþia localã, în specialconsilierii pe care i-am ales!”Dinu Constantin, 79 de ani,pensionar: "Sãnãtatea este sin-gurul lucru de care mã bucur.Din pãcate nu pot vorbi de alte"bucurii" care... nu existã! Am

vrea ºi noi un trai mai bun,locuri de muncã pentru tineri!” Florentina, 48 de ani, profe-soarã: "Copilul meu, copiii dela ºcoalã ºi muzica, care mãrelaxeazã, indiferent de încãr-cãtura zilei ce se încheie."Drãghici Nicoleta, 40 de ani:"Copilul meu, anotimpurile ºiflorile. Trebuie sã ne bucurãmde frumuseþea fiecãrei zile pecare Dumnezeu ne-o dã, avân-du-i alãturi pe cei dragi."Pleºa Liliana, 30 de ani, cas-nicã: "În primul rând sãnãtatea,în al doilea rând copilul careeste pe drum ºi nu în ultimulrând, înþelegerea din familie.Suntem o familie fericitã ºi ast-fel facem faþã mai uºorgreutãþilor ºi momentelor maidificile din viaþã."Duru Elena, 51 de ani, casnicã:"Ne bucurãm cã suntem sãnã-toºi ºi ne putem bucura dezilele frumoase pe care ni le dã,în prezent, Dumnezeu. Mãbucur de clipã, de moment, deazi! Niciodatã nu se ºtie...mâine! Ar trebuie sã fim bu -curoºi în fiecare zi, de fiecarerazã de soare pe care Dum -nezeu ne-o aratã, de faptul cãne putem trezi ºi ne putembucura de ea. Dacã îl avem peDumnezeu în suflet ºi credemîn el, vom trece cu siguranþãtoate piedicile ºi toate neca -zurile." Florentina, 31 de ani: "Bu -curiile copiilor mei sunt bucuri-ile mele. Când fata mea a merspentru prima datã, când o vãdºi acum mergând, când bãie -þelul meu a zâmbit când i-amluat prima bicicletã, bucuria depe faþa copiilor mei este înzecitbucuria noastrã, a pãrinþilor.Deschiderea florãriei a fost oaltã bucurie, ne-am dorit sãfacem asta ºi am reuºit. Bucuriiavem tot timpul, când încã maireuºim sã aducem ceva nou înviaþa noastrã."

Paginã realizatã de Cristina COLÞ

"Omul sã fie mulþumit cu sãrãcia sa, cãci, dacã e vorba, nu bogãþia, ci liniºtea colibei tale

te face fericit." Ioan Slavici

SONDAJTop trei - lucruri care vă bucurăTop trei - lucruri care vă bucură

Pagina 6Nr. 97 / decembrie 2012

Zilele trecute, am primitla redacþie o scrisoare din parteadoamnei Elena Preda, care, înnumele tuturor pãrinþilor ºi copi-ilor de la Cercul de Dans Moderndin cadrul Centrului Cultural"Adrian Pãunescu", doreºte sã-imulþumeascã domnul primar,pentru sprijinul acordat în vedereadeplasãrii acestora, la CocorãºtiiMislii unde a avut loc un specta-

col - concurs.Printre altele, dumneaei

ne informeazã: "Copiii au repre -zentat cu brio oraºul, obþinândpremii pe mãsurã ºi astfel cu aju-torul dvs., ei s-au putut bucura deprima deplasare ºi prima expe-rienþã de a reprezenta Mizilul înaltã localitate. Vã mulþumim ºi vãrugãm sã ne ajutaþi în conti -nuare"!

GRUPAJ INFORMAŢIONAL GRUPAJ INFORMAŢIONAL

În luna noiembrie, laGrãdiniþa "Sfânta Maria", doam-na educatoare Ioana Minculescu,în colaborare cu Centrul de

Informare "Europe Direct", a pusîn aplicare un proiect olandez"Educaþi aºa", care s-a derulat peparcursul a cinci ºedinþe, avându-i ca protagoniºti principali pepãrinþi.

Acest proiect s-a nãscutdin ideea cã educaþia pãrinþilor înceea ce priveºte comunicarea cucopilul, este un element esenþial înviaþa de familie ºi în societatearomâ neascã contemporanã. Estedeose bit de necesarã o astfel deintervenþie - mai exact, îmbunãtã -þirea vieþii copilului în familie prin"educarea" pãrinþilor. Prin jocuriºi filmuleþe educative, pãrinþiiprezenþi la aceastã activitate auconºtientizat o datã în plus cã: uncomportament pozitiv al pãrin -þilor ajutã la dezvoltatea personal-itãþii copilului. Vreau sa îm -pãrtãþesc ºi cu dumneavoastrã dincele învãþate aici:

- cei mici au nevoie deatenþie ºi apre ciere. Copilul tre-buie lãudat atunci când face unlucru bun, pentru cã laudele stim-

uleazã copilul ºi-i oferã oimagine pozitivã despre sine;

- ei învaþã mai multdin recompense decât din

pedepse. Pedeapsa (în -soþitã de explicaþie) tre-buie aplicatã imediatdupã ce s-a constatat fapta.Este foarte important sã i seexplice copilului de ce estelãudat ºi de ce este pedepsitatunci când este cazul;

- comunicaþi permanentcu copilul, fiþi consecvent ºiîntotdeauna faceþi ce spuneþi

ºi spuneþi ce faceþi - prin compor-tamentul dumneavoastrã, vã aju-taþi copiii sã creascã frumos.

Felicitãri doamnei Min -cu les cu, care aplicã pentru a treiaoarã acest program ºi în urmaderulãrii acestuia, a obþinut rezul-tatele scontate.

Prezentã fiind la aceastãactivitate, am profitat de acest faptºi am rugat-o pe doamna educa-toare sã ne spunã cum îl aºteaptãprichindeii pe Moº Crãciun ºi ceînvaþã ei la “grãdi” cã înseamnãCrãciunul.

"Sãrbãtorile de iarnã suntprilej de bucurie pentru noi toþi,copii ºi adulþi. Anul acesta amgrupa micã, copii de trei ani. Amreuºit cu greu sã le capãt încre -derea, sã-i des prind pentru câtevaore pe zi de mama, de familie.Avem trei sãptãmâni de iarnãînainte de serbarea Crãciunului.Mai întâi vine Moº Nicolae, pri-etenul copiilor. Pentru prima datãse strãduiesc din greu sã lustru-iascã foarte bine ghetuþe, ciz-

muliþe, pantofi. Astãzi nu se maipoartã nuieluºa, nici mãcarînvelitã în staniol... Copiiipregãtesc din timp scrisorile pen-tru Moº Crãciun - fiecare dese-neazã pe o foaie ceea ce îºidoreºte sã primeascã ºi încearcãsã fie mai cuminte decât de obicei,pentru cã Moº Crãciun urmãreºtepurtarea lor. Scrisorile le trimitchiar eu în Laponia, þara lui MoºCrãciun.

În universul primeicopilã rii, Crãciunul este asociat cuda r u rile, cu cântecele din jurulbradului, cu zãpada ºi cu MoºCrãciun. Ast fel întâmpinãm sãr-bãtoarea Naº terii Domnului:învãþãm poezii ºi cântece, vorbimdespre cine este Domnul Iisus,mergem la bisericã sã neîmpãrtãºim ºi îl aºteptãm cu dragpe Moº Crãciun la prima serbare.Deºi la aceastã vârstã copiii suntprea mici ca sã înþeleagã pe deplinsemnificaþia Crãciunului, para-doxal ei percep mai mult decâtadulþii cã este o sãrbãtoare a bucu -riei, esenþa creºtinismului. Dreptrãsplatã, nu ºtiu cum se face, darMoº Crãciun le aduce copiilor ande an exact jucãriile pe care ºi ledoresc. De aceea, tind sã cred cãar trebui ca ºi adulþii sã trimitãscrisori ca sã fie luaþi în serios deMoº Crãciun".

Despre valoare opere -lor lui Constantin Brâncuºi,,despre atitudinea sa nova toa -re ºi revoluþionarã în arta dea da la ivealã mesajele pie -trei, adicã de a sculpta, s-ascris ºi s-a vorbit foartemult ºi cu siguranþã se vamai scrie! Operele salesunt me ta fore despre dra -gos te, lumi nã, tãcere, zbor,lacrimã, via þã... Piatra,simbolul mãreþiei munte -lui, al zborului ºi al a pro -pierii de Cer, prin mâi nilelui ºi-a dezvelit mistereascunse.

Fascinaþi de stri -gãtul brâncuºian, mulþispecialiºti s-au dedat stu -diilor fel de fel, în spe -ranþa de a gãsi explicaþii,motivaþii, în þelegere.

Aºa se face cã,dincolo de imensa valoa -re artisticã a operelor luiBrân cuºi, s-au fãcut des -co periri de-a dreptul sen -za þionale: operele sale e -mit unde be nefice! A -cest lucru s-a pus în e -vi denþã prin mãsurãtoriradiestezice. COLOANA INFINITU-LUI, pe numele eiiniþial COLOANA RE -CU NOª TINÞEI FÃRÃSFÂRªIT, ale cãrei mo -dule respectã proporþiadimensiunilor ºi cotelorce le brelor piramide, emi -te astfel de unde benefi ce,pânã la o distanþã de 300de metri. Persoaneleca re lo cuiesc la TârguJiu în aceas tã zonã nus-au îmbolnãvit nicio-datã de nimic!

Aceste extraor-dinare cali tãþi bioene r -getice ale ope re lor luiBrâncuºi, ºi în specialale COLOANEI INFI -NITULUI, nu sunt nou -tãþi.

Despre acest in -te resant aspect, eu amaflat cu mai mulþi ani înurmã. Ceea ce m-a fra -pat, într-un articol pecare l-am citit în varaacestui an, a fost fap-tul cã autorul, dupã cedescrie aspectele decare v-am vorbit, faceprecizarea cãlo cur i le

de amplasament ale pieselortrilogiei din care fac parte

POARTA SÃRUTULUI,MA SA TÃ CERII ºi CO -

LOANA INFI NITULUI, afost ales de însuºi Con -stantin Brâncuºi. În conti -

nuare, se fãcea precizarea,cã amplasamentul COLOA -NEI INFINITULUI cores -punde cu precizie liniei ima -ginare a paralelei de 45 de

grade latitudine nordicã. Aceastã ultimã nou-

tate, care pe mulþi i-ar lãsa"reci" m-a uluit! "Nu se

poate!", am þipat singur,ci tind articolul respectiv.

Apoi au mai urmat ºi alteexclamaþii de genul "Extra -ordinar!", "Formidabil!" etc.De ce toate aceste expresii deuimire ºi mirare? Pentru cãreplica COLOANEI INFINI-

TULUI, pe care am denu-mit-o TREPTE SPRECER, ºi care este am -plasatã în centrul oraºului

nostru, respectã întrutotuldorinþa lui Constantin Brân -

cuºi, adicã se aflã aºezatã totpe paralela de 45 de grade la -titudine nordicã. Mirarea meaa fost cu atât mai mare cu cât,am ales locul pe care-l ºtiþi cutoþii, þinând cont de cu totulalte aspecte decât cele legatede coordonatele geografice.

Coincidenþa aceasta mi separe a fi stupefiantã! Am

cãutat autorul articolului încare descoperisem acest

amã nunt, l-am sunat ºi i-ampovestit. A rãmas ºi dânsul lafel de uluit, nevenindu-i sãcrea dã cã nu am ºtiut de amã-nuntul legat de amplasament.

Mai mult, dânsul s-ade plasat aici, fãcând aceleaºimãsurãtori radiestezice fãcutecoloanei "mamã" ºi stupoare:ªi coloana noastrã emite ace-leaºi radiaþii benefice, dar nu -

mai pânã la o distanþã de50-60 de metri.

