"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimerescu 1821

Anul X /Nr. 109 / martie 2014 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

Sunt Ioana Doamne,fetiþa care þi-a mai scris desprepãrinþii mei, despre bunicul,despre viaþa noastrã tristã ºi te-amrugat sã faci sã fie ºi la noi în þarãmai multe cãpºuni, ca oamenii sãaibã de lucru, sã nu mai plece înalte þãri sã le culeagã pãrinþiinoºtri, sã rãmânã acasã, sã nu maiplece de lângã noi, copiii lor.Bunicul a gãsit scrisoarea pe careþi-am scris-o atunci ºi dupã ce acitit-o s-a dus în grãdinã. A statacolo pânã seara târziu. L-amzãrit prin fereastrã cum stãtearezemat de nucul de lângã fân-tânã, unde este ºi masa de lemn lacare mâncam noi, toatã familia,în duminicile de varã. Stãtearezemat de tulpina groasã, ca ºicum se lipise de ea ca sã-l simtã,sã-i afle gândurile. ªtiam cã etrist, cã suferã, dar nu am putut sãmã duc la el... Simþeam cã arenevoie sã fie acolo, departe delume, cã are nevoie sã fie ºi el sin-gur... S-a întors în casã odatã cuîntunericul. M-a strigat ºi mi-afãcut semn sã mã aºez lângã el pepat. Privea undeva în adâncultavanului. Cu mâinile-i tremu rân -de, încerca sã-mi aranjeze pãrulmeu lung, dar eu ºtiam cã vrea sãmã mângâie ºi atunci mi-am lipitcapul de pieptul lui ºi l-amcuprins cu braþele, ca atunci cânderam micã ºi vroiam sã-l îndu-plec sã-mi spunã o poveste.Amândoi aveam nevoie de asta.Tãceam. Simþeam cã ne face binetãcerea. Era ca o pace ce se aºter -nea cu înþelegere peste sufletelenoastre, lãsându-ne gândurile sãalerge slobode prin noi. Tristeþease domesticeºte ºi nu mai muºcãdin noi atunci când e liniºte. E caîn rugãciune. Într-un târziu mi-aspus sã nu mai fiu tristã, pentru cãel este cu mine, cã mã iubeºte, cãºi pãrinþii mei mã iubesc ºi cã sevor întoarce. Apoi mi-a spus cãdegeaba ai face Tu aici la noicâmpuri de cãpºuni, pentru cã înmagazinele acelea mari unde teplimbi cu un cãruþ, sunt adusenu mai fructe din alte þãri. Ale

noastre, se spune, nu sunt bune. Îþiscriu din nou pentru cã simtaceastã nevoie sã-Þi spun desprenoi ºi despre ceilalþi oameni. Euºtiu cã Tu ºtii totul, dar vorbindu-Þi, mã simt eu mai bine. Parcã mãuºurez de o povarã.

Nu le este bine oame-nilor, Doamne, sunt triºti, abãtuþi,tãcuþi... Chiar ºi atunci când estesãrbãtoare, au privirile mute. Emultã nedreptate pe Pãmânt ºi Tutrebuie sã ºtii ce gândim noi ºimai ales ce simþim! Pãrinþii meisunt în Spania, la cãpºuni, adicãmuncesc acolo. Sunt câþiva ani decând au plecat sã facã rost debani. Eu stau la bunicul. Tata s-aîntors de câteva ori, dar mama, cutoate cã a plecat prima, nu s-aîntors niciodatã ºi nici nu mai dãtelefon, ca atunci, la început.Tata mi-a spus cã s-au despãrþit ºinimic mai mult. Nici eu nu-lîntreb, pentru cã este trist ºi ºtiucã nu-i place sã vorbeascã despreviaþa lui. Nu ºtiu nimic desprema ma ºi mi-e dor de ea... Mi-edor de amândoi ºi vreau sã fimîmpreunã, ca atunci când nebucuram de sãrbãtori ºi puneammasa sub nucul din grãdinã. Mi-edor de bucuriile noastre mãrunte,când ningea, când se coceau cire -ºele sau de zilele când reuºeau sãcumpere ceva în casã. Îi privescîn fotografiile fãcute atunci cânderam împreunã ºi totul era fru-mos ºi întreb: "Cum ai putut,mama mea, sã mã pãrãseºti? Tucum reuºeºti sã stai fãrã mine ºifãrã tata ºi eu nu? Hai, mamã,vino aici lângã mine ºi strânge-mã în braþe..." ªi adorm cu ea înbraþele mele! Câteodatã o visez, eîmbrãcatã într-o rochie albãzdrenþuitã ºi aleargã desculþãprintre mulþi copaci. Are rãni pepicioare, pe mâini, pe faþã... ªiplouã peste tot umbletul ei...Aleargã, aleargã, nu ajungenicãieri ºi atunci întind mâinilespre ea ºi o strig sã se întoarcã, são pot ajuta... Sã se întoarcã acasã.

Mã trezesc udã de ploa-ia ei pe mine ºi nu mai pot sãadorm. ªtiu cã nu-i este bine, cã îieste ºi ei dor de mine. ªtiu! Nu seîntoarce pentru cã îi este ruºine ºiteamã de gura lumii. ªtiu cãsuferã, cã asta îºi doreºte ºi cãvrea sã se întoarcã la mine ºi laviaþa de aici. Tata cred cã arprimi-o pentru noi ºi cred cã ºipentru el. Nu pot sã discut des -pre mama cu nimeni, doar cu Ti -ne, Doamne. Þie îþi pot spune totce simt în mine ºi simt liniºtecând se întâmplã asta. ªtiu cãîntr-o zi îmi vei aduce mama mea

înapoi! Tu poþi sã întorci lucrurilespre dreptate, spre trebuinþelenoas tre.

Astãzi am primit laºcoa lã câteva mãrþiºoare de lacolegi, iar doamna învãþãtoare ne-a spus sã ne gândim ºi sã scriemfiecare câte o scrisoare mameinoastre. "Aveþi ocazia acum de 8Martie, adicã de ziua ei, sã-imulþumiþi pentru tot ce face pen-

tru voi ºi sã-i faceþi urãri din totsufletul vostru!", a mai spusdoamna învãþãtoare. Eu nu amunde sã-i scriu ºi nici cum sã-ivorbesc cu ea decât prin Tine,Doamne. Spune-i Tu ce ºtii cã e înmine, în bunicul, în tata ºi în toatelucrurile de la noi din casã! Spu -ne-i sã ºtie ºi ea despre noi! ªi fã-i ºi ei o bucurie, oricât de micã!Fã sã primeascã ºi ea un cadou, sã

simtã cã este primãvarã, cã esteziua ei ºi cã nu e singurã!

Bunicul este trist ºi el, i-au micºorat pensia ºi nu-l pri meº -te nimeni sã mai munceascã. Seuitã la televizor ºi, din când încând, þipã la cei care vorbescacolo. "Hoþilor!", aºa le spune!"Ne-aþi vândut þara... V-a ales po -porul cã sã-l vindeþi ºi sã-l umi -liþi! Nu aveþi milã... Nu aveþi niciun Dumnezeu!" .

Sãracul bunicul, n-o fiºtiind cã Tu eºti pentru toþi?

Emil PROªCANSfârºit de februarie 2014

Dragă Doamne,Editorial

Dimineaţa anului este primăvara, anotimpulce aduce primenirea paşilor de visele ce urmează a fi!

Femeia este ceea ce noi constatăm că dorim a fi formă a frumosului. Este stareade veghe domesticită, este lacrima travestită în zâmbet, este partea frumoasă a

suferinţei. Femeia poate fi mamă sau iubită! Fiecare mamă poartă în ea munţii,copacii, cerul, apele, adică tot ce este sfinţit pe acest pământ şi trebuie înlănţuit

generaţiilor hotărâte a se naşte pentru ca astfel copilul să le cunoască la pieptul ei.Femeia este ploaia, furtuna, lumina trăsnetului, dar şi zăpada, curcubeul,soarele. De aceea mama zâmbeşte când îşi mângâie copilul. Toate acestea

definesc iubirea. Femeia este fiecate anotimp în parte şi toate la un loc. Cândfemeia devine mamă, devine formă a bogăţiei şi frumuseţii pământului, este

forma vitală a pământului. După ce dă viaţă, femeia nu mai poate fi niciodatăiubita cuiva, aşa cum până atunci a fost! Ceva din ea se duce ireversibil cu fiecare

naştere, în fiecare formă de viaţă ce Dumnezeu o zămisleşte împreună cu ea!Dragostea o face universală! Femeia este Maica Domnului cea mai la

îndemână! În asta constă frumuseţea ei şi a vieţii noastre!Nu vreau să folosesc aprecieri, epitete sau alte forme de exprimare exagerate!

Chiar mă feresc de limbajul sec al lemnului, eu doar mă gândesc la femeie, lamenirea ei, la mânile şi sufletul ei. Mă gândesc la mama mea, care m-a făcut

să simt şi să duc cu mine cel mai puternic sentiment de dragoste pe care l-amcunoscut pe acest pământ. Afecţiunea mamei pentru mine a fost totală,

necondiţionată şi am convingerea că aşa sunt toate mamele acestei lumi. Măgândesc la mama mea care nu mai este şi la neputinţa mea de a-i arăta mai

multă recunoştinţă. Suntem pentru că sunteţi! Mersul copăcel, dragostea şi învăţăturile despre viaţă

voi ni le-aţi dat! Căldura caselor şi a fiecărui cămin tot mâinilor voastre sedatorează!

Sărut mâna femeie ce dai viaţă, rost şi frumuseţe!Astăzi, noi, fiii tăi, de aici şi de oriunde, ne aplecăm cu smerenie şi recunoştinţă

în faţa sfinţeniei tale şi-ţi mulţumim! Pentru că suntem stângaci şi nu totdeauna ştim să ne arătăm dragostea ce v-opurtăm, Dumnezeu a dat Primăvara spre a v-o închina cu toată splendoare

luminii de flori şi de zâmbet!Mânat de primăvara ce-şi aşterne frumosul vieţii peste "ravagiile" iernii din jur

şi din noi, primiţi această încercare de a vă transmite respectul şi dorinţa de aavea linişte, sănătate, zâmbet şi de a vă fi mai bine!

Cu preţuire,Emil Proşcan

Martie 2014

De ziua voastră!

La mulţi ani!

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂGabriela NEGOIÞÃ / Adi MANDALAC

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 109 / martie 2014

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

"Timpul este cel mai bun profesor"

Hector Berlioz

A venit primãvara, dar e încãfrig. Natura se trudeºte sã iasã din stareade vegetaþie spre o nouã viaþã. A venitprimãvara ºi noi, ca ºi natura, trebuie sãne dezmorþim sufletele ºi sã pãºim spre onouã primãvarã a vieþii.

