ghidul mediatorului {colar - unicef.ro · dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este...

174
GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Gheorghe Sar`u Elena Radu

Upload: dangkhanh

Post on 27-Aug-2018

247 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL

MEDIATORULUI

{COLAR(pentru comunit`]i

cu rromi)

Gheorghe Sar`u

Elena Radu

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.500 exemplare cu sprijinul

Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri oferite de

Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.

ISBN: 978-973-1733-28-9

Editura VANEMONDE

Page 2: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR(pentru comunit`]i cu rromi)

Bucure[ti2011

Page 3: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Ghidul apare \n cadrul parteneriatului strategic dintre Reprezentan]a UNICEF\n România [i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului, conformactivit`]ilor aprobate pentru anul 2011 (nr. 29829/28.02.2011).

Autori: • Gheorghe Sar`u, prof. univ. dr. la sec]ia de limba [i literatura rromani

(Universitatea din Bucure[ti) [i consilier pentru limba rromani [i rromi(Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului – Direc]ia General`pentru |nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [iPartenerii Sociali): cap. II-V din Ghid, cap. 9,10 [i 11 Anex`; cap. 8 Anex`(\n colab. cu Elena Radu);

• Elena Radu, mediator [colar [i prof. de limba [i istoria rromilor (la {coalanr. 136 – Ferentari, sect. 5, Bucure[ti): cap. I din Ghid; cap. 1. Anex`; cap.8 Anex` (\n colab. cu Gheorghe Sar`u).

Layout: Victoria DumitrescuDTP: Dan Gl`van

ISBN 978-973-1733-28-9Editura VANEMONDE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiSAR~U, GHEORGHE

Ghidul mediatorului [colar : (pentru comunit`]i cu rromi) /Gheorghe Sar`u, Elena Radu, UNICEF. - Bucure[ti : Vanemonde, 2011

ISBN 978-973-1733-28-9

I. Radu, Elena

316.485.6:371(=214.58)371.125

Page 4: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

CUPRINS

I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar? (Elena Radu)........... 7

II. Statutul mediatorului [colar \n perioada 1990–2011 (Gheorghe Sar`u)...13

III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromiRealiz`ri [i provoc`ri (Gheorghe Sar`u)……….................................. 19a. Prezentare general`....................................................................... 19

b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii s`i............... 21

c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS..... 26

d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \nRomânia [i la nivel european.......................................................... 27

e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului antepre[colar/pre[colar \n România [i la nivel european........................................ 29

f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stopareaabsenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor.............. 31

g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi............................................. 33

IV. Rromanipenul educa]ional – cheie a succesului [colar \n lucrul cup`rin]ii [i copiii rromi (Gheorghe Sar`u)........................................... 57a. Context......................................................................................... 57

b. Rromanipenul educa]ional............................................................. 58

c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional........... 59

d. Pân` când s` investim „degeaba” \n rromi?................................... 60

e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatearrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii,obiceiuri, tabuuri etc.)?.................................................................. 61

f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [ip`rin]ii rromi?................................................................................ 69

Cuprins

33

Page 5: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

V. Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale (Gheorghe Sar`u)......... 71a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim?......................................... 71

b. Primul, prima, primii, primele… \n lume....................................... 73

c. Primul, prima, primii, primele… \n România.................................. 74

d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mântul pentru rromi.......... 77

e. Personalit`]i rrome......................................................................... 82

f. Calendarul rromilor........................................................................ 85

g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz............ 95

ANEX~

1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa 1....... 99

2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa 2… 105

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \nProgramul PHARE, \ntre 2001- 2007) Anexa 3…….……………..…... 106

4. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conformcap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat \nM. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c),Anexa 4 ………………………………………..................................…. 112

5. Notificare nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind\ncadrarea mediatorului [colar Anexa 5............................................. 119

6. Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru amediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa 6…………….................... 120

7. Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul[colar - Anexa 7................................................................................. 130

8. Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului[colar (Elena Radu [i Gheorghe Sar`u) Anexa 8:................................ 132

1. Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom........................ 132

2. Fi[a unit`]ii [colare........................................................................ 134

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate.......................... 143

4. Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup`num`rul claselor absolvite ............................................................ 152

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

4

Page 6: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

5. Fi[` de \nscriere \n clasa I.............................................................. 153

6. Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional „A doua [ans`” -Nivel primar / secundar inferior.................................................... 155

7. Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor..... 158

8. Fi[` de \nscriere la gr`dini]`.......................................................... 158

9. Model pentru un proces – verbal de vizitare a familiei copilului..... 159

9. a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani,\n per. 1990-2011 (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 a.......................... 160

b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar 2008-2009 (GheorgheSar`u) – Anexa 9 b....................................................................... 161

10. Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare(Gheorghe Sar`u) Anexa 10.............................................................. 163

11. Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (GheorgheSar`u) - Anexa 11.............................................................................. 168

Cuprins

5

Page 7: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te
Page 8: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul 1

7

I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar?

Autor: mediator [colar Elena Radu

|n primele s`pt`mâni de activitate \n aceast` func]ie, eram speriat`,dar nu de volumul muncii sau de problemele comunit`]ii, ci, pur [i simplu,pentru c` aceia c`rora m` adresam nu aveau toate r`spunsurile la \ntreb`rilepe care le puneam. Asta m` speria, c`ci nu cuno[team pe nimeni, eram nou`\n comunitate.

|ncetul cu \ncetul, am câ[tigat respect din partea membrilorcomunit`]ii. Eram de-a lor, c`ci vorbeam limba matern`, ceea ce ne unea, nelegitima ca fiind rude.

Respectul l-am câ[tigat, iar aprecierea a venit la scurt timp dup` ce am\nceput munca de teren, asta pentru c` detaliile mi-au u[urat munca, detaliiprecum: \mbr`cat` curat, elegant, [i cu o pat` de culoare care s` m` identificecu partea de tradi]ional`, vocea cald`, empatic` [i emotiv`. Cu toate acesteam-am \narmat la a face ceva. Nu stiam ce, dar cert era c` \n comunitateexistau foarte multe probleme de solu]ionat: canalizare, electricitate, gunoi,focare de infec]ii etc.

Cadrele didactice din unitatea [colar` au aflat care \mi sunt atribu]iile[i mi-au dat un caiet plin cu elevii afla]i \n risc de abandon [colar. |ncomunitate, dac` promi]i ceva [i nu te-ai ]inut de cuvânt ri[ti s` nu mai calcialt` dat` pe acolo! Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[ors`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te po]iraporta oricui [i oricum.

Salariul… era minim pe economie, nu era ceva care s` te stimuleze,dar au \nceput s` vin` satisfac]iile [i bucuria de a face bine. Copiii \ncomunitate m` strigau „sora mea” [i \mi spuneau c` eu sunt cea care„\mplinesc vise”.

|n clipa \n care am plecat de acas`, uit toate problemele personale [im` concentrez asupra distribuirii activit`]ilor \n mod eficient. Po]i spune c`,din birou, po]i rezolva \n cele opt ore de munc` pe zi foarte multe cazuri,dar, \n realitate, nu po]i vizita/asista mai mult de trei familii pe zi, asta datorit`faptului c`, \n dialogul cu p`rin]ii, cu bunicii ori tutorii legali, nu trebuie s` aiun dialog \nchis cu r`spunsuri \nchise (Da, Nu), ci trebuie s`-i la[i s` vorbesc`,

Page 9: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

s`-]i dest`inuie totul \n ritmul propriu al acestuia. Trebuie s`-]i simt`compasiunea, nu s`-i spui!

Cazurile de abandon [colar \n rândul fetelor m` emo]ionau cel maimult, c`ci nu era vorba de dragoste, nu! Era vorba de a evada din „s`r`cie”,cea care \i urm`rea cu anii [i-i dezamagea, descuraja [i, \ncetul cu \ncetul, [iucidea visele. Asta durea!

|n momentul \n care te lup]i cu s`r`cia extrem`, pare c` nu po]i facemare lucru. Cu ambi]ie, cu \ncredere [i optimism, am identificat asocia]ii [iorganiza]ii non-guvernamentale, care m-au sprijinit cu hran` rece,\mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i rechizite [colare. Pe chipul fetelor ap`reaubrusc zâmbetele, dar, ne\ncrez`toare, pentru c` totul p`rea a dura pentrupu]in timp.

}i se umple sufletul de bucurie când \i vezi pe copii [i pe p`rin]ii lorcum se bucur` când promoveaz` clasa când le spun pentru prima dat`:Bravo!!!

Mediator [colar nu \nseamn` \mbun`t`]irea situa]iei materiale, ci\mbog`]irea spiritual` a sufletului, certitudinea c` cineva are \ncredere \n tine,mândria c` cineva a ajuns mare datorit` ]ie, alinarea sufletului la auzulrâsetelor de bucurie ale copiilor ce zburd`, o \mbr`]i[are din partea uneim`mici, care \]i multume[te c` exi[ti, un t`tic moroc`nos care \ncepe s`-]izâmbeasc` [i-]i strânge mâna cu \ncredere, doi ochi nevinova]i care te privesc[i-]i spun: accept`-m` a[a cum sunt!

Mul]i mediatori [colari \[i pierd stima de sine, l`sându-se prad`intrigilor [i arogan]elor cu care sunt trata]i. Mi se repro[eaz` mereu: „Capulplecat, sabia nu-l taie!”. Ei bine, nu!

Nu vreau s` plec capul, c`ci o sum` de oameni [i-au pus \ncrederea \nmine, sper` [i viseaz` iar prin mine. Am \nv`]at, am studiat, am plâns, am râs[i am suferit, doar ca s` ajung la aceast` stare: satisfac]ie. Este un sentimentde bine, pe care nu ]i-l poate lua nimeni, c`ci odat` ce oamenii dincomunitate ]i-au permis s` p`trunzi \n intimitatea lor, e[ti de-a lor [i trebuies`-i reprezin]i.

|n ciuda faptului c` mediatorul [colar are mult de suferit, c`ci r`ut`]ile[i repercursiunile discrimin`rii, ale lipsei de toleran]` [i ale segreg`rii ser`sfrâng [i asupra acestuia, el trebuie s` fie demn, s` aib` coloan` vertebral`,s` fie optimist [i, nu \n ultimul rând, ambi]ios.

Gânde[te-te, ei au \ncredere \n tine, tu… ai \ncredere \n ei?

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

8

Page 10: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Al`turi de cine trebuie s` militezi pentru drepturile membrilorcomunit`]ii?

De fiecare dat`, vrem s` rezolvam cazurile complicate \n foarte scurttimp [i ne pripim cu luarea decizilor. Odat` luat` o decizie, de cele mai multeori nu se mai poate reveni, dac` e[ti pus \n fa]a unei negocieri cu autorit`]ile.

{i ca s` vede]i frumuse]ea [i dificult`]ile acestei profesii, am s` v`prezint, pentru \nceput, o „poveste profesional`”, nu cumva, poate, \naintede toate, chiar “ o poveste de via]`”?

Feti]a era venit` de la ]ar` – clar, stima desine era sc`zut`, avea complexe deinferioritate, era interiorizat`, avea team`[i… la[itate. Aten]ie, a[adar! Mediatorul [colar trebuies` observe, \n comportamentul elevilor,

problemele mai sus men]ionate, s` nu treac` cu vederea mergând dup`practica: “Las’, c` are diriginte!|n toamna anului [colar 2007/2008, m` preg`team s` realizez baza de

Capitolul 1

9

Iat` pa[ii:√ Constituie[te-]i un Grup Educa]ional Local (GEL),format din: liderul tradi]ional – recunoscut decomunitate [i \n care aceasta are \ncredere –, liderul

ales ori desemnat de c`tre un ONG sau o asocia]ie, un membru alPrim`riei, un reprezentant al Poli]iei (când este cazul) [i doi p`rin]i rromidin comunitate, care au copii \n sistemul [colar local;

√ Când este cazul, invit` [i ONG-urile care \[i desf`[oar` activit`]i cese reg`sesc \n situa]iile analizate;

√ Invit` [i structurile Protec]iei Copilului, \n cazul \n care elevul/copiluleste abandonat de c`tre p`rin]ii acestuia sau au fost aresta]i [i nus-a putut identifica un tutore legal pentru ace[tia;

√ |nainte de a lua o decizie, dezbate cu acest grup de lucru problemele[i, apoi, lua]i decizia final`!

Ce trebuie s` faci de la bun \nceput?

I.P.,feti]`, 13 ani

Page 11: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

date cu elevii rromi din ciclul gimnazial. Am ajuns [i la clasa a VII-a, amidentificat repede care sunt elevii de etnie rrom` sau de alte etnii, dar oelev`, ce st`tea ghemuit` \n ultim` banc`, mi-a atras aten]ia, nu sedeclarase nicicum, dar avea o privire ciudat`. Nu i-am spus nimic, dar omemorasem ca fiind ceva \n neregul` cu ea.La nici dou` zile, a venit \n biroul meu plângând, zicându-mi c` vrea s`plece din unitatea [colar`, c` ea nu se reg`se[te printre colegii ei [i c` to]io [icaneaz`.Am ascultat-o, o aprobam u[or cu gestica capului, dar reac]ionam cucalm, oferindu-i [erve]ele de unic` folosin]` s`-[i [tearg` lacrimile. Nu[tiam, pe moment, ce s`-i spun, dar i-am zis c` este prea devreme s` ia odecizie. Am \ntrebat-o unde locuie[te, iar dup` ce am aflat, m-am gr`bitc`tre domiciliul acesteia, pentru c` nu vroiam ca ea s` fie martor` ladiscu]iile cu p`rin]ii. I-am g`sit acas` pe p`rin]i [i am purtat discu]ii despreIuliana. Erau tare sup`ra]i, nu [tiau cum s`-i mai intre \n gra]ii unicului lorcopil. Nu-i pl`cea nimic, iar Cartierul Ferentari era o bomb`... cu sau f`r`ceas pentru ea. Lini[tea de la ]ar` [i zumzetul insectelor nu se mai auzeau.V`zând c` problemele Iulianei se accentueaz` [i doamna dirigint` aacesteia \mi solicita ajutorul, spunându-mi c` eleva are probleme deinteriorizare [i sentiment de inferioritate, m-am decis ce s` fac \n privin]aei. Am discutat cu p`rin]ii ei [i am luat-o la mine acas` pentru trei zile. |n toamna aceluia[i an [colar, urma s` se deruleze un proiect privind„cre[terea stimei de sine”, derulat de un ONG din Bucure[ti. Cum mie \mirevenea sarcina de a identifica grupul ]int`, am \nscris-o [i pe ea.R`ut`]ile colegilor, care \i adresau tot felul de prejudec`]i de genul:„ciudat`, româncu]`, ]`ranc`, speriat`, de[teapt`” [i multe alte r`ut`]i,care o f`ceau s` sufere, o afectau vizibil, atât \n ceea ce prive[te situa]ia la\nv`]`tur`, cât [i \n via]a personal`.Adolescenta era de etnie rrom`, dar privea ca pe o boal` apartenen]a sala aceast` etnie. Complexele ei de inferioritate aveau ca punct de pornirechiar faptul c` nu-[i asuma identitatea [i nu se reg`sea \n niciun grup decolegi.Am purtat multe discu]ii pe aceast` tem`, am consiliat-o, i-am demonstratla mine, \n familie, care sunt valorile [i principiile pe care ar trebui s` leurmeze [i ea. Efectele nu au \ntârziat s` apar`. {i-a asumat identitatea [i,mai mult decât atât, s-a \nscris la cursurile de limba [i literatura rromani.|nv`]a foarte bine, a ajuns la olimpiada de limba rromani – la faza na]ional`chiar. Era tare mândr`, p`rin]ii ei nu puteau decât s-o admire, cuvinteleerau de prisos.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

10

Page 12: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cum eram coordonatorul [i coregraful unui ansamblu de dansuritradi]ionale din unitatea [colar`, am \nscris-o [i pe ea. Nu [tia s` danseze,dar a \nv`]at. Secretul era, de fapt, c` nu [tia nimic despre originile ei, despre istorianeamului rrom. |n momentul \n care i-am povestit despre suferin]a [ivalorile str`mo[ilor no[tri rromi, a privit totul cu stim`, respect [i mândrie.Problemele au ap`rut, iar`[i, \n clasa a VIII-a, când toate eforturile meletindeau s` se n`ruiasc` din cauza cadrelor didactice din unitatea [colar`,care \i spuneau c` este mult prea slab preg`tit` pentru a aspira la un liceu,ci ar trebui s` se gândeasc` la o [coala de arte [i meserii.Eram chiar [i eu dezamagit` de atitudinea colegilor mei, dar m-am folositde aceast` ini]iativ` a lor [i am pornit o \ntreag` campanie de promovarea locurilor distincte pentru elevii de etnie rrom`. Iuliana, c`ci a[a se chema,terminase clasa a VIII-a cu media generala 8.86, ceea ce \mi d`dea marisperan]e [i, \ntr-adev`r, mi-a f`cut o mare bucurie. Am trecut prin emo]iileunei mame, fiindu-i al`turi la repartizare, [i, dup` multe c`lduri, [i lapropriu [i la figurat, Iuliana a ales un liceu de renume din Bucure[ti,Colegiul „Matei Basarab” – sec]ia limba englez` intensiv.Ast`zi, Iuliana este clasa a X-a, \[i asum` identitatea rrom`, zâmbe[te [iare foarte mul]i prieteni. Sunt tare mândr` de ea! Nu trece zi f`r` ca ea s`nu m` sune, s` m` \ntrebe cum m` simt [i s` \ncheie convorbireatelefonic` astfel: „V` iubesc, doamn`!”Dar, \nc` nu am terminat, mai avem de trecut un hop: facultatea!

Alte asemenea „pove[ti – limit`“ pot fi citite \n Anexa 1 a „Ghidulmediatorului [colar”.

Capitolul 1

11

Page 13: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te
Page 14: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul 2

13

II. Statutul mediatorului [colar \n perioada 1990 – 2011

Autor: Gheorghe Sar`u

|n România, mediatorul [colar pentru rromi a ap`rut, dup` anul 1990,ca un „implant”, \n cadrul unor proiecte de [colarizare (alfabetizare [irecuperare [colar`) realizate de parteneri str`ini, care - respectând grilaorganizatoric` „de acas`”, pentru [coli „cu probleme” - au prev`zut prezen]a\n [coli a acestei importante resurse umane rrome.

|ntre primele organiza]ii rrome [i nerrome, care au testat utilitateamediatorului [colar rrom \n proiecte punctuale de [colarizare a rromilor, \nperioada 1994-1999, amintim: Romani CRISS, Institutul InterculturalTimi[oara, FSD, ulterior [i CEDU 2000+, PER, CRCR Cluj Napoca [.a.

Remunerarea mediatorilor [colari, \ntre 1990-1995, dar [i dup` 1995(când se emite Legea |nv`]`mântului nr. 84/1995), a fost f`cut`, pân` \n anul2000, de c`tre implementatorii str`ini, de biserici, de organiza]iineguvernamentale interne [i externe etc. [i nu de sistemul [colar, c`ci profesianu era men]ionat` ca func]ie didactic` (nici \n Legea |nv`]`mântului [i nici \nlegea Statutul personalului didactic (intrat` \n vigoare \n anul 1997).

Abia \n anul 2000, \ncep s` apar` ini]iative legislative, menite s` conferemediatorului [colar un oarecare statut:

Legisla]ia extern` era girat` de Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliuluide mini[tri ai educa]iei al Consiliului Europei, \n cadrul c`reia aparemen]ionat` [i necesitatea existen]ei mediatorilor [colari \n unit`]ile de\nv`]`mânt cu elevi rromi.

Legisla]ia intern` era suplinit` de dou` ini]iative normative: 1. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de inspectorii

pentru problemele educa]ionale ale rromilor, \n anul 2000 (a sevedea \n Anexa 2);

2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de CEDU 2000+,\mpreun` cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie2000, la Sinaia, având la baz` fi[a conceput` de inspectorii rromi.

Page 15: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

|n perioada 2000-2001, cu prilejul scrierii termenilor de referin]` aimegaproiectului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi,cu folcalizare pe rromi, s-a elaborat, de c`tre MECT, [i s-a introdus \n COR(Clasificarea Ocupa]iilor din România), cu \ncepere din 2001, func]ia didactic`auxiliar` de mediator [colar (Persoanele contractate \n proiectul PHAREderulat de MECT pentru \nscrierea \n COR au fost prof. Ionel Chera [i prof.Marian Preda), v. Anexa 3.

De men]ionat c` legisla]ia care a reglementat, \n intervalul 2001-2011,activitatea mediatorului [colar (cf. COR: Mediator [colar, Subgrupa major` 33,Grupa minor` 334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3, cu studii mediisau postliceale) a fost sus]inut` de o serie de acte normative succesive.

Dac` fi[a de lucru a mediatorului [colar, elaborat` [i aprobat` \n anul2000, r`spundea mai mult realit`]ii [colare din perioada anterioar`(1990-1999), dac` fi[a cu atribu]iuni ale mediatorilor [colari, \nscris` \n COR,viza activitatea mediatorului [colar pe durata derul`rii megaprogramuluieduca]ional PHARE (sept. 2022 - martie 2009), Ordinul MECT nr. 1539/19 iul.2007 privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar(publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, v. Anex` 4) avea s` se refere,prioritar, la realitatea educa]ional` din intervalul premerg`tor \ncheieriiprogramului PHARE (iulie 2007- \n martie 2009) [i perioada de sustenabilitatereglementat` de proiect (preluarea mediatorilor [colari forma]i \n proiect dec`tre autorit`]ile locale).

Din p`cate, \n re]eaua de \nv`]`mânt se constatau atitudini ezitante \nceea ce prive[te identificarea, transformarea ori crearea de posturi pentrumediatorii [colari, aplicarea, \n fapt, a Ordinului MECT nr. 1539/19 iul. 2007.|n acest context, MECT a emis Notificarea nr. 25.436/28 ianuarie 2008con]inând preciz`ri privind \ncadrarea mediatorului [colar, \n care sunt reluatecâteva din modalit`]ile de \ncadrare a acestuia pe plan local (v. Anexa 5).

Astfel, pân` la intrarea \n vigoare a noii legi a educa]iei, mediatorii[colari au fost \ncadra]i [i remunera]i astfel:

a. |n cadrul Programului educa]ional PHARE al MECT, care i-a preg`tit[i format, cu remunera]ii din program, doar pe durata de derularea proiectului \n jude] (ca num`r de luni, variind \ntre 12-18 luni,doar mediatorii forma]i [i \ncadra]i \n perioada 2003-2010 aprogramului);

b. |n contextul strategiilor jude]ene conexe la Programul educa]ionalPHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare aProgramului sau, ca extensii ale Programului \n alte localit`]i, \ntimpul derul`rii acestuia), cu \ncadrarea [i remunerarea mediatorilor[colari oferit` de CJRAE (Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

14

Page 16: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`) [i al autorit`]ilor locale (deex.: Consiliul Jude]ean/Prim`rii/alte resurse jude]ene/locale) - Anexa1, Metodologie, art. 2 a);

c. |n baza colabor`rii dintre Inspectoratul {colar Jude]ean/alMunicipiului Bucure[ti [i CJRAE - \n jude]ele \n care acestea s-au\nfiin]at - \n conformitate cu strategiile jude]ene elaborate \n spiritulProgramului educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheiereaperioadei ini]iale de derulare a Programului), cu remunerareacordat` de Consiliul Jude]ean - Anexa 1, Metodologie, art. 2 b);

d. |n contextul O MECT nr. 1539/19.07.2007, prin angajareamediatorilor [colari [i finan]area acestora, \n baza Hot`rârii ConsiliuluiLocal/Jude]ean emis` \n acest sens, de c`tre Consiliul Local/Jude]eande care apar]ine unitatea [colar` pentru care se asigur` servicii demediere [colar` – Anexa 1, Metodologie, art. 2 c);

e. Cu finan]are acordat` de ONG-uri [i de grupuri locale de ini]iativ`,\n baza colabor`rii acestora cu CJRAE [i ISJ/ISMB - Anexa 1,Metodologie, art. 2 d);

f. Autorit`]ile locale (Consiliul Jude]ean/Consiliile Locale, CJRAE – \njude]ele \n care acestea deja fiin]eaz` – alte institu]ii locale etc.) auputut [i pot \ncadra [i remunera mediatorii [colari, conform art. 7din Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar(Anexa 2 a Ordinului MECT nr. 1539/19.07. 2007).

|ntre anii 2007-2011, sunt de eviden]iat [i fi[ele de exerci]iu realizatede mediatorii [colari \n cadrul cursurilor de formare (Anexa 6), \nainte caace[tia s` ia cuno[tin]` cu fi[a oficial` de lucru a mediatorului [colar.

|n scopul solu]ion`rii aspectelor ce vizau angajarea mediatorilor [colari,Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului a introdus \n proiectulLegii Educa]iei Na]ionale prevederile necesare, astfel \ncât ace[tia s` seconstituie \n personal didactic auxiliar, remunerabil de c`tre sistemuleduca]ional (v. \n Anexa 7, textul din LEN nr. 1/2011).

Capitolul 2

15

Page 17: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cât prive[te formarea mediatorilor [colari rromi (\n perioada2003-2011), s` ar`t`m c` preg`tirea lor s-a f`cut \n patru situa]ii:a. |n cadrul Programului PHARE al MECT pentru categorii dezavantajate de

elevi, cu focalizare pe rromi (septembrie 2002-februarie 2009), dup` cumurmeaz`:- 9 septembrie 2004 - Lansarea primei promo]ii de 73 mediatori [colari

forma]i \n „Valul I”, cu granturi PHARE 2001, oferite urm`toarelor 10jude]e: AR, BUC, BZ, CJ, CL, DB, GL, GR, HD, VS. Ceremonia a fostorganizat` de MECT, la Târgovi[te;

- 2006 – Un lot de al]i 95 mediatori [colari au fost preg`ti]i \n „Valul II”– cu granturi PHARE 2003 (\n 12 jude]e noi: AB, BC, BR, CV, HR, IL, IS,MM, MS, NT, SB, VL, plus 3 vechi - CJ, AR, DB);

- 2007 – un lot de al]i 270 mediatori [colari s-au \nscris pentru cursuride formare \n „Valul III”, cu granturi PHARE 2005, din care au r`mas\n program 249 (provenind din 19 jude]e, din care 14 jude]e noi – AG,BH, BN, BV, CS, GJ, MH, PH, SM, SJ, TL, TM, TR, VN, plus 5 jude]evechi (BZ, GL, GR, HD, VS);Este de remarcat [i faptul c` de[i 6 jude]e - BT, DJ, CT, IF, OT, SV - nu

au fost cooptate \n programul PHARE, ele au primit, totu[i, granturi pentrurealizarea - \n spiritul acestui program - a trei activit`]i ale strategiei jude]ene,\ntre care [i formarea mediatorilor [colari).

Mediatorii [colari din primele valuri ale Programului PHARE au fostselecta]i din rândul rromilor cu cel pu]in 8 clase generale absolvite (de[i aufost accepta]i [i câ]iva cu studii mai pu]ine, dar \n curs de completare la „Adoua [ans`”), al absolven]ilor de liceu [i chiar din rândul studen]ilor rromi.

O prim` „formare de necesitate” - pe durata derul`rii programului\n jude]ele de re[edin]` ale mediatorilor [colari - s-a realizat cu concursulColegiului Na]ional Pedagogic „Gheorghe Laz`r” din Cluj Napoca, \n cadrulcelor trei valuri ale megaprogramului educa]ional PHARE.

O a doua etap` de preg`tire a mediatorilor [colari, superioar`, a avutca scop ob]inerea de c`tre unii dintre ace[ti mediatori [colari a unui certificat,conform standardelor ocupa]ionale na]ionale. |n acest scop, furnizorul na]ionalde formare cooptat de Minister, Colegiul Na]ional Pedagogic „GheorgheLaz`r” din Cluj-Napoca, a reu[it, \n anul 2008, acreditarea cursului pentrucertificarea mediatorilor [colari dup` standardele ocupa]ionale na]ionale [ieuropene.

La stagiile de formare [i de certificare derulate \n anul 2008 s-au \nscris424 mediatori [colari [i au promovat: 389, dup` cum urmeaz`:

- din valul I PHARE 2001 [2004]: 64 promova]i, din 70 \nscri[i;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

16

Page 18: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- din valul II PHARE 2003 [2006]: 98 promova]i, din 109 \nscri[i (59 erauabsolven]i de liceu);

- din valul III PHARE 2005 [2007]: 227 promova]i, din 245 \nscri[i (113aveau studii liceale).

b. |n anul 2006, Organiza]ia „Amare Rromentza” a ini]iat preg`tirea, \ncadrul unui curs de formare (Sinaia, august 2006), a 20 de mediatori[colari rromi proveni]i din 5 jude]e - BC, BZ, CL, CJ, I{ – astfel \ncât ace[tia,pe lâng` activitatea de mediere [colar`, s` desf`[oare [i activit`]i deasisten]` educa]ional`. Cei mai mul]i dintre ei lucrau ori lucraser` \nProgramul PHARE [i r`m`seser` f`r` remunera]ii dup` \ncetarea oficial` aacestuia \n jude]ele respective.

c. |n anul 2007, \n afara mediatorilor [colari preg`ti]i de MECT pentrunecesit`]ile Programului PHARE, Direc]ia General` |nv`]`mânt \n LimbileMinorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul din cadrul MECT a format, deasemenea, mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 64 noi mediatori rromi preg`ti]i de DGILMRP, \n noiembrie 2007;- 115 noi mediatori rromi forma]i de DGILMRP, \n decembrie 2007, \n

parteneriat cu ANR (Agen]ia Na]ional` pentru Romi).d. |n iunie 2009, MECTS, prin Direc]ia General` |nv`]`mânt \n Limbile

Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, a format, \n parteneriat cuReprezentan]a UNICEF \n România [i cu finan]area acordat` de aceasta,al]i 60 de mediatori [colari, care lucrau \n [coli, dar nu fuseser` \nc`preg`ti]i \n acest scop.

Configura]ia efectivelor de mediatori [colari \n perioada2004-2011 se prezint` astfel: a. Mediatori preg`ti]i \n Programele PHARE (2001, 2003, 2005):

Astfel, au fost forma]i 417 mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 73 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2001 [2004];

- 95 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2003 [2006];

- 249 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2005 [2007].

b. Alte contingente de mediatori. |n afara celor 417 mediatori [colari dinProgramul PHARE, au mai fost preg`tite urm`toarele loturi de mediatori[colari rromi:- 20 mediatori forma]i de organiza]ia „Amare Rromentza”, \n anul 2006;- 179 mediatori [colari preg`ti]i de DGILMRP – MECT [i de partenerul

s`u ANR, \n anul 2007 (64 + 115);

Capitolul 2

17

Page 19: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- 60 mediatori [colari forma]i de MECTS (Direc]ia General` |nv`]`mânt\n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul) \n parteneriat cuReprezentan]a UNICEF, \n 2009;

- 120 mediatori [colari au fost preg`ti]i de Direc]ia General` |nv`]`mânt\n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele din cadrulMECTS, cu finan]are [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \nRomânia, \n perioadele 20-27 iunie 2010 [i 1-7 august 2010, \n cadrulc`rora s-au reunit, pe de o parte, mediatorii [colari care func]ioneaz`\n sistemul [colar [i nu urmaser` \nc` un curs de preg`tire [i, pe dealta, poten]iali mediatori [colari, care urmau s` lucreze \n [coli dinseptembrie 2010;

- 56 noi mediatori [colari rromi sunt preg`ti]i \n stagiul de formareorganizat de MECTS, cu finan]area [i \n parteneriat cu Reprezentan]aUNICEF \n România, \n perioada 21-28 august 2011. |n acest fel, putemvorbi de existen]a, la nivel de ]ar`, \n intervalul 2003-2011, a 852 demediatori [colari rromi forma]i de Minister [i de partenerii s`i.Tot aici, pot fi \ncadra]i [i mediatorii existen]i \n diferite proiecte

pentru rromi derulate de partenerii MECTS la nivel local, care, ca [i ceidin perioadele anterioare (1990–2000, 2001-2003), au fost remunera]i deorganiza]ii ca Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara, Salva]i Copiii,Ovid Rom etc) [.a. De pild`, pe perioada gr`dini]elor estivale organizate deSalva]i Copiii \n anii 2009 [i 2010, din FSE, au fost coopta]i 55 de mediatori[colari rromi, iar \n cadrul megaprogramului educa]ional „To]i la gr`dini]`,To]i \n clasa I!” – derulat de MECTS [i Funda]ia „Ruhama” din Oradea – 420de promotori locali au exercitat sarcini similare profesiei de mediator [colar.

Includerea lor \n rândul personalului didactic auxiliar, conform nouluitext al LEN nr. 1/2011, rezolv` problema remuner`rii lor, iar formareaacestora se va face \ntr-un larg context (absolven]i de liceu pedagogic, cuspecializarea mediator [colar, absolven]i de liceu [i ai unui curs de formareini]iat/recunoscut de MECTS, absolven]i ai altor cursuri acreditate conformstandardelor na]ionale [i europene). Ceea ce [tim cu siguran]` este c`mediatorul [colar trebuie s` fie absolvent de liceu cu bacalaureat. Prinmisiunea acestor resurse umane deosebit de importante \n procesuleduca]ional, mediatorii [colari r`mân adev`rate „institu]ii”, [i nu „simplioameni de leg`tur`” \ntre comunitate [i [coal`.

Pentru buna desf`[urare a activit`]ii zilnice a mediatorilor [colari, amelaborat (autori: Gheorghe Sar`u [i Elena Radu) diverse mostre ale unor fi[ede lucru care s` fie preluate/adaptate, \n func]ie de realit`]ile din teren, dec`tre mediatorii [colari [i s` se constituie \n instrumente de lucru dinportofoliul personal al acestora (v. Anexa 8).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

18

Page 20: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul 3

19

III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromi.Realiz`ri [i provoc`ri

Autor: Gheorghe Sar`u

Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS)deruleaz`, din proprie ini]iativ`, \nc` din anul 1990, proiecte pentru educa]iarromilor (devenite coerente, strategice, din anul 1998), care se deta[eaz` netfa]` de ]intele strategice exersate \n prezent, de cel mai multe ori timid [iartizanal, de aproape toate celelalte ]`ri fost comuniste (\n cazul acestora,aten]ia fa]` de problematica educa]ional` a rromilor ap`rând la cerereaforurilor europene [i, \ndeosebi, dup` anul 2000).

Experien]a româneasc` reu[it` \n direc]ia coopt`rii, form`rii [imen]inerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional (educatori,institutori/\nv`]`tori, profesori de limba [i literatura rromani, de istoriarromilor, mediatori [colari rromi, inspectori [colari, metodi[ti pentru[colarizarea rromilor etc.) este, dealtfel, unic` \n lume, nu numai \n planeuropean.

Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome (program demarat \n1990, extins apoi din anii 1992 [i 1998) a fost, de asemenea, o ini]iativ`inedit` \n context european [i este cel mai generos dintre programele similarepracticate, ulterior, de alte ]`ri europene din perspectiva num`rului debeneficiari rromi (elevi admi[i \n clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri rromiadmi[i \n facult`]i, pe criteriul discrimin`rii pozitive).

Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rrome \n sistemul educa]ionalconstiutie, de asemenea, unicat \n lume, prin num`rul mare de profesori delimba [i istoria rromilor, prin acoperirea cu toate manualele [i cursurileuniversitare necesare de/\n limba rromani, prin crearea structurilor depreg`tire necesare (cursuri intensive de var` de limba [i istoria rromilor pentrupoten]iali profesori romi (1200 cursan]i rromi forma]i \ntre 1999-2010),\nso]ite de treapta a doua de formare a cursan]ilor \n sistemul universitar ID(700 absolven]i, \ntre 2000-2010).

a. Prezentare general`

Page 21: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

De remarcat [i faptul c` studiul limbii rromani a demarat la nivel liceal\n anul 1990, la nivel universitar, \n anul 1992, la sec]ia de limba [i literaturarromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine – Universitatea din Bucure[ti,[i, \n acela[i an, [i la nivelul claselor I-VIII.

Cre[terea continu` a e[antionului de pre[colari [i elevi rromi (\nprezent, cu o dat` [i jum`tate fa]` de anul 1990, v. Anexa 9 a [i b) constituieo alt` experien]` pozitiv` româneasc`, datorat` atragerii resursei umanerrome \n sistemul educa]ional, mul]umit` programelor derulate de MinisterulEduca]iei [i de partenerii s`i (peste 80 de parteneri, dup` 1998).

Cât prive[te provoc`rile legate de procesul educa]ional \n rândulrromilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTS dea se dedica solu]ion`rii unor aspecte negative privind unele tendin]e dediscriminare a rromilor \n spa]iul [colar (ca: segregarea copiilor rromi de ceilal]iori alte forme de discriminare) [i dificult`]i de rezolvare a AAS (absenteismul[i abandonul [colar).

De[i s-au f`cut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECTnr. 1540/19 iul. 2007, privind interzicerea segreg`rilor \n \nv`]`mânt [itrecerea la desegregarea claselor/[colilor existente, se cuvinte ar`tat c`MECTS a fost \nc` din anul 1998 preocupat de acest fenomen, din proprieini]iativ`, iar ulterior (\ntre 2003-2004) [i datorit` semnal`rilor coerente f`cutede ONG-urile rrome, dup` cum se poate desprinde din Documentarul dinAnexa 10. Evident, aceasta reprezint` o ]int` educa]ional` monitorizat` \npermanen]` de cele 42 de inspectorate [colare jude]ene, de Minister [i departeneri (Romani CRISS [i al]ii).

Pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a [colii \n rândul copiilor rromi[i pentru a le \mbun`t`]i perspectivele educa]ionale (prin eforturile de stoparea absenteismului [colar (A), care - prin formele sale zilnice, s`pt`mânale,lunare semestriale – alimenteaz` abandonul [colar (AS), m`surat uneori tardiv,ca abandon anual [i/sau bienal), Ministerul Educa]iei [i partenerii s`i auprocedat, \ncepând din anul 1999, la formarea cadrelor didactice nerrome careau elevi rromi la gr`dini]` sau la clase, din perspectiva rromanipenuluieduca]ional (ansamblul de valori fundamentale rrome), al nonsegreg`rii [inondiscrimin`rii \n educa]ie, al reducerii AAS (din aceast` ultim`perspectiv`, este meritoriu programul de formare a directorilor de unit`]i[colare cu peste 51% elevi rromi, derulat de MECTS [i de Reprezentan]aUNICEF \n România pentru câte 100 de directori, anual, [i pentru câte 130de mediatori [colari rromi necesari \n astfel de unit`]i [colare. De altfel, \ntre2003-2010, MECTS a format 792 de mediatori [colari rromi pentru [colilecare necesit` servicii de mediere [colar` (mai cu seam` pentru reducereaAAS).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

20

Page 22: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

|n scopul prevenirii p`r`sirii timpurii a [colii de c`tre copiii rromi [ipentru \mbun`t`]irea particip`rii lor [colare (participare fizic` – prin reducereaAAS = absenteismul [colar [i abandonul [colar – [i calitativ` – prin \nregistrareaprogresului [colar real \n rândul fiec`rui elev din aceast` categorie), MinisterulEduca]iei a \ntreprins mai multe m`suri, cum sunt:

1. Preg`tirea [i cooptarea de resurse umane rrome \n educa]ie, care, prinprezen]a lor \n unit`]ile de \nv`]`mânt [i \n comunitatea rrom`, au crescutmotiva]ia frecvent`rii [colare de c`tre rromi, anume:• mediatori [colari rromi (de la cei aprox. 280 forma]i \ntre 2003 - dec.

2005, \n prezent exist` al]i 612, preg`ti]i cu contribu]iile financiare aleMinisterului Educa]iei, ale Agen]iei Na]ionale pentru Romi [i aleReprezentan]ei UNICEF \n România). |n perioada 2005-2011, anual aufunc]ionat \n re]eaua [colar` \ntre 420-510 mediatori pentru [colarizarearromilor (din care 85% rromi);

• profesori de limba [i literatura rromani, de istoria [i tradi]iile rromilor(de la cei aprox. 480 existen]i \n dec. 2005, au fost preg`ti]i al]i 620, \ncadrul cursurilor de var` [i de perfec]ionare, cu contribu]iile financiare aleReprezentan]ei UNICEF \n România [i ale Ministerului Educa]iei). Dintreace[tia, anual au func]ionat \ntre 460-530 profesori de limba [i istoriarromilor (din care 95% rromi);

• institutori [i profesori pentru PIPP (pedagogia \nv`]`mântului primar [ipre[colar), preg`ti]i, la distant`, de c`tre Departamentul ID CREDIS alUniversit`]ii din Bucure[ti. |n afara celor 120 preg`ti]i la Universitatea dinBucure[ti \n perioada 2000-2005 (90% rromi), al]i 160 au absolvit, \ntre2006-2008, studii universitare ale acestei institu]ii de \nv`]`mânt superiorca institutori – profesori de limba rromani (80% rromi), iar \ntre2008-2010, ca nou` specializare PIPP (cu un curriculum nuan]at rrom,conferit de 4 discipline op]ionale), au absolvit al]i 210 absolven]i (60%rromi), dintre care 58 la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei dincadrul UBB Cluj Napoca;

• formarea de viitori profesori de limba rromani pentru gimnaziu [iliceu prin men]inerea pred`rii limbii romani la nivel universitar, laUniversitatea din Bucure[ti (câte 20 de studen]i admi[i, anual);

• men]inerea [i finan]area (pe lâng` posturile de profesori [i \nv`]`toripentru predarea limbii rromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor, a celorde educatori [i de \nv`]`tori rromi) [i a posturilor de mediatori [colari [i

Capitolul 3

21

b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii s`i

Page 23: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

a celor de inspectori pentru problemele educa]ionale ale rromilor lanivelul ISJ – urilor (42 inspectori, numi]i din anul 1999, din care 35%rromi);

• men]inerea re]elei de metodi[ti pentru limba, istoria, tradi]iile [i[colarizarea rromilor (126 pers., la nivelul fiec`rui jude] \ntre 2-6metodi[ti, din care cel pu]in unul pentru limba, istoria [i tradi]iile rromilor);

• \ncurajarea unei re]ele de mentori/tutori pentru asistarea educa]ional`a elevilor rromi liceeni, admi[i pe locuri distincte la cl. a IX-a (aprox. 210mentori/tutori).

2. Preg`tirea unei tinere genera]ii de intelectuali rromi prin:• Admiterea anual` a 2.600–2.800 de elevi rromi, \n baza m`surilor

afirmative promovate de MECTS, la clasa a IX-a, pe locuri distincte, daral`turi de ceilal]i elevi;

• Admiterea anual` a 555–600 de tineri rromi, care – \n baza m`surilorafirmative – beneficiaz` de locuri distincte \n facult`]i.

3. Formarea resurselor umane necesare, prin: • Organizarea \mpreun` cu UNICEF a [colilor de var` de limba [i istoria

romilor (1999-2011), destinate preg`tirii ini]iale a viitorilor profesori rromipentru aceste discipline. Anual, au fost forma]i \ntre 50-55 cursan]i \n 17[coli de var` (a XVII-a \n 2011, \n unii ani fiind derulate câte dou`[coli/var`);

• Formarea cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi\n profilul rromanipenului educa]ional, al valorilor fundamentale rrome,al nondiscrimin`rii [i nonsegreg`rii \n \nv`]`mânt (peste 6.600 cadredidactice nerrome, \ntre 1999-2011).

4. Captarea segmentului de pre[colari rromi [i nerromi care nufrecventeaz` gr`dini]a [i urmeaz` s` intre \n clasa I, prin:a. Gr`dini]e estivale premerg`toare clasei I (atât la ini]iativa [colilor [i

inspectoratelor [colare, dar [i \n contextual megaprogramului educa]ionalPHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, din perioada sept. 2002–martie 2010). Astfel de gr`dini]e au fost derulate pentru ca viitorii elevide cl. I, care nu au frecventat din diferite motive gr`dini]a, s`beneficieze de [ansa a doua, gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I, cudurata de 3-4 s`pt`mâni. De pild`, \n anul 2008, [colile au recuperat2.400 de copii rromi (prin programul PHARE) [i al]i 5.800 (prin

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

22

Page 24: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

coordonarea f`cut` de c`tre Direc]ia Minorit`]i din Ministerul Educa]iei),care nu au urmat gr`dini]a [i s-au \nscris, dup` gr`dini]a estival`, \n cl. I\n anul [c. 2008/2009.

Aceast` structur` de recuperare la nivel pre[colar (brevetat` pe bazaproiectului imaginat de Gheorghe Sar`u, din Direc]ia Minorit`]i [i UNICEF \nvara anului 2001, al`turi de partenerii coopta]i ulterior de Minister, anumeInstitutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Romani CRISS) constituie o interven]ie[colar` extrem`, nu o practic`, pre[colarii rromi fiind direc]iona]i, \n modnormal, spre sistemul obi[nuit (grupe mici, mijlocii, grupe mari preg`titoare).

Gr`dini]a estival` avea s` fie continuat` [i \n verile anilor 2009, iar \nvara 2010 avea s` fie \ncununat` de succes, prin cooptarea a 8.400 de copiirromi care nu frecventaser` gr`dini]a [i urmau s` intre \n clasa I, \n anul [c.2010/2011, \n programul strategic „To]i la gr`dini]`!, To]i \n clasa I!”, ini]iatde MECTS [i luând partener` Funda]ia Ruhama din Oradea (au fost derulate\n august 2010 peste 420 de gr`dini]e estivale [i, \n continuare, copiii auurmat clasa I, \n anul [colar 2010-2011, fiind asista]i educa]ional, moral [imaterial \n cadrul acestui proiect).

b. O nou` form` de captare a pre[colarilor rromi \n procesul educativ dingr`dini]e a fost cea prin care, din FSE, organiza]ia Salva]i Copiii a derulatgr`dini]e estivale prin care s` „cultive” gustul copiilor pentru a urmagr`dini]a, cooptându-se \n verile 2009 [i 2010, 800 de copii rromi lagr`dini]a de var`, care, ulterior, au fost direc]iona]i spre grupa de gr`dini]`corespunz`toare (mic`, mijlocie, mare preg`titoare).c. O structur` inedit` de organizare a gr`dini]elor estivale, \n ultimii patruani, a fost cea pilotat` de organiza]ia „Amare Rromentza”, inclusiv cu FSE,\n cadrul c`rora procesul educativ a decurs \n limba matern` rromani (prinabord`ri bilingve rromani – român`, rromani – maghiar`), dar [i ulterior,\n gr`dini]ele din sistemul obi[nuit [colar sau clasele primare, organizatede acest ONG \n parteneriat cu unit`]ile [colare.d. O alt` form` de atragere a copiilor rromi cu vârst` pre[colar` spregr`dini]` sau a celor mai mari spre [coal` a fost cea practicat` deorganiza]ia Ovid Rom, care, anual, a organizat [coli de var` pentru copiiirromi [i nerromi, deopotriv`, pentru copiii cuprin[i deja \n sistem sau nu.

5. Cre[terea particip`rii [colare a elevilor rromi [i prin motivarea acestoraspre studiul orelor de limba matern` rromani sau chiar pentru studiulintegral \n aceast` limb`

Aceasta se poate desprinde din tabelul prezentat \n Anexa 9 a [i s-arealizat dup` cum urmeaz`:

Capitolul 3

23

Page 25: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rromani \n demersul didactic(asigurarea pred`rii, \n continuare, a 3-4 ore/s`pt`mân` de limb` matern`rromani, la cl. I-XII, respectiv 1 or`/s`pt. de istoria [i tradi]iile rromilor, lacl. a VI-a [i a VII-a). Din cei peste 230.000 – 260.000 de elevi cu identitaterrom` asumat` (pre[colari [i elevi din cl. I-a XII-a), anual, aprox. 11-13%studiaz` ore de limba [i istoria rromilor sau integral \n limba matern`rromani.

• Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii integrale\n limba matern` rromani, la cl. I-IV (cu 4 ore/s`pt. obligatorii de limba[i literatura român`).(430 de elevi rromi au ales acest tip de \nv`]`mânt, din cei cca 31.000care studiaz` ore de limba matern` [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor).

• Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii \n limbamatern` rromani, la nivelul \nv`]`mântului pre[colar, prin abordarebilingv`. Un num`r de 12 gr`dini]e func]ioneaz` cu predare \n limbamatern` rromani, cu metode bilingve de predare (rromani-român`,rromani-maghiar`); Gr`d. Ineu (BH, 1 gr.), Gr. M`guri (TM, 2 gr.),Gr. S`rule[ti (CL, 1 gr.), Gr`d. D`rm`ne[ti ({c. nr.1 Bac`u, BC, 1 gr.),{c. Domni]a Maria Bac`u (BC, 1 gr.), Gr. Gutinas – com. {tefan cel Mare(BC, 1 gr.), Gr. R`doaia - com Parava (BC, 1 gr.), Gr`d. Ciurea (IS, 1 gr.),Gr. Zece Pr`jini (I{, 1 gr.), Gr. Crucea (I{, 1 gr.). |n 2004, a fost organizat`la Gr. S`rule[ti (CL) prima grup` de acest tip, ini]iat` de Amare Rromentza,UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, iar din 2006 – 2 gr. \n jude]ul I{, 3 gr. \n jud. BC [i2 gr. \n jud. TM etc.

• Continuarea finan]`rii unor concursuri [colare pentru dou` obiecte destudiu din domeniul rromanipenului (a Olimpiadei na]ionale [colare delimba romani, edi]ia a XII-a (\n 2011) [i a Concursului na]ional [colar de istoria[i tradi]iile rromilor, edi]ia a IV-a (\n 2011) – fiecare pentru câte 104 participan]ila faza na]ional`, final`), dar [i a Concursului na]ional „Diversitatea”, ed. aV-a \n 2011), cu faze anterioare pe [coal`/localitate/jude]ean`/regional`.

6. Motivarea elevilor rromi din gimnaziu s` urmeze liceul [i facult`]ile,prin:A. Acordarea de locuri disticte candida]ilor rromi, la admiterea acestora \n licee

[i facult`]i (mai sus prezentat):B. Acordarea de burse de studiu oferite \n cadrul mai multor programe, ca:

a. Programul na]ional de burse al MECTS, „Bani de liceu” (ce va fi modificat[i extins \n baza LEN nr.1/2011 pentru to]i copiii din sate sau comunit`]is`race, care vin la liceu \n alte localit`]i, alta decât cea de re[edin]`);

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

24

Page 26: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

b. Programul na]ional de burse, ini]iat [i derulat \n anii 2009 [i2010-2011 de c`tre ANR, cu fonduri FSE, pentru elevii de cl. a VII-a, aVIII-a [i liceeni (800 burse + 2.400 burse);

c. Programul de burse derulat de CRCR Cluj Napoca (\ntre anii2008-2011, pentru liceenii rromi din 12 jude]e transilvane), din fondurioferite de OSI Budapesta (Soros);

d. Programul de burse derulat de OSI Budapesta [i REF RO, al`turi de„Sastipen”, AMP [.a., pentru studen]ii rromi, inclusiv pentru formareade cadre medicale rrome.

7. Editarea de materiale [i manuale [colare auxiliare pentru limba, istoria [itradi]iile romilor (1994-2011, peste 80 de titluri, dintre care men]ion`mmanualele [colare de limba [i literatura rromani pentru clasele a I-a – a X-a, câtevaeditate [i cu sprijinul UNICEF (cl. a V-a – a VIII-a [i a X-a), de asemenea manualulfinan]at anual de MECTS pentru istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI-a – a VII-a).Performan]a la nivelul cleselor I – X [i la nivel universitar este unic` \n lume.

8. Cre[terea [colariz`rii romilor comparativ cu predarea limbii [i istorieiromani, \n per. 1990-2009

Ca urmarea a resurselor umane rrome cooptate \n sistemuleduca]ional, gra]ie mai multor programe educa]ionale adresate rromilor,participarea [colar` a elevilor rromi a crescut \n general, iar fa]` de 1990 s-adublat (a se vedea tabelul comparativ, Anexa 9 a).

9. Derularea unui program special de formare \n unit`]ile [colare cupopula]ie preponderent rrom` (cel pu]in 51%), privind diminuarea AAS(absenteism [i abandon [colar), \n cadrul c`ruia se urm`re[te formarea a cca.840 de directori de [coal` [i tot atâ]ia mediatori [colari. |n anul 2010, au fostpreg`ti]i 100 de directori [i 135 de mediatori [colari noi, de c`tre MinisterulEduca]iei [i Reprezentan]a UNICEF, iar \n anul 2011 vor fi forma]i al]i 100directori [i 56 de mediatori [colari rromi.

Aceste dou` resurse umane au maxim` importan]` \n comunit`]i, fiindsegmentele esen]iale ale unui „hexagon educa]ional” ([i \n ordineaimportan]ei [i a responsabiliz`rii: 1. Administra]ia public` local` (gardianpublic, poli]ist comunitar/de proximitate), 2. Primarul [i consilierii locali, 3.Directorul [colii, 4. Educatorul de gr`dini]`/\nv`]`torul/dirigintele/mediatorul[colar/consilierul [colar, 5. Structurile locale ale protec]iei copilului [i al]iparteneri locali, 6. Familia ([i numai pe ultimul loc familia, de multe ori aceastaneavând solu]ii ori informa]iile necesare).

Capitolul 3

25

Page 27: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

10. Organizarea [i finantarea \n continuare a unor cursuri de recuperare[colar` gen „A doua [ans`” (\ncepând din 6 oct. 2005, anual), prinrecaptarea copiilor, adolescen]ilor, tinerilor [i adul]ilor rromi din comunit`]ila cursuri de alfabetizare [i completare de studii/\nsu[irea unei meserii, nivelI-X (anual, \ntre 4.820-7.980). |n România exist` peste 850 de unit`]ipre[colare [i [colare cu peste 51% copii [i elevi rromi, confruntate cuabsenteism [colar, dar acest fenomen, din p`cate, este prezent puternic [i \nrândul celorlalte etnii. De remarcat faptul c` \n programul AD{ (A Doua{ans`), aproape 40-45% dintre beneficiari nu sunt rromi (ceea ce denot` c`absenteismul se reg`se[te \n rândul tuturor etniilor).

11. Continuarea emiterii de noi acte normative [i revizuirea celorexistente, ini]iate de Minister, privind oferta educa]ional` pentru rromietc. (Anexa 3).

12. Continuarea colabor`rii cu partenerii, \n structurarea, finan]area [iderularea \mpreun` a unor programe educa]ionale (inclusiv din fonduristructurale, cu partenerii: Agen]ia Na]ional` pentru Romi, Salva]i Copiii,Romani Criss, Ruhama, REF - RO România, CRCR etc.);

Dac` problema \ncadr`rii mediatorului [colar rrom a fost legiferat`,recent, \n cadrul noii LEN (Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011), prinincluderea unui articol privind instituirea func]iei didactice auxiliare demediator [colar, cu preluarea remuner`rii acestuia de c`tre sistemuleduca]ional, r`mân \nc` \n aten]ia MECTS chestiunile legate de interzicereasegreg`rii elevilor rromi \n sistemul educa]ional românesc, cele privindpromovarea diversit`]ii (istoric`/etnic`, lingvistic`/cultural`/religioas`/de gen/fizic` etc.), activit`]ile [i programele menite s` stopeze nediscrimin`ri de oricetip, programe care s` fac` trecerea de la „constatarea” multiculturalit`]ii lapromovarea interculturalit`]ii, prin:

1. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului MECT nr. 1540/19 iul.2007 privind interzicerea segreg`rii [colare a copiilor romi [i aprobareaMetodologiei pentru prevenirea [i eliminarea segreg`rii [colare a copiilor romi(publicat \n M. Of. R. nr. 692/11.X.2007), \n contextul reconfigur`riiunit`]ilor de \nv`]`mânt.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

26

c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS

Page 28: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

2. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului nr. 3774/22.04.2008privind aprobarea programei [colare pentru disciplina op]ional` „Educa]ieintercultural`” (curriculum la decizia [colii pentru \nv`]`mântul gimnazial)[i a programei [colare revizuite pentru disciplina op]ional` „Drepturile omului”(curriculum la decizia [colii pentru liceu), cât [i a Ordinului MECT nr. 1529/18iul. 2007 privind dezvoltarea diversit`]ii \n curriculumul na]ional (publicat \nM. Of. R. nr. 670/1.X.2007). Ca efect, se va accelera, conform noii LEN,modificarea programelor [colare, implicit - \n baza lor - a manualelor[colare, astfel \ncât diversitatea (istoric`/etnic`/lingvistic`/cultural`/religioas`, de gen, fizic` etc.) s` fie reflectat` \n toate manualele [colare,nu doar \n cele de istoria [i geografia României.

3. Monitorizarea (diurn`, s`pt`mânal`, lunar`, semestrial`) a AAS =Absenteism [i Abandon [colar, \n vederea diminu`rii lor, a recuper`riipre[colarilor [i a elevilor afla]i \n aceste situa]ii.

1. captarea \ntregului segment de elevi rromi, necuprins \n sistemul [colarde mas` (uneori, \n localit`]i cu popula]ie preponderent rrom`, acestsegment este mai mare decât cel al copiilor [i adolescen]ilor carefrecventeaz` gr`dini]a [i/sau [coala). Fenomenul este \ntâlnit \n \ntreagaparte est-european`. Responsabilizarea autorit`]ilor locale, nu numai acelor [colare, pentru reu[ita acestei m`suri. |nfiin]area de GEL-uri (GrupuriEduca]ionale de Lucru), la nivelul tuturor [colilor, prin responsabilizarea(inclusiv punitiv`) a primarului, a directorului [colii, a administra]iei publice– gardieni, poli]i[ti - [i doar \n ultimul rând a p`rin]ilor, dac` un copil cuvârsta obligatorie de a participa la procesul educa]ional (6-16 ani) nu seafl` \n gr`dini]`/[coal`. Din GEL fac parte: director, primar, mediator [colarrrom, mediator sanitar rrom, medic, deserven]ii tuturor cultelor, lideritradi]ionali ai rromilor, lideri rromi ale[i/numi]i, structurile de protec]iacopilului, reprezentan]i ai ONG-urilor care deruleaz`, local, proiecteadresate rromilor etc.

2. \n situa]ia elevilor care \[i urmeaz` p`rin]ii la munc` \n ]ar` sau \nstr`in`tate, instituirea obligativit`]ii ca p`rin]ii s` contacteze unit`]ileeducative de tip pre[colar [i [colar, pentru a se continua studiile. Aceea[iobligativitate revine [i autorit`]ilor locale de unde pleac` elevul/copilul,respectiv pe raza c`reia se stabilesc p`rin]ii elevilor/copiilor. Instituirea de

Capitolul 3

27

d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \nRomânia [i la nivel european

Page 29: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

cataloage volante \n acest scop (pa[aport educa]ional), pe care s` se aplice[tampilele unit`]ilor de \nv`]`mânt [i situa]ia la \nv`]`tur` (la nivel intern),respectiv eliberarea de adeverin]e cu situa]ia [colar` a elevului carepleac`/sose[te/revine (când deplasarea se face \ntr-o alt` ]ar`);

3. mutarea aten]iei, la nivel european, de pe abandonul [colar peabsenteismul [colar (urm`rit [i solu]ionat prin monitoriz`ri zilnice,s`pt`mânale, lunare). Monitorizarea [i interven]ia semestrial` sunt dejatardive;

4. obligativitatea ca \n toate unit`]ile de \nv`]`mânt pre[colar, [colar [i licealcu probleme, cu elevi rromi \n rândul c`rora se \nregistreaz` AAS crescut(Absenteism [i Abandon {colar), s` fie \ncadra]i mediatori [colari rromi;

5. interzicerea, la clasa I, a testelor de inteligen]`, care conduc \n unele]`ri \nc` la segregarea copiilor rromi pe false criterii valorice, ajungând \nre]eaua \nv`]`mântului special, cauzele fiind \ns` altele (nefrecventareagr`dini]ei, necunoa[terea limbii de predare, blocaje emo]ionale etc.);

6. interzicerea segreg`rilor, la clasele de \nceput – cl. I, a V-a, a IX-a – aelevilor rromi de ceilal]i elevi;

7. \ncurajarea organiz`rii studiului \n propria limb` rromani, mai ales lanivelul \nv`]`mântului pre[colar [i [colar, pentru a ajuta copiii rromi s`treac`, progresiv, la cunoa[terea limbii \n care se face predarea, pentrua-[i deconstrui barierele lingvistice, pentru a \n]elege cerin]ele didactice;

8. sprijin material real, prin burse acordate pentru frecventarea gr`dini]ei,a [colii, a liceului;

9. aprecierea activit`]ii cadrelor didactice, a directorilor [i a [colilor s` se fac`numai dup` progresul [colar real demonstrat, de la un semestru la altul,\n cazul fiec`rui elev, dup` gradul dovedit de promovare ainterculturalit`]ii, a deprinderilor la elevi privind grija fa]` de ceea ce ne\nconjoar` (om, flor`, faun`, bunuri materiale [i spirituale etc.);

10.sus]inerea financiar` a unor programe de formare a cadrelor didactice carelucreaz` \n gr`dini]e [i [coli cu rromi din perspectiva rromanipenuluieduca]ional, a promov`rii diversit`]ii, a educa]iei interculturale,nondiscriminatorii [i nonsegrega]ioniste.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

28

Page 30: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- responsabilizarea, prin toate formele, a autorit`]ilor locale (prim`rii, [coli,institu]ii de cult [.a.), \n scopul capt`rii tuturor copiilor pre[colari rromi \n\nv`]`mântul preprimar – la grupele corepunz`toare vârstei acestora, prinformele de \nv`]`mânt consacrate, cât [i prin cele alternative – cel pu]incu un an \nainte de a intra \n clasa I;

- \ncurajarea frecvent`rii gr`dini]ei de c`tre copiii rromi [i \n cadrul unorgrupe la care procesul educa]ional se desf`[oar` integral \n limba matern`,\ntr-o limb` str`in` ori bilingv (\n limba matern` rromani [i \ntr-o alt`limb` – na]ional` ori a altei minorit`]i, de ex., \n România, «rromani –român`» sau «rromani – maghiar`»). A se vedea experien]a din Româniabrevetat` \n 2004 de c`tre Organiza]ia «Amare Rromentza», \mpreun`cu UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, [i de {coala nr. 12 M`guri – Lugoj;

- interzicerea segreg`rii copiilor rromi de ceilal]i, din motive ca:a. necunoa[terea ori cunoa[terea insuficient` a limbii de predare

(excep]ie face situa]ia când p`rin]ii copiilor rromi solicit` ca predareas` se fac` \n limba matern`);

b. nefrecventarea anterioar` a gr`dini]ei ori frecventarea sporadic` aacesteia;

c. dizabilit`]i de intelect sau de natur` fizic`, de regul` false (prin sf`tuireade c`tre personalul didactic sau din sistemul de ocrotire [i asistaresocial` a p`rin]ilor [i a apar]in`torilor/tutorilor rromi ca s`-[idirec]ioneze copiii spre \nv`]`mântul special, unde pot beneficia deanumite facilit`]i materiale);

d. atitudini discre]ionare grave de intoleran]` [i de respingere a rromilor;- \n situa]iile \n care copiii rromi nu au urmat, din diferite motive,

\nv`]`mântul pre[colar, autorit`]ilor locale se vor responsabiliza [i vor alocafondurile necesare \n mod obligatoriu \n vederea organiz`rii de structuri derecuperare gen «gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I», brevetat`, cusucces, ca a doua [ans` la nivel pre[colar, cu \ncepere din anul 2001, \nRomânia (MECI, UNICEF, Romani CRISS, IStE), la ini]iativa lui GheorgheSar`u, astfel \ncât copiii s` poat` recupera \n vara de dinaintea \nceperiiclasei I, \n decurs de 3 s`pt`mâni, achizi]iile [i deprinderile de baz` de careau nevoie \n primele s`pt`mâni la clasa I (socializare, deconstruirea stigmeide sine [i a fricii fa]` de institu]iile nerrome, distrugerea barierelor lingvistice,mai cu seam` când copilul nu vorbe[te decât limba matern` rromani [i nucunoa[te limba \n care urmeaz` s` se fac` predarea la cl. I etc);

Capitolul 3

29

e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântuluiantepre[colar/pre[colar \n România [i la nivel european

Page 31: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- derularea de programe educa]ionale estivale de 3 s`pt`mâni pentru aceicopii rromi [i nerromi care nu au frecventat niciodat` gr`dini]a laproximitatea trecerii acestora \n clasa I - \n scopul recuper`rii achizi]iilorde baz` de la nivelul gr`dini]ei, [i asistarea lor [colar` cel pu]in pe durataclasei I pentru o jonc]iune de succes spre \nv`]`mântul primar (a se vedeaprogramul din România „To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I”, derulat dinfonduri structurale, de c`tre MECI [i partenerul s`u, Funda]ia or`dean`Ruhama);

- formarea de educatori [i de personal didactic de suport din rândul rromilorpentru nevoile educa]ionale cu copiii rromi pre[colari, cât [i formarea de\nv`]`tori rromi pentru reu[ita trecerii [i men]inerii cu succes \n\nv`]`mântul primar a copiilor rromi. Ex.: pentru formarea ini]ial` –programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS -Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]eleEduca]iei – UBB Cluj Napoca, dar [i 17 edi]ii ale [colilor de var` de limba[i metodica pred`rii limbii rromani, destinate form`rii profesorilornecalifica]i de limb` rromani, ca o prim` treapt` de formare profesional`a acestora, urmat` de a doua etap` de formare universitar` \n cadrul ID.Experien]a MECI – Reprezentan]a UNICEF din România;

- preg`tirea cadrelor didactice nerrome care lucreaz`, preponderent, lagrupe [i la clase cu copii rromi – \n formarea ini]ial` a acestora, dar [i \nformarea lor continu` - prin module speciale consacrate con[tientiz`rii,cunoa[terii, accept`rii [i promov`rii diversit`]ii [i a rromanipenului(cunoa[terea ansamblului de valori fundamentale ale rromilor, descifrarea[i valorizarea obiceiurilor, tradi]iilor, practicilor [i a cutumelor rrome pentrudobândirea de efecte benefice \n plan educa]ional cu copiii rromi etc.).Ex.: experien]a din România – \n formarea continu` – demonstrat` destagiile de formare \n direc]ia diversit`]ii culturale, a rromanipenuluieduca]ional de c`tre MECI, UNICEF, Salva]i Copiii, Centrul RegionalPER, Divers, Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara etc. sau –\n formarea ini]ial` – programele de formare la distan]` a profesorilor rromiale CREDIS - Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie[i {tiin]ele Educa]iei – UBB Cluj Napoca;

- promovarea de programe educative, la nivelul copiilor cu vârst`pre[colar`, \n comunit`]i [i spa]iul \nv`]`mântului pre[colar, dinperspectiva interculturalit`]ii [i a alterit`]ii, pe toat` durata anuluicalendaristic, dar [i ca gr`dini]e estivale pentru toate vârstele de pre[colari(rromi [i nerromi, care urmeaz` sau nu gr`dini]a). Ex.: experien]aorganiza]iei «Ovid Rom» din România, condus` de Leslie Hawk;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

30

Page 32: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- promovarea de gr`dini]e estivale pentru copiii rromi, \n scopulcon[tientiz`rii \n rândul p`rin]ilor [i a copiilor rromi a importan]eifrecvent`rii \nv`]`mântului preprimar, ce au ca scopuri provocarea«apeten]ei» pentru frecventarea gr`dini]ei, direc]ionarea copiilor \nsistemul educa]ional preprimar, la grupele corespunz`toare vârsteiacestora. Ex.: experien]a organiza]iei «Salva]i Copiii!», filiala din România,derulat de Mamina Miralena.

- promovarea de programe de educa]ie a adul]ilor [i de comunicareintercultural` cu p`rin]ii copiilor din comunit`]ile rrome, ofert`educa]ional` \ndreptat` spre tinerii [i adul]ii rromi din comunit`]i gen „Adoua [ans`” (completarea claselor neparcurse, alfabetizare – dup` caz –profesionalizare etc. Ex. Programul MECTS „A doua [ans`”, derulat cu\ncepere din anul 2005 pentru câte 6000 – 8000 de persoane rromeanual).

- \ncadrarea de mediatori [colari rromi \n [colile cu pre[colari [i elevipreponderent rromi.

Dac` am fi \ntreba]i legat de mecanismele care pot oferi asigur`ri c`m`surile destinate grupurilor cel mai expuse riscului de p`r`sire timpurie a[colii \[i ating obiectivele, le-am putea invoca pe urm`toarele:1. monitorizarea \nso]it` de m`suri punitive la toate nivelele \n leg`tur`

cu \ndeplinirea/ne\ndeplinirea m`surilor propuse [i neonorate;2. ini]iativ` legislativ` na]ional`/european` pentru ca institu]iile statului

[i familiile copiilor rromi s` rezolve imediat cazurile de absenteism [colar,pentru a nu se produce abandonul [colar (a se vedea schema hexagonuluieduca]ional, autor: Gheorghe Sar`u, 2010).

Capitolul 3

31

f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stopareaabsenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor

Page 33: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

3. toate grilele de evaluare a activit`]ii [colilor, a cadrelor didactice [i adirectorilor s` puncteze \n cea mai mare m`sur` (70%) progresul [colarreal al elevului (mutându-se accentul de pe prioritatea actual`, pretinsvaloric` - „olimpicul” (adic` 2% din masa de elevi) - pe elevul „comun”,reprezentat de 98% din segmental [colar);

4. existen]a unui mecanism de sprijinire financiar` real` a familiilor depre[colari, [colari [i liceeni, \ncât frecventarea de c`tre copii [i elevi agr`dini]ei, a [colii generale [i a liceului s` nu constituie o piedic`;

5. condi]ionarea, cu prilejul unor programe finan]ate pentru rromi \nprofil educa]ional, de a se coopta cât mai multe mame rrome capersonal didactic [i nedidactic auxiliar (mediatoare [colare, mediatoaresanitare, mediatoare puericultor, femei de serviciu, personal de protec]ie\n spa]iul [colar etc.) [i ca personal didactic principal (educatoare,\nv`]`toare, profesoare, directoare, inspectoare), dar [i \n toateprogramele derulate, la nivel local, \n beneficial copiilor rromi [i deprotec]ie a copilului) etc.

6. condi]ionarea ca \n programele adresate rromilor, finan]ate din FSE,grupurile ]int` s` nu cuprind` aceia[i beneficiari rromi \n perioade dederulare simultane ale unor programe, ci al]i benefeciari, pentru a serestrânge practica deja \ntâlnit` prin existen]a unei dispropor]ii \ntrepersonele remunerate \n mai multe proiecte [i persoanele rromenecooptate, din cadrul acelora[i comunit`]i;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

32

4 Cadru didactic+ Mediator [colar

5 Protec]iacopilului + al]ii

6 P`rinte

1 Poli]ia deproximitate

2 Primar + consilieri

3 Director

Copilul cuAAS

Page 34: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

7. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE care au ca benefeciarirromii s` fie cooptate cel pu]in 90% beneficiari rromi [i cel pu]in 50%rromi \n echipele de management [i de implementare a acestora, care nuparticip` \n alte programe similare simultane, astfel \ncât „bun`starea”conferit` de participarea remunerat` \n aceste programe s` ajung` \n câtmai multe familii;

8. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE, care au ca benefeciarirromii, s` fie cooptate cel pu]in 50% femei rrome;

9. s` se recomande practicile pozitive \nregistrate \n România, \n domeniuleduca]iei pentru rromi, \n perioada 1990-2011, \ndeosebi ]`rilor candidateori ]`rilor-membre, foste comuniste, \n care exist` acela[i arsenal deprobleme;

10.s` se \ncurajeze existen]a unui instrument eficient de deconstruirezilnic` a absenteismului [colar (similar „hexagonului educa]ional” –Sar`u 2010), prin care segmente ale autorit`]ii locale [i de stat s` fieresponsabilizate [i monitorizate, iar responsabilitatea s` nu mai fietransferat`, ca de obicei, numai spre familia din care provin copiii [i tineriicu astfel de probleme;

11.instituirea pa[aportului [colar pentru acei copii [i elevi rromi care,frecvent, \[i \nso]esc p`rin]ii la munc` \n alte ]`ri europene sau \n ]`rile deorigine, asfel \ncât recunoa[terea claselor frecventate/absolvite, dar [i aunor discipline parcurse \n anul [colar respectiv (chiar [i note) s` se poat`asimila cu u[urin]` dintr-un sistem [colar \ntr-altul (când revenirea \n ]ar`ori sosirea \ntr-o alt` ]ar` se face \n acela[i semestru/an [colar).

I. {COLARIZAREA ROMILOR LA |NCEPUT. INI}IATIVE ALE MINISTERULUI DIN PERIOADA IANUARIE 1990 – 2007

1. Mai \nainte de anul 1990|n istoria \nv`]`mântului românesc, \n perioada comunist`, au existat,

mai multe ini]iative concrete destinate [colariz`rii rromilor. A[a, de pild`, \nperioada 1949-1951, la {iria, \n jude]ul Arad, inimosul \nv`]`tor VasileHomescu a organizat o [coal` pentru rromi, care a fost vizitat` \n anul 1951de ministrul \nv`]`mântului, Ion Nistor [i de Grigora[ Dinicu, care era atuncireprezentantul rromilor. Cu acest prilej, doamna \nv`]`toare Georgina

Capitolul 3

33

g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi

Page 35: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Homescu s-a bucurat de elogiile deosebite ale vizitatorilor fa]` de modulstr`lucit \n care cei 41 de elevi din clasa sa s-au prezentat la lec]ii.

Evident, au urmat [i alte experimente timide sau foarte reu[ite, cum afost, de exemplu, cel din satul Gura V`ii (jude]ul Bac`u), demarat la 15septembrie 1974 de c`tre sociologul Mihai Merfea, cadru universitar laInstitutul de |nv`]`mânt Superior din Bac`u, ulterior fiind chiar rectorulUniversit`]ii din Bra[ov.

Astfel de ini]iative, singulare, de tip artizanal, \[i aveau originea \nomenia, luciditatea [i st`ruin]a unor dasc`li ai [colii române[ti [i nu ca urmarea unei politici centrale.

Sedentarizarea rromilor, \ntreprins` energic de autorit`]ile comuniste,a contribuit \n plan educa]ional – când nu s-a exagerat cu trimiterea for]at`a elevilor rromi la [coal` – la o bun` [colarizare a acestora.

Cum era [i firesc, dup` Decembrie 1989, s-a \nregistrat \n România oadev`rat` explozie a fenomenului rrom \n toate planurile (socio-politic,muzical, editorial, publicistic, educa]ional etc.).

2. Perioada ianuarie 1990 - decembrie 1997

La nivel preuniversitara) |nfiin]area de clase [i de grupe pentru studiul limbii rromani \n cadrul

{colilor Normale (fostele Licee Pedagogice)|n anul 1990, prin deschiderea adus` de beneficele evenimente politice

survenite \n România, Ministerul |nv`]`mântului a transformatCompartimentul pentru minorit`]i na]ionale \ntr-o Direc]ie de |nv`]`mântpentru Minorit`]i Na]ionale, \ncadrând \n schema sa de func]ionare uninspector rrom pentru \nv`]`mântul \n rândul rromilor, \n persoana doamneiprofesoare, rrome, de limba [i literatura român`, Ioana (Ina) Radu. De altfel,la ini]iativa sa, se trece la \nfiin]area a trei clase experimentale \n cadrul a trei{coli Normale din Bucure[ti, Bac`u [i Târgu Mure[, ce aveau ca scop formareaviitorilor \nv`]`tori rromi (sau „\nv`]`tori care vor lucra la clase de rromi”), cu\ncepere din anul de \nv`]`mânt 1990/1991. Programa [colar` prevedeapentru astfel de clase studiul limbii [i literaturii rromani (câte 3 h/s`pt`mân`)[i, de asemenea, practica pedagogic` \n ultimii ani de studiu (al IV-lea [i alV-lea), la clasele primare la care se studiaz` obiectul limba [i literatura rromani.De men]ionat c` la {coala Normal` din Bucure[ti orele de limba rromani aufost asigurate, dup` cum urmeaz`: \n intervalul sept. 1990-30 aprilie 1991 dec`tre d-na prof. Ina Radu [i de dl. \nv`]`tor Nicu Tudoran (etnic rrom); \nperioada 1 mai 1991 - iunie 1994 – de c`tre d-l prof. Gheorghe Sar`u (gajeu);

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

34

Page 36: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

din sept. 1994 - pân` \n anul 1999 – de c`tre d-ra Camelia St`nescu (rromnidin neamul c`ld`rarilor, absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine,promo]ia 1994, sec]ia spaniol`-român`, [i a Cursului facultativ de limbarromani din cadrul aceleia[i facult`]i, ]inut de domnul Gheorghe Sar`u).

La {coala Normal` din Bac`u, orele de limba, literatura [i civiliza]iarromani au fost ]inute de c`tre d-l prof. univ. dr. Mihai Merfea (gajeu), pedurata unui an [colar, apoi de d-ra Ciuraru Nicoleta (rromni, poet`, absolvent`a sec]iei de asisten]` social` a Facult`]ii de Sociologie din UniversitateaBucure[ti, promo]ia 1997), dup` care, de c`tre o alt` rromni, GheorghiuTeodora. Orele de limba [i literatura rromani la {coala Normal` din TârguMure[, pe toat` durata cât a existat clasa de \nv`]`tori pentru rromi, \nintervalul 1990-1995, au fost asigurate de c`tre prof. Gheroghe Moldovan(rrom, profesor de matematic` din respectivul liceu). Dup` modelul celor treiclase de \nv`]`tori (pentru) rromi, au fost organizate alte dou` clase de\nv`]`tori pentru rromi (dar, din p`cate, cu foarte pu]ini elevi rromi,majoritatea elevilor fiind reprezentat` de elevi români), \n cadrul {colilorNormale din Slatina (jud.Olt), respectiv la {coala Normal` din Bucure[ti. La{coala Normal` din Slatina, la clasa de \nv`]`tori rromi, orele de specialitate(limba [i literatura rromani) au fost asigurate de domnii {tefan Marin [i IonVasile, \n prima faz`, apoi, \n anul [colar 1997/1998, de c`tre domnul\nv`]`tor Fieraru Dumitru, [i, \n continuare, de c`tre d-ra \nv`]`toare Ani]aManuela Constantin, to]i de etnie rrom`. La {coala Normal` din Bucure[ti amai existat, dup` ce grupa de rromi [i-a terminat studiile \n anul 1995, [i ogrup` cu 6 elevi români, ce s-au preg`tit pentru a lucra la clase cu copiirromi. Predarea limbii [i literaturii rromani a fost f`cut`, \n continuare, dedomni[oara Camelia St`nescu.

b) |nfiin]area de clase pentru studiul limbii [i literaturii rromani la claseleI-XIII

Dup` transferul d-nei Ina Radu din Ministerul |nv`]`mântului laMinisterul Culturii, \n toamna anului 1991, [i, apoi, la cererea sa, la catedrade limba român` din localitatea natal` {tef`ne[tii de Jos (jude]ul Ilfov), cuproblemele rromilor s-a ocupat, suplimentar, inspectoarea pentru limbaslovac`, d-na Marioara Constantinescu - Condru], pân` \n septembrie 1992când a fost \ncadrat \n Serviciul „|nv`]`mânt pentru minorit`]i na]ionale”, cainspector de specialitate pentru rromi, domnul ing. prof. Ilie Pipoi. Acesta asprijinit ini]iativa domnului Corneliu Doro], din Sântana (jud. Arad), de a setrece la studiul experimental al limbii [i literaturii rromani ca limb` matern`(câte 4 ore/s`pt`mân`), la nivelul claselor I-IV, cu \ncepere din anul [colar1992/1993, [i a \ncurajat extinderea unor astfel de ini]iative.

Capitolul 3

35

Page 37: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Astfel, un experiment similar a fost \ntreprins la {coala nr. 83 Bobe[ti(comuna Glina, jud. Ilfov), unde orele de limba [i literatura rromani au fost]inute, ini]ial, de d-ra Carmen State (rromni, absolvent` de liceu [i a cursuluifacultativ de limba romani organizat de Universitatea din Bucure[ti, poet`,traduc`toare a Evangheliei dup` Matei, \n prezent redactor al emisiunilor TVR„Din via]a romilor”, absolvent` a Facult`]ii de asisten]` social` a Universit`]iiBucure[ti). |n continuare, pentru orele de limba [i literatura matern` rromania fost \ncadrat dl Constantin Lucian, de asemenea, din etnia rromilor.

Proiecte similare s-au \nregistrat [i \n alte localit`]i, ca, de ex., la {coala„ROMROM” afiliat` {colii nr.6 din Caracal, la ini]iativa domnului Ion Vasile,rrom, absolvent de liceu care, \n oct. 1990 deschisese 2 grupe de recuperare[colar` \n limba rromani \n propria cas`, la {coala Varia[ (din jud. Timi[), \nurma demersurilor \ntreprinse de d-na \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan(rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti,promo]ia 1995), la {coala nr.136 din Ferentari, sectorul 5 (Bucure[ti), laini]iativa [i perseveren]a d-rei \nv`]`toare Mihaela Z`treanu (rromni,absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti,promo]ia 1996, ulterior, \n 2002, [i a sec]iei „englez` – limba rromani” aFacult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine Bucure[ti).

Dar preocup`rile de introducere a studiului limbii [i literaturii rromanila grupe [i clase cu elevi rromi au constituit doar o parte din obiectiveleMinisterului |nv`]`mântului, c`ci, \n paralel, au fost sprijinite [i proiectele de[colarizare [i de alfabetizare a copiilor [i tinerilor rromi. A[a, de pild`, lasolicitarea Bisericii Baptiste „Providen]a” din Bucure[ti – Cartierul Ferentari,cu concursul domnului inspector pentru rromi, Ilie Pipoi, al domnului NikolausKleininger, directorul de atunci al Direc]iei |nv`]`mânt pentru Minorit`]iNa]ionale, [i al Secretarului de Stat din acea vreme, domnul Romulus Pop, aufost oficializate, \n anul [colar 1993/1994, clasele \nfiin]ate de so]ii Ovidiu [iViorica Filipescu din cadrul acestei Biserici, pentru sprijinirea [colariz`rii„copiilor str`zii” (\ntre ace[tia fiind [i copii rromi din cartier).

Din p`cate \ns`, nu s-a perseverat [i \n direc]ia studierii limbii rromanide c`tre elevii rromi interesa]i \n acest sens, rezultatele excelente ob]inute detinerele cadre didactice la „{coala Rut”, apoi, din anul 1997, la {coala„C`minul Phillip” (de asemenea \n Cartierul Ferentari) fiind legate de[colarizarea [i de alfabetizarea copiilor [i tinerilor rromi.

c) Numirea de metodi[ti pentru [colarizarea rromilor [i pentru studiul limbiirromani

Paralel cu organizarea claselor pentru studiul limbii [i literaturii rromani[i cu proiectul de formare a \nv`]`torilor pentru rromi, Ministerul

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

36

Page 38: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

|nv`]`mântului a procedat la numirea de metodi[ti „voluntari” pentru[colarizarea rromilor. Sporadic - cât doamna inspector de specialitate dr.Maria Constantinescu-Condru] a preluat suplimentar atribu]iunile privindeduca]ia rromilor (din toamna anului 1990 [i pân` la venirea \n Minister adomnului Ilie Pipoi, \n septembrie 1992), cât domnul Ilie Pipoi a func]ionat peacest post (pân` la deta[area sa din Ministerul |nv`]`mântului la Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti, \n urma restructur`rii schemei de func]ionarea Ministerului |nv`]`mântului, \n septembrie 1994) - activitatea Ministeruluia fost sprijinit` de unii metodi[ti cu [colarizarea rromilor, ca profesorul Bir`Mitric` - pentru o foarte scurt` vreme, [i numai \n jude]ele Dolj [i Olt - [iactivistul rom, Octavian Stoica, din jude]ul Vâlcea.

Din septembrie 1990 [i pân` \n luna mai 1998, metodistul Ministeruluipentru predarea limbii rromani [i pentru [colarizarea rromilor a fost prof. insp.Gheorghe Sar`u (care lucra \n Ministerul |nv`]`mântului la Direc]ia de Rela]iiInterna]ionale), iar, din septembrie 1994 [i pân` \n anul 1998, [i demetodistul pentru [colarizarea rromilor, profesorul rrom cu gr. I, domnul IonIonel. De activitatea din Minister pentru [colarizarea rromilor – din septembrie1994, când domnul Ilie Pipoi trece ca inspector pentru rromi la ISMB, [i pân`la venirea domnului Gheorghe Sar`u ca inspector pentru limba rromani \nmai 1998 – s-au ocupat inspectoarele Maria Constantinescu-Condru] [iVieroslava Timar, ca sarcini suplimentare \n fi[a lor de post.

d) Elaborarea instrumentelor de lucru [colare|n anul 1990, Ministerul |nv`]`mântului a procedat la recunoa[terea

Alfabetului oficial, comun, interna]ional al limbii rromani [i la introducerea sa,\n mod oficial, \n [colile \n care se studiaz` limba [i literatura rromani. |nperioada 1991-1994, au fost elaborate, de metodistul prof. insp.GheorgheSar`u, dou` programe [colare pentru studiul limbii [i literaturii rromani,aprobate de Ministerul |nv`]`mântului (Gheorghe Sar`u [Ministerul|nv`]`mântului [i {tiin]ei], Programa de limba [i literatura rromani pentru claselede \nv`]`tori ale {colilor Normale (clasele IX-XIII), aprobat`, la dat` de 16octombrie 1992, de c`tre Direc]ia Organizarea Activit`]ii {colare – Serviciulpentru Minorit`]i, cu nr. 44.081 (16 p.) [i Gheorghe Sar`u [Ministerul|nv`]`mântului], Programa [colar` pentru studiul limbii [i literaturii rromani (claseleI-XIII), aprobat` cu nr. 39910/1994 (23 p.).

Pe baza acestora, s-a trecut la conceperea primelor instrumente delucru [colare, oficiale ori auxiliare, de c`tre prof. metodist Gheorghe Sar`u:• Mic dic]ionar rom – român (Bucure[ti, Editura Kriterion, 1992, 187 p., cu o

schi]` a „Morfologiei dialectului vlah de varietate româneasc` al limbiirromani” (p.25-81).

Capitolul 3

37

Page 39: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Limba romani (]ig`neasc`). Manual pentru clasele de \nv`]`tori romi ale{colilor Normale, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1994,240 p. Manualul a fost publicat la sugestia directorului Editurii Didactice[i Pedagogice R.A. – dl. prof. univ. dr. Constantin Floricel.

• Culegere de texte \n limba ]ig`neasc`. Clasele a II-a – a IV-a. Tékstonqo lilp-i romani ©hib (vaÒ i II-to – IV-to klàse), Bucure[ti: Editura Didactic` [iPedagogic` R.A., 1995, 188 p. |n fapt, Culegerea, publicat` tot la sugestiadirectorului Editurii Didactice [i Pedagogice, dl. Constantin Floricel, a ap`rutabia \n iunie 1996, ca restan]` din planul editorial pe anul 1995 al uneialte minorit`]i.

• Manual de comunicare \n limba rromani. Vak`rimata, destinat elevilor rromi carestudiaz` limba matern` rromani la clasa I, a fost elaborat de Gheorghe Sar`u,Camelia St`nescu [i Mihaela Z`treanu, \n anul 1997 [i publicat \n anul 1998.

La nivel universitara) Debutul programului de „discriminare pozitiv`”, cu \ncepere din anuluniversitar 1992/1993 - la ini]iativa Catedrei de asisten]` social` a Universit`]iiBucure[ti, a doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, a d-lui sociolog Vasile Burtea,de etnie rrom`, a profesorului de la UBB Cluj Napoca, dl. Ioan Alua[, cusprijinul ministrului din acea vreme, domnul Mihai Golu - a vizat alocarea a10 locuri distincte pentru candida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` aUniversit`]ii Bucure[ti, programul fiind preluat [i de alte catedre de profil aleUniversit`]ilor din Cluj, Ia[i, Timi[oara).

b) Organizarea cursului facultativ (op]ional) de limba romani|ncepând cu anul univ.1992/1993, pentru prima dat` \n \nv`]`mântul

superior românesc, a fost ini]iat de c`tre prof. Gheorghe Sar`u, studiul limbiirromani la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine a Universit`]ii din Bucure[ti,]inut ca un curs „facultativ” (op]ional) de limba rromani. Organizarea acestuicurs a fost posibil` numai cu concursul, \n]elegerea [i perseveren]a câtorvareputa]i dasc`li ai \nv`]`mântului superior românesc: prof. univ. dr. NadiaAnghelescu – [efa de atunci a Catedrei de Limbi [i Literaturi Orientale, prof.univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, [i prof. univ. dr. Iancu Fischer –decanul, \n acea vreme, al Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine dinUniversitatea Bucure[ti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs [ipentru remunerarea profesorului Gheorghe Sar`u a fost nevoie de interven]iaenergic` a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, carea reu[it s` spulbere pseudopretextele de ordin juridic [i financiar invocate deunii func]ionari ai Universit`]ii.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

38

Page 40: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Acest curs, care s-a continuat pân` \n anul 2001 - chiar [i dup`\nfiin]area, \n anul 1997, a unei sec]ii de indianistic` (hindi - limba rromani)– s-a adresat studen]ilor de la sec]iile de limbi str`ine, celor de la Facultateade Filologie român`, dar a fost deschis [i altor studen]i ai Universit`]ii sau dinalte institute de \nv`]`mânt bucure[tene [i din str`in`tate, celor care activau\n domeniul rrom \n cadrul unor organiza]ii nonguvernamentale. A[a, depild`, \ntre cursan]i s-au num`rat [i studen]i de la facult`]ile de sociologie,teologie, drept, istorie, jurnalistic`, muzic`, psihologie, pedagogie, teatru etc.

c) Structurarea unei Catedre de indianistic` \n cadrul Facult`]ii de Limbi [iLiteraturi Str`ine din Universitatea Bucure[ti

|n urma a trei oferte succesive, lansate de c`tre prof. Gheorghe Sar`uUniversit`]ilor din Constan]a (\n octombrie 1991), din Craiova (\n aprilie1996) [i din Bucure[ti (\n aprilie 1996), Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`inea Universit`]ii din Bucure[ti a \mbr`]i[at, \n mai 1996, ideea structur`rii uneiCatedre de indianistic`, unde s` func]ioneze, prin alternan]`, sec]ia hindi (ceavea astfel [ansa s` fie reluat` dup` o \ntrerupere de 2 ani) [i hindi-romani.Astfel, cu \ncepere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis sec]ia B.hindi, iar din anul universitar 1997/1998, \n urma examenului de admiteredin toamna anului 1997, s-a deschis [i sec]ia hindi-romani. Pentru cele dou`sec]ii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de [colarizare(anual, câte 7-10 locuri), prin alternan]`, adic` din 2 \n 2 ani pentru fiecaresec]ie. |n anul universitar 1997/1998, sec]ia B. indianistic` (hindi-romani) afost frecventat` de 13 studen]i ai Facult`]ilor de Limbi [i Literaturi Str`ine,respectiv, ai Facult`]ii de Litere din Bucure[ti (12 studen]i gaje [i o student`din etnia romilor, Salomeea Romanescu).

La nivel nonguvernamentalMinisterul |nv`]`mântului a conlucrat \n câteva ac]iuni [i proiecte cu

unele institu]ii nonguvernamentale. Aceste colabor`ri s-au concretizat \nsprijinul acordat Bisericii Baptiste „Providen]a” din cartierul bucure[teanFerentari \n vederea afilierii {colii „Rut” ini]iate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescula re]eaua [colar` oficial`, respectiv, prin colabor`rile cu Romani Criss(coordonator Gheorghe Nicolae), \n privin]a proiectelor [colare derulate deaceast` organiza]ie non-guvernamental` \n re]eaua [colar` de stat, prinac]iunile \ntreprinse de Institutul Intercultural din Timi[oara (coordonatorC`lin Rus) [i de Organiza]ia „Tân`ra Genera]ie a Romilor” din Bucure[ti(coordonator Costel Vasile).

Capitolul 3

39

Page 41: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

De asemenea, Ministerul |nv`]`mântului a acordat consim]`mântuljuridic necesar la constituirea organiza]iilor rrome, cum ar fi: Organiza]iaTinerilor Studen]i Romi din România (ini]iat` de studentul rrom EmilianNiculae), Organiza]ia Tinerilor Romi din România (condus` de Costel Vasile),Organiza]ia Femeilor }ig`nci din Banat (la ini]iativa prof. de etnie rrom` Leti]iaMark [i a doamnei \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan, de asemenea, de etnierrom`) [.a.

Din p`cate, \ns`, cu câteva excep]ii, dintr-o lips` de tact de ambelep`r]i [i din pricina unor vicii de organizare a ac]iunilor \n comun (colabor`ri,invita]ii etc. lansate \n preajma derul`rii ac]iunilor respective), uneori dincauza unor mentalit`]i \nvechite din partea administra]iei [colare teritoriale,nu s-a reu[it o mai bun` conlucrare \ntre Ministerul |nv`]`mântului [iorganiza]iile non-guvernamentale \n direc]ia gref`rii \n re]eaua [colar` a unorproiecte ale organiza]iilor non-guvernamentale (\n jud. Arad, Maramure[,Constan]a, Ilfov, Olt etc.).

Dificult`]i [i mentalit`]i \nregistrate \n perioada de referin]` dinperspectiva actului decizi]ional

Paradoxal, dar absolut toate realiz`rile deosebite prezentate mai susau fost \nso]ite, din nefericire pentru cei care au investit energie [i bun`credin]` \n realizarea lor, de multe piedici din partea unor factori decizionali,care, de[i le-au frânat inten]ionat, dup` realizarea lor, [i le-au apropiatsistematic, invocându-le ca repere importante \n ilustrarea politicii normalede sprijinire a \nv`]`mântului \n limba rromilor, mai cu seam` atunci cândf`ceau obiectul unor rapoarte oficiale destinate unor foruri externe.

Publicarea de c`tre Gheorghe Sar`u a Micului dic]ionar rom-român s-af`cut, de pild`, cu concursul Editurii Kriterion, autorul nefiind sprijinit [i niciap`rat de c`tre autorit`]i când „România Mare” considera acest dic]ionar „odiversiune antiromâneasc`” (\n nr. 128 din 18 decembrie 1992, p.16), iarideea elabor`rii de c`tre acela[i autor a manualului de Limba romani [i aCulegerii de texte \n aceast` limb` a apar]inut unei alte persoane din afarasferei de decizie a politicilor educa]ionale, anume, managerul editorial, prof.univ. dr. Constantin Floricel. Sprijinul Ministerului |nv`]`mântului a fost, lavremea aceea, tardiv, dup` un tribut de energie [i de insisten]` pl`tit defiecare dat` de c`tre autor (timp de câte 2 ani de zile de demersuri pentrufiecare din cele dou` manuale [colare). C`ci, \n timp ce pentru elevii de laclasa paralel` de \nv`]`tori bulgari, de la aceea[i {coal` Normal` dinBucure[ti, publicarea manualului similar s-a produs f`r` dificult`]i \ntr-un tirajconfiden]ial de numai 180 de exemplare, pentru manualul destinat elevilorrromi au fost necesari 2 ani de amân`ri ridicole, invocându-se inexisten]a unei

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

40

Page 42: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

cifre de [colarizare pentru rromi, deci, implicit, inoportunitatea public`rii unuiastfel de instrument de lucru, autorul fiind obligat s` strâng`, prin efortpropriu, un tiraj de 4.200 de exemplare comandate pentru ca EdituraDidactic` [i Pedagogic` s` poat` convinge Ministerul ca s` trimit` manuscrisulla tipar. Este simplu de observat c` era absurd s` se invoce, de c`tre [eful deserviciu din Direc]ia de Minorit`]i (dl. Matei Heckel, la vremea aceea),inexisten]a unei cifre de [colarizare \n cazul unei etnii care pân` \n 1990 nubeneficiase, \n fapt, de \nv`]`mânt \n limba matern` (sau ore de limbamatern`).