M-a bucurat aceasã no -u tate. Poate cã aceste me -

leaguri unde trãim, unde creº -te migdalul, unde Sfânta Fi -lofteia ºi-a fãcut de mai mul teori simþitã prezenþa, au ce vadumnezeit. Poate cã su ferinþa afost dintotdeauna aici ºi aparþinecelor sortiþi sã gã seascã caleaspre adevãr ºi luminã!

Emil PROªCAN

"Educaţi aşa" - În atenţia părinţilor Oameni şi gesturi

La Clubul Copiilor dinMizil, fiinþeazã din data de 12noiembrie a acestui an, Cercul deaeromodele, în parteneriat cuCercul de la Palatul Copiilor dinPloieºti, care este ºi singurul deacest gen din judeþul Prahova.

În cadrul acestui cerc,copiii construiesc machete de ae -ronave dupã un plan al unui avionreal care a zburat sau care zboarãîncã, planoare care nu au existatniciodatã, rachetomodele ºi nave-modele începând din anul II destudiu. Deºi este recent înfiinþat,Cercul are deja 50 de membri ºiremarcabil este faptul cã trei din-

tre ei ºi a -nume: Teo -dora Cio pârtac, Adriana Iordacheºi Mihai Bãn cilã au participat pe24-25 noiembrie (2012), laConcursul de Aero modele "Me -mo rial Henri Coan dã", desfãºuratla Braºov, reuºind sã câºtigeLocul II.

Meritã felicitãri atât ei,cât ºi domnul profesor MariusSãvu lescu, sufletul acestei fru-moase nebunii, din mâinile cãruiaau ieºit de-a lungul timpului ade-vãraþi profesioniºti în domeniu,de care este foarte mândru: - uniidintre ei urmeazã Facultatea de

Aero nave din Bucureºti, un altulface parte din Lotul Naþional depara ºutism, o tânãrã domniºoarãzboa rã pe planor ºi exemplele deacest gen ar putea continua.

Domnul profesor ne-amãrturisit cã targhetul sãu princi-pal este acela de a participa la câtmai multe concursuri naþionale ºide ce nu, internaþionale.

Tinerii cu vârsta cuprinsãîntre 5 ºi 18 ani care doresc sãatingã cerul cu gândul sau îºi do -resc mai mult de atât, sunt aºtep-taþi - programul este în fiecareluni, între orele 13.00-18.00 iarcostul cursului pe lunã este de 15lei (banii fiind folosiþi pentruachiziþionarea materialelor).

Pe 30 noiembrie, Cen -trul Cultural "Adrian Pãu nes cu" aorganizat ºi gãzduit în premierã,un simultan de ºah parþial orb - cuparticiparea extraordinarã amaes trului FIDE, Nicolai Barbu.Mai exact, la primele 10 mutãrimaes trul nu a vãzut tablele deºah, mu tãrile fiind fãcute de dom-nul avocat Adrian Danelenco, unsusþinãtor moral de nãdejde înactivitatea profesionalã sportivã,care a parti cipat alãturi de dom-nul Barbu ºi la alte competiþii.

Zece combatanþi i-au þi -nut piept maestrului, doi dintre eifiind foarte aproape de remizã

(Costel Iacob ºi Viorel ªerbulea)iar domnul Nicolae Lazãr i-aîntrecut aºteptãrile susþinând opartidã foarte bunã.

Dupã terminarea simul-tanului, l-am abordat pe domnulViorel ªerbulea, un împãtimit aljocului de ºah care ne-a mãrtu -risit: "Este foarte interesant ce s-aîntâmplat astãzi la Mizil, este oexperienþã frumoasã de joc, de

viaþã pânã la urmã, este foartegreu sã-l învingi pe maestru, darcu puþinã atenþie poate voi reuºidata viitoare. Mi-aº dori maimulte competiþii de acest gen ºi,dacã se poate, o abordare a siste -mului elveþian deoarece în aceas -tã situaþie, se observã cel mai bineva loarea jucãtorului, fãcându-seºi o ierharhizare corectã".

Profitând de aceastã oca -zie, domnul Barbu Nicolai a þinutsã-i mulþumeascã domnului pri-mar, pentru sprijinul acordat de-alungul timpului acestui sport alminþii, ºi nu în ultimul rând, celorprezenþi, care au demonstrat cã laMizil se joacã ºah la un nivelsuperior.

Pasiune şi creativitate

Grupaj realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

TREPTE SPRE CER

Premieră la Mizil

Pagina 7 Nr. 97 / decembrie 2012

"Dragã Doamne, sunt Oana!Tu mã ºtii de la bunicul,

care acum e acolo, în lumea Ta.ªtiu cã Þi-a vorbit despre mine ºiTe-a tot rugat sã mã ajuþi ºi sã aigrijã de grijile mele.

Ce mult îmi vorbea des -pre Tine! Mai ales seara, sau cândningea, sau când era Crãciunul,sau când eram tristã... Sau când seînsera ºi mã cuibãream la pieptullui pentru a-mi lua porþia demângâiat! Îmi vorbea despre Tineºi a tunci când întrebam desprepãrin þii mei: unde sunt, cum aratã,când vor veni?... ªtii ce îmispunea? Cã i-ai luat Tu, la Tinesus! Aºa-mi spunea! Atunci mãliniºteam, mã simþeam mândrã depãrinþii mei, îmi zâmbea sufletulºi mã lipeam tot mai mult de piep-tul ºi de sufletul lui bun. Îmi vor-bea despre Tine ºi mã mângâia...ªi acum simt cãldura aceea plã-cutã din mâinile lui. Îmi spunea cãTu ne dai lumina, cã eºti bun, pu -ternic, drept ºi... frumos! Spuneacã Tu ai fãcut oamenii, pomii, co -pacii, apele, cerul, florile, pãsãri -le, soarele, zãpada..., cã Tu neaperi de tot ce e rãu, cã eºti celcare ne dai binele, bucuria ºi zâm-betul. Îmi spunea sã mã gândescmereu la Tine, iar când mi-e greu,sã Te rog sã mã ajuþi.

Atunci, în ziua aceea,când bunicul meu a murit, Þi-aminteºti Doamne, dimineaþaace ea plinã de durere, când m-ache mat la patul lui? M-a mângâi-at pentru ultima datã, m-a strânsde mânã, mi-a spus sã am grijã...Of Doamne...! Sã lupt cu viaþa, sãînvãþ cât pot de mult... Sã mãambiþionez sã ajung om ade-vãrat... aºa mi-a spus. A privit însus ºi Te-a rugat sã ai grijã demine, sã mã faci mare, sã mãaperi... ªi privirea ºi mângâiereaºi vocea, au fost altfel... Apoi euam fost scoasã afarã, s-au auzitþipete de plâns ºi cerul s-a în -tunecat ºi totul a devenit o groaz -nicã furtunã. Cu toate cã nu-micur geau lacrimi, atunci în ziuaace ea am învãþat sã plâng cu ade-vãrat, sã simt durerea ºi singurã-tatea. Pierzându-l pe bunicul ºiplângând fãrã lacrimi, am învãþatdespre viaþã.

Acum, ºtii Doamne, suntla casa asta a noastrã cãruia i sezice "orfelinat".

Aici sunt copii mulþi,jucãrii, cãrþi de tot felul ºi ar trebuisã mã simt bine, dar eu sunt sin-gurã Doamne ºi tristã, tristã detot! Mi-e dor de bunicul !

Mult mai mare ca du -rerea, e dorinþa de a-l revedea, dea fi cu el...

Îmi este foarte greu fãrãel, mai ales când se face searã ºimã duc la culcare. Chiar dacã demulte ori simt cãldura mângâieriilui, mi-e dor de el, de bunicul meuscump ºi drag. Mi-e dor deprivirea lui, de vocea lui, de grijaºi dragostea ce le simþeam cã leare pentru mine.

Astãzi a nins ºi buniculîmi spunea cã atunci când ningevine Crãciunul ºi se naºte Iisus,Fiul Tãu, trimis la noi pe pãmântsã ne mântuiascã, adicã sã ne facãbine. ªi copiii de aici spun cã dacã

ne punem o dorinþã, în noaptea deCrãciun, Tu ne-o îndeplineºti.

Sunt singurã ºi tristã ºimi-e dor de bunicul! El spunea cãatunci când mi-e greu sã mã gân-desc la Tine ºi sã te rog sã mãajuþi, de aceea Îþi scriu, Doamne.

Tu sigur simþi cã acummi-e greu , de aceea Te rog sã mãajuþi! ªtiu cã-mi vei citi scrisoa -rea, chiar dacã nu o voi pune lapoº tã...

Aº vrea sã Te rog sã mi-l dai pe bunicul! Asta e singuramea dorinþã! Vezi ºi Tu cât degreu e ºi cât sufãr fãrã el. Avemaici jucãrii, chiar ºi un pom deiarnã, dar eu îl vreau pe bunicul.

El nu a îndrãznit sã Teroage sã-l mai laºi sã trãiascã,pentru cã nu a vrut sã Te supere ºipentru cã n-a cerut niciodatãnimic pentru el, dar Te rog euDoamne, dã-mi-l pe bunicul!Promit cã am sã fac tot ce spui Tuîn rugãciunile tale ºi n-o sã-þi maicer niciodatã nimic.

Tu eºti bun ºi mare ºidrept ºi ºtii foarte bine cã sufletulmeu ºi viaþa mea au nevoie debunicul, altfel degeaba sunt zilele,zãpada, pomul de iarnã ºi chiarCrãciunul.

Pe fiul Tãu care-L trimiþiacum la noi pe pãmânt ºi pepãrinþii mei ºi pe îngerii Tãi ºi petoþi de lângã Tine, îi rog sã Teroage sã mi-l dai pe bunicul meuscump ºi drag!

ªi pentru cã ºtiu eu cã Tuaºa vei face, îþi mulþumescDoamne! Îþi mulþumesc! Ai sãvezi ce fetiþã, harnicã, cuminte ºiascultãtoare am sã fiu!"

* Pedagogul, "Domnul" cum

îi spuneau copiii, terminã de cititscrisoarea pe care o gãsi în mâi -nile Oanei, care adormise. O îm -pãturi ºi o puse în cartea cu po -veºti de pe noptierã.

Se uitã în jur ºi priviîndelung la paturile goale, dar fru-mos aranjate. Toþi ceilalþi copiifuseserã luaþi de bunici, mãtuºi,unchi sau alte rude sã petreacãîm preunã noaptea sfântã a Crã -ciunului.

O tristeþe neputincioasã îicuprinse sufletul. Totdeauna l-audurut lacrimile ce-i însoþeau în -singurãrile Oanei. Acum, dupã cei-a citit scrisoarea, ºi-a dat seamacât de departe ºi inutile eraupoveºtile pe care continuase sã i leciteascã, mai ales în momentele eigrele. Acum înþelegea însingu rã -rile ºi rãtãcirile Oanei.

Stinse veioza, o înveli peOana ºi ieºi. Ajunse în biroul sãuplin de dosare ºi cãrþi de poveºti ºiîncepu sã se plimbe dintr-un colþîn altul al camerei, cãutând parcãceva. Într-un târziu se opri la fe -reastrã. Cu gesturi grãbite dãduperdeaua la o parte, ca ºi cum,dincolo de ea, ar fi existat soluþii,liniºtea de care avea nevoie saualtceva!

