ghidul candidatului – admitere 2016

GHIDUL CANDIDATULUIADMITEREA 2016

2

STRADA EDGAR QUINET, NR. 5-7 SECTOR 1, BUCUREȘTI , ROMÂNIA 2

Redactare: Oana Chelaru-Murăruș, Cristian Moroianu

Actualizare informaţii 2016: Gabriela Dena

Design și machetare: Dac Media Vision

5 www.litere.ro UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - FACULTATEA DE LITERE

5

Şcoala Superioară de Litere a fost înfiinţată prin decretul domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza la 30 octombrie 1863, fiind, alături de Facultatea de Drept şi de Facultatea de Ştiinţe, una dintre primele structuri ale Universităţii din Bucureşti. În 1864, când este fondată şi Universitatea din Bucureşti, Şcoala Superioară de Litere adoptă noua sa denumire de Facultate de Litere şi Filosofie, instituţie ce avea să reunească armonios, de-a lungul timpului, studiul integrat al disciplinelor socio-umane - al literaturii române, al limbilor clasice şi moderne, al istoriei, al filosofiei, al geografiei ş.a.

Având o tradiție de 150 de ani şi un prestigiu de necontestat, Facultatea de Litere pregăteşte anual specialişti pentru diferite domenii de activitate, asigurându-le o bază teoretică solidă, necesară integrării în activi tăţile socio-profesionale. Facultatea de Litere este astăzi una dintre cele mai com plexe, moderne şi dinamice structuri univer sitare din România. Alături de programul de studiu filologic tradiţional (Limba şi litera tura română - limbă şi literatură străină), programele create după 1990 - Comunicare şi relaţii publice, Studii europene, Litera tură universală şi comparată - limbă şi lite ratură străină, Etnologie, Ştiinţe ale informării şi documentării, Asistenţă mana gerială şi secretariat - oferă oportunităţi moderne de studiu pentru absolvenţii de liceu, iar absolvenţilor cu examen de licenţă le oferă posibilităţi de aprofundare a unor domenii de interes în cadrul ciclurilor de masterat şi doctorat. Prin departamentul său pentru studenţi străini, Facultatea de Litere organizează cursuri de limba română ca limbă străină pe durata unui an pregătitor. Prin diverse forme de învăţământ - cursuri cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă - Facul tatea de Litere şcolarizează anual peste 3000 de studenţi.

Activităţile se desfăşoară în cele două sedii substanţial restaurate din str. Edgar Quinet şi Şos. Panduri. Laboratoarele, amfiteatrele şi sălile de curs sunt dotate cu aparatură multimedia şi cal culatoare conectate la Internet.

Începând cu anul universitar 2005-2006, Facultatea de Litere s-a raliat politicilor de restructurare a învăţământului românesc în acord cu „Procesul Bologna”: 3 ani de studii de licenţă + 2 ani de studii de masterat + 3 ani de studii doctorale. Transformările sunt menite să asigure compatibilizarea sistemu lui universitar naţional cu sistemele educa ţionale europene şi recunoaşterea diplome lor româneşti în străinătate.

Astăzi, Facultatea de Litere se adaptează provocări lor lumii moderne cu dinamism și creativitate, oferind ab solvenţilor săi o largă deschidere culturală și posibilitatea de a aborda profesii dintre cele mai variate. Vă așteptăm să treceţi pragul facultăţii noastre pentru a ne cunoaște mai bine, pentru a participa la Săptămâna Porţilor Deschise. Vă așteptăm cu speranţa de a vă convinge că numele mari se formează cu LITERE!

Prof. Dr. Emil Ionescu

Decan

6



7

STRUCTURA DEPARTAMENTALĂ A FACULTĂȚII DE LITERE

1. Departamentul de lingvistică2. Departamentul de studii literare3. Departamentul de ştiințe ale comunicării4. Departamentul de studii culturale5. Departamentul de ştiințe administrative6. Centrul de studii ebraice

PROGRAME DE STUDIU

I. ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ1. Limba şi literatura română – limbă şi literatură modernă2. Etnologie 3. Studii europene4. Comunicare şi relații publice5. Ştiințe ale informării şi documentării6. Asistență managerială şi secretariat

II. ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ REDUSĂ (IFR)7. Comunicare şi relații publice

OFERTA EDUCAȚIONALĂ


9

OFERTA EDUCAȚIONALĂ 2016-2017

DOMENIUL FUNDAMENTAL DOMENIUL DE LICENȚĂ CIFRA DE ȘCOLARIZARE

IFIFR (locuri cu taxă)Buget Taxă

1. Ştiințe umanisteLIMBĂ ŞI LITERATURĂ:Limba şi literatura română – Limbă şi literatură modernă*

250 100 0

2. Ştiințe umaniste STUDII CULTURALE: Etnologie 50 50 0

3. Ştiințe umaniste STUDII CULTURALE:Studii europene 75 45 0

4. Ştiințe sociale şi politice ŞTIINȚE ALE COMUNICĂRII: Comunicare şi relații publice 75 55 0

5. Ştiințe sociale şi politice ŞTIINȚE ALE COMUNICĂRII: Ştiințe ale informării şi documentării 50 10 0

6. Ştiințe sociale şi politice ŞTIINȚE ADMINISTRATIVE:Asistență managerială şi secretariat 60 15 0

7. Ştiințe sociale şi politice ŞTIINȚE ALE COMUNICĂRII: Comunicare şi relații publice IFR 0 0 75