De data aceasta ne-am oprit ladoamna Eugenia (Jeni) Bogdan, profe-sor de Limba ºi Literatura Românã,acum pensionarã. ªi-a susþinut lucrareade Licenþã cu profesorul universitar,criticul ºi istoricul literar Eugen Simion,obþinând nota 10. Chiar ºi pentru noieste o mândrie cã v-aþi susþinut lucrareade licenþã cu domnul academicianEugen Simion. Cum aþi ajuns la oasemenea performanþã ºi cum vi s-apãrut ca om? Mai purtaþi vreo legãturãcu dânsul? " În primul rând mi-a fostprofesor la Universitatea Bucureºti, laLiteraturã Contemporanã. I-am cerutsprijinul pentru a mã îndruma la scrierealucrãrii mele, ºi aºa s-a legat o colabo-rare elev-profesor. Mai târziu, cânderam deja profesor pe post, domnulEugen Simion mi-a fost coordonatorpentru lucrarea de gradul I. Au urmatalte evenimente la care dumnealui a fostcoordonator, iar eu am participat cuplãcere la susþinerea lucrãrii de grad aprietenei mele, profesor Geta Stanciu,întâlniri la Valea Doftanei, relaþiile fiindde amiciþie ºi recunoaºtere a faptului cãeste un om minunat de la care ai tot tim-pul ce învãþa". La început a predat laªcoala Generalã nr. 1, unde, în cadrulactivitãþilor extraºcolare, a pus în scenãpiesa "Portretul colegei de bancã" deMircea Sântimbreanu, câºtigând locul alIII-lea la Festivalul de Teatru ªcolar.

Mai târziu, în urma unui con-curs, a obþinut postul de profesor laªcoa la Generalã Nr.2 din localitate,unde, de-a lungul carierei sale didactice,a obþinut rezultate excepþionale atât peplan local, cât ºi judeþean la olimpiadeleºcolare.

A fi profesor e o continuãprovocare, un exerciþiu spiritual raportatla planul interior, la lumea care respirãprin literaturã. Ce v-a determinat sãdeveniþi profesor de Limba ºi LiteraturaRomânã? "Am avut o vocaþie", rãs -punde, “m-am simþit chematã, îmi placesã explic”... Poate fi literatura un instru-ment de "umblat" la sufletele oame-nilor? Dacã da, în ce mãsurã? "Rãs -

punsul meu este evident cã da, în maremãsurã literatura este calea adevãruluiîmbinat cu ficþiunea, un afrodisiac per-fect pentru suflet ºi culturã, bineînþeles."Cum aþi ajuns la sufletele copiilor, doarprin literaturã sau folosind ºi alte "instru-mente? " Mi-a plãcut mult meseria pecare am fãcut-o cu drag ºi dãruire, poatede aceea i-am cucerit, pentru cã eleviim-au iubit! În timpul liber mergeamadesea în drumeþii ºi excursii, ne apropi-am unii de alþii, devenind prieteni. Lecunoºteam familiile, obiceiurile, visele,ajungând mult mai uºor la sufletele lor...,încheind orele de dirigenþie cu dorinþade a ne reîntâlni." Care sunt colegii decare vã amintiþi cu plãcere? Dar elevii?"Sunt foarte mulþi, dar pentru cã mãdeterminaþi sã fac o incursiune în trecut,colegii dar ºi prietenii mei sunt: fam. Ionºi Ioana Popescu, foºti învãþãtori, ManeaDumitra, fostã învãþãtoare la ªc. Nr.1,Geta Stanciu, profesor la Lic. Teh -nologic, Doina Uruc, Smaranda Jipescu,Emilia Lungu, Veronica Dinu, care esteºi vecina mea ºi cãreia îi datorez mulþu-mirile mele atât ei, cât ºi soþului, pentrusprijinul acordat. Nu pot uita de mi -nunatele mele colege ºi prietene DodanEcaterina, Axinte Steliana ºi TeodorescuElena cãrora, de asemenea, le mul -þumesc. Dintre elevii mei, amintesc cudrag de ing. Cãpãtoiu, dl. Rusoiu ºi dl.Marius Rotaru de la Poliþia Mizil, dl.Gavrilescu, Iulia Stamate, Luþã Daniela,prof. de matematicã în Bucureºti,Cristache Carmen de la Gura-Vadului,care era foarte bunã la teatru, CristinaCreþu, absolventã de Drept, PiºcociElena, Adina Stan, fiica fostului directoral ªc. Nr.1, Balea Adriana, acum direc-tor la o bancã în New York, mulþi elevide-ai mei au ajuns oameni importanþi...ªi aº vrea sã mai adaug faptul cã eu, caprofesor, nu am fãcut diferenþe între ele-vii þigani ºi elevii români, ceea ce mi-aadus o oarecare popularitate..." O întâm-plare deosebitã din viaþa dvs. ne puteþispune? "O..., sunt atâtea întâmplãrilegate de soþul meu, Sandu Bogdan, deexcursiile pe care le fãceam împreunã cuEmil Proºcan când nu era primar, înBulgaria, multe întâmplãri acum îmi paradevãrate aventuri... Dar nu mã potabþine sã nu vã povestesc despre oîntâmplare deosebitã. Aveam la Casa deCulturã un cineclub, intitulat "Prefix972" (era prefixul Mizilului) ºi împre-unã cu Sandu ºi cu actualul nostru pri-mar, Emil Proºcan, am participat cu unfilm de scurt metraj, intitulat "Domino",la Sinaia, etapa finalã a "Festivalului defilm pentru amatori". Din juriu fãceauparte Lucian Pintilie, Bob Cãlinescu ºialþi mari regizori. Dupã mai multe con-troverse ºi suspiciuni cã filmul nu ar fifost fãcut de Emil, Dan Utea ºi Sandu,"Domino" a obþinut locul I, motiv debucurie totalã pentru noi toþi! Domnulprimar a mai fãcut un film, cu un aparatcumpãrat de Sãndel, "Umbra", acela aobþinut premiul II. Amintiri încã vii îninima mea!" Ce pãrere aveþi de timpurileacestea, de viaþa de acum? "Dupã ce v-am povestit momente deosebite dintrecut, mã determinaþi sã îmi ies dinstare, ca sã zic aºa, sã cobor în realitateºi sã vã spun cã nu e vina nimãnui cã

trãim astfel de vremuri... Am fãcutpoliticã, am simpatizat cu PNL-ul, acumnu mai fac politicã, de aceea o sã vã spuncã deºi trãim cu toþii vremurile acesteagrele, viaþa e frumoasã, depinde doar denoi din ce unghi vrem s-o privim!" Careeste amintirea dvs. cea mai frumoasã?"Amintirea este un permanent dor" îmispune cu ochii în lacrimi. Fãcea referirela soþ, domnul Bogdan Alexandru,Director al Casei de Culturã din locali-tate, alãturi de care a trãit 46 de ani...Acest om minunat, care pe lângã specta-colele de excepþie pe care le contracta, aînfiinþat la Mizil primul Teatru de ama-tori, avându-l întâi ca regizor pe IonAngelescu Moreni, apoi pe LucianSabados. Soarta i-a despãrþit în urmã cucâþiva ani, când doamna Jeni Bogdan arãmas cu o singurã consolare: fiica,Dana."Mã bucur pentru ea, lucreazã depeste 20 de ani la TVR 1, la emisiuneaEuropolis. Am ºi doi nepoþi pe care îiiubesc la fel de mult."

O femeie puternicã, aºa aº defi-ni-o, care a luptat pentru viaþa soþului ei,iar acum luptã pentru viaþã în general.Îmi amintesc cuvintele prozatoareiIleana Vulpescu: "Viaþa este drumul în -tre prima ºi ultima suflare. Iar când aitrãit cea mai mare parte a ei, poþi spunecã ar fi ºi deosebirea dintre închipuire ºirealitate." Doamna Jeni Bogdan s-aautodepãºit mereu, prin sfaturile ºi spri-jinul acordat, le-a ghidat drumul multormizileni, printre care mã numãr ºi eu.

Îmbrãcatã mereu cu un bungust desãvârºit, este o femeie frumoasã,amintindu-mi de pãpuºile copilãrieimele, cu faþa de porþelan. Sunteþi invidi-atã pentru timpul dvs. liber, i-am spus.M-a privit surprinsã de afirmaþiamea."Eu nu am timp liber, chiar nu-miajunge timpul. Citesc foarte mult, lucrezgrãdina, merg la teatru, aici sau laBucureºti, ºi sunt fan Dan Puric.Socializez, mã întâlnesc cu prietenele lao cafea ºi particip de fiecare datã laevenimentele culturale din localitate."Ce doriþi sã se întâmple în viaþa dum-neavoastrã? "Sunt pensionarã, acumdoresc pentru mine, pentru familia meaºi pentru dumneavoastrã, multã sãnãtate,sã mã bucur cât mai mult de ceea ce amºi sã am parte de bine, pentru cã bineleîþi dã aripi ca sã poþi zbura mai departe!"Ce anume le uraþi cititorilor publicaþiei"Poºtalionul?" "Multã sãnãtate, dacã nue sãnãtate, nimic nu e, realizãri mãreþe,iar domnului primar vreau sã-i transmitsucces în activitãþile locale ºi europene.De asemenea, doresc sã ºtie cã aprecieztot ceea ce a fãcut pentru Mizil ºi pentrumizileni! Îl rog însã, sã asfalteze aleeaprincipalã din cimitir, e mare nevoie deacest lucru!"

Noi vã dorim ca primãvara sãvã transforme sufletul în flori care surâdsoarelui prin tandreþe ºi puritate, flori ceînfloresc în mireasma fericirii ºi înadierea unui nou început! Primãvara sãvã gãseascã bucuroasã ºi încrezãtoare!

"Vã mulþumesc ºi vã îmbrã -þiºez cu un gând curat, aºezat ca unmãrþiºor pe ghiocei!"

Adi MANDALAC

DINCOLO DE ANOTIMPURI - ESTE TOT VIAŢĂDOAMNA PROFESOR EUGENIA BOGDAN

GR

UP

AJ I

NF

OR

MA

ŢIO

NA

LG

RU

PA

J I

NF

OR

MA

ŢIO

NA

L

8 Pe 23 februarie, Centrul Cultural"Adrian Pãunescu" a gãzduit show-ul luiMikey Mouse ºi al prietenilor sãi, un specta-col interactiv, unde puºtimea s-a distrat pecinste, meritul fiind al actorilor Teatrului dinTârgu Jiu.

8 Mergând în vizitã la Grãdiniþa Nr.5,i-am gãsit pe prichindei în febra pregãtirilorpentru zilelede 1 ºi 8 mar-tie, meºterindde zor felici -tãri ºi mãr -þiºoare pen-tru mãmici.Am stat devorbã cu doi reprezentanþi ai grupei mici,grupa fluturaºilor (educator - doamnaSimona Neacºu), mai exact cu OctavianStoican (3 ani) care îi transmite mamei sale,Liliana, cã o iubeºte foarte, foarte mult ºi cuSimona Neacºu (3 ani) care dupã ce ne-a spuscã mami Cornelia e tare frumoasã ne-a arãtat,aºa cum puteþi vedea în imaginea alãturatã ºicât de mult o iubeºte.

Încã o surprizã plãcutã pentrumãmici vine din partea doamnelor educa-toare, care ºi dumnealor au confecþionat (se -parat de activitatea copiilor) mãrþiºoare ºifelicitãri.