Era Ajunul Crãciunului!Era noaptea când se nãºtea Iisus,era noaptea în care toþi copiiilumii primeau daruri ºi peste tot arfi trebuit sã fie multã bucurie ºimulte zâmbete. Vedea în fiecare

din mulþimea de case cu ferestreleluminate, o masã întinsã, un bradîmpodobit, multe zâmbete…Intuia bucuria ce-i cuprindea petoþi în noaptea asta sfântã deCrãciun, dar simþea ºi un golimens în stomac, în el ºi în suflet.

Se aºezã în scaun încercândsã gãseascã o soluþie, sã gãseascãceva. Mereu s-a descurcat cu pro -blemele de suflet ale copiilor, cusingurãtatea lor, cu dorul de pã -rinþi. Trebuia sã gãseascã ºi acumo cale!

Începu sã alerge cu gân-dul peste case, peste vãi, pestemunþi ºi peste multa zãpadã, cecãdea din cer, încremenind totulîntr-o liniºte albã.

Cetini de brad, globuri ºisteluþe, zãpadã, îngeri, zãpadã,cetini de brad, steluþe, globuri,zãpadã, luminã… multã luminã.

Oana alerga desculþã prinzãpadã strigând: "Hai bunicule,hai bunicule, hai vino!"…

ªi râsul ei - curat ºi alb cazãpada - strãlucea peste tot …

Oameni ºi copii ieºeau depeste tot din case cu globuri co lo -rate ºi crenguþe de brad în mâini,chiuind, râzând, þipând: "Undeesti Oana? Hai vino cu noi... haibucurã-te cu noi!" Ningea pestetot, aºa încât mulþimea de oameniºi copii, deveni ºi ea albã, ca râsulOanei, care alerga desculþã înain-tea mulþimii strigându-l pe bu -nicul... Cei care încinseserã un felde horã o rugarã pe Oana sã vinãîn mijlocul lor, dar ea continua sãalerge desculþã. Mulþimea o urmã,cu strigãte de bucurie, prin zãpadastrãlucitoare. "ªi noi vrem sãmergem la bunicul...ºi nouã ne edor de el!". Alergau spre munteleacela din zarea în care cerul nin-sorii se unea cu pãmântul. Aler -gau fãrã sã lase urme ºi fãrã sãrãvãºeascã zãpada. Ningea ºi nin -gea ºi ningea...

Zgomotul soneriei de laintrare îl trezi. Privi nedumerit înjur. Era dimineaþã! Afarã, ca ºi învis, ningea ºi era multã luminã.

Se ridicã ºi cu paºi mecanicise duse sã deschidã. "Cine arputea fi acum? ªi cât o fi ceasul?",se întrebã "domnul". Coborî cu ograbã reþinutã cele douã rânduride scãri cu balustrada din lemnulce fusese, cu siguranþã, un falnicºtejar. Ajunse în faþa imensei uºimetalice, pe care copii o boteza-serã "baba cloanþa cotoroanþa". ªicheia pe care o rãsucea acum cuputere avea un nume pus de copii:"infinitul" îi spuneau, probabildupã forma cifrei "opt" din capãt.Zgomotul broaºtei era mult maiblând ºi se lovea altfel de liniºteapereþilor din holul imens. Des -chise!

Rãmase uluit: în uºã era unbãtrân nins, fãcut parcã din zã -padã ºi aºteptare! Statura-i impre-sionantã pãrea cã pãtrunde dinfulgii zãpezii. Perdeaua de nin-soare parcã-i aparþinea. Ca o pre-lungire a corpului sãu alb peste totera! I se desluºeau ochii sticloºi,pãtrunzãtori, blânzi...

Stãtea între el ºi zãpadã! Alb era totul!

Se privirã fãrã ca vreunul din ei sãscoatã o vorbã, farã sã clipeascã!

Tãcerea era blândã ºi ea! Cãdereafulgilor le accentua þintuirea ne -miºcãrii! Doar ei ºi zgomotul ful -gilor ce se aºezau pe pãmânt, li -niºtea ninsorii ºi gândurile lor ne -rostite!

Bãtrânul nins, semãna cucel care venise de mai multe ori sãcearã un copil. Dincolo de elningea parcã dintotdeauna.

-Am venit …-Nu..., nu trebuie sã spui

nimic!, þipã ºoptit "domnul".Urmeazã-mã!

Paºii lor urcând treptelescãrii, aveau aceaºi cadenþã, ace -eaºi prudenþã, aceeaºi teamã...Simþeau apãsarea caldã a urcãrii.Balustrada ce, cu siguranþã, fu -sese cândva un falnic ºtejar cuvâr ful mereu spre Cer, alerga a -cum sub palmele lor, conducân-du-i inevitabil spre locul acela pecare-l cãutau, parcã, de o veºnicie.Paºii ºi gândurile, se întrepãtrun-deau cu aºtepterea de pânã acuma fiecãruia, producând liniºte.

Ninsoarea, liniºtea sau poatealtceva mult mai alb decât bucuriasimþeau.

"Domnul" se opri lapatul Oanei care dormea. Oprivirã þintuþi amândoi. Pãrea înalte lumi. Pãrul lung ºi mãtãsosera rãsfirat pe albul pernei, ca unnimb de raze de soare în rãsãritulunor spice de grâu.

Zâmbea ca ºi cum învisele ei l-ar fi întâlnit pe bunicul!Bãtrânul se aºezã în ge nuchilângã patul Oanei ºi-i luã o mânãîntre ale lui. O luminã ciudatã pã -trun se în aerul încãperii ºi în zâm-betul Oanei.

"Domnul" se depãrtã, cuteamã ºi bucurie, ca de o minunepe care nu voia sã o tulbure. Sefuriºã în biroul sãu ºi deschisefereastra.

Fulgi mari, ca niºte bu -cãþi de liniºte, cãdeau necontenitdin cer ca dintr-o albã aºteptare!

Emil PROªCANPentru Alina, Onu ºi Dumnezeu.

Am ocazia sã vã prezintacum încã un copil dotat al oraºu-lui nostru, cea mai bunã elevã aªcolii Nr.1 - Laura Iordache (14ani) din clasa a VIII-a B.

ªi de aceastã datã, pentrua afla "de ce?" am abordat-o pedoamna dirigintã Ecaterina Pas -tra mã, profesor de limba ºi lite -ratura românã, care ne-a declaraturmãtoarele: "Laura este un copildeosebit, în fiecare an, a avutmedia generalã 10, are o capaci-tate de înþelegere ieºitã dincomun, este foarte ambiþioasã ºimereu încearcã sã se autode pã -ºeascã, nimic nu e prea mult pen-tru ea. Întotdeauna dã dovadã dematuritate ºi obiectivitate în totceea ce face.

Adorã literatura ºi anultrecut a obþinut Locul I pe judeþ laolimpiada de Limba ºi LiteraturaRomânã ºi menþiune la Concursul"Cultura ºi spiritualitatea româ -neascã" , concurs ce reprezintã obazã de selecþie pentru olimpiadainternaþionalã de Limba ºi Lit e -ratura Românã.

Vreau sã menþionez fap-tul cã familia ºi-a pus amprenta înrezultatele Laurei prin educaþia pecare i-a oferit-o ºi cu aceastãocazie doresc sã-i felicit pe aceºtipãrinþi minunaþi.

Participã la toate acti -vitãþile extraºcolare ºi de cele maimulte ori este lider, este foarteputernicã ºi face faþã oricãrei situ-aþii. Eu sunt foarte mândrã de ea,ºi-i prevãd un viitor strãlucit"!

În urma celor relatate dedoamna dirigintã, am dorit sãcunosc minunea de copil care mi-a spus: "Ador sã petrec cât maimult timp cu familia, am unfrãþior de 9 ani, Costin, cu careîmi place sã mã joc dar sã-l ºi ajutla teme. Am douã modele: pe

mama o admir foarte mult, este opersoanã ambiþioasã ºi pe unchiulmeu, care prin muncã ºi perse -verenþã a reuºit foarte bine înviaþã. Îmi place limba englezã,încã nu m-am hotãrât în privinþaprofesiei, dar aº dori sã fie cevalegat de limbile strãine. Am pri-eteni puþini ºi buni care sunt sin-ceri ºi pe care pot sã mã bazez ºila bine ºi la rãu. Practic de cevaani karate tradiþional, acest sportm-a ajutat sã mã cunosc mai bineºi sã fiu puternicã atât fizic, cât ºimental, este în acelaºi timp oprovocare pentru a-þi depãºi li mi -t ele. Anul trecut, am descoperit cãiubesc muntele - mã relaxeazã ºimã încarcã cu energie pozitivã.

ªi pentru cã suntem înpragul sãrbãtorilor de iarnã ºiMoº Crãciun trebuie sã apãrã,doresc sã-mi aducã mie ºi fami-liei multã sãnãtate iar dvs. tuturorvã urez: La mulþi ani"!

Mã bucur cã avem astfelde copii, datoritã lor mâine ne vafi mai bine ºi lumea va fi cu sigu-ranþã altfel! Felicitãri Laura, sã fiimereu cea mai bunã, sã fii mereude nota10!

Gabriela NEGOIÞÃ

Copii deosebiti cu rezultate deosebite

O FATĂ DE NOTA ZECE- LAURA GEORGIANA IORDACHE

DESPRE ZĂPADĂ sau Scrisoare către Dumnezeu

Pagina 8Nr. 97 / decembrie 2012

Te-ai întrebat vreodatã dece alimentele cumpãrate sunt maigustoase decât cele de casã? De cemâncarea de acasã n-o egaleazãniciodatã la gust pe cea de la fast-food? De ce sunt atât de gustoasemezelurile, deºi sunt fãcute doardin câteva resturi de carne? De cesunt atat de "bune" unele alimente,încât atunci când le mãnânci, purºi simplu NU te mai poþi opri?

Rãspunsul este simplu:Pro ducãtorii mezelurilor, cipsuri -lor, supelor la plic, condimente-lorºi alimentelor de la fast-food a -daugã intenþionat un "E" care sã nepãcãleascã papilele gustative ºicre ierul. Despre ce "E" este vorba? Monoglutamatul de Sodiu (MSG)

sau E621 MSG-ul face ca un

salam, obþinut din resturi de carnepe care oricine le-ar arunca lagunoi, sã fie un aliment atât degustos încât sã nu te mai poþi opridin mâncat. Mai mult decât atât, teface sã îþi do reºti sã mãnânci acelaliment ºi mâine ºi poimâine, apoiîn fiecare zi - ÎÞI DÃ DEPEN -DENÞÃ.

Aroma din MSG se nu -meºte "Umami" sau "Al cincileagust". Odatã ce papilele tale gusta-tive simt acest gust, transmitcreierului o senzaþie de plãcere ºieuforie, motiv pentru care începisã mãnânci din ce în ce mai mult ºisimþi cã nu te mai poþi opri.

Oamenii care consumãre gu lat alimente care au MSGadãugat, ajung sã dezvolte o aºamare dependenþã de alimente,încât mâncatul devine pentru eiprincipala satisfacþie în viaþã.Paradoxul este cã aceºti oamenisunt nevinovati pentru starea lor.Ei sunt doar victimele unei mani -pulãri la nivel biochimic, care areprintre scopuri îmbogãþirea pro-ducãtorilor ºi îndobitocirea con-sumatorilor.

Partea ºi mai proastã estecã acest "E" nu numai cã dãdependenþã, ci este ºi extrem deDÃUNÃTOR pentru organismuluman.

Dacã sodiul NU repre -zintã un pericol pentru sãnãtate,acidul glutamic sintetic este, aºacum spune Dr Russell Blaylock, "ootravã mai rea decât nicotina ºialcoolul, dar care se gãseºte dinabundenþã în bucãtãriile fiecãruiadintre noi".