Exemplele sunt cu mult mai multe (ca, de pild`, cel legat de „ajustarea”promovabilit`]ii elevilor rromi de la clasa de \nv`]`tori din cadrul {coliiNormale din Târgu Mure[ la examenul de limba român`, cu prilejulbacalaureatului din 1995, când, pentru ca elevii rromi s` nu intre \ncompeti]ie cu cei români la repartizarea lor \n \nv`]`mânt, mul]i elevi rromiau pierdut examenul de bacalaureat. Alteori, ac]iunile bine ini]iate de factorulcentral (ministerul) au fost boicotate de c`tre re]eaua [colar`, de multe oricontaminat` de resentimente na]ionaliste de proast` orientare local`.

Ne vom opri asupra unui alt caz, cel legat de tergiversarea public`rii„Culegerii de texte \n limba romani/]ig`neasc`”. A[adar, nu ne vom referi lafaptul c` titulatura lucr`rii a fost „cosmetizat`” \n fluxul editorial, prinschimbarea sintagmei „Culegere de texte \n limba rromani” \n „Culegere detexte \n limba ]ig`neasc`” (conform anacronicului Memorandum alMinisterului Afacerilor Externe nr.H (O3)/169/1995, transmis de c`treGuvernul României de atunci \n toate departamentele din subordine sprerespectarea lui), ci vom reclama acelea[i opreli[ti interne, sistematice, puse\n calea autorului, care, de asemenea, dup` un tribut de energie, diploma]ie,umilin]e etc., au fost \nl`turate doar gra]ie sprijinului unui factor decizional(un manager, care \[i petrecuse copil`ria al`turi de copiii rromi \ntr-o cas` decopii, a g`sit solu]ia salvatoare ca acest manual s` apar`).

Aceste exemplific`ri – ce ar putea fi taxate ca frizând emo]ionalul – nuerau \ntâmpl`toare. Ele probau modul circumspect \n care deciziile centrale,de multe ori bine gândite, erau receptate la nivel local de factorii [colari sau,[i, mai \ngrijor`tor, chiar de c`tre cei centrali, ce aveau menirea de a fi ei \n[i[iavangarda ideilor novatoare \n domeniul \nv`]`mântului pentru rromi.

Capitolul 3

41

Page 43: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

II. REVOLU}IONAREA |NV~}~MÂNTULUI PENTRU RROMI. NOI ABORD~RI DEMARATE |N ANUL DE |NV~}~MÂNT 1998/1999

Odat` cu numirea ministrului prof. univ. dr. Andrei Marga laconducerea Ministerului Educa]iei Na]ionale, \n perioada mandatului s`u(decembrie 1997 - decembrie 2000) se \nregistreaz` o etap` nou`, dereformare a \nv`]`mântului \n general, respectiv a celui destinat rromilor.Dintre programele [i ac]iunile de succes destinate \nv`]`mântului pentrurromi, demarate \n anul de \nv`]`mânt 1998/1999, men]ion`m:

Ini]iative la nivelul MinisteruluiContextul. Cu \ncepere de la data de 1 mai 1998, cu aprobarea

Secretarului de Stat Béres András [i cu sprijinul „Partidei Romilor”, domnulGheorghe Sar`u - ca recunoa[tere a activit`]ii sale anterioare de metodist [ide promotor al limbii rromani - se transfer`, prin concurs, de la Direc]ia deRela]ii Interna]ionale din Ministerul |nv`]`mântului, \n Direc]ia |nv`]`mânt \nlimba german` [i \n alte limbi (Direc]ia «Minorit`]i») din acela[i minister, cainspector pentru \nv`]`mântul \n limba rromani. Din luna iunie 1998,inspectorul pentru limba rromani [i rromi, Gheorghe Sar`u, noul Secretar deStat pentru minorit`]i, dl. Kötö József, [i noul director general al Direc]ieiGenerale |nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor Na]ionale, dl. Murvai László,gândesc [i propun spre aprobare ministrului Andrei Marga, principalele direc]iistrategice ce vizau reforma \nv`]`mântului pentru rromi. Aceste ]intestrategice ap`reau \n contextul \n care Guvernul, prin DMPN (Departamentulpentru Minorit`]i Na]ionale) [i Oficiul Na]ional pentru Romi, al`turi destructurile guvernamentale creionau, \mpreun` cu societatea civil` rrom`(partener Graal), o viziune strategic` guvernamental` pentru rromi (a sevedea Subcomitetul Interministerial pentru Romi, a c`rui a activitate s-aderulat \ntre 1998 [i aprilie 2001), ce avea s` se concretizeze \n Strategiaguvernamental` pentru \mbun`t`]irea situa]iei romilor, aprobat` prin H. G. nr.430/25 aprilie 2001 (ulterior revizuit` prin H. G. 522/19 aprilie 2006).

Programele strategice ale Ministerului Educa]iei Na]ionale privind\nv`]`mântul pentru rromi, au avut la baz` un prim principiu general, simplu,anume, acela de a se gândi [i de a aplica \mpreun` cu rromii programeledestinate lor. Transpunerea \n practic` a acestui principiu a \nceput, din anul1998, s` se realizeze \n mod continuu prin consult`ri directe cu liderii rromi,cu ONG-urile rromilor, dar [i cu alte ONG-uri nerrome care sprijin`[colarizarea rromilor, astfel \ncât deciziile luate de Ministerul Educa]iei [i deDirec]ia „Minorit`]i” au \nceput a fi nuan]ate din perspectiva cerin]elorconcrete [i particulare ale comunit`]ilor de rromi.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

42

Page 44: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Un al doilea principiu a fost acela de a se ini]ia programe strategice delung` durat`, re\nnoite anual, care, \mpreun` cu alte noi proiecte ce se vordezvolta s` contribuie la consolidarea osaturii strategiei generale aMinisterului Educa]iei \n domeniul [colariz`rii rromilor (pre[colari, [colari,liceeni, studen]i, adul]i).

|ntre primele direc]ii strategice ale MEN din anul de \nv`]`mânt1998/1999 amintim:

La nivelul \nv`]`mântului superior1. Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome, crearea de

modele de intelectuali rromi. Primul program strategical Ministerului, demarat \n 15 aprilie 1998, prin Ordinulnr. 3577, de ministrul Andrei Marga, a avut ca scopconsolidarea unui program mai vechi al Ministerului, acela de acordareaunor locuri distincte \n universit`]i tinerilor candida]i rromi, ini]iat, cums-a ar`tat mai sus, cu \ncepere din anul universitar 1992/1993, lapropunerea Catedrei de asisten]` social` a Universit`]ii din Bucure[ti. Prinacest ordin s-a extins num`rul de locuri - de la câte 40 de locuri acordateanual, \n total, de c`tre Minister, Universit`]ilor Bucure[ti, Cluj, Ia[i [iTimi[oara, la 149 –, iar num`rul universit`]ilor a crescut [i el, de la 4 la 9(apar 5 universit`]i noi: Craiova, Bra[ov, Sibiu, Constan]a [i {coalaNa]ional` de Studii Politice [i Administrative Bucure[ti).

2. Cultivarea limbii [i literaturii rromani la nivelul \nv`]`mântului universitar|n perioada mai - august 1998, ca urmare a st`ruin]elor inspectorului

Gheorghe Sar`u, cu sprijinul acordat de Partida Romilor (Nicolae P`un [iGheorghe Ivan) [i de al]i lideri rromi (Vasile Ionescu), deciden]ii Facult`]ii deLimbi [i Literaturi Str`ine din Bucure[ti (d-na decan Sanda Râpeanu [i [efulde catedr` Viorel Bageacu) [i ai Facult`]ii de Litere (dl. prof. dr. Horia DanMazilu) sus]in ca, \n locul sec]iei de indianistic` (hindi - romani), demarat` \nanul univ. 1997/1998, s` se aprobe \nfiin]area unei sec]ii de sine st`t`toare„B. limba [i literatura romani”, cu \ncepere din anul universitar 1998/1999,Ministerul acordând 10 locuri distincte \n acest scop. |n urma examenului deadmitere (organizat \n dou` sesiuni, \n septembrie [i octombrie 1998), aufost admi[i 8 tineri rromi la specializ`rile român` – rromani (6 studen]i),respectiv la specializ`rile francez`/englez` – rromani (2 studen]i).

Capitolul 3

43

Page 45: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

La nivelul \nv`]`mântului preuniversitar1. Crearea infrastructurii umane specifice la nivelul celor 42 de inspectorate

[colare jude]ene, prin numirea a câte unui inspector \ns`rcinat cu\nv`]`mântul pentru rromi, a constituit un alt program strategic de succesal Ministerului. Prin Ordinul 3363/1 martie 1999, cu termen scadent de\ndeplinire 1 iulie 1999, se solicita inspectoratelor [colare jude]ene s`numeasc` prin concurs ori cu delega]ie câte un inspector [colar rrompentru problemele legate de [colarizarea rromilor. Din p`cate, la datarespectiv`, doar jude]ele Ia[i [i Hunedoara au respectat termenul, pentrucelelalte jude]e fiind nevoie de interven]ii punctuale ale Ministerului, \ncondi]iile \n care Ministerul emisese \n acest scop [i alte acte conexe: Notanr. 29 467/23.03. 1999 privind Metodologia organiz`rii concursului pentruocuparea postului de inspector pentru rromi [i Ordinul MEN nr.4219/18.08. 1999 referitor la aplicarea O. M.E.N. nr. 3363/01.03.1999privind \ncadrarea prin concurs a inspectorilor rromi/pentru rromi.

La data de 20 octombrie 1999, cu prilejul primului seminar de lucru alacestora (organizat \mpreun` cu PER la Târgu Mure[), existau deja cei 42 deinspectori responsabili (26 rromi [i 16 nerromi). |n cadrul acestui seminars-a elaborat fi[a de lucru a inspectorului pentru [colarizarea rromilor.2. Structurarea unui corp profesoral rrom la nivel na]ional. Direc]ia General`

|nv`]`mânt pentru Minorit`]i Na]ionale (prin inspectorul Gheorghe Sar`u)[i FSD Bucure[ti (prin responsabila pentru programele privind [colarizarearromilor, d-ra Simona Botea) au organizat, la Predeal, \ntre 29 mai -1 iunie1999, primul seminar na]ional de reperare a cadrelor didactie rrome [i demotivare a acestora de a sprijini \nv`]`mântul pentru rromi. Pe lâng`absolven]ii rromi ai {colilor Normale, au participat [i cadre didactice rromeexistente \n sistemul educa]ional \nainte de anul 1990.

3. Formarea unei re]ele de profesori rromi pentru predarea limbii rromani [ia istoriei rromilor

Din rândul participan]ilor la primul seminar de identificare a cadrelordidactice rrome, 60 aveau s` urmeze, timp de o lun`, \ntre 19 iulie – 10august 1999, prima [coal` de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani,desf`[urat` la Satu Mare, cu sprijin financiar preponderent primit de la DPMN– Guvern (cazare [i mas`) [i de la FSD Bucure[ti (remunerarea profesorilor).|ntre cursan]i, s-au reg`sit [i tineri rromi absolven]i de liceu cu diplom` debacalaureat, ce au fost coopta]i, dup` absolvirea [colii de var`, din septembrie1999, s` lucreze \n \nv`]`mânt, ca profesori necalifica]i de limba matern`rromani.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

44

Page 46: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

4. Consolidarea studiului limbii materne rromani \n [coliAstfel, dac` \n anul [colar 1990/1991, limba rromani era studiat` doar

de cei 55 de elevi de la clasele de „\nv`]`tori rromi” ale {colilor Normale dinBucure[ti, Bac`u [i Tg. Mure[, dac` din anul [colar 1992/1993 limba rromania \nceput s` fie studiat` la nivelul claselor I - IV de 368 de copii rromi, dinanul [colar 1998/1999 [i, ulterior, din septembrie 1999, prin cooptareaprofesorilor forma]i \n cadrul primei [coli de var`, num`rul elevilor care auales studierea celor 3 - 4 ore s`pt`mânale/clas` a crescut spectaculos.5. Cultivarea limbii rromani prin activit`]i extra[colare

Dac` \n anul 1998, Direc]ia „Minorit`]i” a propus Ministeruluirecompensarea copiilor rromi din programele ini]iate de organiza]iile„Wassdas” [i „Asocia]ia Femeilor }ig`nci din Banat” cu participarea gratuit`\n tabere desf`[urate pe perioada vacan]ei [colare de var`, din vara anului1999 au \nceput a fi recompensa]i [i elevii care studiau [i ore de limbamatern` rromani \n diferite jude]e (Tab`ra Tuzla, 1999).6. Constituirea unei baze anuale de date privind \nv`]`mântul destinat

rromilor (la nivel pre[colar, [colar, liceal, superior)S-au solicitat, \n acest scop, date privind programele de [colarizare a

copiilor [i a tinerilor rromi de la ONG-uri, rrome [i nerrome, care s-au deta[atprin seriozitatea proiectelor [i a programelor derulate sau care de]ineau astfelde informa]ii [i s-a intensificat sprijinul reciproc \n vederea concretizariiobiectivelor [colare comune. De asemenea, au fost solicitate date - \ndeosebicele ce priveau resursa uman` rrom` din \nv`]`mânt ori poten]ialele cadredidactice (cu liceu [i bacalaureat) - de la liderii rromi, indiferent deforma]iunea politic` sau de tipul organiza]iei.

Date similare au fost solicitate [i inspectoratelor [colare jude]ene, care,la data aceea, fie au r`spuns cu profesionalism, promptitudine [idisponibilitate - cum au fost Inspectoratele {colare Jude]ene Ialomi]a,Mehedin]i, Mure[, Bihor -, fie au r`spuns superficial (ca, de pild`:Inspectoratele {colare Jude]ene Vrancea [i Vâlcea) sau par]ial (dup` repetateinterven]ii ale Ministerului Educa]iei Na]ionale).7. Structurarea unei rubrici pentru \nv`]`mântul destinat rromilor, pe pagina

de Internet a Ministerului, \ntr-o sec]iune \ngrijit` de Gheorghe Sar`u(www.edu.ro). Datele concrete, din acel moment, privind [colarizareacopiilor rromi, configura]ia unit`]ilor [colare \n care se desf`[ura\nv`]`mântul pentru rromi – la nivel guvernamental [i neguvernamental– cât [i alte date utile au \nceput a fi stocate, \n mod curent, din acelmoment [i pân` \n prezent. De asemenea, pentru o fluidizare a informa]ieivizând facilit`]ile create de Minister pentru \nv`]`mântul adresat rromilor

Capitolul 3

45

Page 47: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

[i pentru a se pune la \ndemâna inspectorilor rromi [i a inspectoratelor[colare jude]ene, a ONG-urilor un instrument interactiv rapid de lucru,s-a elaborat, \ncepând din luna octombrie 1999, „Buletinul informativinteractiv privind \nv`]`mântul pentru rromi”, care a fost distribuit pe caleelectronic` \n inspectoratele [colare, la ONG-uri [i activi[tilor rromi din]ar` [i din str`in`tate etc.

8. Elaborarea [i publicarea de instrumente de lucru pentru limba rromani,cum au fost lucr`rile auxiliare [i manualele [colare ap`rute \n parteneriat(Manualul de alfabetizare pe tematic` biblic` „Po but dud”, \n cooperare cuSocietatea Biblic` Interconfesional` din România, autori: Camelia St`nescu[i Gheorghe Sar`u) sau au fost editate de Minister (publicarea, \n 1998, aManualui de comunicare \n limba rromani pentru anul I de studiu, elaborat\n 1997), respectiv Programa destinat` studiului istoriei [i tradi]iilorrromilor (la clasele a VI-a – a VII-a), conceput` de Liviu Cern`ianu \n anul1998, dar aprobat` de Minister abia \n anul 1999.

9. Ac]iuni ale Ministerului derulate cu organiza]ii partenere rrome [i nerromea. Acte normative emise pe baza propunerilor f`cute de parteneri

|n anul 1998, au fost concentrate propunerile venite din partearromilor, a organiza]iilor rromilor [i a Partidei Romilor, cu prilejul unor \ntâlniri(primirea la Ministerul Educa]iei Na]ionale a reprezentan]ilor Asocia]ieiStuden]ilor [i Tinerilor Romi Antirasi[ti, (ASTRA), participarea inspectoruluipentru limba rromani la „Seminarul global” de la Sibiu – ini]iat de RomaniCriss - [i la cel de la Arcu[ – organizat de Partida Romilor, ambele \nseptembrie 1998 [.a.), [i pe baza acestor propuneri Ministerul Educa]ieiNa]ionale a emis dou` ordine de o importan]` deosebit` pentru \nv`]`mântuladresat rromilor la nivel pre[colar, [colar, liceal [i universitar (Ordinele MENnr. 4562/16 sept. 1998 [i nr. 5083/26 noiembrie 1998).b. Colaborarea cu ONG-urile

Dac` \n perioada 1990-1997 Direc]ia General` |nv`]`mânt pentruMinorit`]ile Na]ionale [i Ministerul Educa]iei \n general s-au doveditcircumspecte \n colaborarea cu ONG-urile \n ceea ce prive[te [colarizarearomilor, num`rând doar câ]iva parteneri („Romani Criss”, InstitutulIntercultural Timi[oara, Funda]ia „Wassdas”, Asocia]ia Femeilor }ig`nci dinBanat, Asocia]ia Femeilor Rrome din România, Funda]ia „C`minul Phillip”,{coala „Rut” de pe lâng` Biserica Baptist` „Providen]a”, Partida Romilor,„Caritas” Satu Mare, FSD Bucure[ti, „Rromani Baxt” Paris [.a.), din mai 1998a fost deschis` larg poarta colabor`rii cu organiza]iile neguvernamentale,guvernamentale [i interguvernamentale, demarând noi colabor`ri \n1998/1999, cum au fost: Salva]i Copiii, PER Tg. Mure[, FSD Cluj Napoca –CRCR, DPMN - Guvernul României, {atra - ASTRA (Asocia]ia Studen]ilor [i

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

46

Page 48: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tinerilor Romi Antirasi[ti), GLAR (Grupul de Lucru al Asocia]iilor Romilor),Funda]ia „Phoenix” Bucure[ti, AIDROM Bucure[ti, Romani Union (Germania),MEDE, Ambasadele Fran]ei, Marii Britanii [i Germaniei la Bucure[ti [.a.

III. M~SURI {I DIREC}II STRATEGICE ALE MINISTERULUI EDUCA}IEI {ICERCET~RII DIN PERIOADA 1999 – 2007 PRIVIND |NV~}~MÂNTULPENTRU RROMI {I PREDAREA LIMBII RROMANI

|n perioada de referin]`, au fost structurate [i continuate, de c`treMinisterul Educa]iei [i Cercet`rii [i de partenerii s`i, o serie de m`suri [i direc]iistrategice, concretizate \n programe educa]ionale ce i-au avut ca beneficiari,\n mod direct, pe copiii [i tinerii rromi ori, indirect, pe profesorii lor, rromi [inerromi. Acestea pot fi grupate \n cinci mari sectoare de activitate:

M`suri [i direc]ii strategice proprii (derulate [i finan]ate de MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii)

Ministerul [i-a continuat, \n perioada men]ionat`, programeleeduca]ionale pentru romi ce s-au dovedit eficiente anterior anului 1998 [i aini]iat noi m`suri:• Instituirea, din anul 1999, a posturilor de inspectori pentru [colarizarea

rromilor \n structura inspectoratelor [colare jude]ene avea s`-[idemonstreze utilitatea [i \n continuare. Dac` la \ncheierea numirii acestora(\n 12 octombrie 1999) existau 26 de inspectori rromi [i 16 nerromi, \nmomentul de fa]` (2007), \n cele 42 de jude]e func]ioneaz` 16 inspectorirromi [i 26 nerromi (români, maghiari, un german [i un lipovean), care seocup` de derularea la nivel jude]ean a \nv`]`mântului pentru rromi.

• Alocarea anual` de c`tre Minister de locuri distincte pentru copiii rromiabsolven]i ai clasei a opta, la admiterea \n clasa a IX-a la licee [i [coli dearte [i meserii. Acest program a fost intensificat din anul [colar 2001/2002.|n anul 2002, au fost acordate 1.350 de locuri, \n anul 2003 – 1.998 locuri,iar \n anii [colari 2004/2005 [i 2005/2006 num`rul acestora a crescut laaproximativ 2.500 locuri anual. O parte din aceste locuri a vizat formareade \nv`]`tori rromi \n cadrul unor licee pedagogice.

• Acordarea de c`tre Minister a unor locuri distincte de la bugetul de stattinerilor rromi absolven]i de liceu pentru admiterea lor \n diferite facult`]i[i colegii universitare (programul, demarat timid \n anul univ. 1992/1993- extins din anul univ. 1998/1999 la o cot` de 149 de locuri \n nou`universit`]i - avea s` fie dezvoltat anual (pentru anul universitar 2002/2003s-au acordat 393 locuri distincte, \n anul 2003/2004 - 422 locurirepartizate unui num`r de 39 de universit`]i, iar pentru anii universitari

Capitolul 3

47

Page 49: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

2004/2005 [i 2005/2006 - câte 398 locuri anual). La acestea se adaug`alte 450 de locuri, cu tax`, alocate, \n perioada 2000-2004, pentrupreg`tirea institutorilor rromi - profesori de limba rromani, de c`treUniversitatea din Bucure[ti (Departamentul de \nv`]`mânt deschis ladistan]` CREDIS) \n cadrul programului ini]iat de M. Ed. C., \n anul 2000,\n parteneriat cu Universitatea Bucure[ti [i CEDU 2000+, cu sprijinulfinanciar ulterior [i al altor parteneri (preponderent - Reprezentan]aUNICEF \n România, Programul PHARE al M. Ed. C., OSI Budapesta, CRCRCluj Napoca, Funda]iile Providen]a [i Noroc).

Cursan]ii rromi la CREDIS activeaz`, \n paralel, ca profesori de limbarromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor \n [colile aflate \n comunit`]ilelor de re[edin]`. |n anul universitar 2005/2006, \n cadrul Programului pentru|nv`]`mântul Rural (PIR), au fost admi[i [i 50 de cursan]i rromi, ca bursieri,iar din anul univ. 2005/2006 Programul PHARE al M. Ed. C. a fina]at 38 deburse pentru formarea de \nv`]`tori rromi la UBB Cluj Napoca. Finan]area, \nprezent (anul [colar 2006/2007), de c`tre inspectoratele [colare jude]ene aunui num`r de 420 de catedre de limba [i istoria romilor, pentru profesoriirromi care predau aceste discipline \n [coli. Este de remarcat faptul c` \n anul[colar 2002/2003 un num`r de 15.708 copii rromi (din cei 158.128 elevi rromicare [i-au asumat identitatea rrom` [i frecventau [coala) au ales curiculumuladi]ional rrom, format din 3-4 ore s`pt`mânale/clas` de limba [i literaturarromani – la clasele I – XII –, respectiv, o or` de istoria [i tradi]iile rromilor,prev`zut` la clasele a VI-a [i a VII-a). |n anul [colar 2003/2004, din cei183.176 elevi rromi (de la nivel pre[colar, [colar, gimnazial [i liceal) carefrecventeau [coala [i au men]ionat c` sunt de etnie rrom`, un num`r de20.528 elevi rromi, din 39 jude]e, au studiat limba [i literatura rromani (6.925elevi), respectiv, [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor (3.603 elevi).

|n anul [colar 2004/2005, un num`r de 24.129 elevi rromi din 220.000elevi cu identitate rrom` asumat` au optat pentru studiul limbii rromani(3-4 ore s`pt`mânale de limba [i literatura rromani 19.812 elevi, 4.257 elevi[i/sau istoria [i tradi]iile rromilor, 60 elevi care au studiat \n limba romanitoate disciplinele). |n anul [colar 2005/2006, un num`r de 24.903 elevi din243.008 elevi rromi studiau aceste discipline, iar \n anul [colar 2006/2007,din cei 25.525 elevi romi care studiaz` limba [i istoria rromilor, 14.500 suntdin cl. I – a IV-a (din care 70 \nva]` doar \n limba rromani), 10.250 – la cl. aV-a – a VIII-a, 750 la cl. a IX-a – a XIII-a [i 25 la gr`dini]`), \n 370 de [coli [iliceee din 41 de jude]e, cu un num`r de 420 de profesori (limba [i/sau istoriarromilor nu se predau \nc` \n jude]ul Neam]). |n jude]ele Bra[ov [i Teleormanexist` câte un director de [coal` rrom.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

48

Page 50: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Organizarea anual` de c`tre Minister a unui Concurs na]ional [colar delimba rromani ([apte edi]ii, \ntre anii 2000-2006), \nso]it derecompensarea a 200-250 copii rromi eviden]ia]i la fazele local`,jude]ean` [i na]ional` cu câte un loc \n Tab`ra de limb`, cultur` [i crea]ierrom`, desf`[urat` la mare [i organizat` [i finan]at` de Minister (\ntre1998-2002), respectiv de Autoritatea Na]ional` pentru Tineret – ANTTS –edi]iile din anii 2003 [i 2004, de ANT [i UNICEF \n anul 2005, de PartidaRomilor \n 2006, de Minister [i de Partida Romilor \n anul 2007.

• Revizuirea [i conceperea de programe [colare de limba rromani (pentrucl. I – IV) [i de istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI - a VII-a), cu autori rromi.Elaborarea, \n anii 2003 [i 2004, de noi programe, pentru limba romani(cl. a V-a – a VIII-a, cl. a IX-a [i cl. a X-a) [i \n anul 2006 a Programei delimba [i literatura rromani pentru clasele a XI-a [i a XII-a. S` not`m, deasemenea, reeditarea [i finan]area periodic` a dou` manuale [colare delimba [i literatura rromani de c`tre Minister, \n intervalul 1998-2005, cât[i publicarea de manuale noi (5 titluri \n 2005, 3 titluri \n anul 2006).

• Din septembrie 2003, pentru prima dat` \n \nv`]`mântul românesc, a fost\nfiin]at` o clas` cu predarea integral` \n limba rromani, la {c. nr.12M`guri – Lugoj, jud. Timi[ la ini]iativa dir. Mihai Moldovanu ([i inspectorpentru rromi la ISJ Timi[) [i a \nv`]`toarei rrome Mocanu-Od` Milo[Mihaela (absolvent` a Colegiului CREDIS, promo]ia 2003), cu concursulISJ Timi[ [i al MEdC. |n anii [colari urm`tori, câte o nou` clas` I a trecut la\nv`]`mânt integral \n limba matern` rromani, la aceea[i [coal`. Tot dinanul [colar 2004/2005, pentru prima dat` \n sistemul educa]ional dinRomânia, se trece la experimentarea curiculumului bilingv rromani –român \ntr-o gr`dini]` cu elevi rromi c`ld`rari de la S`rule[ti (jud. C`l`ra[i),la ini]iativa organiza]iei S.A.T.R.A – Astra – Amare Romentza, cu finan]areaUNICEF.

• Guvernul a extins, din sept. 2004, acordarea [i \n sistemul de \nv`]`mântpreprimar a unei gust`ri gratuite tuturor copiilor - rromi [i nerromi,programul demarând, de fapt, din septembrie 2002, \n \nv`]`mântulprimar (\n urma intenselor demersuri \ntreprinse de Ministerul Educa]iei -Direc]ia de |nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor Na]ionale \mpreun` cuorganiza]ii interguvernamentale, guvernamentale ori ale societ`]ii civile,\ndeosebi UNICEF (din 1998) [i organiza]ia „Salva]i Copiii!” (1999), maicu seam` din octombrie 1999, prin numeroase apeluri adresate forurilorguvernamentale cu drept de decizie). Din anul 2007, meniul acordatcopiilor de gr`dini]` [i elevilor din ciclul primar a fost \mbun`t`]it.

Capitolul 3

49

Page 51: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

M`suri [i direc]ii strategice ini]iate de Minister \n context [i cu finan]areeuropean`. Megaprogramul educa]ional PHARE al MECT, adresataccesului la educa]ie al categoriilor dezavantajate, cu accent pe [colarizareacopiilor rromi (\ntre septembrie 2002 - nov. 2007 s-a derulat \n dou` valuri,din ian. 2006 – s-a derulat ca val. III, pân` \n nov. 2007, iar \n perioada2007-2009 cunoa[te o ultim` faz`, ca val IV, astfel:- valul I (PHARE 2001, 8,33 mil. EUR): sept. 2002–2004. Programul s-a

derulat \n 74 [coli [i gr`dini]e cu popula]ie [colar` preponderent rrom`din 10 jude]e (Arad, Bucure[ti – sector 5, Buz`u, C`l`ra[i, Cluj,Dâmbovi]a, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui);

- valul II (PHARE 2003, 11,33 mil. EUR): oct 2004 - martie 2007.Programul a fost extins \n alte 116 unit`]i [colare din 12 jude]e noi (Alba,Bac`u, Br`ila, Covasna, Harghita, Ialomi]a, Ia[i, Maramure[, Mure[,Neam], Sibiu, Vâlcea) [i \n 8 [coli resurs` din 3 jude]e din vechiul program(Arad, Cluj [i Dâmbovi]a).

- valul III (PHARE 2004, 5 mil EUR): 16 ian. 2006 - nov. 2007. Programulcuprinde unit`]i [colare din 20 jude]e noi (Arge[, Bihor, Bistri]a, Boto[ani,Bra[ov, Cara[ Severin, Constan]a, Dolj, Gorj, Ilfov, Mehedin]i, Olt,Prahova, S`laj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timi[, Tulcea, Vrancea) [iunit`]i [colare din 7 jude]e din valul I (Bucure[ti – sector 5, Buz`u, C`l`ra[i,Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui).

- valul IV (PHARE 2005, 9,33 mil. EUR): 2007–2009, doar jude]ele din cele27 jude]e val III care au câ[tigat competi]ia de proiecte (la nivel de ]ar`,doar 5 jude]e nu au fost cooptate \n megaprogram).

Megaprogramul con]ine, \n general, activit`]i educa]ionale \n favoareacopiilor rromi [i a rromilor, a altor categorii de copii defavoriza]i, de tipul:• acordarea, \n perioada sept. 2003-2007, a unui num`r de 55 de burse

tinerilor rromi din comunit`]ile rrome din cele 10 jude]e ale valului I alProgramului \n care exist` [coli cu elevi rromi, pentru a se forma, cainstitutori – limba rromani, la Colegiul de \nv`]`mânt deschis la distan]`CREDIS – Universitatea din Bucure[ti.

Din anul univ. 2006/2007, s-au alocat pentru o astfel de formare alte38 locuri la UBB Cluj Napoca, iar din anul univ. 2007/2008 – alte 20 noilocuri, de asemenea la UBB Cluj Napoca.• \ncadrarea \n \nv`]`mânt a tinerilor rromi din comunit`]ile cu [coli \n

proiect (ca profesori necalifica]i \n curs de calificare) pentru predareacurriculumului adi]ional rrom (limba rromani [i/sau istoria [i tradi]iilerromilor, la nivelul celor 3-4 ore s`pt`mânale);

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

50

Page 52: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• \ncadrarea [i men]inerea mediatorilor [colari rromi forma]i \n diferitelevaluri ale megaprogramului educa]ional PHARE (64 mediatori [colari rromipentru [colile din cele 10 jude]e aflate \n Proiect \n anii 2003-2004, deasemenea, formarea altor 103 mediatori [colari pentru noile nevoi aleProgramului–valul II, \n anii 2005 [i 2006).

Formarea, \n continuare, a altor 280 mediatori [colari rromi pentru[colile din extensiile proiectului.• formarea cadrelor didactice nerrome [i rrome care lucreaz` cu copiii rromi

[i a inspectorilor rromi [i nerromi;• oferirea de cursuri de recuperare [colar` comunit`]ii rrome, pentru copii,

tineri [i adul]i, \n cadrul [colilor din Program (\ndeosebi de alfabetizare[i/sau de completare a claselor primare, respectiv a claselor gimnaziale(dup` caz, componenta fiind \nso]it` [i de profesionalizare, anume, de\nsu[irea unei ocupa]ii sau meserii), prin Programul „A doua [ans`”,adoptat de M. Ed.C. |n oct. 2005, testat \n anul [colar 2005/2006,continuat [i extins \n anii [colari 2006/2007 [i 2007/2008);

• continuarea [i extinderea structurilor de instruire a pre[colarilor rromi carenu au frecventat \nv`]`mântul preprimar \n cadrul unor gr`dini]e estivalepremerg`toare [colii (3–4 s`pt`mâni, \n lunile august–septembrie, \naintede \nceperea clasei I);

• organizarea de „[coli ale mamelor rrome” \n comunit`]ile rrome dinvecin`tatea [colilor din proiect;

• elaborarea de materiale educa]ionale (unele bilingve, \n text român [irrom) pentru pre[colarii [i elevii ciclului primar, dar [i manuale–ghiduripentru cursan]ii [i profesorii din „[ansa a doua”, la limba rromani [i latoate disciplinele studiate;

• asigurarea unei modeste componente de reabilitare spa]iu [colar (p`r]idin [coal`, clase, dependin]e, grupuri sanitare, aduc]iune ap`) [i de dot`ri(mobilier, material didactic, aparatur`, ma[ini-unelte, dup` caz, mijloc detransport elevi [.a.), de cele mai multe ori prin atragerea prim`riilor \nasigurarea de dot`ri complementare [.a.

Capitolul 3

51

Page 53: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

M`suri [i direc]ii strategice ini]iate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii\n cadrul Parteneriatului strategic special cu Reprezentan]a UNICEF \nRomânia

Ministerul a structurat [i continuat \ntre anii 2001-2006 – \n parteneriat[i cu finan]area acordat` de UNICEF – o serie de programe ce au vizat:• Editarea de materiale educa]ionale de limba [i istoria rromilor sau care privesc

[colarizarea copiilor rromi (un dic]ionar român – rrom, casete de pilde [ipovestiri rrome, trei casete de istoria rromilor – \n limbile rromani, român`[i maghiar`, un manual de istoria [i tradi]iile rromilor pentru profesoriicare predau aceast` limb`, un vocabular trilingv ilustrat \n limbile rromani,român` [i maghiar` pentru pre[colarii [i [colarii rromi de clasa I [i pentrueducatoarele [i \nv`]`torii acestora, un manual de alfabetizare \n limbarromani, un volum pe tematic` educa]ional` rrom` ce avea s` marchezetrei ani de la la structurarea parteneriatului dintre M. Ed. C. [i UNICEF \ndomeniul [colariz`rii rromilor, literatur` pentru copii [i tineri (Legile [atrei,Despre \nv`]`tur`), axat` pe legile [i tradi]iile rromilor, un studiu privindparticiparea copiilor rromi la procesul educa]ional, o c`rticic` \n versuri(\n limbile rromani, român` [i maghiar`) destinat` [colarilor rromi de clasaI care nu au frecventat gr`dini]a, un volum cu Repere din istoria rromilor,o carte bilingv` cu m`rturiile de la Bug ale supravie]uitorilor rromi (cudestina]ie [colar`) etc.

• Acordarea de burse pentru tinerii rromi care predau limba rromani \n [coli, \nscopul realiz`rii de c`tre ace[tia – \n paralel cu activitatea lor didactic` din[coli – a studiilor universitare de «institutori – profesori de limba rromani»,prin forma de \nv`]`mânt deschis la distan]` la CREDIS - Universitatea dinBucure[ti. Astfel, pe lâng` bursele acordate de diferi]i sponsori \n perioada2000-2002 (30 de burse oferite de CEDU 2000+, alte 11 burse acordatede OSI Budapesta, 9 burse finan]ate de CRCR Cluj Napoca, 2 burse oferitede Funda]ia baptist` „Providen]a - Rut”, o burs` oferit` de Funda]ia„Noroc” din Tulcea, o burs` acordat` de Organiza]ia „Caritas” din SatuMare etc.), Reprezentan]a UNICEF \n România a preluat din anul 2002 [ifinan]at pân` \n iulie 2005, câte 90-170 de burse, anual, pentru tinerii rromistuden]i la IDD - Departamentul CREDIS al Universit`]ii din Bucure[ti.

• Continuarea form`rii, \n fiecare var`, a câte 45-55 de cursan]i rromi, \n cadrul[colilor de var` de limba [i istoria rromilor, care s` fie ap]i s` predea limba[i istoria rromilor \n \nv`]`mânt (3-4 ore s`pt`mânale/clas` de limba [iliteratura rromani, respectiv, o or` de istoria [i tradi]iile rromilor la claselea VI-a [i a VII-a).

Reprezentan]a UNICEF a finan]at 8 [coli de var` (\n perioada2001-2006), una a fost finan]at` de Guvern (1999), alta de Minister (2000),

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

52

Page 54: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

totalizând peste 500 de tineri rromi care au fost preg`ti]i \n acest scop.UNICEF a finan]at, de asemenea, [i [coala de var` din anul 2007 (edi]ia a XI-a).• Organizarea de c`tre MEdC [i UNICEF a unei Conferin]e na]ionale, \n luna

octombrie 2003, cu finan]area UNICEF, care a marcat [i trei ani decolaborare \ntre acestea \n profilul educa]iei pentru rromi, \n scopul„armoniz`rii” re]elelor educa]ionale locale (re]eaua de inspectori pentrurromi, re]eaua de metodi[ti rromi, re]eaua de BJR-i[ti rromi (exper]ii rromidin structura Prefecturilor), re]eaua de studen]i rromi - \ndeosebi cea astuden]ilor la distan]` care [i predau, \n paralel, \n \nv`]`mânt, curiculumuladi]ional rrom ori sunt educatori ori \nv`]`tori -, re]eaua de mediatori[colari rromi, re]eaua de ONG-uri rrome [i nerrome care sprijin`\nv`]`mântul pentru rromi, re]eaua de voluntari rromi (elevi [i studen]i)care \ntreprind \n familii rrome activit`]i u[oare \n profileduca]ional/alfabetizare/asistare [colar` a elevilor mai mici etc.).

• Continuarea programului ZEP („zone prioritare de educa]ie”– Giurgiu) [ipreluarea de c`tre Minister a rezultatelor acestuia (programele [colarevalidate \n parteneriatul cu Institutul de {tiin]e ale Educa]iei etc.).

• Testarea, \n cadrulul unui program - pilot, a gr`dini]ei „estivale” premerg`toareclasei I, \mpreun` cu Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Reprezentan]aUNICEF (care a asigurat [i finan]area) [i Romani CRISS, \n anul 2001, carea fost acceptat ca structur` de „recuperare la nivel pre[colar” [i preluat \nmegaproiectul educa]ional PHARE al M. Ed. C., dar [i „imitat”, anual, de[coli [i inspectorate. Copiii pre[colari rromi (uneori [i nerromi) care nu aufrecventat \nv`]`mântul preprimar sunt ajuta]i, pe plan local, \n decursul atrei - patru s`pt`mâni premerg`toare clasei I, s` recupereze cuno[tin]elepe care ar fi trebuit s` le posede la terminarea ciclului pre-primar [i s`dobândeasc`/s` exerseze deprinderile necesare la [coal`.

• Demararea, din anul 2004, a „Programului na]ional multianual de formarea cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi (PNMFCDN),la ini]iativa Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii [i a organiza]iei „Salva]iCopiii!”, cu parteneriatul [i sprijinul financiar asigurat preponderent deReprezentan]a UNICEF \n România (anual, 10-12 stagii) [i de BiroulRegional P. E. R. (Proiectul pentru Rela]ii Etnice – SUA, biroul din Tg.Mure[), anual 3 stagii – finan]ate, uneori, \n parteneriat cu DRI(Departamentul pentru Rela]ii Interetnice al Guvernului României). |n acestprogram, câte 450 cadre didactice nerome care predau la clase [i [coli cucel pu]in 25-35 % elevi rromi s-au format \n anii calendaristici 2004 [i2005, beneficiind de o formare compensatorie din perspectiva istorieisociale a rromilor, a specificului cultural rrom, a mentalit`]ilor [i aa[tept`rilor rromilor fa]` de presta]ia [colar` a acestora, de asemenea, din

Capitolul 3

53

Page 55: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

punctul de vedere al comunic`rii \n spa]iul [colar cu elevi [i p`rin]i rromietc. Programul s-a continuat [i \n vara anului 2006, ca un curs-examen,\n scopul preg`tirii [i atest`rii a 150 de formatori na]ionali, rromi [inerromi, \n «rromanipen educa]ional», care, la nivel de jude] (câte2-4/jude]) s` preg`teasc` alte cadre didactice nerrome din perspectivarromanipen-ului cu impact educa]ional.

M`suri [i direc]ii strategice derulate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii\n cadrul colabor`rii permanente cu diferite organiza]ii neguverna-mentale, guvernamentale [i interguvernamentale

Pe lâng` m`surile [i direc]iile strategice concretizate \n programelemen]ionate, derulate de Minister sau \n parteneriat cu UNICEF, Ministerul abeneficiat, din anul 1998 [i pân` \n prezent, de colaborarea cu peste 80 deinstitu]ii guvernamentale, neguvernamentale ori interguvernamentale, ca:CEDU 2000+ (care a dezvoltat \n peste 300 de [coli programe educa]ionalepentru rromi), CRCR Cluj Napoca (care a excelat \n produc]ia de carte \nlimba rromani sau privind rromii, asimilate ca materiale auxiliare [colare, [i \nformarea la nivel local a unora dintre profesorii rromi), Salva]i Copiii, PER –Proiectul pentru Rela]ii Etnice prin Biroul din Târgu - Mure[, Agen]ia deMonitorizare a Presei „Ca]avencu” [i Romani CRISS - \n cadrul programului„Pa[i spre toleran]`”, Partida Romilor, Agen]ia „|mpreun`”, Organiza]ia„Amare Rromentza”, Romani Criss \n mai multe proiecte permanente,Universitatea Bucure[ti - Colegiul CREDIS, OSI Budapesta, Programul PIR [.a.Dintre to]i partenerii, Reprezentan]a UNICEF, Romani Criss, PER Tg. Mure[,CEDU 2000+, CRCR Cluj Napoca [i Institutul Intercultural Timi[oara s-audeta[at prin coeren]` [i sus]inere permanent` (dup` criteriile numeric [ivaloric), mai ales \n programe de formare a resurselor umane locale, rrome [inerrome, de sus]inere a proiectelor [i programelor destinate educa]ieirromilor.

M`suri [i direc]ii strategice ce vizeaz` participarea Ministerului Educa]iei[i Cercet`rii \n cadrul programului est-european „Deceniul de Incluziunea rromilor”, \n perioada 2005-2015

Dac` activit`]ile [i m`surile strategice ini]iate, derulate [i validate cuconsecven]` de Minister, \n perioada 1990-2002, au fost „absorbite” [imultiplicate \n megaproiectul educa]ional PHARE al M. Ed. C. – demarat \nseptembrie 2002 – , \n mod similar, toate activit`]ile educa]ionale pentruromi ce [i-au demonstrat utilitatea [i eficien]a (inclusiv cele din Strategiaguvernamental` privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor - aprobat` prin H.G.430/25 aprilie 2001 [i re\nnoit` prin H.G. 522/19 aprilie 2006) s-au reg`sit,

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

54

Page 56: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

\ntr-o form` extins`, la nivel na]ional, \n planul general de m`suri elaborat \ncontextul Deceniului de Incluziune a romilor, program finan]at par]ial defilantropul George SOROS (\n educa]ie, prin FER – OSI Budapesta), deGuvernul României (la educa]ie, din fondurile bugetare generale acordate M.Ed. C., ori prin \mprumuturi ale Guvernului României de la b`nci finan]atoare)[i de al]i finan]atori.

RezultateSitua]iile statistice din ultimii ani [colari demonstreaz` cre[terea

num`rului de elevi rromi care frecventeaz` [coala [i al celor care au alesstudiul adi]ional de limba [i istoria rromilor. Acest lucru a fost posibil prin:intensificarea studiului limbii materne rromani \n [coli, prin sporirea num`ruluide cadre didactice rrome din [coli, prin proiectele educa]ionale derulate(Programul PHARE [i Programul de formare a cadrelor didactice nerromederulat de M.Ed.C., UNICEF, PER , Salva]i Copiii, Romani CRISS, InstitutulIntercultural Timi[oara), datorit` activit`]ii metodi[tilor pentru [colarizarearromilor, a inspectorilor pentru \nv`]`mântul destinat rromilor, a mediatorilor[colari rromi, prin facilit`]ile ce vizeaz` formarea unei tinere intelectualit`]irrome etc etc), cre[terile statistice fiind gr`itoare \n acest sens.

Capitolul 3

55

Page 57: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te
Page 58: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul 4

57

IV. Rromanipenul – cheie a succesului [colar \n lucrulcu p`rin]ii [i copiii rromi

Autor: Gheorghe Sar`u

Dac` ar fi s` rezum`m \n câteva cuvinte de ce modelul gândit [i exersat\n spa]iul geografic româneasc \n domeniul educa]ional cu rromii a constituit[i constituie un succes ar trebui s` recunoa[tem faptul c` \n anul de rena[terea ini]iativelor educa]ionale pentru rromi – 1998 – abordarea noastr` [i aministerului educa]iei s-a schimbat radical \n configurarea ofertei educa]ionalepentru acest important segment [colar. S-a renun]at, astfel, de la proiectaream`surile educa]ionale destinate rromilor de c`tre speciali[tii ministerialinerromi la creionarea acestora pe baza consult`rilor sincere cu parteneriirromi beneficiari, astfel \ncât, treptat, sloganul „Cu rromii, pentru rromi!” s-adovedit o realitate. Al doilea mare demers tactic a fost acela de a se \nnobilaprincipiul consult`rilor permanente cu rromii cu practica stringent` de a secapta resurse umane rrome \n sistemul educa]ional, respectiv, de a se forma,pentru viitor, o tân`r` intelectualitate rrom`, ce s` constituie, pe de o parte,o garan]ie „emo]ional`” a interven]iilor educa]ionale destinate rromilor, iarpe de alta - s` ofere modele de reu[it` pentru copiii, adolescen]ii [i tineriirromi.

Dac` direc]iile educa]ionale strategice dedicate rromilor s-aureconfigurat f`r` dificultate, de la nivel ministerial, din luna aprilie 1988,captarea noilor resurse umane rrome \n \nv`]`mânt, sensibilizarea cadrelordidactice rrome deja existente \n sistem de a veni \n sprijinul educa]iei rromilor,ori formarea unor noi contingente de educatori, \nv`]`tori [i de profesori,constituirea re]elei de inspectori [colari pentru problemele educa]ionale alerromilor, a mediatorilor [colari [i a metodi[tilor pentru limba, istoria [i [colarizarearromilor aveau s` se structureze din anul 1999, un an ce a \nregistrat multereu[ite din perspectiva \nv`]`mântului pentru rromi.

La nivelul interven]iei punctuale \ns`, \n grupa de gr`dini]`, \n sala declas`, \n munca personalului didactic nerrom cu copiii [i elevii rromi seresim]ea nevoia complet`rii demersului didactic cu informa]ii din intimitatea

a. Context

Page 59: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

cultural` specific rrom`. Asfel, din anul 1999, se con[tientizeaz` necesitateaunor interven]ii de formare continu` adresate cadrelor didactice nerrome dinperspectiva rromanipenului, v`zut ca un corpus de informa]ii specific rromemenite s` completeze cuno[tin]ele din domeniul disciplinelor psiho-pedagogice dobândite de personalul didactic \n formarea ini]ial`.

Ofertele de formare de acest tip au fost propuse direc]iei specializate\n \nv`]`m\ntul pentru minorit`]ile na]ionale din cadrul ministerului de resortde c`tre Organiza]ia „Salva]i copiii”, cu \ncepere din anul 1999, apoi [i dealte organiza]ii ce exersau oferte similare de formare ce aveau ca grup – ]int`personalul didactic nerrom de la grupele [i clasele cu copii rromi, cum aufost: Institutul Intercultural Timi[oara, PER (Proiectul pentru Rela]ii Etnice),Romani Criss. Anual, \ntre 420-450 educatoare, \nv`]`tori, profesori, consilieri[colari, directori [i inspectori au beneficiat de stagii de formare \n rromanipeneduca]ional, cu durata de dou` zile, \ntre 1999-2003.

|n anul 2004, Ministerul Educa]iei preia aceste ini]iative de preg`tireale partenerilor, identific` un partener finan]ator pe perioada mai multor ani[i organizeaz` aceste stagii de formare \n anii 2004, 2005 [i 2006. Ca orafinare a acestui program, \n vara anului 2006 Ministerul [i partenerii s`i(PER, Romani Criss [i Salva]i Copiii) formeaz` o sut` de facilitatori jude]eni [ilocali \n rromanipen educa]ional, \n trei cursuri – examen cu durata a os`pt`mân` fiecare, \n scopul de a se continua formarea \n rândul altor cadredidactice din [colile [i localit`]ile acestora.