Gabriela NEGOIÞÃ

8 O veste bunã este aceea, cã laCentrul Cultural "Adrian Pãunescu" s-aînfiinþat un nou cerc, mai exact cercul dechitarã clasicã, care are loc în fiecare sâm-bãtã, între orele 09-10.30, sub îndrumareadomnului profesor Costel Rãduþã (ºedinþaeste 10 lei!). Vã aºteptãm!

8 Aºa cum v-am promis în numãrultrecut, vã anunþ cã programul de lucru al se -diu lui (recent înfiinþat) al Asociaþiei Judeþenea Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere"Aurel Vlaicu" (filiala Mizil) ºi al AsociaþieiCultului Eroilor "Regina Maria" (filialaMizil) este de luni pânã sâmbãtã, între orele10.00-12.00 ºi 17.00-18.00.

8 Felicitãri locatarilor din blocurile50 A ºi 60 de pe str. Alba Iulia, care au plan-tat în grãdiniþele din faþa imobilelortrandafiri, în comparaþie cu alþii care le-aulãsat în parginã sau ca sã întregeascã aspec-tul dezolant, aruncã gunoaie de la balcoane.

Pagina 3 Nr. 109 / martie 2014

"În afara amintirilor, suntemegali cu zeii. Nici ei nu le mai

pot schimba. Ceea ce s-aîntâmplat nu mai stã în pu -

terea lor ªi nici a destinului."Octavian Paler

Viaþa e ca un munte, aredouã coaste: pe una ne suim plinide nãdejde apoi, împinºi de braþulputernic al timpului, suntemnevoiþi sã coborâm pe cealaltãcoastã, care fiind mai repede ºi maialunecoasã, ne aruncã la pãmânt.

Marilena Godeanu a vea22 de ani ºi-o inimã plinã de spe -ranþã ºi iubire, când o stivã de bla-turi groase de scândurã a cãzutpeste ea, lovind-o la cap ºi lacoloanã. Au urmat durere, dispe -rare, lupta cu via þa..., deznãdejdea.Nici mãcar iubirea pentru fiul ei n-

a putut s-o salveze. A rãmas para -lizatã de la brâu în jos. De atunciau trecut 38 de ani, Marilena fiindcondamnatã pe viaþã într-un scauncu rotile...

Are faþa unui copil, e fru-moasã ºi încã foarte tânãrã.

Ea este femeia-mamã,femeia-exemplu de viaþã, fe meiacare a câºtigat pânã acum fiecarebãtãlie pentru su pra vieþuire! Lo -cuieºte în casa pã rinteascã, str. Slt.Erou Ionescu Gheorghe, lângãBiserica Sf. Nicolai din Fefelei.Parcã ºi locul naºterii sale a fostpredestinat..

Marilena Godeanu agre - eazã stãrile labirintice asemãnã-toare vieþii ei, unde urzeala rea -litãþii reclamã adevãrul inevitabildin inima ei... Interesatã mai multde felul cum moartea - realã sau

imaginarã va fi proiectatã într-ohartã interioarã - luminatã brusc delimitele ei tragice, vorbeºte cudestulã uºurinþã despre zilele caretrec aproape toate în acelaºi fel. Peun asemenea eºafodaj, defileazãfamilia ei, alcãtuitã dintr-un fiu, onorã ºi câþiva nepoþi pe care îiiubeºte în egalã mãsurã.

N-a putut accepta ni cio -datã verdictul acestui destin, deaceea lupta cu ea a fost mereu maidrasticã decât lupta cu tot ce oînconjoarã... Citeºte, croºeteazã,dezleagã rebus, uneori scrie ºi tot-deauna se informeazã de la emisi-unile TV. "Fãrã TV aº fi fostmoartã de mult", spune zâmbind,plinã de credinþã.

"Ce îþi doreºti de laviaþã?"- o întreb. "Nimic, poatedoar sã-i mulþumesc fiului meu,

Florin Preda, rugându-l tot odatã sãmã ierte! ªi sã mai mulþumescfamiliei Stere (Ileana ºi Mia) pen-tru tot ce a fãcut ºi face pentrumine. Eºti un om norocos atuncicând poþi spune cu certitudine cã,în cazul în care tot universul tãu sedãrâmã, ai pe cineva care te vaajuta sã reclãdeºti, bucatã cubucatã, tot ce s-a sfãrâmat..."

În aceastã parabolã a rãtã-cirii ce mai putem spune desprenoi, despre necazurile ºi neajun-surile noastre, despre viaþã în ge -neral? Mai conteazã, oare? Ne maiputem vãita, mai putem plânge?

Viaþa ne dã multe lecþiide-a lungul timpului ºi frumuseþeaeste cã undeva, în inimã, se aflã unizvor nesecat de iubire! Pentru cãiubirea reprezintã cea mai puter-nicã magie! Doar ea ne mai þine în

viaþã atunci când speranþele mor...Pentru cã pe 19 Martie

este ziua dumneavoastrã denaºtere, vã dorim LA MULÞIANI, stimatã doamnã MarilenaGodeanu!! Suntem onoraþi cã vãaflaþi printre cititorii fideli ai"Poºtalionului." Pentru noi sunteþiun exemplu de dãruire ºi de am -biþie! Povestea dvs. ne-a demon-strat cã viaþa merge mai departe,indiferent de ceea ce þi se poateîntâmpla.

"Mulþumesc domnuluiprimar cã s-a gândit la mine ºidoresc tuturor un an mai bun, plinde realizãri ºi de Pri mãvarã!"

Adi MANDALAC

UN DESTIN CARE A GREŞIT ADRESA

O dimineaþã de iarnã ade-vãratã! A viscolit, adicã zãpada s-a unit cu vântul (poate nu chiar debunã voie) formând o sãlbãticiu -ne extrem de imprevizibilã înexprimare. Torente în toate direcþi-ile miºcãtoare ce-ºi duc la apogeucuriozitatea de a afla ºi atinge totce existã. Personalitatea troienelora fost datã de criterii numai devânt ºtiute. În ceea ce ne priveºtenu poate fi vorba de supliciu saude rãutate! Iarna, ca ºi celelaltesurate ale ei anotimpuri, îºi ex -primã tainicele virtuþi de frumu -seþe în diferite feluri, precum uncopil nevinovãþia greºelilor.

Televiziunile fac ºi dinacest drept al iernii subiect de sen-zaþie. Se aleg cadre siberiene încare viscolul devine personaj ma -lefic, strãzi ºi case cu zapadãtroienitã, comentarii disperate dela faþa locului cu vocea ridicatã laa treia octavã. Starea de alertã semotiveazã mai mult pentru mass-media dornicã de a mai pune îndreptul þãrii noastre un dezastru.Lumea este împãrþitã în vinovaþi,eroi ºi victime. Primarii sunt, cade obicei, rãspunzãtori de tot ce erãu, inclusiv de faptul cã ninge. Secalcã în picioare drepturile ele-mentare ale anotimpului alb, nin-soarea ºi viscolul sunt puse la"stâlpul infamiei". Se ignorã unadevãr esenþial, ºi anume cã iarnaeste iarnã numai atunci când Cerulninge liniºtit sau viscolit, cândgerul face nopþile sticloase. Rãs -plata bunei intenþii a iernii o dauobrajii îmbujoraþi ai copiilor,larma sãniuºului, a bãtãliilor cubulgãri, oamenii de zãpadã. Dum -nezeu a dãruit oamenilor acestanotimp pentru a-i obliga prin vis-cole, zãpezi, ger sã se opreascã dinalergãri ºi împreunã cu Pã mântulsã-ºi primeascã porþia de odihnã.

Este o dimineaþã de iarnãadevãratã! Douã zile a nins. Totula devenit alb ca o binecuvântare deliniºte ºi adevãr. Împãrãþia albu-lui s-a aºezat peste tot ce a fost ºieste. Ca o binefacere, provocaresau avertisment. Lumina luniidesluºeºte misterele de neatins alelumilor ºi se supune tainei. Este oorã când cei mai mulþi oamenidorm ºi visele lor par cã se boteazãîn lumina tainicã ce acum învingeîntunericul nopþii lãsând zãpada

sã-ºi elibereze puterea albului. În lumina farurilor, zãpa-

da cãpãta o frumuseþe sclipitoare,metalicã. Am ajuns la aeroport peun drum alb, mirific, venit, parcã,din frumuseþea basmelor. Forfotade aici ºi normalitatea cu care seoperau aterizãrile ºi decolãrile sfi-dau grosolan "drama" de proporþiipe care mass-media se cãznea sã oimpunã. În avion am întrebatste w ardesa:

-Doamnã, aþi zburat vre-odatã cu Iovan?

-Da! De foarte multe ori!,a venit prompt rãspunsul însoþit deun scurt oftat.

-ªi v-a agresat sexual?,am întrebat eu direct.

A oftat din nou ca ºi cumar fi cerut rãgaz sã-ºi aranjeze ºisã-ºi mângâie amintirile, apoiprivind undeva în neantul a ceea cea fost a spus:

-Nu! Niciodatã! A fostun om excepþional din multepuncte de vedere! Un profesionistºi un coleg de excepþie! Nimenidin noi nu înþelege de ce pro-cedeazã astfel aºa zisa noastrãcolegã!

-Ce colegã? întreb eu.-Pãi nu pe facebook aþi

citit enormitãþile cu "agresiunilesexuale"?

-Nu! Eu nu obiºnuiescaºa ceva! Din corespondenþa cu unreputat ziarist am aflat ce i se puneîn cârcã unui om, ca ºi cum dacã arfi fost adevãrat ar fi "meritat" sãmoarã. Unui om care a salvat vieþiacum i se întineazã memoria!

- O colegã stewardesãcãruia nici nu vreau sã-i rostescnumele l-a împroºcat cu noroi peIovan! O iresponsabilã care e demeserie reclamagioaicã ºi care nuºtiu ce cautã printre noi, a scris uri-aºe tâmpenii. Vrem sã o tragem larãspundere pe aceastã "fatã bã trâ -nã" ce ne-a mâncat sufletul la toþi!Nu vrem sã fie pedepsitã, ci tratatãpentru cã este foarte posibil sã fiebolnavã psihic! Mã scuzaþi, o sãrevin puþin mai târziu sã vorbim.Vã mulþumesc cã m-aþi întrebatasta..., clocotim toate ºi mã bucurcã pot spune cuiva adevãrul....

Am rãmas privind prinhubloul avionului neantul! Încer-cam sã-mi imaginez succesiuneade cadre ce a precedat acestã tra -gicã întâmplare. Un avion forþatsã aterizeze într-o pãdure! Cât ta -lent, îndemânare, prezenþã de spi -rit, profesionalism a putut dadovadã cel ce s-a gãsit atunci lacomenzile avionului în derivã! Nuºtiu sã existe un precedent de ast-fel de caz în care sã existe supra -vieþuitori. Un avion în care fiecarese gândea la problemele lui sau laceea ce urma sã facã ºi dintr-o datãdrama cãderii! Mã gândeam lagroa za ce i-a cuprins pe toþi înacele mo mente ºi mai ales la ceeace a urmat.

Cei care nãscocesc fel defel de supoziþii malefice oare s-augândit la acele momente? S-augândit la acei oameni, care dupãclipele de coºmar ale aterizãrii înlovituri de copaci s-au trezit curãni sângerânde în frig ºi zãpadã?S-au gândit vreo clipã la impactuldintre vacarmul premergãtor prã -buºirii ºi disperarea singurãtãþiidin liniºtea absolutã ce a urmat?