Total 560 275 75

* Limbi străine: engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină

10


Limba şi literatura română - limbă şi literatură modernă este principala direcţie de studii, prin tradiţie, prin numărul de stu denţi şi de cadre didactice. Până în 1990, a fost singura secţie a Facultăţii de Litere. Planul de învăţământ este structurat pentru a pregăti, în primul rând, profesori pentru învăţământul gimnazial şi liceal, dar şi pro fesori pentru învăţământul superior, cerce tători în domeniile filologice (lingvistică, critică literară, istorie şi teorie literară), editori, redactori etc. Prin cursurile de limbi străine, studenţii sunt pregătiţi şi ca profe sori de limbi străine sau ca traducători. O parte din absolvenţii facultăţii noastre devin jurna lişti în presa scrisă, la radio şi televiziune, manageri sau funcţionari culturali în insti tuţii publice şi private. Acestea, şi multe altele, sunt profesii pe care instituția le favorizează prin formarea unei culturi generale filologice şi prin rafinarea abilităților de expresie. Candidații admişi pot opta, în funcție de numărul de locuri disponibile şi de competențele lor lingvistice, pentru una dintre următoarele limbi: engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, italiană şi latină.

Prin metode moderne de interacţiune didactică, studenţii sunt formaţi în spiritul schimbului liber de idei, al dialogului social, al opţiunilor responsabile.

Dinamica examenelor de admitere

ANUL NUMĂR LOCURI NUMĂR CANDIDAŢI MEDIA MAXIMĂ MEDIA MINIMĂ

2005 223 + 45** 413 9,48 5,67

2006 250 + 50** 300 9,19 5,19

2007 185 + 75** 1292 9,95 7,00

2008 220 + 50** 1071 9,98 6,10

2009 220 + 50** 1433 9,95 6,42

2010 217 + 1 50** 1025 9,94 6,41

2011 215 + 1 50** 868 9,95 6,50

2012 219 + 20** 980 10 5,57

2013 204 +142** 1024 10 5,80

2014 204 +140** 930 B 10 / T 9,68 B 8,63 / T 6,17

2015 211 +142** 708 B 9,95 / T 9,80 B 8,23 / T 6,25

* În perioada 1998-2006, admiterea la acest program de studii s-a făcut pe baza unui examen scris** Locuri cu taxă; B = buget; T = taxă

1. Limba și literatura română – limbă și literatură modernă


11

Începând cu anul universitar 2008-2009, Facultatea de Litere a deschis un nou program de studii: Etnologie. Acesta propune abordarea etnologică a culturii populare româneşti, tradiţionale şi contemporane, rurale şi urbane, ca realitate dinamică, vie, în comunicare cu alte paliere culturale (cultura de masă, cultura savantă, cultura oficială, cultura scrisă ş.a.), urmărind, totodată, deprinderea unei perspective multiculturaliste. Absolvenţii vor avea competenţele de a observa, de a înţelege şi de a explica „diferenţa” ca factor de identitate culturală, de a-i orienta pe cercetătorii din afara României în sistemul unei culturi populare de străveche tradiţie, dar încă vii şi dinamice, şi de a-i reînvăţa propria lor cultură populară pe românii confruntaţi cu produse pseudofolclorice de consum. Ei vor putea lucra în învăţământul universitar, în cercetarea şi valorificarea culturii populare (referenţi ştiinţifici), în consultanţă de specialitate (în ministere, servicii, departamente de profil, inclusiv pentru turismul rural, ecologic şi cultural), ca experţi în patrimoniul tradiţional imaterial (domeniu de vârf la nivelul politicii culturale a Uniunii Europene), în presă, televiziuni şi edituri, în muzee şi fundaţii culturale. Nu în ultimul rând, politicieni, economişti sau întreprinzători şi investitori în turism pot avea interes în cunoaşterea domeniului şi în angajarea sau consultarea unor specialişti.

Dinamica examenelor de admitere*


2008 50 + 20** 67 9,80 6,71

2010 50 + 40** 79 9,74 6,08

2012 45 + 54** 64 9,90 5,58

2014 45 + 30** 125 B 9,54 / T: 9,19 B 6,24 / T: 5,00

*În anii universitari 2009-2010, 2011-2012, 2013-2014, 2015-2016, acest program de studii nu a scos locuri la concurs (școlarizează din 2 în 2 ani, alternativ cu programul de studii „Literatură universală și comparată - limbă și literatură modernă”) .** Locuri cu taxă; B = buget; T = taxă

2. Etnologie

12


Programul de studii Comunicare şi relaţii publice a devenit în 1993 prima structură academică specializată în ştiinţele comunicării din România. Succesul primei promoţii şi amploarea pe care au dobândit-o pe piaţa educaţională studiile de comunicare şi relaţii publice au constituit argumente în vederea acreditării acestui program de către Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare Academică. Obţinând titlul de licenţiaţi în comunicare, absolvenţii se pot angaja în instituţii de cercetare din domeniu, în agenţii de relaţii publice şi/sau de publicitate, în departamente de informare şi relaţii publice din sectorul guvernamental, corporatist privat sau nonprofit. Ei vor putea lucra ca directori de imagine, consilieri de relaţii publice, coordonatori de programe de comunicare (domeniile politic, social, cultural), coordonatori media, consilieri în comunicare internă şi resurse umane, consilieri pentru strategii de criză instituţională, manageri de proiect, purtători de cuvânt ş.a. Curriculumul dezvoltat este format din cursuri fundamentale şi specializate în domenii cum ar fi: comunicare, metodologia relaţiilor publice şi publicitate, tehnici de redactare, tehnici de construcţie a discursului, managementul resurselor umane, sociologie, marketing şi studiul calitativ al pieţei, psihologie şi antropologie culturală.