Acidul glutamic este una mi no acid necesar omului care segãseºte în mod NATURAL înorganism: în sânge, în creier sau înlaptele matern, dar ºi în unele ali-mente: în ouã, roºii, soia, în semin -þe, ciuperci, în brânzã, în peºte etc.Pânã aici nicio problemã, ÎNSÃcând acidul glutamic este SIN-TETIC - obþinut de oameni prinprocese chimice - el devine otravãcuratã pentru organism, dar în spe-cial pentru creier. E de înþeles cã înMSG se gãseºte 79% Acid Glu -tamic SINTETIC (deci dãunãtor).

Ce boli provoacã ? Deºi se fac eforturi imen -

se pentru a ascunde ºi a minima -liza efectele dãunãtoare ale MSG-ului, studiile aratã CLAR cãaceastã substanþã este una deosebitde dãunatoare pentru sãnãtate.

Conform oamenilor deºtiinþã, Monoglutamatul de Sodiupoate provoca o mulþime de boli: - "Ne prãjeste neuronii" (Creierulfiind principalul organ afectat).- MSG - ul excitã neuronii atât detare încât îi distruge - ºi de aiciderivã o serie de boli si dezechili-bre ale creierului: - bolile Alz hei -mer ºi Parkinson; hiper activitateaºi deficitul de atenþie la copii(ADHD); autismul ºi epi lepsia;atacurile de panicã ºi migrenele;oboseala cronicã ºi nu în ultimulrând, depresia ºi tuburãrile de comportament.

Dr. Blaylock a demostratîn cartea "Exitotoxinele: Gustulcare ucide", cã MSG-ul, nu numaicã provoacã o grãmadã de boli decreier, dar are ºi un efect devasta-tor în comportamentul de zi cu zial oamenilor, deoarece creeazãdezechilibre puternice în hipotala-mus. Aºadar, ai toate ºansele sãdevii o persoanã deprimatã, iritatã,stresatã ºi obositã cronic, dacã îndieta ta zilnicã se gãseºte MSG (ºise gãseºte garantat dacã mãnâncila fast-food ºi consumi alimenteprocesate) .

În ce alte moduri te afecteazãMSG-ul?

- Afecteazã Glanda Pi tu -itarã - care este responsabilã pen-tru buna funcþionare a celorlalteglande din organism. Astfel cãderegleazã întreg echilibrul hor-monal al organismului: ºi de aici oreacþie în lanþ care va afecta sãnã-tatea întregului organism.

- Duce la OBEZITATE:din douã motive:

1. Stricã echilibrul hor-monal al organismului - deoareceafecteazã glanda pitularã.

2. Creºte cu 40%-50%apetitul - cel puþin aºa aratã studi-ile. Pofta de mâncare creºte de oa -rece se dezechilibreazã me ca nis -mele naturale care ne dau pof ta de

mâncare. Astfel cã, MSG-ul te vaface sã-þi doreºti sã mãnânci din ceîn ce mai mult, chiar dacã nu ainevoie.

- Afecteazã vederea: stu -diile aratã cã un consum excesivde MSG duce în timp la scãdereavederii la distanþã - Miopia

- Provoaca hipertensiune- deoarece are un efect vasocon-strictor asupra sistemului circula-tor (îngusteazã vasele de sânge).

Cum ne ferim? Probabil acum te întrebi,

cum ai putea sã te fereºti deefectele dãunãtoare ale acestuiE621 ?

Foarte simplu: citiþieticheta!!! Dacã obisnuieºti sã nuciteºti eticheta, este timpul sã-þifaci un obicei nou când mergi lacumpãrãturi. Pentru a te feri deefectele dãunatoare ale MSG-uluiºi a nu deveni dependent de ali-mentele procesate, este ESEN -ÞIAL sã citeºti eticheta ali-mentelor pe care le cumperi.

Partea proasta este cã…producãtorii de alimente nu suntproºti. Ei nu au niciun interes caTU sã ºtii cã alimentele pe care lecumperi sunt injectate cu un "E"care pe lângã cã te îmbolnãveºte,îþi dã ºi dependenþã. Din acestmotiv producãtorii folosesc denu-miri alternative pentru MSG princare încearcã sã ne ascundã faptulcã alimentele pe care ei le vândconþin acest aditiv.

Partea bunã e cã poþi aflamai jos denumirile care mas -cheazã faptul cã un aliment conþineMSG:

Alimentele care au în -scrise pe etichete urmãtoareleingrediente conþin ÎN TOT DEA -UNA MSG: Glutamat - Glutamatde sodiu - Aromã de fum -Potenþiator de aromã - Gelatinã -Extract de drojdie - Acid Glutamic- Potenþiator de gust - GlutamatMonosodic - Proteinã vegetalãhidrolizatã - Cazeinat de Sodiu -Arome naturale - Cazeinat de cal-ciu -Proteine texturate - E621 -Aromã naturalã de pui, vacã sauporc

ªi eu ce mai mãnânc ? 1. Cea mai bunã alegere o

reprezintã întotdeauna HRANAVIE.

2. Alege întotdeauna ali-mentele de casã în locul celor dincomerþ!

3. Citeºte eticheta ºi alegealimentele fãrã "E-uri" ºi cu ter-men de valabilitate scurt.

4. Consumã cât maipuþine alimente procesate: dul -ciuri, supe la plic, cipsuri, me ze -luri, sosuri cumpãrate, condimenteprocesate ºi sucurile rãcoritoare.

5. Renunþã pentru tot-deauna la Junk-Food:

Elisabeta SOSAProfesor universitar doctor

MSG - Drogul din alimente PRACTIC ÎN MEDICINĂMotto: ªi pãrinþii învaþã

PREVENIREARAHITISMULUI LA

COPIII PESTE 18 LUNIÎn sens larg, în denu-

mirea de rahitism este cuprins ungrup de boli ce au ca numitor co -mun, insuficienþa de mineralizarea þesutului osos la un organism încreºtere.

Mineralizarea osului(depunerea de calciu) se face subacþiunea vitaminei D3. Singurasursã naturalã de vitamina D3este un precursor dinpiele care se activeazãsub acþiunea razelorsolare. În consecinþã,în þara noas trã, orga -nismul dispune de vi -tamina D3, activã, nu -mai în sezonul cald(mai-august). A ces taeste motivul pentrucare în lunile mai puþinînsorite, denumite prinsintagma " lunile cu 'r'" (septembrie-aprilie)se impune suplimentare oralã cuD3 ºi la copii peste 18 luni pânãla adolescenþã(!).

Vitamina D3 funcþio -neazã ca un hormon, regleazãabsorbþia de calciu din intestine ºinivelul de calciu ºi fosfor dinoase. Atunci când nivelul acestorminerale din sânge este preascãzut, se distruge matricea pro-teicã a oaselor.

În cazul rahitismului, unalt mecanism intrã în funcþiunepentru a creºte nivelul de calciudin sânge. Glanda paratiroidã îºiaccelereazã funcþionarea, com-pensând nivelul scãzut de calciudin sânge. Pentru a creºte nivelulde calciu sangvin, hormonulscoate calciul din oase. Încazurile severe, se observã for-marea u nor chisturi la niveluloaselor.

Principalele ma ni festãriale carenþei de D3 la copil ºi ado-lescent sunt: modificãri osoase(oase lungi, ba zin, coloanã verte-bralã), tulburãri ale dentiþiei, tul-burãri neuromusulare (contrac-turi musculare, laxitate ligamen-tarã), anemie hipocromã, suscep-tibilitate crecutã la infecþii, tran-spiraþii abundente.

În practica curentã neconfruntãm cu urmãtoarele gre -

ºeli:- Profilaxia rahitismului, exclu-siv la sugari- Administrarea de calciu fãrãasocierea de vitamina D3- Interpretarea durerilor osoasepretibiale (dureri de genunchispon tane, accentuate de ortosta-tism prelungit, cu exacerbãrinoc turne) ca având origine

reumatismalã ºi tratarea lor cuMoldamin (erori medicale).

Cauza algiilor o consti-tuie insuficienþa mineralizare acartilajului de creºtere de lanivelul metafizelor tibiale.

În condiþiile unei ali-mentaþii corecte cu lactate, profi-laxia rahitismului nu necesitãsuplimentarea aportului de cal-ciu. Excepþiiile le constituite ali-mentaþia sãracã în lapte ºi deri -vate precum ºi perioadele decreºtere acceleratã (atenþie laperioada pubertarã).

Administrarea calciuluise face exclusiv la indicaþia me -dicului, în prealabil fiind necesarun bilanþ al metabolismului fofo-calcic (dozare de calciu, fosfor ºifosfataza alcalinã).

Vitamina D3 poate fiadministratã sub formã de picã-turi (vitamina D3 soluþie, Vigan -tol) sau sub formã de compri-mate (Vigantoletten ). Necesarulde vitaminã în profilaxie esteacelaºi, 400UI, indiferent devârstã. Deci, copiii vor primi 2picãturi pe zi sau 1 tabletã.

Menþionez cã D3 so -luþie, se inactiveazã dupã 28 dezile de la deschidere.

Medic pediatruDr. Ana-Maria POSTÃVARU

Iatã care sunt ali-mentele ce sting focul aciditãþiigastrice:

Varza proaspãtãAtât varza, cât mai ales

sucul ei au efect cicatrizantasupra mucoasei stomacului ºiduodenului când aceasta esteiritatã sau prezintã leziuni. Ocurã cu varzã poate chiar sã tescape de ulcer.

Orez fiert ºi pâine prãjitãAceste alimente sunt de

mare ajutor pentru absorbþiasucului gastric în exces, fiind utileîn crizele însoþite de greaþã sauvomã ºi lipsa poftei de mâncare.

BananaConsumând una în fie -

care dimineaþã, reduci intensi-tatea ºi frecvenþa arsurilor gas-trice de peste zi.

h Sarmale: 330 kcal/ 100 g h Caltaboº: 350 kcal/ 100 g h Tobã: 340 kcal/ 100 g h Piftie: 295 kcal/100g h Salatã de beouf: 150 kcal/100 g

h Salatã de icre cu ceapã: 550kcal/ 100 g h Vin dulce: 105 kcal/ 100 ml h ªampanie dulce: 115 kcal/100 ml h ªuncã: 378 kcal/ 100 g

Calorii festive

Alimente care calmează stomacul

Pagina 9 Nr. 97 / decembrie 2012

ÎN ACTUALITATELA S.P.G.C.Activitãþile Serviciul Pu -

blic de Gospodãrie Comunalãcontinuã, mai ales cã am intrat în

perioada de iarnã. Astfel, s-a ocu-pat de întreþinerea spaþiilor verzi(desfundat teren ºi degajarea aces-tuia de frunze, crengi ºi alte cor-puri strãine), alte trotuare suntrefãcute acolo unde acest lucrueste necesar, recent, s-au efectuatastfel de lucrãri de refacere a tro-tuarului pe strada Mihai Bravu, în

zona trecerii de pietoni, vizavi deCimitirul oraºului, ca urmare asolicitãrilor din partea mai multorcetãþeni din zonã din cauzã

noroiului ce se forma pe toatãsuprafaþa trotuarului din faþa ma -gazinului alimentar de pe colþulMihai Bravu cu E.R. Nicolae. S-au confecþionat ºi montat garduripentru spaþiile verzi de pe strãzileCuza Vodã ºi Alba Iulia. Lucrãrilepentru refacerea gardului ªcoliinr. 3 "Sfânta Maria" s-au încheiat.La fel ºi lucrãrile de hidroizolare aterasei Grãdiniþei nr.5.

Fiind imperios necesar, s-au balastat strãzile: Bradului,

Dobrogeanu Gherea ºi alte strãzifãrã denumire din cartierul nou.