Cei care meºteresc ase -menea scenarii, ce vor sã spunã defapt? Cã sunt motive pentru caremedicii ºi piloþii aflaþi în misiuneumanitarã trebuiau lãsaþi sã moa -rã? Sinistru mod de a gândi ºi de areacþiona în faþa semenilor aflaþi însuferinþã!

Dincolo de reacþia decompãtimire ºi solidaritate ce înmod normal ar trebui sã o avempentru toþi ocupanþii acelui avion,un singur lucru trebuie sã comen-tãm ºi pentru care trebuie chiar sãcerem socotealã. Un singur lucru!De ce au fost lãsaþi în agonie niºteoameni? De ce au fost lãsaþi înghea rele morþii? Acesta este as -pectul strigãtor la cer din toatãaceastã poveste! Neputinþa, ne -ºtiinþa, aparatura improprie, gerul,zãpada..., sunt poveºti! Cei careaveau obligaþia ºi logistica nece-sarã sã intervinã nu au fãcut-o! Dece? Pentru cã în avion erau pa -sageri clandestini ºi pilotul Iovanagresa în zborurile de linie stew-ardesele? Cum se poate traduce

refuzul de a interveni al celor îndrept? Cum? κi poate cinevaimagina proporþiile dramei ºimaniera în care aceasta se pro-ducea dacã localnicii nu interve-neau?

"Localnicii"! Cât de sim-plu putem denumi niºte oameni ceau salvat oameni! Au reacþionatnormal conform felului lor de a fi!Nu sunt eroi! Sunt oameni!OAMENI! Felul în care au acþio -nat atunci ºi chiar dupã catastrofãmã duc cu gândul la poporulromân, la bunãtatea lui, la sufletulsãu nemãrginit! Spiritul poporuluiromân i-a dirijat pe localnici! Ceeace s-a întâmplat este o mostrã dinvasta paletã de calitãþi dumne -zeieºti ce face sã ne deosebim detoate popoarele lumii! Îmi imagi-nam posibilul schimb de cuvintecu cei rãniþi ºi mâinile lor muncitede grijile pãmântului cãutând prinzãpadã, fiare ºi întuneric...

Gândurile în care zãpadaera însângeratã mi-au fost între-rupte de doamna stewardesã ce seîntorsese la scaunul meu, dar nusingurã, ci însoþitã de douã colege.

- Le-am povestit ºi lor cãv-aþi interesat de cãpitanul Iovan ºiau þinut sã vã spunã câte ceva, mise adresã, de acum, mai vecheamea cunoºtinþã.

- Bunã ziua! Vã mulþu-mim cã vã preocupã adevãruldespre cel ce ne-a fost coleg, men-tor ºi acum nu mai este. Observaþicã eu sunt mai tânãrã ºi dupã felulîn care am primit pânã acumdiferite "avansuri" ºi declaraþii aºavea dreptul sã cred cã sunt ºidrãguþã... Spun asta pentru cã dl.Iovan niciodatã nu a fãcut cu minenici mãcar o glumã. Niciodatã! Arfi putut sã o facã, pentru cã aºa maifac bãrbaþii ºi nu e cu supãraredacã totul se încadreazã în niºtelimite ale bunului simþ, dar dânsulnu a fãcut aºa ceva ºi am zburat denenumãrate ori împreunã. Suntemoripilate de brutalitatea unora...Mãcar pentru simplul motiv cãmorþii au dreptul la liniºte ºi res -pect..., conchise stewardesa ceatânãrã cu un vãdit "nod în gât".

- ªi eu l-am cunoscut

foarte bine pe Adrian Iovan ºi con-firm ce v-au spus colegele mele. Osã încercãm o acþiune prin sindi-cat, nu am mai întâlnit asemeneacazuri ºi nu ºtim cum sã procedãmsã facem dreptate, mi-a spus la felde afectatã cea de a treia stew-ardesã.

- A fost un extraordinarcoleg, interveni prima mea inter-locutoare. Manierat, cult, sensi-bil... Principala dânsului preocu-pare era calitatea relaþiei pe carenoi toþi trebuie sã o avem cupasagerii. ªi pentru a vã face oidee cât mai aproape de adevãr amsã vã mai spun doar cã dupãdivorþul cu Romaniþa, aceasta maizbura din când în când cu noi ºitotdeauna era deschisã ºi agreabilãîn discuþii. Vorbea mereu frumosde Adrian ºi de copilul lor Al bert,pe care domnul Iovan l-a strigat,cu ultimile puteri, înainte de amuri. S-au iubit foarte mult..., astae foarte clar pentru noi..., nu ºtimce s-a întâmplat de s-au despãrþit...Chiar ºi dupã despãrþire erau,oarecum, împreunã.., acum numai poate fi vorba de aºa ceva..., ºidincolo de toate rãutãþile, faptul cãel nu mai este, reprezintã lucrul celmai dureros.

A urmat o tãcere stânje -nitoare! Zgomotul specific aero -navei în zbor era acum leitmotivulgândurilor noastre. Foarte proba-bil cã Adrian Iovan a pilotat ºiavionul în care mã aflu ºi acestlucru "comun" parcã mã apropie ºimai mult de acest om. Îmi vin dinnou în minte momentele acelea degroazã, vãd mâna încleºtatã pemanºã, imaginea pãmântului clã -tinându-se haotic, impactul cucopacii, cu groaza ºi privirea pilo-tului ce cãuta cu orice chip sal-varea.

Privesc din nou prinhublou întinderea nesfârºitã denori care îi era atât de familiarã luiAdrian Iovan ºi descopãr cã esteidenticã cu fundalul unei icoanedin camera mea de copil. Lipsescde aici îngerii ºi florile de mãr.Poate cã sunt acolo în adânculCerului! Caut, apoi, cu privireaîn jos sã desluºesc întiderile albede zãpadã ce acoperã munþii ºilumea ca o iertare.

Emil PROªCAN

DESPRE IERTARE

Pagina 4Nr. 109 / martie 2014

Domnul primar EmilProºcan a demarat o acþiune ceconstã în aniversarea cuplurilorce sãrbãtoresc "nunta de aur",eveniment care pune accent pefidelitatea în cuplu, constituindîn acelaºi timp ºi un bun exem-plu pentru tineri. În acest con-text, începând cu acest numãr, osã vã dezvãlui poveºti de viaþã,de iubire pentru totdeauna,primii sãrbãtoriþi fiind Elena(69 de ani) ºi Teodor ªogârdea(74 de ani).

M-am dus cu inimadeschisã ºi cu gândul de a rea -liza un interviu, de a afla secre-tul longevitãþii acestei frumoasecãsãtorii, însã datoritã situaþieiactuale a doamnei Elena amdecis sã las totul sã decurgã dela sine ºi am rugat-o sã neîmpãrtãºeascã povestea iubiriilor. Iatã ce mi-a spus:

"Ne-am nãscut la Cã -lugãreni, am crescut ºi ne-amdescoperit la brigada artisticã,la amândoi plãcându-ne sãjucãm în piese de teatru, sã dan-sãm sau sã cântãm... EraCãminul Cultural plin-ochi

când interpretam amândoi vreomelodie. A fost dragoste laprima vedere, era foarte fru-mos, inimos ºi priceput la toate,iar eu, din spusele lui, l-amcucerit pentru cã eram fru-moasã, vrednicã ºi cuminte.Din pãcate eu am crescut fãrãtatã, dar am primit o educaþieexemplarã de la mama mea.

În anul 1964 ne-amcãsãtorit, iar în anul urmãtor ne-am mutat la Mizil. Eu am lucrattapiþer la Relaxa, el tâmplarmecanic în aceeaºi instituþie.Avem patru copii, doi bãieþi ºidouã fete ºi cinci nepoþi.

Aceastã cãsnicie adurat atâþia ani datoritã faptuluicã ne-am iubit foarte mult ºipentru cã ne-am respectat la felde mult, am împãrþit totul,absolut totul, în viaþã ºi bune ºirele, ne-am sprijinit ºi îngrijitreciproc. Am fost o familiemodestã, nici sãraci, nici pri-copsiþi - cu necazuri ºi bucurii,dar cu multã dragoste ºiînþelegere am mers împreunã,înainte. Ne place sã muncim îngospodãrie împreunã, dacã el

va vrea sã batã un cui, eu o sãvin cu ciocanul, ne completãm,suntem ca doi fraþi siamezi,suntem unul. Mi-a plãcut sã ºtiusã fac de toate, am croºetat, amcusut la maºinã, am dat cu var,am grãdina mea de flori ºi dezarzavaturi plantate de mine...Nu m-am dat niciodatã bãtutã,însã m-a ajutat existenþa unuibãrbat deosebit lângã mine.

Deºi am avut problemede sãnãtate destul de grave ºiînainte, care au necesitat cincioperaþii, acum ºapte ani am fostnevoitã sã o suport pe a ºasea, înurma unui diagnostic crunt -cancer, aceastã boalã a reuºitsã-mi mai diminueze energia pecare eram obiºnuitã sã o afiºez.Din pãcate, în acest moment numã simt deloc bine. Nici soþulnu o duce prea bine, are pro -bleme cu inima, a fãcut de treiori infarct ºi o datã accidentvascular. Dar nu ne dãm bãtuþi,mergem cu Dumnezeu înainte!"

Vã mãrturisesc cãdoam na Elena nu se simþeabine. Am gãsit-o întinsã pe patºi de acolo, cu ochii mai mult

aþintiþi în tavan, ºi-a depãnatpovestea, timp în care soþul carenu s-a dezlipit de lângã dum-neaei, a stat tot timpul cu ochiiîn lacrimi, ochi plini de iubire ºide speranþã…

Multã emoþie… oa -meni care continuã sã creadã înpuritatea absolutã a senti-mentelor, având un crez de ne -zdruncinat: prin iubire, omulreintrã în armonia primordialã,altminteri pierdutã în adormireaconºtiinþei comune, mereu du -reroasã, expresie a imperfecþiu-

nii ºi-a neputinþei.Existã iubiri primi-

toare, existã iubiri capcanã,iubiri iluzii ºi iubiri ca a lor -aºa cum spunea Paolo Mon -tegozza: "A iubi o zi e cevaomenesc; o viaþã întreagã eceva îngeresc; dar a iubi toatãviaþa o singurã fiinþã, e divin!"

Toate acestea fiindspuse, noi le urãm din tot sufle-tul multã sãnãtate ºi încã mulþiani împreunã!

Pagină realizată de

Gabriela NEGOIÞÃ

AU CREZUT ÎN IUBIRE… ŞI A DURAT 50 DE ANI!

Reporter: Domnule doc-tor aº dori sã începem discuþia cuo scurtã prezentare a dumnea -voastrã!