Din anul 2007, Ministerul preia \n totalitate, inclusiv financiar, formareacontinu` \n rromanipen educa]ional a personalului didactic nerrom carelucreaz` la grupe [i clase cu copii [i elevi rromi, \n intervalul 2007-2008beneficind de aceast` structur` de formare continu` peste o mie de cadredidactice. Din 2008, o serie de CCD-uri preiau aceast` structur` de preg`tire\n ofertele lor de formare, la nivel jude]ean.

Componentele de formare-standard ale programului au fost [i suntcele imaginate, \n anul 1999, de organiza]ia partener`, Salva]i Copiii, anume,câte patru ore pentru fiecare din urm`toarele componente: tradi]ii rrome,istoria rromilor, comunicare specific` \n spa]iul [colar cu elevii [i p`rin]ii rromi,sistemul educa]ional pentru rromi.

Rromanipenul reprezint` ansamblul de valori fundamentale ale rromilor,din perspectiva tradi]iilor, obiceiurilor, cutumelor/interdic]iilor, supersti]iilor/credin]elor rromilor [.a.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

58

b. Rromanipenul educa]ional

Page 60: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Rromanipenul educa]ional presupune modul \n care principiile de baz`ale rromanipenului sunt \n]elese [i valorizate din perspectiv` educa]ional` dec`tre cadrele didactice nerrome care lucreaz` la grupe de copii [i clase cuelevi rromi.

Cu prilejul \ntâlnirilor noastre cu cadrele didactice nerrome, constat`m\ntreb`ri stereotipe, ce tr`deaz` necunoa[terea elementar` a lumii rrome, dar,lucru bun, dublat` de dorin]a de cunoa[tere, de informare. |ntre acestea,men]ion`m:

Desigur, aceast` list` poate fi extins`, iar experien]a noastr` ademonstrat c`, \n func]ie de grup, de zona de provenien]` a grupului decadre didactice, de gradul de \n]elegere de c`tre acestea a problemelor cucare se confrunt` rromii etc., \ntreb`rile sunt diferite. De la primele \ntreb`ri\ns` ale grupului, se poate „radiografia” tipologia grupului respectiv. Dincazuistica form`rilor pe rromanipen educa]ional, am constatat c` o treime

Capitolul 4

59

c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional

„De ce „rrom” [i nu „]igan”?”, „De ce fetele rrome nu termin` maimult de opt clase?”, „De ce vârsta c`s`toriei a sc`zut la 5-6 ani \nunele comunit`]i rrome?”, „De ce rromii vor s`-i intimideze pe ceilal]i,de ce sunt g`l`gio[i [i fioro[i?”, „De ce rromii sunt prea mândri, preaorgolio[i?”, „Ce s` faci [i ce nu \n comunicarea cu rromii?”, „Cum s`câ[tigi \ncrederea rromilor?”, „De ce România are [i „\mp`rat” [i„rege”?”, „De ce rromii nu-[i asum` identitatea rrom`? ”, „Cum potfi adaptate tradi]iile rrome la sistemul de \nv`]`mânt?”, „Exist`transfer de respect dinspre comunitate rrom` spre cea nerrom`”, „Câtde eficient este staborul/rromani kris-ului?”, „Crearea de locuridistincte nu reprezint`, cumva, o autodiscriminare? Nu reprezint` olezare a valorii?”, „De ce p`rin]ii rromi nu vin la [coal`, când suntchema]i?”, „Ce are [i ce nu are voie s` fac` femeia rrom`?”, „Oricea]i spune, la noi \n gr`dini]`/[coal` nu se fac diferen]e \ntre rromi [iceilal]i”, „De ce se scrie cu doi -rr- cuvântul rrom?”, „Cum s` facempavoazarea \ntr-o gr`dini]`/[coal` cu rromi?”, „Nu ar fi mai bine carromii s` fie segrega]i, avându-se \n vedere diferen]ele de statut social[i de igien`? Nu ar evolua mai bine a[a?”, „Ajut` modelele rrome \ncomunit`]i?”, „De ce rromii, când te roag` ceva, invoc` unele lucruriru[inoase, necuviincioase?” etc etc etc.

Page 61: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

dintre cursan]i ce iau parte la aceste cursuri „\[i certific`, \[i confirm`”demersul didactic \n munca lor cu elevii [i copiii rromi, o a doua treime –„\nva]`” c` exist` doi parteneri [i c` \n decizii [i emiterea de judec`]i [i acuzetrebuie luate \n calcul ambele p`r]i, fiecare cu partea sa de adev`r [i vin`, [i,\n sfâr[it, a treia treime este constituit` din cadre didactice pentru careargumentele \n favoarea inform`rii, cunoa[terii, \n]elegerii [i ap`r`rii celuilaltsunt insuficiente [i, de cele mai multe ori, sunt necesare - \n cazul celor dinurm` – de mai multe interven]ii de formare, pentru a se produce progresede elementar` \n]elegere uman`.

O astfel de experien]` de negare a tuturor argumentelor pozitive,constructive, am constatat, \n anul 2007, la un curs de formare, la Oradea, lasediul Funda]iei Ruhama, unde, cu prilejul unei \ntâlniri cu cadre didacticenerrome de la grupe [i clase cu copii [i elevi rromi din jude]ul Bihor, dou`profesoare au acuzat lipsa de receptivitate din partea rromilor la oferteleeduca]ionale, ineficien]a investi]iei de capital de energie [i de \ncredere \nrromi.

Cu acel prilej, am imaginat [i prezentat Diagrama de mai jos, prin caream demonstrat viabilitatea investi]iilor de orice tip \n comunit`]ile de rromi,ce se afl` \ntr-un raport invers propor]ional investi]ie – profit din perspectivafactorului timp.

Diagrama Sar`u, 2007

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

60

d. Pân` când s` investim „degeaba” \n rromi?

NOI

VOI

INVESTI}IE

P ROF I T

Factorul Timp

Page 62: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cu alte cuvinte, ceea ce auzim, adesea, legat de aparenta „ineficien]`a investi]iilor, a \ncrederii \n rromi”, ar trebui v`zut` prin prisma graficului demai sus, când, dup` o perioad` de investi]ie, profitul devine, progresiv, vizibil,astfel \ncât, odat` cu consumarea factorului Timp, se \nregistreaz` o satura]iebenefic`, un „refuz” normal de absorb]ie a investi]iilor, secondat de o cre[tereinvers propor]ional` a profitului. A[adar, cu trecerea timpului, comunit`]ilede rromi, inclusiv cea [colar`, \[i vor gestiona singure - mai cu seam` dup`atragerea resurselor umane rrome corespunz`toare \n acest proces -problemele, dificult`]ile, aspira]iile.

Foarte multe lucruri. Dar, oricât de multe v-am spune noi, cele maimulte le ve]i putea afla printr-o activitate sincer` de informare de la... mamelerrome!

Prezent`m, mai jos, unele aspecte ce ]in de intimitatea cultural` rrom`,\nv`]ate din propriile gre[eli. {i sunt multe!

Pornind de la cele patru concepte de baz` ale rromanipenului(phralipen-ul „sentimentul de fr`]ie”, patîv „cinste, respect, onoare”, dihotomiauÂipen „puritate, cur`]enie sufleteasc` [i trupeasc`”/maxrime „impur, spurcat”[i baxt „noroc” – dac` ai noroc ai tot, adic` [i s`n`tate etc.), este util s`cunoa[tem [i alte lucruri, ca de pild`:

Pur – impur - Partea de la brâu \n jos este considerat` maxrime „spurcat`, impur`”, iar

cea de la brâu \n sus este uÂi „curat`, pur`”.- Sp`latul rufelor se face \n vase diferite pentru rufele ce \mbrac` trupul de

la brâu \n sus, respectiv, sunt folosite alte vase pentru cele utilizate de labrâu \n jos.

- Rufele femeie[ti sunt sp`late separat de cele ale b`rbatului ori ale copiilor.- Nu se construie[te toalet` \n cas`, fiind considerat` impur`.- |n vizit`, nu se st` pe pledurile ori cer[afurile de pe pat, se evit` a[ezatul

pe pat, pentru a nu se considera c` vor fi spurcate de hainele de c`l`torie.- Femeile poart` obligatoriu o fust`, pân` peste genunchi, [i o bluz`,

delimitându-se, astfel, cele dou` p`r]i, cea pur` (acoperit` de bluz`) [i ceaimpur` (acoperit` de fust`).

Capitolul 4

61

e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatearrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii,

obiceiuri, tabuuri etc.)?

Page 63: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- B`rba]ii nu se spal` pe fa]` din acela[i lighean cu femeile. Ei au alt lighean,alt prosop, alt s`pun etc.

- De prosopul bunicului nu se atinge nimeni.- Genunchii sunt considera]i impuri, de aceea pân` [i b`rba]ii rromi

moderni, care respect` rromanipen-ul, atunci când poart` pantaloni scur]i,au grij` ca ace[tia s` fie destul de lungi, \ncât s` acopere genunchii.

- Cine merge \n curte, indiferent pentru ce motiv, la \ntoarcerea sa \nproximitatea casei, unde este comunitatea rrom`, se spal` demonstrativpe mâini, pentru a nu fi b`nuit de impuritate, c` ar fi fost la toalet`.

- Dac` la o mas` sunt mai multe persoane a[ezate [i nu to]i au terminat demâncat, o eventual` persoan`, vizitator b`rbat, care intr` \n \nc`pere, vada mâna cu partea b`rb`teasc`, \n mod diferen]iat, cu b`rba]ii care auterminat de servit masa va bate palma \n mod normal, iar cu cei care \nc`servesc masa \ntinde mâna sub form` de pumn. Aceasta, pentru a sespulbera orice b`nuial` c` vizitatorul nu ar fi curat pe mâini.

- La o mas` comun`, nu se va servi, de pild`, dintr-o farfurioar` comun`sare, mu[tar etc., decât de la bun \nceput. O trecere ulterioar` cu unaliment de c`tre o persoan` prin con]inutul acestora se consider` ospurcare a acestuia (nu po]i \nmuia, \n repetate rânduri, micii, de pild`, \nfarfurioara comun` cu mu[tar).

- Rug`min]ile fierbin]i formulate de rromi invoc` p`r]i ale corpului de subbrâu, dejec]ii, secre]ii etc., \n formule ce debuteaz` stereotip prin formula„Mânca-]i-a[...” (fundul, testicole etc.). Adic`, persoana \n cauz` estedipus` s` se [i „spurce”, numai spre i se satisface rug`mintea. A[adar,formulele nu trebuie privite ca o lips` de respect, ci dimpotriv`!

De observat c` multe dintre practicile ce explic` raportarea fa]` deconceptele pur – impur \[i au originea, de fapt, \n nomadismul rromilor:- „Str`inul”, „cel`lalt”, „gajeul” sunt denumi]i \n rromani prin „goro”,

„gageo”, „das”. Str`inul nu este prielnic comunit`]ii, din start nu este opersoan` ce merit` \ncredere.

- Nu se mai m`nânc` dintr-un vas cu mâncare care a fost l`sat pe p`mânt.De aici, se merge pân` acolo \ncât nici dintr-o sticl` cu un lichid, sigilat`,cump`rat` din comer], dac` a fost a[ezat` pe jos nu se bea din ea!

- Mâncarea neconsumat` la mas` nu se mai opre[te pentru alte meseviitoare, ea fiind aruncat` ori dat` animalelor, p`s`rilor etc.

- |n locuri publice, rromii nu beau din pahare (berea, de pild`), ci din sticle.- De regul`, nu se [terg vasele de buc`t`rie, sunt l`sate s` se usuce la soare

sau de la sine. Dac` sunt deja sp`late, ele se [terg, \n fa]a musafirilor, cu

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

62

Page 64: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

prosoape curate sau cu hârtie, ostentativ, pentru a se demonstraneimpurificarea/nespurcarea acestora.

- Femeile nomade poart` mai multe rochii pe dedesubt, explica]ia fiindcondi]iile de nomadism, când, pentru a fi transportate cât mai multelucruri, se utilizau toate posibilit`]ile. De aceea, [i mâncarea era consumat`pe cât posibil \n totalitate, iar ce r`mânea se arunca.

B`rba]ii nu au voie:- S` se \nf`]i[eaz` f`r` hain` \n fa]a b`trânilor sau dac` nu sunt \mbr`ca]i

\ntr-un pulover. Nu au voie s` apar` nici cu capul descoperit. Acest lucrule este permis \ns` fl`c`ilor.

- S` discute probleme delicate \n prezen]a femeilor, ci doar \n sfatulb`rba]ilor.

Femeile nu au voie:- s` salute un b`rbat rrom sau nerrom, dintr-o \nc`pere, chiar dac` le este

musafir. R`spund la salut, dar nu cu privirea spre acesta. La \ntâlnirea cuun b`rbat, femeia se opre[te cam la cincizeci de centrimetri de acesta, nusalt` capul, dar salut` ea prima;

- s` dea mâna cu un b`rbat;- s` se s`rute cu un b`rbat cunoscut sau necunoscut;- s` mearg` al`turi de b`rbat ori \naintea acestuia. De regul`, ele p`[esc cu

trei pa[i mai \n urm`;- s` intre \ntr-o \nc`pere, o institu]ie etc. \naintea b`rbatului;- s` spun` „so]ul meu”, ci „omul meu”. La fel [i b`rba]ii spun: „femeia mea”

[i nu „so]ia mea”;- s` treac` prin fa]a unui cal, a boilor etc., chiar dac` acestea sunt animalele

unui nerrom; - s` treac` peste un vas cu ap` (un lighean, un cazan, o crati]` etc.), nici

m`car peste apa de ploaie colectat` \ntr-un vas;- s` lepede acoper`mântul de pe cap. Dac`, la c`ld`rari, o femeie (nevast`)

\[i d` jos baticul, b`rbatul o poate chema \n judecata tradi]ional`, \n kris;De asemenea:

- Dac` familia are musafiri, femeile vin [i servesc asisten]a (cu mâncare,cafea etc.) [i pleac`, nu r`mân la discu]ii;

- La petreceri, la ceremonii de familie, la festivit`]i, femeile stau separat deb`rba]i, dar nu cu spatele la b`rba]i, ci cu fa]a spre ace[tia;

Capitolul 4

63

Page 65: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- La serb`ri de familie, ale comunit`]ii rrome tradi]ionale etc., femeiledanseaz` cu femei, iar b`rba]ii cu b`rba]i;

- La ceremonii, femeile \i servesc la mas` mai \ntâi pe b`rba]ii din celelalte\nc`peri [i numai dup` aceea se a[eaz` [i ele, \n \nc`perile destinatefemeilor, ca s` serveasc` masa;

- Femeile \n vârst` dau indica]ii celor tinere ori viitoarelor mirese;- Femeile \n vârst` (ce sunt c`s`torite ori v`duve, dar respectabile) au

dreptul s` „spurce” o judecat` nedreapt` f`cut` de kris – stabor, prinridicarea fustei;

- La l`utari, femeia nu lucreaz`, iar ca respect fa]` de b`rbatul ei l`utar \ipoart`, ostentativ, haina, ca respect \n ochii comunit`]ii;

- Femeile se ocup` de tot ceea ce ]ine de cas`, inclusiv de educa]ia copiilor,iar b`rbatul este responsabil cu rela]iile familiei, cu asigurarea bun`st`riimateriale;

- Femeile lehuze nu au voie, timp de [ase s`pt`mâni de la na[tere, s`mearg` la fântân` [i s` aduc` ap`, fiind considerate spurcate. La fel, elenu au voie s` ating` clan]a u[ii, decât \nf`[ând mâna \ntr-un [or], \ntr-obucat` de pânz` etc.

Valori, concep]ii despre via]`, atitudini de rela]ionare cu ceilal]i etc:- Familia este foarte important`;- Sentimentul de solidaritate la nivelul familiei restrânse [i extinse este

extraordinar de intens. Un bolnav internat \n spital va fi acompaniat [i„vegheat” de toate rudele;

- Sentimentul de „fr`]ie” \n cadrul neamului de rromi;- Respectul fa]` de „om”, \n general, f`r` a se raporta la etnie. „Avea [i omul

acolo...”;- Sentimentul drept`]ii, al \ndrept`]irii celor lovi]i, judeca]i ori acuza]i pe

nedrept, sentiment de mil` [i compasiune reale;- Sentiment de recuno[tin]` fa]` de cei care se poart` uman cu ei, care le

sunt empatici;- Credin]a c` o [ans` se mai poate repeta („timpul circular”);- |ntre „baxt” (noroc) [i „sastipen” (s`n`tate) mai important este norocul

(baxt); - Respectul, cinstea, onoarea (toate reunite \n cuvântul rrom patîv) sunt

primordiale \ntre rromi;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

64

Page 66: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- |n timp ce la alte popoare func]ioneaz` dihotomia „A[a este bine s` faci!” –„Nu este bine s` faci a[a!”, la rromi func]ioneaz` \ndemnul „Este ru[ine”(Si la‡).

- La unii rromi, cer[itul este firesc, chiar dac` au cele trebuincioase. „Eu suntc`ld`rar [i trebuie s` plec cu ceva câ[tigat”. O copil` urs`reas` era pus`de bunic` s` cer[easc` coliv` la cimitir, chiar dac` nu aveau lipsurimateriale;

- „{iretenia” este de cele mai multe ori un exerci]iu de iste]ime, nu denecesitate;

- Conceptele de „pur – impur” se reg`sesc [i \n rela]ia cu ceilal]i. Folclorulrrom conserv` astfel de mostre: Rroma/Gajei = ceilal]i din alte neamuri;Rrom rromesa, gageo gagesa „Rrom cu rrom, gajeu cu gajeu”, O rrom halbakro, o gageo hal balo „Rromul m`nânc` miel, gajeul – porc”, Sostar temeres tu, phrala? Te merel o gageo! „De ce s` mori tu, frate? S` moar`gajeul!”);

- {i \ntre neamurile de rromi func]ioneaz` stereotipuri. De pild`, ungeamba[ de cai spune c`: „Dac` dai mâna cu un c`ld`rar, te-ai \ndatoratacestuia!”;

- Respectul este la nivel de neam, iar \n cadrul neamului – la nivel de rang.Dac` un c`ld`rar este \nv`]`tor, dar este s`rac, el nu va fi acceptat dep`rin]ii c`ld`rari ca s` predea copiilor lor. Se cunoa[te, de pild`, o situa]iecând, \ntr-o comunitate de c`ld`rari, a fost acceptat` ca profesoar` delimba rromani o profesoar` urs`reas`, dintr-o alt` localitate, \n locul unuiprofesor c`ld`rar, din acest motiv;

- La l`utari, de pild`, instrumentul cu care ace[tia \[i câ[tig` existen]a este]inut \ntr-un loc inaccesibil familiei (ag`]at, a[ezat pe un dulap etc.),pentru ca s` nu se alunge norocul la cântat, \n meserie, al celui care cânt`la el;

- De s`rb`tori sau pentru un eveniment important, dac` rromii nu \[icump`r` haine noi, atunci este obligatoriu ca m`car pantofii s` fie noi;

- Aurul are valoare de reprezentare (el este mo[tenit [i transmis de la mam`la fiic`, de la soacr` la nor`) [i nu este vândut pentru existen]a diurn`,decât \n foarte rari situa]ii ce ]in de necazuri foarte mari (boal`,r`scump`rarea libert`]ii etc.). Constituie, a[adar, o mare jignire s`\ndemn`m pe cineva s`-[i vând` aurul pentru a-[i acoperi nevoilemateriale;

- Coloristica iubit` de rromi: ro[u, galben, albastru, verde, portocaliu. Serefuz` negrul. De pild`, la o expozi]ie, singurele pliante, \n negru, caref`ceau referire la holocaust, nu au fost consultate [i nici luate de rromi.

Capitolul 4

65

Page 67: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Supersti]ii - Banii g`si]i sunt neap`rat arunca]i, existând supersti]ia c` sunt obiectul

unor farmece;- Ie[itul iepurelui \n drum aduce ghinion. Oamenii se \ntorc din drum. Dac`

un iepure taie calea unei ma[ini nou cump`rate, aceasta este neap`ratvândut`. De multe ori, gajeii, cunoscând puterea acestei supersi]ii la rromi,\[i aga]` la volanul ma[inii o bucat` din blana iepurelui, pentru a alungacel pu]in r`uf`c`torii presupu[i a fi, stereotip, din start, rromi;

- Dac` un rrom se jur` strâmb, va merge automat la preot ca s` fie dezlegatpentru jur`mânt fals f`cut.

Limba rromani – p`str`toare a elementelor de istorie [i rromanipenLimba a fost cea care a elucidat originea indian` a rromilor [i drumul

parcurs de ace[tia din India spre Europa, cât [i alte valoroase chei din istoriarromilor, \n condi]iile [tiute, de inexisten]` a documentelor istorice.

Tot limba rromani ofer` \n continuare dovezi privind fondul vechi lexicalindian al acesteia. De exemplu, se [tie c` \n limba rromani exist` un cuvântpentru iarn` (ivend) [i un altul pentru var` (milaj), dar pentru prim`var` [itoamn` se \nregistreaz` mai multe elemente lexicale. |ntrebarea ce s-ar punear fi din ce motiv? R`spunsul este c` proto-rromii au mo[tenit din India doarreprezent`rile pentru cele dou` anotimpuri de acolo, „ploios” (iarna) [i„secetos” (vara). Confrunta]i, ulterior, cu alte realit`]i climaterice – prim`var`[i toamn` – ace[tia au inventat o serie de cuvinte, ca, de pild`, pentruprim`var`: o pashmilaj („aproape de var` sau jum`tate de var`”), o jekhtomilaj(„prim`vara”, calchiindu-se modelul latin), o ternomilaj („vara tân`r`”), oanglomilaj „vara dintâi”, „\naintea verii”), respectiv, pentru toamn`: o dur`rdomilaj, o durmilaj („vara plecat`, \ndep`rtat`”), o angloivend „iarna dintâi”,„\naintea iernii”) sau \mprumuturi din alte limbi, ca: tamna, gizin etc.

Pe de alt` parte, datorit` tabuurilor, unele cuvinte ce ]in de actulna[terii au disp`rut ori [i-au restrâns sfera de utilizare. Este interzis, deexemplu, s` se rosteasc` verbul „bianel” (a na[te), nici chiar \n situa]iilecunoscute de toat` lumea. Dac`, spre exemplu, o femeie rrom` este luat` cusalvarea la maternitate, iar so]ul acesteia este \ntrebat de un alt b`rbat, desprece s-a \ntâmplat (de[i, uneori, [tie foarte bine despre ce este vorba), so]ul \iva r`spunde c` so]ia lui „nasvalili” („s-a \mboln`vit”). Nerostirea verbului„bianel” a dus, ast`zi, la necunoa[terea lui ori la utilizarea acestuia pe scar`restrâns`, fiind folosit doar pentru animale („a f`ta”) sau p`s`ri („a oua”).

Dar limba descifreaz` [i aspecte relativ recente din istoria rromilor. Depild`, formula de salut „Saste-veste?” („S`n`to[i – voio[i?”) - cu variantele

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

66

Page 68: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

„Sasto-vesto?” („S`n`tos – voios?”), „Sasti – vesti?” („S`n`toas` – voioas`?”)- \[i are originea, \n viziunea noastr`, \n perioada de dup` dezrobirea rromilor,când grupurile de rromi dezrobite, atunci când se \ntâlneau se \ntrebau„Saste-veste?”, adic` „Sunte]i \ntregi, cu to]ii – Sunte]i liberi?”, c`ci sensurilede baz` ale celor dou` cuvinte sunt, pentru sast/o, -e „\ntreg”, iar pentru vest-o, -e „liber”. Ulterior, ace[ti doi termeni au c`p`tat [i sensurile de „s`n`tos”(pentru sasto), respectiv de „voios” (pentru vesto). Cu alte cuvinte, dac` omuleste sasto „\ntreg”, poate fi [i „s`n`tos”, iar dac` este vesto „liber”, atunci elpoate fi [i „vesel”, ca \n formula de salut practicat` ast`zi, ce conserv` doarsensurile evoluate („s`n`to[i-voio[i”) [i nu pe cele de baz` („\ntregi [i liberi”).

Dar \n [coal`, ce s` facem [i ce nu?- |n niciun caz, copilul rrom nu trebuie ofensat, lovit, jignit, c`ci de a doua

zi p`rin]ii nu \l vor mai l`sa la gr`dini]` sau la [coal`.- Nu este voie s` \ntrebi un copil rrom dac` a mâncat sau ce a mâncat.

P`rin]ii nu \l vor mai l`sa la [coal`. Chiar [i la vârste mai mari, la studen]i,\ntr-o situa]ie, de exemplu, când studentul care nu se sim]ea bine a fost\ntrebat de profesor dac` a mâncat ceva sau dac` a b`ut sau nu ap`,lezarea prin aceste \ntreb`ri a fost \ntr-atât de mare, \ncât studentul ap`r`sit facultatea, iar explica]ia a dat-o profesorului dup` mai mul]i ani.

- O situa]ie similar`, tot la vârsta studen]iei, s-a produs când un studentavea de parcurs, la limba rromani, un text despre „Capra cu trei iezi”. |nacel moment s-a deschis o frustrare din copil`rie, cu care se confrunt`copiii rromi, când, \n batjocur`, sunt \ntreba]i de gajei, cu ostenta]ie - caprob` a cunoa[terii limbii române - dac` [tiu sau nu aceast` poveste.

- Manifesta]i r`bdare fa]` de \ntârzierea dovedit` de unii copii rromi \n a v`r`spunde la \ntreb`ri, c`ci, de multe ori, ace[tia au nevoie de un oarecaretimp pentru a-[i traduce \n minte cerin]a, \n limba matern`, [i pentru apreg`ti un r`spuns \n cealalt` limb`.

- Barierele lingvistice frâneaz`, de cele mai multe ori, participarea copiilorla procesul didactic. Un copil rrom a vrut s` spun` ce vede \n imagine, lalitera -i- (era un iepure) [i a spus, \n rromani, „shoshoi”, iar \nv`]`toareal-a apostrofat, spunându-i: „Taci, c` acolo nu este „[o[on”, \nc` nu amf`cut litera „[”! O minim` informare asupra lexicului limbii rromani va scutieducatoarea ori \nv`]`toarea de astfel de situa]ii caraghioase [i dedemersuri nepotrivite din perspectiv` didactic`.

- Evita]i s` mângâia]i pe cre[tet un copil rrom, folosi]i vocea pentru a[a ceva,c`ci, \n unele comunit`]i, se consider` c` a]i vrut s`-i „fura]i” noroculcopilului!

Capitolul 4

67

Page 69: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- Nu a[tepta]i ca familia s` \i poat` ajuta prea mult acas` la lec]ii, pentruc`, uneori, [i \n situa]iile \n care familia dore[te s` fac` acest lucru, nivelulde cunoa[tere de c`tre p`rin]i a limbii de lucru din [coal` este destul desc`zut, pentru a putea face fa]` cerin]elor. O situa]ie similar` a fostrelatat`, de exemplu, de c`tre doamna Miranda Voulasranta din Finlanda,care, mergând la [coal` \n clasa \ntâi, [i-a dat seama c` nivelul s`u decunoa[tere a limbii finlandeze era extrem de coborât, redus la situa]iicotidine, limitate, de[i p`rin]ii s`i, rromi, au vorbit acas` finlandez`, pentrua nu avea probleme de \n]elegere la [coal`, unde, de fapt, a \ntâlnit un altregistru al limbii finlandeze.

- Nu a[tepta]i ca doar familia s`-i \nve]e pe unii copii „s` fie cura]i, s` sespele”! O \nv`]`toare - care a fost \ntrebat` de un inspector despre caredumneaei nu [tia c` este rrom, de ce ]ine, \n plin` iarn`, ferestreledeschise, fiind \n sala de clas` extrem de frig – a spus: „Put, domnuleinspector, ]iganii `[tia, de nu mai pot respira aici!”. Sfatul dat deinspectorul rrom a fost ca s` procedeze a[a cum \nv`]`toarea lui a f`cut,pe vremuri, cu elevii clasei \n care el \nv`]a, adic` le-a ar`tat cum trebuie„s` ne sp`lam”, care sunt „s`punelul”, „prosopelul”, „lighenu[ul” [i cum„s` ne \ntrecem”, acas`, \ntre fra]i, care s` fie primul la sp`lat! |nv`]`toareaa recunoscut faptul c` nu a procedat \nc` a[a cu elevii s`i. Culegem,uneori, ce sem`n`m!

- Exploata]i dorin]a unor copiii rromi de fi valoriza]i, de a fi „observa]i”,profita]i de voluntarismul acestora pentru unele \ns`rcin`ri, de a r`spundede unele activit`]i, oferindu-le \ncredere, l`udându-i pentru faptele lorbune [i pentru realizarea sarcinilor \ncredin]ate.

- Nu v` sim]i]i jigni]i/jignite ca educatori/educatoare, \nv`]`tori, profesorietc. dac` un copil v` va numi tanti sau nene, c`ci aici avem de-a face cu untransfer de respect comunitar, unde persoanele \n vârst` sunt consideratebibi „m`tu[`” [i kak „unchi” ori mami „bunic`” sau papos „bunic”! A sevedea c` [i la alte etnii, de ex., la maghiari, se practic` la gr`dini]` [i laclasele mici ca elevii s` spun` „néni” - tanti - [i „bácsi” – nenea.

- Pentru radiografierea identit`]ii etnice a copiilor, nu \i \ntreba]i pe ei,discuta]i cu mamele, cu p`rin]ii, \n mod individual, explica]i-le contextulnou de asumare deschis` a identit`]ii, a m`surilor pentru cre[terea stimeide sine, a necesit`]ii deconstruirii stigmei de sine etc.

Desigur, acestea sunt doar câteva „chei” oferite de noi. Dumneavoastr`cunoa[te]i [i pute]i cunoa[te [i mai multe \n munca de zi cu zi cu copiii rromi[i cu familiile acestora.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

68

Page 70: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Ne referim aici doar la educatori, c`ci ei sunt primii care au primulcontact cu familiile rrome.

|n lucrarea „Vasile Ionescu,Gheorghe Sar`u, Filip Stanciu 2004,Ghid de practici pozitive pentru educa]iacopiilor rromi (Centrul romilor pentruInterven]ie Social` [i Studii – RomaniCRISS, Bucure[ti: Artprint, 112 p.;contribu]ia autorilor: Vasile Ionescu:cap. II, Gheorghe Sar`u: cap. III, IV [i V,Filip Stanciu: cap. I, III), ap`rut` \ntr-unproiect comun cu Agen]ia pentruMonitorizarea Presei „Ca]avencu” [iMECT, la pa[ii de urmat de c`treeducatoare [i educatori \n activitateaacestora diurn` cu pre[colarii rromi [icu p`rin]ii acestora, prezentam, lap. 80-87, mai multe modalit`]i de lucrucu pre[colarii rromi [i cu p`rin]iiacestora (\n Anexa 11), care v` pot fide ajutor \n activitatea de mediator[colar [i de cadru didactic, la clasele saugrupele cu copii rromi.

Capitolul 4

69

f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [ip`rin]ii rromi?

Page 71: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te
Page 72: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul 5

71

V. Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale

Autor: Gheorghe Sar`u

*Limba rromani – limb` indo-european`, din ramura indo-iranian`,grupul «indic», «sanscritic», \ncadrat` de mai mul]i cercet`tori \n subgrupulindic de Nord – Vest/Nord, al`turi de idiomurile panjabi de Vest (= lahnda),panjabi (de Est), sindhi, dup` al]i autori - al`turi de kashmiri, nepali (= paharide Est) sau chiar \n contextul limbilor din subgrupul indic dard(ic) ori dinsubgrupul indic „pahari” (ramifica]iile „pahari de Vest“ [i cea „central`”).Dup`num`rul de vorbitori, limba rromani este una din principalele 27 limbi neo-indo-ariene (denumite [i: „indice moderne”, „neo-indice”, „indo-arienemoderne”). |mpreun` cu alte trei limbi - singhalez`, kohistani [i maldivian` –limba rromani se afl` \n situa]ia aparte de a nu mai fi vorbit` ast`zi pe teritoriulsubcontinentului indian, ci \n afara lui. Limba rromani se caracterizat` prinfondul s`u lexical de baz` mo[tenit din limbile indo-ariene vechi [i prinapropierea ei tipologic` de limbile indo-ariene medii [i noi. Ea se prezint` subforma unui num`r de dialecte ce se deosebesc \ntre ele nu atât prin structuragramatical` (care, prin natura ei conservatoare [i pu]in penetrabil`, s-a p`strataproape intact` \n toate dialectele rrome!), ci prin nuan]`rile sesizate la nivelulcomponentelor lexicale.

Este de remarcat [i faptul c`, prin izolarea sa timpurie de limbile indienemedii [i de cele neo-indiene, la \nceputul sau la mijlocul mil. I d.H., limbarromani are un pronun]at caracter sintetic, spre deosebire de celelalte limbiindiene moderne caracterizate printr-un analitism pregnant.

|ntre 40-65% dintre rromii lumii vorbesc \nc` limba rromani. |nRomânia, conform unei statistici a Ministerului \nv`]`mântului din anul 1991,62,7% dintre elevii rromi care frecventau [coala \n acel moment vorbeaulimba rromani.

*Num`rul rromilor: Nu este cunoscut cu exactitate. |n Europa, potrivitaprecierilor f`cute de rromi, ar exista \ntre 7 - 9 milioane, din care 80% tr`iesc\n ]`rile fost comuniste [i \n Turcia. Dac` se ia \n calcul opinia c` \n Turcia ar

a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim?

-

--- -- -

- -

- - -

- - - - -

Page 73: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

exista \ntre 3-5 milioane rromi, atunci ar fi credibil` estimarea c` \n Europa artr`i cca. 10-14 mil. rromi. Dar, [i \n cazul \n care am ignora aceast` opinie,ad`ugând la cele 7-9 milioane de rromi europeni [i num`rul rromilor dinAmerica (America Latin`, SUA, Canada), din nordul Africii, din Asia [i Australia,atunci num`rul rromilor ar fi cel vehiculat de cei mai optimi[ti cercet`tori,care vorbesc de existen]a a 12-15 milioane de rromi \n \ntreaga lume.

*Mai exist` rromi \n India de azi? Categoric, nu ! Odat` cu exodul«proto-romilor» din India, la \nceputul mil. al II-lea d. H., nu se mai poatevorbi de existen]a \n continuare a unui idiom care s` fi p`strat intactetr`s`turile limbii vechi vorbite la vremea aceea de partea de popula]ie indian`r`mas` \n matca indian` [i nici de «proto-romi» - popula]ia indian` rupt` decontextul lingvistic [i geografic indian. Oricât ar fi de tenta]i c`l`torii de azi\n India s` constate «izbitoare» asem`n`ri dintre anumite grupuri indiene [irromii cunoscu]i de ei \n afara Indiei ori o a[a-zis` incredibil` «identitate»lexical`, lucrurile sunt clare: purt`torii unei aceleia[i limbi care pleac`dintr-un spa]iu geografic [i lingvistic \[i \mbog`]esc/altereaz` limba, iar ceilal]ivorbitori ai aceleia[i limbi – r`ma[i \n spa]iul geo-lingvistic de ba[tin` - \[i vor\mbog`]i/altera limba prin contactele cu vorbitorii altor limbi [i \n urma unorevolu]ii lingvistice fire[ti.

*Câte dialecte rrome exist` \n lume? Exist` trei mari straturi dialectalede evolu]ie, S I, care reune[te, \n general, dialectele vechi rrome din Balcani- sudul Dun`rii (Turcia, Grecia, Albania, Bulgaria dar [i dialectele „carpatic”,„spoitoresc” [i „urs`resc” de la noi, dialectul „carpatic” din Cehia [i Slovacia,rromii din Abruzzi, cei din Finlanda [i dialectele sinto-manush, unele dialectedin ex-Iugoslavia), S II (dialectele vorbite de rromii cergari – din Muntenegru,Bosnia, nordul Albaniei – de rromii gurbe]i din Serbia, de rromii geamba[idin Macedonia, România etc., de rromii ficiri [i filipigii din Grecia etc. [i S III(reprezentat de dialectul rromilor c`ld`rari – cei mai \ntâlni]i \n lume -, dedialectul rromilor lovari (Ungaria, Scandinavia, SUA etc.). Rromii din Spania[i Anglia au pierdut limba.

*Câte dialecte rrome se vorbesc \n România? Patru dialecte, trei dinele – urs`resc, spoitoresc [i carpatic – sunt \ncadrate Stratului I de evolu]ie,iar dialectul c`ld`r`resc – Stratului III de evolu]ie. Toate, având o structur`morfologic` identic`, permit comprehensiunea, singurele diferen]ene\nsemnate se remarc` la nivelul alter`rilor fonetice [i la cel lexical (prin\mprumuturi lexicale din limbi locale de contact, care, oricum, sunt surclasatede cele din lexicul interna]ional, modern).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

72

Page 74: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Exodul proto-rromilor din spa]iul indian: la sfâr[itul mil. I d. H. –\nceputul mil. al II-lea. Dup` ultimele cercet`ri, \ntreprinse de profesoriiparizieni Eric Meyer [i Marcel Courthiade, proto-rromii ar fi originari dinbogatul ora[ la vremea aceea Kannauj (situat \n statul Uttar Pradesh, \n parteacentral` de nord a Indiei, la 82 km nord-vest de Kanpur - Cawnpore),f`cându-se o leg`tur` direct` \ntre exodul proto-romilor [i expedi]iile militareefectuate \n India de r`zboinicul Mahmoud Ghazni cel cumplit. |ntr-unfragment din Kitab al-Yamini (Cartea Yaminilor) a cronicarului Al - 'Utbi (961-1040) se arat` c` \n iarna 1018-1019, un n`v`litor venit din Ghazni (ast`zi\n Afganistan) a organizat o invazie \n Kannauj pentru a captura popula]ia [ia o vinde ca sclavi. La 21 decembrie 1018, el captureaz` toat` popula]ia,„boga]i [i s`raci, blonzi [i negri” pe care-i va vinde „ca familii \ntregi” laGhazni (men]iune \n textul lui Al-'Utbi). Pe de alt` parte, Khorassanul [i Irakul,precum [i o regiune numit` Mawarau-n Nahr „erau \n]esate de aceast`popula]ie” (men]iune \n \n textul lui Al-'Utbi). La \nceputul secolului al XI-lea,Kannauj (\n antichitate Kannakubja), situat nu departe de Lakhnau (\n englez`Lucknow) [i Agra, era capitala intelectual` a Indiei de nord.

*Prima men]iune referitoare la rromi: \n imperiul Bizantin, la anul1068 d. H., \n manuscrisul unui c`lug`r gruzin despre via]a Sf. Gheorghe (unepiscop de Constantinopol, unul dintre cei 5 sfin]i omonimi) sunt men]iona]i,prin cuvântul «athinganoi», membrii unei secte eretice (deci nu [tim cusiguran]` dac` se f`cea referire la rromi !), ce se remarcaser` ca vr`jitori, prinanul 1054 d. H., [i la curtea \mp`ratului Constantin IX Monomahul (1042-1055).

*Primele consemn`ri \n scris: 13 expresii rrome (\n fapt, 17)consemnate de Andrew Borde, \n anul 1547 \n Anglia.

*Prima constatare a originii indiene a rromilor: Este f`cut` deteologul ungur Stefan Vali/István Vályi \n perioada studiilor sale \n Olanda(1753 – 1754), dar despre care se scrie abia \n anul 1776, \ntr-o revist`vienez` a maghiarilor, publicat` \n limba german`.

*Primul cercet`tor care a reconstituit drumul parcurs de rromi dinIndia [i pân` \n Europa: \ntre 1872-1873, slavistul vienez Fr. Miklosich aidentificat \n mostre de folclor din diferite ]`ri o configura]ie identic` a

Capitolul 5

73

b. Primul, prima, primii, primele… \n lume

-

-

- -

Page 75: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

lexicului (elemente indiene, afgane, persane, armene[ti, turce[ti, grece[ti,sud-slave, române[ti etc.).

*Primul Congres Interna]ional al rromilor: Londra, 8 aprilie 1971.Au fost adoptate: imnul rromilor, Gelem, gelem, [i steagul rromilor(dreptungiular, cu jum`tatea superioar` albastr`, cea inferioar` verde, iar \ncentru cu o roat` de culoare ro[ie, \n realitate „chakra = roata universului”,care are, \n fapt, 16 spi]e).

*Prima grafie oficial` a limbii rromani: adoptat` la 7 aprilie 1990 \ncadrul celui de-al patrulea Congres interna]ional al rromilor (Var[ovia), avândla baz` rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii rromani, \ntrunit` \nzilele de 5 [i 6 aprilie 1990, la Jadwisin – Serock (Polonia).

*Prima men]ionare a rromilor \n spa]iulgeografic românesc: 3 octombrie 1385 \ndocumentul semnat de Dan Vod` (fratele lui Mircea celB`trân), prin care se reconfirma M`n`stirii Tismana (jud.Gorj) o danie anterioar` constituit` din 40 s`la[e de„a]igani”, ce fusese f`cut`, ini]ial, M`n`stirii Vodi]a (jud.Mehedin]i) de unchiul domnitorului - Vladislav Vod`.

*Primul domnitor rrom din istoria României: \ntre 24 aprilie 1595/4mai 1595, pân` \n 3/13 decembrie 1595, Moldova este condus` dedomnitorul rrom R`zvan Vod`. |n noaptea de 25 aprilie/5 mai 1595, R`zvanVod` l-a declarat tr`d`tor pe Aron Vod` [i l-a arestat la Ia[i. La 4/14 decembrie1595, R`zvan Vod` este prins, \n \ncercarea sa de a fugi \n Transilvania, [ipredat urm`ritorilor \n 4 decembrie 1595, c\nd noul domnitor, IeremiaMovil`, a poruncit ca R`zvan Vod` s` fie pus \n fiare, la Suceava, s` i se taienasul [i s` fie tras \n ]eap`.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

74

c. Primul, prima, primii, primele … \n România

Page 76: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Prima culegere bilingv` de folclor rrom \n România: 1878,(Bucure[ti, autor: Barbu Constantinescu, Probe de limba [i literatura ]iganilordin Rom\nia), \n anul 1994, Editura Kriterion publicând o alt` culegerebilingv`, realizat` de Petre Copoiu, din folclorul rromilor spoitori. Aceea[iEditur`, a republicat, \n anul 2000, \n Colec]ia «Biblioteca rromani», lucrarealui Barbu Constantinescu din anul 1878.

*Primele deport`ri ale rromilor \n Transnistria: \ncepând din 31 mai1942. Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr. 34.647/30mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucure[ti, Chi[in`u [i Transnistria,con]inând ultimele indica]ii privind preluarea „]iganilor nomazi” [i evacuarealor \n Transnistria. A doua zi, I.G.J., \n scrisoarea nr. 34.647/31 mai 1942,raporteaz` Ministerului Afacerilor Interne c` „Inspectoratul General alJandarmeriei a transmis tuturor forma]iunilor sale din subordine ordinelenecesare pentru executarea opera]iilor de evacuare a ]iganilor nomazi de pe\ntreg cuprinsul ]`rii \n Transnistria /…/ Pentru executarea evacu`rii ]iganilornenomazi, problema este l`sat` \n suspensie pân` la primirea ordinului…”.

|n baza adresei Ministerului Afacerilor Externe, nr. 33 911/17 mai1942, transmis` Inspectoratului General al Jandarmeriei, se cerea ca, \ntr-osingur` zi, \n data de de 31 mai 1942, s` se efectueze recens`mântul rromilor„nomazi (c`ld`rari, lingurari etc.) [i stabili ([i anume acei care, de[i nenomazi,sunt condamna]i recidivi[ti sau nu au mijloace de existen]` sau ocupa]ie precis`din care s` tr`iasc` \n mod cinstit prin munc` [i deci constituie o povar` [i unpericol pentru ordinea public`”). Data de 31 mai 1942 marcheaz`, efectiv,\nceputul deport`rii rromilor nomazi din România \n Transnistria. Pe de alt`parte, la 3 noiembrie 1831 s-a \ncercat pentru prima oar` deportarearromilor din spa]iul românesc, când Vornicia Dinl`untru a \nceput deportareaneto]ilor din Principatul }`rii Române[ti \n Turcia, ac]iunea soldându-se cuun insucces, datorit` opozi]iei pa[alelor turce de la sudul Dun`rii.

*Primii reprezentan]i ai rromilor \n Parlamentul României: FrontulSalv`rii Na]ionale a inclus, la 5 ian. 1990, trei parlamentari rromi : Ion Cioab`,Somantz Petre, Nicolae Bobu. Somantz Petre se retrage [i, pân` la alegeriledin 20 mai 1990, este \nlocuit de Octavian Stoica.

*Primii deputa]i rromi \n Parlamentul României: 1990, economistulGheorghe R`ducanu (1990-1996), M`d`lin Voicu (1996-2000), Nicolae P`un(din 1996 [i \n prezent – 2007).

Capitolul 5

75

Page 77: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Primele forma]iuni politice ale rromilor din România, dup` 1989:Apar \n anul 1990, anume: Uniunea Democrat` a rromilor din România,Societatea rromilor din Bucure[ti (condus` de Ion Onoriu). |n 1992, prinautodesfiin]area UDR [i transformarea Societ`]ii rromilor din Bucure[ti, aparePartida rromilor, condus` de Ion Onoriu, Gheorghe R`ducanu [i GheorgheIvan.

*Primele publica]ii ale rromilor: Apar \n anul 1990: «O glaso `lrromengo» (Timi[oara), «Aven Amentza» (Bucure[ti), «{atra liber`»(Slobozia), «Neo drom» [i «Divano romano» (Sibiu), «Nicovala» (Deva), «Angre» [.a. |n anul 1992, apare [i «Asul de trefl`», publica]ie a Partidei Romilor.

*Primele organiza]ii rrome: Federa]ia Etnic` a Romilor (1990),«Chakra» (Tg. Mure[, 1991), «Aven Amentza» (Bucure[ti, 1991) [.a.

*Primul dic]ionar rrom - român din România: 30 aprilie 1992, laEditura Kriterion (Bucure[ti, autor: Gheorghe Sar`u).

*Prima colec]ie «Biblioteca rromani» \n România: 1997-2001, laEditura Kriterion (Bucure[ti – Cluj Napoca, ini]iator [i \ngrijitor colec]ie:Gheorghe Sar`u).

*Primul act normativ al Guvernului Român privind rromii: La 25aprilie 2001 s-a emis H.G. nr. 430/2001 privind \mbun`t`]irea situa]ieiromilor, act normativ reactualizat prin H. G. 522/aprilie 2006 [i \n 2011.

*Prima reglementare privind activitatea mediatorului sanitar rrom:la 25 iulie 2001. Men]ionarea datei reprezint` ziua când organiza]ia RomaniCRISS solicit`, prin scrisoarea nr. 33 /25.07. 2001, Ministerului Muncii [iSolidarit`]ii Sociale includerea \n COR = Clasificarea Ocupa]iilor din Româniaa acestei ocupa]ii. Direc]ia general` for]` de munc` r`spunde, \n scrisoarea nr.1077/06. 08.2001, c` „Ocupa]ia va fi introdus` la Grupa de baz` 5139Lucr`tori \n serviciu pentru popula]ie, codul 513902 /…/, director general:Lauren]iu Ungureanu”. Astfel, avându-se la baz` programele [i demersurileorganiza]iei Romani Criss, ale tinerei activiste sociale rrome Mariana Buceanu,profesia de mediator sanitar rrom este \nscris` \n COR, cu nr. 513902/2001.Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei emite Ordinul nr. 619/14 august 2002 pentruaprobarea func]ion`rii ocupa]iei de mediator sanitar [i a Normelor tehnice privind

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

76

Page 78: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

organizarea, func]ionarea [i finan]area activit`]ii mediatorilor sanitari \n anul2002 (publicat [i \n M. Of. nr. 655/3 sep. 2002).

*Prima celebrare oficial` a Zilei rromilor \n România: 8 aprilie 2006,ca „S`rb`toare a etniei rromilor din România”, adoptat` de ParlamentulRomâniei, la ini]iativa deputatului rromilor, Nicolae P`un, prin Legea nr.66/22 martie 2006.

