ghid pt o viata rationala
DESCRIPTION
PAG 1-103TRANSCRIPT
tIIItIttIIrItt
Albert Ellis gi Robert A. HarperGhid pentru o viati rafionall
Edilia in limba enElezd: A guide lo rational livingCopyright O 1961, l9'7 5 by the Institule for Rational-Emotive Therapy
Copyright @1997 by Albert Ellis InstituteAll rights reserved. No part of this book may be reproduced or transmitted in
any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopyirtg.
recording or by any information storage and retrieval system, without
pennission in writing liom the Publisher.
Edilia in linbq romdnd:Copyright @2007 Instihrtul Interna{ional de Studii Avansate de Psihoterapie
Fi Sanatate Mentald AplicatdToate drepturile r€zervate. Reproducerea integrald sau par{ial6, sub ot-ice
formA, a textului, fhri acordul prealabil in scris al celor in drepturi, este
interzisS.
7'raducerea in limbq romdnd s-q reqlizat cu permisiunea AIbert Ellis Institute,
SUA.
Ti'uducerea si adaptqreq in linba romrizd: Raluca Igna
I' r oc es are c omput er izat d : Simion Dan
Cr.rperra; Cristian Fdrcag
Corectura: Loredana Bozdog, Raluca Igna
Editura RTSStr. Uzinei Electrice l5/15,400378 Cluj Napoca
Tel./Fax: 004A-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.rtscluj.ro Email: [email protected]
Bomanian PsychologicalTesi n0
ISBN 978-973- 1816- t 0-4
Tipirit in Rom6nia
GHID PENTRU O VIATARATIONALA
Edigia a III-acomplet revizuitd Si cu informalii la zi
pentru secolil Xn
Albert Ellis, Ph.D.
t1Robert A. Harper, Ph.D.
Prefa{d
Psihoterapia cogniliv_c
t "*;y ;;i; r" ;"Hilil[nffi :lff.,, j?'#ff;l*Jif il(rational emotive behavior therapy _ REBT) este una dintre cele maieficiente qi mai utilizate fo.-" i" p.ifror"*pJ io f.l"ii"" "fini"a. f,plus, REBT este cu singuranli, prirr,"rierit"i" "";;;; lui AlbertEllis, ..bunicul., terapiilor
"ogniri"-"o.po*lrrruiJ qi,,ptuintele,,lilT]"1
*ti:,^"1-em orive q i comportarnentale, cea mai bine diseminatdrurrra tre psrnoterapte pentru publicul larg.
Lucrarea de fatd este o introducere remarcabil5 in REBT dedicatl1u
a1i1.yofesronietilor (ex. psihologi, -"di"i;t;J';";;; care esteaccesibill $i publicului larg care o poate utiliza in forma terapielfrtg,udl inptrq-te. Recent lucrarea de fati a fost in"t,r;a frfr.un"t" zs A"lucriri de terapiei 4utoadministrati din iume (p.of".";;;ip;ychology:Research and praciG$Jifri exceprional {indnd cont ca a fbst scris[in prima edilie cu peste un sfert oe secot i; ;;, ;; lucrari s'ntinsi sortite ii rimAnd in lstorie i* ";"; "ri;;;;a]"i." "r". r,. a","publicdrii ei in SUA [ucrarea a fost co"riO"ruta orr-,,iJ"tr-"fi"f,.
Ca pregedinte ..al Asocialiei de psihoterapii Cognitive qicompotamentate din Rom^nia $i ". di;;i;;;i'C";,"#*;u?ifl
." j: i:":lt:1, -c.: gll ]i i:, $ i co-no.turn.rrtu1", i""=.' a"- o",,i"g i,
::s,i::x i t::1,1*':' l'u!.t.sni, di; it; ;"#;;;"ii'il;J;
:::'l:?::1 i:::,:i rucrdri in rim ba roman6. il ;il#;;, ##:9::*p*:l:ooare compensa an"-i
" "t""r.i r, il1"""."il;#i;de CBT/REBT, o formd oretetiml,. .^-r_x nJioasd gi complexd de psihoterapie, inlimba romAn6.
_ in Romania, Institutul Internalional de Studii Avansate deP.sihoterapie si sdndtate Mentard Aplt"ra ".t"
.r.rgrr*i"";i- u"."arru,de Terapie Rafional - Emotivd_qi Co_p.r"-""EialnfeT) de ciheInstitutul Albert Ellis. New york, SUA.
. Pentru materiale. cursuri de formare sau alre inlormatiiterapia rational emotiv6 si comportamentala f" n"_j"i"'prl.fisiteul www.psychotherapy.ro r;" ***..;;i;;l;;;:;;i;_i:;
lro^f:,4aron T. Beck,, univ. dr. Daniel DAVID1,.-|1,l^-a:::.0*,^oe
ps ih o r go i e C I i n i ci e i n ri i o i"".u p i._"lly"'::t"i Babee_Botyai, ctuj_Napocawww.cl inicalpsychology.ro
; www.psychotherapv.roCIuj-Napoca, o"tom b.I" 2007
'I
t.J iiiti:r,i ,.,
MulfumiriI-e rnullumirn lui; Dr. Raymcnd j. flci.sini. Ilr. Frances liarperCorbett, Rhoda Winier trtussell, si Brookir.rg l.a1un, care au crtil
l#:??il;;:'"d ai cirfii, ud.,"an.l .._"_,"i;
".tii., li'."g.,,ii a.
, 0,'* ""1 ll I' ll:,1-', ::: T "l="", 1 " 1 Ro be l.r H. M oo rc. pc n r ru e o n r n b r r t i, rc
";.:;;:l:l:,:.":',1rfe a canii: raienrarutLri prrLrricisr M,_tvin po,rcrs,!oi r a rdcur orn .,uhld pentru o via{d ralionall",, una ciinlre celc mai binc\end.ure calli tilnp dc mulli ani; lui Janet L. Wolfe- llirector Executjv$i Iui Dominic DiMarria. Direcror e*..r,i, ;;j,;;.,"r'; ,;,:,,,urrrtrri deTerapie Ralionai_Emoti,,,I si Comportamenr.i,,,;i;";; rii, u," *"*.Yorl<. ei fiind cei care au promovat, realmente. cafiea celortlin domeniiiIsen:t-atii nrerrtale gi pnbiicului larg.
Mullumim tuluror acestora gi iauitcr alli partcneri cu care ir-nt lucratpe parcursul anilor. Rdmdne- rotu$i, ?n nlan^ urtoriin.."rion.oO,:;r"r"odcnlind acordati coniinutuiui """ur"i
.n,f;. -'*-'v! rr!'r r!5PUtr:
privindaccesa
viii
Ittti!!IttF
CuprinsPrefa{i......Mulgumiri....Introducere. . .
14 Controlul propriului destin emotrional . . .
l5 Cucerirea anxielalii $i a paniciiI,p Dobendir.u auto-disciplineiI / lKescllerea rsloner personale.
:1$-r Acceptarea qi infruntarea realitatii nemiloase1 9 A vd depdSi inerfia qi a vi implica tn mod activ.
. . .vll
...ix
. . xiii
1 Cdtde departe puteti merge cu terapia autoadministrafi? ...........12 Aga curn gAndi{i agavi qi simfiti . ............113 VA simlili bine gdndind corect .......194 Cum vi creali emofiile . . ...........255 Cum sd gAndiJi pentru a sc6pa de problemele emo{ionale . . . . . . . . .41'6 Recunoalterea ii reducerea comportamentului nevrotic . . . . . . . . . . .537 Depdqirea influenlelor din trecut .............718 Este raliunea intotdeauna rezonabila? ..... ............859 Reftizul de a vd ldsa cuprinqi de disperare . . . . .105
l0 Atacarea nevoii de aprobare. .......121ll Reducerea fricilor exagerate de egec .. .......13912 Cum sd puneti punct invinov6tirii 9i si incepeli sitrditi..........15513 Simlili-va frustrali, dar nu deprimali sau infuriaJi . . . . . . . 171
..189*
. .199
. .215
. .229
. .241 ,
. .25320 AIte aborddri raJionale pentru o viatra buna . . . .261'2 t. A e abordari emofionale gi comportamentale pentru o viata bund . .279.22 Dovezi care sprijind principiile gi practica Terapiei Ralional Emotive 5i
Comportamentale ........29523 Dob6ndirea filosofiilor ra{ionale pentru a fi mai pufin afectati $i mai
putin vulnerabili la tulburiri. .......299Bibliograhe selectiva. ... .....311Despre autori .. . . . . .331
Introducere
Considerlm qi in prezent cd,,Ghid pentm o via{i ralionali" rdmineo carte revolufionarl. Cdnd a apArut pentru prima Catl in 1961, a
fost printre primele cirfi scrise de doi psihorerapeuli cu experienligi reputaJie, creati special pentru a-i lnvi{a pe oameni cum si fac5.
fald in mod eficient problemelor cu care aceqtia se confruntau. Asta cu
mult timp inainte ca alte c6(i dedicate publicului \arg, precnn Your
Erroneous Zones qi The Road Less Traveled, sd fi aparut.
Cu puiin timp inainte, anticipasem deja tendinla de a se populariza
ce4ile de self-help (auto-ajutorare), incd de cAnd unul dintre noi (A.E ) a
scos, in i 957, cartea How To Live With a ,, Neurotic " 9i in 1960 The Artand Science ofLove, realizAnd i'npreun6. in 1961 , A Guide to Successful
Marciage, chiar inainte de-a scrie ,,Ghid pentru o viald ralionali".Cu toate acestea, c[4ile pe care le-am scris anterior au abordat doar
anumite aspecte limitate in leglturi cu tulburarile emolionale 9i nu au
acoperit o gami larg[ de probleme. Mai mult decdt atit' aceste cdr]i ari
prezentat doar o parte din noul model de Terapie Ralional-Emotivd 9i
Comportamentall (Rational Emotive Behavior Therapy - REBT), pe
care eu (A.E.) l-am creat la inceputul anului 1955.
,,Ghid pentru o viatd ra{ionali" a depigit cu mult primele noastre
cirli, devenind, pentru publicul larg, cea mai influenti qi cea mai
frecvent menlionatd lucrare despre REBT. Al[turi d,e carlea Reason
and Emotion in Psychotherapy (adresatd, in mare pirrte, terapeutului
profesionist), acestea doui au devenit niqte clasice ale domeniului.
De-a lungul anilor, am primit mii de scrisori gi complimente personale
in favoarea utilitdiii acestei cdrfi. Sute de terapeu{i ;i-au indemnat
clienJii si o citeascl. Multe din sugestiile principale au fost copiate
x!ll
xiv Ghid pentru o viate rationali
sari parafrazatc itr alte scrieri, cu sau lZrI aprobare. Foarte bine! Pentrtt
ci scopul rtostru rdtndne in continuare si fblosim inlelepciunea pentru
a schitnba,,naturir umanf," 5i si o facem disponibild (prin internediulr-eviziilor pi ccriripletirilor), tuturor persoanelor cu probleme din ziua
de azi.Credem, de asemenea, in aspectele educative ale psihoterapiei.
ca gi parte a teoriei Ei practicii REB'f-ului Nu respectim cu precizie
rnodelul Inedical obiqnuit, care considerd ch problernele enlofionale
sunt tnaladii sau aberaiii, curabile doar cu ajutorul unci persoane din
exteriilr (un terapeut), care si le spund oamenilot'ce este in ncregu16
cu ei qi ce trebuie sI t-acd pcntru a-qi imbunltlli condilia. Nu ne lubnl
nici dupi moclelul condilionirii (folosit atAt de psihanaligti cAt 9i de
behavioriqtii clasici), care pretinde faptul cd oamenii szrzl alectali de
influenlele tirnpurii, qi din acest motiv ei trebuie si fie recond ilionali de
cineva din afar i, de un terapeut care se se poarte cu ei ca un pirinte 9i siir inderlne, intr-un oarecare fel, spre noi modele de comportamente'
IJrr.ndm, in schinrb, 49d9,!ql qqr-441st, e{tpgll! care- sus{ine faptu I
cir oane[ir au, chiar cle mici copii, pos]!-!!4a6,q-ds 3 jlegl -dtilry 'lgi
nrulte opiiu;1, ihiai dac6 cinu reca,nojg qa a!,aca4ta !o!ib*tlt!-A!s. De
lhpi, mrilt din ionTijionar ea't lbr consti in ai;lo-condiliLrnare. Prin
rurrrarc, uu terapilut, un profesor s:ru chiar o carte ii poate ajuta si vaditliltlitc alternative benefice, d1g.carcjp qleggd cum !d s:i Iggduge $i sisc perfeo!ioneze, astf'el incAt s6 i9i minimalizeze problemele emolionale
pc caie gi le-ant creat, De aceea, REBT dezvolti in permanenll,
cliferite metode educative pentru a le demonstra oamenilor ce modele
de comportantente dezadaptative folosesc ;i ce pot face pentru a le
sclrimba. inci de la inceput, REBT a folosit metodele obiqnuite de
lerapie: celc individuale qi de grup. Dar, utilizeazl, de asemenea:
rvorkshopuri de mare intindere, cursuri intensive, prelegeri, seminarii.
riemonstraf ii publice de terapie, inregistrdri video, filme, poveqti, cd(i,pamflete, gi alte prezentiri mass-media, pentru a le ardta oamenilor
greqelile frecvente pe care le fac atunci cAnd, in mod inutil, se tulburd,
qi p"nt.u a-i invd{a ceea ce pot si faci, in schimb, pentru a deveni mai
putemici din punct de vedere emo{ional.Cu toatc c6 exisli sttte dc terapeuJi in iume, cate foiosesc acum
rnctodele REB'f, 9i cu toate ca acegti terapeu{i au aj utat, pe parcut sul
lntroducere xv
a patru decenii, zeci de mii de oameni, se pare cd, de multe ori, acestnunrir gi-a redus din sjmptoqqlg-!.eli_r<llice citind Ghidahi alte pamfleteEi clrti despre REBT. Din nou: foarte bine! Ar fi minunat, dacd noi qialti autori am putea mentine acest ajutor gi dacd am reugi sd ii indrumlmp0 terapeuji spre rezultate mai bune 9i mai rapide cu clienlii lor. PAniatunci, ceea ce putem face este sd continuS.m sd incerc6m.
Iar acum se ne reintoarcem la aceastS. noud editie a Ghidului.Arn addugat un nou aspect revolutrionar. incd de la inceput REBT-ula fbst o &nu4de ,,terapie semalrtic5". Diferili cercetetori, precum gidr. Donald Meichenbaum- au accentuat acest aspecl al terapiei - iarnoi suntem de acord cu el. REBT a dovedit oamenilor, intr-un modunic, ci, spre deosebire de alte animale, ei ,Sl;UtSat felul de lucrurinorrnale qi rnai puJin nonnale. @qiftfS.,o_! tlC 19l_dq"j41ej4u,-d-..i-ori*&rqlq u nor p r op oz i l i i i n t ernal iz at estu a unor au!9jllbgLziLL Prin urmare, ei isi por sch imba. elrrgtl g licomportamentele care le sunt d4g!4lggle.dggq _Ut aescgpglg, disputipi rclioneazd irnpotriva ac.e:tor l-i!elgfi!_inlelne. Aceasti leorie a l'osr
revolutionara atunci cAnd am desciG in prima edilie a Ghidului. Deatunci, a fost sus{inuti, fXri a exagera, de sute de cercetdri, majoritateairrdicdnd ca atunci cAnd oamenii isi schimbh credintele sau filosofiileL
-
dc!,Ug_!.9ya__g n u11 e. emo(iile $i comportamentele lor se schimbb ipi elp--6 no.1 s"m"iticativ-. EBT-lste-in;ii"t"..t p.lt*i f"t.pilCognitiv-Comportamentale moderne (Cognitive Behavior Therapy
-CBT); REBT qi CBT sunt, probabil, in prezent, formele de terapie cucel mai mare succes in lume.
Minunat! Dar practicAnd REBT-ul timp de doud decenii, qi incluzAndin el cdteva din invdtemintele lui Alfred Korzybski gi a semanticiqtilorgenerali, am ajuns acum s[ ii putem ajuta, intr-o mdsur[ gi mai marepe clien{ii noqtri * qi pe cititorii acestei cirfi - sd devini conqtien{i
Vi vom prezenta, in continuare, cdteva modalitdli obignuite princare ii aiutdm pe clienti cum si nu mai l'acd suoraseneralizdri.:
Cind aceqtia afirm5 ,,Nu pot se nu mn iirgrijoE-z-\au ,,imi esteimposibil si tin un regim alimentar", incercdm sI ii ajutim sd igi
I
Robcrt 1,. HarPer' Ph D
Wasl:inglon, IX'
\\rtl
Albcrt Ellis' llh D.