Dat fiind intrarea înperioada sãrbãtorilor de iarnã, s-au efectuat lucrãrile de schimbarea sistemului de iluminat public cucorpuri noi, pe platoul central ºi s-au montat ºi verificat elementeledecorative cu lumini pentru sãrbã-torile de iarnã. Serviciul Public deGospodãrie Comunalã s-a ocupatºi de achiziþionarea utilajelornecesare, precum ºi material anti-derapant pentru lunile de iarnã.

ªef serviciu, Dragomir Ionel

Copilãria este un tãrâmmagic din care nu pot lipsi zâm-betele sau jucãriile. Imaginaþi-vãun copil fãrã nicio jucãrie, imagi-naþi-vã un copil cu nãsucul lipitde geamul îngheþat, aºteptându-lîn zadar pe Moº Crãciun...Ce poate fi mai trist?

Pentru a le redazâm betul pierdut copiilor dinlocalitatea noastrã, care pro -vin din familii nevoiaºe,Primãria Mizil, în colaborarecu Centrul Cultural "AdrianPãunescu", Centrul de Infor -mare "Europe Direct" ºi Ser -viciul Public de Asistenþã So -cialã, au organizat Ediþia a II-a aspectacolului "O jucãrie poateºterge o lacrimã", în cadrul cãruia,fiecare copil spectator a donatcâte o jucãrie.

Un spectacol impresio -nant care a durat trei ore ºi jumã-tate, o lecþie importantã oferitã decopiii care ajutã copii. Cu mic cumare, copiii care fiinþeazã în ca -drul cercurilor Centrului Cultural"Adrian Pãunescu" ne-au demon-strat încã o datã cât de talentaþisunt, prezentându-ne un programvariat ºi antrenant.

Micuþii pianiºti, pregãtiþide doamna profesor Laura Stoica- Paul Lãzãroiu, Mãdãlina Dinu,Andrei Proºcan, Lorenzo Coco ºa -

tu, Dragoº Necula, Elena Moraru,Daria Drãgan, Oana Viºinoiu ºiIrinel Drãghiciu au susþinut unmicrorecital care a smuls ropotede aplauze.

Ne-au cântat ºi încântat

soliºtii: Cosmina Onuþu, MadianStan, Ioana Iacob, Daria Preda,Diana Moise, Valentina Potec,Denisa Dorin, Anne Necula,Andreea Stoica, Dana Onuþu,Diana ªtefan, Mirela Criºu,Denisa Radu ºi Maria Trandafir,pregãtiþi de doamna Mileta Popa.

Scena a fost acaparatã laun moment dat de prichindeiidansatori, pregãtiþi de domnulprofesor Sebastian Stefanov, pecare þinem sã-i felicitãm ºidatoritã faptului cã aceºtia, cu osearã în urmã, au participat la unalt spectacol care a avut loc laTea trul "Toma Caragiu" din Plo -ieºti, transportul fiind asigurat dedomnul primar Emil Proºcan,

acelaºi lucru fiind valabil ºi pen-tru Cristina Toma, Oana Viºinoiu,Roxana Marin (canto muzicãuºoarã - profesor Laura Stoica).

Surpriza acestui specta-col a constituit-o prezenþa a patru

perechi de dansatori (an -trenor Adi Stan), care acti -veazã în cadrul uneia dintrecele mai bune ºcoli bucu -reºtene de dans sportiv:"Pygmalion" - ceea ce estedemn de menþionat estefaptul cã una dintre perechieste din Mizil, sunt campi-oni naþionali: Mona Colþ ºiAlexandru Cazacu, nume

de care cu siguranþã veþi mai auzi.Povestea lor este impresionantã ºivoi reveni cu detalii în numãrulviitor al publicaþiei noastre. Acumvã spun doar cã aceºti copii audemonstrat cã pasiunea însoþitã demultã muncã duce la performanþã- felicitãri!

Finalul spectacolului aaparþinut, inimoaselor fete de laAnsamblul "Poeniþa" (coregrafChi riþã Nicolae, corepetitor Ma -rian Iorga), care au încins atmos-fera cu o suitã de hore.

Mulþumim Centrului deInformare "Europe Direct", care aoferit peste 100 de pachete cu dul-ciuri ºi promoþionale copiilor carene-au prezentat acest minu natspec tacol.

Toate jucãriile donatevor ajunge în casele copiilor sãr-mani cu ajutorul angajaþilor de laServiciul Public de AsistenþãSocialã.

Mulþumim de asemeneatuturor copiilor care au dãruit,ges tul lor aducând un zâmbet pechipurile unor copii necãjiþi.

Vã urãm tuturor La mulþiani ºi sã nu uitaþi niciodatã cã unuldintre cele mai frumoase lucruride pe pãmânt este sã dãruieºti!

Gabriela NEGOIÞÃ

Cu sprijinul PrimãrieiMizil, pe data de 24 noiembrie aavut loc la Sala de Sport a ora -ºului Expoziþia Naþionalã a Fede -raþiei Române de Sport Colum -bofil.

Pentru mai multe infor-maþii, l-am abordat pe preºedin-tele acestei Federaþii - domnulCezar Sinca, care, mizilean fiind,a dorit ca ºi în acest an Expoziþiasã fie gãzduitã de oraºul sãu natal,locul unde printre altele ºi-adescoperit ºi aceastã pasiune -sportul columbofil:

"Doresc sã menþionez cãsuntem Federaþia cea mai tânãrãdin România, mai exact cea mainou înfiinþatã ºi suntem înregis-traþi la Autoritatea Naþionalã pen-tru Sport ºi Tineret.

Campionatul naþionalsportiv, începe în luna mai ºi seterminã la sfârºitul lunii octom -brie, campionii sunt prezentaþi ºipremiaþi în cadrul acestei Ex -poziþii Naþionale.

În acest an, au participatla Expoziþie peste 500 de campi-oni zburãtori, la diverse categoriidintre care amintim: vitezã - 100-350 km.; demifond - 350-500km.; fond - 500-800 km.; maraton- distanþe peste 800 km ºi s-auînmânat 300 de trofee ºi medalii".Salutãm prezenþa domnului NicuBizdrigheanu (62 de ani, din Ur -ziceni) - maestru emerit al sportu-lui columbofil, pre ºe dinte alCorpu lui Naþional de Arbitri,multiplu campion naþional latoate categoriile de zbor ºi campi-on olimpic la clasa standard -Olimpiada din Las Palmas.

O pasiune începutã lavârsta de ºapte ani, a devenit unmod de viaþã ºi cu multã seriozi-tate ºi material genetic de valoare,domnul Nicu Bizdrigheanu faceparte din elita sportului colum-bofil. În prezent, are peste 600 deporumbei pe care-i îngrijeºte cumultã dragoste ºi ne-a mãrturisitcã este un om fericit ºi împlinit.

Participã la 24 de concursuri pean ºi reuºeºte performanaþa de aieºi campion de fiecare datã.

În faþa Sãlii de Sport,spre încântarea celor mici maiales, au fost prezenþi crescãtori depãsãri de ornament, cu specii caremai de care mai spectaculoase.Unul dintre aceºtia, domnulCodreanu Florin (38 de ani) din

Bacãu, posesor a 300 de pãsãri(porumbei, canari, papagali), ne-adeclarat cã exemplarele sale suntfoarte cãutate, multe dintre eleajungând peste hotare: în Bul -garia, Ungaria, Germania ºi chiarîn Dubai.

O zi deosebitã, mai ales pentrucolumbofilii din Mizil ºi nu puþinila numãr, care au avut ocazia sã-ivadã pe cei mai buni dintre ceibuni, pe campionii voiajori.

Este de remarcat faptulcã datoritã acestei Expoziþii, 1000de oameni din toate colþurile þãriine-au vizitat oraºul.

Cei care iubesc acestsport ºi doresc sã participe la cam-pionate, se pot înscrie la Clubuldin oraºul nostru, persoanele decontact fiind: domnul preºedinteCristian Cioancã ºi domnulvicepreºedinte Florian Panþuru.

Gabriela NEGOIÞÃ

MIZILUL - CAPITALA NAŢIONALĂ A SPORTULUI COLUMBOFILMIZILUL - CAPITALA NAŢIONALĂ A SPORTULUI COLUMBOFIL

EDIÞIA a III-a

CUM E CORECT? “VIRUŞI” SAU “VIRUSURI”?

Dacã o sã verificaþidicþionarele limbii române exis-tente pe piaþã ori DexOnline.ro osã observaþi cã pentru substan-tivul virus existã douã forme deplural, ambele acceptate: virusuriºi viruºi.

Întrebarea care se naºteeste urmãtoarea: cum spunemcând ne referim la viruºii infor-matici ºi cum spunem când ne

referim la agentul patogen?Opiniile pe Internet sunt

diverse. Oricum ele nu reprezintão autoritate, dar existenþa acestordezbateri în spaþiul online aratã cãexistã o preocupare pentru acestsubiect.

Dupã cum spuneam,dicþionarele par sã nu ne ajuteprea mult, menþionând ambelevariante de plural, nefãcând dis-

tincþie între virusul de computer ºimicrob.

Din fericire, DicþionarulOrtografic Ortoepic ºi dePunctuaþie (DOOM2) se ocupãde acest subiect ºi face luminã.Cel puþin într-o oarecare mãsurã...Conform DOOM2 forma viruºise referã la virusul informatic, iarpentru agentul patogen existãambele forme de plural, atât

viruºi, cât ºi virusuri.Deci, dacã nu vreþi sã

greºiþi, pânã când AcademiaRomânã va lua o decizie în pri -vinþa specializãrii acestor formede plural, puteþi folosi pluralulviruºi, fãrã teama de a greºi. Ori -ºi mai bine - reþineþi cum se facediferenþa dintre cele douã formede plural ºi folosiþi-le în cunoº -tinþã de cauzã.

O JUCĂRIE POATE ŞTERGE O LACRIMĂ!

Nr. 97 / decembrie 2012

Lenea lungeşte viaţa!În sfârşit, un studiu serios!

Yakuþk este polul friguluila nivel mondial. Copiii se joacãafarã la -30 grade C, iar maturiiabia simt ceva rãcoare pe la -40 degrade C. La minus câteva gradeCelsius, o hainã mai groasã rezol -vã problema. La -20 grade C, þi selipesc nãrile ºi respiratul devinegreoi. La -40 grade C, orice ex pu -nere a pielii la aerul îngheþat ducela degerãturi într-un sfert de orã.

La aceastã orã, la Yakuþk,în estul îndepãrtat al Rusiei, sunt -47,5 grade C, potrivit weather.com.Cum reuºesc cei 210.000 delocuitori ai oraºului siberian sãsupravieþuiascã în condiþiile încare temperatura medie în lunaianuarie este de -45 grade C ?

STIL DE VIAÞÃ SIBERIAN Totul este pe dos în inima

Siberiei, la Yakuþk. Dacã n-ar fistratul gros de zãpadã ºi ceaþadeasã provocatã de frig ºi de polu-are, ar pãrea un oraº obiºnuit. Areºcoli, o universitate, muzee, ziare.Existã chiar ºi o piaþã în aer liber,unde femei înfofolite în blãnurivând peºte ori carne de cal sau de

ren proaspete. Adicã îngheþateboc nã. Oamenii par sã se fi obiº -nuit cu frigul cumplit. ªcolile seînchid doar dacã temperaturile de -pã ºesc -55 grade C, iar grãdiniþele,la -50 grade C.