*Prima s`rb`torire a Zilei Florarilor: 28 mai 2006. La ini]iativaAsocia]iei Florarilor din Bucure[ti – avându-l ca pre[edinte pe domnul FlorinGeorgescu, fiul flor`resei Bambina – s-a serbat, pentru prima dat` \n România,la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, \n Parcul „Plumbuita” din Sectorul 2– Bucure[ti. De remarcat [i faptul c`, \ntr-o zi apropriat` calendaristic - 31mai 1934 -, Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru’, proprietarul Flor`riei „Ladoi trandafiri” (din Pia]a „Sf. Anton”, nr. 10 din Bucure[ti), dup` demisia luiG. A. L`z`rescu - L`zuric`, la 29 mai 1934, devine pre[edintele Asocia]iei„Uniunea General` a Romilor din România”.

*Prima carte de m`rturii ale rromilor supravie]uitori ai deport`rilorla Bug, \n Transnistria: 5 octombrie 2006 (Lacrimi rrome, Bucure[ti, RoMedia, Finan]ator: UNICEF, autoare: Lumini]a Mihai-Cioab`).

*Prima m`sur` organizatoric` privind \nv`]`mântul pentru rromi:\ncadrarea primei inspectoare rrome \n Ministerul |nv`]`mântului, \n anul1990 (profesoara Ina Radu).

*Prima statistic` a Ministerului \nv`]`mântului, dup` 1989, privindparticiparea [colar` a rromilor: \n anul 1990, realizat` de inspectoarearrom` Ina Radu.

*Primele ini]iative privind formarea de cadre didactice rrome: \nanul [colar 1990/1991, se \nfiin]eaz` 3 clase de «\nv`]`tori rromi» (\n total:55 elevi rromi), la {colile Normale (Liceele Pedagogice) din Bucure[ti, Bac`u[i Tg. Mure[.

*Prima form` de studiere a limba rromani: la cele 3 clase de«\nv`]`tori rromi», câte 3 ore/s`pt`mân` (\n anul [c. 1990/1991), dinseptembrie 1990. Dar, la 16 octombrie 1990, absolventul rrom de liceu [i a

Capitolul 5

77

d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mântul pentru rromi

Page 79: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

trei ani ai facult`]ii de drept \n perioada comunist`, Vasile Ion din Caracal,organizeaz`, \n propria cas`, dou` clase de recuperare [colar` pentru copii [iadolescen]i rromi, cu predare \n limba rromani. Similar, deschide [i dou`grupe de gr`dini]`, \n limba rromani.

*Primii profesori de limba rromani la clasele de «\nv`]`tori rromi»:Ina Radu (Bucure[ti), Modovanu Gheorghe (Tg. Mure[) [i Mihai Merfea(Bac`u) - \n anul [c. 1990/1991.

*Prima program` de limba rromani: pentru clasele de «\nv`]`torii rromi»ale Liceelor Pedagogice (autor: Gheorghe Sar`u, nr. 44.081/16 oct. 1992).

*Primele [coli \n care s-au introdus ore de limba rromani la nivelulcl. I – IV: \n anul [c. 1992/1993, la Bobe[ti (Glina, jud. Ilfov), Sântana (Arad)[i {c. ROMROM, arondat` {c. Nr. 6 Caracal) jud. Olt).

*Primii profesori de limba rromani la nivelul claselor I - IV: \n anul[colar 1992/1993: Carmen State (Bobe[ti–Glina, Ilfov), Doro] Corneliu(Sântana, Arad) [i Ion Vasile (Caracal, Olt).

*Primele locuri distincte acordate pe criteriul discrimin`rii pozitivela admiterea tinerilor rromi \n facult`]i: \n anul universitar 1992/1993,10 locuri la asisten]` social`, la Universitatea din Bucure[ti (Ministru: MihaiGolu, ini]iativ`: Elena Zamfir, Vasile Burtea, Ion Alua[).

*Primul curs de limba rromani la nivel universitar: la 20 octombrie1992, Gheorghe Sar`u ini]iaz` [i ]ine la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine– Universitatea din Bucure[ti, primul curs op]ional de limba rromani, derulat\ntre anii 1992-2001.

*Prima program` general` de limba rromani: pentru clasele I – aXIII-a (autor: Gheorghe Sar`u, nr. 39910/1994).

*Primul manual de limba rromani: Manualul Limba rromani, destinatelevilor de la clasele de «\nv`]`torii rromi» ale Liceelor Pedagogice (autor:Gheorghe Sar`u, Editura Didactic` [i Pedagogic`, R. A., 1994).

*Primul manual de literatur` rromani: Manualul Culegere de texte \nlimba ]ig`neasc`, destinat claselor II-IV (autor: Gheorghe Sar`u, EdituraDidactic` [i Pedagogic`, R. A., 1995, \n realitate: ap`rut \n 1996).

*Primul manual de comunicare \n limba rromani, destinat anului Ide studiu: 1997, Vak`rimata. Manual destinat anului I de studiu (autori:Gheorghe Sar`u, Camelia St`nescu, Mihaela Z`treanu, Editura Didactic` [iPedagogic`, R. A.).

*Prima aritmetic` \n limba rromani: 1997 (ini]iativ` [i autori: IonIonel [i Mariana Costin; finan]ator: Liga Pro Europa, Tg. Mure[), \n variante:rromani - român`, rromani - maghiar`).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

78

Page 80: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Prima sec]ie de limba rromani la nivel universitar: \n anuluniversitar 1997/1998, ca sec]ie B. indianistic` (hindi - rromani), cu 10 locuriacordate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u,sprijin: Partida Romilor [i Aven Amentza). Prima promo]ie: 2001.

*Prima sec]ie de limba rromani de sine st`t`toare, la niveluniversitar: \n anul universitar 1998/1999, ca sec]ie B. limba [i literaturarromani, cu 10 locuri acordate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`:Gheorghe Sar`u).

*Primul seminar de identificare a cadrelor didactice rrome [i apoten]ialelor cadre didactice rrome: 29 mai - 1 iunie 1999 (ini]iativ`:Gheorghe Sar`u [i Simonea Botea-Lupu (FSD Bucure[ti).

*Primul Curs de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaz`cu copii [i elevi rromi: Craiova, iunie 1999 (ini]iativ`: Mamina Miralena dela organiza]ia „Salva]i Copiii”, \n colaborare cu DG|LM [i ISJ-uri).

*Primul Curs de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani:Satu Mare, 19 iulie - 9 august 1999 (edi]ia I, 65 participan]i, ini]iativ`:Gheorghe Sar`u, finan]are: Guvernul României - DPMN).

*Primul Program de recuperare [colar` de dup` 1990 legiferat deMinister: sept. 1999 – martie 2002, Programul „A doua [ans`” ini]iat deFSD Bucure[ti - CEDU 2000+, \n parteneriat cu M. E. N.

*Prima tab`r` de var` pentru elevii rromi: \n vara anului 1999(ini]iativ`: Gheorghe Sar`u, finan]ator: Ministerul).

*Primii inspectori pentru [colarizarea rromilor: 1999 (numiri \ntrelunile martie - iulie 1999 [i \ntre iulie - dec. 1999, respectiv, la \nceputul anului2000), conform Ordinului MEN nr. 3363/01.03. 1999, ini]ial, cu termenlimit` de aplicare \n ziua de 1 iulie 1999.

*Primul seminar de lucru al inspectorilor pentru [colarizarearromilor: 12-14 octombrie 1999 (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u [i Maria Koreck– PER Tg. Mure[).

*Prima fi[` de lucru a inspectorilor pentru [colarizarea rromilor:elaborat` \ntre 12-14 octombrie 1999, la Tg. Mure[, la primul seminar delucru al inspectorilor pentru [colarizarea rromilor.

*Primul „Buletin electronic informativ privind [colarizarearromilor”: nr. 1/12 octombrie 1999 (ini]iativ` [i autor: Gheorghe Sar`u).– 19 numere ap`rute \ntre 1999-2000. Alte 8 numere publicate \ntre2000-2007. |n anul 2011, s-a ajuns la num`rul 49.

*Prima program` de istoria [i tradi]iile rromilor: 1999, MinisterulEduca]iei Na]ionale, autor: Liviu Cern`ianu).

Capitolul 5

79

Page 81: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Prima olimpiad` (neoficial`) de limba rromani: 2000, Br`ila(ini]iativ`: prof. Ion Ionel).

*Prima fi[` de lucru a mediatorilor [colari rromi: 17 martie 2000,Tulcea (ini]iativ`: Mariana Buceanu – Romani Criss, Gheorghe Sar`u – M. Ed.C.), \n cadrul celui de-al doilea seminar de lucru al inspectorilor pentru[colarizarea rromilor.

*Prima [coal` de var` de metodica pred`rii limbii [i literaturiirromani: iulie 2000, Sinaia – ini]iativ`: Alexandru Cri[an - Monica Dvorschi(CEDU 2000+) [i Gheorghe Sar`u (M. Ed.C.).

*Primul curs la \nv`]`mântul deschis la distan]` de formare acadrelor didactice rrome: \n anul universitar 2000/2001, la Universitateadin Bucure[ti, Departamentul IDD CREDIS, sec]ia „institutori – profesori delimba rromani” (ini]iativ`: Gheorghe Sarau - M. E.N., Alexandru Cri[an –CEDU 2000+ [i Bogdan Logof`tu – CREDIS). Prima promo]ie: 2003.

*Primele abecedare rrome: 2001. |n ordinea apari]iei: 1. „Abecedarulde Mure[” (finan]ator: CRCR Cluj Napoca, autoare: Paula Mailat, OlgaM`rcu[, Mirena Cionca), 2. „Abecedarul de Bucure[ti” (finan]ator: CEDU2000+ [i SLO Olanda, autoare: Mihaela Z`treanu). |n 2003 apare primulabecedar, ca manual de alfabetizare pentru tineri [i adul]i (finan]ator:Reprezentan]a UNICEF, Ed. Vanemonde, autori: Camelia St`nescu [iGheorghe Sar`u). Ulterior, \n 2005, Ministerul Educa]iei [i Cercet`riifinan]eaz` alte dou` abecedare, publicate de Ed. Sigma (autori: CameliaSt`nescu [i Gheorghe Sar`u) [i ES Print (autoare: Olga M`rcu[).

*Primul dic]ionar român – rom: 2001 (Editura Vanemonde, finan]ator:Reprezentan]a UNICEF, autori: Gheorghe Sar`u [i absolven]ii primei promo]iia sec]iei de limba rromani, Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine Bucure[ti).

*Prima olimpiad` (oficial`) de limba rromani: 2001, Bac`u(organizatori: insp. Gheorghe Sar`u [i insp. Anghel N`stase).

*Primele locuri distincte acordate elevilor rromi la admiterea \n cl.a IX-a a liceelor, alte licee decât cele pedagogice: iunie 2001, prin OrdinulMEN, emis \n sept. 2000, de ministrul Andrei Marga.

*Prima [coal` de var` de istoria [i tradi]iile rromilor: 1-15septembrie 2002, Br`ila (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u).

*Primul Program educa]ional PHARE pentru rromi: debutul oficial\n septembrie 2002, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: DG|P).

*Primul curs de formare a mediatorilor [colari rromi: 2003-2004 \ncadrul Programului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate, cufocalizare pe rromi, valul I (10 jude]e: Arad, Bucure[ti – sect. 5, Buz`u,C`l`ra[i, Cluj, Dâmbovi]a, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui). Emiterea, \n

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

80

Page 82: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

2001, a unei noi fi[e de lucru pentru mediatorii [colari [i \nscrierea ei \n COR= Clasificarea Ocupa]iilor din România (v. {i HG 721/14 mai 2004), undeprofesia de mediator [colar figureaz` cu codul 334010. Ocupa]ia face partedin Subgrupa major` 33 \nv`]`tori [i asimila]i, dar se \ncadreaz` efectiv \n Grupaminor` 334 – Alt personal \n \nv`]`mânt; Grupa de baz`: 3340 – Personal \n\nv`]`mânt neclasificat \n grupele anterioare.

*Primul manual (auxiliar) de istoria [i tradi]iile rromilor: 2003,Editura Ro Media, finan]ator: Reprezentan]a UNICEF, autori: Petre Petcu],Mariana Sandu, Delia Grigore (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u). Primul manual(oficial) de istoria [i tradi]iile rromilor: 2005, Ed. Sigma. Finan]ator:M. Ed.C. (aceia[i autori).

*Prima clas` oficial` cu predarea integral` \n limba rromani: \n anul[colar 2003/2004, la [coala nr. 12 Lugoj (M`guri, jud. Timi[), ca ini]iativadir. Mihai Moldovanu.

*Prima gr`dini]` cu metode de predare bilingv` (rromani –român`): \n anul [colar 2004/2005, la {coala S`rule[ti (jud. C`l`ra[i),ini]iativ`: Delia Grigore - Organiza]ia „Amare Rromentza” [i UNICEF.

*Prima reglementare a Ministerului privind interzicereasegreg`rilor copiilor \n \nv`]`mânt: \n 20.04. 2004, prin emiterea Notific`riinr. 29323.

*Primul set de manuale alternative pentru limba rromani destinatclaselor I-IV: 2006. Finan]ator: M. Ed.C. (Ed. Sigma - anii I – IV, autor:Gheorghe Sar`u [i Camelia St`nescu (colab. la an II), ES Print - anul II(autoare: Olga M`rcu[), EDP, R.A. – anul IV (autori: Elena Nuic`, StoicaMantu, Ionica Duroi).

*Primul manual de liceu pentru limba [i literatura rromani: 2006.Finan]ator: M. Ed.C. (Ed. Sigma, autor: Gheorghe Sar`u).

*Primele manuale („ghiduri”) pentru elevii [i profesorii de la „Adoua [ans`” (inclusiv pentru limba rromani): au ap`rut \n anul 2006, \ncontextul Programului educa]ional PHARE.

*Prima sec]ie de limba rromani, ca sec]ie A: \n anul universitar2005/2006, ca sec]ie A. limba [i literatura rromani, cu 20 locuri acordate deUniversitatea din Bucure[ti [i de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`:Gheorghe Sar`u, Delia Grigore, decan Alexandra Cornilescu).

*Prima Metodologie de recuperare [colar` „{ansa a doua”adoptat` de Minister pentru toate nivelele (I-IV, V-X): 6 octombrie 2005,testarea acesteia s-a f`cut \n anul [colar 2005/2006, \n cadrulmegaprogramului educa]ional PHARE, s-a continuat \n anul [c. 2006/2007,pentru monitorizare, [i se deruleaz` [i \n prezent.

Capitolul 5

81

Page 83: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*Primul curs - examen pentru formatorii na]ionali \n rromanipeneduca]ional: \n vara anului 2006, 150 cadre didactice rrome [i nerromeformate/examinate/atestate.

*Prima Notificare privind derularea unor activit`]i specifice[colariz`rii rromilor: Notificarea nr. 42622/25 octombrie 2006, ini]iativ`:Gheorghe Sar`u.

*Prima Notificare privind Calendarul rromilor (cu destina]ie[colar`): Notificarea nr. 43897/13 noiembrie 2006, realizat de GheorgheSar`u.

|n diferite lucr`ri din str`in`tate, sunt men]ionate mai multepersonalit`]i ca f`când parte din etnia rromilor, precum: actorii CharlieChaplin, Michael Caine, Bob Hoskins [i Yul Brinner, actri]ele Rita Hayworth [i AvaGardner, sportivul Eric Cantona, interpret de jazz Jean-Baptiste Reinhardt„Django”, dansatorul [i coregraful Joaquin Cortes, Gipsy Kings [.a.

Dup` cum se [tie, de-a lungul vremii, au activat \n context românesc,o serie de personalit`]i ale vie]ii istorice, sociale, [tiin]ifice, culturale [i artisticedin rândul rromilor, ca de pild`: domnitorul {tefan R`zvan, scriitorul GheorgheL`zuric`-L`zureanu, actorul {tefan B`nic`, violoni[tii Grigora[ Dinicu, Ion Voicu,{tefan Ruha, vesti]i l`utari [i instrumenti[ti, ca Barbu L`utaru [Vasile Barbu],Petre Cre]ul Solcan, Cristache Ciolac, George Boulanger [Vasile Pantazi], SavaP`dureanu, Anghelu[ Dinicu, F`nic` Luca, Damian Luca, Florea Cioac`, ToniIordache, F`r`mi]` Lambru, Ilie Udil`, Marcel Budal`, Ion Onoriu, IonelBudi[teanu, Ion Dr`goi, Nicu[or [i Victor Predescu, Nicu St`nescu, Alexandru}itru[, Ion Albe[teanu, Fra]ii Gore [.a., str`luci]i soli[ti vocali precum Zavaidoc(Marin Teodorescu), Cristian Vasile, Dona Dumitru Siminic`, Floric` Ro[ioru,Romica Puceanu, Gheorghe Lambru [.a. Dintre liderii [i militan]ii rromilor dinperioada interbelic` \i cit`m pe Gheorghe Niculescu, Marin I. Simion, Naftanail`Laz`r [.a., iar dintre cei care s-au remarcat \n perioada comunist` \imen]ion`m pe Ion Cioab`, cercet. Gheorghe Nicolae, prof. Petre R`di]`,scriitorul Valeric` St`nescu, sociologul [i economistul Vasile Burtea, muncitorulBuceanu – ultimii doi fiind [i aresta]i cu prilejul demonstra]iei de la Bra[ov din15 nov. 1987, iar tat`l sociologului Mariana Buceanu str`mutat cu domiciliulfor]at \n Ialomi]a [.a.

Exist` dovezi referitoare la etnicitatea rrom` [i \n privin]a altorpersonalit`]i istorice ca, de pild`, c`rturarii Ion Budai Deleanu, Petru Maior,Anton Pann, dr. Victor Babe[, sau contemporane, dar le men]ion`m doar pe

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

82

e. Personalit`]i rrome din spa]iul geografic românesc

Page 84: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

acelea care [i-au asumat public [i \[i sus]in apartenen]a la identitatea rrom`,c`ci, din p`cate, unele personalit`]i contemporane rrome (paradoxal, cup`rin]i care, \n mod public, au f`cut referire la aparten]a lor rrom`), serecunosc doar confiden]ial ca rromi, privând genera]iile actuale [i viitoare decopii [i tineri rromi de modelele de care au atâta nevoie.

|n perioada contemporan`, dup` anul 1989, [i-au continuatactivitatea ori s-au remarcat o serie de personalit`]i \n diferite domenii, dup`cum urmeaz`:

Prozatori: Valeric` St`nescu, Gheorghe P`un-Ialomi]eanu, Irina Gabor-Zrinyi, Alexandru Ruja Gribussy [.a.

Poe]i: {tefan Fuli, Lumini]a Mihai Cioab` ([i prozatoare),Gelu M`gureanu, Marius Lakatos [.a.

Actori [i regizori: Moca Rudi, Mihai R`ducu, Vera Lingurar, Zita Moldovan,Sorin Sandu Aurel, M`d`lin Mandin, Marcel Costea, Vali Rupi]` (regizor) [.a.

Arti[ti plastici: Eugen Raportoru (pictor), Ion Micu]` (grafician, dar [ipoet, saxofonist), Petre Marian (sculptor), arti[tii - fotografi Rupa Marconi [iMihaela C\mpeanu ([i sculptor) etc.

Muzicieni: Johnny R`ducanu, Florin Niculescu (violonist), M`d`linVoicu, Marin Petrache Pechea, Marius Mihalache, Damian Dr`ghici [.a.

Interpre]i de muzic` l`ut`reasc` [i muzic` rrom` \n general: Panselu]aFieraru, Gabi Lunc`, Valentina Mocanu, Mioara [i Paula Lincan, CorneliaCatanga-P`dureanu, Elena Pascu, Nelu Ploie[teanu, Dan Armeanca, NicolaeGu]`, Sandu Ciorb`, Viorica de la Clejani, Cristi Nuc` [.a.

Soli[ti de muzic` u[oar`, de petrecere [i de manele, precum: Pepe, AurelP`dureanu, Constantin Anghelu]`, Nicu Paleru, Adrian de Vito, Nicolae Gu]`,Sorinel Copilul de Aur [Alexandru Sorinel], Elvis al Rromilor (Tudor Lakatos),Arun Durancea [.a., ori soli[ti de oper`, ca Lavinia R`ducanu etc.

Soli[ti–instrumenti[ti: George Udil`, Ion Miu [i fiul s`u George, Mielu]`Bibescu, Leonard Iordache, Marian Mexicanu, Marin Alexandru, Ioni]` de laClejani, {erban Izidor (violonist din Stâna, Satu Mare, a jucat \n filmul „Gadjodilo”), instrumenti[tii din Taraful Clejani [i Zece Pr`jini, Ansamblul „GhiRomano” [.a.

Speciali[ti [i cercet`tori \n domeniul [tiin]elor sociale, al antropologiei[i folclorului: Gheorghe Nicolae, Vasile Burtea, Mihai Surdu, Delia Grigore,Costic` B`]`lan [.a.

Istorici: Petre Petcu], Ion Sandu, Mariana Sandu, Florin Manole [.a.Publici[ti, ziari[ti, editori: Vasile Ionescu, Gheorghe P`un-Ialomi]eanu,

George L`c`tu[ [.a. |n radiovizual: Carmen State, Carmen Marcu, Loredana

Capitolul 5

83

Page 85: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Ciuraru, Valentin Pepenel, Cristinela Ionescu, Ciprian Necula, Zoltan Petru[.a.

Teologi: Daniel Ganga (Bucure[ti), Gheorghe Velcu (Tr. Severin),Pr. Dumitrescu (Mure[), Pr. Nicolae (Raea Nu]` din Bra[ov) [.a.

Deputa]i: Gheorghe R`ducanu, Nicolae P`un, M`d`lin Voicu.Demnitari: Ivan Gheorghe, Ilie Dinc`, Mariea Ionescu, Gruia Bumbu.Func]ionari rromi \n structuri interna]ionale: Gheorghe Nicolae, Valeriu

Nicolae, Julius Rostas, Dan Doghi, Isabela Mihalache, Cristi Mihalache, IulianStoian, Cerasela B`nic`, Marius Tab`, Florin Nasture, Costel Bercu[, DavidMark [.a.

Func]ionari rromi \n structuri guvernamentale sau locale: MihaelaZ`treanu, Dezideriu Gergely, Daniel Vasile, Salomeea Romanescu, ClaudiaBercu[, Grigore Mihai, Maria Ursu, Viorica Gotu, Grosu S`ndel, Wili Oaie,Mariana Buceanu, Mariana Sandu, Dana Rozalia Varga, Gabriel Stoica [.a.

Militari/Poli]i[ti rromi: col. Bi]u, amiralul R`g`lie [.a.Medici: Aurel Stanciu (Br`ila), Virginia Pastac` (Bucure[ti).Lideri [i militan]i rromi: Ion Onoriu, Gabi Lunc`, Ivan Gheorghe, Ion

Cioab`, Rudi Varga, Nicolae Bologa, Viorel Bumbu, Octavian Stoica, DumitruIon Bidia, avocatul Nicolae Bobu, Florin Cioab`, Constantin P`dureanu, IoniGeza, Florin Motoi [.a.

Activi[ti rromi din organiza]ii neguvernamentale: Emilian Niculae,Vasile Ionescu, Costel Bercu[, Mariana Buceanu, Nicoleta Bi]u, Leti]ia Mark,Valentin Pepenel, Dan Doghi, Gelu Duminic`, Ötvös Geza, Vazsi Robert,Magda Matache, Marian Mandache, Adi Vasile, Mihai Neac[u, Delia Grigore,Mihaela Z`treanu etc.

Cadre didactice universitare, precum prof. dr. Florea Chiriac(construc]ii), lect. dr. Delia Grigore, conf. dr. Vasile Burtea, lect. drd. Leti]iaMark, sau profesori \n licee [i [coli, ca: Petre R`di]`, Ion R`dulescu, MirenaIovan–Cionca, Mihaela Z`treanu, Marin Cre]u, Dan Mihoc, Ionel Cordovan,Nicolae Pandelic`, Rodica B`trâna, Loredana Mihaly, Gina Anton, JupterBorcoi, Scripcariu Petronia, Danciu Elisabeta, Victor Gheorghe ([i primar laCojasca - DB) [.a.

Inspectori [colari [i profesori: Ina Radu, Ilie Pipoi, Salomeea Romanescu,Dan Mihoc, Anghel N`stase, Iorga Nicolae, {tefan Roman, Costic` B`]`lan,Paulina Mihai, Costic` Alexe, {tefana Feraru, Gheorghe Fieraru, Ghi]`Tudori]a, Olga Markus, Ion Ionel, Sandu Ion, Angela Tic`, Alexandru Graur,Elena Mota[, Nadia Gazsi, Gelu Neagu, Anca Negrea, Silviu Dulceanu,Mihaela Z`treanu, Florin Fleican [.a.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

84

Page 86: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Sportivi: boxerii Ilie Dragomir, Gheorghe {tefan, Gheorghe Simion [ifii, Marian Negoescu (lupte greco – romane, Pite[ti), fotbalistul B`nel Nicoli]`,antrenorul de fotbal B`nic` Oprea (Mangalia) [.a.

Oameni de afaceri: Vasile B`iculescu (om de afaceri [i primar la Toflea),Ninel Pot\rc` (pre[edintele Patronatului Oamenilor de Afaceri Rromi dinRomânia), Florin Motoi [.a.

Revolu]ionari rromi: Dumitru Dinc`, Nucu Serafim, Martir Janos Paris,Gheorghe Nicolae, Emilian Niculae, Vasile Burtea, Septeleanu [i Lache Cerceldin Constan]a, Costic` Eftimie (Bra[ov) [.a.

Judec`tori de pace: Marin Constantin „Suta”, Ion L`z`ric` dinDâmbovi]a [.a.

|n viziunea romilor din România, având, \n principal, destina]ie [colar`).O kalendàro le romenqo. (Palal o dikhipen le rromenqo anθar i Rumùnia, pobut vaÒ e Òkòle) Coppyright: 12 nov. 2006, Dr. Gheorghe Sar`u (România)

1 ianuarie – Sf. Vasile, obiceiurile legate de „Vasilca”. Colindatul „cuVasilca” este \ntâlnit \n ajunul [i \n prima zi a anului nou \n mediul s`tesc,practicat, deopotriv`, de rromi [i de alte etnii din Balcani (români, bulgari).

27 Ianuarie - Ziua Interna]ional` pentru Comemorarea MemorieiVictimelor Holocaustului (ONU) - International Day of Commemoration \nMemory of the Victims of the Holocaust (UN).

20 februarie 1856 – |ncheierea Dezrobirii Romilor. Dup` ce, anterior, la10/22 decembrie 1855, Divanul Ob[tesc din Moldova votase „Legiuireapentru desfiin]area sclaviei, regularea desp`gubirei [i trecerea emancipa]ilorla dare”, la data de 8/20 februarie 1856, a fost promulgat` [i \n }araRomâneasc` - de c`tre domnitorul Barbu Dimitrie {tirbei - „Legiuirea pentruemanciparea tuturor ]iganilor din Principatul românesc”, marcând ultimulact normativ privind dezrobirea romilor \n Principate. |n Transilvania, au fostadoptate anterior m`suri similare, iar \n perioada \mp`ra]ilor Maria Tereza [iIosif II au fost ini]iate [i \ntreprinse ac]iuni stricte de integrare a rromilor.

21 Februarie - Ziua Interna]ional` a Limbii Materne (UNESCO) -International Mother Language Day (UNESCO).

7 martie - Ziua P`rintelui Rrom. Ziua când p`rin]ii rromi, coopta]i \ndiferitele programe educative ale [colii – „[coala mamelor”, „[coala tinerilorta]i”, „[coala bunicilor” - se reunesc pentru consult`ri cu profesorii privindeduca]ia copiilor rromi.

Capitolul 5

85

f. Calendarul romilor

Page 87: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8 martie - Ziua Interna]ional` a Femeii. (International Women's Day). 17 martie 2000 – Ziua Mediatorului {colar Rrom. Marcheaz` elaborarea

primei Fi[e de post a mediatorului [colar rrom, de c`tre inspectorii pentru[colarizarea rromilor, participan]i la cel de-al doilea seminar de lucru alacestora, desf`[urat la Tulcea, \ntre 15-17 martie 2000, organizat deMinisterul Educa]iei Na]ionale, Romani Criss [i OSCE. Ulterior (v. HG 721/14mai 2004), se \nscrie \n C.O.R. (Clasificarea Ocupa]iilor din România), profesiade mediator [colar, codul 334010 pentru nevoile Programului educa]ionalPHARE (ce debutase \n septembrie 2002 \n 10 jude]e din România). Ocupa]iaface parte din Subgrupa major` 33 |nv`]`tori [i asimila]i, dar se \ncadreaz`efectiv \n Grupa minor` 334 – Alt personal \n \nv`]`mânt; Grupa de baz`: 3340– Personal \n \nv`]`mânt neclasificat \n grupele anterioare.

18 martie 1812 - Ziua Scriitorului Rrom – Ziua când Ion Budai-Deleanusemneaz` [i trimite Epistolie \nchin`toare c`tre Mitru Perea [Petru Maior], vestitcânt`re], din care reiese c` Ion Budai Deleanu [i Petru Maior erau rromi. Cuacela[i prilej, sunt serba]i [i al]i prozatori rromi din România: Anton Pann,Valeric` St`nescu, P`un Gheorghe Ialomi]eanu, Irina Gabor-Zrinyi [.a., cât [iprozatori din alte ]`ri: John Bunyan (Anglia), Celja Stojka (Austria), SaliIbrahim (Bulgaria), Daniel Bartolomej (Cehia), Marilla Mehr (Elve]ia), VejoBaltzar (Finlanda), Mateo Maksimof (Spania, Fran]a), Philomena Franz(Germania), Aleksandr Germano (Rusia), Dezider Banga (Slovacia), ElenaLackova (Slovacia), Slobodan Berberski (Serbia), Ali Krasnici (Serbia), JoseHeredia Maya (Spania), Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly (Ungaria),Menyhert Lakatos (Ungaria) [.a.

De asemenea, sunt cinsti]i [i poe]ii romi. |n context, sunt aniversa]ipoe]i romi din diferite ]`ri (Uzin Kerim (Bulgaria), Santino Spinelli (Italia),Kujtim Pa©aku (Kosovo), Ljatif Demir (Macedonia), Bronislawa Wajs - Papusza(Polonia), Nikolaj Pankov (Rusia), Leksa Manuš (Rusia, Letonia), dr. RajkoDjuri© (Serbia), Jovan Nikoli© (Serbia), Bairam Haliti (Serbia), Choli DarócziJózsef (Ungaria) [.a. sau poe]i romi din România. De pild`, {tefan Fuli, n. la23 august 1950, \n Mure[eni, cartier al ora[ului Tg. Mure[, fiind primul poetrom care public` un volum de versuri de sine st`t`tor, \n anul 1993, volumulAproape-departe (Editura Tipomur: Tg. Mure[). Lovit de o „stare depresiv` ainutilit`]ii”, poetul se otr`ve[te \n decembrie 1994, dar moare, \n suferin]`\ndelung`, abia \n 28 martie 1995. Al]i poe]i romi din România: Lumini]aMihai Cioab`, Gelu M`gureanu, Marius Lakatos [.a.

21 Martie – Ziua Interna]ional` pentru Eliminarea Discrimin`rii Rasiale(International Day for the Elimination of Racial Discrimination).

21 Martie - Ziua Mondial` a Poeziei (UNESCO) - World Poetry Day(UNESCO).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

86

Page 88: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

7 aprilie 1990 – Ziua Alfabetului Rrom. Adoptarea, la aceast` dat`, ascrierii comune interna]ionale \n limba rromani, \n cadrul celui de-al patruleaCongres Interna]ional al rromilor (desf`[urat la Var[ovia), ca Decizia „Alfabetulrrom”, având la baz` rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii rromani,\ntrunit` \n zilele de 5 [i 6 aprilie 1990, la Jadwisin – Serock (Polonia).

8 aprilie 1971 – Ziua Interna]ionala a Romilor. Cu prilejul primuluiCongres al romilor, desf`[urat la 8 aprilie, lâng` Londra, au fost adoptatecântecul Gelem, gelem - ca imn al romilor de pretutindeni - [i steagul romilor(dreptungiular, cu jum`tatea superioar` albastr`, cea inferioar` verde, iar \ncentru cu o roat` de culoare ro[ie, \n realitate, „chakra = roata universului”,care are, \n fapt, 16 spi]e). |n România, se marcheaz` ziua de 8 aprilie, cu\ncepere din anul 2006, ca „S`rb`toare a etniei romilor din România”, adoptat`de Parlamentul României, la ini]iativa deputatului romilor, pre[edinteleasocia]iei Partida Romilor, Nicolae P`un, prin Legea nr. 66/22 martie 2006.

16 aprilie 1889 - Ziua Actorului Rrom. Marcheaz` ziua de na[tere aactorului Charles Chaplin (n. la 16 aprilie 1889, decedat la 25 decembrie1977). Acesta [i-a m`rturisit identitatea rom` cu 13 ani \nainte de moarte (v.Povestea vie]ii mele. My autobiography - 1964): „Bunica era pe jum`tate]iganc`”. |n context, se serbeaz` [i al]i actori cu sânge rom, ca, de pild`, YulBrinner (n`scut la data de 07.07.1915, dup` al]i autori \n 12. 07.1915, \nInsula Sahalin, Vladivostok (Rusia) [i decedat la 10.10.1985, la New York).Biografia actorului american Yul Brynner [Tadje Kahn] este \nv`luit` \nc` \nmister, referirile cercet`torilor fiind voit confuze. Cum \ns` Yul Brynner [i-aasumat identitatea rrom` (el fiind prezent [i ales ca pre[edinte de onoare lacel de-al doilea Congres Mondial al Uniunii Rome, la Geneva, \n anul 1978),cum \n via]a sa a tr`it printre rromi [i circari, cum biografii vorbesc de faptulc` era „pe sfert” rrom [i tot „pe sfert” evreu, este de presupus c`, \ntr-adev`r,faimosul actor avea s\nge rrom. Tat`l mamei sale, Marusia Blagovidova, eraevreu rus, iar mama acesteia era de etnie rrom`. Oricum, \n \nceputurile saleartistice \l reg`sim printre rromi, cântând la chitar` [i evoluând ca trapezist lacirc. Serbarea Zilei actorului rom se extinde [i \n plan na]ional, \n România,având \n vedere actori rromi ca: {tefan B`nic` (Bucure[ti), Moca Rudi (Tg.Mure[), Mihai R`ducu, Sorin Sandu Aurel, Zita Moldovan, Vera Lingurar,M`d`lin Mandin - to]i tineri actori cu activitate \n Bucure[ti.

20 aprilie 2004 – Ziua Nesegreg`rii [i Nediscrimin`rii \n |nv`]`mânt.Marcheaz` ziua când a fost emis` de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii,la cererea [i cu participarea organiza]iilor rrome, Notificarea nr. 29323/20.04.2004 privind interzicerea segreg`rilor copiilor \n \nv`]`mânt. |n context, pelâng` \ntâlnirile din [coli, cu scopul analiz`rii/con[tientiz`rii actelor dediscriminare [i de segregare, se organizeaz` concursuri ale elevilor cu echipajemultietnice pe tematica lucr`rii pentru copii „Katitzi” scris` de scriitoarea

Capitolul 5

87

Page 89: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

rrom` Katarina Taikon din Suedia (n. la 29 iulie 1932 [i decedat` \n 30decembrie 1995).

24 aprilie 1595 – Ziua domnitorului rrom R`zvan Vod` (care a domnit\ncepând din 24 aprilie/4 mai 1595, pân` \n 3/13 decembrie 1595).Proclamarea ca domn al Moldovei a lui {tefan R`zvan s-a f`cut \n aceast` zi,el conducând Moldova pân` la data de 13 decembrie 1595, fiind, de fapt,singurul domn de origine rrom` al unei ]`ri române. |n noaptea de 25aprilie/5 mai 1595, R`zvan Vod` l-a declarat tr`d`tor pe Aron Vod` [i l-aarestat la Ia[i. La 4/14 decembrie 1595, R`zvan Vod` este prins, \n \ncercareasa de a fugi \n Transilvania, [i predat urm`ritorilor \n 4 decembrie 1595, c\ndnoul domnitor, Ieremia Movil`, a poruncit ca R`zvan Vod` s` fie pus \n fiare,la Suceava, s` i se taie nasul [i s` fie tras \n ]eap`.

25 aprilie – Ziua Holocaustului. Marcheaz` lichidarea de c`tre nazi[ti,\n timpul ultimului r`zboi mondial, a [ase milioane de evrei, peste 500.000rromi, cât [i a altor victime (pe criterii de diversitate fizic`, sexual`, religioas`,ideologic` etc.).

25 aprilie 2001 – Ziua Strategiei. Ziua Legisla]iei Na]ionale privindRromii din România. La 25 aprilie 2001, s-a emis H.G. nr. 430/2001 privind\mbun`t`]irea situa]iei rromilor, act normativ reactualizat prin H. G.522/aprilie 2006.

28 aprilie – Ziua C`r]ii Rrome \n România. Marcheaz` tip`rirea, \n anul1878, a primei culegeri bilingve de folclor rrom, elaborat` de BarbuConstantinescu, iar dup` Revolu]ie - publicarea, la data de 28 aprilie 1992, dec`tre Gheorghe Sar`u, a primului dic]ionar rrom ap`rut \n România.

aprilie – mai – Joia Verde. Pa[tele Romilor. |n prima zi de joi de dup`Pa[tele ortodox, rromii, \ndeosebi cei l`utari, proveni]i preponderent dinrândul fo[tilor rromi ursari, fiind ocupa]i cu cântatul de Pa[te \n comunit`]ilemajoritarilor, \[i serbau Pa[tele \n prima joie de dup` Pa[tele ortodox. {i ast`zi,\ndeosebi \n Moldova (Bac`u, Suceava etc.), rromii ursari serbeaz` aceast` zi.

mai 1564 (\n prima duminic` a lunii mai) - Prima Atestare a OriginiiIndiene a Rromilor, apar]inând lui Giovan Andreea Gromo, c`pitanul g`rzilorlui Sigismund Zapolya al Transilvaniei.

6 mai – Herdelezi [Hıdrellez, Hıdırellez], Sf. Gheorghe. Ini]ial, \n sec. XI,la 6 mai, se marca ziua proorocului Elias (v. Vechiul Testament). De remarcatfaptul c` termenul actual rom, Herdelèzi, de sorginte turceasc`, conserv` [idenumirea proorocului Elias (v. aici Elèzi). Cântecul Sa o roma, daje! [To]ioamenii, mam`!] este asimilat, ast`zi, ca „Imn al romilor musulmani”, iar ziuade Herdelezi este serbat` de rromii din Balcani, \ndeosebi cei musulmani, saucare, \n perioade mai vechi, au primit influen]e culturale [i religioase dinpartea musulmanilor (v. rudarii din România).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

88

Page 90: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

24-25 mai 1935 - Sfânta Sara. Marcheaz` zilele de pelerinaj al rromilorvest europeni la Biserica din Les Saintes Maries de la Mer [Sfintele Marii aleM`rii/venite pe Mare], din sudul Fran]ei, unde, la subsolul bisericii, se afl`statuia Sfintei Sara, protectoarea religioas` a rromilor. Dup` r`stignirea luiIisus, cele trei Sfinte Marii, \mpreun` cu sluga lor, Sf. Sara, au fost puse\ntr-o ambarca]iune [i l`sate \n voia soartei pe mare, f`r` ap` [i merinde, apasco]ându-le pe uscat, \n sudul Fran]ei. Sf\nta Sara a fost pictat`, \n anul 2001,\n Biserica „Sf. Paraschiva”, din localitatea teleorm`nean` Segarcea Vale, dec`tre pictorul Ion Alexe.

mai (ultima duminic` din luna mai) – Ziua Florarilor. La ini]iativaAsocia]iei Florarilor din Bucure[ti - avându-l ca pre[edinte pe domnul FlorinGeorgescu, fiul flor`resei Bambina - s-a serbat, pentru prima dat` \n România,la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, \n Parcul „Plumbuita” din Sectorul 2– Bucure[ti. De remarcat [i faptul c`, \ntr-o zi apropriat` calendaristic - 31mai 1934 -, Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru’, proprietarul Flor`riei „Ladoi trandafiri” (din Pia]a „Sf. Anton”, nr. 10 din Bucure[ti), dup` demisia luiG. A. L`z`rescu - L`zuric`, la 29 mai 1934, devine pre[edintele Asocia]iei„Uniunea General` a Romilor din România”.

31 mai 1942 – Ziua Deport`rii Romilor \n Transnistria. InspectoratulGeneral al Jandarmeriei transmite adresa nr. 34.647/30 mai 1942Inspectoratelor de Jandarmi din Bucure[ti, Chi[in`u [i Transnistria, con]inândultimele indica]ii privind preluarea „]iganilor nomazi” [i evacuarea lor \nTransnistria. A doua zi, I.G.J., \n scrisoarea nr. 34.647/31 mai 1942,raporteaz` Ministerului Afacerilor Interne c` „Inspectoratul General alJandarmeriei a transmis tuturor forma]iunilor sale din subordine ordinelenecesare pentru executarea opera]iilor de evacuare a ]iganilor nomazi de pe\ntreg cuprinsul ]`rii \n Transnistria /…/ Pentru executarea evacu`rii ]iganilornenomazi, problema este l`sat` \n suspensie pân` la primirea ordinului…”.

|n baza adresei Ministerului Afacerilor Externe, nr. 33 911/17 mai1942, transmis` Inspectoratului General al Jandarmeriei, se cerea ca, \ntr-osingur` zi, \n data de de 31 mai 1942, s` se efectueze recens`mântul rromilor„nomazi (c`ld`rari, lingurari etc.) [i stabili ([i anume acei care, de[i nenomazi,sunt condamna]i recidivi[ti sau nu au mijloace de existen]` sau ocupa]ie precis`din care s` tr`iasc` \n mod cinstit prin munc` [i deci constituie o povar` [i unpericol pentru ordinea public`”).

Data de 1 iunie 1942 marcheaz`, efectiv, \nceputul deport`rii rromilornomazi din România \n Transnistria. Pe de alt` parte, la 3 noiembrie 1831s-a \ncercat pentru prima oar` deportarea rromilor din spa]iul românesc, cândVornicia Dinl`untru a \nceput deportarea neto]ilor din Principatul }`riiRomâne[ti \n Turcia, ac]iunea soldându-se cu un insucces, datorit` opozi]ieipa[alelor turce de la sudul Dun`rii.

Capitolul 5

89

Page 91: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

1 iunie – Ziua Interna]ional` a Copilului. 1 iulie 1999 – Ziua |nv`]`mântului pentru Rromi. Prin numirea

inspectorilor rromi [i nerromi pentru [colarizarea rromilor \n structura celor42 de Inspectorate {colare Jude]ene, prin ordinul MEN nr. 3363/01.03. 1999,ce avea ca termen limit` de aplicare ziua de 1 iulie 1999, se marcheaz`oficializarea unor demersuri anterioare, din perioada 1990 – 1999, destinate[colariz`rii rromilor [i configurarea unei noi abord`ri institu]ionale privind\nv`]`mântul destinat rromilor din România.

25 iulie 2001 – Ziua Mediatorului Sanitar Rrom. Prin programele [idemersurile organiza]iei Romani Criss, ale tinerei activiste sociale rromeMariana Buceanu, profesia de mediator sanitar rrom se \nscrie \n CodulOcupa]iilor din România, cu nr. 513902/2001. Ministerul S`n`t`]ii [i Familieiemite Ordinul nr. 619/14 august 2002 pentru aprobarea func]ion`rii ocupa]ieide mediator sanitar [i a Normelor tehnice privind organizarea, func]ionarea [ifinan]area activit`]ii mediatorilor sanitari \n anul 2002 (publicat [i \n M. Of. nr.655/3 sep. 2002). Alegerea datei reprezint` data c\nd organiza]ia RomaniCRISS solicit`, prin scrisoarea nr. 330/25.07. 2001, Ministerului Muncii [iSolidarit`]ii Sociale includerea \n COR a acestei ocupa]ii. Direc]ia general` for]`de munc` r`spunde, \n scrisoarea nr. 1077/06. 08.2001, c` „Ocupa]ia va fiintrodus` la Grupa de baz` 5139 Lucr`tori \n serviciu pentru popula]ie, codul513902 /…/, director general: Lauren]iu Ungureanu”.

12 August - Ziua Interna]ional` a Tineretului (International Youth Day). 27 august 1933 - Ziua Mi[c`rii Romilor din România. Ziua Activistului

Rom. |nc` de la \nceputul sec. XX, au existat timide forme de organizare arromilor, \n sindicate ale l`utarilor ori \n asocia]ii.

*|n anul 1927, ia fiin]`, sub conducerea lui Iancu Panaitescu, Societateal`utarilor „Junimea Muzical`” (recunoscut` prin sentin]a public` nr. 18/1927a Tribunalului Ilfov, sec]ia I), având sediul \n Bucure[ti (str. Vulturului nr. 147),la Cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Societ`]ii.

*|n aprilie 1933, din ini]iativa arhimandritului Calinic I. Popp {erboianu,nerrom, dar vorbitor al limbii rromani, ia fiin]` „Asocia]ia General` a }iganilordin România”, pentru \nceput ca un comitet provizoriu format din membriicomitetului de conducere al Societ`]ii „Junimea Muzical`” [i cu acela[i sediu(str. Vulturului nr. 147), sub pre[edin]ia sa, \n vederea organiz`rii \nscrierilor\n Asocia]ie. La 20 septembrie 1933, Asocia]ia ia fiin]` \n mod legal, dar \nNota din 5 noiembrie 1933 a Direc]iei Generale de Poli]ie se propune ca„Asocia]iei Generale a }iganilor din România” s` nu i se acorde statutul depersoan` juridic`.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

90

Page 92: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*La Apelul arhimandritului Calinic I. Popp {erboianu, C`tre to]i ]iganiidin România, distribuit de acesta \n Bucure[ti \n data de 27 august 1933, aparmai multe asocia]ii rrome [i filiale ale acestora. Astfel, la 10 septembrie 1933,la Craiova, pre[edintele filialei Craiova a Asocia]iei }iganilor din România,Marin I. Simion, covoac` [i prezideaz` o adunare la sediul acesteia (str. Fa]aLuncii nr. 3, \n casele lui Parulea Miclescu), ce se va solda, la 25 sept. 1933,cu alegerea consiliului de conducere. Apar \ns` [i alte forme de asociere alerromilor, ca, de pild`, cele de \ntr-ajutorare (v. Adunarea rromilor din Corabia,de la data de 6 septembrie 1933, \n scopul \nfiin]`rii unei Societ`]i de ajutorreciproc).

*|n septembrie 1933, se anun]`, cu diferite ocazii, [i se men]ioneaz`\n diferite documente, constituirea Asocia]iei „Uniunea General` a Romilordin România”, sub conducerea lui G. A. L`z`rescu-L`zuric` (str. Sârbeasc` nr.8, Bucure[ti), publicist, absolvent al [colii superioare de comer] [i depozitarde lemne [i furaje. Acesta, având sprijinul Patriarhiei [i al autorit`]ilor,organizeaz`, la 8 oct. 1933, \n Sala Ileana (Bucure[ti, Câmpul Mo[ilor, orele10,00) Congresul rromilor, prilej cu care se alege [i comitetul de conducerepe 5 ani (G. A. L`z`rescu-L`zuric` – pre[edinte activ, Grigora[ Dinicu –pre[edinte de onoare [.a. La data de 16 noiembrie 1933, Tribunalul Ilfov,Sec]ia Notariat, prin Proces-verbal nr. 32.620/1933 noiembrie 16, autentific`actul constitutiv al „Uniunii Generale a Romilor din România”. Cererea deob]inere a personalit`]ii juridice a Uniunii s-a depus la Tribunalul Ilfov, cadosar nr. 1001/1934, cu prim termen 27 febr. 1934, dar se fac recomand`ri– \n dou` referate ale unui comisar-ajutor, date 9 ian. 1934 [i 27 martie 1934,de neacordare a statutului de persoan` juridic` (3 membri semnatari nu suntcunoscu]i la adresele indicate, iar al]i 3 aveau cazier).