Aibert EIlis insiitiLle lbl Ratiernal
Fniolive llchavior 'Tlier aPY
4 5 tiast 65th SLrcct
irlr:rl'York. NY 10021 -65q-1
{-l1l) 535-0812
irlttoch]cerg
xvl Ghid p€ntru o vial6 rationail
schimbe credinlele astfel incat si spuni ',P.ot
sipi4a-acum-4u-s!q-I9uq4' si'J4$9--pqr9-&44e
pierd lo"ul de munci!" salr ,,-C:,-gbil este- sd fi respin-s.!" incercim
"- ^^ *l 1.. fi fnavte <unfrrdtor dacii s-ar,a ii fu""- sd gAndeasci, in schimb, ,.Ar fi or daca s'ar
@"ffi,Md descurc intotdeauna Prosl in
,ituullite sociate," inoercdm slii ajutlm sd schimbe in "Mi descurc' de
multe ori, prost in situaliile sociale'"Rtun"i
"ana "lienlii insisti asupra faptului ci -Ar fr groa'azlc s6 irni
Ilacl oamenii spr'lt.t "'4cel luct'Lt n.th fhce anxios"'sau "Zrr nrii iaci
nelos", ii ajutdm sb vadii cl ,'Er'r iac ca :rce l lucrr si m6 ingri]oreze" 9i
,,;'r; ;;-;"t e."n.wrt in legatura cu col.npofiamenLu I tiu "
in acirrrtaedilie a (iititlttitri -pe care i-atl dettull''it.'.Notrlghid al unei
'',,"ii'*ii-,-.^r";; ,,n N"o.' Guicie Tr'r F-:riion;'ri Living" i-'rtn u'rrat pe
Davici BoLrrlauri.lr.' trti itlporta:rt contiruator al muircii iui Kolzybski'
nTt i"i*i ii*bajLil E-pnnrc, o {brmii dc engiezi'' ctlre orrrite ioale
io, nl"J" v"rbL,lu i ,J i't" 'A;adar, atn tl'ad'rs "Sunt-un ratat" ili ''l\m:;;:';;;;i-;; .,iij.inrii'o"l su'r groaz.ici" in "Pirin{ii
*"1 -t::,1r:.
muite ot'i dif'ertte remarct crrtice qi citcodatd s!'compofia i{rorzlrc
pri_ r"i,,rir." li'rbajLrl E-prime oarrerii srrrrl a.jLr1a1i sir i5! corectcze
.i'i,,' f",, lircc 'rtpritr.ctrejaliziiri 1r pir*lir':l '!b-'.'l.r:!i'ri!,L)r;crri)r' ilsd
:;;; ;; uf""ifi"oi ';iit't N"l g/rLl' laptui ul.Lrtili'-ii' '1'ar
li'baiLrl
F-rrt.itrtgnuneaiulii,ap."'.,'i.u.'tcatetipuriler{esuptagerleraLiz-61i,;'fi':;;';;;";.;' a.ti .,"gr.,^ scrisr de 'oi 1e-a lbst rle ajrrror 'ulto:.:;t;t"t;, ;';;;t" totuqi, co''sicle|a11 ciUdati 1i prca cornpiicata cu loate
"i,l- "," "fr"ta"nat, cle tot' iimba;ulE-pt imc' e-am reintols iir aceastit
e<ii1ie a tJltidtlui ia limbaiui o'r:ignuit'
Ccea ce anl mai liicut cu accastl a ireia cd rlle' a ibsl sii o eK1lnderrl ' sa
ii iidncetl informa{ii ia zi" avArlcl s1:'cran1:t lz' uiu' tt't"o niulte alte decenil
r-le prezentl-i clare, in tbrnrate utiie,,ie seif-help (:iutoad inistrale)- ale
Orii .,p;i.,.a"U"zIaleTerapiei R r'{io nal- Error-ive 5i Comportrnr cntalc
Va ilorir$ tl i:iiirc piiictitil - si o vir.-ta lr:rir:ital
i*a*pi" ta--ipierd locul db muncdl' sau ,,Fste vizibil dezavantaios
cdnd sunl respins."Cdnd clientii afrrmi cl ,,SunI o p?rsoand itudecvald penfu ca
r-"In-"o*p.io intr-un mod incompetenf' sau "Sunt un individ l2irri
valoare pentru cd m-am compoftat atat de urit cu Sp!th"'ii ajutdm
; ;";i in schimb ,,Este foarte nefiicut cand me comport- intr-o'ii
-uniura incompotenti' dar faptul cd s-a intdirplat a$a' n ma fl""" til'i- o p"r.o*e groaznicd'" $i: ',Am
un comportament uret atunci cand'
ii;#;; i;fh atit de rb'" dar, cu toate acesteu..ry+ag+4evqlue'qla ae-11Cor, pe lataggfqpg$algnteloI rnqle,.ca fiind un individ valoros '
sau nevaloros."CAnd oamenii susiin ,,Nu sznl deloc bun la aritmetici"' ii ajutam' irf1,'
schimb, sd spuni,,Pdnd in prezent m-am descurcat prost ta utltlitltl-l';Dur, a""st lucru nu inseamnd ci e imposibil si mi descurc mal lrlne rlviitor."
Dacd clienlii pretind lucruri de genul ,,Am n-evoie 9" d*Ct:t:l]lin"olatn sa ii ajutam sd gdndeascd in schimb "Vreau
foarte mult sa I
;;;;" de drajoste, dar nu am nettoie d.7 ea' in mod. absolut' 9i pot sdi
;;;i;;"i";" qi sd iru fericit qi frra ea '1cind- aceqtia suslin "zrebzle'!;';; t; trai ie viald ridicai 9i nu suport cdnd nu se intampla aqai
ceva" incercdm sd ii facem sl creada, ,,irni doresc foarte mult sau mi-ar\
i;;";;i *" un trai de viatd ridicat 9i aq considera ca este un mare\
dezavantalsi nu am aqa ceva. Dar, cu siguranll, a$ putea suporta acest'l
lucru!"Atunci cend clienfii consideri cd,,Ar trebui si gandesc ratronal'
.ri :
ajutam saigi schimbeacest tip de gAndire in,,Ml voi simli cu sigurania '
mai bine dacd voi gAndi ralional'"
tiIiFtIT
h'
FF
Capitolul 1
Ci't de departe puteli merge cu terapiaautoadministratd?
Ciarnenii spun aciesea ,,Uite ce este, sd presupunem cd, intr-adevlr,principii leTelapiei Ra!ional-Emotive qiComportamentalefunc{ioneazl
SA presupunem c1, aga cum sustii, poti, intr-ailevdr, sd invet!3p1gage
otL!-e- llintl inlgliserltals Du s-e--1!4i simtd, in !gC4!fB-Su PryqP9 oI'!9:pqt A.fry&fiCj.o. DacA acest lucru este adevirat' de ce nu pui teoriile
tate intr-o carte, oferindu-ne, astfel, qansa sl le citim. In acest mod, am
salrra o cantitate rnare de timp, nu ar mai fi atAt de mare osteneala, qi
nici nu anr rrrai cheltui atAlia bani mergAnd la psihoterapie."
in mod obignuit nu suntem de acord cu acest lucru Scoatem in
evidenff, faptul cd tcl3glgglggdmrnptratA este ln mod
OricAt de clat' alrr prezenta principiile de self-help (autoajutorare),
rleseori oamenii nu le intreleg corect sau le distorsioneazi Aceqtia
ci,t-e5-q in sugestiile oferite de noi ceea qe-cil4,r qi gilea-sci - 9i ignorh
nnele dir.]tte cele mai impottante particularit6{i. Sirnplificd foarte rnult,
elirnini majoritatea ,,dacd-urilor", ,,qi-urilor" qi ,,dar-urilor" qi aplicd
in moci neatent ideile noastre, formulate cu grija pentru aproape orice
;,crsuarrd ci-lati in orice situalie.[4ai rlu clecit atAt, rnulli dintre cititori, spun vorbe goale atunci cdnd
se referd la beneficiile pe care le-au adus cdr{ile citite' Ne spun 9i ne
scriu rneretr lraze de genul: ,,Pur 9i simplu nu gtiu cum sd vd mullumesc
prentru c[ a]i scris acea minunati carte! O recitesc mereu, g5sind-o de
1
2 Ghid pentru o viala rationala
foarte mare ajutor." Dar cdnd vorbinr mai detaliat asupra acestirj lucrLi.descoperirn cb au respectat foalte pulin ,,minunata noastia carte,,-- sill!cd au ftcut exact opusul a ceea ge noi am incurajat sd se fuc6.
Psihoterapia obignuitl o&!4 in mod sistematic qi periodic .rerif-rcli:ipentru aurmlri dac5lliedDlinlelege oorect mesa_iulE4q triffk&rageui.Terapeutul REBT, printr-un pld*.oliv_t!i!Cg{" propriu, vh cLa$r[]aa. c:e
probleme emgtionale ave}i, gi totodati v[ atrage atdntia asupra faptuluici dacd dorili sd deplqi1i aceste probleme ar fi cle pr.eferat Sf, r.ealizzt:ca_!qed{,lg_-sa!s€6ndi1i qi aalien4[jJr!1, el!q: -?43pratryrEpffidurnneavoastr4jnterese; c[ ar fi bine sd vi 4iqp=].rigli cu conr.ingerecre_{a!919,.i4!j91ale de bazt qi sd incepeli sg!3!g!.ds$41j j!1l:]!14g4*gjgblgl- El v5. incleaind spre schimbare.
--DupI citeva qedinle de REBT s-ar putea se spuneti ,.Md log. creti r_:I
inJeleg in mare parte ceea ce vreli sispuneli" Voi ?neerca si-midescopij$i s?:Igi!!$!rtideile--carc=-m i s!1t d4qqatqare qi cu il-rtorul caror"acontinuu si-mi intretin problema emotrional[." $i chiar ineerca{i aeesth.rcru, qi in foarle scurt timp (poate chiar pAni la a doua geclinll) .ra clatiseama de progresele semnificative pe care le-a{i fieut. De exeurpln. a1r
putea mhrturisi ceva de genul sum a spus Tom V. ,.Corrsider cd csle urlucru grozav! Am ftcut exact ceea ce mi-a[i spus si incere sa la,: i,i lr:,,
5sa-!qa-bi-!mihl-aa-d€ lbisql @ 91tt9 roli,a *gqlrltrqleptul1,4fit.:., I (ap$IElentgn!9t-pcqiu!4-d4$au-peil, rni-am amintit ae rn!a.f i spus!'
_5i mi-am zis: 'Ce crede cl I9?91y4 .C!_-f.ryg_C1. Pqn1'4iiq -qi, pr.rbabil(aqa curn a sugerat Dr. Ellis, ea are anumile sidbicirllri bine ascrrrr:e. .,
e /datorite acestoru, ." l"uga d" *i[,_in"iEe]J--!d. puterniciiin-
[ "gS1 Dar de data aceasta refuz sd o iau in serios qi si ur6 tuli:ur.dlleauza sl[biciunii ei.' $i am reugit. Nu am l5sat-o si m5. necijeasci."
,,Bravo!" i-am spus eu (A.E.) ahrnci, crezAnd oiprchai:i1 acest ciierLchiar a inceput sd se gAndeascd la credinlele pe care ie are in ieg?itur.icu el gi cu soJia sa, s5 9i le punl ]a indoialA gi si, se manifesi; rr....ri
rafional. ,,$i dupi aceea, cAnd nu ai lSsat ca vorbele ei r.i te de;:a rj*ze,ce ai fEcut? Curn te-ai compgrtat cu solia ta?"
,,Ooo, a fost uqor!" ;ti;spus cli ill. ,,lvii.am z,ie, iar^q|..,, .:-',.i?- exact cum mi-ati spus durnneavoagtrd.. --'T-)ite enrir sfa t .-,1.:. ,:t:-i /voi :nai permite acestei feniEi t:er,'DlrrL -;e air:' :..,n: r r I'r. .r
: :)t -t:. t.:.:.ij,: i.t ir,,i,tii,,,iiij.:. iL t,,dpi! ailicii c.itt ii is H,lta,l
itlir;i:i;l- ..siaa i'.1-ai,r siiir']at.l $i aiii ;i'iiai ac zai-o. l'iii i.rri-a ,rr-ri
;';:'r li rt:r." ;a de; obiri, ;i i-am spLrs tot cee a iie creti riespr: ea: L:ai
ee s'iripici ;onsidr:r ca s€ ci,ffipcrtd. ca pdnii qi cluir:ireavuastrd a{i iirst,c ;,.cnr.l , r; lapnrl ,;r ,;'"i .'iJ',"c nrrtrri i rlc.l,rrIr. pt i'.,lrr ill.i :i,r,: -e
dae6 rnai cont;nuii nrrlt ir:r acest r-nad'ii -roi da un pulnn in gLrrd ;i c i;r,ipurre :h-;i inghilii diniii. Ooc, chiai-i.ar-rr zis.ol lixiicL com nlt-rir rprr:dumnea voastrri."
,,Aga :.m iir:ul? 'ii-ari, si:,u: ei; si: iaei alri'|" 1-ar,r inltebzrl rrringrozit. lar pe palcursul uimdloareior gedinfe, arn utilizal cu grijd ceir:maj simpl- exentple ilentru ca -fi.rnr si ie lio.rti inteiel{c. {ii -- inti'-unlinal -'arn relrlii si-i iac sd iniaiea;rir (.reea cd iil-i 't,rr.rt si sp nr -c21 .sir'b,!19,. jnrr'-adevir', sii iqi pu:rif iirii,eldr:j legtrtc de rirotii,e le peutj t e aj':rqIa!],r lt jlfiuie atd.l { Cls;i cii rrtr lr;brric sh ii ia rlczaplrbii riir. p rea
,rrsi; i,,,rJ.r' -ir,.. t. I.t:,.., .: ir'.11. ,a ",- ;,'ri'i.,, -..
zent|ii ai:eesele ci,.{Je=-jl!rir, :a iiici;r'ce sd !,jggEg:- a$a c iil esrc.
ii;rpre uc5 cu iiiria ei,3i sli i: aiute !rlr:-.uu rrLcrcl-r.a! lU4! Clllp4l l!..p1-:nj ! ri!iqlinge aee4slq;lare, ilaciirste;lusibil. llai:a.'ir rieculsrri unei perioiici.:dcstlrl cli;1ungi delirirp, rli:rtuiiie irri iru v.x da rici Lur rezultat. !-onL.'r,'a tlebui, sA accepte, ii-r trr':rC t-ealisi: ..:a tictsi r.iornporlarrient del'iciiar:rlsoliei iui este posibil sa c.ctriiirrtte- gi ,;a r'a 1ru:b*i sa aicagi dacii ritle;Tcsau rrr sE rriai rdirAnil alat-iil i cle ea.
iir c;ie rJin Llfifla, i ofn a ;n\'ehf uLirl 5r] gdr\i-leasca 1i crrr,r sa stoornpnr l€ intr-un rroil ririiii rrrai i;i{i,-,3rai; rlar iti.,est lIr:r-lr a ilsl lii]si;.rildoar i1upz1 mai rnuite ii.n':iiami|ire f, i]8 f , ciUl.rii uircle feciirleri si
r"eincrfc[ri de ::;.,!ii,att a ,1{:estor irr\/Ildrilinle illtgicsi. }]r;11 pr islr'la ilri.Psihotei'apia aiu[a pelltl'ir ed este ]iir.lfiLi\,,d. _';)ip!It111$r,lia,jjll I
qliqgly! nli;i o carir,. i:as€ta :;iii.r se iir rl,: ;.;r;1cgeri 11il lloate sa L-,
inloouiascd pe rieplin. ir: r:o,rsecinja, i;ai, eLrlcr ii;r;eslei ,,ri; li, practi.iirirterapia ir.rdirridriaiii ;i de grup ; i frill',idn r y i ;r l(! ielaper"rli. hl Lt ne aSteplii irca majotii.atea oarrre iior' ti.l irrohl.'rr|i ci|l \lr,,rr.r]t sa,reuSeasci :;! li--
rezoli'e cle lnii singr.ii i, idr ii a lac"- apri la rrn ter;!peilt colnpe leiii. L c,
bine ai fi riacil s .ar pdie;i fzr,:e riof st lilriir. il:t ! l_Ufitila$lf5:a\ti: r5;ccva'c i 'rilnPla irr ri ari, 1t;i'r. ,.,z..'i
$i ar:iinr sd alrurr.: ii.i r, p:"i..rire ds i:ci,liiitr p;ir.te ;i gardui,ri ir, ri,,',ce ,'t{tf {}t'iletea i'ami':riilt,t crt irnil-:icr,rc llriolioriaiB nu ben.-ficiazi
i (.ihid peniru o viala rationala
prca mult dc irc Lrrrna citirii qi ascult6rii malerialelol de self-lrelp(autr:adrn inistrate), existi caiiva care sllnt in are masura ajutati. Saludm cazul lui Stan, un inginer in vdrstd de cincizeci de ani, care a venitla nrine (A.8.) clupi ce rni-a cilil tzrtea Floty to Liye L[/ith u .,Neurotic."Stan avea o so{ie cu probieme evidente, care fusese foarle dificild pesarcursul celor douizcci qi opt de ani de cdsnicie. Mi-a marturi-sit ca,
',:dna cAnd a c;lit L-adca, era irr perrranenlA nervos pe ea. Dupd ce acitit-o de doud ori, aproape intreaga lui lurie a dispArut, triind caint:rihtuli de ea. cu toate cd nu pe deplin fericit, dcdicAndu-se lnai rrult!rrole.iarii cclor trei copii r,1e conr portamente Ie ei ciildaie.
,,lv'[-zr ajutal in sp,:cial un anumit pasaj din carte" a mir-turisit ci..,Dupi ce am cil.it ;i ieeitit pasajul acela de rnai multe on. aproalrclitlcaga nrea firrie l'afi rle soiia nrea pirea cd se dizoivd, ca prin magie.lVi-a inrprcsionat lbarte tare."
,,$i care a fost pasajul acelii?" arn intrebat eLi.
.,in capitolul clurnneavoaslri clespre cLrm sa traie$ti cil o pcrs.rirnlcare arer tulburir-i severe, spltneali aEa: 'in reguli. Agadar, .lones vinebeat in fiecare seari gi se conrport6 galagios. $i cum te agtepfi sd se
..nnporle un beliv - c:r 5i curn ar fi treaz?' Lucnil acesta m-a izbit. $inr''anr ?ntrebet: Cunr te a$tepli sA se conrporte sofia ta nebrrnS-- ca gi
o p<:r'soani sAnitoasd?' Aceasia a ft'rst solulial Vd vine sd cr"edeli cd delttrnci incoace in-anl conlportat mull mai diferit gi nrult mai ra{iona)?"
Din ceca i:r: rrid eu, Stan s-a comportat, intr-adevdr, mult nrai
. ralional de cind a indrdgit atit de mult fornrularea respectivi - cu toatei, cii, din punct de vedere telrnic, atat el cat qi cartea au rqalizat, oarecum"\o grcgeali. Deoarece nu existi o asifel de persocurii belivd- r:i doarc.neva care bea fiecvent sau care se oolnporll ca o persoanA in sta-re
dc ebrietate. $i, in acelaqi n1o.1, ninreni nu e nobt-tn - noi o:rnrenii neto lportdltl doar. in irnurnite situa{ii, nebuneqte. Atunci cAnd utilizdnrlel ri1-e!lLp,!-gc!!tl persoa p, belite sau r;ehune, facern, in mod negliient,
:l.IBreg€rse!9:au. Insinulll ci un individ care bea prea mult va fitrloldeauna a;a gi va face nwnai acest lucnr, gi cd o persoarrd caresc corllportd nebuueqte se va ccrnpoda in mcd inevilabil in a4est {bl..A-cest lucru este lals! ^.Befivii" pot sa se lase de bir:turi - uneofi shiar"definitiv. Precurn ,.oamenii nebuni" pot, desaor-i, sa se edilce perlrr-! iln',r se nrai con)p(\rla [1at dc nebuneste.