ANUL NUMĂR LOCURI NUMĂR CANDIDAŢI MEDIA MAXIMĂ MEDIA MINIMĂ2005 86 + 51* 587 10 8,04

2006 80 + 60* 636 9,82 5,04

2007 70 + 80* 734 9,65 5,09

2008 70 + 80* 643 9,29 5,01

2009 70 + 80* 587 9,43 5,07

2010 70 + 80* 335 9,71 6,01

201 1 70 + 80* 237 9,31 6,04

2012 91 + 59* 237 9,16 5,01

2013 80 + 70* 214 9,18 5,01

2014 75 + 75* 130 B 8,89 / T 7,91 B 5,95 / T 5,00

2015 75 + 75* 354 B 9,00 / T 8,22 B 8,23 / T 5,05

*Locuri cu taxă; B = buget; T = taxă

3. Comunicare și relații publice


13

Programul de Studii europene a fost înfiin ţat în cadrul Facultăţii de Litere în anul 1998 şi pregăteşte profesionişti în dome niul managementului cultural. Planul de învăţământ, proiectat în viziunea unei pregă tiri multidisciplinare (istorie, geografie, po litică şi relaţii internaţionale, drept şi eco nomie, cultură, literatură şi arte, comunicare, studii europene, limbi străine şi infor matică), susţine formarea unui specialist competent şi performant în domeniul com plex al culturii. Disciplinele opţionale sunt structurate pe trei module tematice - Reali tăţi si relaţii europene, Coordonate cultu rale europene, Gestionarea culturii -, lă sând o mare libertate atât pentru oferta di dactică a profesorilor, cât şi pentru opţiuni le studenţilor. Acest proiect a avut în vedere modele europene şi realizări autohtone similare, pe care - fără să le copieze - le-a urmat ca puncte de referinţă sugestive. El reprezintă - în primul rând - reflexul unei noi orientări a societăţii româneşti după 1989, pe care îşi propune să o susţină.

Programul de studii vine în întâmpinarea necesităţilor unei societăţi în schimbare. Absolvenţii, viitori profesionişti, vor fi capabili să gestioneze în mod optim domeniul cultural, în raport cu realităţile europene de azi, conform exigenţelor din procesul integrării europene. Ei vor putea lucra ca funcţionari superiori în instituţiile de cultură şi în diplomaţie, euroconsilieri în departamentele guvernamentale de integrare, manageri ai instituţiilor culturale din ţară şi din străinătate, organizatori de evenimente culturale (expoziţii, simpozioane, congrese), manageri editoriali, producători de programe în audiovizual etc.



2004 55 +25* 701 9,34 8,29

2005 60 +42* 533 9,75 7,57

2006 60 + 50* 619 9,79 5,01

2007 50 + 70* 728 9,47 5,03

2008 55 +70* 527 9,25 5,00

2009 60 +80* 332 9,16 5,24

2010 60 +80* 1063 10,00 6,94

2011 60 + 80* 629 9,96 6,58

2012 71 + 49* 579 10 5,58

2013 68 + 50* 526 10 5,55

2014 75 + 45* 206 B 9,85/T 9,21 B 7,93/T 6,07

2015 75 + 45* 159 B 9,70 / T 8,12 B 8,27 / T 5,00


4. Studii europene

14


Programul de studii Ştiinţe ale informării şi documentării a fost creat pentru a răspunde unor nevoi reale de pregătire a specialişti lor în domeniul organizării documentelor şi al diseminării informaţiilor. Prin această formă de pregătire superioară, România se aliniază structurilor europene în domeniu, participând, de pe o poziţie calificată şi modernă, la organizarea naţională şi inter naţională a transferului de informaţii şi do cumente. Perspectivele acestei forme de învăţământ din România sunt legate de ne voia reală de specialişti într-un număr mare de structuri distribuite la scară naţională. În condiţiile dezvoltării transferului de infor maţii prin noile tehnologii şi ale constituirii unor reţele şi sisteme documentare, specia lizarea în domeniul ştiinţe ale informării şi documentării se înscrie printre câmpurile de formaţie superioară cu mari perspective de plasament, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat. Absolvenții acestui program de studii vor putea lucra ca specialişti în ştiinţa informării, ca experţi în transferul de infor maţii, ca organizatori şi manageri de struc turi şi sisteme infodocumentare: profesori documentarişti, bibliotecari, documenta rişti, bibliografi etc. Dezvoltarea României şi integrarea sa în Uniunea Europeană impun acoperirea zonelor informaţiei cu personal pregătit în acord cu noile cerinţe ale domeniului. Câmpul ştiinţelor infomării şi documentării româneşti are încă o nevoie acută de a fi acoperit cu specialişti ai do meniului. În plus, odată cu anul şcolar 2006-2007, a început procesul de creare în licee şi şcoli generale a centrelor de infor mare şi documentare (CDI), în care îşi vor putea desfăşura activitatea profesorii documentarişti.



2005 75 + 25* 247 9,73 7,05

2006 70 + 25* 105 9,95 6,87

2007 50 + 50* 156 9,57 5,77

2008 50 + 50* 84 9,60 5,99

2009 45 + 30* 144 9,58 5,88

2010 50 + 40* 91 9,47 6,02

2011 50 + 40* 93 9,29 5,76

2012 51 + 9* 91 9,61 5,22

2013 50 + 10* 130 9,84 5,00

2014 50 + 10* 39 B 9,37 / T 9,29 B 6,42 / T 6,33

2015 50 + 10* 27 B 9,83 / T 8,42 B 5,00 / T 5,00


5. Științe ale informării și documentării


15

Programul de studii Asistenţă managerială si secretariat pregăteşte asistenţi manageri, secretari cu studii superioare, secretari/e şi şefi/e de birou, consilieri în probleme de in formare şi documentare, arhivişti ai institu ţiilor, inspectori de specialitate în cadrul birourilor de resurse umane, secretari în ca drul birourilor de relaţii cu publicul pentru instituţiile de stat şi pentru firmele private.