Valentin Codescu: M-amnãscut în anul 1955, la Ghiozdu(jud. Buzãu). Am ab solvit LiceulAgricol din Râm nicu Sãrat ºi ulte-rior facultatea de Medicinã Vete -rinarã din Bucureºti, promoþia1981. Pri mul loc de muncã l-amavut la un Complex de porci dinjude þul Giurgiu, dupã care, înurma unui transfer, am ajuns înMizil, la Complexul de îngrã ºarea ovinelor ºi bovinelor, apoi laCircumscripþia din Gura-Vadu luiîn paralel cu Circum scripþia dinColceag unde lu crez ºi în prezent.De asemenea, sunt so licitat ºi laadãpostul de câini din oraº. În anul1993 am des chis propria farmacieveterinarã, iar în anul 2000 cabine-tul. Sunt cãsãtorit din anul 1994 cuGeta (manager economic) ºi a vemun bãiat, elev în clasa a XII-a.

R.: Bãnuiesc cã alegereaacestei meserii survine în urmaunei mari iubiri pentru animale,totuºi cum a pornit totul ºi careeste animãluþul dvs. preferat?

V.C.: De mic copil fiindataºat de animale, pãrinþii mei m-au îndemnat sã urmez un liceu deprofil, apoi totul a decurs de lasine. Iubesc toate animalele, mi-efoarte greu sã aleg, dar având învedere cã am câini ºi acasã ºi lalocurile de muncã...

R.: Credeþi cã e impor-tantã prezenþa animalelor în viaþacopiilor?

V.C.: Categoric da! Înprimul rând le dezvoltã spiritulafectiv, devin mai înþelegãtori,mai buni ºi cu siguranþã mai

responsabili; în plus îi ajutã ºi ladezvoltarea sistemului imunitar.

R.: Aþi fãcut peste 3000de operaþii... cu ce cazuri maideosebite v-aþi confruntat, cazuripe care sã le socotiþi adevãrateprovocãri? Care v-a impresionat

cel mai mult?V.C.: Vã spun cu sinceri-

tate cã dupã atâþia ani încã amemoþii ºi fiecare operaþie e oprovocare, orice boalã îþi dã o anu-mitã incertitudine, deoarece nuîntotdeauna semnele clinice se re -gãsesc în latura teoreticã. Tocmaide aceea trebuie sã te adaptezi lasituaþia existentã - un rol decisivavând flerul ºi experienþa profe-sionalã. Cele mai solicitantecazuri sunt operaþiile de cezarianã

la bovine, care se desfãºoarã încondiþii de teren ºi care suntepuizante atât fizic, cât ºi psihic.De asemenea, complicaþiile post-operatorii sunt foarte dificil derezolvat, pentru a reuºi remediereaacestora fiind nevoie de rapiditate

ºi precizie. Unul din cazurile carem-au impresionat, a fost al unuicãþeluº cu tetraplegie, menþionezfaptul cã existã 5% ºanse sã sefacã bine un animal cu acest diag-nostic. Cu mari eforturi ºi multãperseverenþã, dar ºi cu ajutorulstãpânului care a putut sã suportecostul tratamentului destul de ridi-cat, am reuºit sã ne încadrãm înprocentul fericit de 5%.

R.: Aºa cum bine se ºtiecâinii comunitari reprezintã o

problemã care nu poate fistãpânitã din varii motive. Pe planlocal unul din motive este nesim -þirea unora care vin din alte loca -litãþi cu maºini pline de patrupedeºi le dau drumul la intrãrile dinoraº, un al doilea motiv sunt unii

cetãþeni care aciueazã pe lângãblocuri adevãrate haite ce pun înpericol sãnãtatea ºi siguranþacelorlalþi locatari sau trecãtori.Cum trebuie, dupã pãrerea unuiom avizat, rezolvatã acestã situ-aþie? Este de ajuns sã-i bãgãm înadãposturi ºi sã-i sterilizãm sau artrebui sã ne gândim mai mult laideea de a-i adopta?

V.C.: Din punctul meude vedere, adãpostul nu rezolvãproblema - ar trebui adunaþi, ste -

rilizaþi apoi daþi spre adopþie, iareutanasierea sã se aplice câiniloragresivi ºi celor care suferã de boliincurabile. Aceastã temã ar trebuipopularizatã aproape de plic-tisealã, cu insistenþã pe problemaadopþiei. În niciun caz nu esteindicat ca cetãþenii sã hrãneascãcâinii comunitari, ei se nasc cuinstinctul de a-ºi apãra teritoriul ºistãpânul, tocmai de aceea devinpericuloºi ºi agreseazã persoanelecare trec întâmplãtor prin zonã saualþi vecini care nu le oferã hranã.Dacã îi iubesc aºa de mult, ar tre-bui sã-i adopte.

R.: În afarã de tratareaanimalelor, ce alte preocupãri saupasiuni aveþi?

V.C.: Îmi plac foartemult vacanþele în locuri diferite,îmi place tenisul de masã, îmiplace sã citesc dar... timpul nu îmipermite. Sunt foarte ocupat, iar înaceastã profesie noutãþile sunt per-manente ºi dacã nu te informezi nuai cum sã reuºeºti.

R.: Ca sã încheiem într-onotã mai nostimã - dacã ar vorbi,ce credeþi cã ar spune animaleledespre dvs.?

V.C.: Deºi sunt speriatela început ºi mi-ar spune cuvintemai dure, la final ar vorbi frumos,deoarece animalele simt cã leiubesc ºi le-am dorit binele.

R.: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi vã doresc multsucces în continuare!

V.C.: Vã mulþumesc ºieu... ºi pentru cã se apropie ziua de8 Martie, aº dori sã le urez tuturordoamnelor ºi domniºoarelor caprimãvara iubirii sã le inundesufletul cu bucuria ºi parfumultuturor florilor sale!

PASIUNE ŞI PRECIZIE - PROTAGONIST DOMNULVALENTIN CODESCU - MEDIC VETERINAR

Pagina 5 Nr. 109 / martie 2014

Ne aflãm într-un nouînceput, o nouã primãvarã careaduce în prim-plan FEMEIA,viaþa ºi realizãrile ei. Sunteþifoarte cunoscutã ca medic spe-cialist în medicina de familiedin localitatea noastrã. Ce neputeþi spune despre dvs.? Decând sunteþi în Mizil?

Dr. Daniela Roth: Amvenit în Mizil în decembrie1982 prin repartiþia primitã laterminarea facultãþii ºi fãrã sã-mi dau seama, la 1 decembrie2013 am împlinit 31 de ani decând am coborât în gara Mizil.Cu toate cã am terminat facul-tatea de Pediatrie, acum suntmedic de familie, îngrijesccopii ºi adulþi, dar tot mai dragiîmi sunt copiii.

R.: Ce anume v-a deter-minat sã deveniþi doctor-me -dic? ªi dacã aveþi vreun regretcã sunteþi medic?

D.R.: De cînd eramcopil ºi mã jucam cu pãpuºilemi-am dorit sã fiu medic decopii, ceea ce am ºi fãcuturmând cursurile facultãþii dePediatrie. Conjunctura însã afãcut sã mã transform în medicde familie. Nu regret acestlucru, deoarece am bucuria sãpreiau copilul de la naºtere ºi,cu puþin noroc, sã îl pot ducepânã la o vârstã înaintatã. Acumdeja îngrijesc copiii copiilor pecare i-am preluat în 1982 ºi amun sentiment de mândrie ºi demulþumire cã am rezistat atâþiaani în acelaºi loc ºi cã m-amlegat de acest oraº pe care nu îlvizitasem înainte de terminareafacultãþii.

R.: Comunicarea dintremedicul de familie, mediculspecialist ºi pacient este esen -þialã. Care este în opinia dvs.rolul medicului de familie însistemul actual din România?

D.R.: Medicul de fami-lie este - sau ar trebui sã fie -,primul care ia legãturã cupacientul, iar pacientul trebuieca lui sã i se adreseze primaoarã ºi nu altcuiva. Aceastãcomunicare este importantã. ÎnMizil avem norocul sã ne cu -noaºtem ºi suntem mai legaþi

între noi, sfãtuindu-ne atuncicând apare o problemã. Pacien -þii conºtiincioºi respectã indi-caþiile noastre ºi se prezintã lamedicul specialist atunci cândse impune acest lucru, revenindcu scrisorile medicale ºi fãcândastfel legãtura între medicul defamilie ºi medicul specialist.Sunt ºi pacienþi mai puþinconºtiincioºi care nu fac asta.

R.: Care este patologiacea mai frecventã întâlnitã înaria dvs. de activitate? Ce reco-mandaþi în aceastã privinþã?

D.R.: La populaþiaadultã predominã afecþiunilecardio-vasculare, însã sunt des -tul de frecvente ºi afecþiuni aletubului digestiv, bolile artroziceºi în creºtere bolile neuropsi-hice, probabil datoritã situaþieieconomico-financiare. Destulde frecvente au început sã fie ºibolile neoplazice ºi de aceeasfa tul meu ar fi ca toþi pacienþiisã se prezinte anual la mediculde familie pentru o evaluare astãrii de sãnãtate ºi pentru adepista din timp orice boalãcro nicã. La copii sunt maifrecvente infecþiile de cãi ae -riene superioare ºi alergiile.Sfatul meu pentru pãrinþi esteacela de a se prezenta la medicla primul semn de boalã ºi de anu încerca sã trateze copilul dinproprie iniþiativã cu antibioticeluate din farmacie fãrã indicaþiamedicului.

R.: Preºedintele Socie -tãþii Române de Medicinã In -ternã, profesor doctor IonBruck ner, într-una din lucrãrilesale afirmã cã "îngrijeºte"oamenii, nu îi trateazã, avândtotodatã o simpatie deosebitãpentru vârstnici. Care estepunc tul dvs. de vedere în legã-turã cu cele menþionate?

D.R.: Din facultate amfost învãþaþi sã tratãm bolnavi,nu boli. Fiecare pacient aremodul lui de a reacþiona latratament ºi de aceea trebuie sãvorbim cât mai mult cu fiecare.Sã-i înþelegem ºi sã le explicãmce trebuie sau nu trebuie sãfacã, ce alimentaþie sã aibã, cetrebuie sã evite ºi sã se adreseze

medicului de fiecare datã cândare o nelãmurire. Sã nu ia ho -tãrâri de unul singur ºi sã între-rupã un tratament, dacã i se parecã nu îl ajutã sau îi face rãu.Pacienþii în vârstã sunt ºi ceimai dificili, de aceea trebuietrataþi cu îngãduinþã ºi înþe -legere, dar ºi cu fermitate pen-tru a urma indicaþiile de alimen-taþie ºi tratament adecvat.

R.: Ce este atât de rãuîn viaþa modernã? Lipsa de miº-care, consumul de tutun saualtceva?

D.R.: Viaþa modernãeste din pãcate plinã de ispite.Alimentaþia echilibratã este celmai greu de urmat având învedere câte produse viclenevedem în magazine, adevãratebombe calorice. De aceea tre-buie sã pãstrãm un echilibru ºisã nu facem excese în ceea cepriveºte consumul de grãsimi ºidulciuri rafinate. Nociv este ºiconsumul de tutun ºi cafea înexces. Cred cã trebuie sã facemmai multã educaþie sanitarã înacest sens, începând cu elevii ºicontinuând cu persoanele adul -te. Mâncarea zilnicã este foarteimportantã, iar grav este faptulcã ºi copiii preferã sã stea înfaþa calculatorului în loc sã sejoace în aer liber.