Cat de departe puteti mcrge cu teEpia autoadministratd? 5
Totupi, cititorul catlii How to Live With a ,J,{eurotic,'a inceput savadi un lucru ibarte clar, qi anume: Nu ve a$teptali ca oamenii care secomporti des ca cei aflali in stare de ebrietate sd fie perfect dezmeticiJi.$i nici de la cci care manifesti, frecvent, comportamente nebuneqti iInu vd afteptati si se comporte in mod ra{ional. Dupi cum le amintescnereu clienJilor mei, drumul spre iad este pavat cu expectanjenerealiste !
.-_ Yi_".1, caz este gi mai irnpresionant. Bob, unul dintre clieniii mei
01 1 "^ l, a petrecut un an qi jumdtate in spital, fiind diagnosticat cu
schizofrenie de tip paranoid. A lucrat apoi in folosul "o*,ilita1ii, ti-pde cinci ani, ;i s-a descurcat remarcabil de bine. A avut griji nu numai
de farnilia lui, dar i-a ajutat, de asemenea, foarte mult 9i"pe"al1i oamenicu diferite tulburiri.
Doar cd Bob, continua sd aibd probleme. Timp de cdliva ani nu avorbit deloc cu pdrintii lui (care aga cum era de aqteptat avlau propriilelor problerne de personalitate). A fost pe punctui de_a divorfa de soliasa. Era anxios atr.rnci cdnd trebuia si abordeze alfi oameni de teamadc a nu vorbi cu ei despre situatii de naturd intimi sau stAnjenitoare,nrentinAlrdu-se, astfel, la distanld fali de ei. Se comporta in rnulteplivinfe in mod defensiv qi nervos.
$ i apoi s-a Ecut ziu[: La cAteva sdptlmAni dup[ ce a parcurs articolul,,An lmpolite Interview with Albert Ellis,'din revisia iconoclasticiThe Renlist,9i dupi ce a rnai citit alte cdteva lucriiiimportanG despieTerapia Ra{ional-Emotivd qi Comportamentald, publicate in diferitereviste, Bob a trecut prin nilte s_qhitxbiri ue plan mental ,,genul deschimbiri pe care nu le-am mai simlit vreodati.,' Apoi, a considerat,unndtoarea particularitate, ca fiind adevdratd:,,Nu oamenii gi lucrurilesunt cele care ne tulburd. Mai degrabd, ne tulburlm crez6nd ci acestelucruri nc pot t u lbura.".
Aceasth ,,formuli anti-nefericire,", cum a denumit_o Bob, i-aschirnbat complet viaJa. intr-un timp foarte scurt a inceput si vorbeascdcu pirin{ii lui, sh se in{eleagi mult mai bine cu so{ia sa qi sd discutedespre lucruri, pe care, din cauza fricii, s-a ablinut, ani dela rAndul. sdlc rrrenlioneze-
Bob nu gi-a deblocat numai propriul stil de gAndire gi deoomportament, dar a inceput, si vorbeascd 9i cu alte persoane, sa
V,
Ghid pentru o viaF rationaiA
trimitA flutura;i, sb scrie scrisori, gi si realizeze alte lucrur-i care aL,creat o reaclie in lan! de interese pentru a $ti cum sd duci o via{irrafionall. Ne-am intAlnit tirnp de trei luni de zile, dupa care a co,)titruatsi citeascd materiale REBT, considerAnd, la un moment dat, cd dacdoameni importanli ai tirii ar accepta faptul cd ei sunt cei care, in rnarem5surA, i$i creazS. probleme qi nu oamenii sau eveninentele care sepetrec in jurul lor, ar rezulta schimbdri uriage spre rezolvar.ca piiciimondiale. Fie cd are sau nu dreptate in privinJa acestui lucru, Bob ar€u$it de unul singur si gAndeasci, cu adevirat, mai ra{ional, 9i sd ducio viajl mai productivi qi mai linigtitS.
Aga vi se poate intampla Si dumneavoastrd. puteli citi sau auzi rrnoui idee, vi hotirAti sd o aplicati propriilor gdnduri gi comportanrenteSi sa observati, la un moment dat, cl v-a!i croit drurnul spre schimbdrisurprinzdtoare in viala dumneavoastrd. Bineinleles, cA nu toati lunteapoate sau va putea face acest lucru. Multi pot; iar caJiva o vor face. Veliputea Si dumneavoastr5?
Istoria ne oferi cAteva exemple remarcabile a unor oameni care aLr
reuqit s5" se schimbe qi i-au ajutat qi pe allii sd iqi schinrbe gdndiretrinflexibild: de exemplu, Zeno din Citium, loarte apreciat in secolul treiinainte de Cristos, a intemeiat Scoala greaci de filosofie stoicl; filosolit i
grec Epicur; frigianul Epictet; imperatul roman Marcus Aurelius;gi evreul olandez Baruch Spinoza. Dupd ce au citit invAtalnintcieginditorilor dinaintea lor (printre care Heraclit qi Democrit), gi clnpi ceau ajuns qi ei la o gAndire profundd, acegti gAnditori rafionaliqti gi rnulJialJii la fel de remarcabili, au irnbrdligat, cu entuziasm, filosojii raclicaldiferite de cele pe care le aveau la inceput. Pentru a sublinia qi mai tareideea pe care incercdm sd o prezentem, trebuie se Inentionam faptul ci,ei au inceput sd /rdiascd ptin prisma acestor filosofii gi sta se mcutilfestcin concordantl cu ele.
Toate acestea fErd beneficiul a ceea ce astdzi am nurri psihoterapie.Desigur, aceqti oameni au fost putini in istoria omenirii. Dar ei sur.rL
cei care au v5.zut lumina raliunii qi au folosit-o in scopul unei vieli maisinS.toase.
Este posibil, atunci, ca personalitatea cuiva si se schimbe, qi, pcdeasupra, ca aceastA schimbare si aibd loc Ai prin alte n.rijloace in afari
a-At d€ deparie pLltcli niergc cu tciiipia arrtoai.trr,itristi:[i.,
de a recui'ge la o teratj ie inlensivd'i Ma ]r;r itaicil pcl.soare i,:rr cri alrt.ri il.il,,.:in clonrenin sus{in cu puleie ca nd, acest iucnt l}1i esrc pos!bii. astlci.Sigrlur.rcl Fr-eud, Otio llarrk. Wilhclrn Ileicir, Carl Iloecrs. pi Iiar.r.,'Stack Sullivan, toli sls{ineau idcea ci p9D1l1L r! lfl!!i9 l'ace-schiurbrir I
,lq pqiislelllgt!, conCi!,lle jn c4re se clesldgi-n-a reral;ia, indi!i-di:ai;trebujau f3 l, I:{tll pe-p:rroursul unci periotrdc l-ungl rle tir|p i.rarpunctele lor de vedere llr,qLqldgl9_z_! r_r ed-ibi,le pentru a susqi:ie lhprLricA o-1g!_ap_ie delungijlrda. esle-irrtotdeaura_ rrccestiril
Cafe este Dozitia rloastrii faia de aoe.tsta :;itiraiie'l (jarirenir eLr.
deseor-i, anumite tulbr,rrdri emolionale ai6t de pitternic irrriiclircinare gi
de atAt de r.nuit timp, inc6t ei au levcie cle Lr psiirorer-apir-- iude lu'tgiltat.Dar acest lrrcru nu este rtltuldeauna constallt. S c 1111$ q1111a prolilrll?r llatitud_iniior gr a c_olllporta jt'rentelor poirtc rezulla ciin dile r.ire iml;re.!r.rririSicxpclicnlc. itnbrrnatdlrrea stiiriientolr'.rrrtrle puat. r:r d:bir i,,c lrr irll,'.,,inrnlte felrui; cle exenr p iu, o persoa nai poate sa rLibi lane - tEC itli u t,tl . ,lLLf fdifelite intinipldri sentniXlcaiive- sal si irrvelc cii;L erperienlelc lltc,i, la,sattsd se arralize:.e in *rocl sincer.,rn;; sa r,,orirL:rscir cit i.il tcra1r.-r:t e lr',_ l,
si o ajute.Prirnriaa|e,iticrindalirrritelorpei:irreieiir,;,Lcr';igriarLi{oadiirirrisiftria
p{)al.r sd fie eficienta. l.ire f re cA pentn: r.,r.rr.e sclriBri;:ir.c c1e pei.sirr.ralilalie ste revoie cie o autornaiizi. Chial daci,r br.:irr I'ici.rij de ir jutoi tcrai)eirl.rfcalifical, daci._d,umneavoastrd nu ',./zi lac:eti.!!t.t.,1,,t.1ti rrra!izii. irr rrrr,lreiretat $i corlv;ngdtor" inrbLrn6tirlilile pe i. arr lc .,.r:ii sirnti r.Lrr jisLrperliciaie 5i de scrirtd durati-. A;a crrr-rt lr e.:piir::rr: tii: r-ri.rl,,e ,rii.clien!ilcr ncstri calc 'iiir i:r psihotcr;ipic sari 1a r-:oirsriiert traliiaiiiirrvirfaminl.eie:ioastre de f{ELrT ii ajula, irai eirs, aiLrirci earrr,l ci ;trr,rctu'n si E fb I ct.t e tt.s ': ii .
$i qrai conc:rer: flu toate ci teraptLrIii ,..ii a!rllii sa garrclili nrai ra[0ni i.ei gi-pl1+fftji-retr@lugpa'loastrI. (li:la-iifail-J,,;1rr, t st,-,tr,i ..,,sA faceli intr-c anr-Lmitd situalie. si clunrni:avoastLa 1.ri;lc{i beitefir:i:r ir,acest rircd, ceea ce incezirci ei sl laca esLe sd i.i13iu te sai gAniiill perriLi,ll''llrygttl:[d - aitiet. pLiielr rirrAne in pcliririlrertal tlcpe rclerrli rle e i
Tn special. irr kEBT ii irreirra]iin pc elir:rriri it.llti i sa lircrcz.e iLlLrit :iintregedinleledeteiapie.titilizdn{ia$iteltielleutruacasdanulitircsi.!!-Lluiconcretc - cuur ar fi: asuiralea de riscuii, ilragei.i:r i'a1i,-rlai-em oti:,ii ;i
i. ,lt/I'L
I
I
tItItIIIttt
t
I
(ihi,:l pentru o Yiati ralionala Cat de departe puteti merge cu terapia autoadministratd? 9
gendim pozitiv", ,,sa sperem ca ne va fi bine", ,,si fim ca nigte stoici
rigizi" san alte asemenea crezuri utopice. Pentru cd nu este aqa! Citiliprincipiile anti-suferin[i, din aceaste carte. Apoi incerca]i se vA ganditri
la ele gi sd le aplicaJi. Testali-le. Experimenta{i!Aqadar, citiji cu atenlie sugestiile pe care vi le oferim. Dar, lua]i
in considerare, la modul corespunzetor, limitele noastre - 9i ale
dumneavoastra! OricAt de simple vi se vor p[rea regulile de viafi pe
care le vom descrie, reiineli, ce nu sunt, la fel de simplu, de aplicat. Nuconsiderali ci prin sin.rpla citire gi inlelegere a sfaturilor pe care le vomprezenla, vA veli $i schimba intr-un mod miraculos. Nu se va intAmpla
aqa. Pentru a vi schimba vd rdmAne dumneavoastr|wpvpparsg-ng9I6?. ,2
de a vi observa. de a vd disnuta in mod activ stilul de a gAndi, de a\/simti qi de a vA comno de/"a gindi, intelege. simli $i comporta.
Aqadar, vi doresc sd fitri mullumili de modul in care gindiJi qi bine
dispugi de modul in care vi comportatil
clispuii.tt-ca crcditt{e lor iralir;nale Mai faceni' r'ie asernenea' cit +itehnici
cl..: aLtLO-rl anirgr-rrn ct rt, tratntug cie ab!litili, Ei diferite [retode de intlriri'
Or't'rr,t ^t". iill'3'l in'lttde terapia autoadm inistrati
' "li 'i"ru ,",,;f ciit'r motiveie prlincipaie pentru care a1- s11is aceasta
cartc. Sperallrr ci va Il accesibilii mtlltor persoane care ntt au ficut
niciodatd psihoterapic sperim, de asemenea' si va fi ltn aj utor in plus
i)rnllu cci Lilr: firc l)silro!critpicClienlii nc intreabi, 'ncre''r,
ca'rd vin la Sedin{ele tl: psihotl::ipl:
,^t"iJ "on=itl",c
nratr-irnoniald satr cle lamilie: "Ce altceva' care sa
ri *.,;;; ;"i putea citi? -Aveti
cumva cdrli sau casete care sd fie
un srtplimetit Perltru munca pe care o facem cu dumneavoasir5?" Vi
srigerdtit, in cotttinttare' cAteJa materiaie potrivite' iar la sfhrqitul cirlii
,r"ii gari. tje:rsenrenea' anumite rei'erin{e in acest scop'
Pentrr.t ci practicLm un anutrit tip de tratarn€nt,(R:Pl' si pentt'tr
ci n.rajoritzrtei'r u.raterialelor dc terapie autoaclrninistrata 'includ
doar o
lrarte ciin principiiie tot". unl *t'i' 15i revizuit) pentrupublicul general'
.,rolunrul de fa{i t'entru r"'up"u1ii interesa!i' Terapia I{a{ional-Emotiva
;;";;;;";tr;.tali cste it=t' i'i n.tui pe larg' in lucririle noastre
Je specialite - preculll ]lerstson ancJ Entotiort in Psychotherapy' The
PrQCtiCet|IlalieltrulE,,n,ti,,B"hnuiorTherap.tyBett.er,Deeper'altclil'k;r e En dtu' i t tg B r i ef I'heraov'
Dacd vd asteptali. ca aciastl calte' sA vi ofere o solu{ie speeifici
o.;;i,ililir::::':*i*:grffi:ru gum.:ulli:alamri: nici o carle' ntct mr
*G'G;;;.1:*l*jt*:::li:::iil:ilff H"illillii'ial o cafle nu are clllll sa ln
irr scliirnb, :ra repreT.inte *n-rr.,fti.*nt util terapiei sau sa fie o intlrite
putriv iiA Perrtl Ll ;rccirsia'
si alt averlismcrrt: l{e!ine{i faptul cl }inrbajul..are. pr-opriile sale
'i,.'-.lt'".';^;;;;;;;",,i-;; noi' prec"m qi alli scriitori din dottreniul
sdni16{ii merrtale. lbkrsim tuui"t" p'"t" -creativitate""'fericire"'
,:.,ilJ'i, ',i'',^i,"
i"""' 5i ,,'""o1"^'" de problenre-' -nu
rlmine{i ctr
icleea cA vi votlt cot.l.luntca aceleagi lucluri vechi 9i lisntlate' pe care
le-afi nrai attzi( itr trer;ut u;;;;;t;;' rnai vreli si ave{i.tangen{d Unele
din lucrttrile pc: clit.l: lc unn, ,pun*" pOt sa pala ceva de genlll: ,.hai si
f,Japitolul 2
Aqa eurn gAndi{i aqa v5 qi sirui{i{i
,.Ceea ie spuneti durnneavoastrd, Dr. iJarper, pale plauzibil q i logic. $ i a.;
fi incAntat daci oamenii ar funcliona, intr-adevbr, atit de sinrplu precr-rr::
rnen{ionali cd o facl Dar, sincer, ceea ce dumneavoastrd 5i Dt. EIlisnumili ca fiind teoria Terapiei Ra{ional-Enrotive pi Cornportamelrtalc.rlrilA pentrri nrine^ la o examinare lnar atentd, ca fiincl tirnlle artiflciali:,zr-rti-ps ilr ai-'a litici gi sirnilari r-rnui gen de psilro !ogie hiite scrisa, c.tt:4oate auioa{hn i{.ristra, dar totuqi superficialir "
Ae est f,rr. B. carr: tr;crnai a vr:r bii. a tcsl pr e zerit la rrr cLtrs de .a I n r,;r;
pe care ii qirreanr unui grup de profesori cirola le deso ia-i:t REB I' ul. !,;s[ qliii ci nu a gre$it ln 10i c!-ea ce a spris. Anumile idci ciin RF,BT c/ria,'-
sulS a fi superficiaie,;i, cu signran{i, sunt irr cortradici,ie cLr viziunii,:psihar.ializei ortor.lcxe -- ciriar dac6 ele coincid ln oat te cLr invd!6nr itrte ir:
lui All ed Adler, Karen l{oi-nelr', !1ar-i "v
!jta-r:k Slrl1i."an. F} ich l'iror:ri.,Ei'ic Berne, Ei al{i araii;-ti c:}re a lrus acsent pe ,-ps ibo 1,,-'gi21 ,:go-r:1ui
(,,ego-psychology").Cir toe.te acestea, nu nr-am putut ablirre sir nu il supLrn Lrnei iLrci:i.:d.t"i
- n pentl'u g[ m-ar;r ge dit ca i-a; ilil*a schinba pelspr:,:tivz! -. pe irirr]c[ cine, oare, pca.te Cezghe{a pre.-iudeci.liie ur*ti ps;hofertptrrr rL,
experierr!f,? $i nici rentrrr c6, trebuitt sit".l 1.rltn ia pttnr:i, ci pejltrr .,iem ccnsiderat cd a5 tutea fotrosi obl':r:iiile sale pi-:ttf::ll a iie;r. rsir-:t,
celo:'ial1i axdierifi. u;r'-rl di:l griincipili; tiirLl.r.ir).,: lL1!e ,:!i;t iiE,P, j .
.4.1fl sprs atl-rnri: ",[iurrrnea,/oiisir:t i]ri .(rurrtei,i. ':tl fa!r. de l;rr- .ji
csea l:e sustine* n+1, sl aor,rne, ci ttnr:rille oqr.rteniicr rr,i;ncici, ir, ptriL,j-
I
IIIIIIIttIttt
12 Ghid Pentru o viata ralionalA
cri gandul ilc ltcestora. Nu-i a;a'? Deoarece dumneavoastll considerati
ca Jmoliilc dczadaprative ale cuiva nu pot fi modiflcate, prin felul in
care an, zi, crt, 5i anutne prin schirnbarea simultani a modului de a
gindi. Arn in{clcs bine pttnctul dumneavoastrd de vedere?"