Absolvenţii acestui program îşi pot conti nua studiile universitare prin masterate de specialitate organizate tot în cadrul Facultăţii de Litere.



2006 60 + 10* 150 9,98 9,04

2007 40 + 50* 383 9,91 6,26

2008 40 + 50* 254 9,73 7,07

2009 40 + 40* 320 9,94 6,92

2010 50 + 40* 247 9,64 7,06

2011 50 + 40* 267 9,97 8,17

2012 50 + 40* 164 9,85 5,51

2013 45 + 5* 227 9,82 5,87

2014 45 + 5* 95 B 9,38 / T 9,26 B 6,28 / T 6,13

2015 45 + 5* 98 B 9,38 / T 9,26 B 6,28 / T 6,13

* Locuri cu taxă; B = buget; T = taxă

6. Asistență managerială și secretariat

16


Facultatea de Litere a Universităţii din Bu cureşti oferă posibilitatea înscrierii studenţi lor la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) pentru programul de studii Co municare şi relaţii publice. Structura instituţională care administrează această formă de învăţământ este Centrul de suport local pentru IFR al Facultăţii de Li tere, având în prezent aproximativ 150 de studenţi şi un colectiv didactic format din 73 de coordonatori de disciplină şi tutori. Particularitatea acestei forme de învăţă mânt constă în facilitarea ritmului personal de învăţare şi a muncii individuale, asistate şi evaluate continuu de tutori. Autoinstruirea se realizează pe baza unui suport bibliogra fic şi informativ distribuit fiecărui student. Oferta didactică este permanent îmbogăţită şi permite în prezent modalităţi de învăţare electronică datorită bibliotecii electronice şi a e-forumurilor din campusul virtual înscris la adresa: www.litereidifr.ro

Durata studiilor la IFR este de 3 ani.

Taxa de studiu:

3100 RON/an, achitabilă în 4 rate anuale.

Datele exacte vor fi afişate din timp la avizierul Facultăţii de Litere şi la adresa: www.litereidifr.ro

7. Comunicare și relații publice - Învățământ cu frecvență redusă (IFR)


17

Pentru anul universitar 2016-2017, formele de concurs pentru cele şapte programe de studiu ale Facultăţii de Litere sunt următoarele:

PROGRAMUL DE STUDII PROBE DE CONCURS 1

1. Limba și literatura română – limbă și literatură modernă

Concurs de dosare:• nota la proba scrisă de Limba si literatura română la bacalaureat - pondere: 2/3• media celorlalte probe scrise de la bacalaureat - pondere: 1/3• scrisoare de intenție, evaluată cu admis / respins

2. Etnologie


3. Studii europene


4. Comunicare și relaţii publice(învățământ cu frecvență) Probă de Comunicare scrisă în limba română (1 oră)

5. Ştiinţe ale informării și documentării


6. Asistenţă managerială și secretariat


7. Comunicare și relaţii publice (învățământ cu frecvență redusă)


Candidaţii admişi la programul Limba şi literatura română - limbă şi literatură străină vor fi repartizaţi la specializarea B după încheierea procesului de admi tere (în funcţie de media de admitere şi de opţiunile exprimate).

La programele de studii care nu presupun examen scris, luarea în considerare a dosarului de concurs este condiționată de obținerea calificativului ADMIS în urma evaluării scrisorii de intenție, redactată de către candidat, pe baza unui formular, chiar în momentul înscrierii la concurs.

CONCURSUL DE ADMITERE

18


Tematica, bibliografia și subiectele de concurspentru programul de studii

COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE


19

Începând cu sesiunea iulie 2015, s-a simplificat proba scrisă pentru admiterea la programul de studii Comunicare şi relații publice (învăţământ cu frecvenţă), în sensul apropierii acesteia de cerinţele necesare pentru promovarea examenului național de bacalaureat.

Prin redactarea scrisorii de intenţie (în cazul celorlalte programe de studii de la Facultatea de Litere), dar, mai ales, prin această probă scrisă (în cazul programului de Comunicare şi relații publice - IF), candidaţii vor trebui să facă dovada competențelor lor de comunicare obținute în şcoala gimnazială şi liceu. Proba, realizată într-o viziune comunicaţională, urmăreşte măsurarea abilităţilor de înţelegere şi producere a textului scris. Testul verifică modul în care candidații înțeleg conținutul unui text dat şi dacă sunt în măsură să formuleze clar, corect şi coerent răspunsuri adecvate şi argumentate la diverse întrebări pe marginea acestuia: să explice titlul textului, sensurile unor cuvinte în context, diverse elemente de conţinut sau formă etc. În directă corelare cu cerințele examenului de bacalaureat, se propune realizarea unui scurt eseu argumentativ în care candidații să-şi exprime opinia față de conținutul textului respectiv sau în legătură cu o temă asemănătoare.

Oferim mai jos un model de subiect pentru proba de Comunicare scrisă în limba română pentru a-i informa pe candidați în legătură cu natura, gradul de dificultate a cerinţelor şi punctajul acordat. Textele propuse sunt extrase din limba română actuală.

Citiţi textele:

(A) Deunăzi, mă aflam în anticamera unui cabinet medical. La un moment dat, pe scaunele de alături, s-au aşezat o doamnă şi fiul ei, un băiat de vreo 7-8 ani. De îndată ce mama i-a scos paltonul, tânărul a extras din buzunar un smartphone şi s-a cufundat, solitar, în utilizarea lui. Nu ştiu exact cum anume se folosea de sofisticatul instrument. Comunica ceva pe „Facebook”? Se angaja în energice jocuri electronice? Fapt e că, din clipa în care a intrat „în dialog” cu telefonul, copilul a apucat pe o orbită cu totul străină de lumea din jur. Privea halucinat,

lovit, brusc, de un autism irepresibil, ecranul din mâna lui stângă şi zburda, agil, cu degetele mâinii drepte, pe suprafaţa lui luminoasă. Era „branşat”, dar singur. Nu vorbea cu nimeni (nici cu maică-sa), nu punea întrebări, nu privea în jur, nu vedea oameni şi obiecte, nu percepea nimic din ce se petrecea în preajma lui.