R.: Existã alimente caresunt etichetate ca fiind "ecolo -gice" ºi ºtim ce înseamnã asta,dar vã întreb dacã acestea res -pectã normele naturale, cele-lalte cum sunt? Pot fi conside -rate otrãvuri? Se vorbeºte ade-sea despre alimentele modifi-cate genetic sau altele ce conþinhormoni de creºtere, care esteimpactul lor asupra sãnãtãþii?

D.R.: Tot ceea ce segãseºte în comerþ nu este natu-ral, alimentele conþin conser-vanþi, coloranþi ºi sunt nocivepentru organism! Sucurile, deexemplu, dacã ar fi naturale, aroxida în douã zile, cele de peraft nu oxideazã, deci... Iaurtulcu fructe, alt exemplu, nu estenatural, pentru cã el rezistã petot parcursul drumului producã-tor-raft-consumator... Naturaleste doar ceea ce facem cu

mâna noastrã în casã!R.: Observãm tot mai

mulþi copii supraponderali de lao vârstã fragedã. Care sã fieoare cauza?

D.R.: Principala cauzãeste alimentaþia, chipsurile, fast - foodurile, ºaormele ºi în modspecial sucurile. O vinã o aupãrinþii care, în loc de pacheþel, îidau copilului bani, iar elcumpãrã de la chioºc ce ammenþionat mai sus. O altã vinã oau autoritãþile, care nu ar trebuisã aprobe în preajma ºcolilordecât chioºcurile ce au la vânzarefructe ºi apã platã. O a treia vinã,ºi una din cauzele principale alesupraponderalilor, este scutireade sport. Eu nu eliberez astfel descutiri! ªcoala trebuie sã înþe-leagã ºi elevul de asemenea, cãsportul aduce un plus de sãnãtateºi el trebuie fãcut fie ºi obligato-riu, nu cum se procedeazã în ºco-lile din România, ca la ora desport sã faci mate maticã...

R.: Cum consideraþi a fisistemul medical actual, maimereu reformat, faþã de celdinaintea anului 1989?

D.R.: Nu putem fi nicinostalgici, nici radicali. Nu enici mai rãu, dar nici mai bun.Bineînþeles cã finanþarea lasãmult de dorit, dar nici înainte nuera altfel...

R.: ªtiu cã sunteþi adep-ta medicinei bazate pe dovezi.Este bine sã ne adresãm medi-cinei naturiste?

D.R.: Medicina natu -ristã a fost întotdeauna un adju-vant ºi cunoaºtem de la bunicicã o frecþie, un ceai, o gargarã

ajutã atunci când suntem rãciþi.Eu sunt de acord cu adminis-trarea unor produse naturiste,dar numai la indicaþia medicu-lui, neîntrerupând tratamentulmedicamentos din proprieiniþiativã.

R.: Ce ne puteþi spunedespre omul Daniela Roth?

D.R.: Sunt un om nor-mal, dar mã consider o femeieputernicã ce a trecut prin multeîn viaþã cu fruntea sus ºi co loa -na vertebralã dreaptã. Aº vreasã pot face cât mai multe pentrupacienþii mei, iar în scurt timp osã termin de renovat noul sediual cabinetului meu, aducând ast-fel un spor de confort acestora.În viaþa privatã îmi doresc sãdevin soacrã ºi bunicã, dar toatela timpul lor.

R.: În aceastã lunãMartie, care sunt visele dvs.?

D.R.: Aº vrea sã fiusãnãtoasã alãturi de familiamea, sã am putere de muncã, sãmã bucur de flori, copaci în -floriþi ºi cer senin.

R.: Câteva cuvinte pecare le doriþi transmise citito-rilor.D.R.: Cititorilor le doresc sã fiesãnãtoºi, sã nu fie nevoiþi sã seprezinte la medic, sã se bucurede aceastã primãvarã ºi de flo-rile care dau sã rãsarã. Sã fieîmpliniþi ºi sã priveascã tot-deauna partea plinã a paharului.

R.: Vã mulþumim ºi vãdorim mult succes în activitateadvs., iubire ºi împliniri mãreþe!

D.R.: ªi eu vãmulþumesc mult.

Adi MANDALAC

INTERVIU CU MEDICUL SPECIALIST MEDICINADE FAMILIE DANIELA ROTH" Medicina este arta vindecãrii, care teoretic nu

are nicio limitã" Petre Þuþea

MICA PUBLICITATE

Vând 1 ha pământ extravilan cudeschidere 18 m la D.N., la ieşirea dinMizil spre Ploieşti, informaţiisuplimentare la numărul: 0763 440 606.*

Vând scaun de bucătărie cu masăde joacă - copil între 6 luni şi 3 ani de la"Primii Paşi" cu 200 de lei; scaun debucătărie cu 80 lei, bicicletă copil cu 70 leişi portbebe cu 30 lei. Informaţiisuplimentare la numărul: 0728 373 088.

Asociaţia "Aurel Vlaicu" (filiala Mizil) şi Cultul Eroilor "Reina Maria" (filiala Mizil),

urează: Fie ca primăvara iubirii să vă inundesufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor

florilor sale! La mulţi anifemei de pretutindeni!

Program CSO MIZIL

Tenis de câmp: miercuri - ora09; vineri - ora 14.00 (profesorFlorin Brânzoi)Handbal copii (8-12 ani):

miercuri - ora 15.00 (profesorMarian Moise)

Fotbal copii (7-12 ani): luni - ora 16.00; joi - ora 14.30(profesor Gabriel Cozma)

Karate: luni ºi vineri - ora 19.00Handbal juniori (12-15 ani): luni ºi marþi - ora 09; joi

- ora 10.00 (profesor Moise Marian)

Pagina 6

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile, adicãse desã vârºesc poveºtile dedragoste. Dorin þele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prind aiciconturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici destine,se nasc familii! Mo mente emoþio-nante, unice în viaþa noastrã, atuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã în res -pect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi sãconstate cât mai des cã au fãcutcea mai bunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Dobrescu ªtefan-Daniel cu

Mureºanu Iuliana

Drãgoþel Cristian Marian cuNica Georgiana

...sã ºtiþi cã de acum înco-lo sunt soþ ºi soþie! Bine ar fi sã leziceþi ceva despre fericire,dragoste, în þelegere!

Cu siguranþã se vor bucu-ra ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-iaºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

Nr.secþie

devotare

Sediulsecþiei de

votareDELIMITAREA SECÞIEI DE VOTARE

1. Sala SporturilorStr. Erou Lt.Radu Nicolae nr.4

ALEEA TRANDAFIRILOR; STRADA: BRADULUI; CARPAÞI NR. 43-57 ªINR.42-56; CRIªAN; GHIOCELULUI; HORIA; LUMINII; LUNII; MIHAI BRAVUNR.159-203 (BLOCURI 1, 2, 4, 187, 189, 191, 193, 195, 197) ªI NR.208-218;MESTEACÃNULUI; NICOLAE BÃLCESCU NR.201-221(BLOCURI 5, 6, 6A,6B, 7, 8, 9) ªI NR. 228-250 (BLOCURI 3, 4, 246, 248, 250); TRAIAN VUIA;ªOSEAUA VADU SÃPAT.

2. ªcoalaGimnazialã"Sfântul Nicolae"MizilStr. Tohani nr. 38

STRADA AMURGULUI; AUREL VLAICU; BUDUREASCA; CARPAÞI NR.1-41 ªI NR. 2-40; CAP. EROU DUMITRU PÂNDARU; ECATERINA TEODOROIUNR.9-17 SI NR. 10-20; SLT. EROU GHEORGHE IONESCU; FEFELEI; IONVODA; ALEEA NUCILOR; SOLDAT ILIE ENACHE; TOHANI NR.65-87;ÞEPEª VODÃ NR. 31-77 ªI NR.38-122; VIªINULUI NR.25-27 SI NR.16-22;ZORILE.

3. ªcoala Gimnazialãnr. 1 Mizil, Str.Mihai Bravu nr.104

STR. TEILOR NR. 1-17 ( BLOCURI 3, 5, 5A, 7, 7A, 9, 9A, 11, 11A) ªI NR. 2-14 (BLOCURI 6, 6A, 8, 8A, 10, 10A, 14).

4. Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu"Mizil, Str. MihaiBravu nr. 116

STRADA ION LUCA CARAGIALE, BLOCURILE 45, 51, 42A, 44, 46 , 52;MIHAI BRAVU NR. 37-65 SI NR. 88-118(INCLUSIV BLOCUL 112); MIHAILKOGÃLNICEANU;TOHANI NR.1-63 SI NR. 2-60.

5. Mihai Bravu nr.136

- STRADA: ANA IPATESCU; ARDEALULUI; BUCEGI; BUCOVINEI; CON S -TAN TIN DOBROGEANU GHEREA; CRIZANTEMELOR; DOCTOR ISTRA TE;ECATERINA TEODOROIU NR.1-7 SI NR.2-8; FUNDÃTURA LALE LELOR;GHEORGHE DOJA; GRIVIÞEI; VASILE LUPU; VIªINULUI NR.1-23 SI NR.2-14.

6. Centrul Cultural"Adrian Pãunescu"MizilStr. Mihai Bravunr. 112

STRADA : AGATHA BACOVIA; ALBA IULIA (INCLUSIV BLO CU RI LE 50AªI 60); A VRAM IANCU; CALEA BUZÃULUI; CRÃCIUNESCU; EROILOR (30DECEMBRIE); FUN DÃTURA SOARELUI; GHEORGHE BRÃ TIANU; GHICAVODÃ; LEONIDA CON DE ESCU; MIHAI BRAVU NR.1-35 ªI NR.2-86;MIRCEA VODÃ; NICHITA STÃNESCU; NICOLAE BÃLCESCU NR.1-27 ªINR.2-24; NICOLAE IORGA; PARALELA 45; PLUTAR MAREª; SPIRICÃANASTASIU; TASE DUMITRESCU; ÞEPEª VODÃ NR.1-29 SI NR.2-36;TOHÃNEANCA; VICTORIEI NR.1-3 SI NR. 2 (BLOCUL 37A); 22 DECEMBRIE(23 AUGUST).

7. Primãria oraºuluiMizilB-dul Unirii nr. 14

STRADA BULEVARDUL UNIRII ; STRADA BLAJULUI NR.1-13(BLOCURILE 21,22, 23) ªI NR.PARE 2-10 (BLOCURILE 17, 18, 20A, 20); CUZAVODÃ NR.1-11 (BLOCURILE 27, 31, 32, 33, 34) ªI NR.10-32; LT.GHEOR GHIUVASILE. NICOLAE BÃLCESCU NR.51-101 ªI NR.26-124 (INCLUSIVBLOCURILE 42, 42B, 43B, 43C, 47, 49 ªI 50)

8. Primãria oraºuluiMizilB-dul Unirii nr.14

STRADA DECEBAL; DEMOCRAÞIEI; NICOLAE BÃL CES CU NR.29-49(BLOCURILE 15, 16, 24, 37B, 38, 39, 40, 41, 48); NUFERILOR; TUDORVLADIMIRESCU;VICTORIEI NR.5-41 ªI NR. 4-46; 13 DECEMBRIE; 13 SEP-TEMBRIE.