,.Da. Avern tttr sccol de dovezi clinice Ei experimentale care dovedesc
contrarirtl.",,Poate cA a$a este. Dar, si presupunem ce uitem de acest lucru pentru
un mornent gi trc concentlm asupra intAmpllrilor din ultimeie minute'
Cu doar pulin timp in urmi, in tinrp ce prezentam despre REBT' ali
avut anumite emolii intense, nu e a;a?"
,,Cu siguranJf, ci am avut! Am simlit cu putere c[ spune]i ni;te
rt,,pialtati qi ci tru ar ttebui si trAmbifali asemenea absurdifili "
,,Foarte bine," am spus eu, in titrrp ce oamenii din sall incepuserir si
radd. ,,Dar, a1i avut de aselrenea", am insistat eu, ,,o alti emofie' chiar
inainte de-a vti ridica gi a m[ contrazice, nu este a;;a?"
,,Am avttt? La ce tip de emolie vl referi{i?"
,,Pai. .judecAnd dupti tonul rrocii ascuiite 9i nereguiate pe cate
I-ali avut in tirlp ce vorbeafi, a$ spune ce ali avut o m-ici anxietate in
iegdtut'i cu faptul de a vi riclica in picioare, printre atllia colegi de-ai
drinncavoastld, 5i cle a vI spune pirerea itnpotriva lui Harper' Este fals
ceea ce am zis?"
,,Uh..." Oponentul nteu a ezitat timp de cAteva secunde lungi (timp
in care zAmbetele cllnoscute ale membrilor audienlei s-au schimbat in
tavoarea mea). ,,Nu. Presupun c6 nu ali greqit in tolalitate' Am avut
a,rur,.,ite tem"ri chiat inainte de a vorbi qi la inceput; deqi acutn nu le
rnai ant.",,Bine. Exact aga curn imi imaginam' Ali avut doud tipuri de ernofii
in tintp ." eu vorbeant: nrAnie Ei anxietate $i acum, in motrenlul de
la{d, nu o ave{i pe uioiuna. Spun corect?"' ,.Cut"gori.. Nu rni mai simt anxios sau furios - deqi protrabil simt
pulind coilpitirl ire pentru dumnea\/oastri pentru ci avetri, in continuare'
l"est pun"t',1" uede I e absurcl." Obiectiv indeplinii! ZAlnbetele revenind'
din nou, in lavoarea llti.
,,Bine. Poate vour cxamina sentinrentele de compdtirnire pe care le
olr"1i fup de tnine, prrtin rnai tirziu Dar, s[ revenim, pentru moment'
la anxieiatea 1i mi iia tlttmneavoastrd' Presupun greqit dacl spun c[ ir,
Ata cum gandili aSa vn simtili 13
spatele mdniei se ascunde un lant de formuliri, de genul: 'Idiotul dlade Harper - impreund cu celllalt coleg imbecil al lui, Ellis - afirmdporcArii totale! Ar trebui si il opreascd cineva cu aceste fleacuri, pAnd
nu ne adoarme aici, rnai ales cd e o intilnire qtiintificS'?",,Exact! Cum ati ghicit?" Din nou majoritatea ansambului de
chicoteli il sprijineau cu putere pe el. Am continuat:,,Intuilia mea clinic[! Oricum, ceea ce conteazA este ce ali avut astfe]
de gAnduri qi prin faptul cd le-ali ar..ut v-ati mdniat. Lucrarea noastr6,de fa!d, cu privire la Terapia Rafional Emotivi.gi Comportamentald se
referd exact Ia aceste lucruri: Faptul ca v-ali gandit la ceva de genul- 'Pentru ca susline prostii, nu ar trebui sd vorbeasc[ aici astfel deIucruri' - reprezinti cauza principall a mAniei dumneavoastrl. Mairnult decAt atAt, credem ci dumneavoastri nu vd mai simii[i, in acestmornent, flrrios pentru cd v-a1i inlocuit gdndurile iniliale cu altelediferite, cum ar fi: 'Ei bine, dacd Dr. Harper crede in mod greqit cdaceste absurditili sunt adevirate, qi dacd bietul om vrea si le creadiin continuare, lasl-l pe e[ si aibl aceasti problem5.' Iar aceste noig6nduri, pe care atat Dr- Ellis cdt gi eu le-am sus{ine, se afld la bazastlrii dumneavoastre emo{ionale prezente, pe care a}i descris-o cuprecizie, ca qi 'compltimire', cred."
Inainte ca oponentul meu sd reugeasci sd mai spund ceva, un altnrembru al audienJei a intervenit: ,,PresupunAnd c[ ave]i dreptate inlegitul5 cu originile stirilor de mdnie, respectiv mild, a Dr. B, cumrimine cu anxietatea lui?"
,,Potrivit, 9i de data aceasta, teoriilor Terapiei RaJional-Ernotive qi .
Comportamentale," arn rdspuns eu, ,pnxietatea ddnsului s-a petrecutdppd cum urmeazd- Pe parcurs ce eu vorbeam, gi pe parcurs ce dAnsulgenera furia spunAndu-qi cAt de nepotrivit me comport - gi cd nu artrebui slarnh. comport astfel -Dr'. B gi-a mai spus gi altceva de-a lungulacestor gAnduri gi anume ceva asemindtor cu: 'ASteapta numai sd se
opreascd Harper din vorbit! Si vedeli dacd nu am eu ceva de zis, carele va dernonstra tuturor cAt de stupid este (qi iAt de deqtept sunt eupentru cI l-a;n ficnt sd se simtl prost in fata tuturor!). Ia si vdd, cAndam Sansa, cllm pot sd-i dau eu lovitura?'
"$i apoi", am precizat in continuare, ,,Dr. B a testat, in minteadAnsului, mai multe propoziJii introductive, respingdndu-le rapid pe
It514 Ghid pentru o viaJ6 rationald
unele, consider6nd ci altele s-ar potrivi mai bine, $i continuand sa
caute ceva mai bun, cu care sA md poat[ anihila. El nu incerca doar sd
giseascl cea mai bund frazl impotriva mea, dar igi spunea, in acelaqi
timp, $i aceste lucruri: 'Ce vor crede ceilalii membrii ai grupului? Vorcrede oare ce sunt la fel de stupid ca Harper? ii va influen{a el oate cu
farmecul lui? Vor crede ci sunt gelos pe succesul pe care il are el 9i
Ellis cu clientii qi cu cd(ile lor'I Sincer acum, imi va lace oare vrcnn
bine s6-mi deschid gura mare qi s6 vorbesc impotriva lui?'",,Presupun, cd aceste indoieli pe care 9i le-a creat Dr. B, i-au cauzat
starea de anxistate. Este adevdrat acest lucru Dr. B?"
,Nu este complet greqit," a consimtrit opozantul meu, cu o vizibiliumbrl de ruqine exprirnati pe fala lui. ,,Dar, nu a$a ne spunenr cu totiiinainte de a ne ridica qi a vorbi in public despre aproape orice luclu?"
,,Cu sigurant[ cd aga facem," am incuviinlat eu foarte sincer. ,,$i,credeti-m[ cd am folosit convingerile dumneavoastri internalizate,
aici, ca un exemplu pentru faptul ci ele ilustreazl ceea ce de fapt cu
toJii facem. Iar acest lucru ilustreazd qi ideea mea esentialI qi anume
ce: datoritd faptului ci ne spunem, mereu, in minte acest gen de ider,
inainte de-a vorbi in public, ne face si ne simiim anxio;i. irr prirnLri
rdnd, ne spunem, de multe ori,'Ag putea face o greqeall 5i m-a; lace
de rAs in fala acestui grup de colegi.' Iar, in al doilea rAnd, ne spunemJ
qi mai important de atdt'Nu trebuie sh fac vreo greqeali gi sd ajung
si mi fac de rAs in publicl Daci se int6mpld a$a eeva este un lucrn
groaznicl"'
. ,,Tocmai penlru ce avem aceste gleql$q.de gatastrofare, incepcn.t
"."^i-. i'-..li"t "i r'e. <iwtiw anxioqi Ceea ce ar-n nlrtea face- ar fi s6 neaprodfe imediat sdne simlim anxioqi. Ceea ce am putea face, ar fi s6 ne
spunem doar prima idee - 'Ag putea face o greqeald qi sd m[ fac de rAs ir.r
fala colegilor' - dupd care, sa ne spunem o u qo93-iq"g.:.Y.]ot11 diferitl,
. precum: 'PgSqt! Dacd fac o gregeald qi ml fac de rAs, cu siguranll cir ' nu-mi va Pl6cea, dar nu consider cI ar fi cev a groaznic.' llacil am crede
cu tolii in aceastd frlosofie, nu ne-am mai simfi anxioqi."
,,Dar si presupunem Dr. Harper", a inceput acelagi profesor care a
intrebat despre anxietatea Dr-ului B., ,,c[ ave{i dreptate in legituri cu
modul in care Dr. B. a devenit anxios. Cum vA explioali, in lermeniiteoriei dumneavoastrh REBT, dispatilia ulterioari a acestei st[ri?"
A$a cun ganditi a$a vi simtiti
,,Din nou, foarte simplu. FhcAndu-;i suficient curaj pentru a vorbi,in ciuda anxietdtii pe care qi-a creat-o, Dr. B a descoperit ci deqi s-a
fdcut pu{in de ruqine, lumea nz s-a sfhrgit qi nici vleun lucru t'ealmente
groaznic nu s-a intAmplat. In cel mai rdu caz, a aflat cd eu continuu sd
dtau in picioare in fala atacului sdu qi ci unii din membrii audienlei ar"r
fost de partea mea, iar altii de partea dAnsului. Aqa cd 5i-a schimbat
credin{ele internalizate in ceva de genul: 'Ei bine. Harper tot nu inielege
unde bat eu qi nu iqi vede greqelile. $i uite cA mai sunt oameni oare incd
sunt de partea lui. Al naibii de riu! intotdeauna poti prosti pe cineva'qi nu am de ce sd md aqtept la altceva. imi agtept rAndul pentru a putea
vorbi, apoi continuu sh ?i contrazic punctele lui de vedere aberante, 5i
chiar dacd nu reu$esc sd-i cdqtig pe toli de partea mea, pot totuli sd ie
demonstrez cAt de decornpltirnit este Dr. Harper-"',,Cu aceste noi credinle anti-catastrofare, Dr. B. gi-a inldturat
anxietatea pe care gi-o orease mai devreme, iar acttm simte aqa cum
oe-a relatat in nrod clar, mai multd mild decat furie. Corect? "Dr. B a ezitat din nou un moment; apoi a rdspuns, ,,Tct ceea ce pot
spune, din nou, este cA s-ar putea sh ave{i oarecum dreptate. I)ar tot nu
sunt pe deplin convins.",,Nici nu m-am a$teptat si fiti. Am vrut doar si lolosesc exemplul
dumneavoastrl pentru a vd indemna sl vi mai glndili asupra acestei
probleme gi si-i incurajez qi pe membrii accstei audienle sd facl la fel.Poate cA Terapia Ralional-Emotivi gi Comportamentald este, aqa cum
spuneli, bine scrisi, dar superficiall. Singurul lucru pe care vi-l cer,
domnilor profesori, este ca dumneavoastra sa ii acordali o gans6 rcaligi sd o testa{i pe pielea dutnneavoslrd pentru a vedea dac6, intr-adevdr,
func{ioneazi."Din cite gtiu eu, nu am reuqit, pAnd 1a r.rm[, s6 il conving, pe acest
16 Ghicl pcLrtru o Yiati raliol,]ala
Cinrl anr inceput prinra datiL sl ne gindim qi -sl.scriem
despre
r;;i;'R;d;;il.otiue qi co''po'ru'i"ntata GEB'I])' asta avind
foc lrr a UuulL Lu,llaule a anului le j0'.ave''l l' ll!:L"ii: doar cateva
i.".u.,-a"'.",'"".arecare:l:t*",:X'jr;'.Hlf!!:#ili$.#?Ji,l l:ll lll; il' i .;:ili ii:''." i ;;,' u r
" I p u,'''' I e -" rii i Li;;
'' ri u.iGB
;": :";; i"';'i;; I i;r :
i^'::';iil';* :;:'ru,i5l3;"ilil:l';' :
ilrlifi:l]lli:*rr::ftt*;:inu;;nl,:liJ"r"iiili,r1x;iiiii,l;,T,ljiiii'j'lt^liii ';;;ij""'.ri't'
srirrl,-ire obicci' pu!-e$is
il'll..i';;;i"';";'^"u-1Tin;;::#;'".'"x;:r}T; ?Til,ffi ' ;'11;
- de studii de cercetare au str
;;"';;"i" ;" sruJii publicatJ au tlcrnonstrat laptul' cir dacd ortnentt
crr oroble*rc cmoliorrarc "'iii'i;;::i";i;''i'ti *lllli crcdirlele
iliilHi;" A;, ;1;; i: :ti:: ll;':*T:;*:ll* JJ'' iil[:"$i1;considerabil oalitatea- etnoltt - t:-^. ^^d.+^ "rrrrlii qe.umiri: Aa'onimpur ran!i uer cetiluri' "'' T ;1;'r::#;;"u;,''il;.*i- uiciu,.pp".Beck, Ifuwad Barlow' Jer
Wincly Dryclen, t'e'-t" pttt irt''e'llt"tilf flt' Marvin Golclfried' Ifoward
Kass inove, Arno lcl Lazatus
"
iii"llu'a lotutut' Donald Meichenbaum'
Paul Woods 9i mulli alJii''"':it;l;ilJ;;'r,;e':!:,1;';3;i::'"'ffi:Ti*,",iii"1l"J;,J'liilldovezi considel abile care sPrtl
decurg tlin modut to' a" u gut'ji:-;ica' h'rgr' g1no3rile pot decurge din
crnotiile pc care lc "u 't
"o''o"d" iJ rugl' f " lel ca qi a lnalol ita{ii
celoilulte Terap ii co gnitiu'cl-' p"i urrr-"rrtt" \! :^*:l::' )'" Behavior
'fherapy - CBT), care.aLl Llrmal sa apara la un deceniu dupd REBT'
sus{inc idcca ca o, 'ntn " "u ""uilii"
s"opu'i qi u"toll f:11u,:""'u'"
(tt)
si atunci cdtrd accstea nu poii'otiit=" sau exisla attutnile impcdimenle
oelru.u ctre nu se l)ot ,""rirr.'orl,r"nii se cornnofi6 rdesee- deqi ntt
'i,'::)r";;';"': i', ,.".r .,,,,u,.'Jti'' .-tu' si attr'"riv 1co'trar propriilor
ipterese), pentru a li il) *'"""'':'ttfu ;" ;"6it.e 'q'gd-uri ate tulburirilor
eno!ionale qi comportatr cnl alc:
sc (scopuri\e givalori\s) ]a;elca de ardmlnein vial[li0e an 1ett?'n
i*u,.satisfEctrtitr,".a,"^'^r,ir(t)deunuls!ngur,'(2)inrela}iiletl
Aqa cum gAndili aqa vi sim{i{i 17
cu ceita$i oameni, (3) prin faptul ce suntetri productivi sau clduceli un lucru la bun sfdrgit, (4) prin faptul ci sunteli--originali
ii "..uti"i, (5) prin faptul c[ ve puteli bucura de activitd\i frzice '
mentale gi afective'
ig"""i-*" activatoare) - evgnimente' conflicte' expetiente'
*o.''Andurioareinterfereazicuscopurile(Sc)'durnneavoastrlr^" Ji't*"U"u sd le atingeii' Exemple: a nu reu"9i sa va atinseti
.ooprrritu iopo.tante; a fi tiatat urat de ceffe ceilalfi; a fi privat de
pllceri; a fi bolnav sau chinuit'
igJrufr : CredinJe, idei, sau filosofii ou privire 1a evenimentele
acLivatoare IA.] )
ic."ai,rte rationale cu privire la evenimentele aotivatoare;
;;;i;;i;l; ii 'J'i"t" rafa de diverse lucruri) - Exernple: 'Nu
"t""" ta n,i sub aqleptdri la locul de munc6'" "Nu
imi place cAnd
..-""ii ," "o-po*e
tt"tlrept ou nire'" "Mi-a9 dori ca ploaia sl
;;;";; pJ* a-rni putia continua jocul de tenis'" "Detest sl
arn iripl 9i sb m[ doard corpul atAt de tare'"
iC."'Jilf" i."li."ale cu privire la evenirnentele activatoare' Cerinte
absolutist" in legdturd cu anumite evenimente) - Exemple: 'JVu
ir"buiu t r rri"i uicdz sa f1u sub aqteptiri la locul de munc[ pentru
"i a.""." intAmpll aqa inseamn[-cl s:unl o persoand ltpsitd de
,ri"*t",,Oamenii nu trebuie sd se cornporte niciodati nedrept
"" *i"", pentru ci dacd se compofii astfel inseamnl cd sunt
;;ut" ;";t;""" groaznice!" ,,Ploaia asta t'.n!.yi"*"i' se opreascl
;;1';J ;t ; .,.".au sl imi reiau jocul de tenis ! " "Este cu adev dr at
'gro*ri" dacl nu se opreqte!" "Categoric' nu ar ttebui sL am
'g.ife qi foptul c[ mi dor toate atit de tare' m6 face sd nu mai
suporl acest lucru l"7cl.""irrt" sau rezultate ale evenimentelor activatoare 9i ale
:;;;t;i;:.;i;.itou'" lu evenimentele. activatoare' Erno{ii ei
comportamente care se creazd din interlcliunile dintre A-uri qi
B-uri.)C,t 1C""r"ti"1e Adaptative sau emolii 9i comportanente constructive*'
; ,. fonorure din interacJiunea dintre A-uri li CR) -n^"-pt", Sentimentele de regret gi dezamlgire atunci cdnd
CI{
CI
l8 chid penftu o viate radonal6
suntetri sub a$teptiri la locul'de muncS; Determinare gi acfiirnespre. lrnbuniti{irea abilitS,}ilor; Sentimente de nemulJumireqi deza;rndgite atunci cAnd oamenii se comporti nedrept cu.dumneavoastid; Depunerea de eforturi pentru a-i determina sd vdtrateze corespunzltor sau dabi nu incercarea de a pdstra distanJafald de ei; Seatimente de frustrare li regret atunci c6nd ploaiainterfefeaze cujoc{rl dumneavoastrd de tenis; incercarea de a gdsialte preocupdri pl*cute; Sentimente de tristete gi frustrare cAndaveii gripd $i vI simlili indispuqi; lncercarea de a minimalizadurerea, de a vA distrage atenJia de la ea, 9i de-a face orice sepoate pentru a vi bucura in continuare de alte lucruri.