Am văzut din ce în ce mai multe scene asemănătoare în varii locuri publice. Iar protagoniştii nu erau neapărat copii. Am văzut cupluri, aşezate la o masă de cafenea sau pe o bancă în parc, cu telefoanele în mână, trimiţându-şi, harnic, SMS-uri. Sau jucându-se fiecare pe aparatul lui, în ignorarea totală a celuilalt. Se spune că trăim într-o „eră a comunicării”. Şi e adevărat că mesaje şi informaţii ale tuturor şi de peste tot se prăvălesc torenţial asupra noastră. Viteza şi cantitatea comunicării au crescut enorm, dar, paradoxal, asta s-a întâmplat pe socoteala dialogului real, a cuvântului rostit, a schimbului de priviri. Nu mai vorbim „faţă către faţă”, „ochi în ochi”. Au dispărut gestul, mimica, tăcerile semnificative. Limbajul – în mod normal unealtă şi substanţă a comunicării – tinde spre o inexpresivă standardizare. Se spune „txt” în loc de „text”, „k” în loc de „ca”, „vb”, în loc de „vorbim”. Se „diluieşte”, se „şeruieşte”, „se dau like-uri”. (A. Pleşu, Comunicare fără comunicare, fragment, în Adevărul, 16.02.2015)

(B) 18.02.2015 | Piedone a scris:Băiatul comunica, dar selectiv. Este la vârsta la care este sătul de schimbat priviri cu mama sa, iar anticamera cabinetului medical nu este un mediu propice pentru comunicare. Tehnologia ne permite acum să comunicam cu cine dorim, cu cine împărtăşeste pasiuni comune, nu doar cu cine se află întâmplător sau nu în preajmă. Cu siguranţă, el se va întâlni în persoană cu mulţi dintre cei cu care comunică virtual. Cu siguranţă că la vârsta lui are şanse de a evolua pozitiv / negativ mult mai mari decât am avut noi pe vremuri.

Model de subiect pentru proba scrisă de Comunicare în limba română la programul de studii COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE (învăţământ cu frecvenţă)

20


Cerințe:

I. Alegeţi continuarea cea mai potrivită (a, b sau c) pentru afirmaţiile 1-2 de mai jos:

1. În fragmentul A, autorul povesteşte o scenă din anticamera unui cabinet medical, exprimându-şi implicit:

(a) iritarea faţă de lipsa de politeţe a băiatului;

(b) îngrijorarea faţă de starea de izolare a băiatului;

(c) admiraţia faţă de abilitatea băiatului de a mânui noua tehnologie.

2. În al doilea paragraf din fragmentul A, este deplânsă în primul rând:

(a) pierderea complexităţii şi a subtilităţii din comunicarea directă;

(b) folosirea unor abrevieri incorecte;

(c) folosirea prea multor cuvinte împrumutate din engleză.

II. Găsiţi câte un sinonim potrivit cu sensul din text şi prin care s-ar putea substitui cuvintele:

a se cufunda ......................................

solitar ......................................

sofisticat ......................................

halucinat ......................................

protagonist ......................................

III. Identificaţi în text cele două apariţii ale termenului dialog şi explicaţi pe scurt înţelesul lor în fiecare context. (1 punct)

IV. Explicaţi pe scurt sensul titlului articolului din care este extras textul (A).(1 punct)

V. Recitiţi ultima frază a textului (B). Cuprinde aceasta o exprimare ambiguă sau nerecomandabilă? Explicaţi (1 punct)

VI. Pornind de la poziţiile exprimate în textele A şi B, exprimaţi-vă argumentat, în 450-500 de cuvinte, opinia faţă de formele de comunicare modernă prin intermediul noilor tehnologii. Daţi un titlu eseului vostru argumentativ.(4 puncte)

Se acordă 1 punct din oficiu.


21

Comunicare şi relaţii publice - învăţământ cu frecvenţăSubiect la examenul de admitere (varianta 2) – sesiunea iulie 2015 Citiţi textul de mai jos, în care autorul se referă la vorbirea din spaţiul public: Am început să mă gândesc şi am încercat să identific, din experienţa mea de telespectator şi fără pretenţii de sistematizare, câteva caracteristici ale acestei vorbiri publice. Iată ce a rezultat: – Cam multe agramatisme, dar să trecem peste asta... – Sărăcirea vocabularului. Explicabil, să spunem. Este adevărat că dacă ştii ce ai de spus poţi să o spui şi în cuvinte mai puţine şi mai simple, iar acest lucru este necesar în comunicarea de masă. Problema apare însă când crezi că poţi să o spui cam oricum şi apar derapajele lingvistice, atunci când, pretinzând că vorbeşti pe înţelesul tuturor, foloseşti o mână de cuvinte pentru a acoperi tot felul de înţelesuri, astfel încât nimeni nu mai înţelege nimic – sau înţelege că e cam tot aia... Simplifi-carea vocabularului este o artă, care vine odată cu stăpânirea perfectă a limbii şi care ajută comunicarea; sărăcirea vocabularului este o bâlbâială de semidoct, care nu-i foloseşte decât semidoctului. – Vorbirea frenetic-egocentrică. Tendinţa dominantă a vorbitorilor publici este să vorbească răspicat şi apodictic despre sine, punând în scenă mai mult propria persoană, ca stăpân al Ideii, decât ideile care s-ar putea să fie şi ale altora. Vorbitorul nu rămâne, modest, în spatele discursului, ci se pune în faţă, ca autor al vorbirii. În această reprezentare de sine, Celălalt nu este un subiect al comunicării: puţini au răbdare să asculte şi chiar mai puţini să răspundă la ceea ce aud. Comunicarea devine astfel în mare măsură unidirecţională, de la un emiţător dominant şi agresiv la un receptor dominat şi pasiv... – Fuga de idei. Când mai mulţi vorbitori publici se întrunesc pentru a discuta totuşi împreună, „conversaţia” se dizolvă de cele mai multe ori în frânturi de vorbiri paralele. Nu ştiu de ce, dar de la realizator la invitaţi, parcă nimeni nu are răbdare să zăbovească pe o anumită idee şi să o aprofundeze („pe înţelesul tuturor”, absolut de acord!) şi mai nimeni nu este tentat să preia ideea partenerului, să o dezvolte în felul său... Ba chiar multe idei care apar totuşi într-o astfel de discuţie sunt repede abandonate de către moderator, ca nu cumva să plictisească publicul şi să scadă ratingul.