9. ªcoala Gimnazialã"Sfân ta Maria" Mi -zil, Str. Erou Lt.Radu Nicolae nr. 2

BULEVARDUL GÃRII NR.2-78; STRADA GEORGE RA NETTI NR.1-41 ªI NR.2-42; MAIOR IVANOVICI AUREL; RECOLTEI; SPICULUI; ªTEFAN CELMARE; VALEA JIULUI NR.1-21 ªI NR.2-50; 1 MAI NR 1-63BIS ªI NR. 2-92.

10. Liceul Teoretic"Gri gore Tocilescu"Mi zil, Str. NicolaeBãl cescu nr. 133

STRADA GENERAL DAVID PRAPORGESCU; MIHAI BRAVU NR.67-131 ªINR.120-176; MIHAI EMINESCU; NICOLAE BÃLCESCU NR.103-199 ªI NR.126-226;SPITALULUI; SPIRU HARET; 24 IANUARIE.

11. ªcoala Gimnazialã"Sfânta Maria" Mi -zil, Str. Erou Lt.Radu Nicolae nr. 2

BULEVARDUL GÃRII NR. 80-138; STRADA ALEEA ALBINEI;AGRICULTORI; EROU LOCOTENENT RA DU NICOLAE; FUNDÃTURAISTRIÞEI; GEORGE RA NETTI NR.43-99 ªI NR.44-96; MATEI BASARAB;MIHAI BRAVU NR.133-157 ªI NR.178-206; PRI MÃ VERII; STADIONU-LUI; TOAMNEI; TRANSILVANIEI; VALEA JIULUI NR.23-55 SI NR.52-98;1 MAI NR. 65-117 SI NR.94-116.

ROMÂNIAJUDEÞUL PRAHOVA

PRIMÃRIA ORAª MIZILMizil, Bulevardul Unirii, nr.14, cod 105800, jud. Prahova

Tel. 0244/250027, 0244/250008; fax 0244/251120; e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

D I S P O Z I Þ I EPrivind delimitarea secþiilor de votare ºi stabilirea sediilor birourilor electorale ale secþiilor devotare în oraºul Mizil pentru desfãºurarea alegerilor pentru Parlamentul European din data de

25 Mai 2014

Primarul oraºului Mizil;În conformitate cu prevederile:

Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pen-tru Parlamentul European, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Ordonanþa de Urgenþã nr. 4 /05.02.2014 privind operaþionalizarea Registrului electoralºi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentruParlamentul European, precum ºi unele mãsuri pentru buna organizare ºi desfãºurare a alegerilorpentru Parlamentul European din anul 2014;

Legii nr. 215/2001 - legea administraþiei publice locale, art. 68, republicatã, cu modi-ficãrile si completarile ulterioare;D I S P U N E:

ART.UNIC - Se delimiteazã ºi se stabilesc sediile secþiilor de votare din oraºulMizil, judeþul Prahova, în vederea desfãºurãrii alegerilor pentru Parlamentul European din datade 25 Mai 2014, dupã cum urmeazã:

PRIMAR, AVIZAT, Emil Proşcan SECRETAR Tănase Loredana

l Nu uita niciodatã cãpielea se încreþeºte, pãrul încãrun -þeºte, iar zilele se adunã în ani...

l Dar ce e mai importantse conservã: forþa ºi determinareata nu au vârstã.

l Spiritul tãu e celcare îndepãrteazã pânzelede pãianjen.

l Dincolo deorice punct de sosire e unulde plecare.

l Dincolo de oricereuºitã e o altã încercare.

lCât timp trãieºti, simte-te vie(u).

l Dacã þi-e dor de cefãceai, fã-o din nou.

l Nu te pierde printrefotografii îngãlbenite de timp...

l Mergi mai departeatunci când toþi se aºteaptã sãrenunþi. lNu lãsa sã se toceascã tãria pe

care o ai în tine.l Fã astfel ca în loc demilã, sã impui respect.

lCând nu maipoþi sã alergi, ia-o la trap.l Când nu poþi nici

asta, ia-o la pas.l Când nu poþi sã mergi,

ia bastonul.l Însã nu te opri niciodatã.

Maria Terza

EA

Nr. 109 / martie 2014

Pe 25 mai 2014, 500 demilioane de europeni vor putea săîşi aleagă reprezentanţii în Par -lamentul European şi să defineascădirecţia politică a Uniunii. Până înanul 1976, membrii ParlamentuluiEuropean erau numiţi de către par-lamentele statelor membre aleUniunii. Începând cu anul 1979,aceştia sunt aleşi direct de cătrecetăţeni la fiecare 5 ani. Ultimelealegeri europene au avut loc îniunie 2009, în toate cele 27 statemembre ale Uniunii Europene dinacel moment. Dar de data aceastaeste diferit. Care este diferenţa?

Pentru prima dată, cetă -ţenii europeni îşi vor alege, în modindirect, persoana care va conduceComisia Europeană pentru ur -mătorii cinci ani. În urma intrării învigoare a Tratatului de la Lisabona,partidele politice îşi vor nominalizacandidatul pentru preşedinţiaComisiei. Candidaţii vor trebui săcaute sprijin la nivelul fiecărui statmembru, în mod similar unoralegeri naţionale, liderii politiciurmând a avea astfel o importanţămajoră în acest scrutin.

Numărul de europar -lamentari nu reflectă în totalitatevoturile primite în urma unui

scrutin european.Deşi numărul deparlamentari europeni pentrufiecare stat ar trebui să fie pro -porţional cu numărul de locuitori aistatului respectiv, statele mai micisunt reprezentate de un număr su -pra proporţionat de deputaţi, în timpce cele mai mari, şi mai alesGermania, de un număr sub pro -porţionat. Această inechitate estedată de unele motive de ordintehnic, astfel asigurându-se re -prezentarea diversităţii politiceexistente la nivelul statelor maimici ale Uniunii Europene. Dacănu mărul de mandate ar fi pro -porţional cu numărul de locuitori aiunui stat, atunci ar creştesemnificativ numărul de europarla-mentari, iar Parlamentul Europeanar putea deveni ineficient.

Totuşi, rezultatul votuluiîn cele mai mari opt state aleEuropei (Germania, Franţa, MareaBritanie, Italia, Spania, Polonia,România şi Olanda) va fi foarteimportant în perspectiva viitoareiconfiguraţii a ParlamentuluiEuropean, 479 din cei 751europarlamentari, aşadar un pro-centaj de peste 63%, urmând aproveni din aceste state.

AlegerileEuroparlamentaredin 2014

Pagina 7 Nr. 109 / martie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca acesta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Blãgoi Elisabeta (1926)Ursaru Florin Leonard (1982)

Stoican Constantin (1944)Manolache Maria (1926)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

În organizarea Primãriei, aCSO - Mizil ºi a domnului profesorMarius Sãvulescu, care conduce cer-cul de aeromodele care fiinþeazã încadrul Clubului Copiilor "MarianFrangulea", pe data de 9 februarie s-a desfãºurat la Sala de sport una dinetapele Cupei României la aeromo -dele, categoria F1 MAXINDOOR(aeromodele propulsate cu motorextensibil care zboarã numai în sãli).Sebastian Bãlan, un puºti din clasa aV-a (ªcoala Nr.1 - diriginte VirgilNiþu), care este de numai un an dezile înscris la cercul de aeromodele,este campionul naþional de anul tre-cut la aceastã secþiune, iar acum aînceput lupta pentru apãrarea titlului.Ne-a mãrturisit fapul cã de mic copili-au plãcut avioanele ºi cã doreºte sãse facã pilot. Tot anul trecut, la ace-laºi campionat, Mihai Bãncilã, colegde clasã cu Sebastian, a ocupat loculIII.

Acum, echipele partici-pante au fost urmãtoarele: C.S.U.Ploieºti, C.S.U. Galaþi, C.S.U. Pi -teºti, C.S. Atlantis-Aripile Braºov,C.S. Voinþa Târgu-Mureº, PalatulCopiilor Ploieºti, Clubul CopiilorMizil ºi Clubul Copiilor Gãieºti.

Concursul s-a desfãºurat pe

trei secþiuni: seniori (sportivi cuvârsta peste 18 ani), juniori (sportivilegitimaþi la un club cu vârsta între 8ºi 18 ani) ºi sportivi juniori nelegiti-maþi.

Clasamentul la echipe juniori seprezintã astfel:

Locul I - Clubul Copiilor GãieºtiLocul II - Palatul Copiilor PloieºtiLocul III - Clubul Copiilor Mizil(Mihai Bãncilã pe locul 8 ºiSebastian Bãlan pe locul 9)Clasamentul la echipe nelegitimaþi:Locul I - Clubul Copiilor GãieºtiLocul II - Palatul Copiilor PloieºtiLocul III - Clubul Copiilor Mizil (Mihai Burlacu pe locul 4)

Domnul profesor Marius

Sãvulescu este foarte optimist ºiconvins cã Sebastian va reuºi sã-ºipãstreze titlul, fiind un tânãr foartetalentat ºi cu perspective foarte mari.

Urmãtorul concurs de aero-modele va avea loc la Fulga, între 14ºi 16 martie - Campionat naþional laI Cat.F1F ºi F1G - unde obiectivulmizilenilor este câºtigarea medalieide aur atât la individual, cât ºi peechipe. Un fapt demn de menþionateste acela cã puºtii au câºtigatlocurile mai sus amintite cu aero-modele construite de ei în cadrul cer-cului.

Felicitãri ºi mult succes încontinuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

Echipa de handbal CSOMizil, activeazã în cadrul FRH dinanul 2012, primul an a activat la J2,iar în cel de-al doilea an la J1, fiindºi primul an pentru echipa noastrã laaceastã limitã de vârstã. Din grupaîn care am fost repartizaþi nu se re -trogradeazã într-o altã grupã infe-rioarã, FRH efectuând anual grupepe categorii de vârstã. Grupele suntformate din opt echipe, dintre careprimele patru se calificã la turneulsemifinal. Golgheterii echipei suntNae Alexandru ºi Leescu MarianFlorin. Echipa este formatã din elevice provin de la cele douã licee dinoraº, iar trei elevi sunt din Ploieºti.

Sponsorii echipei suntConsiliul Local Mizil ºi Dab Se cu -

rity, iar ca persoanã fizicã doresc sã-l menþionez pe domnul Adrian Nae,care a sprijinit echipa cu sume sub-stanþiale. Ne-am clasat pe locul VIdin cele ºapte echipe din grupã.Dupã pãrerea mea este un loc meri-toriu, dat fiind faptul cã am concuratcu echipe ce provin de la ºcoli cuprofil sportiv de handbal, cluburi curenume (Steaua, Dinamo, CSMBucureºti, Grupul ªcolar IndustrialPetrol Moreni).

Echipa se aflã într-o con-tinuã creºtere de formã ºi pre gãtire,sperând ca pentru anul competiþio -nal 2014-2015 sã ajun gem printrecele patru echipe care se calificã laturneul semifinal.