CD (Consecinfe Dezadaptatwe sau emolii $i cornportamentedistructive care se formeazd din.interacfiunea dinke A-uri qi CI)- Exer.rple: serttimente de teaml qi de evaluare globalS negativ[dac4 nu ye indeplinili bihe sareinile la locul de muncd; Refuzulde a vd imbunitd{i abilitl{ile qi de a vi eiuta un alt loc de muncl;Sentimente de furie gi rhzbunare cdnd alJii nu vA tratoazi corect;Faptul ci vd consumali prea mult pentru astfel de nedreptdti carenu depind de dumneavoastrd gi faptul cd pl[nuifi sb, v6 rdzbunalipe ei; Toleran{1 sa zltd Ia fnrstrare qi stdri de furie in situaJiilein care ploaia ve intrerupe jocul de tenis; Faptul. c[ injuraJi girefuzali.sa ga.r-Ii g.119 lucpl_i placute pe care ati putea si te facejiin schimb; Sentimente de trisle!.e -gi. do mili -fa{d de propriapersoand pentru faptul cd aveJi gripd; V[ accentuatri $i mai taredurerea ,,groaznic5" po care o aveii pentru ci vd focalizali preamult asupra ei.
Revenind la punctul esential al acestei cbrfi, putem spune, frri. apdrea prea dogm atici, c5, in cel mai probabil caz, putefi inv[{a cumsi aveli ci viaJi cdt mai. satisfXculd, creativS. gi mai pulin tulburatb prinintelegerea gi corectarea anumiior gAnduri d"zaaaitative. V6 vomexplic4 iri continuare, mai amenuntit aceste conceplii REBT.
II
apitolul
Va simti{i bine gAndind corect
Intrebarea frecvent adresatd de cdtre clienlii, prietenii 9i asociafii noqtri,este urmatoarea: ,,Ce vre{i sd spunetri prin faptul ci ar fi bine ca oameniisI igi organizeze gi sX igi ordoneze modul lo, Ce a gAndi?',
Iarrdspunsul frecvent este: ,,Exact ceea ce arn spus. Nimicaltceva."
-,,Dar atunci c6nd spuneli dd. ar fi bine ca oamenii si iqi organizeze gi
ordoneze.nrodul lor de a gdndi, rertru a avea o viald niult maiirnplinitd,n.rai creativi gi mai satisfEcuti din punct de vedJie emolional, esie ca gicurn a{i spune c[ e bine ca 'via!a' lor sd fie rece, intelectua]i, mecanicdgi aproape nep IAcu tA-''
,,Poate il aga pare.Dar nv sund oare in acest rrod pentru ca parinfiingqtri, ppofesorii (gi terap eiijil:j-iie-au ajiitai iaireaem, intotdeauna, cdputen sb 'ne tr6.im viala din plin' gi sd 'benefiiiem de tot ce e maj bun.d o a r p li-n i ntjlm e_dlul q e l o r .m a i €f 9?ay,e_93p g1e4le-ls1r1 q_1iq1al9' ? Nirau rispnndit romancierii qi dramaturgii prin cdrlile lor, jusrificAndu-giln acest mod unele excese 'emo{ionale' proprii, ideea ci pAni nuparcurgem toate stlrile de la pusl:iltate $i tristele la fericire nebun[ giapoi din nou la disperare cumplit5, nu putem prelinde ce am 'lrdit cuadevdrat?"*',.Oli,
t laefit Nu crede{i cd exagerafi pufin?'i,,Poate ci exagerez. Dar nu exagerali qi dumneavoasirci2,,,,Nu. Iar dumneavoastri nu sunreli cumva, in viatra personald,
intotdeauna cu s6nge rece, distrugind sentimentele oanteniLor, pentru
19
II
iiIIIItIIT
tIIII
20 Ghid Pcnttu o viali raJional!
^ r7u sitilli niciodatal supirare, durere, fericife, exallare - sart t.'r'tc'-
aliceva?",.Sper6rn cA nu sunteln a;a. $i putem lua mirturji dc la loste qi
actuale sotrii, rubite, prieteni, sau colegi de servii.:in penlru a demonstra
ca nu suntem aEa. Dar de cfu.rd este gAndirea rationala qi organizatl
incompatibili cu enrofiile iniense?"
,,Pentru ca a$a pare si sune. Voi, terapeutrii ralionaligti, nu afi rcuEit
nici pind acuttt si tte convingcli ca rlu ar fi illa L tltn a1i prrrca s5 nu
spuiberali credinla ci ralionalitatea nu ne lace prea r eci?"
,,Dar, noi nutrebuie sdinhnndm ipotezaduntn eqvoaslrrT PresnpLrrreli'
ci deoarece ra{iunea ar Tttea inletfera ctt emoliile puternice (ceea ce
noi suntenr de acord cd lr putea), aceasta ar treblti sA o 5i blocheze'
CAnd Ei curn puleli dovedi acesl lucru?".,O buni observa{ie", spun, interpelatorii noqtri dc cele mai trrtlte
ori. .,ltafionam€n tul nu trebuie sd interfereze serios cu cmo!iile il.Itense,
dar nu face, irr mod normal, acest lucru?"
,,Nu din cite;1im noi. I{alionan.rentul blocheaz-d in rnod nornral
emotriile clczadaptative (nesinitoase) 9i diundtoare proprici persoane'
Ceca ce noi considerdm este ce elnolia include gAndirea, 5i atunci' cn
cdt oamenii gAndesc mai ra{ional, cu atat este mai rnicl probabilitatca
ca ei sl iqi creeze qi si iqr menlinI emolii ddunltoare
,,in acest caz, inseantni cd recunoa$tetri, aouzatia noastrl", este replica
obignuitl pe oare interpelatorii noStri o oferd in acest moment ,'Tocmaiali admis ci gAndirea raiionall indepirteazi en.roliile intense'"
,,Nirnic de genui acestal AJi sclrimbat in rTrod nejustificat cuvAntul'intens' - cuvdnt pe care noi nl l-am fblosit - in locul cuvintelor noastre
precum' nesindtos' qi' ddunltor."',,Ce mod nevinovat de-a vi ascunde dup6 deget! Pdi, nu inseamnd
ele acelaqi lucru?",,Nu neaparat. Bmoliile intense pot si apar-i atunci citrd reugili sb
v[ indeplin4i anunrite irrcruri importante in care credeli De exemplu,
s-ar putta sir vit clorifi rnult s[ iubili pe cineva, 9i sd ajunge{i sd intAlni!i,
inrr-adevdr, o persoattl carc si fie aqa cum vi dorili, pe care si o ir:bi{i
lbarte rrult. I'utc{i, apo i, sir va exprima!i in mod construc-tiv sentirnentcle
durnneavotrstt it ofct'inclLt-i celui iubit afecfir.rne. lar sentimentele
dlrmneavoastrar clc tltagoste ar puteir si vi facl si lucra{i nai cLt spor'
Vd sinlili bine gdndind corect 2l
sd scr-ie1i poezii, sau sd faceti alte lucruri eficiente. Pe de alti parte insi,dragostea d,ezorganizal1" sau egoist5, nu ar duce, aproape niciodatd, laastfel de rezu ltate."
,,Deci, ceea ce susfine{i este cd emo{iile dezadaptive nu suntplea compatibile cu g6ndirea raJionall, dar emoliile adaptative suntcompatibiie cu ra{ionalitatea. Este corect?"
,,Da. SusJinem ci gAndirea rationald duce, dS qbic.ei, la.sli{i crescute:^-Je brrrra dispozilic. Folositd cum trebuie. raliunea, ii a.juL4 pe oamenisi i{i niinimalizeze emo{iile de*4qp!1tr,yt]ffiEgare) - in special,
iranica qi luria dezorganizatS. Tupi care, se instaleaz| sentimentepldcute gi preocupiri noi. Chiar gi emoliile nepldcute * precum osupirare intensA sau regret - ne pot ajuta sd oblinem mai mult din ceeace ne dorim de la viatd. Deoarece dacd le folosim pe post de semnal,in sensul cd nc sim{im triqti sau cu pdrere de riu, atunci cAnd ceva nufunc{ioneazi bine gi ar fi de preferat si se corecteze, ele ne ajuti si nusim{im atAt de puternic experienJele neplicute (cum este egecul sauresp ingerea)."
,,Foarte interesant. Dar aceasta rimdne ipoteza dumneavoastrd. 5i atfi bine sir ave{i cu ce o susJine."
,,Corect. Vonr prezenta, in paginile acestei cirfi, importante dateclinioe, experimentale, personale qi altele auxiliare. Dar cele maiimpoftante dovezi le puteti obtine dumneavoastrl."
.,Cine - nol?"
.,Da - dumneavoastrS. Daca vreti s[ vd convinge]i cd teoriilenoastre au valoare, fireqte vA putetri pdstra scepticismul. Dar, incercati,aqa, experimental, si l[sa!i, din cAnd in cAnd, la o parte scepticismul.;i sd verificali punctele noastre de vedere. Lua{i cAteva din stlrile carevi tuiburl - fie rgg$9.1,,"tristelegp"lgful44, shu ${19.p care continuatrisd vl face{i riu - qi incercaii, cu-ddevdi€tt, cateva din metodele pe carele propunem cu privire la-cum-sd g6ndili, cum sX vd simtiti, qi cum s[vA comportafi, pentru a reduce aceste stdri. Nu trebuie sb acceptali,pe bazi de incredere, ceea ce spunem noi. tncercali, mai bine, ideilenoaslre. Observatrl ce rezultate obtineJi."
,,De acord. Poate vom incerca.",,Bine, in acest caz, sd vedem daci putem sd ne suslinem teoriile
asupra gAndirii rajionale Si a emo[11lor adaptative."
Lr-
I22 Ghid Pentru o viaF ralional'
Vom schila, in cele ce trmeaz6' cAteva din ideile fundamentale ale
Terapiei Rational Emotive 9i Comportamentale cu privire la gdnduri qi
emotii:Qg+limenteJe.qaraeniior desc"ind, in mare parte, din gAndire' Crede{i
cl acest lucru inseamni ci puteli - sau ar trebui - sd vd controlaii /oale
emoliile prin ratiune? Nu intocmai.- Ca 9i fiin!6 uman6, avoti la dispozilia dumneavoastrl patru procese
de bazd care vi ajutl sl supravie{uili qi sA fi{i ferici}i: (1) lqrcepeli sau
simtiti - vedetri, gustati, mirosifi, atingeti, auziltt. (2) Traitri o senzrrtie
sau un sentiment - iubire, ur6, fiic[, bucurie sau tristele' (3) Face{i
o migeare sau un comportament - umblaJi, minca{i, inotafi, urca{i,
va jucati. (4) JudecaJi sau gandili - vd aminti{i, vi imaginafi, faceli
ipoteze, coneluzionaii, rezolva{i probleme.
in mod obiqnuit, aceste procese au loc concomitent l-uaJi, de
exemplu, capacitatea de a percepe. Atunci c6nd observaJi sau sim{ili
"",r" id" exernplu vedeti un mar), vd 9i gindi{i la el in acelaqi tirnp (ii
infelegeli utilitatea); aveli anutnite sentimente in legdture cu el (vi-l
Oorili sau nu vll dcriti); qi vreii sl faceli ceva cu privite la el (si ilculegoli sau s[ il arunca{i).
tn mod similar, dacefaceti o miqcare sau un comportament (sa zicem'
Cet de departe puteli merge cu terapia autoadministrati'? 2f
in oare celelalte s-au oprit. Ele cuptind:ii inch'rcl o mare pade din
aspectele vie{ii noastre.
Astfel, gindirea nu constd numai in rnodificdri bioelectrice la
nivelul creierului, in memorie, cunoqtinfe, qi rezolvdri de probleme' ci
gi - iar intr-o anurnitb nlisurl chiar trabuie sd conste - in compodament
senzorial, motoriu 9i afectiv.Prin urmare, in loc sl spunem, a$a culn sptlnern clc obicei"'Jones
se gAnclegte la acest joc tle cuvinte", putem sd specificdm rnai exact
ca liott"i percepe - se mi;cd -sirnte - 5l - gAndeqre in legd'luri cu
.1o"ul sau ie cuvinte." Cu toate cd inlenliile lui Jo-nes cu, privire la
jocul de cuvinte, se centreaza in mare pade pe rezolvarea !'-ri' Ei doar
ttcciclenlal pe observarea, manipularea qi inirnarea unei stlri faJd de el'
am putea otservu "4,
in tirnp :e se gAndeqte la jocul iui de cuvinte' el
nu menlioneazi qi faptul od m'i 9i percepe' se rnai qi rni9c5' 9i nrai 9i
trdieqte anumite stAri in rapod cu el Dar sd nu uitdm' totu;i' faDtul c6
Jorl". t.,u poate (la fel ca oricine aiir:ineva) sd se gAndeasci tumai la
.locul lui ie cuvinte, decit probabil llentru o perioadd cle o secrtndl sau
cloud, dar ntt mai mult.intrebare: Din moment ce avem cioar patru procese de bazi pe
parcursul vielii, 5i mr putem separa cu adevirrai.gind irea de pcrceplie'
d" ,.,.tiq.u.e 9i-de irlirea subiectivd' de ce o considelali' atunci' ca fiind
partea de virf din REBT?Rdspuns;Vom clarifica acest lucru pe scurt Dar, nuuitaii' taptui ca
emofiiie 9i nu gindirea reprezint[, de obicei' principalla problemi cu
dii" i" "ont
u,,ia oamenii din ziuq cie azi Cu rnult tirnp in unnd' cAtrcl
incd etam in cornpetilie cr.r alte animale probletna ttoastrd principalS era
de a vedea; de a ne migca, 9i'1e a gAndi mai bine deDet acestea' pentru
a ne putea asigura supravieq:irea. Astdzi' prin faptul cA am inventat
ochelarii, radaiul, apalatele cle zbor' calculatoarele, 5i alte mijloace
auxiliare cle a veclea, cle a ne rn:qca;;i de a gAndi mai bine' putem spune
c[ stdpinim la cel mai inait :ivel aceasta planeta 9i'cd literaimente
cautam modalitAtri de a cucefi $i alte lumi'
Cu toate acestea, ir.r sfera emo!iil:r anl hcur destul de pu!ine progrese'
pAni acum. in ciucla extraorclhrarelor progrcse din fizicd' continubm sd
experimentlm o imaturitate emolionale sau o siare de f'ericire aproape
ridicati un betr), vetri $i percepe, in acelaqi timp, ceea ce faceli (vedeji,
de exemplu, cum atinge{i b[1ul) in acelaqi timp, vd gAndiii curn s[
procedali (vi imaginali ce ali putea faca 9u acest bA1), qi puteli si aveli
thiar qi o emofie in legiturd cu el (s[ v[ placl sau s5 vi displacl)'
inci o dati: Dacivd gdndili la ceva (de exemplu, la unjoc de cuvinte
incruciqate), in mod simultan il vefi percepe (il vedeii); veli avea emo{ii
in legdiurl cu el (reaclionali in mod favorabil sau nefavorabil faJ4 de
el); pi veli intra in legituri cu el (folosi{i un creion pentru a scrie)'
' ln nn", dac6 aveli uir sentiment fa{i de cineva (si zicem, detesta{i
alte persoane), in acelaqi timp, le veli qi percepe (le vedeti, le auzili); vd
vetiii ganai la ele (le fineti minle, vi ginditi cum si le evita{i); qi ve}i
lua anumite mAsuri in privinla lor (fugi1i de ele).
Funcliondm, aqadar intr-un mod holistic - percepem, ne rnigclm'
gdndim gi simlim, toate in acelaqi timp. Cele patru moduri de relationare
lu lumea inconjuratoare nrl sunt separate, fiecare incepAnd din punctul
24
similare cu cea pe care am avut-o in secolele anterioare. Ba 9i mai mult,
din anutnite puncte de vedere ne comportam 9i mai copillresc, 5i rnai
scandalos qi suntem mult mai tulburafi afectiv decAt am fost vreodatd'
B ineinJeles, ed am fbcutanurnite progrese. in domeniuldiagnosticuluiqi a psihoterapiei, s-au fhcut clej a progrese considerabile in inleiegerea
tulburdrilor afective. Cunoqtinfele pe care le-atn dobAndit, din domeniul
biomedical, prin utilizarea medica{iei, a fizioterapiei, a metodelor
neuropsihologice, 9i a altor tehnici, au dus la inJelegerea nrodului incare oamenii devin tulbura{i 9i la in{elegerca lucrurilor pe care noi ieputem face pentru a-i aj uta si iqi regdseasci echilibrul emolional
Cu toats acestea, problema noasffa centrald rlmAne in coutiuuatc
incapacitatea dc a ne controla ;i de a ne schimba emoliile 9i prin Ltrtnare,
incapacitatea de-a ne indepirla tulburdrile atAt de lag rlspAndite Ceea
cc- ne cluce la intrebarea: Cum putem sd ne inlelegem mai bine enro{iile'
gi cutn putem si le reglirl mai bine pentru a reugi sd ne atingem
scopurile 9i obiectivele? Cum'?
Ghid pentru o via{d ra{ionali
il
I
Capitolul 4
Cum vd creati emoJiile
Cum putem sd ne infelegem gi sd ne regldm emotiile?Mii de clrfi qi articole au incercat sA rAspundd la aceastd intrebare
- dar nici un rSspuns concret pdni in prezent. PermiteJi-ne si vl oferimun rdspuns. lar6, a avea pretenJia cd este cel perfect, qi sd vedem dacdleuqirn sb laccrn pulind lumind.
Emolia este un proces de viaJd care include perceptia, migcarea gi
gAndirea. Este o combina{ie de diferite elemente aparent separate, darin esenfi, strAns rela{ionate. Faimosul neurolog, Stanley Cobb, a ardtatci ernoliile inc lud:
1. O stare de senzalii interne, insotiti, de obicei, de interpretiri(g6nduri) cu privire la ceea ce se intdmpld cu propria persoani.