Pe strãzi, chiar ºi maºini -le parcate scot fum pe þeava deeºapament. Asta pentru cã propri-etarii le lasã pornite toatã ziua, alt-fel motorul s-ar rãci ºi le-ar luaprea mult sã-l reporneascã. Iar ora -ºul este un oraº obiºnuit doar lasuprafaþã. Yakuþk este singurul o -raº din lume construit în întregimepe permafrost, stratul de pãmântcare rãmâne complet îngheþat petot parcursul anului. Este ca ºi cumai construi pe o mlaºtinã. Cândper mafrostul se încãlzeºte, capãtãconsistenþa nisipului.

Absolut toate fundaþiilesunt fãcute pe piloni, unii de zecide metri adâncime. Cea mai im -portantã instituþie din Yakuþk estefãrã îndoialã mega-centrala termicã aoraºului. În fiecarevarã, reparaþiile ºi

întreþinerea vitalului sistem deîncãlzire sunt principalele ocupaþiiîn oraº. Orice avarie în timp deiarnã înseamnã moarte.

RINGUL MORÞII AL LUISTALIN

Pe o suprafaþã aproapecât Europa, în Yakuþia trãiesc unmilion de oameni. Experþii consi -derã cã regiunea este totuºi supra -populatã. Câteva zeci de mii suntindigeni, urmaºi ai triburilor sibe -riene. Restul sunt nepoþii prizo nie -rilor politici sau exilaþilor, Si beriafiind odatã cea mai mare în -chisoare din lume. Stalin, mai ales,a trimis aici mili -oane de oa meni.Nu se ºtie câþi ausupravieþuit. Pentru "Dru muloa se lor", dru mulcare duce la deYakuþk la Maga -dan, pe coastaPacificului cu olungime de 2.000km ºi practicabildoar vara, se

spune cã a mu rit câte un om pentrufiecare metru.

În ultimii ani, soarta Si -be riei s-a schimbat. Iarãºi, o le -gendã localã are explicaþia. LuiDum nezeu, când îm prãºtia como-

rile în lume, adicãau rul, diamantele,petrolul sau mine -reurile, i-a în ghe -þat mâna când tre-cea deasupra Si -be riei ºi a scãpattot sacul aici.

Cercetãrile confir-mã: aici sunt celemai mari rezervede me tale preþi -oase ºi de com-bustibili fosili din lume. De aceea,Krem linul investeºte peste 700

milioane do lari anual în sub-venþionarea încãl zirii ºi a com-bustibililor si berienilor. Diaman -tele ºi petrolul nu sar singure dinpãmântul în gheþat al Siberiei.Cineva trebuie sã facã munca.

EXPERIMENT SINUCIGAª

Cât de frig este totuºi la -40 de grade Celsius ?

Un ziarist de la "TheIndependent" a fãcut un experi-ment. În luna ia nuarie a vizitatYakuþkul pentru a vedea cât de frigeste. Din hotel a vrut sã testezetemperatura, prin tr-o micã plim-bare. S-a îmbrãcat dupã cum ur -meazã, de la picioare în sus. Opereche de ºosete din bumbac,plus o pere che de ºosete antiter-

mice, peste care ºi-a tras bo canciiGore-Tex. Apoi, o pereche de pan-taloni mulaþi, speciali îm potrivafrigului, plus jeanºi.

A continuat cu un tricouantitermic pentru schiori, o bluzãfleece ºi un pulovãr de caºmirstrâmt, peste care a îmbrãcat o hai -nã groasã de iarnã cu glugã, degenul celor despre care producã-torii spun cã þin cald ºi la PolulNord. Douã perechi de mãnuºi,una de lânã, una Thinsulated, fulargros ºi o cãciulã cu urechi.

La ieºirea din hotel,recepþionerul l-a sfãtuit sã-ºi deajos ochelarii. În câteva minute, fie -rul ramei s-ar fi rãcit atât de tareîncât n-ar fi putut sã-i mai scoatãfãrã bucãþile de piele dimprejur.

Încrezãtor în "tehnica"îmbrãcatã, a început plimbarea, la -43 grade C.

Mai întâi, i-a amorþitporþiunea foarte micã de faþã nea-coperitã. Apoi, frigul a pãtrunsmã nuºile ºi s-a întins la celelalteextremitãþi. Dupã o vreme, i-au în -gheþat picioarele ºi nu-ºi putea o -pri dârdâitul. N-a mai rezistat ºi s-a întors în camerã, unde a începutsã-ºi simtã degetele abia dupã ojumãtate de orã.

Toatã plimbarea a duratfix 13 minute.

INGREDIENTE800g biscuiþi (sau napolitane, bis-cuiþi cu cremã), 200ml apã, 300gzahãr, 100g margarinã, 4 linguricacao, o esenþã de rom

Pentru cremã:200g unt moale, 200g zahãr praf,150-200g fulgi de nucã de cocos

Pentru ornat: 2 cutii de friºcã (de 200 sau250ml), 4 pliculeþe de zahãr praf,50g marþipan sau jeleuri pentruornat, coloranþi alimentari roºu ºialbastru/verde, facultativ Nutella

MOD DE PREPARAREBiscuiþii se sfãrâmã nu

foarte fin cu robotul sau cu ma -ºina de tocat carne. Apa se punela fiert cu zahãrul pânã se facesirop, se adaugã margarina pânãse topeºte ºi apoi cacao. Bis cu iþiise amestecã cu sosul ºi cu esenþade rom. Se formeazã 3 bile - unamare, una mijlocie ºi una micã,se înfãºoarã în folie alimentarã ºise pun la frigider cam o orã.Untul se freacã cu zahãrul praf ºicu nuca de cocos.

Din marzipan (ameste-cat cu zahãr praf, dacã nu are în

el) ºi coloranþi alimentari se mo -deleazã un nas în formã de mor-cov, 2 ochi, nasturii omului dezãpadã ºi eventual gura.

Bilele de salam de bis-cuiþi se scot din frigider, se în -tinde fiecare cu un sucitor pe fo -lie alimentarã, crema de cocos seîmparte pe fiecare foaie ºi apoi sefac bilele la loc. Se bate friºcaîmpreunã cu zahãrul vanilat.

Montarea: pe platoul deservit se pune bila cea mare, apoise înfige un bãþ pentru frigãrui înmijloc. În acest bãþ se înfige a do -ua bilã, se pune din nou o fri -gãruie ºi apoi a treia bilã. Bilelese ung cu Nutella (facultativ) ºiapoi se îmbracã în friºcã. Se punochii, gura, nasul ºi nasturii omu-lui de zãpadã. Pe cap se pune ooalã de jucãrie sau o ceascã decafea cu toartã, iar în loc de mã -t urã se înfige lateral o crenguþã.

Poftã bunã!

TORT „OM DE ZĂPADĂ“

ORASUL INGHETAT

Doi cercetãtori germani,dr. Peter Axt ºi fiica sa, dr. Mi -chaela Axt-Gadermann, au publi-cat o carte ("Bucuria Lenii: Cums-o laºi mai moale ºi sã trãieºtimai mult"), în care explicã pe largfaptul cã toþi oamenii posedã ocantitate limitatã de "energie vi -talã" ºi cã viteza cu care este con-sumatã determinã precis speranþade viaþã a fiecãrei persoane.

Cei doi mai spun cã ac -tivitãþile care sunt mari consuma-toare de energie, precum "trasulde fiare" într-o salã de forþã, acce -lereazã îmbãtrânirea ºi fac orga -nismul mai susceptibil la îmbol-nãvire.

"Un stil de viaþã mairelaxat este important pentrusãnãtate. Dacã ai o viaþã stresantãºi faci exerciþii fizice în exces,organismul produce hormoni caredeterminã instalarea hipertensiu-nii", afirmã Axt-Gadermann.

Ea a adãugat cã una din-tre diferenþele - cheie întreoamenii mai leneºi ºi cei hiperac-tivi este cã organismele mai activeproduc mai mulþi "radicali liberi"-molecule instabile de oxigen des -pre care se crede cã ar accelera

îm bãtrânirea. Mai mult, "lenea este de

asemenea, importantã pentru unsistem imunitar sãnãtos, pentru cãcelulele specializate în apãrareaorganismului sunt mai puterniceîn condiþii de relaxare decât însituaþii de stres".

Iar în timpul relaxãrii- ºimetabolismul este mai lent, pro-ducându-se mai puþini radicaliliberi.

Atât Axt-Gadermann, 34de ani, cât ºi tatãl sãu, în vârstã de65 de ani, au fost alergãtori decursã lungã, ceea ce le permite sãsusþinã cã vorbesc în cunoºtinþãde cauzã.

Totodatã, ei afirmã cãrâsul este o alternativã mai sãnã-toasã decât alergarea sau exerciþi-ile fizice.

În carte, cei doi cercetã-tori mai spun cã, lenea este foartebunã ºi pentru creier.

Asta pentru cã exerciþiilefizice sau stresul duc la produ -cerea unui excedent de cortisol,un hormon care vatãmã neuroniiºi provoacã pierderi de memorieºi senilitate prematurã.

FEMEI ÎN STAÞIE. Secretul stã în blãnuri, explicã localnicele cumrezistã la frigul cumplit

-71,2 grade C cea mai scãzutã temperaturãînregistratã într-o zonã locuitã, la Oimiansk (Yakuþia)

SPAÞIU DESCHIS. Culmea ironiei, pieþele în aerliber sunt deschise ºi iarna. Marfa cea mai cumpãratã :

peºte congelat

Pagina 10

Comemorări şianiversări

u 2 decembrie - 60 de ani de lanaºterea lui Ion POJAR, tenor, primsolist al Operei Naþionale din Cluj. u 14 decembrie - 80 de ani de lanaºterea dramaturgului Dumitru SO -LOMON (14.12.1932-10.02.2003)u 15 decembrie - 125 de ani de lanaºterea pianistei ºi profesoarei CellaDELAVRANCEA (15.12.1887-09.08.1991)u 17 decembrie - 100 de ani de lamoartea matematicianului, socio-logului, pedagogului ºi omului po -litic Spiru HARET(15.02.1851-17.12.1912)u 22 decembrie - 85 de ani de laînfiinþarea Societãþii de DifuziuneRadiofonicã din România, devenitãulterior Societatea Românã deRadiodifuziune (1927)u 26 decembrie - 50 de ani de lamoartea poetului, dramaturgului ºiregizorului clujean Radu STANCA(05.03.1920 - 26.12.1962)u 27 decembrie - 190 de ani de lanaºterea chimistului ºi biologuluifrancez Louis PASTEUR, fondatorulimunologiei (27.12.1822-28.09.1895)u 31 decembrie - 170 de ani de lanaºterea prozatorului Iacob NE GRU -ZZI, întemeietor al Junimii, director alrevistei Convorbiri literare, membruºi preºedinte al Academiei Române(31.12.1842-06.01.1932)u 31 decembrie - 135 de ani de lamoartea pictorului realist francezGustave COURBET (10.06.1819-31.12.1877)

Pagina 11 Nr. 97 / decembrie 2012

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Calea Buzãului, Tohaneanca,Plutar Mareº, Anastasiu, Gh.