*Dup` demisia trucat` a lui G. A. L`z`rescu-L`zuric`, la 29 mai 1934,pre[edinte al asocia]iei „Uniunea General` a Romilor din România” devine,cu \ncepere din 31 mai 1934, Gheorghe Niculescu [Gogu Floraru’]. Asocia]ia„Uniunea General` a Romilor din România” (cu sediul \n Pia]a Sf. Anton nr.10, Bucure[ti) a dobândit statutul de persoan` juridic` prin sentin]a nr.117/30 noiembrie 1934 a Tribunalului Ilfov, sec]ia I, c.c., publicat` \n„Monitorul Oficial” nr. 52 din 2 martie 1935, p. 22.

Mult timp, atât Calinic I. Popp {erboianu, cât [i G. A. L`z`rescu-L`zuric`au \ncercat s`-[i atrag` de partea lor, \ndeosebi \n perioada 1933-1938,diferite filiale din ]ar` sau s` se insinueze \n structura acestora (de pild`, G. A.L`z`rescu-L`zuric` devine, \n anul 1936, unul dintre pre[edin]ii de onoare aiAsocia]iei „Rede[teptarea romilor [i romi]elor din România”, \nfiin]at` la 5august 1936 (cu sediul \n Bucure[ti, str. R`dulescu Tei, nr. 2, avându-l capre[edinte pe Apostol Matei).

Capitolul 5

91

Page 93: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cu toate \ncerc`rile primilor doi promotori ai mi[c`rii rromilor, CalinicI. Popp {erboianu [i G. A. L`z`rescu-L`zuric`, asocia]ia „Uniunea General` aRomilor din România” a fost cea mai longeviv` organiza]ie din perioadainterbelic`, ea activând pân` \n anul 1940.

31 august 2000 – Ziua Nediscrimin`rii \n România. Marcheaz` dataaprob`rii de c`tre Guvernul României a Ordonan]ei 137/31 august 2000privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare, documentsecondat de alte acte normative conexe.

8 septembrie – Ziua Rromilor C`ld`rari [i Nomazi (Coste[ti, Vâlcea).Sfânta Marie (Na[terea Maicii Domnului).

8 septembrie - Ziua Interna]ional` a Combaterii Analfabetismului(International Literacy Day - UNESCO).

15 septembrie 1990 – Ziua Elevului Licean Rrom. Marcheaz` debutulm`surilor afirmative \n favoarea elevilor rromi, prin admiterea acestora, \nanul 1990, pe locuri distincte la {colile Normale (Liceele Pedagogice) dinBucure[ti, Bac`u [i Târgu Mure[, \n vederea preg`tirii lor ca \nv`]`tori pentru[colarizarea rromilor. |n cadrul \ntâlnirilor organizate \n aceast` zi cu liceeniirromi, sunt invita]i, al`turi de institu]ii [i organiza]ii rrome [i nerrome, [ifilantropi, rromi [i nerromi, care \i sus]in financiar pe liceenii rromi, \n func]iede rezultatele la \nv`]`tur` [i/sau de situa]ia material`.

16 septembrie 1990 – Ziua Portului [i Dansului Popular Rrom. Paradacostumelor populare ale rromilor.

17 septembrie 1990 – Ziua Me[te[ugarilor [i Arti[tilor Plastici Rromi.Târgul me[terilor populari rromi: argintari, c`ld`rari, cositorari, piept`nari,croitori, cizmari [.a. Expozi]ii ale arti[tilor plastici rromi: pictur`, sculptur`,fotografie, ceramic`, design vestimentar etc.

20 septembrie 1620 - Ziua Rromilor Rudari/B`ie[i. |n }ara Româneasc`,rudarii sunt men]iona]i la 20 septembrie 1620 \n Hrisovul domnului }`riiRomâne[ti Gavril` Movil` c`tre M`n`stirea Cozia.

24 septembrie 1932 – Ziua Presei Rrome. Cu \ncepere din 24 septembrie1932 [i pân` la 8 martie 1938, se tip`resc, la Craiova, 70 de numere ale ziarului„Timpul”, editat de un grup de intelectuali rromi [i nerromi (Aurel Th.Manolescu Dolj, Marin I. Simion, N. St. Ionescu, C. Nicol`escu- Plop[or). |ntreanii 1934-1935, la Calbor (F`g`ra[), ]`ranul rrom Naftanail` Laz`r editeaz`ziarul „Neamul ]ig`nesc”. Din noiembrie 1934 (primul num`r: 1-15noiembrie 1934) [i pân` \n anul 1940, apar, la Bucure[ti, 14 numere alepublica]iei „Glasul Romilor”, ce \l avea ca director fondator pe Gh. Niculescu.

26 septembrie – Ziua Limbilor Europei.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

92

Page 94: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

2 octombrie 1992 – Ziua Studentului Rrom. Marcheaz` alocarea pentruprima dat` \n \nv`]`mântul superior românesc a 10 locuri distincte pentrucandida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` a Universit`]ii din Bucure[ti, laini]iativa sociologilor profesori, dr. Elena Zamfir [i dr. Vasile Burtea. An de an,num`rul de locuri a crescut, ajungând, de pild`, \n anul 2006, la 420 locuridistincte pentru diferite facult`]i din ]ar`.

3 octombrie 1385 – Ziua Atest`rii Rromilor \n Spa]iul Geo-IstoricRomânesc. Men]ionarea \n documentul semnat de Dan Vod`, la 3 octombrie1385, a patruzeci de s`la[e de „a]igani”, care apar]inuser` M`n`stirii Vodi]a(jud. Mehedin]i) - ca danie f`cut` anterior de unchiul domnitorului, VladislavVod` - [i care apar]ineau, la 3 octombrie 1385, M`n`stirii Tismana (jud. Gorj).

5 octombrie – Ziua Cadrelor Didactice. Cinstirea, de asemenea, acadrelor didactice rrome. (\n contextul Zilei Mondiale a Profesorului - WorldTeacher's Day - UNESCO).

8 octombrie 1923 – Ziua Muzicianului Rrom din România. La data de 8octombrie 1923 s-a n`scut marele violonist [i dirijor rrom Ion Voicu, ce aveas` moar` la 24 februarie 1997, la Bucure[ti. |n context, serbarea altormuzicieni rromi: M`d`lin Voicu (dirijor), Johnny R`ducanu (jazz), MariusMihalache (]ambal, jazz), Marin Petrache Pechea (jazz) [.a.

9 octombrie – Ziua Holocaustului. Comemorarea \n România a victimelorHolocaustului din rândul evreilor, rromilor [i al altor categorii (persoanevictimizate din ra]iuni de diversitate fizic`, sexual`, religioas`, ideologic` etc.).

20 octombrie 1992 – Ziua Sec]iei de Limb` Rromani (data când adebutat primul curs de limba rromani la nivel universitar, la Facultatea deLimbi [i Literaturi Str`ine a Universit`]ii din Bucure[ti, ini]iat [i ]inut deGheorghe Sar`u pân` \n anul universitar 2000/2001. Din anul universitar1997/1998, la aceea[i facultate [i prin str`dania sa, se \nfiin]eaz` sec]ia B.indianistic` (hindi - romani), ca apoi, din anul universitar urm`tor, 1998/1999,s` se structureaze, tot ca specializare B, sec]ia limba [i literatura rromani. Dinanul universitar 2005/2006, sec]ia cap`t` statut de sec]ie principal` A.

2 noiembrie – Ziua Folclorului Rrom. Ziua este prilejuit` decomemorarea mor]ii folcloristului [i c`rturarului rrom Anton Pann, n`scut \nanul 1796, la Sliven \n Bulgaria, [i decedat la 2 noiembrie 1854, \n România.Serbarea [i a altor etnologi, antropologi [i folclori[ti nerromi (C. S. Nicol`escu– Plop[or, H. Wlislocki, Barbu Constantinescu, Petru Copoiu etc.) [i rromi(Costic` B`]`lan, Alexandru Ruja - Gribussy, Delia Grigore [.a.). Ziua estemarcat`, \n [coli, [i prin diferite concursuri [i spectacole folclorice (cântece,dansuri, ritualuri, obiceiuri etc.).

Capitolul 5

93

Page 95: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

16 noiembrie – Ziua Toleran]ei [i a Diversit`]ii (\n contextul ZileiInterna]ionale pentru Toleran]` - International Day for Tolerance (UNESCO).Organizarea \n [coli de programe pentru toleran]` [i diversitate (etnic`,religioas`, fizic` etc.).

20 noiembrie - Ziua Interna]ional` a Copilului - Universal Children'sDay (UNICEF).

30 noiembrie 1940 - Ziua Rromilor Ursari. Ziua ce marcheaz` dispari]iaurs`ritului. Printr-o serie de reglement`ri succesive, urs`ritul dispare treptat.Astfel, prin Ordinul nr. 24.643/1908 al Ministerului de Interne, se interziceaucre[terea [i purtatul ur[ilor, de c`tre rromii ursari, deoarece „purtarea de c`tre]igani a ur[ilor prin ora[e ofer` trec`torilor, sub speran]a distrac]iei, unuldintre cele mai s`lbatice spectacole”. Cu \ncepere din februarie 1924,Ministerul de resort solicita, periodic, prefecturilor s` se respecte acest ordin.La data de 22 octombrie 1928, prin adresa nr. 14.799 – A, semnat` deministrul I. G. Duca [i de directorul general N. T. Ionescu, se cerea prefec]ilors` se ia m`suri „ca organele \n subordine s` opreasc` cu des`vâr[ire pe ]iganiicare se \ndeletnicesc cu meseria de a umbla cu ur[i”. La acestea a contribuit[i Ordinul circular general nr. 38/30 noiembrie 1940, transmis deInspectoratul General al Jandarmeriei c`tre toate unit`]ile de jandarmi, \nanex` fiind \nso]it de Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 19862/19noiembrie 1940, „prin care se dispune oprirea ]iganilor de a umbla cu ur[iiprin sate [i ora[e [i a da spectacole cu ei, retr`gându-le [i autoriza]iile ceace[tia posed` \n acest sens”.

1 decembrie 1918– Ziua Na]ional` a României. Rromii din România,ca [i al]i cet`]eni români de diferite etnii, au fost [i sunt produc`tori de istorie[i civiliza]ie \n context românesc [i universal.

2 decembrie - Ziua L`ut`riei [i a Cântecului L`ut`resc. Marcheaz`prezen]a, cu o zi \nainte, la data de 1 decembrie 1599 a unei cete de l`utarirromi, ce cânta „imnuri na]ionale”, \n momentul intr`rii lui Mihai Viteazul \nAlba Iulia. Cântecul l`ut`resc este reprezentat emblematic de „interpretul -titan” al acestei specii folclorice, de inegalabilul cânt`re] rrom Dona DumitruSiminic`. |n context, serbarea altor mari arti[ti l`utari – instrumenti[ti (BarbuL`utaru, Petre Cre]ul Solcan, Sava P`dureanu, Toni Iordache, Florea Cioac`,Marcel Budal`, F`r`mi]` Lambru, F`nic` Luca, Ion Onoriu, Alexandru }itru[, IlieUdil`, Ionel Budi[teanu, George Udil`, Ion Miu, Marian Mexicanu [.a.) ori soli[tivocali: Zavaidoc (Marin Teodorescu), Romica Puceanu, Gheorghe Lambru, GabiLunc`, Mioara [i Paula Lincan, Panselu]a Fieraru, Catanga - P`dureanu, ElenaPascu, Valentina Mocanu [.a.

10 decembrie – Ziua Interna]ional` a Drepturilor Omului (Human RightsDay- Aniversare ONU).

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

94

Page 96: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

18 decembrie - Ziua Minorit`]ilor din România.18 decembrie - Ziua Popoarelor Dezr`d`cinate [i/sau Nomade (evreii,

rromii, t`tarii, armenii etc.). Serbare \n contextul Zilei Interna]ionale aEmigran]ilor (18 December - International Migrant's Day). Poeta RoseAusländer se autodefinea asfel: „Sunt o ]iganc` evreic` de limb` german`. Evreii[i ]iganii, ambele popoare nomade, dezr`d`cinate. Dar dac` pentru ]igani via]anomad` face parte din tradi]ie, la evrei starea aceasta e involuntar`, for]at`, c`ciei au avut cândva o ]ar`” (Poeta s-a n`scut \n anul 1889, la Storojine], aproapede Cern`u]i, [i a decedat \n Germania). Ziua poate fi serbat` [i de rromii afla]ila lucru \n diferite ]`ri.

i I-to klàsaGheorghe Sar`u 2005, Limba [i literatura

rromani. Manual pentru clasa I. I rromani ©hib thaj iliteratùra vaÒ i jekhto klàsa, Bucure[ti: Editura Sigma,64 p.

i II-to klàsaGheorghe Sar`u 2005, Camelia St`nescu,

Limba [i literatura rromani: manual pentru clasa a II-a. I rromani ©hib thaj iliteratùra vaÒ i dujto klàsa, Bucure[ti: Editura Sigma, 64 p.

Olga M`rcu[ 2005, Limba [i literatura rromani. Manual clasa a II-a. Irromani ©hib vaÒ o duijto berÒ, Bucure[ti: Editura Es Print ’98, 64 p. [Redactor[i referent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u]

Olga M`rcu[ 2005, Limba [i literatura rromani. Caietul elevului clasa aII-a. I rromani ©hib vaÒ o duijto berÒ, Bucure[ti: Editura Es Print ’98, 72 p.[Redactor [i referent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u]

i III-to klàsaGheorghe Sar`u 2005, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa

a III-a. I rromani ©hib thaj i literatùra vaÒ i trinto klàsa, Bucure[ti: EdituraSigma, 104 p.

i IV-to klàsaGheorghe Sar`u 2006, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa

a IV-a. I rromani ©hib thaj i literatùra (vaÒ i Òtarto klàsa), Bucure[ti: EdituraSigma, 104 p.

Capitolul 5

95

g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz

Page 97: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Elena Nuic`, Ionica Duroi, Mantu Stoica 2006, I rromani ©hib thajliteratùra vaÒ i IV-to klàsa. Manual de limba [i literatura rromani pentru clasaa IV-a, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, R.A., 160 p. [Redactor [ireferent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u]

i V-to klàsaGheorghe Sar`u 2007, Limba [i literatura rromani pentru anul V de

studiu. I rromani ©hib thaj i literatùra vaÒ o pan‡to siklœvipnasqo berÒ,Bucure[ti: Editura Alpha MDN, 118 p.

i VI-to klàsaIonel Cordovan [i Palfi Noemi 2008, Manual de limba [i literatura

rromani, clasa a VI-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 104 p. [referent [iredactor pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u].

Petre Petcu], Delia Grigore, Mariana Sandu 2005, Istoria [i tradi]iileminorit`]ii rromani: manual pentru clasele a VI-a – aVII-a, Bucure[ti: EdituraSigma, 104 p.

i VII-to klàsaMoise Gabriela, Marius C`ld`raru, Gheorghe Sar`u 2008, Manual de

limba [i literatura rromani, clasa a VII-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 104p.

i VIII-to klàsaJupiter Borcoi, Gheorghe Sar`u, Nicolae Pandelic`, 2009, Manual de

limba [i literatura rromani, clasa a VIII-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 114p.

i IX-to klàsaGheorghe Sar`u 2006, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa

a IX-a. I rromani ©hib thaj i literatùra (vaÒ i en‹to klàsa), Bucure[ti: EdituraSigma, 200 p.

i X-to klàsa

2010 Sar`u, Gheorghe; Cordova, Ionel, I rromani ©hib thaj i literatùravaÒ o deÒto siklœvipnasqo berÒ. Limba [i literatura rromani. Manual pentru anulX de studiu, Bucure[ti: Vanemonde, 116 p. [\n parteneriatul UNICEF–MECTS].

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

96

Page 98: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

ANEX~

1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa 1....... 99

2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa 2… 105

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \nProgramul PHARE, \ntre 2001 – 2007) Anexa 3…………………..…... 106

4. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conformcap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat \nM. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c),Anexa 4 ………………………………………..................................…. 112

5. Notificare nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind\ncadrarea mediatorului [colar Anexa 5............................................. 119

6. Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru amediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa 6…………….................... 120

7. Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul[colar - Anexa 7................................................................................. 130

8. Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului[colar (Elena Radu [i Gheorghe Sar`u) Anexa 8:................................ 132

1. Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom........................ 132

2. Fi[a unit`]ii [colare........................................................................ 134

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate.......................... 143

4. Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup`num`rul claselor absolvite ............................................................ 152

5. Fi[` de \nscriere \n clasa I.............................................................. 153

6. Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional „A doua [ans`” -Nivel primar / secundar inferior.................................................... 155

7. Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor..... 158

8. Fi[` de \nscriere la gr`dini]`.......................................................... 158

9. Model pentru un proces – verbal de vizitare a familiei copilului..... 159

Anex`

97

Page 99: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

9. a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani,\n per. 1990 – 2011 (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 a........................ 160

b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar 2008-2009 (GheorgheSar`u) – Anexa 9 b....................................................................... 161

10. Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare(Gheorghe Sar`u) Anexa 10.............................................................. 163

11. Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (GheorgheSar`u) - Anexa 11.............................................................................. 168

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

98

Page 100: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 11. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar Autor: Elena Radu

Povestea adolescentei L. C., 14 ani|n clasa a VI-a C, vine, prin transfer, ofeti]` de la o [coal` din sectorul 2. Eratimid`, speriat` [i tindea a plânge \ntruna.M-am apropiat de ea [i am \ntrebat-o

unde locuie[te [i dac` ar vrea s` m` \nso]easc` la domiciliul ei. Odat`ajuns` \n casa acesteia, \mi erau prezentate persoane care fie erau unchiul,m`tu[a, v`rul sau vecina, dar nu [i p`rin]ii s`i.Unchiul ei, un domn la [aizeci[ipatru de ani, mi-a zâmbit [i m-a \ntrebat\n limba rromani cine sunt [i de ce am venit.Dup` ce i-am spus c` sunt de la [coal` [i c` vreau s` o ajut pe nepo]ic`,mi-a povestit ce i se \ntâmplase cu ceva timp \n urm`. Tat`l acesteia fusesearestat, iar la scurt timp dup` el [i mama. Casa na]ionalizat` \n care locuiau fusese revendicat` de proprietarulacesteia. Copiii au fost lua]i de acest unchi din partea mamei pentru a leoferi consolare, acoperi[ [i hran`, pân` la eliberarea p`rin]ilor, \ntr-o cas`modest` cu unsprezece membri \n zona cea mai r`u famat` din cartierulFerentari.Toat` discu]ia [i relat`rile acestuia au fost \n limba rromani, la o cea[c`mare de cafea. Ceilal]i membri ai familiei st`teau lini[ti]i pe pat, uitându-sela noi, c`ci nu \n]elegeau nimic. M`tu[a feti]ei p`rea a fi o doamn`cumsecade, atent` [i serviabil`, dar aparen]ele \n[elau, dovedindu-se acestlucru \n timp.Eleva \ncepuse s` lipseasc` foarte mult de la [coal`, iar atunci când veneaavea probleme cu colegii de clas`, care râdeau de felul cum era \mbr`cat`[i \nc`l]at`, c` nu are decât un singur caiet pentru toate materiile [i c` nuparticip` niciodat` la d`rile clasei. Toate acestea o descurajau [i o determinau s` renun]e la studii. Deciziaaceasta nu-mi pl`cea [i am rugat-o s`-mi povesteasc` ce s-a \ntâmplat.M`tu[a o exploata cât se putea de mult la treburile casnice [i o certa defiecare dat` când \[i f`cea timp [i pentru ea. Nu-i d`dea b`nu]i de

Anex`

99

L.C.,feti]`, 14 ani

Page 101: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

buzunar, iar por]ia de mâncare se redusese drastic. Toate acestea, pentruc` erau dou` guri \n plus la mas`. Pe lâng` feti]` era [i fr`]iorul ei mai mic,care avea un handicap [i nu recuno[tea pe nimeni \n afar` de feti]`.B`ie]elul avea nevoie de pemp`r[i, c`ci, \n ciuda faptului c` avea cinciani[ori, nu putea vorbi. Feti]a se ocupa de el precum o mam`.Am vorbit cu câteva asocia]ii [i m-au ajutat cu hran` rece, h`inu]e [i juc`rii.De la o alt` asocia]ie, i-am procurat rechizite [colare. Era tare mândr` delucrurile ei, mai ales de o map` albastr`, pe care o folosea pe post deghiozdan. A \nceput s` vin` la [coal` cu regularitate [i chiar s` \nve]e bine.Toate p`reau c` s-au schimbat, dar, din p`cate, a murit unchiul. A fost omare lovitur` pentru ea, c`ci era singurul um`r pe care se putea sprijini.Nu mai avea unde s` locuiasc`. Dup` dou` s`pt`mâni de locuit pe undeapuca, o m`tu[` din partea tat`lui i-a luat la dânsa. Credeam c` va fi bine.Ei bine, nu! Doamna era foarte \n vârst` [i avea nevoie de cineva care s`fac` cur`]enie, s` spele, s` calce [i s` g`teasc`.Feti]a p`rea extenuat` când venea la [coal`. Nu mânca cu zilele, c`ci nuavea de unde. Nu se putea \nscrie nici la cantina social`, \ntrucât nu eramajor`.Datorit` unui proiect pe care \l derulam \n unitatea [colar`, \n care eraprev`zut` [i o mas`, \i d`deam de dou` ori pe s`pt`mân` hran` [i ap`. Feti]a nu mai putea suporta stresul [i munca. S-a decis s` se m`rite,crezând c`, astfel, va sc`pa de greut`]i, dar acestea au venit dup` patruzile de locuit \mpreun` cu socrii. Era o simpl` menajer`, b`tut` cu sau f`r`motiv. Renun]ase la [coal`, c`ci „so]ul” era gelos.|ntr-o zi de luni, primesc un telefon de la \nchisoare. Era tat`l feti]ei, carem` ruga s`-l ajut cu feti]a, s` o lu`m de la familia so]ului ei. Nu era delocu[or, pentru c`, \n ciuda comportamentului agresiv al so]ului, \l iubea,nu-l putea p`r`si.La sfâr[itul anului [colar avea situa]ii ne\ncheiate la toate materiile pesemestrul al doilea. |n luna august, a fost pus \n libertate tat`l feti]ei. Acestaa venit la [coal` s` m` caute. Feti]a \i tot povestea despre mine, cum amajutat-o, cum am \n]eles-o [i \ndr`git-o.Am r`mas impresionat` când l-am cunoscut pe tat`l acesteia. Era un domnbine, foarte sigur pe sine, nu pierdea contactul vizual cu mine [i era foarteatent la detalii. L-am anun]at c` a \nceput sesiunea de corigen]e [i de\ncheierea situa]iilor deosebite. M-au uimit atât feti]a cât [i tat`l, care au venitzi de zi la [coal`, fata sus]inând toate examenele pentru a-[i rezolva situa]ia.|ntre examene, veneau \n biroul meu [i-mi promiteau c` fata nu va maimerge acas` la so]ul ei, c` va r`mâne cu tat`l [i fratele ei. Nu-i spuneam

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

100

Page 102: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

c` o cred sau nu. De fapt, nici nu [tiam, ce s` cred. Când s` ne bucur`mc` adolescenta a promovat clasa, am descoperit c` era… \ns`rcinat`. Am avut tendin]a de a renun]a \n acest` b`t`lie, c`ci era mult prea mic`pentru a-o sf`tui s` fac` o \ntrerupere de sarcin`. M` sim]eam slab`, f`r`putere de decizie, iar ei, feti]a [i tat`l, a[teptau ca eu s` spun ceva.Le-am explicat faptul c` nu pot lua o decizie \n acest sens, c` pentru mineprimeaz` educa]ia [i c` este prea devreme pentru ca ea s` devin` mam`,dar…nu m` pot pronun]a. Tat`l p`rea epuizat. Mi-a m`rturisit c` arprefera s` fac` \nchisoare pe via]`, dar s` [tie c` sunt bine copii s`i.Adolescenta se gândea la fr`]iorul ei [i nu [tia cine va mai sta cu el.Am reu[it, printr-o asocia]ie, s` \nscriem b`ie]elul \ntr-o [coal` special`,unde primea ajutor pentru recuperare medical`.Dup` dou` s`pt`mâni, fata a venit la mine acas`, spunându-mi c` s-a\mp`cat cu so]ul [i c` locuiesc \mpreun`, c` tat`l ei a acceptat, dar… cucondi]ia de a-[i finaliza studiile. F`cuse \ntrerupere de sarcin`.Acum, fata este clasa a VIII-a [i nu mai este c`s`torit`. A renun]at singur`,dup` ce a f`cut parte dintr-un proiect educa]ional de mentorat, prilej cucare a descoperit c` \i place [coala, c` vrea s` aib` o meserie [i, cel mai depre] lucru pentru ea, independen]a material` care s`-i asigure hrana. Vreas` urmeze un colegiu de industrie alimentar`. Eu… sunt tot \n umbr`, o…monitorizez… f`r` zgomot.

Povestea adolescentei M. V. M, 15 aniAutor: Elena RaduEra una dintre cele mai bune eleve dinunitatea [colar`. A terminat clasa a VII-acu media 9,60. F`cea parte dintr-o famile

mixt`: tat`l rrom, mama românc`. La realizarea bazeianuale de date, feti]a s-a declarat de etnie rrom`. S-a \nscris [i la cursurilede limba rromani. Era foarte inteligent`. Tat`l ei se convertise, trecuse lao alt` religie. Mama [i fra]ii - de asemenea.Pân` aici, nimic interesant despre aceast` fat`, dar, spre finalizarea claseia VIII-a, ceva ne-a [ocat, atât pe mine cât [i pe cadrele didactice dinunitatea [colar`. La casa de rug`ciune, unde merge \nso]it` de p`rin]i, acunoscut un b`iat… mai mare cu cinci ani decât ea. B`iatul nu terminase\nv`]`mântul obligatoriu, era de etnie rrom` [i locuia \ntr-un sat dintr-unjude] apropiat.

Anex`

101

V.M.,feti]`, 15 ani

Page 103: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Au fost foarte multe certuri cu p`rin]ii, care sesizaser` c` lipse[te des deacas`. Eu mi-am pus semne de \ntrebare, când am realizat c` a \nceput s`chiulesc` de la ore. M-am \ntâlnit la premierea elevilor olimpici cu p`rin]iifeti]ei. Participase la olimpiada de limba rromani - faza pe municipiu - [ieram amândou` premiate pentru rezultatele ob]inute. Tat`l, foartemândru, \mi mul]ume[te [i m` roag` s` o ]in mai mult prin preajma mea.|ntr-adev`r, fata venea destul de des la mine \n birou [i-mi povestea foartemulte. M-am ata[at mult de ea, m-am dus cu ea la repartizareaabsolven]ilor de etnie rrom` pe locurile distincte. A fost strigat` a douadin sal`, la câteva minute de la deschidere. Terminase clasa a VIII-a cumedia 9,66. Eram tare mândr` de ea [i de faptul c` a urmat sfatul tat`luis`u alegând unul dintre cele mai bune licee din localitate.La \nceputul clasei a IX-a, feti]a s-a afirmat ca fiind o elev` foarte bun` la\nv`]`tur`, cu o inteligen]` nativ` de invidiat. Toate acestea au duratcâteva s`pt`mâni, c`ci rela]ia ei mai… apropiat` cu acel b`iat \ncepuseabia acum. Diminea]`, s-a dus la liceu, iar la \ntoarcere nu a mai ajunsacas`, deja fugise cu acest tân`r la el acas`, \n jude]ul limitrof.P`rin]ii fetei m-au c`utat imediat la telefon [i mi-au povestit totul. Le-amcerut s` vin` la [coal` [i s` afl`m adresa b`iatului. Dup` patru zile dec`ut`ri, tat`l a g`sit adresa b`iatului [i a plecat spre domiciliul acestuia. Aapelat mai \ntâi la Poli]ie, dar minora d`duse deja o declara]ie \n carespunea c` a plecat singur` [i c` nu este nimeni responsabil de ac]iunileei.Mama fetei suferea enorm, c`ci pe lâng` situa]ia \n sine, minora \i adresacuvinte dureroase mamei: „Ce [tii tu, gajie? Eu vreau s` fiu o mam`simpl`, s` fiu doar so]ie [i s`-mi ascult so]ul!”. Mama feti]ei era \ngrozit`[i se gândea c` fata ei a devenit brusc „femeie”. Nu au reu[it s` o aduc`acas`. Fata era \ntr-o stare de neconceput! Un copil atât de bun, cares`-[i rezume viitorul doar la atât!Tat`l fetei m-a c`utat iar`[i, spunându-mi c` sunt singura persoan` decare \i este ru[ine [i pe care o ascult`. Am acceptat imediat s`-mi reintru\n rol. P`rin]ii tocmai aflaser` c` tinerii \n cauz` urmau s` vin` la Bucure[ti,la o rud` de-a b`iatului. I-am ie[it \n cale [i i-am spus c` vreau s`-i vorbescdespre o coleg` de care nu mai [tiu nimic. Nu vroiam ca ea s`-[i deaseama c` eu [tiu ce f`cuse. Vroiam s` fie ea cea care \mi poveste[te despreac]iunile ei. A[a s-a [i \ntâmplat. A \nceput s` plâng` [i m-a rugat s` oascult pân` la cap`t, dar s` nu o cert. Dup` ce am ascultat-o [i i-am [terslacrimile, i-am zis c` nu este târziu ca ea s` mai ia o decizie. A stat pegânduri [i mi-a zis c` \i este ru[ine s` vin` acas`, s` dea ochii cu p`rin]ii,sau la [coal` - cu domnii profesori. I-am spus c` r`nile provocate de ea

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

102

Page 104: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

sunt \nc` deschise [i depinde numai de ea ca s` le \nchid`. Nu am uitats`-i zâmbesc. Nu i-am ar`tat c` [i eu sunt sup`rt` pe ea. Am rugat-os`-mi promit` c` se mai gânde[te.Dup` dou` zile, primesc un telefon la ora zece seara. Am r`spuns. Erafeti]a. Plângea [i-mi spunea c` este al`turi de p`rin]ii ei care au iertat-o.Eu m-am sim]it datoare s`-i mul]umesc, c`ci p`rin]ii ei \[i puseser` toatesperan]ele \n mine [i cu ajutorul deciziei ei nu i-am dezam`git.Acum feti]a este la liceu, \[i continu` studiile, vrea s` intre student` la studiieconomice. El, b`iatul, a r`mas doar o amintire, despre care nu [tiu s`spun dac` a fost urât` sau pl`cut`, dar [tiu c`, indiferent de statutul pecare \l ai pe pia]a muncii, nu po]i fi sigur c` i-ai transmis copiilor toateprincipiile [i valorile pe care le-ai acumulat \n timp. Dezam`girile vin atâtde la copii foarte buni la \nv`]`tur`, cât [i de la cei slabi.

Povestea adolescentului M. R. F., 16 aniAutor: Elena Radu|n drum spre o familie de rromi din AleeaStogu, \ntâlnesc un copil de cinci animurdar [i bâlbâit, care m` \ntreab`:

sunte]i doamna de rromi? I-am r`spuns zâmbind: Da! Nu am dat mare importan]` acestui copil, c`ci aveam un plan de urm`ritde la birou. Intru \ntr-o scar` de bloc [i g`sesc un tân`r de 16 bani, carem` \ntreab`: „Doamna, dac` vreau s` vin [i eu la [coal`, mai pot?”.M-am uitat la el [i \i spun s` m` urmeze. L-am luat cu mine \ntr-o vizit` ladomiciliul altui elev [i apoi ne-am dus la mine la birou, \n [coal`. Tocmaif`ceam \nscrieri \n cadrul proiectului educa]ional „A doua [ans`”. B`iatulabsolvise cinci clase [i l-am \nscris \n anul I de studiu. Era foarte frumu[el, curat [i dornic de a veni la [coal`. Am fost foartecurioas` s` \ntreb unde este mama, dar \ntrebarea aceasta nu-i venise bine.A \nceput s`-mi povesteasc`, c` mama este \nchis` de când avea cel mictrei ani[ori, tat`l lucreaz`, dar nu are timp de ei, de copiii s`i, c`ci are…câteva prietene.Suna tare trist [i am \nceput s`-mi \ndrept aten]ia c`tre el [i situa]ia lui.B`iatul abandonase [coala pentru a-l putea cre[te pe cel mic, fiindu-i foartegreu altfel. El sp`la, g`tea pân` la un punct, când nu mai avea bani s`cumpere hran`. Mama lui fusese \nchis` pentru trafic de droguri, iar fratele

Anex`

103

M.R.F.,b`iat, 16 ani

Page 105: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

cel mare era consumator, nu se putea baza pe ajutorul s`u. B`iatul s-a angajat la o sp`l`torie de ma[ini, câ[tiga foarte pu]in, dar erasuficient pentru hrana de zi cu zi. Tân`rul \nv`]a bine, frecventa cursurilecu regularitate, \nso]it de fiecare dat` de cel mic, c`ci nu avea cu cines`-l lase. |n scurt timp, primesc un telefon [i mi se spune c` \n cadrul unit`]ii [colarese va dezvolta un program pentru copiii pre[colari, care nu au fostniciodat` la gr`dini]`. Imediat l-am \nscris pe cel micu] \n cadrul acestuiproiect. Eram mândr` [i de cel mic, care mergea foarte bine la gr`dini]aestival`, dovedea interes pentru ceva de care numai auzise sau v`zuse.Mama copiilor a aflat din \nchisoare c` b`ie]ii vin la [coal`. Asta \i d`deaputere. Dup` doi ani, am avut ocazia s` o cunosc [i pe mama. Imediatcum a ie[it, a trimis dup` mine. Foarte atent`, serviabil`, nu [tia cum s`m` r`sfe]e. I-am zis s` stea lini[tit`, c` tot ceea ce am f`cut pentru copii afost din inim` [i c` pentru asta sunt \n unitatea [colar`.Acum tân`rul este anul IV de studiu (clasa a zecea), c`s`torit chiar cu unan \n urm`. Necazurile l-au lovit iar. Mama lor a fost din nou arestat`,fratele cel mare la fel. Tat`l nu [tia ce s` mai fac`. Iar pe el, pe adolescent,l-a p`r`sit fata c`reia el \i spunea mândru so]ie.|n ciuda vârstei sale, b`iatul \[i asum` din nou responsabilitatea de a fi\ntre]in`tor de familie, muncind foarte mult.Sunt mândr` de el, c`ci \n ciuda necazurilor [i a cartierului r`u famat \ncare locuie[te, nu s-a apucat s` consume stupefiante sau alcool.Curând, la unitatea [colar` unde eu lucrez, el va termina studiile. Cel miceste acum \n clasa a doua [i \mi spune \n fiecare zi c` \i este dor de mamalui. Nu-i pot critica sau judeca pe p`rin]ii b`ie]ilor pentru ac]iunile lor.Este atât de pl`cut s`-i vezi pe fo[tii t`i elevi c` te caut` [i \nc` \]i maisolicit` ajutorul! Trebuie doar s` speri, c` mâine va fi mai bine decât azi!{i chiar a[a se \ntâmpl` prin munc`, st`ruin]`, speran]`.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

104

Page 106: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 2Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000)

Acesta cuprindea urm`toarele activit`]i: • Sprijin` [i contribuie la realizarea [colariz`rii copiilor rromi la toate

nivelele;• Faciliteaz` organizarea de \ntâlniri cu p`rin]ii rromi;• Colaboreaz` cu O.N.G.-urile rrome [i nerrome;• Furnizeaz` datele necesare elabor`rii proiectelor [i a recenz`rii corecte

a popula]iei [colare;• Identific` poten]iale cadre didactice rrome (rromi absolven]i de liceu,

elevi rromi performan]i);• Semnaleaz` [i mediaz` conflicte inter- [i intra-comunitare;• Mediatizeaz` informa]iile [i facilit`]ile privind educa]ia pentru rromi;• |ncurajeaz` angrenarea p`rin]ilor \n educa]ia copiilor [i \n via]a [colii;• Semnaleaz` aspecte deosebite din comunitate \n scopul sensibiliz`rii

autorit`]ilor \n solu]ionarea lor.(Fi[a a fost elaborat` de inspectorii pentru [colarizarea rromilor, sub\ndrumarea facilitatoarelor Elena Eigel [i Mariana Buceanu, \n cadrul unuiseminar de lucru, organizat de Ministerul Educa]iei Na]ionale \mpreun` cuRomani CRISS, la Tulcea, \n perioada 15-17 martie 2000, [i a fost aprobat`de Minister [i publicat` pentru prima dat` \n „Buletinul informativ interactivprivind \nv`]`mântul pentru romi”, nr. 8/2000).

Anex`

105

Page 107: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 3Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \n Programul PHARE, \ntre 2001-2007)

PROFIL OCUPA}IONAL: MEDIATOR {COLAR NIVEL MEDIUCodul din Clasificarea Ocupa]iilor din România (C.O.R.): 334010 (HG721/14 mai 2004)Defini]ie C.O.R.: ocupa]ia face parte din Subgrupa major` 33 \nv`]`tori [iasimila]i.|nv`]`torii din \nv`]`mântul primar preg`tesc programe de instruire [i predarea disciplinelor din primul grad [colar - cititul, scrisul [i aritmetica; corecteaz`temele [i evalueaz` progresele realizate de copii; organizeaz` activit`]iextra[colare pentru recreerea elevilor; supravegheaz` elevii \n clase [i \n altelocuri din incinta [colii.Ocupa]ia se \ncadreaz` \n: Grupa minor` 334 – Alt personal \n \nv`]`mânt;Grupa de baz`: 3340 – PERSONAL |N |NV~}~MÂNT NECLASIFICAT |NGRUPELE ANTERIOARE

DESCRIEREA OCUPA}IEI. CON}INUTUL MUNCII.Se ocup` \n principal cu sprijinirea particip`rii copiilor din comunitate la\nv`]`mântul obligatoriu prin \ncurajarea angren`rii p`rin]ilor \n educa]iacopiilor [i \n via]a [colii [i prin facilitarea acordului \ntre familii, comunitatealocal` [i [coal`.

UNELTE/INSTRUMENTE DE LUCRU|n activitatea sa folose[te: instrumente birotice, materiale de specialitate(ghiduri, chestionare, formulare), telefon, fax, aparate de \nregistrare,eventual calculatorul pentru colectarea de date [i editarea de documente.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

106

Page 108: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

ATRIBU}II {I RESPONSABILIT~}I

PROGRAM DE LUCRUProgram de 8 ore/zi, care se poate prelungi \n unele situa]ii peste aceast`limit`.

Anex`

107

• ajut` la colectarea datelor despreto]i copiii din comunitate de vârsta[colariz`rii obligatorii [i la \nregis-trarea acestor date \n documentelepuse la dispozi]ia conducerii [colii [ia inspectoratului [colar;

• identific`, prin studiul acestor date[i prin contacte regulate cu p`rin]ii[i cu autorit`]ile locale, problemereferitoare la [colarizarea copiilor,prevenirea abandonului [colar [icontinuarea studiilor corespunz`-toare posibilit`]ilor [i aptitudinilorcopiilor din comunitate;

• contribuie, al`turi de asisten]ii [ilucr`torii sociali [i reprezentan]iiautorit`]ilor locale, prin informare [imedierea comunic`rii, la asigurarearespect`rii drepturilor copilului dincomunitate, \n special a dreptului laeduca]ie;

• mediaz` comunicarea familiiloravând copii \n situa]ii de risc cusistemul de asisten]` social` \nvederea ob]inerii drepturilor socialeconform legii pentru a reduce ne-participarea [colar` datorit` exclu-ziunii sociale;

• furnizeaz` date necesare recenz`riicorecte a copiilor inclusiv a celormigran]i;

• faciliteaz` atragerea copiilor cu difi-cult`]i de participare \n activit`]ilede educa]ie pre[colar`;

• acord` consiliere, \ndrumare [iinforma]ii p`rin]ilor \n scopul moti-v`rii [i \ncuraj`rii particip`rii aces-tora la via]a [colii [i form`riicompeten]elor educa]ionale [i decomunicare;

• angreneaz` p`rin]ii \n educa]iacopiilor [i \n via]a [colii [i sprijin`[coala \n desf`[urarea activit`]ilorextra[colare cu implicarea p`rin]ilor;

• ofer` informa]ii [colii pentru \ntoc-mirea de inform`ri, rapoarte [idocumenta]ie referitoare la pro-bleme ale copiilor de vârst` [colar`;

• se informeaz` [i se instruie[te,inclusiv \n limba comunit`]ii respec-tive, cu privire la facilit`]ile [i opor-tunit`]ile educa]ionale destinatecopiilor [i tinerilor, [i asigur` dise-minarea acestor informa]ii c`tre to]icopiii, tinerii [i p`rin]ii acestora dincomunitatea din care face parte;

• identific` copii [i tineri din comu-nitate cu aptitudini pentru conti-nuarea studiilor, \n special pentru adeveni cadre didactice [i mediatori\n serviciul comunit`]ii [i le ofer`sprijin [i \ndrumare, inclusiv prinmedierea interac]iunii acestora cuautorit`]ile educa]ionale;

• sprijin` cadrul didactic, eventualprin intermediere \n limba comu-nit`]ii respective, \n comunicarea cuclasa [i p`rin]ii pentru facilitareaprocesului de \nv`]`mânt.

Page 109: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

MEDIU DE ACTIVITATEActivitatea se desf`[oar` pe teren pentru culegere de informa]ii, efectuareaactivit`]ilor de mediere [i identificarea activit`]ilor practice de sprijinire a[colariz`rii copiilor din comunitate.

SITUA}II DE RISCNu sunt.

CERIN}E PENTRU EXERCITARE

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

108

Cerin]e medicale- Integritate anatomo-func]ional` a

membrelor superioare [i inferioare;- Acuitate auditiv` normal`;- Acuitate vizual` normal`Activit`]i fizice- Vorbire;- Ascultare;- Lucrul \n pozi]ie [ezând perioade

\ndelungate.Cerin]e psihice- Adaptare la sarcini de lucru schim-

b`toare;

- Asumarea responsabilit`]ilor;- Aptitudinea de a lucra cu oamenii;- Capacitatea de a evalua [i de a lua

decizii;- Tip de personalitate: Social, Inves-

tigativ, |ntreprinz`tor (ClasificareHolland).

Alte cerin]e legate de rela]ionareacu mediul social:- Recunoscut [i respectat de comu-

nitatea fa]` de care exercit` actul demediere din partea [colii;

- Vorbitor al limbii comunit`]ii c`reiase adreseaz`.

APTITUDINI Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5(foarte (sc`zut) (mediu) (\nalt) (foarte sc`zut) \nalt)

Aptitudine general` de \nv`]are √Aptitudini de comunicare √Aptitudini de calcul √Percep]ie spa]ial` √Percep]ia formei √Aptitudini de a lucra cu documente(verificare rapid` cifre [i cuvinte) √Coordonare ochi-mân` √Dexteritate digital` √Dexteritate manual` √

Page 110: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

DEPRINDERI TRANSFERABILE- Acordare de consiliere [i \ndrumare;- Elaborarea [i interpretarea informa]iei;- Deprinderi de comunicare [i negociere;- Deprinderi de cercetare [i investigare;- Planificarea [i organizarea opera]iilor [i activit`]ilor.

CERIN}E DE EDUCA}IE {I PREG~TIRE PROFESIONAL~Mediatorul [colar este absolvent al \nv`]`mântului liceal cu sau f`r` diplom`de bacalaureat, sau aflat \n curs de finalizare a \nv`]`mântului liceal; cerin]elede preg`tire profesional` includ absolvirea unui modul specializat de preg`tireca mediator [colar.

SALARIZARE, PROMOVARE, ALTE AVANTAJESalarizarea se face \n condi]iile legii privind salarizarea \n regim bugetar pentruangajatul pe postul de Mediator [colar absolvent de liceu, iar pentru cel aflat\n cursul complet`rii studiilor liceale, se face pe baza surselor asigurate deprim`rie, dona]ii, sponsoriz`ri [i ate surse destinate acestui scop.

DINAMICA OCUPA}IEI PE PIA}A MUNCIIConform datelor publicate de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, \n cadrulproiectelor finan]ate de organiza]ii ne-guvernamentale, un num`r de 90 depersoane au activat pe lâng` [coli cuprinzând elevi rromi, fiind pân` \nprezent salaria]i de c`tre aceste ONG-uri.Conform Strategiei Guvernului României de \mbun`t`]ire a situa]iei rromilor,pân` la 30 martie 2002, [colile cu elevi rromi vor beneficia de serviciilemediatorilor [colari.

OCUPA}II |NRUDITE/SPECIALIZ~RI331001 |nv`]`tor334004 Pedagog [colar

INFORMA}II SUPLIMENTARESe pot ob]ine de la:

- Inspectoratele [colare ale jude]elor (inspectorii rromi/pentru rromi);

Anex`

109

Page 111: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii – Direc]ia de |nv`]`mânt PreuniversitarSau consultând:

- Hot`rârea Nr. 430/2001 a Guvernului României privind aprobareaStrategiei Guvernului României de \mbun`t`]ire a situa]iei rromilor;

- Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic;- Buletinul informativ privind \nv`]`mântul pentru minoritatea rrom`,

publicat pe site-ul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii www.edu.ro.

Acte normative care au reglementat \n intervalul 2001–2011 activitateamediatorului [colar (Mediator [colar, Subgrupa major` 33, Grupa minor`334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3 (studii medii sau postliceale)

• 2001, Ordinul INS (Institutul Na]ional de Statistic`)nr. 273/2001, cod: 334010;

• 2002, Ordinul MMSS (Ministerul Muncii [iSolidarit`]ii Sociale) nr. 270/2002, cod: 334010;

• 2002, Ordin 601/26 nov. 2002 privind actualizareaactivit`]ilor din economia na]ional` CAEN, Emitent: INS (publicat \n M Of.nr. 908/13 dec. 2002), cod: 334010;

• 2002, HG 844/31 iul. 2002, privind aprobarea nomenclatoarelorocupa]iilor, meseriilor [i specializ`rilor pentru care se asigur` preg`tireaprofesional` prin \nv`]`mânt preuniversitar, precum [i durata de[colarizare, publicat` \n MOf nr. 625/23 august 2002), cod: 334012 - 4;

• 2003, Ordinul MMSSF (Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei) nr.338 din 16 iulie 2003 [i Ordinul 334 al INS/18 iul. 2003 privind completareaCOR, poz. 206 [i 153, cod: 334010 (v. MOf nr.543/29 iul. 2003);

• 2004, HG 721/14 mai 2004, men]ionarea specializ`rii de mediator [colar,nivel mediu;

• 2005, Ordinul nr. 5418/08.11.2005 privind aprobarea Regulamentului deorganizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/al Municipiului Bucure[tide resurse [i de asisten]` educa]ional` (CJRAE/ CMBRAE), v. art. 9 „serviciide mediere [colar`, prin mediatorii [colari” - [i „art. 14 (1) Statul defunc]iuni - posturi didactic – auxiliare: mediatori [colari, asistent social,secretar, contabil, documentarist”;

• 2007, Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 privind normele de \ncadrare[i de activitate ale mediatorului [colar (publicat \n M.Of.R. nr.670/1.X.2007); v. Fi[a \n continuare);

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

110

Page 112: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• 2008, Notificarea nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind\ncadrarea mediatorului [colar (v. \n continuare);

• 2008, Ordinul MMFES (Ministerul Muncii, Familiei [i al Egalit`]ii de {anse)nr. 397/ 2008 [i Ordinul INS nr. 451/2008 cod:334010 (IV.3.3.4 Grupaminor` 334, Alt personal \n \nv`]`mânt. 3340 = Personal \n \nv`]`mânt,neclasificat \n grupele de baz` anterioare, 334010 – mediator [colar);

• Ordonan]a Guvernului nr. 15/2008 privind cre[terile salariale ce se voracorda \n anul 2008 personalului din \nv`]`mânt, Anexa 3, poz. 281(Mediator [colar II) [i poz. 282 (Mediator [colar debutant).

Anex`

111

Page 113: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 4Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari(a), conform cap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19iul. 2007 (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul(b) [i metodologia aferent` - c)

a. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colariCapitolul III. Responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colariArt. 9 Atribu]iile mediatorului [colar:• Faciliteaz` dialogul [coal` – familie – comunitate.• Contribuie la men]inerea [i dezvoltarea \ncrederii [i a respectului fa]` de

[coal` \n comunitate [i a respectului [colii fa]` de comunitate.• Monitorizeaz` copiii de vârst` pre[colar` din comunitate care nu sunt

\nscri[i la gr`dini]` [i sprijin` familia/sus]in`torii legali ai copilului \ndemersurile necesare pentru \nscrierea acestora \n \nv`]`mântul pre[colar.