2. Un ansamblu intreg de schimblri fiziologice, care ve ajutA sa
pistra{i legitura cu mediul in care triiti gi si menline{i un echilibiuintre dumneavoastri qi el.
3. Modele variate de comportament activ, stimulate de mediul incare trdili gi cu care se afl6 in interacliune permanent[; acestea vireprezintS. atat starea de agitalie fiziologicd cit qi reacJiile psihologicemai mult sau mai pulin agitate.
Pentru c5 oarnenii reaclioneazd, in special, la alte persoane, emofia.ace lei persoane este in mod simultan . fiziologici, psihold$iiE "-li
soc ia la.inlrebare: Este aceasta definilie a emoJiilor, datb de Dr. Cobb,
acceptate de citre toti psihologii qi psihiatdi?
26 Ghid pentru o vial5 rajionalA IRdspuns; Nu. Aga cum Hcrace English qi Ava Englisli, au aratat
in cartea lor, Comprehensive Dictionary of psycholog'ical I.ernt.s, nuputem defini emolia {dri a face referiri ra cateva teorii contradictorii.Emo{ia nu are doar o singurd cauzi sau doar ttn singur rezultat. Eaapare dintr-un proces format prin trei cdi: in primul r6nd, printr_un fel destimulare izicd acentrului special al emoliilordin creierulnostru (numithipctalamus) 9i a retelei ner{/oase din corpul nostru (numit sistemulnervos autonom); in al doilea rAnd, prin intermediul proceselor noastrede perceplie qi migcare (numite tehnic procese senzorio_motorii); in altreilea rAnd, prin intermediul dorinJelor 9i a gAndirii noastre (instinctelegi cognilia noastrl).
- In mod normal, centri noqtri afectivi, precum qi centri perceptivi.de miqcare, gi de gAndire sunt foarte excitabili qi receptivi. Astfbl, unstimul care vine in contact cu ei, are un efect asupra lor. pntem si neaplicim in mod intenfionat acest stimul (in situafii mai pulin obi$nuite)asupra centrilor nogtri afectivi - de exemplu, prin stimularea electricl aanumitorpA4i ale creierului sau prin luarea unormedicamente excltantesau deprimante, care aclioneazA asupra sistemului nelos central giautonom. Sau putem si ii stimuldm in mod indjrect (aga cnrn lacem decele mai multe ori), prin ceea ce percepem, prin cum ne miqcarn 5i princeea ce gAndim, acfion2nd astfel, asupra sistemului nervos central ;iasupra cdilor cerebrale, care, influenJeazd, pe rAnd, centri nogtri af.ectivi(hipotalamici $i autonomi).
Daci vreli sA vi controlali emo;iile, atunci, puteti face acestIucru prin trei modalitdti principale. SA presupunim, de exemplu,ca vd sirnlili foarte agitaJi 9i dori{i si vl calmali. puteli face acestlucru, in mod direct, prin mijloace electrice sau biochimice _ deexemplu se consumati medicamente tranchilizante. O alta modalitatear fi, prin intermediul sistemului dumneavoasfa perceptiv_motric(senzorio-motor), practic6.nd anumite exercitii de relaiare, clans, ;rog3,sau inveJand tehnici de respiratie. Iar, o a treia cale, ar putea fi utilizarcaproceselor de motivalig-gind ire, prin laptulcd vd ima!ina1i une lc scerrccalme, sau prin laptul cd vi focalizafi pe anumite gdnduri linigriroare.
Vi intrebafi cumva care este cea mai eficientd combina{ie dintreaceste trei modalitdli de control a stdrii afective? Acest lucru depinde
Cirnr vir tlurli crrr,'tiilc 2,1
in mare mlsuri de cAt de tulburat vir sirntili 9i prin ce modalitd{i vrclisi vi schimba{i sau si vi controlali crno{iile.
Inlrebare; Daci avem trei rnoclalitili cl,iciente dc a controla ono(iiJenoastre, de ce accentua{i, in REB'l', rrai rnult una dintre ele?
Rdspuns: Din mai multe tnotive. in ltrimul rd;rd, noi nu suntemspeoializali in medicini sau in bioflzicir, 9i din acest motiv nu puncmaccent pe metodele medicale, bioelectricc, sau altele de aceasta naturi.De multe ori, ii trimitem pe clienfilor noqtri la alte persoanc, cum arfi medici, fizioterapeuji, maseori, qi alfi inclivizi speciaiizaJi in acestemodalitdfi de tratament; gi chiar sprijinim combinarea unora clintreaceste nretode cu REBT. Dar ele nu reprezintd dorneniul nostru despecialitate.
in ai doilea rdnd, suntem de:rcord cu faptul od mijloacele tizicediverse de reducere a tensiunii qi de schimbare a conportamentuluiuman - precum yoga, dansul, 9i masajul _ pot avea electe benefice.Dar, rdmAnem sceptici in fala rispAnditelor afinr.rafii. frecvent fhcutecu privire la aceste tehnici. Fle constau, in mare pafte, in distragereaatentiei, ajutandu-va sA va concentra{i mai rnult pc propriui corp, gi nupe-galdurilg
.$! ideile care vi tu lburd qi pe carc ar Ii bine sd le schirr bali.Prin urmarg elg_v3 g-qfmgaza, dar nr,r yd duc spre o vindecare profuncla.Vd a.juti sd vi slzy4L-bine, dar nu sd vi/aieli bine. 5i. dt- pu{ine ori, ducspre schirnbdri filosofice elegaite, care presupun moL.liticdri profunclela nivelul credinfelor centrale disfunc{ionale pe czLre le avefi, cunrar fi de exemplu culpabilizarea propriei persoane sau catastrolarea.Acestea au o pulere limitati daci nu sultt combinate cu nretotje clcg6ndire-dorin{d. Ideea este ce puteli utiliza medicamente sau tehnicide relaxare pentru a vd reduce starea de depresie. l)ar atata timp catnu incepc{i si gAndi{i intr-un mod mai clar gi nu renuntrati la unclecredin{e ira{ionale, ve{i ajunge sd va deprimafi din nou, otlatd ce vefiinceta sd mai iuali medicamente saLl sa faccti excrciqii. pvntru a aveaefecte pe termen lung Si ctdtinc inrdddcirtare, schintbdiile lilosofice para fi solufia cea n.rai buni.
Acest lucru nu inseamni cE nu ii incrrra.jinr pe clienlii nostri sautilizeze medica{ie, tehnici de relaxare, terapie prin tnilcare, exercitjide yoga, sau alte metode de naturE tizici. Dimpr.ltrivi, considerim c:i.
I
I (ilrid pentru o viala rationald
cle nrulte ori, accstc tehnici sunt cle ajutor' Aqa curn vom.aritr mai
f'r""i", ;;i noi ii invbfilr pe clienli numeroase metode pornind Ce la cele
"r".tlt", dramatioc' f anieziste, de autcmanagement'.9i pAnd la cele de
*oai:n.t,i "o'r-rportamentale
Comparatrv cu alte gcoli de tera''-'ie' RLB'f
utilizeazd metocle de tratalneni cupr:nzltoare 9i comnrnhensive'
Dar, suslinem in oontinuare ca, riacA doritri si vd s-:nirnbali cmoliile
a"ruauputl,r", in intregime 9i pe o perioadd lungd de- tin-rp' ar fi indicat
sA folos4i clirl plin raiionarnentul' Ar fi bine sd faceii aga' deoarece' o
mare parte (chial daci nu toatl) din enoliile dezadaptative sunt create
cle gindirea nerealistl, ilogicd 9i compromitltoare''intrubar", PresupunAnd cI, intr-adevdr, terapiile biologice 9i
senzorionrotoriisuntlimitate;nuputcmspuneatuncicl.gimetodele;;;;; ;";* la fel de superficiale? Nu au stabilit' de mult tirnp deja'
psihanaliqtii faptul ci procesirile inconqtiente sunt cele care creeczl
!"" tt.i *-" parte clin "^oiiil" noastre? Cum putem' atunci' invl{a
,U r" "on*ofl- qi sd ne sohimbdm gAnclurile care se afl6 in spatele
"*"iiii.t cAnil aceste ginduri sunt pnternic inserate in inconStientul
nosirn'?Ild,spuns: O buni constatare! $i una la care nu putem rispunde
printr-un cuvAnt Aqa cum vd vom tnai alAta pe parcursrtl aceslei cdr{i'
i""u." prittunuliqtii menlionau mereu ca fiind "ginduri inconqtiente
nrofunde". sunt de fapt ceea ce Freud a denumit inilial ca fiind idei
il;;;;;. ^ceste
ganduri 9i emo{ii nu sunt ugor acccsibile
ccnqtiinlei noastre. I)ar putom invala cum si le descoperim' urmirind
erno{iile qi comportamentele care le inso{esc'
I;diferent ". t,lb.,'u'" emolionall ali avea' R-EBT v6 arate cum
sa vA descoperili gAndurile care stau la bzza ei' qi prin utmare cum
sd descifrali *"rui.,l ,,in"onqtient" pe care vi-l transmiteli Odatl ce
incepeli sd'vd obJelvali, sl vi in{eiegeli 5i sd vl disputali credinlele
iralionale care apar odata cu emotriile dliadaprative' vl da{i seama qi de
*""a"tii" .,inconErientc" pc care le aveli' reuqind mai ugor a vA motlva
il u f" t"ftirr,rUu pe,tt,.t a vA reduce, astfel' tulburdrile'' 't'rebuie sd sublinierl. din nou faptul, cA o mare parte din ceea cc
noinuninrctlo|i(sclirr.nreazxdintr-oconbinaliedegAnduribiasate'n."r"a""Ult, tl putcrnir: cvalttative' Iar' ceea ce' de obicei' numim a fi
Cum vd creali emoliile
giindire se comptne dintr-o estimare reiativ calmd a unei situatii, dintr-o"analizd
echiribrati a elementelor sale gi dintr-o concluzie rezonabill cu
privire la ele.
Astfel, dacl aveli o gAndire calmd, qi se intAmpli sd observa]i o
felie de pAine, cu o parte din ea muceglitl, vl amintiti ci odail cAnd
ali rnai mincat pAine mucegiit[ vi s-a frcut r[u, qi de aceea ve{i tdia
f-i"u -.,""galta qi veli mAlnca doar restul de piine in schimb' dacd
aveli o gAnclire sau emolie agitat5, cu toate ci obseruali aceeaqi bucat5
ae pain!, vi veli aminti de experienla anterioard, atdt de intens' incAt
veli ajunge sl vl creati o stare de greap, se aruncali toat[ pAinea 9i sd
r5mAneli infometali.in acest .ut, Land avefi o emolie, gendiri tot atAt de mult ca
qi atunci cand gandili, in mod adaptativ, in leglturi cu pAinea' Dar
realiza;i un alt gen de gindire - vI gAndi(i ce experien{a anterioard a
fost atit de neplacutd incal acum, v1,gleali gAnduri care sunt biasate'
sppr4generalizate qi ineficiente ia,,a ,,u ue*ganOiti atAt de a'ffffi r
p.r-i"lifototi la mixim de toatl informatia care ve este disponibil6I iniormatia cum cd pAinea mucegliti este ddunitoare, iar pdinea
n"n,,-rc.gai'td este buna. Dar cAnd vd gAndili qi simlili, intr-un mod
freneticlutilizali doar o parte din informa{ia disponibild - qi anume cipAinea mucegiite este ,,provocatoare de greald" qi este mai bine sd nu
')
gmAncali deioc din PAine.A gAndi rr inseamn6 a fi insensibil; precum nici a aveajryg!l-llu
insc#nd a nu g6ndi. De obicei, atunci cAnd gandili sunteii mai pu[in '
Titsit; a" e*peiientele qi gAndurile nefavorabile pe care le-ali avut
anterior, decii atunci cand'vi ldsali purtati de val"'' Vb folosili zaimult de informa\ia disponibild, faceli mai puline suprageneraliziri' qi
deciziile pe care le lua{i sunt mult mai flexibile'intebare;Nt artretui s6fiti mai atenti? Dupd ce ati descris mai intAi
comportamentul uman ca fiind compus din patru asPsg-tg: percepfie'
riq"ur", gAndire, 9i emotie,.vorbjli.acum de o persoand ,,ginditoare" 5i
,,emotiva; ca qi cum nu aii fi frcut niciodati distinc{ii16 anterioare'
Rdspuns; iorect! Nu existe persoane oare doar sd gdndeascl sau
doar si simtl, de vreme ce toatilumea percepe, se rnigci, gAndeqte 9i
simt" in u""luqi timp. Folosind aceiaqi termeni, punctlm faptul cd in
timp ce unii oameni percep, se mi;cl, gdndesc, qi simt, aliii percep' se
30 Ghid pentru o viaJi raJionali
mi9c5, gdndese, Ei simt. Cei care se incadrea zh in cel de-al doilea caz,realizeaz5,, de obicei, un tip de gindiie diferit de cei care se incadreazZrin prima situalie, $i anume ce se axeazd predominant pe ceea ce silnt.Pe c6nd ceilalli, care au un tip gAndire mai calm $i cu mai pulineprejudeolti, se axeazd predominsnt pe ceea ce gandesc.
Un lucru qi mai important: fu totii avem emotii, dar cei rnaimul{i Jintre noi avem, mare parte din timp, ernotii dezadaptative(nesdniioase), in timp ce restul au predominnat emotii adaptative(sin[toas:). Indiferent c6t de acurat qi de puternic va simjili emoJiile,
.ele rru sunt desdv6rqite; dar, din pioate, unii terapeuli ne indrumi greqitin aceastl privin16. Ei considerE cl toate emojiile autentice gi intensesunt,,bune". Ei, nu este chiar a;a! Acest lucnr depinde de scopurile pe
care le avefi.Nu sunte{i cu totul compnqi din emofii; 9i nici nu simli door ara,
liri nici un motiv anume. Mai degrabir,.avefi ernofii pentru ci evaluaJil' l-ucrurile ca fiind ,,bune" ori ,,rele", sau?avorabile ori dezavantajoaseI ..,.p!ntru seopurile dumneavoastri. Iar aceste emo{ii vd motiveaze
sd supravie{uiti qi si v[ simliti fericiti (sau nefericili) in tirnp ce
supraviefui!i.De exemplu, vn simfiti bine cdnd vn gindili la via16 qi vd simti{i
riu oAnd vE gAnditi la moarte. Astfel, av6nd aceste sentilnente, evitrlisd -"aceJi diferite lucrui, de exemplu: sd inotali prea departe in largulrndrii, sd conduceli maqina cu 150 km la ord, sd sdrili de pe stdnci sau
sd consumati alimente nocive. Dac[ nu a]i avea aceste sentimente cat
tirnp credeli cd afi supravie{ui?Pe ldngi acestea, mai simJili, gi faptul cd prq'erali diferite tipuri de
pldceti; cdvd dorili sd f\i productivi qi nu inactivi; cd alegeli eficienlain locul ineficienlei; cd vd place creativitatea; cd, vd face pldcere s-a
fiti captivati de scopuri pe termen lung (precum crearea unei afacerisau scrierea unui roman); sau cA vA dorili o legdtur'a intimi cu altepersoane. Observa{i faptul cE toate cuvintele cu italic irnplici emo}iiqi cd frrd ele, nu ati experimenta nici o pllcere, bucurie, nici o stare
de productivitate, de creativitate sau de dragoste. Emoiiile vl ajutd nunumai si remaneli in viaJi, dar v[ ajutd sd frli gi fericili pe durata citsunteJi in via{5-
ICum ye crcati emoljile 31
Prin urmare, s_gntilrentele=merg mAnd in mdndcu valorile qi scopurileplilsonale - in special cu supraviefuirea qi fericirea. Atunci cAnd aceste
-"Sdiitiindnte/emoJii vd ajutd sd vA atingeti aceste scoplrri, noi Ie numimemolii adaptatlve (sindtoase). Alunci cnnd vd blocheazd scopurilefundamentale, le numim emo!1i dezadaplalrve (nesdnltoase). REBT vdarat6 cum sd faceli diferenla exacti dintre emoJiile negative adaptative,precum starea de supirare profundd sau de enerware atunci cind nu
primili ceea ce v[ dorili, qi emoliile negative (dezadaptative), precul.t
starea de deprimare, de furie, sau autoevaluarea globald negativa,arunci cand r a afla1i in aceeaqi sifualie.
Dupi modelul acestei departajiri, REBT vd a.juti si face{i diferenJa
dintre gAndirea ralionald gi gindirea iralionall. Considerd faptuici gAndirea ra{ionalh duce, in mod normal, la emo{ii adaptative qi-
ci gnndirea ira{ionalS duce la emoJii dezadaptative. Ce numitn noi''gAndire ralionall? Acel gen care vd ajr-rtd (l) sd supravieJLriti $i (2) sa
vi atingeti scopurile gi valorile alese de dumneavoastri pentru a viliice supravieluirea rnai plf,cut1, mai frumoasi, mai valoroasi. Alese?
Da. alese individual qi socirl.Dr. Maxie Maultsby, un psihiatru format in Terapia RaJional
Emotivd qi Comportamental6 schi!eazi patru caracteristici principale "ale gindirii ralionale, pe care noi le-am modificat. precum urmeazl:'*i.
Credinlele ra{ionale (CR) accepta 9i respectl, in mare pade, "
realitatea social6, adici,,faptele" qi regulile comunitdlii in care alegeli
si ila4i. Ctriar qi atunci cAnd nu vI place, respectali, in mod ralionaJ
aceste ,,fapte" qi reguli.2. Dac,5, v5, ghida{i duph credinlele ra}ionale, vefi avea mult mai
mari qanse de a duce o viala echilibrati.3. Daca iine{i seama de credin{ele rafionale, ele vi vor ajuta si vd
atingeli obiectivele dorite, intr-un timp mult mai scurt.4. Dac[ tineli seama de credin]ele rafionale, acestea va vor
minimaliza oonflictele personale inteme qi influenJele negative dinpartea mediu lui.
Aceste credinJe ralionale par destul de practice, dar ele sunt,
intr-o oarecare misur6, individualiste. REBT sus{ine individual ismul,
dar - impreund cu Alfred Adler - pune, de asemeneal accentul pe
interacliunile sociale. De aceea noi mai adlugim:
I
ItIIItIItItIr
!I
32 Ghid pentru o viatA rationale
5. Credin!ele ralionale - plus emoliile 5i comporlarnentele adaptative
- au avantaje sociale, qi ajutl la conservarea, perpetuarea, qi sporirea
satisfacliei grupului, in care alege{i sa triili, Si a rasei umane ca intreg.