Bratianu, Crãciunescu, N. Iorga,N. Stãnescu

Mihaela Dinu 250 020

Bacovia, Leonida Condeescu, TaseDumitrescu, Paralela 45, M. Bravu- de la intrare dinspre Buzãu pânã

la inters. cu str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor, Democraþiei,Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13 Decembrie Petre Elena 250 008 int 34Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897

13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 020N. Balcescu - de la pod pânã la B-

dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-dul

Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba Iulia Mirela Paraschivescu 250 008 int 2624 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897

B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 401 Mai Loredana Tãnase 250 020G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 309

Mr. Ivanovici, G-ral Praporgescu Elena Mãrãcine 250 008 int 29M.Basarab, Spitalului, Spiru

Haret, AlbineiAna Gicã 250 020

N. Bãlcescu de la intersectia cu B-dul Unirii pânã la inters. cu str.

Er. R. Nicolae, Eminescu,Ardealului, Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

M. Bravu de la inters. cu B-dulUnirii (inclusiv bl. 112) pânã la str.

Er. R. Nicolae, Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori, Toamnei Ionela Duþu 250 008 int 28N. Bãlcescu de la intersectia cu

Er. R. Nicolae pânã la UM Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

22 decembrie, Þepes Vodã, Ioan Vodã Maria Mastragociu 250 008 int 38Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, 11A,cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor casuþe + bl. 5, 5A, 6, 6A,7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008 int 42

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Ionescu

Gh, Cap. Pândaru D-tru, NucilorMadi Pãtraºcu 250 008 int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008 int 24Carpati, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062

Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec. Teodoroiu Buciu Eustafie 250 008 int 29Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

Bradului + cartier nou zona Bradului Gheorghiþã Elisei 250 062Griviþei, Bucegi, Fnd.Lalelelor

Aleea CrizantemelorVictoria Panait 250 008 int 25

M. Bravu - de la inters. cu str. Er.R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi completatãprin Dispoziþia 1672/6.06.2011

Problemele primãriei sunt proble me le dumneavoastrã ºi aleoraºului, deci, trebuie sã vi le cunoaºtem pentru a vi le rezolva.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se deplasezeîn sectorul arondat, sã constate toate problemele existente acolo ºi sãle aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Publicaþia gratuitã a primãriei, POªTALIO NUL, trebuie sãvã fie adusã acasã de salariatul în a cãrui arondare aveþi domiciliul.În cazul în care nu aþi fost vi zi tat pânã acum sau problemele ridicatede dumneavoastrã au fost tratate cu superficialitate, vã rog sã mãcontactaþi personal. Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14– Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCAN

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027Audienţe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II interior 15 Audienţe - marţi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101Audienţe - joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649Audienţe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi:08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai pu -ţin Registratura, Impozite şi taxe,care au program până la 13.30

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

ªtefãnescu Ioan (1927)Prahoveanu Grigore (1929)Lache Eugenia (1932)Mocanu ªtefan (1944)Neagu Gheorghe (1934)Neagu Elena (1925)Stanciu Gheorghe (1933)

Dobrescu Anica (1928)Muti Nicolau (1956)Frigescu Pompiliu (1931)Ion Elena (1923)Stoica Remus (1937)Coarnã Nicolae (1955)

În perioada care s-a scursde la ultima apariþie a publicaþieinoastre, vã putem aduce la cu -noºtinþã cã pe raza oraºului Mizilºi a comunelor arondate a conti -nuat ºirul nesperat al accidentelorde circulaþie soldate cu vãtãmãricorporale, chiar decese.

Astfel, în ziua de 14.11.2012în jurul orei 10:35 pe DJ 102 D laieºirea din oraºul Mizil cãtrecomuna Baba-Ana, un autoturismmarca BW525, înmatriculat înBul garia, condus de un tânãr de23 de ani, dupã ce a efectuat de -pãºirea unui alt autoturism, marcaDacia 1300 Brec, ce se deplasa înacelaºi sens de mers, pierde con-trolul volanului, pãrãseºte parteacarosabilã spre stânga ºi intrã încoliziune lateralã stânga, cu uncopac, rezumând decesul a doitineri, în floarea vârstei, de 26,

respectiv 23 de ani , ce se aflau pelocul din dreapta-faþã, respectivstânga-spate. În urma accidentu-lui, conducãtorul auto a suferitdoar uºoare vãtãmãri corporale.

Reamintim încã o datã,cã ne aflãm în perioada sezonuluirece ºi este necesar ca toþi condu -cãtorii auto sã respecte prevede -rile legale referitoare la echipareaautovehiculelor, cu anvelope deiarnã.

Transmitem tot pe a ceastã cale,cu ocazia apropierii sãrbãtorilorde iarnã, un cãlduros "La MulþiAni" din partea între gului colec-tiv al Poliþiei Rutiere din oraºulMizil! Sãrbãtori Fericite ºi drum

bun fãrã evenimente rutiere!Comisar, Adrian Þurcaº

În perioada de analizã,01 noiembrie - 04 decembrie, lu -crãtorii Formaþiunii de In ves ti -gaþii Criminale, Poliþia Mizil, ºi-au respectat activitatea în confor-mitate cu cadrul legislativ, pre-cum ºi dispoziþiile în vigoare, înspecial pentru menþinerea unuicli mat de siguranþã a cetãþeanuluiºi pentru protejarea bunurilor a -cestuia. Astfel, în baza unor dateºi informaþii, lucrãtorii Forma -þiunii de Investigaþii CriminaleMizil, au depistat în data de 29.11a.c pe numita M.G, în vârstã de30 de ani, urmãritã la nivel na -þional pentru comiterea mai mul - tor infracþiuni de furt din locuinþe,aceasta având domiciliul, pe bazãde reºedinþã, în mai multe oraºe.

Cea în cauzã a fost prin-sã ºi încarceratã la Peni te nciarul

Târgºor, având de executat o pe -deapsã de 3 ani, pe numele sãufii nd emis mandat de arestare cuexecutare a pedepsei cu închi -soarea de cãtre judecãtoria Deva.

De asemenea, tot înperioada de referinþã, s-a reuºitdocumentarea activitãþii infrac -þionale a trei minori de pe razaoraºului Mizil, C.A, B.T, M.D cuvârste între 14 ºi 16 ani, care aucomis mai multe furturi dingospodãrii, având ca obiect bu -nuri valorificabile la centrele decolectare a deºeurilor feroase ºineferoase. Cei trei sunt cercetaþi înstare de libertate, riscând pedeap-sa cu închisoarea.

Formaþiunea de InvestigaþiiCriminale,

Dorin Muntean ºi Cornel Rusoiu

Acţiuni preventive

STOP ACCIDENTELOR VIAŢAARE PRIORITATE!

Tabelul cu salariaþiiprimãriei care trebuie sã

vã viziteze!

Dumnezeu sã-i odihneascã-n pace!

Au fost concetãþenii noºtri...

Sărbători laicev 1 decembrie - Ziua Naþionalã aRomâniei v 3 decembrie - Ziua Internaþio na -lã a Persoanelor cu Dizabilitãþiv 8 decembrie - Ziua ConstituþieiRomânieiv 9 decembrie - Ziua Internaþiona -lã Împotriva Corupþieiv 10 decembrie - Ziua Internaþio -na lã a Drepturilor Omuluiv 11 decembrie - Ziua Internaþio -na lã a Munteluiv 16 decembrie - Ziua SolidaritãþiiNaþionale Împotriva Dictaturiiv 20 decembrie - Ziua Internaþio -nalã a Solidaritãþii Umanev 22 decembrie - Ziua LibertãþiiRo mâ niei

Apã-canal - 0244/251.237 Gaze - 0244/251.092Energie electricã -

0244/251.350 sau 0244/251.437Poliþie - 0244/251.207

Pompieri - 0244/250.959

ALEGE VIAÞA!

MERGEM LA FILM?În cadrul manifestãrilor culturale organizate de primãria

Mizil, vã invitãm la un regal de filme la Centrul Cultural “AdrianPãunescu„ în fiecare vineri, începând cu orele 18.00.

Filmele prezentate sunt selectate, respectând criteriile cali-tative, cultural-artistice ºi educative, iar instalaþia de proiecþie ºisonorizare este de ultimã generaþie. Nu rataþi aceastã ocazie de aface o incursiune în altfel de lumi, altfel de vieþi, având ocazia sã vãrelaxaþi ºi sã vã îmbogãþiþi spiritual. În salã se impune respectareanormelor elementare de conduitã ºi disciplinã.

Programul filmelor ce urmeazã a fi proiectate se gãseºteafiºat la Centrul Cultural “Adrian Pãunescu„.

Intrarea estegratuită

Încercaţi să rupeţi o oră şi jumătate din timpul dumneavoastră liber, pentru un film.

VĂ AŞTEPTĂM! Primar Emil PROŞCAN

S-au plătitsalariile

asistenţilorpersonali

Reprezentanþii Servi -ciu lui Public de Asistenþã So -cialã (SPAS), din cadrulprimãriei Mizil, au anunþat cãluna decembrie este o lunã de"cadouri", cel puþin pentruasistenþii persoanelor cu handi-cap din oraºul nostru, în sensulcã aceºtia au primit salariilerestante ºi indemnizaþiile afe -rente concediului de odihnã peanul 2012. Dupã mai multesolicitãri cãtre DGFP, s-areuºit face plata în totalitate atuturor drepturilor salariale peanul 2012 .

Situaþia nu stã la fel deroz în ceea ce priveºte restul deajutoare alimentare, care, separe cã nu au ajuns nici pânã înacest moment. Se aºteapã încontinuare ca termenul acor -dãrii celei de a doua tranºe deajutoare alimentare sã fieanunþat de Consiliul JudeþeanPrahova.

Pagina 12Nr. 97 / decembrie 2012

FILMELE LUNIIScrooged -

Poveste trãsnitã de Crãciun Francis Xavier este un

producãtor de televiziune cinic ºiîncrezut. Dorinþa lui de pro-movare cât mai rapidã, îl face sãpiardã iubirea vieþii sale, îl alie-neazã de familie ºi îi distrugeorice ºansã de a avea o viaþã feri -citã. Când i se oferã ºansa sã rea -lizeze o transmisiune în direct apiesei “Colindã de Crãciun”, înviaþa sa se întâmplã ceva...

Miracle on 34th street (1949)Un film clasic, din 1947,

este cel mai popular film despreCrãciun. Cei de la un celebru ma -gazin au nevoie de un nou MoºCrãciun, iar în final este angajatun bãrbat în vârstã, pe nume KrisKringle, care îºi intrã atât de bineîn rol încât susþine cã este ade-vãratul Moº Crãciun. Cum ni -meni nu îl crede, a junge chiar sãfie internat în spital, fiind consi -derat nebun. Dar este Kris Kringleadevãratul Moº Crãciun ?

A Christmas Story - Poveste deCraciun (1983)Ralphie, un bãieþel de 9

ani, viseazã sã aibã o armã RedRider BB ºi încearcã sã îi con -vingã pe toþi cã acesta este cadoulperfect. Ralphie îl viziteazã peMoº la magazinul universal spe -rând sã obþinã cadoul dorit. Oareva primi acest cadou de Crãciun?

Jack Frost - Jack Frost (1998)Este povestea unui

bãieþel care îºi pierde tatãl ºi îºidoreºte atât de mult sã îl revadã,încât acesta se întrupeazã într-unom de zãpadã.

Jack Frost (MichaelKea ton) era pe cale sã îºi împli -neascã una dintre cele mai maridorinþe, afirma rea talentului demu zician. Însã pentru asta trebuiesã stea mult timp departe de fa -milie. De un Crãciun, el se grã -beºte sã ajungã acasã ºi moareîntr-un accident de maºinã.

Moº Crãciun cautã Crãciuniþã -Single Santa Seeks Mrs. Claus

Beth Andrews este ovãduvã care vrea doar sã-ºicreascã cât mai bi ne fiul ºi sã aibão carierã reuºitã. Însã ea cunoaºteun bãrbat care o face sã-ºi re -capete credinþa în dra goste. Dinnenorocire, acest bãrbat de vis areºi un defect: susþine cã este fiul luiMoº Crãciun ºi ca atare, can-dideazã la cea mai prestigioasãfuncþie de la Polul Nord.