• Monitorizeaz` copiii de vârst` [colar`, din circumscrip]ia [colar`, care nuau fost \nscri[i niciodat` la [coal`, propunând conducerii [colii solu]iioptime pentru recuperarea lor [i facilitând accesul acestora la programelealternative de \nv`]`mânt (\nscrierea \n \nv`]`mântul de mas` la cursuride zi sau la cursuri cu frecven]` redus`, includerea \n programul A doua[ans` etc.).

• Sprijin` organizarea de programe - suport pentru \mbun`t`]ireaperforman]elor [colare (programe de recuperare, programe de interven]iepersonalizat`, programe tip „[coala de dup` [coal`” etc.).

• Colecteaz` datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului laeduca]ie [i men]inerea copiilor \n sistemul educa]ional obligatoriu.

• Asigur` actualizarea bazei de date despre copiii afla]i \n pericol deabandon [colar, monitorizeaz` situa]ia [colar` [i activitatea extra[colar` aacestora, \ncurajând participarea lor la educa]ie.

• Consemneaz` cu acurate]e [i obiectivitate problemele educa]ionale saude alt` natur` care au efect asupra particip`rii la educa]ie a copiilor dincomunitate, informând familiile despre rolul [colii [i despre prevederilelegale referitoare la participarea copiilor la educa]ie.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

112

Page 114: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Transmite [colii toate datele colectate din comunitate, \n scopulidentific`rii solu]iilor optime pentru asigurarea accesului egal la educa]ieal copiilor.

• Contribuie la deschiderea [colii c`tre comunitate [i la promovareacaracteristicilor etnoculturale \n mediul [colar, prin implicarea \norganizarea de activit`]i cu p`rin]ii/al]i membri ai comunit`]ii, organizareade activit`]i cu dimensiune multicultural`, organizare de activit`]iextracurriculare etc.

• Monitorizeaz` [i \ncurajeaz` prezen]a elevilor la orele din cadrulprogramelor alternative, suplimentare/de sprijin.

• Sprijin` elaborarea planului de desegregare [colar` [i implementareaacestuia, prin colaborare cu conducerea [colii.

• Informeaz` autorit`]ile responsabile despre eventualele \nc`lc`ri aledrepturilor copilului [i sprijin` demersurile acestora pentru solu]ionareasitua]iilor respective.

Art. 10 Atribu]iile prev`zute la art. 9 pot fi detaliate [i completate prin fi[apostului. Art. 11 (1) Evaluarea anual` a mediatorului [colar se face de c`tre institu]iaangajatoare.(2) |n cazul \n care mediatorul este angajat de c`tre Centrul Jude]ean deResurse [i Asisten]` Educa]ional`/Centrul de resurse [i Asisten]` Educa]ional`al municipiului Bucure[ti, evaluarea se face pe baza rapoartelor demonitorizare elaborate de unitatea/unit`]ile \n care mediatorul [colar [i-adesf`[urat activitatea.(3) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unit`]ii [colare, caretrebuie s` cuprind`:- tipuri de activit`]i organizate sau la care a luat parte mediatorul [colar

(\ntâlniri cu p`rin]ii, realizarea recens`mântului copiilor etc.);- impactul activit`]ii desf`[urate asupra comunit`]ii;- gradul de satisfac]ie a unit`]ii [colare, a p`rin]ilor, elevilor, comunit`]ii.

Anex`

113

Page 115: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

b. Ordinul MECT nr. 1539/19.07.2007 privind normele de \ncadrare [i deactivitate ale mediatorului [colar

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

114

ROMÂNIAMINISTERUL EDUCA}IEI, CERCET~RII {I TINERETULUI

CABINET MINISTRUStr. General Berthelot 28-30, Bucure[ti

Tel: 405.62.08; Fax: 312.47.19

ORDINprivind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar|n baza prevederilor Legii |nv`]`mântului nr. 84/1995, republicat`, cu

modific`rile [i complet`rile ulterioare,|n conformitate cu Hot`rârea Guvernului României nr. 430/2001, privind

aprobarea Strategiei Guvernului României de |mbun`t`]ire a Situa]iei Romilor, cucomplet`rile [i rectific`rile ulterioare.

|n temeiul Ordinului Ministrului Educa]iei [i Cercet`rii nr. 5418 din 08.11.2005,privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/almunicipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` [i a regulamentelor cadruale institu]iilor din subordine;

|n temeiul Hot`rârii Guvernului României nr. 366/2007 privind organizarea [ifunc]ionarea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, cu modific`rile ulterioare;

MINISTRUL EDUCA}IEI, CERCET~RII {I TINERETULUIemite prezentul Ordin:

Art. 1. Se aprob` func]ionarea mediatorului [colar \n unit`]ile de \nv`]`mântpreuniversitar, \n condi]iile prezentului ordin.Art. 2 Se aprob` Metodologia de identificare a unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n

care se impune furnizarea serviciilor de mediere [colar`. Metodologia este prev`zut` \nAnexa 1, care face parte integrant` din prezentul ordin.Art. 3. Se aprob` Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar.Normele sunt prev`zute \n Anexa 2, care face parte integrant` din prezentul ordin.Art. 4. Prezentul ordin se public` \n Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 5. Direc]ia General` Management |nv`]`mânt Preuniversitar, Direc]ia General`|nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, Direc]ia General`Managementul Resurselor Umane, Direc]ia General` Buget - Finan]e Patrimoniu [iInvesti]ii, inspectoratele [colare jude]ene/inspectoratul [colar al municipiului Bucure[ti,centrele de resurse [i de asisten]` educa]ional` jude]ene/al Municipiului Bucure[ti [iunit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar pun \n aplicare prezentul Ordin.

MinistruCristian Mihai ADOMNI}EI

Bucure[tiNr. 1539Data 19.07.2007

Page 116: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

c. ANEXA 1 la O.M.E.C.T. nr.1539/10.07.2007, cu METODOLOGIA deidentificare a unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n care se impunefurnizarea serviciilor de mediere [colar`

Art. 1 (1) Unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar \n care se impune furnizareaserviciilor de mediere [colar`, servicii prestate de c`tre mediatorul [colar, vorfi identificate ca urmare a aplic`rii setului de criterii de tip: educa]ional, socio-economic [i cultural, men]ionat \n prezenta metodologie.(2) Criterii de tip educa]ional:1) |n comunitatea \n care se afl` [coala exist` copii de vârst` pre[colar` care

nu sunt cuprin[i \n \nv`]`mântul pre[colar [i copii de vârst` [colar` carenu au frecventat niciodat` [coala sau care au abandonat \nv`]`mântulobligatoriu;

2) Rata abandonului [colar \n \nv`]`mântul obligatoriu [i rata absenteismului[colar sunt ridicate, iar rezultatele [colare ale elevilor sunt nesatisf`c`toare\ntr-un procent semnificativ;

3) {coala este multietnic` sau este o [coal` \n care predomin` elevi de etnierom`;

4) Limba de predare este diferit` de limba matern`;5) Cultura minorit`]ii este slab reprezentat` la nivelul [colii;6) De[i \n [coal` sunt mul]i elevi care apar]in unei minorit`]i na]ionale, nu

exist` cadre didactice care apar]in acelei etnii;7) Exist` sau se manifest` riscul unor conflicte \n comunitate [i/sau \n [coal`

care pot afecta participarea [colar` a copiilor romi, din cauze care ]in desegregarea etnic` sau de alte forme de discriminare;

8) Exist` comportamente discriminatorii fa]` de elevii romi.(3) Criterii de tip socio-economic:1. Localitatea se afl` \ntr-o zon` cunoscut` ca defavorizat`; 2. |n comunitate exist` familii cu mul]i copii sau cu copiii afla]i \n grija altor

persoane decât a p`rin]ilor;3. Exist` semnale c` \n comunitate este exploatat` munca minorilor, ceea ce

conduce la abandon [colar;4. |n comunitate exist` o rat` ridicat` a [omajului sau num`rul persoanelor

\ncadrate \n munc` cu forme legale este mic;5. |n comunitate exist` multe persoane care nu au acte de identitate;6. Un mare num`r dintre membrii comunit`]ii sunt nevoi]i s` migreze

temporar pentru a-[i asigura sursele de existen]`;

Anex`

115

Page 117: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

7. |n comunitate exist` o atitudine negativ` fa]` de minoritatea na]ional`sau \n comunitate au avut loc conflicte interetnice ori exist` premisepentru declan[area lor;

8. Elevii [colii provin, \n majoritate, din familii dezavantajate.(4) Criterii de tip cultural:1. Comunitatea este multietnic`;2. Locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradi]ionale ale etniei ca mijloc

de supravie]uire; 3. Accesul la publica]ii, libr`rii, biblioteci, radio, televiziune este redus sau

inexistent; 4. Nivelul de educa]ie [colar` al membrilor comunit`]ii este sc`zut.Art. 2 Aplicarea setului de criterii men]ionate la art. 1 se poate face de c`tre:a) unit`]ile [colare; dup` caz, acestea pot apela la sprijinul Centrului

Jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`[i al autorit`]ilor locale;

b) Inspectoratul {colar Jude]ean/Inspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti, \n colaborare cu Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti deResurse [i de Asisten]` Educa]ional`;

c) Consiliul jude]ean sau local de care apar]ine unitatea;d) organiza]ii nonguvernamentale sau grupuri de ini]iativ` locale, \n

colaborare cu Inspectoratul {colar Jude]ean/ Inspectoratul {colar alMunicipiului Bucure[ti [i cu Centrul Jude]ean/al municipiului Bucure[ti deResurse [i de Asisten]` Educa]ional`.

Art. 3 (1) \n urma aplic`rii setului de criterii [i pe baza interpret`riiindicatorilor, institu]iile, organiza]iile [i structurile men]ionate la Art. 2fundamenteaz` solicitarea de servicii de mediere [colar` [i o \nainteaz` spreaprobare inspectoratului [colar jude]ean/ Inspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti.(2) Inspectoratul {colar Jude]ean/ Inspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti analizeaz` documenta]ia transmis` de institu]iile, organiza]iile [istructurile men]ionate la art. 2 [i decide, \n colaborare cu autorit`]ile localesau jude]ene, dup` caz, alocarea de servicii de mediere [colar`.Art. 4 |n urma stabilirii, pe baza criteriilor de mai sus, a unit`]ilor de\nv`]`mânt beneficiare de servicii educa]ionale de mediere [colar`,Inspectoratul {colar Jude]ean/Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[tile identific` drept zone de interven]ie educa]ional` prioritar` pentru careprevede m`suri \n strategia jude]ean` privind asigurarea accesului la educa]iepentru grupurile dezavantajate.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

116

Page 118: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

ANEXA 2 la O.M.E.C.T. nr. 1539/19.07.2007, Normele de \ncadrare, activitate[i salarizare ale mediatorului [colar

Capitolul I: Dispozi]ii generale

Art. 1 Principala responsabilitate a mediatorului [colar este de a sprijiniparticiparea tuturor copiilor din comunitate la \nv`]`mântul generalobligatoriu, \ncurajând implicarea p`rin]ilor \n educa]ia copiilor [i \n via]a[colii [i facilitând colaborarea dintre familie, comunitate [i [coal`.Art. 2 (1) Mediatorul [colar este angajat de unitatea de \nv`]`mântpreuniversitar sau de Centrul jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse[i de Asisten]` Educa]ional`, \nfiin]at conform Ordinului Ministrului Educa]iei[i Cercet`rii, nr. 5418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare[i func]ionare a centrelor jude]ene/al municipiului Bucure[ti de resurse [i deasisten]` educa]ional` [i a regulamentelor cadru ale institu]iilor din subordine.(2) |ndrumarea metodologic` a activit`]ii mediatorului [colar revine Centruluijude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`, iarcoordonarea [i monitorizarea activit`]ii mediatorului revin conduceriiunit`]ii/unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n care \[i desf`[oar`activitatea.(3) Mediatorul [colar colaboreaz` cu personalul unit`]ii de \nv`]`mântpreuniversitar, cu consiliul p`rin]ilor sau cu alte structuri asociative alep`rin]ilor recunoscute de unitatea de \nv`]`mânt preuniversitar, cuautorit`]ile locale/jude]ene, cu organiza]ii nonguvernamentale [i cu ceilal]iparteneri ai unit`]ii de \nv`]`mânt preuniversitar care au ca scop cre[tereagradului de participare la educa]ie [i \mbun`t`]irea calit`]ii serviciiloreduca]ionale.Art. 3 Mediatorul [colar \[i desf`[oar` activitatea \n unit`]ile de \nv`]`mântpreuniversitar [i \n comunit`]ile de care apar]in acestea, unit`]iautoidentificate sau identificate pe baza criteriilor din Anexa 1. Angajareamediatorului se face la solicitarea [colii sau a comunit`]ii, la propunereainspectoratelor [colare jude]ene/al Municipiului Bucure[ti, a autorit`]ilorpublice locale/jude]ene, a organiza]iilor guvernamentale [i non-guvernamentale sau la solicitarea p`rin]ilor elevilor din unitatea [colar`respectiv`.

Anex`

117

Page 119: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Capitolul II. Selec]ia, \ncadrarea, normarea [i salarizarea personalului

Art. 4 (1)Mediatorul [colar poate fi:a) absolvent de liceu, filier` voca]ional` – specializare mediator [colar sau

absolvent al oric`rui alt profil, urmat de un curs de formare profesional` cuspecializarea mediator [colar, recunoscut de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [iTineretului;

b) absolvent al \nv`]`mântului obligatoriu cu durata de cel pu]in 8 clase,urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesional` cu specializareamediator [colar, recunoscute de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [iTineretului, [i \n curs de completare a studiilor liceale.

(2) Pe postul de mediator [colar, se recomand` angajarea unei persoane carecunoa[te limba [i cultura comunit`]ii locale pentru care sunt necesareserviciile de mediere [colar`.(3) |ntr-o prim` etap`, unit`]ile angajatoare vor avea \n vedere, pentruocuparea posturilor de mediator [colar, persoane care au urmat cursurileorganizate \n cadrul programelor PHARE Acces la educa]ie pentru grupuridezavantajate [i care au mai lucrat ca mediatori.Art. 5 Identificarea mediatorului [colar este responsabilitatea comun` aconsiliului de administra]ie al [colii [i a comitetului reprezentativ al p`rin]ilorsau a altei forme de asociere a p`rin]ilor, recunoscut` de [coal`. Art. 6 Angajarea mediatorului [colar se face, dup` caz, de Centrul Jude]ean/almunicipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional` sau de unitateade \nv`]`mânt preuniversitar, ca urmare a pa[ilor descri[i la Art. 2 [i 3 dinAnexa 1. Art. 7 Nivelul de salarizare a mediatorului [colar este cel prev`zut pentrucategoria personal didactic auxiliar, pozi]iile: 279, 280 [i 281. Art. 8 Organiza]ii neguvernamentale sau grupurile de ini]iativ` locale potangaja mediatori [colari, c`rora le asigur` costurile salariale, pentru [colicuprinse/partenere \n diferite proiecte educa]ionale, dac` desf`[urareaactivit`]ii mediatorului [colar \n [coal` este agreat` de comunitate [i de [coal`[i \n urma acordului Inspectoratului {colar Jude]ean/Inspectoratului {colar alMunicipiului Bucure[ti.

Capitolul III. Responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari

Art. 9 Atribu]iile mediatorului [colar sunt urm`toarele:Vezi mai sus c. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

118

Page 120: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 5Notificare nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar

Anex`

119

„Avându-se \n vedere O MECT nr. 1539 din19.07.2007, Anexele 1 [i 2, privind func]ionareamediatorului [colar \n unit`]ile de \nv`]`mântpreuniversitar, facem urm`toarele preciz`ri:

1. Angajarea mediatorilor [colari se face launit`]ile [colare care necesit` servicii de mediere[colar`, cu avizul Inspectoratului {colar Jude]ean/alMunicipiului Bucure[ti [i cu \ncadrarea \n num`rul deposturi repartizate de MECT jude]ului/MunicipiuluiBucure[ti, pentru \nv`]`mântul preuniversitar;

2. Salarizarea mediatorilor [colari se face \nconformitate cu legisla]ia salariz`rii personaluluididactic auxiliar, \n vigoare;

3. Normarea acestor posturi este de competen]aISJ/ISMB.

SECRETAR DE STAT, Gabriella Pásztor“

Page 121: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 6Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru a mediatorului [colar \n viziunea lor (elaborate \ntre 2007-2010, la stagiile de formare a mediatorilor [colari de la Ol`ne[ti [i Costine[ti)

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

120

Atribu]iile mediatorului [colar1. S` cunoasc` comunitatea pentru care lucreaz`;2. S` realizeze eviden]a copiilor pre[colari, a adolescen]ilor [i a tinerilor,

a adul]ilor din comunitate;3. Faciliteaz` leg`tura dintre [coal` – comunitate – familie – institu]ii publice;4. Stimuleaz` elevii [i p`rin]ii pentru studiul limbii materne rromani [i al

istoriei [i tradi]iile rrome;5. Ajut` la asumarea identit`]ii rrome [i cre[terea stimei de sine;6. |ncurajez` activit`]ile extra[colare/educative cu elevii rromi;7. Cunoa[te [i ajut` la detensionarea/gestionarea [i solu]ionarea

conflictelor;8. Cunoa[te situa]iile familiale ale elevilor din comunitate [i situa]iile

[colare privind combaterea absenteismului [i a abandonului [colar;9. Informeaz` comunitatea despre programele educa]ionale alternative

gen „A doua [ans`”;10.Informeaz` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legale de ob]inere a

unor drepturi cuvenite;11.Motiveaz` p`rin]ii, \n special mamele privind \ntâlnirile cu cadrele

didactice \n [coal`;12.Informeaz` [coala [i alte institu]ii privind \nc`lcarea drepturilor elevilor;13.Colaboreaz` cu mediatorul sanitar pentru educarea elevilor privind

igiena corporal`;14.Sugereaz`/ini]iaz` vizite ale copiilor din [coal` \n alte [coli incluzive

pentru prezentarea de spectacole;15.Semnaleaz` situa]iile de segregare a copiilor rromi autorit`]ilor.

Fi[a num`rul 1

Page 122: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

121

Atribu]iile mediatorului [colar1. Trebuie s` cunoasc` comunitatea pentru care lucreaz`;2. Ajut` la asumarea identit`]ii rrome [i cre[terea stimei de sine;3. Se intereseaz` de problemele copiilor;4. Se preocup` [i ajut` la [colarizarea copiilor;5. Se asigur` de respectarea drepturilor copiilor;6. Faciliteaz` leg`tura dintre [coal` – comunitate – familie – institu]ii publice;7. Are grij` de reducerea discrimin`rii etnice, sau chiar eliminarea acesteia;8. Informeaz` comunitatea despre programele educa]ionale alternative,

gen „A doua [ans`”;9. Faciliteaz` atragerea copiilor cu dificult`]i de participare \n activit`]ile

de educa]ie pre[colar`;10.Are o colaborare strâns` cu cadrele didactice, dirigintele, \nv`]`torul,

directorul;11.Colaboreaz` cu mediatorul sanitar;12.Se implic` \n rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunit`]ii

(certificate de na[tere [i c`r]i de identitate);13.Informeaz` p`rin]ii despre importan]a [colii pentru copil, prin exemple

concrete;14.Colaboreaz` cu p`rin]ii \n rezolvarea problemelor copilului;15.Antreneaz` p`rin]ii \n educa]ia copilului [i \n via]a [colii;16.Informez` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legate de ob]inerea

unor drepturi cuvenite;17.Semnaleaz` situa]ii de segregare a copiilor rromi autorit`]ilor locale;18.|ntocme[te rapoarte cu privire la situa]ia copiilor;19.Trebuie s` cunoasc` bine legile;20.Se informez` [i se instruie[te, inclusiv \n limba comunit`]ii respective,

folosind-o \n informarea membrilor acelei comunit`]i;21.Sprijin` [i \ndrum` tinerii spre continuarea studiilor;22.Organizeaz` programe socio-culturale [i educa]ionale \n care s` fie

implica]i [i copiii monitoriza]i;23.S` nu se implice politic;24.Colaboreaz` cu Grupul de sprijin Local, ONG-uri, sponsori.

Fi[a num`rul 2

Page 123: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

122

Atribu]iile mediatorului [colar1. Mediatorul [colar facilitez` leg`tura dintre [coal` – comunitate – familie

– insitu]ii publice;2. Cunoa[te comunitatea [i datele statistice privind situa]ia copiilor având

scopul [colariz`rii;3. Prezint` situa]ia studiat` [colii [i inspectoratului;4. Organizeaz` [edin]e regulate cu p`rin]ii, consiliindu-i, \ndrumându-i

pentru participarea \n cadrul [colii, agrenându-i \n educa]ia copiilor;5. Se oblig` la contacte regulate cu autorit`]ile locale;6. Furnizeaz` date necesare recenz`rii corecte a copiilor (inclusiv

migran]i);7. Se implic` \n rezolvarea problemelor copiilor cu dificult`]i \n situa]ii de

risc cu sistem de asisten]` social`;8. Organizeaz` diferite programe [i activit`]i artistice [i culturale sau se

implic` \n derularea acestora;9. Colaboreaz` cu cadrele didactice, mediatorul sanitar;10.Se intereseaz` de colabor`ri \n parteneriat cu finan]atori (ONG, firme

private, institu]ii, sponsori);11.Nu se implic` politic.

Fi[a num`rul 3

Atribu]iile mediatorului [colar1. Facilitez` dialogul [coal` – familie – comunitate;2. Contribuie la men]inerea [i dezvolatrea \ncrederii [i a respectului [colii

fa]` de comunitate;3. Monitorizez` copiii de vârst` pre[colar` din comunitate care nu sunt

\nscri[i la gr`dini]` [i sprijin` familia/sus]in`torii legali ai copilului \ndemersurile necesare pentru \nscrierea acestora \n \nv`]`mântulpre[colar;

4. Monitorizeaz` copii de vârst` [colar`, din circumscrip]ia [colar`, carenu au fost \nscri[i niciodat` la [coal`, propunând conducerii [colii solu]iioptime pentru recuperarea lor [i faciliteaz` accesul acestora laprograme alternative de \nv`]`mânt;

Fi[a num`rul 4

Page 124: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

123

5. Sprijin` organizarea de programe suport pentru \mbun`t`]ireaperforman]elor [colare;

6. Consemneaz` cu acurate]e [i obiectivitate problemele educa]ionale saude alt` natur` care au efect asupra particip`rii la educa]ie a copiilor dincomunitate;

7. Asigur` actualizarea bazei de date despre copii afla]i \n pericol deabandon [colar;

8. Sprijin` elaborarea planului de desegregare [colar` [i implementareaacestuia prin colaborare cu conducerea [colii;

9. Colaboreaz` cu mediatorul sanitar pentru educarea elevilor privindigiena corporal`;

10.Cunoa[te [i ajut` la detensionarea/gestionarea [i solu]ionareaconflictelor;

11.Informeaz` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legale de ob]inere aunor drepturi cuvenite;

12.Informeaz` [coala [i alte institu]ii privind \nc`lcarea drepturilor elevilor;13.Semnaleaz` cazurile de discriminare [i \mpreun` cu \nv`]`torul/

profesorul/p`rintele/directorul de unitate [colar` particip` lacombaterea acesteia;

14.Se informeaz` [i se instruie[te inclusiv \n limba comunit`]ii respective,cu privire la facilit`]ile [i oportunit`]ile educa]ionale destinate copiilor[i tinerilor [i asigur` propagarea acestor informa]ii c`tre to]i copii, tinerii[i familiile acestora din comunitatea respectiv`;

15.Colaboreaz` cu autorit`]ile locale, cu Dispensarul medical, Poli]ia,reprezentan]i ai Bisericii, pentru solu]ionarea unor cazuri de abuz [iviolen]` domestic`;

16.Promoveaz` [i \ncurajeaz` reprezentarea copiilor [i a p`rin]ilor dingrupurile dezavantajate \n structurile consultative cum ar fi: consiliilep`rin]ilor [i ale elevilor;

17.Propune [i urm`re[te expunerea produselor rezultate din activit`]ileelevilor (desene, imagini, obiecte artizanale) care s` ilustreze toateetniile reprezentate \n [coal`;

18.|mpreun` cu conducerea [colii stabile[te leg`turi cu ONG-uri [i alteinstitu]ii care pot sprijini eforturile [colii de a r`spunde nevoilor elevilordin grupurile dezavantajate inclusiv celor de etnie rrom`.

Page 125: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

124

Atribu]iile mediatorului [colar1. s` faciliteze dialogul dintre comunitate, familie, [coal`, autorit`]i;2. s` cunoasc` comunitatea \n care \[i desf`[oar` activitatea;3. s` faciliteze dialogul intercultural, multicultural;4. s` informeze comunitatea/p`rin]ii, cu privire la beneficiile [colii/ofertele

educa]ionale (A doua [ans`);5. s` informeze comunitatea \n leg`tur` cu existen]a unor proiecte de

finan]are/oportunit`]i;6. s` informeze comunitatea \n leg`tur` cu problemele [colii;7. s` colaboreze cu toate resursele umane rrome din comunitate/localitate

(mediator sanitar, consilier local rrom, deserven]ii cultelor, profesori delimba rromani);

8. s`-[i creeze o baz` de date curent` privind adul]ii [i copiii rromi;9. s` se implice \n g`sirea solu]iilor, \mpreun` cu [coala [i autorit`]ile;10.s` monitorizeze situa]ia [colar` a elevilor rromi, progresul real [colar al

acestora;11.s` organizeze [coala mamelor/p`rin]ilor;12.s` organizeze [coala tinerilor p`rin]i, [coala soacrelor.

Fi[a num`rul 5

Atribu]iile mediatorului [colar1. faciliteaz` leg`tura \ntre [coal` – familie – comunitate;2. s` realizeze baza de date a comunit`]ii/s` cunoasc` situa]ia copiilor,

adolescen]ilor, a tinerilor, a adul]ilor rromi din comunitate;3. s` desf`[oare activit`]i nuan]ate de informare a membrilor comunit`]ii

asupra unor posibilit`]i, drepturi (inclusiv direc]ionarea acestora sprerecuperarea programelor [colare: „A doua [ans`”, „Gr`dini]a estival`”,„To]i la gr`dini]`, to]i \n clasa I”, „{coal` de dup` [coal`”);

4. s` monitorizeze \n permanen]` situa]ia elevilor la \nv`]`tur` [i frecven]a[i s` informeze p`rin]ii cu privire la acestea;

5. s` cunoasc` foarte bine problemele [i specificul comunit`]ii, resurselede care dispune aceasta;

Fi[a num`rul 6

Page 126: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

125

Atribu]iile mediatorului [colar(fi[` elaborat` de Elena Radu, pentru uzul propriu, \n activitatea sa de

mediator [colar)1. Faciliteaz` comunicarea \ntre unitatea [colar` angajatoare –

comunitatea pe care o deserve[te – institu]ii guvernamentale [ineguvernamentale;

2. Contribuie la \mbun`t`]irea/men]inerea [i promovarea imaginii [colii\n comunitate, institu]ii guvernamentale [i neguvernamentale;

3. |nregistreaz` \n caietul propriu, atât elevii pre[colari, cât [i [colari dincomunitate: creeaz` o baz` de date pe categorii:ÿ Baza de date cu elevii pre[colari din comunitate: nume [i prenume

copil, nume [i prenume p`rin]i, câ]i fra]i mai are; etnia, domiciliul,date de contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie; ajutorservicii sociale);

ÿ Baza de date cu elevii din unitatea [colar`: nume [i prenume copil,nume [i prenume p`rin]i, câ]i fra]i mai are; etnia, domiciliul, datede contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie; ajutorservicii sociale);

Fi[a num`rul 7

6. s` cunoasc` [i s` respecte limba, tradi]iile, regulile [i obiceiurilecomunit`]ii;

7. s` cultive [i s` promoveze armonia interetnic` \n spa]iul [colar [icomunitar;

8. s` se ofere \n permanen]` ca model pentru elevii din [coal` [i pentrucomunitate;

9. s` organizeze [i s` desf`[oare programe educative extra[colare;10.s` antreneze \n colaborare to]i poten]ialii factori locali (grup de lucru

local, primarul, directorul, deserven]ii cultelor, medicul, consilierulrrom, exper]ii rromi, mediatorul [colar, profesorul de limba rromani,mediatorul sanitar, asistentul social, ONG-uri);

11.s` semnalizeze existen]a cazurilor de segregare [i discriminareautorit`]ilor competente, institu]ii, persoane;

12.furnizeaz` date, elaboreaz` situa]ii privind \nv`]`mântul pentru rromi;13.s` valorizeze elevii cu rezultate bune [i s` anun]e p`rin]ii acestora.

Page 127: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

126

4. Faciliteaz` accesul elevilor pre[colari [i [colari din comunitate laprogramele alternative de \nv`]`mânt („Gr`dini]e estivale”, „A doua[ans` – nivel primar [i secundar inferior”, „{coal` de dup` [coal`”);

5. Identific` \n rândul asocia]iilor, al funda]iilor sau al inspectoratelor[colare programe – suport pentru \mbun`t`]irea performan]elor[colare, programe de recuperare [colar`, consiliere [colar` pentruelevii/tinerii/adul]ii din unitatea [colar`;

6. Monitorizeaz` [i \ncurajeaz` prezen]a elevilor/tinerilor/adul]ilor laaceste programe de recuperare sau consiliere;

7. Evalueaz` \ntreaga comunitate, \n ceea ce prive[te: infrastructura;ridicarea resturilor menajere; locuri de joac`, agrement, implicareaautorit`]ilor aferente, pentru a putea concepe/implementa/derulaproiecte de dezvoltare comunitar` \n acest sens, astfel \ncât s` sereduc` din problemele membrilor comunit`]ii;

8. Realizeaz` o baz` de date la \nceputul anului [colar [i la sfâr[itul fiec`ruisemestru [colar, care con]ine: nume [i prenume copil, nume [iprenume p`rin]i, vârsta p`rin]ilor, câ]i fra]i mai are; etnia, gen,domiciliul, date de contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie;ajutor servicii sociale), din care s` reias` câte fete [i câ]i b`ie]ifrecventeaz` cursurile [colare;

9. Identific` principalele probleme ale membrilor comunit`]ii, din cauzac`rora nu se acceseaz` \nv`]`mântul obligatoriu;

10.Sprijin`/ini]iaz` activit`]i culturale [i multiculturale \n unitatea [colar`[i nu numai;

11.Reprezint` comunitatea arondat` \n cadrul [edin]elor sau dezbaterilorcu privire la implementarea/dezvoltarea/derularea unor proiecteeduca]ionale sau sociale \n rândul comunit`]ilor sau \n spa]iul [colar;

12.Sprijin` elaborarea planului de desegrare [colar` [i implementareaacestuia, prin colaborare cu conducerea unit`]ii [colare;

13.Ajut` membrii comunit`]ii \n demersurile \nregistr`rii tardive;14.Colaboreaz` cu Oficiul Teritorial al For]elor de Munc` \n vederea

disemin`rii informa]iilor cu privire la eventualele cursuri de calificaresau angaj`ri pentru membrii comunit`]ii;

15.Disemineaz` informa]ii cu privire la Drepturile Copilului, Omului [iMinorit`]ilor \n rândul comunit`]ii [i informeaz` autorit`]ileresponsabile despre eventualele \nc`lc`ri ale acestora;

16.Faciliteaz` accesul la Centrele de dezintoxicare pentru tinerii/adul]iidependen]i de stupefiante, f`r` a comunica \n public datele personaleale beneficiarului;

Page 128: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cui se subordoneaz`:1. Conducerii unit`]ilor [colare;2. Prim`riei de sector;3. Inspectoratelor de sector;4. Inspectoratelor Centrale;5. Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Sportului.

Nivelul de salarizare:1. Este cel prev`zut pentru categoria personal didactic auxiliar, pozi]iile:

279, 280 [i 281.2. Exist` trei trepte de salarizare: Mediator [colar I, mediator [colar II,

mediator [colar III, cel mai mare \n grad fiind I.

Anex`

127

17.Redacteaz` un raport de activitate lunar, la sfâr[it de semestru – unraport pe semestru, iar la finalul anului [colar un raport similar pentru\ntreg an [colar, pe care \l \nainteaz` conducerii unit`]ii [colare,inspectorului de specialitate [i reprezentantului mediatorilor [colari;

18.Ap`r` interesele [i pozi]ia mediatorului [colar ori de câte ori este nevoie,argumentând pozi]ia [i activit`]ile acestuia \n unitatea [colar` [i \ncomunitate;

19.Colaboreaz` cu toate institu]iile, asocia]iile, organiza]iile indiferent deculoarea politic` a acestora sau de alt interes personal;

20.Colaboreaz` cu cadrele didactice din unitatea [colar`, atât \n ceea ceprive[te prevenirea abandonului [colar, progresul/regresul elevilor,recuperarea [colar`, cât [i pentru organizarea diferitelor ac]iuni(deschiderea/\nchiderea noului an [colar etc.);

21.Realizeaz`, anual, recens`mântul \n comunitate al`turi de cadreledidactice din unitatea [colar`;

22.Dup` fiecare vizit` la domiciliul elevilor, acesta \ncheie un proces-verbal\n care men]ioneaz` motivul vizitei [i solu]ia identificat` cu tutorelelegal al elevului;

23.Aduce la cuno[tin]` managerului unit`]ii [colare rezultatele activit`]iipe teren;

24.Organizeaz` [edin]e cu p`rin]ii pe unitatea [colar`, \n vedereadezbaterilor privind Regulamentul de ordine interioar` al unit`]ii[colare, Locurile distincte pentru elevii absolven]i de clasa a VIII-a lalicee, facult`]i [.a.

Page 129: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Timpul de lucru: 8h /zi.

Spa]iu de lucru:- Este necesar un birou propriu, pentru ca p`rintele s` poat` apela la

serviciile mediatorului [colar ori de câte ori are nevoie [i pentru bunarela]ie dintre mediator – p`rinte, astfel \ncât, discu]ia s` r`mân` privat`[i s` se bazeze pe \ncredere;

- Consilierea individual` atât a elevilor cât [i p`rin]ilor trebuie s` r`mân`\ntre actorii implica]i.

Ce reprezint` un mediator [colar:- Mediatorul [colar, reprezint` \n unitatea [colar` comunitatea, deci,

acesta trebuie s` fie elegant, decent, tradi]ional (nu obligatoriu), adic`detalii vestimentare;

- Mediatorul [colar, reprezint` \n comunitate, unitatea [colar` –aptitudini de comunicare, deoarece, este extrem de important a sepurta discu]ii cu membrii comunit`]ii, cu un limbaj cât mai simplu, iarelevat, academic, atunci, când discu]i/dezba]i problemele comunit`]ii\n rândul autorit`]ilor sau institu]iilor.

Ce trebuie s` [tie un mediator [colar:- Cuno[tin]e despre psihologia copilului, dar [i a adultului: emotivitate,

atitudine, comportament, adaptare, limbajul trupului, interiorizare,stima de sine, complexe de inferioritate, vulnerabilitate, depresii etc.

- Legisla]ia privind drepturile care survin de la Serviciile sociale;- |ndatoririle c`tre Serviciile sociale;- Date [i legi despre rolul institu]iilor: Eviden]a popula]iei, Servicii Sociale,

Servicii de S`n`tate, Poli]ie de Proximitate, ONG-uri;- Colaboreaz` cu cadrele didactice, nu li se subordoneaz` acestora;- Nu are atribu]iuni \n unitatea [colar` respectiv` de a realiza servicii de

curierat, cur`]enie [i altele;- Dac` este nevoie ca acesta s` plece 8 h/zi pe teren, poate s` o fac`,

dar anun]` conducerea unit`]ii [colare \n timp util;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

128

Page 130: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Cerin]e pentru exercitarea func]iei de Mediator [colarÿ Medicale: acuitate auditiv` normal`; acuitate vizual` normal`; ÿ Psihice: adaptare la sarcini de lucru schimb`toare; asumarea

responsabilit`]ilor; aptitudini de a lucra cu oamenii; lucru subtensiune; capacitatea de a evalua [i de a lua decizii rapide; tip depersonalitate – sociabil, investigativ, \ntreprinz`tor – clasificareHolland.

ÿ Legate de rela]ionarea cu mediul social: recunoscut [i apreciat demembrii comunit`]ii; vorbitor al limbii rromani; nu promite nimic,ci \ncearc` s` solu]ioneze (evit` dezam`girile [i pierderea \ncrederiidin partea comunit`]ii);

ÿ Emo]ionale: empatic la problemele personale ale membrilorcomunit`]ii; p`streaz` luciditatea [i acurate]ea \n gândireindiferent de riscul la care este supus.

ÿ Atitudini de comunicare.Deprinderi transferabile:

- Acordarea de consiliere [i \ndrumare;- Elaborarea [i interpretarea informa]iei;- Deprinderi de comunicare [i negociere;- Planificarea [i organizarea opera]iilor [i activit`]ilor.

{i... multe altele!

Anex`

129

Page 131: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 7Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul [colar

LEGE Nr. 1 din 5 ianuarie 2011Legea educa]iei na]ionaleEMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEIPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 18 din 10 ianuarie 2011/.../TITLUL IVStatutul personalului didacticCAPITOLUL IStatutul personalului didactic din înv`]`mântul preuniversitar/.../

SEC}IUNEA a 3-aUnit`]ile conexe ale înv`]`mântului preuniversitarArt. 99

/.../(2) Unit`]ile conexe ale înv`]`mântului preuniversitar sunt: centrul jude]eande resurse [i asisten]` educa]ional/Centrul Municipiului Bucure[ti de Resurse[i Asisten]` Educa]ional`./.../(4) Centrele jude]ene de resurse [i asisten]` educa]ional`/CentrulMunicipiului Bucure[ti de Resurse [i Asisten]` Educa]ional` sunt unit`]ispecializate ale înv`]`mântului preuniversitar, cu personalitate juridic`,coordonate metodologic de inspectoratul [colar.(5) Finan]area centrului jude]ean de resurse [i asisten]` educa]ional`/Centrului Municipiului Bucure[ti de Resurse [i Asisten]` Educa]ional` seasigur` de la bugetul consiliului jude]ean.(6) Centrul jude]ean de resurse [i asisten]` educa]ional`/Centrul MunicipiuluiBucure[ti de Resurse [i Asisten]` Educa]ional` organizeaz`, coordoneaz`metodologic, monitorizeaz` [i evalueaz`, dup` caz, la nivel jude]ean/almunicipiului Bucure[ti, urm`toarele activit`]i [i servicii educa]ionale:

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

130

Page 132: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

a) servicii de asisten]` psihopedagogic`/psihologic`, furnizate princentrele jude]ene [i prin cabinetele de asisten]` psihopedagogic`/psihologic`;

b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele [i prin cabinetelelogopedice inter[colare;

c) servicii de evaluare, de orientare [colar` [i profesional`;d) servicii de mediere [colar`, furnizate de mediatorii [colari;e) servicii de consultan]` pentru educa]ie incluziv`, furnizate de centrele

[colare de educa]ie incluziv`.

SEC}IUNEA a 3-aFunc]iile didactice [i didactice auxiliare. Condi]ii de ocupareArt. 247 Func]iile didactice sunt:Art. 249 Personalul didactic auxiliar este format din:

a) bibliotecar, documentarist, redactor;b) informatician;c) laborant;d) tehnician;e) pedagog [colar;f) instructor de educa]ie extra[colar`;g) asistent social;h) corepetitor;i) mediator [colar;j) secretar;k) administrator financiar (contabil);l) instructor-animator;m) administrator de patrimoniu.

Art. 250 Pentru ocuparea func]iilor didactice auxiliare trebuie îndepliniteurm`toarele condi]ii de studii:/.../i) pentru func]ia de mediator [colar - absolvirea cu diplom` de licen]` cuspecializarea asisten]` social` sau absolvirea cu diplom` de bacalaureat aliceului pedagogic, specializarea mediator [colar, ori absolvirea cu diplom`de bacalaureat a oric`rui alt profil liceal, urmat de un curs de formareprofesional` cu specializarea mediator [colar, recunoscut de MinisterulEduca]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului.

Anex`

131

Page 133: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 8Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru

portofoliul mediatorului [colar

8.1. Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom*

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

132

Numele [i prenumele _____________________________________________

Numele din comunitatea rrom` (dup` caz)_________________________

Locul [i data na[terii______________________________________________

Fiul / Fiica lui __________________[i al/a lui__________________________

Neamul de rromi din care provine:

Dup` tat`____________dup` mam` ________________________________

Vorbitor nativ de limba rromani:

Da ____da dialectul_________[i dialectul/dialectele___________________ Nu ____

Alte limbi vorbite_________________________________________________

Adresa __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Locuiesc cu:Familia mea (So]/so]ie/copiii)___, cu p`rin]ii mei____cu socrii mei___ la rude______ \n gazd`__________alt` situa]ie (care?)___________________

Telefoane________________________________________________________

e-mail: __________________________________________________________

Starea civil`: c`s`torit/` __nec`s`torit/` __desp`r]it/`__divor]at/`__concubin/`__ Copii (an na[tere, nume [i prenume):__________________________________________________________________________________________________________________________________

Page 134: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

133

So]ul/so]ia (nume [i prenume, etnia, dac` are sau nu loc de munc` [iunde)__________________________________________________________________________________________________________________________

Cursuri de formarea mediatorilor [colari absolvite (denumire,perioad`, localitate, organizatori):________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Studii absolvite (localitate, denumire [i anii de realizare a studiilor):

{coala general` (num`r clase) ________ Grup [colar / Liceul_________________________________Facultatea_______________________________

Alte [coli/cursuri__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Activitate \n \nv`]`mânt (când, unde, func]ia avut`)_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Aceast` fi[` se p`streaz` doar la mediator, pentru situa]iile \n care va fisolicitat s` transmit` sau s` completeze repede unele date despre sine

Page 135: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8.2. Fi[a unit`]ii [colare*

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

134

Denumire………………………………………………………………………..

Adresa……………………………………………………………………………

Telefoane………………………………………………………………………..

Fax…………………..web………………………e-mail……………………....

|nfiin]at` la data de……………………….Celebrat` la data de………….

Directorul unit`]ii [colare …………………………..…………………….....

Director adjunct……………………….Director educativ………….……....

Secretar……………………………Contabil…………………………………..

Consilier [colar…………………………………………………………………

Administrator de patrimoniu………………………….…………………….

Mediator [colar…………………………………………………………………

Componen]a Consiliului Profesoral: Pre[edinte..................................................................................................

Membrii ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………....

Componen]a Consiliului de Administra]ie:

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

Componen]a Consiliului Elevilor:

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

Componen]a Comitetului Consultativ al P`rin]ilor:……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

Page 136: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

135

Num`rul pre[colarilor: ………din care: rromi……..alte etnii…..................

Num`rul elevilor din clasele primare: .….din care: rromi…..alte etnii.......

Num`r elevi la cl. I……….., din care: rromi,…………….alte etnii….......…Num`r elevi la cl. a II-a…….., din care: rromi,………….alte etnii….......…Num`r elevi la cl. a III-a…….., din care: rromi,………….alte etnii…………Num`r elevi la cl. a IV-a…….., din care: rromi,………….alte etnii…………

Num`rul elevilor din clasele a V-a – a VIII-a: …din care: rromi... alte etnii....Num`r elevi la cl. aV-a………, din care: rromi,………….alte etnii………..Num`r elevi la cl. a VI-a…….., din care: rromi,………….alte etnii…………Num`r elevi la cl. a VII-a…….., din care: rromi......…….alte etnii…...……Num`r elevi la cl. a VIII-a…...., din care: rromi,…..…….alte etnii…....……Num`rul elevilor din clasa a IX-a:…… din care: rromi….….alte etnii…... Num`rul elevilor din clasa a X-a:..… din care: rromi…....alte etnii.....(etc.)

Programe educa]ionale derulate \n unitatea [colar`: ……………...………………………………………………………………………………...............………………………………………………………………………….……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………

Mod de organizare a programului [colar (normal, simultan, \nschimburi, programul cursurilor [colare):……………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………………

Cadrele didactice din unitatea [colar`:Num`rul cadrelor didactice……..din care: titulari……suplinitori………Cadre didactice: cu domiciliul \n localitate…………..naveti[ti………...

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfec]ionare/formare: Num`r participan]i \n anul [colar trecut ([i tipologia acestor cursuri): ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Page 137: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

136

Num`r participan]i \n anul [colar prezent ([i tipologia acestor cursuri):…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Dotarea tehnico-material`: bibliotec` (num`r volume [i nr. nr. reviste)………………..laboratoare………………., sal` de sport………ateliere………………..internat……cantin`…………acces liber la computere: profesori:…………….elevi………{D{ ([coal` dup` [coal`)……accesul elevilor la ap` curent`………toalet` modern` cu acces liber al elevilor………al profesorilor……………teren de sport………spa]ii [colare anexe…………nr. s`li de clas`…….nr. s`li de gr`dini]`…………..starea mobilierului la: gr`dini]`…………. la cl. I-IV…………………la cl. V-VIII………………….la cl. a IX-a…….a X-a…...…

Alte dot`ri [i facilit`]i…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Modul de reflectare a diversit`]ii pe holurile unit`]ii [colare, \n s`li declas`, \n s`lile profesorale etc. (diversitatea istoric`/etnic`, lingvistic`,cultural`, religioas`, de gen, fizic`, dar [i pornind de la compozi]ia etnic`a elevilor din unitatea [colar`).…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Page 138: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Monitorizarea absenteismului \n anul [colar trecut:Media orelor absentate/nr. elevi:

Monitorizarea absenteismului \n anul [colar \n cursMedia orelor absentate/nr. elevi:

Anex`

137

clasa zilnic s`pt`mânal lunar semestrial pe anul [colar trecut

S I S II

pre[colar

I

II

etc.

clasa zilnic s`pt`mânal lunar semestrial pe anul [colar trecut

S I S II

pre[colar

I

II

etc.

Page 139: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Monitorizarea abandonului [colar \n anul [colar trecut:

Monitorizarea fluctua]iei (mobilit`]ii) \n rândul elevilor (\n anul [colartrecut)Semestrul I

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

138

clasa num`r num`r num`r elevi la Observa]iielevi la elevi la 31 august,\nceputul sfâr[itul \nainte deanului anului \nceperea noului[colar, [colar an [colarprezen]i care aufizic \n frecventatclas` anul [colar

pre[colar

I

II

etc.

clasa num`r num`r num`r elevi Observa]iielevi la elevi nou\nceputul \nscri[i pesemestrului durataI, prezen]i semes-fizic \n clas` trului I

pleca]i pe din care parcursul reveni]isem. I pe parcursul

sem. Ipre[colar

I

II

etc.

Page 140: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Monitorizarea fluctua]iei (mobilit`]ii) \n rândul elevilor (\n anul [colartrecut)Semestrul II

Monitorizarea fluctua]iei (mobilit`]ii) \n rândul elevilor (\n anul [colarcurent)Semestrul I

Anex`

139

clasa num`r num`r num`r elevi Observa]iielevi la elevi nou\nceputul \nscri[i pesemestrului durataI, prezen]i semes-fizic \n clas` trului I

pleca]i pe din care parcursul reveni]isem. I pe parcursul

sem. Ipre[colar

I

II

etc.

clasa num`r num`r num`r elevi Observa]iielevi la elevi nou\nceputul \nscri[i pesemestrului durataII, prezen]i semes-fizic \n clas` trului II

pleca]i pe din care parcursul reveni]isem. II pe parcursul

sem. IIpre[colar

I

II

etc.

Page 141: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Monitorizarea fluctua]iei (mobilit`]ii) \n rândul elevilor (\n anul [colarcurent)Semestrul II

Performan]e educa]ionale ale [coliia. Monitorizarea progresului [colar real \nregistrat \n rândul elevilor (\nanul [colar curent)Semestrul I [i Semestrul II

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

140

clasa num`r num`r num`r elevi Observa]iielevi la elevi nou\nceputul \nscri[i pesemestrului durataII, prezen]i semes-fizic \n clas` trului II

pleca]i pe din care parcursul reveni]isem. II pe parcursul

sem. IIpre[colar

I

II

etc.

clasa Media Media Media Media Observa]iigeneral` general` general` general`a clasei a clasei a clasei a clasei (la sfâr[itul (la sfâr[itul (la sfâr[itul (la sfâr[itulanului [colar sem I din sem II din actualuluitrecut) actualul actualul an [colar)

an [colar an [colar

pre[colar

I

II

etc.