Aqadar, ceea ce numim emolie, pare si includi, in ptimul rdnd, un
anumit tip de gAndire robustd - un gen puternic influentat de biologiaproprie qi de percep{iile gi experienlele anterioare. In al doilea rind,cuprinde rlspunsurile fiziologice intense- precum senzaliile de pliceresau dezgust. Iar, in al treilea r6nd, include tendinfele spre rnanifestirripozitivc sau negative cu privire ia evenimentele care insolesc gAndirea
gi emoliile puternice pe care le aveli.Cu alte cuvinte: .-EjlqJie i"soteqte un gen de gind (cogni{ie) ,,cald".
care este puternic, viguros 5i ddundtor. GAndirea (cogni{ia),,rece", irischimb, este. dc obicci. un gen de judecata relalir callnd. lnai prrfilr
biasatd, qi reflectivd, Astfel, dacl comparlm un mIr cu alttll. putcm
concluziona ci unul dintre ele are mai rnulti fermitatc, rnai pufine pete,
gi este mai colorat, simfindu-ne, prin urmare, ,,bine" cu privire la el.
Dar, dacl an-r avr:t experien{e foarte pldcute cu merele patate (dacd noi,
de exernplu, r1e-am tuns scurt la una din petrecerile de Halloween,9ica gipremiu am sdrutat un membru atregator al sexului opus), sau daciam avut experienfe anterioare r.replicute cu merele nepitate (daci aln
mAncat prca multe gi ne-am simlit rdu), am putea reacfiona, din punct
de vedere emolional, foate dileritlGindirea gi emofiile sunt strans conectate, dar diferi in anutrite
rnomente, deoarece ceca ce numim gdndire este {n proces de judecati$rai linigtit qi mai pulin orientat spre activitate. Ins[, ceea ce numitn
e rnolie reprezinti un proces de comportament mai pu{in linigtit, irnpliclmai multi activitate fiziologicd, 9i este mai mult orientat spre actiune.
intrebare: Pute{i afirma cu adeverat c6 toate emo\irle reprezinti oconsecinj[ directi a gindurilor, ;i cd ele nu pot exista, in nici urt caz,
lara ganor re /Rdspuns: Nu, noi nrt credenl accst lucru qi nici nu il atirmim in
acest nrod. Emojia poatr: cxista pc o duratd .scurtd fi:rd cogni(ie. De
exemplu, o pclsoanl vf, calsit pe degetul de la picior 9i dumnear oastrd
vi enerva{i inrediat, in rnod spontan. Sau auzili o buca1l dintr-o piesd
muzicali Ei incepeli instarlt.lrlcu sA vA simliti inviora{i Si entuziasmali.
Cum vtr creali emotiile 33
Sau primili vestea ci v-a murit un prieten apropiat 9i incepeti si vdsimlifi triqti. in aceste condifii, pute{i si tr[iti o stare afectivd, gindindpulin sau chiar deloc.
Dar, ar fi posibil ca pAn[ qi in aceste cazuri, si vd gdndiii cu orapiditate de o frac{iune de secundd: ,,Individul esta care m-a calcat pedeget este un pdduchel" sau,,Aceasta muzicd estg minunatdl" sau,,Cegroaznic ci a murit prietenul meu!" Probabil cd doar dupi ce a{i avutaceste gAnduri ,,incon$tiente" 9i la foc automat, atri inceput sd simlitri ceaveli o anumite stare afectivl.
in orice caz, chiar dacd presupunem cA nu ali avut, chiar de lailceput, vreun gAr.rd conqtient sau incon$tient care s[ vd insolgascdemolia, acest lucru se schimbS. atunci cAnd aveli o izbucnire emolionald,pentru ci ea nu poate niciodatl s[ aibd loc frri sd fie sus{inutii deginduri. Deoarece, daci nu aveti gAnduri de genul ,,Acel pdduche carem-a cdlcat pe deget nu ar fi trebuit si facd acest lucru!" sau ,,Cum aputut si-mi faci. un lucru atdt de oribil?", durerea pe care o avefi ladeget ar trebui si dispari destul de repede qi o dati cu ea gi reac{iatlumnear oastrd emo[ionald.
BineinJeles, se poate intAmpla ca degetul dumneavoastrd sl fiecilcat in mod repetat, iar faptul cd vi aflati in durere continud sd ajrlfela n.ren{inerea furiei. $i chiar dacd durerea inceteazd, dumneavoastr[continuali sd vi mentinefi un anumit rdspuns emo{ional datoritianumitor ginduri pe care le ave{i. Poate cd starea emolionalS persistdpur Si simplu, dar acest lucru pare pufin probabil.
La fel se intAmpl6 qi cu emoliile plecute. ContinuAnd si ascultali-un
anumit gen de muzicd qi prelungindu-vd astfel senzaJiile, vd putelirnen{ine timp indelungat st[rile de inviorare qi de entuziasm. Darpdnd qi atunci, vd va fi dificil sA vd menlineli st[rile afective dacd nuaveli ginduri de genul: ,,GXsesc aceast5 muzicd incredibild!", ,,Oh,cdt de mr.rlt iubesc acele viori!", ,,Ce compozitor minunatl" qi aga maideparte.
De exemplu, in cazul mo4ii unui prieten apropiat sau a unei rude,vi veJi deprima foarte ugor, pentru ce aJi pierdut pe cineva la care
tineati cu adevdrat. Dar chiar qi in aceastA situatie nu ve{i putea rdm6nein starea de depresie prea mult timp, decat daci vi tot reamintili: ,,Oh,
IGhid pentru o via{i ralionali
ce groz\znic ci a mudtl" sau,,Cum de a putut se moare atat de tanard?"sau orice altceva asemlnetor.
in acest caz, emoliile care se menlrn, trebuie supuse, in mod normal,unor evaludri repetate. Spunem ,,in mod normal", deoarece odat1 create
aceste circuite emotionale, care reacfioneazd la anumili stimuli fizicjsau psihologici, ele pot sl se deruleze qi sub influenti proprie.
De asemenea, medicametele sau impulsurile electrice pot sd aibd oactiune directi gi indelungatl asupra circuitelor nervoase emolionale(aga cum sunt celulele hipotalamusului gi a sistemului nervos autonom)rhenJinAndu-vd, in acest mod, activat emotional. Cu toate acestea, inmod normal, o stimulare directi continui a centrilor produc[tori de
emojii, nu are loc. Le .face[i sd reapard prin faptul cAva restimulati cuideile activatoare.
intrebare: Ludnd drept sigur, faptul c5, de obicei, gAndurile preced,rmteazd gi mentin emotiile oamenilor, este, in acest caz, obligatoriuca aceste ganduri s[ fie formate din cuvinte, fraze qi propozifii pe
care oamenii ,,qi le spun lor"? Adicd, sunt toate gAndurile formate dinautoverbalizdri?
Rdspzns. Nu. Se poate gdndi in termeni de imagini, simboluri, qi alteprocese non-verbale. Dar, se pare ci odatd cu atingerea vArstei adulte,practic toli ajungem si realizim majoritatea dintre procesele impofiantede gAndire qi cele afective prin intermediul antoverbalizirilor sau a
propoziliilor internalizate.Oamenii, sunt niqte fiin{e unice creatoare de limbaj, care invafl incd
de mici copii si iqi formuleze g6ndurile, percepJiile, qi emofiile princuvinte, fraze, qi propozitii. Le este, de obicei, mai u$or sA gandeasca
astfel, decAt prin intermediul imaginilor, sunetelor, a contactului tactil,sau prin alte metode posibile.
Pentru a ilustra acest lucru, vd oferim exemplul lui Bill, care se
pregete$te pentru un interviu in vederea unui loc de muncd (acestea
se incadreazd la punctul A, pi presupun Experien{ele lui Activatoare).inainte de a intra pentru interviu va incepe, de mai multe ori, si iqispuirl (la punctul B, Sistemul lui de Credin{e) urmatoarele randuri:
,,Mi intreb dacl voi primi postul acesta....Mi-a$ fi dotit si nu fiunevoit si dau acest interviu, pentru cA nu imi place, qi ei ar putea s[ mA
Cunr vi crcl(i cnrt,{iile
respingd...Dar dacA nu ma prczint la inlcrvirr, atunoi cu siguranji nu voiprimi postul...De altf'el, ce conteazir dacl mI resping? Nu am nimic depierdut prin asta....in schimb daci nu aq incerca pentru acest post, a$
avea, probabil, mult mai mult dc picrclut.... in acest caz, ar fr mai binesi mi prezint la inter-viu, si scap de el 5i sd vld dacl md considerd sau
nu potrivit."Prin faptu I cd Bill igi spune aceste propozigii. se presupune cd el
gAndeqte. $i putem si ii denumim aceste gdnduri, Credinte Ra{ionale(CR) pentru c6 il ajutl si oblind ceea ce igi dolegte - locul de munci pe
care 9i-l cauti. Din acest motiv, el are consecin{e ernoJionale adaptative(care se incadreazd la punctul C) ;i anunle - determinctrea de a dobdndiacel loc de munc5' comportanlentul pozitiv de a merge la interviu; qi
sentimente d.e dezarndgire qi supdrare daci se va afla in situaJia de a firespins.
Daci, Bill are in schimb, consecinle emotionale dezadaptative (C),acest lucru se intAmpl[ deoarece el igi spune alte propozilii, care continCredinle IraJionale (CI):
,,Sl presupunem cd merg la acest interviu, dar tnd fac cornplet de
ris. gi nu primesc locul de muncd. Acest lucru ar lt groaznicl...Sau sd
presupunem cd merg la interviu, primesc locul de muncd, dal apoi suntun incompetent...Ce groaznicl M-aq simJi ca un vienne!"
Prin faptul ci Bill iqi spune acest gen de propozilii, care includegi evaluarea negativi iralionali, ,lcesf lucru ar fi groaznic!" sau,iCegroaznic! M-ag simti ca un vierme!", el igi schimbi Credintele Ralionale(CR) in Credin{e Ira{ionale (CI) cu privire la cdutarea unui loc de munci.Putem vedea, aqadar, ci atunci cAnd este vorba de anumite intenJii pe
care trebuie si le aplice, credin{ele interne evaluative sunt cele care
ii creazd reacliile emolionale. El simte aceste reaclii in interiorr.rl lui,in corpul s[u (in stomac, de exemplu); dar, iqi creazi, de fapt, aceste
emo{ii, in mare mlsur5., in mintea sa.
Prin urmare, emo{iile umane pozitive, precum dragostea sau
exaltarea, inso{esc sau decurg, de multe ori, din credinte intemepozitive, cum ar fi: ,,Acest lucru este bun!" Iar emo{iile negativeadaptative (asemeni senthnentelor de nemulfumire sau dezamlgire)insotesc crediniele rajionale ca: ,,Acest lucru este fiustrant qi rlu."
35
36 Ghid pentru o viaqd ralionali
In rnod similar, cmoiiile negative dezadaptative (precum depresia.sau mAnia) insolesc credinlele ira{ionale, de genul ,,Acest lucru estegroaznicl M-aq sim{i ca un vierme!" Dac[ nu am avea - in modcon$tient sau incon$tient - credinge atAt de putcrnice, nu am incercanici emo{ii atAt de intense.
intrebare; Daci ceea ce spune{i esre aclevbrat, atunoi de ce doaratAt de pulini oarneni qi doar atAt de pufini psihologi observi faphrl cdgAndurile gi emo{iile merg impreuni qi c[ sunt, in mare parte, rezultahllcredinielor interne? Este purl ignoranlir din partea lor?
Rdspuns: ParJial, da. Muili oameni, inclusiv prolesioni$ti aisindtilii mentale, nu se concentreazl mai atent asupra emoliiior gi dinaoest moliv nu observi gi gAndurile care nlerg irnpreuni cu ele. Uniiplivesc destul de atent. dar doar in lunrina anumitor idei preconcepute,curr cste cazul psihanaligtilor clasici. CiJiva Freudieni conrin5i nuvor accepta nicicurn posibilitatea, cA putem sA ne infelegem gi si neschimb[rn emo{ia prin observarea qi rnodificarea credinlelor, ei fiind,aia cLlln Eric Flofier s-a exprimat, asemeni unor credinciogi cievota{i,carc nu cred in nimic altceva decdt ir.r interpretdrile lor fanatice asupra'realit[fii'.
ii contrazicem foarte u$ol: Cogni{iile q;i ernoliile care Je insolesc potfi schirnbate prin descoperirea qi modificarea credinlclor lundamenlale.Un luoru gi mai irnportant pe care il susjinem estc ci, deseori, oameniiiqi creazd, in mod inutil, emotii dezadaptative - curn ar ti depresia,anxietatea, furia, qi sentimente de lipsd de valoare - dar pe care aceqtiale pot remodela, odati cu schimbarea modului de gAndirc qi prinintroducerea Llnor compoltamente efi ciente.
Inlrebare: Pot fi eliminate toate enoliile negative dacd ne control6mgindurile (cognijiile) ?
Rdspuns: Pu{in probabil. Deoarece, in situa}iile de pericol sau dcpierdere a unei persoane, oamenii au, in mod inevitabil, muite emo{iip tenrice, de fricd sau mAhnile. Astf-el, dacl vd moare pirintele sauc,rpilul ve{i sinrfi imcdiat rrn mare regret sau o mare durere.
Aceste emotii. oarc sunt.justificate de amenintarile reale la adrcsastlrii de bine, au o bazi biologicd 9i ar fi foarte grcu de supravieluit f[ricle. Chiar $i anllntitc enrolii negative ajut[ foarte mult snpravie]uirii.
Cum vd creali emotiile 37
Astfel, dacd nu v-a1i simli nemullumili, intristati, cu remugcdri, suplrafi,iritali, frustra{i, sau dezamdgiJi atunci c6nd a}i fi infometati, rlni}i, sauinfrenfi, ali evita astfel de intimpldri diundtoare? Sau, v-a{i fo(a, invreun i'el, si oblineli lucrurile de care aveti intr-adevir nevoie?
Mai mult decAt atAt, multe emolii ajutd la starea de sdndtate qi defericire. Bucuria pe care o aveti cAnd ascultali o piesd muzicali, cdndpriviti un apus frumos, sau cdnd incheiali cu succes o sarcini difiaile,toate aceste lucruri nu vI feresc, neaparat, de evenimente rele. Dar oviali fEri nici o emolie de acest gen ar fi tristi 9i lipsitn de satisfactii.
Din acest motiv, chiar dacd ali face tot posibilul pentru a vi eliminatoate emofiile, acest lucru nu v-ar fi de prea mare folos. Faptul c6 alifi lipsili de enro{ii v-ar dezumaniza atAt pe dumneavoastri cdt 9i pe ceiiubili. Pentru a fi s[ndtogi qi fericiJi trebuie sI cXutati o semnifica]ie inviaJa dumneavoastrS. - o semnificalie afectivdl
Filosofii care ne indeamni sd obJinem o stare de ,,spiritualitate,, saude raliune purd, devenind, total, lipsifi de orice emolie, ne_ar transforma,de fapt, in roboti puri. DacE. am atinge aceaste stare ,.superioari',, amputea, asemeni calculatoarelor performante, rezolva, in rnod eficient,anumite probleme. Dar am mai simli vreo pldcere sau vreo satisfac{ie?Nu intocmai!
inlrebare; Agadar, inteleg c6 nu v[ incinti prea mult ideea eliberbriilumii de emojii sau substituirea acestora cu rafiunea? Este corect?
Rdspuns; intr-adevdr! Dace este ceva ce am vrea sd schimbam, acestlumu ar fi si ii ajutdm pe oamenii inhibati 9i indiferenli sd dobAndeasclemofii reale, la cote cAt mai inalte. Suntem in favoarea experientelorintense. Suntem, ins[, complet impotriva stirilor afective negativecoplegitoare, diunitoare, care sunt exagerate emolional, gi care tind sivd saboteze scopurile de supravietuire qi de fericire.
Incurajdrn, de asemenea, faptul c6 dorifi sd vi delimitafi ernotiileuna de cealaltS, intr,un mod sincer, deschis, fir6 judeclJi de valoare- dar, atAt timp cAt nu considerati ci trebuie sd le delimitali perfect.Deoarece, de multe ori, ceea ce simlifi cz adevdrat Si precis, nu poatefi clar detenninat. De exemplu, vi infuria1i, cu privire la faptul c[ unprieten v-a dezarnigit. Apoi vi sim{ili vinovaJi pentru ce i1 detestaJi.Apoi, dintr-o datd, vd amintiti de toate ..relele,, pe care vi le-a {bcut qi
/
Ghid pentru o viaF rationala
continuati se vA mentinefi mAnia fa]i de el, lucru care ve este folositor'
de fapt, pentru a vi ascunde sau a vd indepdrta vina $i atunci ce simliti
cu adev[rat in situatia aceasta: furie? vin6? urd pentru a vi aplra?
sup[rare? regret? uri fatl de sine?
Cine poate spune cu precizie? Pentru cA sunteli o fiin1d umanii'
sunteJi foarte sugestibilS. Puteti, cu uqurin{6, sd vi ascundeti sau sd
v5 intensificali, emo{iile. intr-adevir, dispozi{iile dumneavoastri
reactioneazi ugor la o multime de factori precum, alcoolul, drogurile'
mdnca.ea, diferite cuvinte sau stiri sufleteqti, 9i multi alli factori
. influenli. Toate aceste lucruri implici faptul ci vd puteti schinrba
starea, iintr-un moment in altul, fre ci vreli si faceli acest lucru, fie cd
nu. Toate emoJiilo dumneavoastrl (pentru simplul fapt ci le simlili cu
adevdrat) sunt autentice' Dar nici una dintre ele nu ests "adevdratl", in
mod sigur qi absolut.i., oii"" "-, ar fi bine si vl identifrcaii' cAt mai sincer 9i corect,
emotiile de baz| pe caie le aveti. Vi se intAmpll sd simJi{i, in anumite
momente ca iubili, urA1i, sau ci v[ simfi{i indiferenfi? furioqi sau
hotdrdti? ingrijorati, anxioqi sau neingrijora{i? Cum vd puteli da seama
care din el;? Puteti sd vd dali seama ce sim{iii exact, doar dacl vd
acceptatri in totalitate pe dumneavoastrl, indiferent de tipul de emoJii
pe care le-aJi avea; $i doar dacd faceJi, in mod clar, diferenJa dintrei'bundtatea" sau " ra:utatea" emoliilor dumneavoastrl $i "bunetatea" sau
" tdvtale a" dumn e av o a s tr d .