(Vintilă Mihăilescu, Comunicarea sunt Eu, fragmente adaptate)

I. Alegeţi continuarea cea mai potrivită (a, b sau c) pentru afirmaţiile 1-2 de mai jos:1. Autorul textului consideră că mulţi vorbitori publici:(a) sunt mai interesaţi să vorbească ei decât să-i asculte pe alţi;

(b) vorbesc prea tare şi sunt prea agitaţi;(c) sunt excesiv de modeşti şi prea pasivi.

2. Autorul textului afirmă că ideile:(a) lipsesc cu totul din dezbaterile publice;(b) sunt preluate cu mare uşurinţă de vorbitori, care le transmit unii altora;(c) sunt de multe ori tratate superficial de vorbitori şi neglijate de moderatori.(1 punct)

II. Găsiţi câte un sinonim potrivit cu sensul din text şi prin care s-ar putea substi-tui cuvintele subliniate:

a pretinde ......................................stăpânire ......................................a aprofunda ......................................a abandona ......................................(1 punct)

III. Explicaţi pe scurt (într-un paragraf de 2-3 rânduri) diferenţa pe care o face autorul între simplificarea vocabularului şi sărăcirea vocabularului. (1 punct)

IV. Corectaţi toate greşelile de exprimare (ortografie, punctuaţie, gramatică) din fragmentul de mai jos:

Domnule comentator nu va impresionat partida şi face-ţi comparaţii ridicole. Nu trebuie să fi specialist ca să vorbeşti de sportivii noştrii. Părerea dumitale, e neinteresantă, e a unuia care copie de la alţii. Ai decât un merit ca şi invitat: că ne distrezi la maxim. (2 puncte)

V. Care dintre defectele vorbirii publice actuale vi se pare mai supărător? Puteţi alege una dintre caracteristicile negative prezentate în text sau vă puteţi referi la o alta, pe baza experienţei personale. Argumentaţi, în 200-250 de cuvinte, de ce consideraţi că este vorba de un defect grav. Daţi un titlu eseului vostru argumenta-tiv.(4 puncte)

Se acordă 1 punct din oficiu.

22


I. Pentru fiecare răspuns (care reprezintă continuarea cea mai potrivită) se acordă câte 0,50 de puncte. (0,50 x 2 = 1 punct)Răspunsuri: 1a, 2c.

II. Se acordă câte 0,25 puncte pentru câte un sinonim corect pentru fiecare dintre cuvintele listei. Nu se iau în considerare mai multe sinonime pentru un cuvânt. Nu se scad puncte pentru adăugarea unor cuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt sinonime. (0,25 x 4 = 1 punct)

a pretinde – a susţine (sau a afirma)stăpânire – cunoaştere (sau posesie, dominare)a aprofunda – a adância abandona – a părăsi

III. Se acordă 1 punct pentru răspunsurile care indică sensul pozitiv atribuit de autor simplificării vocabularului (bazate pe o cunoaştere profundă a limbii şi a temei discutate şi pe dorinţa vorbitorului ca ideile sale să fie cât mai bine înţelese, cât mai accesibile) – şi sensul negativ al sărăcirii vocabularului (reflectând insuficienta cunoaştere a limbii şi a temei şi producând confuzii în mintea ascultătorilor).Punctajul (între 0 și 1 punct) se acordă în funcţie de calitatea explicaţiei (formulare clară, corect redactată).

IV. Textul corectat: Domnule comentator, nu v-a impresionat partida şi faceţi comparaţii ridicole. Nu trebuie să fii specialist ca să vorbeşti de sportivii noştri. Părerea dumitale e neinteresantă, e a unuia care copiază de la alţii. Nu ai decât [sau: ai doar, ai numai] un merit ca invitat: că ne distrezi la maximum.

Pentru fiecare greşeală corectată se acordă 0,20 puncte; se scad 0,20 puncte pentru fiecare greşeală produsă involuntar în încercarea de corectare. (0,20 x 10 greșeli = 2 puncte)

V. Eseul argumentativ se va puncta ţinând cont de următoarele:- calitatea argumentelor (convingătoare, bine alese) (1 punct) - organizarea lor (clară, gradată, cu punerea în evidenţă a concluziei) (1 punct)- originalitate (idei personale; marcarea clară a punctului de vedere propriu) (0,50 puncte)- redactare clară, coerentă, fără greşeli de ortografie, gramatică etc.; încadrare în dimensiunea alocată (1 punct)- alegerea unui titlu care să corespundă perfect ideilor şi structurii textului. (0,50 puncte)(1 + 1 + 0,50 +1 + 0,50 = 4 puncte)


23

Desfășurarea examenului de admiterePentru a obţine informaţii oficiale de ultimă oră în legătură cu examenul de admitere, candidaţii au obligaţia de a urmări în permanență site-ul, paginile de Facebook ale facultății şi Avizierul admiterii aflat în Holul Facultății de Litere: http://www.litere.ro http://www.unibuc.ro/facultati/litere/https://www.facebook.com/literehttps://www.facebook.com/groups/Admitere.Litere.UB.2016

Informații telefonice oficiale se obțin de la Biroul Decanal: 021.313.43.36

Examenul de admitere la Facultatea de Litere pentru anul universitar 2016-2017 se va desfăşura în cursul lunii iulie, într-o perioadă corelată cu momentul încheierii examenului de bacalaureat. În cazul neocupării tuturor locurilor, o nouă sesiune de admitere se va organiza, pentru toate programele de studii aflate în această situație, în cursul lunii septembrie.