Aº acorda un minus arbi-

trajului, care ne-a defavorizat înnenumãrate rânduri, dar sper caacest lucru sã se îndrepte. Îmidoresc în continuare de la factoriidecizionali din cadrul Primãriei sãfie apropiaþi de copii ºi sã-i ajute suborice formã, mai ales pe cei careprovin din familii mai puþin potentefinanciar.

Vreau sã mulþumesc peaceastã cale spectatorilor, care defiecare datã au fost alãturi de echipã,pãrinþilor, dascãlilor ºi, nu în ulti mulrând, Primãriei Mizil.

De asemenea, urez tutu rordoamnelor ºi domniºoarelor un cãl-duros La mulþi ani, cu ocazia zileide 8 martie!

Antrenor Cornel RUSOIU

ULTIMELE ŞTIRI DESPRE CAMPIONATULREPUBLICAN DE HANDBAL JUNIORI 1

ÎN LUPTĂ PENTRU PĂSTRAREA TITULULUIDE CAMPION - SEBASTIAN BĂLAN

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Pagina 8Nr. 109 / martie 2014

Þinând cont defaptul cã doamnele ºi

domni ºoa rele sunt rãs-fãþatele lunii martie, aminiþiat un sondaj deopinie cu ºi despreDomniile Lor.- Vã consideraþirespectate în familie,

în societate?- Care sunt cele maiimportante calitãþi aleunei femei; dar ale uneimame?- Foarte mulþi bãrbaþiconsiderã cã femeilear trebui sã ia pri meleatitudine faþã de cele

care-ºi oferã corpulspre vânzare pe mar-

ginea ºoselelor. Pã rereadvs. care este?- Dacã bunul Dum -

nezeu v-ar fi dat o pu terefizicã mai mare, cumaþi fi folosit-o?

Baniþã Nicoleta (42 de ani)

- asistent veterinar- În familie sunt

respectatã, în socie tatedin pãcate nu întotdeau-na se întâmplã as ta.- Din punctul meu devedere aceste calitãþi seîmpletesc ºi re zultã:iubitoare, de vo tatã,gata de orice sacrifi-ciu.

- Noi, femeile, ar trebuisã ne ajutãm fetele sã

nu ajungã în aceastãsituaþie, iar bãrbaþii artrebui sã nu mai apelezela astfel de servicii.- Aº cãra singurãlemne din pãdure ºipietre din râu ºi aº

construi case pentruoamenii fãrã adãpost.

*

Oprea Claudia - învãþãtoare- Din fericire, fac parte

din categoria femeilor respectateîn familie. Nu sunt de acord cuacele femei care sunt agresate fi -zizc ºi verbal, dar îºi pãstreazãcãsãtoria din motive financiaresau "de dragul copiilor". În socie -tate, din pãcate, respectul faþã defemeie lasã de dorit....

- Femeia este ceva su -blim! Este înzestratã cu cel maidivin dar, acela de a fi mamã, de ada naºtere unui copil, de a conti -nua ciclul vieþii.

- Consider cã, fiecarepersoanã este responsabilã pentrudeciziile pe care le ia, bune saurele. Nu cred cã trebuie sã cata-logãm acele femei dupã fapte, fãrãa ºti ce le-a determinat sã practiceaceastã "meserie".

- Ar fi absurd sã spun cãaº schimba lumea. Cu siguranþãînsã, aº face multe lucruri pe care,din diferite motive, nu le-am pututrealiza.

*Apostol Elena (33 de ani) - con-

tabilã- În familie sunt respec-

tatã, în societate mai puþin.- Cele mai importante

calitãþi ale unei femei sunt inde-pendenþa ºi hotãrârea, iar ca mamãrãbdarea ºi iubirea pânã la sacrifi-ciu.

- Eu cred cã bãrbaþii artrebui sã nu apeleze la serviciileacestor femei ºi astfel ar ajutatinerele care practicã aceastãmeserie sã se reorienteze.

- Referitor la ultima între-bare, sincer nu am nici cea maivagã idee.

*Radu Ecaterina (63 de ani) - pen-

sionarã- În familie sunt respec-

tatã, în societate stã altfel proble-ma. Nu mai sunt vremurile dealtãdatã, când exista ruºine, res -pect ºi parcã aceste lucruri se dete-rioreazã din ce în ce mai tare. Dinpunctul meu de vedere o mareparte de vinã o are statul, care nuare respect faþã de cetãþenii sãi,

pãrinþii în loc sã acor -de mai multã a tenþie

educaþiei copi-ilor sunt stre-

saþi ºi mãcinaþide grija zilei demâi ne sau, în cel

mai rãu caz, apucãdrumul strã inã tã þii.Am prins niºtevremuri groaz ni -ce, pe care nu cre-

deam cã o sã le trãiescvreodatã, ce se întâm-plã în prezent în soci-

etatea româ neas cã e obãtaie de joc.- Femeia e un dar divin,

face extraordinar demulte lucruri.

În prezent prea multe greutãþi cadpe umerii ei, iar ca mamã... numai vorbim... luptã pentru "puiulsãu" pânã în ultima clipã.

- Nimeni nu se duce pemarginea ºoselei de prea mult binesau pentru cã e posesoarea uneieducaþii sãnãtoase. Dar cine sãofere acest lucru - un stat care-ºilasã copii fãrã pãrinþi?

- Ar fi prea mult sã o maiavem ºi pe aceasta! Consider cãfemeia din zilele noastre este dejaprea împovãratã.

*Mititelu Valentina (38 de ani) -

educatoare- Da, pentru cã aºtept

respectul în urma faptelor mele,prin intermediul cãrora încerc sãofer respect. Datoritã profesieimele, intru zilnic în contact cuoamenii ºi îmi place sã cred cã sesimt respectaþi, dar ºi cã sentimen-tul este reciproc.

- Cuvântul femeie esteasociat cu cel de mamã. Cea maimare calitate a unei femei este ceade mamã. Calitãþile, ca ºi defec -tele de altfel, sunt descoperite deceilalþi, cei din jurul nostru. Înurma feedback-ului primit, "ofemeie de calitate" trebuie sã ºtiesã-ºi reconsidere atitudinea, acolounde este nevoie.

- Tind sã mã abþin, însãatâta timp cât existã cerere existãºi ofertã.

- Bunul Dumnezeu nedemonstreazã pe tot parcursulEvangheliei cã puterea fizicã fãrãînþelepciune nu ne prea ajutã, însãdacã aº avea o putere fizicã fantas-ticã aº îndeplini cele spuse înEvanghelie în Galateea 6:2"Purtaþi-vã sarcinile unii altora ºiveþi îndeplini astfel legea luiHristos".

*Mihai Angelica (24 de ani)

- studentã- În familie sunt respec-

tatã, în societate din pãcate suntfoarte mulþi cãrora le lipsesc "ceiºapte ani de acasã", atât comporta-mental, cât ºi verbal.

- Femeile sunt dotate cuun instinct aparte ºi cu o dozã deînþelepciune mai mare decât cea abãrbaþilor. Numai cuvântul în sine- mamã - denotã o calitate, iarresponsabilitatea acestui dar esteun lucru fantastic.

- Femeile care practicãaceastã "meserie" ar trebui sã aibãmai mult respect pentru propriapersoanã ºi sã-ºi gãseascã resurse-le interioare pentru a gãsi o sursãde venit decentã. Atitudine ar tre-bui sã ia întreaga societate, dar aºacum aþi vãzut ºi în mass mediaprostituþia atât spiritualã, cât ºi ceadespre care vorbim, se practicã cusucces la nivel înalt - cu aºa exem-plu, aºa rezultate.

- Nu aº dori sã deþin oputere fizicã mai mare, deoareceam risca sã avem bãrbaþi pe post

de bibelouri.*

Grigore Ariana (47 de ani)- gestionar

- În familie sunt foarterespectatã, iar în societate oluãm ca atare.- Douã mari calitãþivalabile în ambelecazuri: inteligenteºi rãbdãtoare.- Asta e o ipocriziemasculinã. E monedade cerere ºi ofertã, aºa cãdacã n-ar fi cererea....- Aº folosi aceastã puterepentru a mã apãra deagresiuni, oricare arfi acestea, ºi i-aºapãra ºi pe cei carear avea nevoie (copiiabuzaþi, animale abu -zate).

*Colþ Mãdãlina (35 de

ani) - casnicã- În familie sunt

respectatã, iar în societate eo mare deficienþã la acestcapitol.

- Consider cã femeile îngeneral, sunt fiinþe foarte puternice(ele sunt cele care dauviaþã) ºi în funcþie de mediulsocial în care trãiesc, fiecarese evidenþiazã prin varii calitãþi(sau aºa ar trebui). Puterea de a-ºisusþine - indiferent de sacrificiu -copilul în tot ceea ce face, de a-lsprijini, de a-i înþelege dorinþele ºinevoile... cam aºa este mama.

- Aceasta este încã odovadã cã bãrbaþii aruncã respon-sabilitãþile în cârca femeii... deºidacã ei nu ar apela la astfel de"doamne" ... probabil cã aceste"servicii" nu ar exista. Mãrturisesccã este un domeniu la care nu preamã gândesc.

- Sunt momente când artrebui sã fiu în douã locuri deodatãsau sã fac în acelaºi timp maimulte lucruri... deci dacã aº puteam-aº clona.... doar uneori.

*Tudor Alexandra (40 de ani)

- croitoreasã- Am o familie iubitoare

ºi sunt foarte respectatã. În soci-etate consider cã nimeni nu erespectat, nici femeile ºi nicibãtrânii din pãcate.

- Calitãþile unei femei...însãºi existenþa ei este o calitate,iar faptul cã dã naºtere vieþii...cred cã acest lucru spune totul!

- Dupã bãrbaþi... noi artrebui sã facem totul ºi ei numai sãcomande. Atitudinea asta nu edeloc bãrbãteascã, sunt ca niºtecopii. Ei ar trebui sã ia primii ati-tudine - sã apelezi la serviciileacelor femei e în primul rând lipsãde repect pentru propria ta per-soanã.

- Dacã aº avea o puterefizicã mai mare, aº munci ºi mai

mult ºi nu e cazul: deja...

avem destule pe cap.*

Ionescu Maria (68 deani) - pensionarã

- Sunt respectatã în fa -milie, de altfel cred cã labaza fiecãrei familii artrebui sã existe respec-tul. Despre respectul dinsocietate ar fi multe decomentat, într-o socie -tate în care modele pro-movate sunt femeile"tunate" ºi prea puþindotate la "mansardã",dar pline de bani, într-osocietate care nu-þi o fe -rã mai nimic, nici mãcardreptul la un trai decent,respectul este pe cale dedispariþie. Trãim o mareruºine, o de cã de re spiri-tualã fãrã precedent.- Femeile au o mulþimede calitãþi sunt ca untezaur: inteligente, pu -ternice...- Nu mã mirã cã acestlucru a luat amploare,având în vedere ce amspus mai înainte. Câtdespre ce spun bãrba -þii... spun prea mult ºifac prea puþin, mai binenu s-ar mai duce acolo.- Dacã aº fi avut o pu -tere fizicã mai mare,cred cã aº fi fãcut lupregreco-romane cu ceicare-ºi bat joc de noi!

Realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

SONDAJ DE OPINIE - CU ŞI DESPRE FEMEI...