Page 142: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

b. Monitorizarea altor performan]e ale elevilor \n anul [colar trecut(concursuri, olimpiade etc.) particip`riSemestrul I [i Semestrul II

Eviden]ieri prin premiile ob]inute (diplome, medalii, alte recompense)Semestrul I [i Semestrul II

Anex`

141

Clasa Num`r participan]i la concursuri, olimpiade, festivaluri, tabere, cenacluri, cercuri, cluburi, loturi sportive, ansambluri, presta]ii artistice etc. la nivel:

[coal` localitate jude]ean regional/ na]ional interna-interjude]ean ]ional

pre[colar

cl. I

cl. a II-a

etc.

Clasa Num`r participan]i la concursuri, olimpiade, festivaluri, tabere, cenacluri, cercuri, cluburi, loturi sportive, ansambluri, presta]ii artistice etc. la nivel:

[coal` localitate jude]ean regional/ na]ional interna-interjude]ean ]ional

pre[colar

cl. I

cl. a II-a

etc.

Page 143: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Semestrul …../ an [colar…… AD{ – „A doua [ans`”

{D{ ([coala de dinainte sau dup` programul obi[nuit din [coal`)

*Aceast` fi[` – fiind, totodat`, oglinda unit`]ii [colare - este completat` [iactualizat` de mediatorul [colar, solicitând, \n acest scop, concursulsecretariatului [i al direc]iunii

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

142

Nivel An de |nscri[i R`ma[i Câ]i au Promova]i Promova]i Partenerprimar studiu \n luna la sfâr[itul sus]inut educa]ie educa]ie pentru(pentru (la se- septem- anului echivalarea de baz` profesional` asigurareaI-IV) cundar brie [colar modulelor preg`tirii

inferior, de studiu profesio-V-X) nale

Clasa Num`r de cursan]i Cadrul didactic Observa]ii

num`r de num`r de Num`r deelevi la elevi care elevi clas` la particip` la r`ma[i la\nceputul programul sfâr[itulsemes- {D{ semes-trului trului \n

programul {D{

cl. I

cl. a II-a

etc.

Page 144: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8.3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate

Anex`

143

Situare……………………………………………………………………………

De când dateaz` comunitatea………………………………………………

Scurt istoric al comunit`]ii…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………(v. complet`ri, \ntr-un material anexat, evident, de c`tre mediator)

Num`r locuitori…………din care…….rromi…..reprezentând…..% dinnum`rul total.

Num`r de locuitori dup` etnie: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….………

Num`r de rromi dup` limbile materne vorbite Rromi vorbitori materni de: rromani………român`……..maghiar`……turc`……..alta (care?)………………………

Reprezentan]ii comunit`]ii - lider rrom tradi]ional ……………...……..……………………………………- lider rrom ales……..……………………………………………………………- consilier rrom / lider rrom numit…………………………………………….- expert rrom \n prim`rie……………………………………………………….- lideri confesionali (de la toate cultele [i din toate etniile!)……………..…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

- mediator sanitar……………………………………………………………….- cadre didactice rrome din comunitate………………………………………

Infrastructur`:Num`r a[ez`ri cu acces la curent electric...... f`r` acces la curent electric.....Iluminat public………………………………………………….……………….

Acces public la ap` potabil`……………………………………………………

Page 145: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

144

Num`r a[ez`ri care: - au acces la ap` \n gospod`ria proprie…......- care nu au acces la ap` \n gospod`ria proprie.....…. Starea drumurilor \n comunitate……………………………………………… Starea drumurilor din comunitate la gr`dini]`/[coal`….....………………… Locuri de joac` \n comunitate………………………………..………………..Ridicarea gunoiului………………………………………………………………Microbuz [colar……………………………………………….…………………

La ce distan]` se afl` unitatea [colar`/unit`]ile [colare la care merg copiiidin comunitate? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Exist` dispensar sanitar \n comunitatea rrom`? Da……….…Nu……....…..La ce distan]` se afl` unitatea sanitar` cea mai apropiat` care deserve[tecomunitatea?……………………………………………………………………………………

Care sunt asocia]iile [i ONG-urile care desf`[oar` proiecte sociale \ncomunitate:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cât de implicate sunt autorit`]ile, institu]iile? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...........……

Cât de angrenat` este comunitatea de p`rin]i rromi \n via]a [colii?…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cât de des se organizeaz`:{coala mamelor…………{coala ta]ilor……….....{coala bunicilor…………

Alte caractersitici ale comunit`]ii Caracteristici socio-economice (ocupare, [omaj etc.)………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Page 146: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel general cu copiii [i adolescen]ii rromi din comunitate, \n anul2011(cu includerea celor care au pân` \n 16 ani, vârsta obligatorie pentrufrecventarea [colii)*Data recenz`rii: 2011

Anex`

145

Câ]i din câ]i sunt activi pe pia]a muncii?..................................................

Câ]i sunt \n curs de calificare profesional`?……………………………….

Caracteristici ale familiilor (familii cu mul]i copii, familii dezorganizate,monoparentale, cu p`rin]i pleca]i la munc` \n ]ar` sau \n alte ]`ri)……………………………………………………………………………………................................................................................................................

Anul Situa]ia Nr. Situa]ia antepre[colar`/[colar`, Observa]iina[terii ideal` de copii la data recenz`rii

[colarizare din care: [colariza]i ne[cola- abando- pleca]i dindup` vârst` riza]i nare localitate

niciodat` studii

din care: din care: din care: din care:

F B F B F B F B F B

2011 ed. antepre-[colar` (0-3 ani)

2010 idem

2009 idem

2008 idem/ed. pre[colar`

2007 ed. pre[co-lar` (3-6 ani)

2006 Idem

2005 clasa preg`-titoare(6-7 ani)

2004 I

2003 II

2002 III

2001 IV

Page 147: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii [i adolescen]i nerromi dincomunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2011*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

146

Anul Situa]ia Nr. Situa]ia antepre[colar`/[colar`, Observa]iina[terii ideal` de copii la data recenz`rii

[colarizare din care: [colariza]i ne[cola- abando- pleca]i dindup` vârst` riza]i nare localitate

niciodat` studii

din care: din care: din care: din care:

F B F B F B F B F B

2000 V

1999 VI

1998 VII

1997 VIII

1996 IX

1995 X

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

nou n`scut, antepre- X luni (zile) [colar,

0-3 ani

Page 148: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2010*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2009*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2008*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Anex`

147

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

antepre- [colar, 0-3 ani

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

antepre- [colar, 0-3 ani

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

pre[colar, 3-6 ani

Page 149: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2007*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2006*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2005*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

148

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

pre[colar, 3-6 ani

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

pre[colar, 3-6 ani

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa pre-g`titoare6-7 ani

Page 150: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2004*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2003*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2002*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Anex`

149

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa I

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a II-a

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a III-a

Page 151: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2001*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 2000*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 1999*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

150

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a IV-a

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a V-a

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a VI-a

Page 152: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 1998*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 1997*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 1996*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

Anex`

151

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a VII-a

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a VIII-a

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a IX-a

Page 153: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel nominal cu copiii rromi din comunitate n`scu]i \n anul 1995*Data recenz`rii: permanent \n anul 2011

*O fi[` similar` se \ntocme[te [i pentru ceilal]i copii nerromi din comunitate

8.4. Fi[e – tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate privindnum`rul claselor absolvite

Tabel pentru persoane care nu au frecventat niciodat` [coala

Tabel pentru persoane care au absolvit cl. I ([i au acte doveditoare)

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

152

Numele [i Nume CNP copil Locul [i Numele Numele Situa]ia Situa]iaprenumele alternativ data [i prenu- [i prenu- antepre- ideal` decopilului \n comu- na[terii mele mele [colar`/ [colari-

nitate tat`lui mamei [colar`, zare dup`la data vârst`recenz`rii

clasa a X-a

Nr. Nume [i Data [i CNP Domiciliul Nr. clase Anul [i Date de Crt. prenume locul stabil absolvite ultima contact

persoan` na[terii [coal` frecventat`

1.

Nr. Nume [i Data [i CNP Domiciliul Nr. clase Anul [i Date de Crt. prenume locul stabil absolvite ultima contact

persoan` na[terii [coal` frecventat`

1.

Page 154: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Tabel pentru persoane care au absolvit cl. ETC ([i au acte doveditoare)

8.5. Fi[` de \nscriere \n clasa I

Anex`

153

Nr. Nume [i Data [i CNP Domiciliul Nr. clase Anul [i Date de Crt. prenume locul stabil absolvite ultima contact

persoan` na[terii [coal` frecventat`

1.

Numele [i prenumele copilului: .....………………………………..……….

Data [i locul na[terii:…………………………………………………......……

CNP: ……………………………………………………………………………..

Domiciliul p`rin]ilor: ……………………………………………………………................................................................…………………………………

Num`r de telefon p`rin]i: tel. fix ………………………..........................…tel. mobil (tat`l)………….........…..tel. mobil (mam`)………………………fax……………...........….e-mail (tat`l)…......................……………………e-mail (mam`)…………........................................................……………..

Apartene]a religioas` a elevului……………………………………………..

Acordul p`rintelui privind studierea religiei \n [coal`: Da………Nu…..

Familia:Tat`lNume [i prenume: ………………………………………………………………Locul de munc`: ………………………………………………………………...Profesia: ………………..…………………………………………………………

Mama:Nume [i prenume: ………………………………………………………………Locul de munc`: ………...………………………………………………………Profesia: …………………………………………………………………………

Tutore legal (unde este cazul):Nume [i prenume: ………………………………………………………………

Page 155: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

154

Locul de munc`: ………………………………………………………………...Profesia: ………………………………………………………………..…………Telefon: …………………………………………………………………..………

Al]i membri ai familiei cu care locuie[te elevul:Fra]i: ………………………………………………………………..……………Vârsta: ……………………………………………………………………………{coala / gr`dini]a la care \nva]`: ………………………………………………

Surori: ……………………………………………………………………………Vârsta: ……………………………………………………………………………{coala sau gr`dini]a la care \nva]`: ……………………………………………

Al]i membri ai familiei (bunici, unchi, m`tu[i etc.)………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………….…

Venitul mediu/membru de familie (\n caz de ajutor social, burs`)………

Spa]iul locativ:Garsonier` …..…..........….Apartament ..…… camere;Acces la: gaz ….............…Curent electric …......……Canalizare …………......…Ap` potabil` ……......……

Alte probleme de consemnat privind familia (boli, divor]uri,concubinaj, decesuri etc.)………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………………….………………………

Medicul de familie la care este \nscris copilul (indica]i cabinetul saumedicul)……………………………………………………..……………………Date privind s`n`tatea elevului (v. fi[a medical` anexat`)

|nscris la data de ………………............….. |n clasa I….........................…la dl./d-na \nv`]`tor …….....................................................…………....

Page 156: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8.6. Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional „A doua [ans`”Nivel primar/secundar inferior

Anex`

155

Numele [i prenumele cursantului la na[tere……..…………………………..

Numele [i prenumele cursantului dup` c`s`torie …….…………………….

Numele so]ului/so]iei …………………………......……………………………

Starea civil`………………………………………….……………………………

Data [i locul na[terii: ……………………………………………………………

CNP: …………………….. Act identitate seria…… nr………………. eliberatde…..........................

Domiciliul stabil: ………………………………………………………………...

Adresa unde locuie[te: …………………………………………………………

……………………………………………………………………………………Cu chirie…...........….Nu….....……….

Condi]iile de locuit:Garsonier` ..................….Apartament …..... camere;Acces la: gaz …...........................…Curent electric ......………Canalizare ……......………Ap` potabil` ……......……

Num`rul claselor absolvite pentru care prezint` acte……………………….

Ultima unitate [colar` frecventat`: ……………………………………………

Motivul p`r`sirii de timpuriu a [colii: …………………………………………

Apartene]a religioas` a cursantului…………………………………………

Acordul p`rintelui privind studierea religiei \n [coal` (dup` caz, undecursantul este minor): Da………Nu……………..................................……

Familia:Tat`lNume [i prenume: ………………………………………………………………

Page 157: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

156

Locul de munc`: ………………………………………………………………...

Profesia: ………………………..…………………………………………………

Telefon……………………………………………………………………………

Mama:Nume [i prenume: ………………………………………………………………

Locul de munc`: ………………………………………………………………...

Profesia: …………………………………………………………………………

Telefon……………………………………………………………………………

Tutore legal (unde este cazul):Nume [i prenume: ………………………………………………………………Locul de munc`: ………………………………………………………………...Profesia: …………………………………………………………………………Telefon: …………………………………………………………………………

Al]i membri ai familiei cu care locuie[te cursantul:Fra]i: 1.…………………………………………………………………………...Vârsta: ……….. {coala / gr`dini]a la care \nva]` / Loc de munc`…..…….……………………………………………………………………………………2.………………………………………………………………………………….Vârsta: ……….. {coala / gr`dini]a la care \nva]` / Loc de munc`…..…….……………………………………………………………………………………3.………………………………………………………………………………….Vârsta: ……….. {coala / gr`dini]a la care \nva]` / Loc de munc`…..…….……………………………………………………………………………………4.………………………………………………………………………………….Vârsta: ……….. {coala / gr`dini]a la care \nva]` / Loc de munc`…..…….……………………………………………………………………………………5.………………………………………………………………………………….Vârsta: ……….. {coala / gr`dini]a la care \nva]` / Loc de munc`…..…….………………………………………………………………………………….....

Page 158: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anex`

157

Al]i membri ai familiei (bunici, unchi, m`tu[i etc.)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Venitul mediu/membru de familie (\n caz de ajutor social, burs`)………

Alte probleme de consemnat privind familia (boli, divor]uri,concubinaj, decesuri etc.)………………………………………………………………………………………….……………………………………………………………………………………………………………………………………

Medicul de familie la care este \nscris cursantul (indica]i cabinetul saumedicul)…………………………………………………………………………

Date privind s`n`tatea cursantului (v. adeverin]a medical` anexat`)

Motiva]ia frecvent`rii cursurilor AD{:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ave]i recomandarea [i a unei institu]ii pentru acest program? Da….......... (se anexeaz` la prezenta cerere) Nu………

|nscris la data de……………. la nivel/ an de studiu….............................…la dl./d-na \nv`]`tor diriginte………………...........................................

Page 159: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8.7. Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor

8.8. Fi[` de \nscriere la gr`dini]`

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

158

Subsemnat/ul (a) …………………........…………., elev la [coala cucls. I-VIII nr. …………., doresc, prin prezenta, s` acced pe unul din locuriledistincte pentru elevii de etnie rrom` la Liceul…………………………/Colegiu…………………………..........…din localitatea................................

Declar, prin prezenta, c` apar]in minorit`]ii rrome.

Absolvent,

Data ……………………

Doamnului/Doamnei director al………………………..................................

Subsemnat/ul (a) ………………………………………….. domiciliat(`) \n …………………… strada …………………….. , nr. …...., bl. ….., et.….., ap. …., sector ……,telefon ……………………., solicit un loc la gr`dini]`, la grupa …………………… \nanul [colar………………….., pentru copilul .................................................................

Datele personale ale copilului:Numele [i prenumele………………………………………………..................Data [i locul na[terii............………………………….....................................C.N.P.…………………………......................................................................Etnia:………………………...........................................................................

Tata:Numele [i prenumele …………………….......................…………… Profesia……………………........….. locul de munc`…………….......………….................... Telefonserviciu....................................... mobil………………………..................……...…e-mail.............................................................................................

Mama: Numele [i prenumele........…………………...........................………………Profesia…………………......…….. locul de munc`.........………………………

Page 160: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

8.9. Model pentru un proces – verbal de vizitare a familiei copilului

Anex`

159

.................... Telefon serviciu................................... mobil…………………………e-mail.............................................................................

Tutore legal (dup` caz): Numele [i prenumele…………...................................………………………Profesia…………………...…….. locul de munc`…..........……………………....................Telefon serviciu................................. mobil…....…………………………… e-mail................................................................................

Men]ionez c` nu / am ata[at la dosar [i Fi[a medical` a copilului.

Data \nscrierii, Semn`tura p`rintelui,…………………….. ……………………….

{coala cu cls. ………. nr. ………….Adresa: ……………………………...Telefon-fax: ………………………..

PROCES – VERBAL

|ncheiat ast`zi……………….........\n urma vizitei la domiciliul elevului/elevei …........................................din clasa a……-a/ gr`dini]`, efectuat`, \n aceea[i zi, demediatorul [colar ……………………....... |n leg`tur` cu urm`toarele probleme:1.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….……………………………………………………………..................................................…2.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………......................................................3………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………......................................................….

Mediator [colar, P`rinte/Tutore,

Page 161: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 9a. {colarizarea rromilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per. 1990 – 2011:

*autor: Gheorghe Sar`u

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

160

An [colar Nr. elevi rromi din care: Observa]iicu identitate nr. elevi rromi care aurrom` asumat` studiat limba [i/sau istoria

[i tradi]iile rromilor oriintegral \n limba rromani

2010/2011 |n curs de colectare din [coli [i din ISJ-uri

2009/2010 |n procesare la MECTS

2008/2009 235.008 31.665, din care 380 au studiat integral \nlimba matern` rromani

2007/2008 263.409 26.805, din care 320 au studiat integral \n limba matern` rromani

2006/2007 260.105 25.525, din care 140 au studiat integral \n limba matern` rromani

2005/2006 243.008 24. 903

2004/2005 220.000 24.129

2003/2004 183.176 20 528

2002/2003 158.128 15 708

1989 /1990 109.325 50

Page 162: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 9 b Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar 2008-2009

Anex`

161

Jud. Nr. Vorbi- Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. elevi rromi/jude]total tori ai total total total total care beneficiaz` deelevi limbii elevi elevi elevi elevi curriculum adi]ional rromi rromani pre- la cla- la cla- a cla- rrom (limb` [i istorie

[colari sele I- sele V- sele IX rromani sau studiu < X IV < X VIII< X -XIII integral \n limba rromi rromi rromi liceu, matern` rromani)

SAM, (3-4 ore/ 1 or`/s`pt./ an com- s`pt./clas`/ cl./grup` lapletare grup`) la cl. a VI-a [i a < X cl. I-XIII VII-a derromi de limba istoria [i

rromani tradi]iile rromilor

AB 3.997 2.500 1.043 1.594 1.022 338 255 17

AR 5.378 1.680 651 2.511 1.964 252 459 126

AG 5.109 2.004 1.055 2.421 1.566 67 61 358

BC 7.135 3.832 745 2.965 2.591 834 2785 843

BH 8.092 4.459 1.501 4.098 2.306 187 532 98

BN 2.716 1.983 757 1.145 658 156 220 39

BV 6.866 4.062 1.678 3.002 1.930 256 1144 181

BT 3.535 2.058 1.174 1.174 1.099 88 600 10

BR 1.914 875 359 608 789 158 881 236

BUC 4.523 763 304 1.503 1.458 1.258 167 92

BZ 3.246 2.344 681 1.308 879 378 465 129

CS 2.802 1.041 542 1.183 804 273 237 52

CL 4.204 2.500 600 1.620 1.754 230 255 17

CJ 6.482 3.781 978 2.839 1.927 738 200 55

CT 5.055 4.854 634 2.315 1.876 230 0 60

CV 4.447 1.950 1.106 2.201 1.087 53 320 52

DB 5.890 3.150 884 2.580 2.228 198 1150 725

DJ 12.385 7.914 1.690 5.995 3.927 773 3783 517

Page 163: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

162

GL 4.332 1.963 652 2.098 1.333 249 537 222

GR 2.845 1.485 660 1.250 815 120 351 0

GJ 2.900 1.495 900 1.200 650 150 50 25

HR 3.492 1.134 986 1.692 766 48 122 189

HD 3.054 1.998 438 1.243 1.025 348 271 0

IL 3.077 2.004 427 1.510 968 172 1232 210

IS 6.732 2.645 1.728 1.716 2.853 435 1436 321

IF 5.262 3.406 1.592 1.981 954 735 - 256

MM 2.693 1.446 832 931 822 108 277 63

MH 3.873 2.683 1.170 1.530 1.070 103 916 71

MS 11.505 6.555 2.768 5.428 2.873 436 2768 497

NT 3.024 1.441 349 1.413 1.105 157 74 16

OT 7.821 2.141 1.152 3.602 1.864 1203 734 268

PH 3.116 2.065 548 1.317 1.091 160 191 123

SM 5.271 2.084 1.314 2.365 1.472 120 403 109

SJ 4.185 2.898 842 1.814 1.403 126 270 47

SB 5.229 2.767 821 2.452 1.735 221 0 0

SV 4.339 2.940 723 2.298 1.150 168 210 33

TM 5.069 2.704 631 2.871 1.389 178 893 184

TR 4.452 2.952 524 1.923 1.891 114 239 46

TL 2.635 1.959 621 857 727 430 382 120

VL 4.955 2.014 1.004 2.279 1.540 132 25 25

VS 6455 3.283 1.964 1.856 1.723 912 400 80

VN 3.251 1.992 464 1.701 999 87 808 117

Totalelevi 203.343 109.804 39.492 88.389 62.083 13.379 26 136 5529rromi 31 665% 100% 53,99% 19,42% 43,46% 30,53% 6,57% 12,85% 2,71%

15,57%

Total elevi 3.356.445 - 634523 855433 888128 948 017 -indif. (f`r` al]ide 30344etnie din sc.

postl.)

% rromi 6,05% 3,27% 6,22% 10,33% 6,99% 1,41% 0,94%< nr. total [i pe e[an-tion

Page 164: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 10DOCUMENTAR privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare(elaborat de Gheorghe Sar`u)

|n anul 1998, Ministerul Educa]iei Na]ionale, luând la cuno[tin]` (dinsemnal`rile f`cute de liderii rromi [i de organiza]ii neguvernamentale alerromilor) de unele tendin]e de segregare a copiilor [i a elevilor rromi de ceilal]icopii din gr`dini]e, respectiv din clase, emite, la nivelul CabinetuluiSecretarului de Stat o Not`, prin care se recomanda evitarea segreg`riirromilor \n gr`dini]e [i [coli, aceast` practic` fiind acceptat` doar cu titlucompensatoriu, \n beneficiul copiilor rromi (dac`, de pild`, se trece la studiulintegral \n limba matern` rromani).

|n intervalul 1999-2003, fenomenul segreg`rii rromilor a continuat s`se manifeste \n spa]iul [colar (atât \n unit`]i de \nv`]`mânt cu predarea \nlimba român`, dar [i \n limba maghiar`), iar organiza]iile neguvernamentale,rrome [i nerrome, au semnalat atitudini punctuale de acest tip MinisteruluiEduca]iei.

Ministerul nu a emis \n acest interval niciun act normativ prin care s`studieze [i s` stopeze tendin]ele de segregare, pornind de la realitatea c` dela nivelul central nu existaser` niciodat` recomand`ri de segregare [i, deasemenea, de la faptul c` \n România nu exista situa]ia din alte ]`ri, undesegregarea copiilor rromi de ceilal]i se f`cea la intrarea \n clasa I, prin testareatenden]ioas` a copiilor rromi [i dirijarea lor spre \nv`]`mântul special (practici\n Bulgaria, Cehia, Croa]ia, Slovacia, Ungaria etc.).

La acestea, se mai ad`uga faptul c` \n România nu existase niciodat`o astfel de politic` de segregare, cum a existat, ca politic` de stat, de pild`,\n Bulgaria (datând din anul 1968, rromii r`mânând segrega]i \n mahalale [icartiere, \n care s-au construit [coli, farmacii, dispensare, alte institu]ii alestatului).

|ntre anii 2000-2004, OSI Budapesta a ini]iat programe de desegregarea rromilor la nivel [colar, \ndeosebi pentru Bulgaria [i Ungaria, cu participareaorganiza]iilor rrome [i a structurilor guvernamentale din aceste ]`ri, iar pentruRomânia a finan]at publicarea unui studiu menit s` radiografieze fenomenulsegreg`rii \n spa]iul [colar (v. Mihai Surdu, Segregarea…, 2003).

Anex`

163

Page 165: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

|n anii 2003-2004, organiza]iile rrome din România \[i intensific`activitatea de a identifica, instrumenta [i semnala Ministerului Educa]ieicazurile de segregare a copiilor rromi \n gr`dini]e [i [coli.

Astfel, \n perioada 28 febr. – 1 martie 2003, cu prilejul unui seminarcu organiza]iile rrome, desf`[urat la CRCR (Centrul de Resurse pentruComunit`]ile de Romi) Cluj Napoca, organiza]iile rrome „{anse Egale” (S`laj)[i Romani Criss (Bucure[ti) au prezentat cazul grav de segregare a copiilorrromi de ceilal]i copii din {coala Cehei – Pusta (jude]ul S`laj), de fa]` fiind [idelega]i ai Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii (dl. Gheorghe Sar`u), respectiv,ai Reprezentan]ei UNICEF \n România (dl. Eugen Crai).

Organiza]ia Romani CRISS a instrumentat acest caz [i l-a prezentatMinisterului Educa]iei [i Cercet`rii \n luna martie 2003, iar Ministerul a cerutInspectoratului {colar Jude]ean S`laj solu]ionarea de urgen]` a cazului, cuconsultarea comunit`]ii rrome [i a organiza]iilor rrome din jude].

Romani CRISS [i alte organiza]ii rrome au cerut Ministerului \n decursulanilor 2003 [i 2004 s` emit` un document prin care s` se interzic` noisegreg`ri \n spa]iul [colar, respectiv, s` se procedeze la desegregarea claselorsegregate deja.

|n anul [colar 2003/2004, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii - prinDirec]ia |nv`]`mânt Preuniversitar, UIP [i Direc]ia |nv`]`mânt \n LimbileMinorit`]ilor Na]ionale - a constatat, cu ocazia vizitelor de monitorizare aunor [coli cuprinse \n 10 jude]e din valul I al Programului educa]ional PHARE,derulat pentru categorii defavorizate de elevi, c`, \ntr-adev`r, exist` grupe,clase [i [coli segregate, \n care copiii rromi sunt separa]i de ceilal]i copii,români sau maghiari (la vremea aceea, s-au depistat cazuri la Geoagiu – jud.Hunedoara, la {c. 12 Pata Rât - Cluj Napoca, \n jude]ul Vaslui etc.).

|n luna aprilie 2004, cu concursul reprezentan]ilor rromi [i nerromi dincadrul Comitetului Na]ional de Sprijin al Ministerului \n derularea ProgramuluiPHARE, cu participarea membrilor Unit`]ii de Implementare PHARE aMinisterului, cu cerecet`tori [i exper]i rromi [i nerromi, se elaboreaz` textulunei Notific`ri, ce avea ca scop radiografierea fenomenului de segregare \ngr`dini]e [i [coli [i stoparea acestuia. |n acest scop, se emite, la nivel deSecretar de Stat, Notificarea nr. 29 323/20.04. 2004, dar care, din p`cate,a fost par]ial derulat` [i aplicat`.

De[i Notificarea avea ca un prim termen scadent data de 28 mai 2004- când ISJ-urile ar fi trebuit s` trimit` la DG|P câte „o informare privinddimensiunea segreg`rii la nivelul fiec`rui jude]”, cu completarea unui tabeldin anexa Notific`rii, precum [i un „plan de m`suri ini]iat \n vederea eradic`riiacestui fenomen” – ISJ-urile nu s-au conformat \n totalitate, iar Ministerul s-adovedit a fi \n incapacitatea de a gestiona [i interzice segregarea rromilor,respectiv de a monitoriza procesul de desegregare.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

164

Page 166: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Dar cauza principal` a constituit-o \ns` faptul c` Notificarea, nefiindun Ordin, a fost perceput` de c`tre administratorii [colari, la nivelulinspectorilor [colari generali, al directorilor de [coli, al \nv`]`torilor [i aldirigin]ilor ca o „simpl` recomandare”, nu ca un „ordin”, \nc` de la emitereaei [i pân` recent (a se vedea, de pild`, articolele din presa bihorean` din anul2006).

Evident, emiterea unui Ordin [i urm`rirea aplic`rii lui cu fermitate, arfi solu]ionat multe dintre problemele privind segregarea rromilor \n educa]ie.

Acest lucru avea s` se \ntâmple \n anul 2007, dup` patru ani, prinst`ruin]a [i lobby-ul f`cut de Direc]ia General` |nv`]`mânt \n LimbileMinorit`]iilor [i Rela]ia cu Parlamentul, de Organiza]ia PER, organiza]iile rromeRomani CRISS, Amare Rromentza, Centrul de Studii Rome al Universit`]iiBucure[ti, OSI Budapesta, CRCR Cluj Napoca [.a., prin emiterea Ordinului1540/19 iulie 2007.

Dup` iulie 2007, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, prinDirec]ia de |nv`]`mânt Preuniversitar – UIP PHARE [i Direc]ia |nv`]`mânt \nLimbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, a solicitat Inspectoratelor {colareJude]ene prezentarea situa]iilor de segregare existente \n fiecare jude], \nso]itede planuri de desegregare, \n vederea analiz`rii [i formul`rii de recomand`ri.

|n acest fel, \n luna aprilie 2008, UIP PHARE elabora un prim documentde lucru \n care erau incluse raport`rile ISJ-urilor \n leg`tur` cu designulsegreg`rii [i m`surile de avut \n vederea stop`rii segreg`rii, pe de o parte,respectiv \n ceea ce prive[te gândirea [i aplicarea planurilor de desegregarea claselor deja segregate, \n anul [colar 2007-2008.

|n afara acestora, diferite organiza]ii neguvernamentale [i cercet`toris-au aplecat asupra acestor dou` direc]ii de ac]iune [i au elaborat o serie derapoarte privind harta segreg`rilor \n [coli [i gr`dini]e, respectiv eforturile dedesegregare \ntreprinse de unit`]ile [colare, dificult`]ile [i demersurilenepotrivite reperate.

A[a, de pild`, \n anul 2008, este editat Raportul UNICEF – RomaniCRISS, elaborat de Laura Surdu [i publicat raportul doameni Enikö Vincze(2008), pentru zona b`n`]ean`.

Evident, la rândul s`u, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Inov`rii, prinSecretariatul de Stat pentru |nv`]`mântul \n Limbile Minorit`]ilor [iRela]ia cu Parlamentul, a decla[ant, din luna august 2007, o serie deactivit`]i privind constatarea, monitorizarea [i solu]ionarea situa]iilor desegregare existente, cât [i prevenirea segreg`rilor, la clasele I, a V-a [i a IX-a.

Anex`

165

Page 167: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Astfel, anual, \n intervalul aprilie - septembrie, MECTS adreseaz`inspectoratelor [colare/directorilor de institu]ii de \nv`]`mânt preuniversitarrecomandarea de a se include, \n strategia de dezvoltare institu]ional`, planuriopera]ionale specifice reducerii abandonului [colar pentru elevii cu vârsta\ntre 6-16 ani [i respectarea cu stricte]e a ordinului privind interzicereasegreg`rii (cu prilejul structur`rii claselor de \nceput, cl. I, cl. a V-a [i cl. a IX-a)[i respectarea planurilor de desegregare (a eventualelor clase segregate).

|n acest sens, s-au transmis \n ISJ-uri urm`toarele documente:- Adresa nr. 26372/12/02/2008, din partea Direc]iei Generale de

Management al |nv`]`mântului Preuniversitar, din cadrul MinisteruluiEduca]iei, Cercet`rii [i Tineretului, prin care s-a solicitat un raportprivind situa]ia unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar segregate dinjude], \nso]it de planurile de m`suri privind desegregarea atât la nivelde jude], cât [i pentru fiecare [coal` \n parte;

- Raportul privind situa]ia segreg`rii (aprilie 2008) elaborat de Unitateade Implementare a proiectului PHARE „Acces la educa]ie pentrugrupuri dezavantajate”;

- Scrisoarea nr. 43395/16.01.2009, de la Direc]ia General` |nv`]`mânt\n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, privind, pe de o parte,aplicarea recomand`rilor din Raportul de cercetare, realizat de RomaniCriss [i Reprezentan]a UNICEF, „Monitorizarea aplic`rii m`surilor\mpotriva segreg`rii [colare \n România” (publicat de MECI – DGILMRP\n „Buletinul informativ \nv`]`mântul pentru rromi” nr. 43395/16ianuarie 2009), si, pe de alt` parte, transmiterea de informa]ii legatede situa]iile de segregare existente [i de modul \n care au fost rezolvate,dup` emiterea Ordinului MECT nr. 1540/19 iul. 2007;

- Scrisoarea nr. 27416/19.02.2009, emis` de Cabinetul Secretarului deStat, Iulia Adriana Oana Badea, prin care s-au solicitat date privindsitua]iile de segregare, m`surile de prevenire a segreg`rii copiilor rromide ceilal]i, cât [i cele de solu]ionare a cazurilor de segregare existente,pentru anii [colari 2007/2008, 2008/2009 [i 2009/2010;

- Nota nr. 34 830/04.06.2009 a Secretarului de Stat Iulia Adriana OanaBadea, prin care sunt responsabiliza]i inspectorul [colar general [iinspectorul pentru problemele educa]ionale ale rromilor \n \ndeplinireaprevederilor Ordinului MECT nr. 1540/19 iul. 2007 privind interzicereasegreg`rii [colare a copiilor rromi [i, de asemenea, \n „monitorizareagradului de implementare a planurilor opera]ionale specifice\nv`]`mântului pentru minoritatea rrom`”;

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

166

Page 168: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

- |n luna mai 2009, pe baza raport`rilor primite de la ISJ-uri, s-a \ntocmitun Raport cu privire la situa]ia segreg`rilor [i desegreg`rilor \n \nv`]`mânt.Analizându-se materialele primite din partea ISJ-urilor (120 pagini),s-a putut constata dorin]a unit`]ilor [colare [i a ISJ-urilor de a se stopasegregarea [i de a se lua m`suri de desegregare \n cazul claselor/unit`]ilor [colare deja segregate;

- Nota nr. 37.960/20.07.2008 (de la Cabinetul Secretarului de Stat, IuliaAdriana Oana Badea) cu privire la prevenirea constituirii de clasesegregate \n anul [colar 2009/2010 (la clasele I [i a V-a, „de \nceput”).

- |n 2010, MECTS, prin Cabinetul Secretarului de Stat pentru \nv`]`mânt\n limbile minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele - a emisNotificarea nr. 28 463/3 martie 2010 privind prevenirea [i eliminareasegreg`rii pre[colarilor [i elevilor rromi \n sistemul [colar, unele m`suri demen]inere a studiului \n limbile minorit`]ilor/a studierii orelor de limbimaterne \n sistemul educa]ional din România;

- |n august 2010, Direc]ia General` pentru |nv`]`mânt \n LimbileMinorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele a transmis ISJ-urilorscrisoarea nr. 28463/19.08.2010, \n vederea prevenirii segreg`rilor cuprilejul structur`rii grupelor de gr`dini]` [i a claselor I [i a V-a \n anul[colar 2010/2011, cu termen de raportare 30 sept. 2010 (\n contextulraport`rilor f`cute de Romani Criss la MECTS prilejuite de derulareaproiectului FSE Pa[i strategici pentru \mbun`t`]irea accesului la educa]ieal copiilor rromi).

Anex`

167

Page 169: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

Anexa 11Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom`

1. Modalit`]i de lucru cu pre[colarii rromi [i cu p`rin]ii acestoraUtiliz`m, pentru eficien]a Ghidului, câteva situa]ii frecvente [i

r`spunsurile ac]ionale aferente, chestiuni cu care – \n genere – se confrunt`cadrele didactice care lucreaz` \n \nv`]`mântul destinat copiilor rromi.a. Legat de situa]iile \n care pre[colarii rromi nu frecventeaz` \nc` gr`dini]ase vor avea \n vedere urm`toarele:• De[i exist` pu]ini p`rin]i rromi care \[i \nscriu copiii la gr`dini]`, totu[i, \n

urma discu]iilor purtate de educatoare cu mamele rrome din comunitate,acestea au con[tientizat efectele benefice ale preg`tirii pre[colare. |n toatediscu]iile pe care le ve]i purta cu liderii rromi, cu p`rin]ii rromi, cu tinerii[i copiii din comunitatea rrom`, nu aborda]i discu]ia de pe pozi]ii oficiale,folosi]i o manier` prietenoas` [i tolerant` de comunicare. Vorbi]i-leinterlocutorilor rromi de faptul c`, frecventând gr`dini]a [i [coala, copiiilor vor avea alte posibilit`]i de afirmare \n via]`. Evident, primele problemepe care le vor etala interlocutorii rromi vor fi cele legate de lipsurile cucare familiile rrome se confrunt` zilnic sau de alte cauze reale (de pild`,inexisten]a documentelor de identitate [i, din acest motiv, imposibilitateade a beneficia de unele drepturi legale; lipsa locurilor de munc` etc.). Nuface]i promisiuni pe care nu ave]i siguran]a c` le ve]i [i onora, darpropune]i mamelor rrome s` alc`tui]i un comitet cu care s` discuta]i [i s`g`si]i \mpreun` solu]ii la problemele prioritare identificate, iar pe m`sur`ce unele dintre probleme se vor rezolva, mamele s` fie de acord ca s`-iaduc` pe copii la gr`dini]`.

• Dac` demara]i discu]iile cu p`rin]ii rromi \n prim`vara [i \n varapremerg`toare \nceperii [colii, când copilul rrom urmeaz` s` se \nscrie \nclasa I, le pute]i propune p`rin]ilor organizarea unei gr`dini]e <estivale>,dup` modelul de succes (experimentat \n proiectul – pilot <Start bunpentru [coal`>, la Panciu, \n jude]ul Vrancea). Anii de gr`dini]` sunt<recupera]i> intensiv pe o perioad` de trei s`pt`mâni, \n intervalulaugust – septembrie, prilej \n care viitorul elev de clasa I \[i formeaz`deprinderile [i abilit`]ile necesare la clasa I, normele de comportament \ncolectivitatea [colar` etc.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

168

Page 170: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Dac` exist` o gr`dini]` \ntr-o comunitate tradi]ional`, de c`ld`rari depild`, [i nu este frecventat` de copiii rromi, ve]i vedea c` dac` nepo]ii [inepoatele liderului tradi]ional (buliba[a) vor \ncepe s` vin` la gr`dini]`,automat [i alte mame rrome vor „copia” modelul, aducând [i ele copiiiacolo. O discu]ie cu familia liderului tradi]ional rrom este benefic` \n acestscop. Oferta educa]ional` poate fi nuan]at` [i \n profilul educa]ieitradi]ionale.

• |n discu]iile cu mamele rrome, s` nu face]i gre[eala de a repro[a c` familiilerrome nu fac educa]ie copiilor, c` nu se ocup` suficient de copii etc.,deoarece \n familiile rrome se face educa]ie copiilor, dar nu \ntotdeaunadup` rigorile [i tipicul educa]iei f`cute \n familiile gagicane. De pild`, pelâng` educa]ia specific`, copilului rrom \i este l`sat` foarte mult` libertate,el trebuie s` se bucure de copil`rie, dar [i s` se deprind` a lua decizii \nmod independent de la vârste foarte mici.

• |ncerca]i s` identifica]i \mpreun` cu colectivul de mame interesate s`-[i\nscrie copiii la gr`dini]` toate problemele, stabilind natura lor (lipsa\mbr`c`min]ii [i a \nc`l]`min]ii [i – \n cazul unor comunit`]i extrem des`race, de pild` - gândi]i \mpreun` posibilit`]ile locale de rezolvare a lor).Invita]i preotul/predicatorul din comunitate, medicul sau asistentulmedical, mediatorul sanitar [i mediatorul [colar - acolo unde exist` -, lideriirromi, consilierii care au \n competen]` strada, cartierul, zona [i nu ezita]is` contacta]i agen]i economici c`rora s` le solicita]i sponsoriz`ri \n obiectede \mbr`c`minte [i de \nc`l]`minte, produse alimentare, juc`rii etc. Nuezita]i, de asemenea, s` solicita]i sprijinul unor organiza]ii neguverna-mentale active \n zona de referin]`.

• |n activit`]ile cu rromii, trebuie s` renun]a]i, de la bun \nceput, la ideeac` rromii boga]i vor face, automat, unele sponsoriz`ri. Acestea suntposibile, dar dup` foarte \ndelungi perioade de timp, când ace[tia se vorfi convins cu adev`rat de corectitudinea [i de fidelitatea rela]iei decolaborare. Pentru astfel de acte de generozitate, trebuie ales foarte binecontextul, de preferat de natur` competitiv`, când al]i rromi vor fi f`cutastfel de dona]ii, sponsoriz`ri. De exemplu, invitat la deschiderea unei [colinoi dintr-o localitate vrâncean`, buliba[a, v`zând c` unul dintre invita]iirromi, profesor, a oferit un dar simbolic [colii, atunci [i acest lidertradi]ional a acordat [colii, un alt cadou incomparabil mai mare.

• |n paralel, \ncerca]i s` discuta]i [i cu mamele celorlal]i copii nerromi,vorbindu-le deschis [i corect despre necesit`]ile copiilor rromi, solicitân-du-le [i lor sprijinul (uneori se pot crea leg`turi neb`nuite cu diferite firmesau fabrici, sau cu depozite de obiecte confiscate pe care le pute]iachizi]iona la sume modice [. a.).

Anex`

169

Page 171: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• Chiar dac` \n comunitatea rrom` exist` o anumit` religie predominant`,nu ezita]i s` cere]i sprijinul altor culte. |n general, acestea sunt foartesensibile la problemele oamenilor. De exemplu, Biserica Baptist` a ajutatmaterial copii [i studen]i rromi ortodoc[i, f`r` s` \ntrebe care este religiaacestora, deci, f`r` practicarea prozelitismului.

b. Dac` un copil rrom frecventeaz` gr`dini]a? • |n general, pre[colarii rromi vin la gr`dini]` cu o idee deformat` despre

institu]iile [colare indus` de familie, de colegii de joac`, de fra]ii mai mari,care – \n func]ie de experien]ele nepl`cute avute \n comunitatea [colar`– minimalizeaz` menirea acestora.

• S` ave]i \n vedere c` un copil este obi[nuit \n familia sa cu o mai marelibertate, ceea ce ar presupune ca \n primele zile de la venirea la gr`dini]`a acestuia, s` manifesta]i o mai mare \n]elegere, astfel \ncât pre[colarulrrom s` nu se simt` constrâns.

• Nu pierde]i din vedere c`, aproape \n totalitate, copiii rromi simt nevoiaunui plus de afect, \n raport cu ceilal]i copii. Lua]i \n calcul sensibilitateaacestor copii pentru a nu provoca frustr`ri, justificate sau nu, \n cazul unordecizii de natur` educa]ional`.

• Folosi]i \n discu]iile cu pre[colarii rromi un ton prietenos, blând, iar buneleinten]ii s` vi se citeasc` din privire.

• Dac` nu v` vor spune de ce sunt sup`ra]i, nu insista]i. |ncerca]i s`-iantrena]i, pe moment, cu discre]ie, firesc, \n alte activit`]i.

• Dac` apar mici conflicte (de pild`, un alt copil \i adreseaz` copilului rromapelativul de „]igan” etc., nu ezita]i s` interveni]i, cu tact, cu voceanormal` [i s` explica]i celorlal]i copii c` nu este o ru[ine s` fii „]igan”, dartermenul cu care \i ruga]i s` se adreseze este cel de „rrom”, iar cea maipotrivit` formul` de adresare este pe numele s`u.

• Dac` un copil rrom sau mai mul]i se confrunt` cu dificult`]i de limb`,deoarece au vorbit acas` doar limba matern` rromani, c`uta]i pentru ovreme „o educatoare de suport” din rândul mamelor rrome, care s` v`asiste la program, pân` când copiii rromi vor dep`[i barierele lingvistice.La nevoie, pute]i solicita, \n acela[i scop, sprijinul inspectorului pentru\nv`]`mântul destinat rromilor, care s` v` pun` la dispozi]ie câ]ivavoluntari, elevi rromi de la liceele pedagogice sau de la alt liceu, [coal`general` etc., care s` v` ajute s` comunica]i, la \nceput, cu pre[colariirromi. Dac` exist` mediator [colar \n localitate, \l pute]i solicita, deasemenea, \n acest scop. Dac` \n [coala apropiat` se pred` limba rromani,nu ezita]i s` solicita]i profesorul de limba rromani s` v` ajute \n acest scop.

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

170

Page 172: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

• |n orice situa]ie de \nv`]are, nu uita]i c` exist` \n bibliotecile [colare, \nbibliotecile CCD-urilor [i \n cele jude]ene, Vocabularul trilingv ilustrat(român – maghiar – rom), care v` permite s` oferi]i copiilor rromiechivalentul rrom al anumitor cuvinte (fie ar`tându-le imaginea color, fiec`utând \n vocabular cuvântul \n cauz` [i citindu-i-l copilului \n rromani).Dic]ionarul român – rrom – existent [i el \n biblioteci – v` poate fi, deasemenea, de folos.

• Este necesar s` v` informa]i \n leg`tur` cu unele aspecte din istoria, cultura[i tradi]iile rromilor, utilizând lucr`rile recomandate \n Ghid.

• Nu ezita]i s`-i \ncuraja]i pe copiii rromi, pentru cel mai mic progres\nregistrat, l`udându-i de fiecare dat`.

• Descoperi]i-le predispozi]iile artistice (spre ritm, culoare [.a.) [i cultiva]i-le,dându-le extensie spre alte activit`]i.

• Nu râde]i niciodat` când unii copii fac glume sau remarci r`ut`cioase laadresa copiilor rromi. Exemplul dumneavoastr` va fi imediat copiat,amplificat, \n r`u, dar [i \n bine, dac` ve]i ar`ta c` „gusta]i” sau nu astfelde atitudini.

• Convoca]i mamele cât mai des [i, la o mic` trata]ie, \ncerca]i, \ntr-oatmosfer` liber`, prieteneasc`, s` stabili]i pa[ii urm`tori \n solu]ionareaproblemelor ce se ivesc.

• Nu lucra]i preferen]ial cu anumi]i copii, ci \ncerca]i s`-i antrena]i [i s`-icapacita]i pe to]i deopotriv`. Identifica]i ce are bun fiecare dintre ei,eventual, responsabiliza]i-i pentru anumite activit`]i spre care manifest`interes deosebit sau la care se pricep.

• Nu l`sa]i copiii rromi s` se grupeze preferen]ial cu al]i copii rromi, \ncerca]is`-i „armoniza]i”, a[ezându-i lâng` ceilal]i [i veghind la cimentarea unorrela]ii fire[ti \ntre copiii rromi [i nerromi.

• |n \ntâlnirile cu p`rin]ii nerromi \ncerca]i s` detensiona]i eventualelenemul]umiri ale acestora privind eventualele „plângeri” f`cute de copiiiacestora \n leg`tur` cu necesitatea de a comunica [i de a se juca \mpreun`cu pre[colarii rromi. (O prieten` pictori]`, gajie, ne spunea cum [i-adeconstruit prejudec`]ile fa]` de rromi, primite de la prieteni, de lasocietate, \ntrebându-se: „Dar dac` eu eram \n locul lor, dac` m` n`[team[i eu rrom`?”).

• Dac` observa]i c` un copil rrom are probleme de igien`, \ncerca]i, cu tact,s` g`si]i calea de a \ndrepta problema. Ini]ia]i, de pild`, concursuri petematic` sanitar`. |ntr-o unitate pre[colar`, copiii rromi care aveaup`duchi erau invita]i, \n pauze, „s` ne piept`n`m”, \n fond, cu un pseudo-pieptene special, electric, erau electrocuta]i p`duchii, astfel \ncât copiii

Anex`

171

Page 173: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

nici nu-[i d`deau seama ce se \ntâmpl`. Dac` ave]i fo[ti pre[colari, caresunt elevi la clasele gimnaziale, \i pute]i solicita s` v` ajute la anumiteactivit`]i \n gr`dini]` sau \n comunitate”.

Succes!

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

172

Page 174: GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR - unicef.ro · Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te

GHIDUL

MEDIATORULUI

{COLAR(pentru comunit`]i

cu rromi)

Gheorghe Sar`u

Elena Radu

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.500 exemplare cu sprijinul

Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri oferite de

Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.

ISBN: 978-973-1733-28-9

Editura VANEMONDE