Înscrierea candidaților la concursCandidaţii se pot înscrie la unul sau mai multe programe de studiu din cadrul Facultăţii de Litere. Candidaţii care doresc să se înscrie la mai multe programe de studiu vor depune un singur dosar complet (pentru toate programele).

Înscrierea candidaților se va face în clădirea Facultății de Litere din corpul central al Universității, str. Edgar Quinet, nr. 5-7, sector 1, Bucureşti, după un program care va fi afişat ulterior pe site-ul facultății (www.litere.ro).

La depunerea dosarului, candidaţii vor primi o Legitimaţie de concurs, necesară atât pentru prezentarea la proba scrisă (în cazul candidaţilor la Comunicare şi relaţii publice, învăţământ cu frecvenţă), cât şi ca document de concurs pentru candidaţii înscrişi la programele de studiu la care admiterea se face pe bază de dosar.

Candidaţii vor bifa pe fişa de înscriere programele de studii la care doresc să se înscrie. Repartizarea pe locurile bugetate şi cu taxă se va face:

a) în funcţie de rezultatele concursului de admitere (media la examenul scris pentru Comunicare şi relaţii publice şi media la concursul de dosare pentru celelalte programe de studii: Limba şi literatura română – limbă şi literatură modernă, Etnologie, Ştiinţe ale informării şi documentării, Studii europene şi Asistenţă managerială şi secretariat).

b) în funcție de opţiunile candidaţilor;

24


Dosarul de înscriere:Înscrierea la concurs se face pe baza unui dosar care cuprinde următoarele acte:• diploma de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, în copie legalizată (absolvenţii care au susţinut bacalaureatul în sesiunea iulie 2016 vor depune

o adeverinţă de la liceu care le atestă calitatea de absolvent şi în care se precizează media generală, notele la probele examenului de bacalaureat şi faptul că nu a fost eliberată diploma);

• certificatul de naștere, în copie legalizată;• diploma de olimpic, în copie (pentru cei care vor să se înscrie ca olimpici);• certificatul de căsătorie, în copie legalizată (unde este cazul);• adeverinţa medicală tip, din care să rezulte că persoana este aptă pentru programul de studii la care candidează;• trei fotografii tip carte de identitate;• B.I. sau C.I. în fotocopie;• chitanţa de plată a taxei de admitere* (150 de lei pentru primul program de studiu; 100 de lei pentru al doilea program de studiu; câte 50 de lei pentru fiecare dintre

celelalte eventuale programe de studiu);• formularul -tip de înscriere - accesibil pe site-ul facultăţii (www.litere.ro), de unde poate fi descărcat şi completat inclusiv înainte de înscriere (formularele sunt

disponibile şi la Comisia de înscriere, unde pot fi completate în momentul înscrierii la concurs);• Candidaţii din Republica Moldova vor depune şi o copie simplă după pașaport.

Sunt scutite de plata taxei de înscriere următoarele categorii de candidați: • Orfanii de ambii părinți, care vor avea ca acte doveditoare copii legalizate după certificatele de deces al părinților;• Copiii cadrelor didactice în activitate, care vor aduce adeverințe de la unitatea de învățământ unde predă unul din părinți;• Candidații proveniți din casele de copii sau din plasament familial, care vor prezenta adeverință de la instituția respectivă;• Copiii personalului din Universitatea din Bucureşti, care vor prezenta o adeverință în acest sens.

Dacă un candidat doreşte să se înscrie la mai multe programe de studii, scutirea de taxă se aprobă numai pentru unul singur (150 lei).

Repartizarea candidaților pe săli

După încheierea perioadei de înscriere, candidaţii la programul de studii la care se susţine probă scrisă (CRP, învăţământ cu frecvenţă) vor fi repartizaţi în sălile de concurs, în ordine alfabetică. Listele cu numele candidaţilor din fiecare sală de concurs vor fi afişate la Avizierul admiterii cu o zi înaintea susţinerii examenului şi pe site-urile facultăţii. Listele vor fi afişate şi pe uşa fiecărei săli de concurs.

Candidaţii au obligaţia să verifice dacă figurează pe lista afișată a celor înscrişi şi pentru a afla în ce sală au fost repartizaţi în vederea susţinerii probei scrise. Eventualele erori de transcriere a numelor, a programelor de studiu, a numărului de legitimaţie trebuie semnalate Comisiei de admitere şi vor fi corectate în catalogul sălii de concurs în ziua susţinerii probei.

Candidaţii care nu susţin probă scrisă, ci urmează să fie admişi pe baza concursului de dosare au, de asemenea, obligaţia să aducă la cunoştinţa Comisiei de admitere orice inadvertenţă constatată în liste.


25

Susținerea examenuluiPentru candidaţii înscrişi la programul de studii la care se susţine probă scrisă, concursul de admitere se va desfăşura în sediul Facultăţii de Litere din strada Edgar Quinet nr. 5-7, sector 1, Bucureşti.