Anul fãrã Moº Crãciun - Theyear without a Santa Claus

Cu adevãrat nefericit,Moº Crãciun opteazã anul ãsta sãîºi ia o pauzã. Nu va mai livraniciun cadou pentru cã pur ºi sim-plu nimeni nu mai meritã efor-turile sale. Cel puþin aºa vor arãtalucrurile pânã când cineva vareuºi sã-l convingã pe Moº Crã -ciun sã revinã la gânduri maibune.

Pentru a-ºi renova casa,un japonez a fãcut o spãrturã într-un perete. Casele japoneze au înmod normal un spaþiu gol întrepereþii din lemn. Cu surprinderea constatat cã acolo se afla oºopârlã blocatã din cauza unuicui bãtut din afarã, într-unul dinpicioarele sale. I-a fost milã cânda vãzut aceasta, dar în acelaºitimp a fost ºi curios, dându-ºiseama cã acel cui fusese bãtut cucâþiva ani în urmã, când a fostconstruitã casa.

Ce se întâmplase…!?! ªopârla a supravieþuit în

aceastã poziþie atât de mult timp!Într-un perete despãrþitor închisde mai mulþi ani, fãrã a se miºca.Pare imposibil de crezut. Atunci,se întrebã, cum de aceastã ºopâr-lã supravieþuise atât de mult, fãrãsã se miºte, odatã ce piciorul sãua fost þintuit!? ªi-a oprit muncapentru a observa ºopârla, pentrua vedea ce face ºi cum se hrãneº -te. Ceva mai târziu, neºtiind deunde, a apãrut o altã ºopârlã, cuo insectã în gurã. Ah! Asta l-a

uimit ºi l-a atins profund. ªopâr-la prinsã în cui, a fost hrãnitã anide zile de cãtre altã ºopârlã…

Imaginaþi-vã! A fãcutacest lucru continuu, pentru oatât de lungã perioadã de timp,fãrã a renunþa la speranþã pentrupartenerul sãu.

Gândiþi-vã. Aþi face as -ta pentru cineva? Pentru parte ne -rul vostru, pentru pãrinþii, fraþiisau prietenii voºtri? Imaginaþi-vãcã o creaturã micã poate faceceea ce o creaturã binecuvântatãcu o minte strãlucitã, poate facecu greutate… Cu avansul tehno-logic din aceastã erã a comuni-caþiilor, accesul nostru la infor-maþie devine tot mai rapid. Dardistanþa dintre fiinþele umane sereduce oare la fel de mult…?

De aceea, nu-i aban-donaþi niciodatã pe cei dragi, nule spuneþi cã sunteþi ocupaþi atun-ci când au nevoie de voi. Esteposibil sã aveþi întreaga lume lapicioarele voastre, dar voi aþiputea fi întreaga Lume pentruei…

Aţi face asta pentru cineva?

Despre înclinþiile bahiceale lui JOHN s-au spus multe, maimult sau mai puþin adevãrate.Purul adevãr l-au spus însã alþii,mari personalitãþi culturale, poli -tice, militare, religioase. Ca sã numai vorbim de filozofia poporalã!Aºadar, JOHN vã prezintã:

Cea mai bunã bãuturãEste apa de izvor.

Eu, om bun peste mãsurã,V-o las vouã, tuturor.

Papa IOAN AL XXIII-LEA: "Oamenii sunt ca vinurile. Cu

timpul, fie devin din ce în ce maibuni, fie se transformã în oþet."

Brian O'ROURKE: "Când bem, ne îmbãtãm.

Când ne îmbãtãm, adormim. Când adormim, nu pãcãtuim.

Când nu pãcãtuim, ajungem în rai. Aºa cã hai toþi sã ne-mbãtãm ºi sã

mergem în rai!" Frank SINATRA:"Într-adevãr, alcoolul este posibil

sã fie cel mai mare duºman al

omului. Dar Biblia ne învaþã cãtrebuie sã ne iubim duºmanii... "

Benjamin FRANKLIN:"Berea este dovada cã

Dumnezeu ne iubeºte ºi de-astavrea sã fim fericiþi!"

Stephen WRIGHT:"24 de ore într-o zi, 24 de beriîntr-o ladã. Vreo coincidenþã?"

George BURNS:"Nu-mi trebuie decât o bere ca sãmã îmbete. Problema este cã nu-

mi amintesc dacã este a treis-prezecea sau a paisprezecea...."

George COªBUC:"ªi vinu-i bun, ºi hora-mi place,

Iar tu Doamne fã-mi ce vrei Numa' pustnic nu mã face!Fã-mã floare albã-n luncãª-apoi ia-mã ºi m-aruncã

Doamne-ntre femei! " Pãstorel TEODOREANU:

"Unul bea cã-i bãutor,Altul bea cã-i bestie,

Numai eu, cã am umor,Beau aºa, de chestie."

"O sã intru în pãcat,Sfinte Doamne, þine-mã!Pentru vin nu am ficat,Pentru apã... inimã!"

Robert STEVENSON:"Vinul este o poezie îmbuteliatã."Louis PASTEUR:

"O sticlã de vin conþine maimultã filozofie în ea, decât orice

altã carte din lume."Napoleon BONAPARTE:

"Nimic nu face viitorul sã parãmai roz decât contemplatul

printr-un pahar de Chambertin."Samuel JOHNSON:“Un dezavantaj al vinului este cãface omul sã încurce cuvintele cu

gândurile."Clement ALEXANDRINUL:"E folositor sã luãm vinul, fie cape un medicament numai în ve -derea sãnãtãþii, fie sã-l gustãm casã ne uºurãm îngândurãrile ºi sã

ne veselim ..." Mark TWAIN:

"Cãrþile mele sunt ca apa; celeale marilor genii sunt ca vinul.

Din fericire toatã lumea bea apã." Winston CHURCHILL:

"Sã nu uitaþi cã eu am primit maimulte de la alcool, decât a primit

alcoolul de la mine."Vasile GHICA:"Cea mai teribilã bogãþie pe ter-men scurt ne-o oferã alcoolul"

SOCRATE:"Oamenii de rând trãiesc ca sã

mãnânce ºi sã bea. Oamenii de valoare mãnâncã ºi

beau ca sã simtã cã trãiesc."Mark TWAIN:"Consumatã cu moderaþie , apa

nu poate face rãu.W.C. FIELDS:"O femeie m-a determinat sã mãapuc de bãut, iar eu nici mãcar

nu am avut bunul simþ sã îimulþumesc."

Lady ASTOR:- Domnule, dacã aþi fi fost soþulmeu, v-aº fi otrãvit bãutura.Winston CHURCHILL: - Doamnã, dacã aº fi fost soþuldumneavoastrã, aº fi bãut-o. Henry YOUNGMAN:

"Când am citit despre lucrurilerele cauzate de bãuturã, M-AM

LÃSAT DE CITIT"

Citeºte ºi: publicaþie lunarã a întregului oraºMIZILULMIZILULMIZILUL

Şi la sfârşit, să bem!

În "Dicþionar onomasticromânesc", "Crãciun" este un sub-stantiv, personificat în folclor caMoº Crãciun. Ro mulus Vulcã -nescu prezintã legenda personaju-lui: "Mitul arhaic al unui cioban-zeu-moº este transfigurat în mitulunui cioban demonic care refuzãs-o pri meascã pe Fecioara Mariasã nascã în staulul lui. Soþia luiCrã ciun (Crãciuna sau Crã ciu nea -sa, în studiul lui Pericle Papa hagi)o primeºte într-as cuns ºi moºeºtepe Iisus, faptã pentru care Crãciunîi taie mâinile, dar Fecioara Mariai le lipeºte la loc. Minunea îl con-verteºte pe Crã ciun la creºtinism(religie care nu apãruse încã). Debucurie cã nevasta lui a scãpat depedeapsa lui necugetatã, Crãciunaprinde un rug de cioate de brad încurtea lui ºi joacã hora cu toateslugile sale. Dupã joc împarteFecioarei Maria daruri pãstoreºti(lapte, caº, urdã, smântânã) pentruea ºi fiul ei".

Etnologul afirmã cã MoºCrãciun reprezintã o transfigurarea magilor ce i-au adus daruri luiIisus la naºterea Sa ºi cã este sim-

bolul tipuluicreator. Semnificaþiasãrbãtorii ac -tu a le de Crã ciun este spe cificãgeto-dacilor. În aceeaºi zi se cele-brau Saturnaliile romane, apoimoar tea ºi renaºterea zeului solarde origine iranianã, Mithra, ºi, du -pã trei secole de la apariþia creºti -nismului, a început sã se serbezenaºterea lui Iisus. Deter minantul"Moº (Crãciun)" semnificã vârstaînaintatã a zeului care trebuia sãmoarã ºi sã se nascã de Anul Nou.Existenþa lui dura 365 sau 366 dezile, îmbãtrânea, deceda ºi învia laînceputul anului urmãtor. În tradi -þiile populare, Crãciunul apare fieca o zeitate cu puteri supranatura -le, fie ca un om obiºnuit (un bã -trân, pastor cu barba de omãt, ve -cin cu Moº Ajun etc). Ves ti men -taþia lui era alcãtuitã din costumpopular, anotimpul sugerat fiindprimãvara.

Vechimea numelui e do -veditã de existenþa cuvântului, învariante, în aromânã ºi megleno-românã.

Cu siguranþã ai fostinvitatã la cel puþin o petre-cere de Sãrbãtori ºi, cu sigu-ranþã, chiar dacã ai expe-rienþa unui astfel de eveni-ment, ai puþine emoþii. Fie cãeste un cocktail business, opetrecere formalã, un mega-party corporate sau un eveni-ment media trebuie sã þiicont de câteva reguli impusede bunele maniere.AI PRIMIT INVITAÞIA?OFERÃ UN RÃSPUNS!

Chiar dacã nu existãaceastã precizare în textul

invitaþiei, dacã nu este speci-ficat faptul cã nu trebuie sãrãspunzi, reþine cã la oriceinvitaþie trebuie sã oferi unrãspuns privind prezenþa ta.De asemenea, dacã invitaþianu precizeazã cã poþi sã maiaduci pe cineva, nu aduce!

SERVEªTE CORECT BÃUTURA ªIMÂNCAREA!

La petrecerile de -dicate Sãrbãtorilor nu existão aºezare la mese. Însã existãbaruri ºi bufet suedez cu ape -ritive.

Iatã câteva reguli decare trebuie sã îii cont:- þine paharul în mâna stângã,înfãºoarã un ºerveþel în jurulpaharului pentru a-þi ºtergemâna dreaptã pe el când ser -veºti aperitivele, astfel vei a -vea mâna dreaptã curatãcând saluþi oamenii;- alege aperitive care pot fimâncate dintr-o înghiþiturã,care nu se scurg, nu suntmoi, nu au so suri, nu au sco-bitori introduse în ele;- dacã totuºi serveºti un ape -ritiv cu scobitoare, ar trebui

sã existe un vas special undesã poþi pune acest obiectdupã folosire. Dacã nu exis -tã, înfãºoarã scobitoarea într-un ºer veþel ºi arunc-o într-uncoº de gunoi. În niciun caznu pune scobitoarea pe masã,sau într-o scrumierã.- consumã o cantitate rezo -nabilã de alcool, nu exagera,mai ales dacã participi la opetrecere importantã. La opetrecere formalã sunt deajuns douã pahare de vin,maximum 100ml de tãrie sauun cocktail.

Moº Crãciun în România

“ARTA MANIE RE LOR” este orubricã ce vrea sã aducã la

suprafaþã nobleþea din oameni.Noi toþi ne-am nãscut no bili ºi

trebuie sã avem bune ma niere.Aici veþi gãsi exemple ºi indicii

despre cum poþi fi nobil ºimanierat azi.

La petrecereARTA MANIERELOR