Candidaţii au obligaţia de a se informa la Avizierul admiterii în legătură cu zilele, locul şi ora de desfăşurare a probei scrise de concurs.

Informaţiile legate de concursul de admitere trebuie solicitate numai persoanelor abilitate.

Datele exacte de concurs se vor afișa din timp la Avizierul admiterii și pe site.

Pentru candidaţii care susţin probă scrisă, accesul în sala de concurs se face numai pe baza actului de identitate şi a legitimaţiei de concurs. Pe foaia de concurs, în colţul din dreapta, candidaţii îşi vor scrie clar numele şi numărul de legitimaţie. Numărul legitimaţiei se regăseşte pe listele candidaţilor înscrişi, afişate la avizier şi pe uşa sălii de examen.

Candidaţii din Republica Moldova care au obţinut diploma de bacalaureat în România vor susţine concursul de admitere pe un număr de locuri bugetate stabilit de MENCŞ şi mai apoi de Universitatea din Bucureşti şi vor fi admişi în ordinea mediilor şi a opţiunilor.

Candidaţii absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare se vor înscrie la concursul de admitere în aceleaşi condiţii cu absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat (nu există locuri speciale pentru licenţiaţi).

Afișarea rezultatelor intermediare:

La programul de studiu pentru care se susţine probă scrisă, lista candidaţilor se va afişa în ordinea descrescătoare a mediilor obținute

Rezultatele se vor afişa la Avizierul admiterii şi pe site-ul facultăţii la o dată care va fi anunţată în perioada înscrierii.

La programele de studii la care admiterea se desfăşoară pe baza concursului de dosare, Comisia de admitere va afişa clasamentul candidaţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor calculate conform regulamentului de concurs.

26


Depunerea contestațiilorCandidaţii care au susţinut probă scrisă pot depune contestaţii (cereri de recorectare a lucrărilor). Cererile, adresate decanului, se depun la Comisia de admitere în termen de 48 de ore din momentul afişării rezultatelor la probele scrise.Contestaţiile vor fi admise în următoarele condiţii:a) dacă nota obţinută în concurs este mai mică sau egală cu nota 9 (nouă), contestaţia va fi considerată acceptată numai dacă, prin recorectarea lucrării, se obţine o notă cu cel puţin 1 punct mai mare decât nota obţinută în concurs;b) dacă nota obţinută în concurs este mai mare de nota 9 (nouă), contestaţia va fi acceptată pentru orice diferenţă (orice sutime) de notare.Candidaţii care au participat la concursul de dosare pot depune contestaţii şi sesizări adresate decanului în termen de 48 de ore din momentul afişării rezultatelor.Contestaţiile admise se vor afişa la Avizierul admiterii în termen de 72 de ore de la data depunerii.

Exprimarea opțiunilorCandidaţii îşi vor exprima intenţia de a urma un program de studiu din cadrul Facultăţii de Litere completând Formularul de opţiuni.

După aflarea rezultatelor intermediare (clasamentul întocmit pe baza mediilor obţinute la proba scrisă/la concursul de dosare), candidaţii care au obţinut medii cel puţin egale cu nota 5 (cinci) în urma probei scrise şi cei declarați admişi în urma scrisorii de intenție vor completa şi vor depune la Comisia de admitere, în termen regulamentar, formularul de opţiuni de a cărui existență au fost anunțați la înscriere.

Candidaţii care intenţionează să urmeze Facultatea de Litere pe locuri bugetate vor depune, odată cu formularul de opţiuni, şi diploma de bacalaureat în original.

După depunerea formularului de opţiuni, candidaţii nu mai pot reveni asupra opţiunii formulate.

Candidaţii care intenţionează să urmeze Facultatea de Litere pe locuri cu taxă vor depune, odată cu formularul de opţiuni, chitanţa care atestă plata primei tranşe din taxa pentru primul an de studiu.

Suma se achită la casieria Rectoratului Universităţii, Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46 sector 5, Bucureşti.

Program:luni-joi: 10.00-14.00 vineri: 10.00-12.00

Taxa este rambursabilă (cu reţinerea unui comision de 10%) pentru candidaţii care nu se încadrează în numărul disponibil de locuri cu taxă, pentru candidaţii care ocupă un loc bugetat prin redistribuire și pentru cei care vor să se retragă din concurs.

Afișarea rezultatelor finale• Comisia de admitere va analiza formularele de opţiuni şi va afişa rezultatele finale ale concursului de admitere.• În cazul în care doi candidaţi au aceeaşi medie, departajarea se va face pe baza unei metodologii pe care facultatea o va face publică înainte de data înscrierii la concurs.• Pe baza rezultatelor afişate, Rectoratul Universităţii din Bucureşti va emite ordinele de înmatriculare în anul universitar 2016-2017.• În baza ordinului de înmatriculare, studenţii se vor înscrie în anul I, la secretariatul Facultăţii de Litere, în prima săptămână a anului universitar 2016-2017.


27

Notes:

ADRESĂ:FACULTATEA DE LITERE, STR. EDGAR QUINET, NR. 5-7

SECTOR 1, BUCUREȘTI

TELEFOANE UTILE:021 313 43 36 (DECANAT)

021 313 88 75 (SECRETARIAT) 021 314 61 77 (CRP ID)

021 313 88 74 (DOCTORAT ȘI PRODECANAT)021 314 35 08 (BIBLIOTECA FACULTĂȚII DE LITERE)

PAGINI DE INTERNET ALE FACULTĂȚII DE LITERE:WWW.LITERE.RO

HTTP://WWW.UNIBUC.RO/FACULTATI/LITERE/FACEBOOK.COM/LITERE

HTTPS://WWW.FACEBOOK.COM/GROUPS/ADMITERE.LITERE.UB.2016/

ghidul candidatului – admitere 2016

Documents