REBT vi ajuti, s[ puteJi face diferen{a dintre emo}iile pe care
le aveti, invitAndu-vi cum sd nu vi mai evaluali propria persoani
pentru simplui fapt aA aveli aceste emotii (sau pentru ci nu le ave{i)'
A gdndi ralional inseamnd, in primul r6nd, cd puteli si ve acceptatri
pe'dumneavoast rL impreund czr emotiile pe care le aveli - chiar dacd
acestea sunt dlundtoare, precum depresia sau ura Apoi, cd qtdi sa fi]iatenti la emoJiile dumneavoastri. Cb pute{i spune: "Ce interesant, (in
loc de: Ce groaznic) ci o persoane atat de inteligente ca mine continui
sd se manifiste stupid 9i negativl" Cd puteli alege,in mare pade, sd vicreali stirile de autoevaluare globaii negativd, dar ci puteli alege sdle
gi schimba{i daci vreti cu adevlrat.Puteli, de asemenea, sd distingetri intre emoliile adaptative (de
satisfaclie) qi cele deiadaptative (de culpabilizare) Putetri se faceli
Cet de departe puteti merge cu tcrapia autoadministrata? 39
diferenla dintre sentimentele dc nentultrunrlre (cu privire la anumite
comporlamente pe care 1e-a[i ftcut) care sunt constructive 5i
sentirnentele de groazd, care sunt distructive. Puteli sd laceJi difereula
dintre sentimentele de dezamdgire fali de comportamentul altora 9i
sentimentele de furie, prin care le cere(i acestora si gi igi schirnbe
comportamentul.iu alte cuvinte, REBT, vl ajutl s6vd obsrevati emo!iile intr-un mod
mai amplu qi mai deschis, sd recunoa$teti cd ele existd, sd va acccptati
impreunA cu ele, sA le gisili utilitatea, qi in cele din unr.rd sd alegeli
sa sim11i ceea ce dorili si simlili, astfel in^cit sl v[ qi ajute s5 oblin€ti
cit mai mult din ceea ce vreli de la viald. in mod destul de paradoxal'
metodele sale rafionale, vd ajutd qi sd v6 delimita{i mai bine emoliile'
dar qi si reaciiona{i mult mai afectiv, decAt v-a!i ingiduit anterior.
Capitolul 5
Cum sd gdndiJi pentru a scdpa deproblemele emo{ionale
Mulli dintre clientii care vin la terapie sunt clienli dificili, dar unulin mod special, gi anume Donna, a abuzat de acest privilegiu. OricAtde des am incercat (A.E.) si ii ar6t ce ea poate s6 aibi control asuprapropriului destin emotional, dac[ crede ce poate, Donna venea cu totfelul de scuze gi eschivlri.
,,$tiu cd le-ati aritat multor alti clienli cum s6facd fatd emotiilor lor,"mi-a spus ea, ,,dar pur qi simplu eu nu reu$esc. poate cd eu funclionezdiferit. Poate cI ei au ceva ce mie imi lipsegte.',
,,Da, poate cd ei au ceva ce tu nu ai,', am consimlit eu. ,,Tocmai auficut rost de niqte dopuri pentru a-gi acoperi giurile din cap- $i eu amfost cel care le-a aritat de unde si facd rost de dopuri de plutd. De ceam atat de mari probleme in a-Ji ardta 9i {ie?"
,,Exact, de ce nu mi-ati aritat $i mie? Dumnezeu $tie, ce am totincercat sd inleleg ceea oe imi tot spunefi.,:
,,De fapt, ceea ce vrei sA spui este c6 Dumnezeu $tie cd tu efliconvinsd cd incerci sd intelegi. Dar poate, exact asta este gi problema- cd.te-ai convins singurd ci, inir-adevf1, irrcerci si. inJelegi cum ififaci {ie rdu. Prin faptul cd eqti corivinsd ci inceici, nu ii nici-un motivpen-tru care, intr-adevdr, ai incerga. AEa ci, renunli ugor, 'Ibr[ si depuiprea mare efbft. Acum, daca te-ag putea convinge sddepui efort penlrua-ti descoperi 9i schimba credinJele care iti sunt ddun[toare, aceastd
42 Ghid pentru o viate ra{ional5
furie intensi pe care o ai fald de mama gi fratele tdu, s-ar diminua, fdriindoiali."
,,Dar cum pot sE, depun efort pentru un lucru ca acesta? Eu nu irnidau seama, exact, care sunt credinlele mele."
,,li se pare doar ci nu le realizezi. $i asta, deoarece ili dai foarteputin interes pentru a le inJelege - pentru a vedea care sunt credinieletale qi a le examina cu aten{ie. Oricit ar pErea de ciudat, explorareagdndurilor qi a emoliilor este ca gi cum ai canta la pian sau aijuca tenis
- iar tu mlai spus odati, ci te pricepi foarte bine sdjoci tenis.". ,,Oh, dar lucrul acesta este cu totul diferit. Ajuca tenis este ceva fizic.Nicidecum nu se compari cu g6nditul, sau cu faptul de a te infuria, saucu orice altceva asemindtor."
,,Aha, acum cred cA te-am prins!" am exclamat eu.
,,Ce vre{i s[ spuneti?" a intrebat Donna. $i mi se pirea aproapecomic (dac6 nu ar fi fost at6t de trsit) faptul c[ ea se temea atat de tarece a$ putea si o descopdr, qi c[ ea ar trebui sdiqi abandoneze furia.
,,Spuneai c5, a juca tenis implicd aeva fizic. $i aparent chiar a$a Sieste. Faci miqcdri musculare cu ochii, brafele, mAinile, qi fEri sd ili daiseama mingea continud s[ treacd peste plasa. $i pentru ci vezi doarmiqciri fizice qi mingea zburdnd, te gAndeqti la intregul proces ca fiindunul fizic, aproape mecanic."
,,$i este gregit acest lucru?",,Da, este. 56 presupunem ci adversarul tiu i{i trimite mingea. Tu
incerci si o trimiti inapoi peste plasi, de preferat intr-un loc in care elnu va ajunge foarte repede pentru a 1i-o retrimite. Aqadar, fugi dupdminge (folosindu-ti picioarele), o ajungi (folosindu-{i rnAinile), ii lacio intoarcere (folosindu-{i bra{ele qi ?ncheieturile mAinilor). Dar ce teface sd alergi dintr-o parte intr-alta, si intinzi sau retragi racheta, si ilirotegti incheietura mdinii la st6nga sau la dreapta2"
,,Ce mE face - ? Pii, cred cd ochii m[ fac. Vdd mingea cAnd intr-oparte cAnd intr-alta- Vdd unde vreau sd o trimit qi mi migc corespunzdtorcu acest lucru."
,,Bine. Dar vezi cumva prin magie? in mod. miraculos vederea taiti direclioneazi picioarele in partea asta, bralele in partea cealalti qi
incheieturile mdinilor iar59i intr-o altd parte?"
Cum sA gandiii pcntrlr a scirpi! d0 problcmelc cmolionale
,,Nu, nu prin vreo magia. Rezultir tlin - " Donna s-a oprit tulburata.
,,S-ar putea," am intrebat-o ,,s-ar putea, cumva, si ifi dirijezi,de fapt, trirriterile de minge prin giindire'l Ai putea sd vezi mingeaadversarului mergand dintr-o parle in alta Ei s-a k gAncle\sti, intre timp,ci ar fi bine si o retrimili in colful aoesta sau celilalt al terenului? Aipulea, sd te gdndeSti, din nou, ci poii ajunge la minge intinzindu-1ibratul in aceastd direc{ie, Si incheietura mainii in cealaltd direclie $i a$a
mai departe?"
,,VreJi si spuneli, cA nu joc chiar atAt de mecanic qi atit de fizicprecum par a juca? Ci imi dirijez migcdrile prin glndire? Vreli sd
spune{i cd imi repet pe tot parcursul jocului, si fac un lucru 5i altul,si irni intind bralul in aceasti direc{ie qi sd irri risucesc incheietura incealalti? Asta vreji sd spuneIi?"
,,Pdi, nu asta explicd ceea ce faci tu, cu adevirat, cAt timp joci aEa
nnmitul joc/Llc de tenis? Nu ili dirijezi tn in permanenla, pe parcursulfieclrui minut al jocului, brafu I pentru a facc esta qi incheietura pentrua face cealaltl? $i nu realizezi tu aceste clirijdri prin faptul cd depui un
efort mental real qi dificil?",,Acum ci m[ gindesc la asta- gi trebuie sd recunosc cd nu m-am mai
gAndit la acest lucru, din punctul acesta de vederc - cred c[ intr-adevdraqa fac. Nu am observat niciodatdl intrcguljoc - zau. intregul joc este
cu adevirat unul mental. Incredibil!",,Da, incredibil! Pind qi acest joo, care este cat se poate de 'fizic',
func{ioneaz[ din punct de vedere intelectual. $i depui efolt la acest joc
- qi efort nu doar prin fhptul ci fugi, te intinzi, ili risuceqti incheietura,ci efort qi prin faptul cd te gdnde,sti la lucrurile pe care trebuie sd le facipe parcursul jocului. $i prin faptul cd depui etbrt in a tc gindi la toate
aceste lucruri, reuqeqti s[ joci bine. De fapt, exerci]iul tdu principal dintimpuljocului constd in exersarea gdndirll. Ai in{eles acum?"
,,CAnd o forn.rulali aqa, cred ci da. Ciudat! $i eu carc credeam cijocdoar din punct de vedere fizic. Cred ci inleleg acum la ce vi refereaJi
cAnd ziceafi ci trebuie sddepun efort pentrn a-mi schimba credin{ele 9i
emofiile. in tenis depun efort atunci cAnd imi schimb pozilia, cAnd dau
o loviturd sau c6nd fac alte miqclri. Dar, de fapt depun un efo!-t mental
gi nu doar unul mecanic."
I
I
I
itttIIIt
44 Ghid pentru o via'ld ra{ionali
,.Exactl Acum, daci aplici aceeaqi metodd pc care o foloseqti in tenispentru a-ti schimba credin{ele din spatele ernoiiilor lale dezadaptativc,jocul viefii tale va incepe s[ se irnbunltlleasci aproape la fel de repede
9i de bine precum jocul tiu de tenis."Dupd acest progres, am avut mai puline dificultd{i in a o convinge
pe Donna s6 dglr;ri efo-tlin schimb4lea credin{elor 9i emoliilor ei.
Sd ne intoarcem acum la tena noastrA principala. Dup6 ce anl
limurit faptul cd emo!iile umane sunt dezirabile, intrebalea impoftanticare rimdne este: "frcbuie si mai avem gi ernolii dezadaptative, ca cle
exemplu anxietatea prelungitb sau oslilitatea prelungitd'?
in mare mdsur6, r.ru. Pute{i si aveli, insd. emo}ii negative de durat6,
dar care si fie adaptative: cum ar fi cele pc care le-ali avea daci ali
sul'eri de o durere sau de un discomfbd prelungit, 0i anume tristete,
regret, sau supirare. in aqeste condilii de sulerinii nu ave{i cum s[vd simlili bucuroEi sau indiferen{i, astfel incAt si fie adaplativ pentru
situalia in carc vi al)afi.in orice czrz, mLtlte dintre en.ro{iile negative pot sd apari odati
cu instalarea stirii de discornfbrt sau de durere. De exemplu, dacicopilul dumncavoastri moare, veli fi puternic, dar adaptativ indurerali
cle moartea lui, timp de nrulte siptSmini sau luni. Dar, este posibil ca
pini qi odati cu trecerea sdptdminilor, a lunilor, qi chiar a anilor, starea
dunrneavoastrit si nu se imbunitdieasc[, gindindu-v6, in permanen{d,
asupra necazului pe cale l-a!i avut gi continiLAnd si catastrofali pe
marginea lui. Vi vcii spune: ,,Ce teribil, ci mi-a murit copilul! Nu
existd dreptate pe lume, cAt de tAnir gi inocent ela. Ce groaznic! Nu ar
f tre buit sd moar-a\ Nu suporl gindul c el nu tnai triieqte!"Fireqte cd avind aceste ginduri, nu va ingdduili niciodati sd treceli
peste qocul de a vi fi murit copilul Ei sh continuali s[ v6 trdi]i vialaTrdi{i, in schimb, mereu cu pierderea suferiti, stdruiti in ideea cd nu tlaiavcli pentru cc trii, qi vd lamentali cd lumea nu ar trebui si se poarte
atit de crud cu dutnneavoastrd, precum o face. Cu toate cA inilial ali
avut o stare de durerc care vi era adaptativl pentru ci vd ajuta si faceti
fall gocului suferit, pe parcurs ali achizi{ionat qi o deprcsie severl
Acest ger de emo{ic ncgativd dezadaptativd a devenit astfel, prin faptul
ci ati exagerat lucrrrrile in mod inutil. Aceastd emoJie s-a I'ormat din
Cum sA gandiii pentru a scipa de problemele emotionale 45
cerin{ele dumneavoastr6 cu privire la ceea ce absolut m trebui gi nuar lrebui sL se intdmple. Este, in parte, o invenlie de-a dumneavoastri,una pe care ali putea si o schimba{i printr-o gAndire corecti.
Cum am ajuns la acestd concluzie ,,ciudati"? Prin extinderea unorconcapte folosite anterior cu privire la gdndire $i emolie. Astfel, dacd
emo{iile negative dezadaptative sunt, in mare parte, rezultatul mofriiif,jn care gAndili, aveti atunci poslbilitatea de a alege ce ganduri.vr. elr f4
.. Ay91i Fi ce emofii vreti sA simtriti. Acesta este unul din marile avantaje
ale faptului ci sunteli om: ci, putefi, de obicei, a]g:ge_-l-4--cp_;i1ya Catrdjti;cd dacd aveli scopul de-a coniifr i'sa tra4i 9i sA vA bucurali de viaJd, vlpute{i indeplini acest scop cu un anumit lipdg gand-ue, sau vi-l putelisabota ou un alt fel de gAndire. Firegte, ar fi bine si alegeli primul gen
de gindire qi nu al doilea.Binein{eles, puteli alege gi alte metode pentru gAndurile
dumneavoastrA negative, cum ar fi: si le schimbali, sd le respingeJi, s6
ie ascunde{i sub covor, sau s6 le reprimatl praclic pe toate. Dar, afi maifi atunci in{elepti sau ralionali? De exemplu, puteli alege s6 ignoraJi
faptul cl existi un numdr- mare de crime care se comit, ci existd poluare
sau ci pimdntul este suprapopulat. Prin faptul c[ ignorati aceste
Iucruri, alegeJi sA evitali sentimentele adaptative de tristetre qi frustrare,cn privire la aceste intAmpliri nefericite. Dar, dacl refuzali sd avetigenul de gAnduri negative adaptative, care v-ar face sl vi intrista{i cuprivire la condiliile precare, veJi putea oare sd contribuili cu adevdrat
la supravieluirea qi fericirea proprie qi a celor iubili? Sau ii veli ajuta,
oare, pe allii din cornunitatea dumneavoastrl? Noi ne indoim de aoest
lucru.
Prin rrmare, mulrz din gAndurile qi emojiile negative pe care le avefivi aiutl s5 vd bucuraii de lucrurile din jurul dumneavoastr[. Altele nuv[ ajutl. invila]i si face]i diferenla dintre primele qi ultimele, qi sd
face!i. in consecinld, alegerile potrivite!Dacd emoliile prelungite apar, de obicei, din gAndurile con$tiente
qi incongtiente, inseamni cd, evenimentele din exteriqr influenteazd, inrare cazuri, starea de bucurie sau tristete. Acest lucru presupune fapfulc[.r.td simtili fericiti sau triqti 1 percepliilor, atitudinilor, 9igAndurilor pe care le aveli in legdturd cu aceste evenimente externe.
46 Ghid pentru o vial6 ralionalA
Acest principiu, pe care l-am redescoperit in gedinlele de terapie
avute cu mii de clienti, a fost initial, consemnat, de cdtre mai mullifilosofi antici, dintre care cel mai relevant fiind faimosul stoic, Epictet,
care in secolul I i. C. a scris in Enchiridion: ,,Oamenii nu sunt afectatri
de ceea ce li se intAmpli, ci de cum interpreteazd ei ceea ce li se
j+!arnp!4," Multe secole mai tarziu-,'Wiillim Shakespeare a reafirm'at -'
idesi'lucru in Ilazle/: ,,Nu existd nimic bun sau r[u, doar modul ?n carg
gAndim face ca lucruriie sa fie aga." Nu este, in intregime, adevlrat -dar este destul de adeviratl Filosofia postmodemi recent6 acbentueaz[
din nou aceast?i perspedtiv5, 9i subliniazd faptul cl nu existl ,'bine" san
,,r-au" absolut - ci doar ceea ce noi oamenii vedem ca fiind ,,potrivit"sau ,,nepotrivit". $i nici ceea ce este,,ralional" 5i,,iralional" nu poate fidefinit exact, decit cu o oarecare aproximare. Prin Credinle Ralionale
ne referim la acele credinJe care func\ioteazd de oblcel - adicl produc
rezultatul dorit - in- qqndrtli obisnuite. Comportamentul Ralional nu
este niciodatl bltut in cuielPentru a inlelege mai bine, vd vom prezenta cazul lui Geraldine, o
clienti de treizeci gi trei de ani foarte inteligentd, care a venit si rnl vadl(R.A.H.), dupd gase luni de la divorful siu, fiind intr-o stare depresiviCu toate c[ s-a simlit nefericiti pe parcursul mariajului avut cu so{ul ei,
acesta fiind o persoanl dependenti gi iresponsabill, nu s-a simlit rnai
fericitd nici de ta divort incoace. So{ul ei, Tom, bduse in exces, avusese
relatii cu alte femei gi pierduse mai multe locuri de munc6 Dar, cAnd
Geraldine a venit la mine, se afla intr-o dilem6, intrebindu-se dacl nu
fdcuse oare o greqeali prin faptul cd divorfase de el.
,,De ce crezi cI ai flcut o greqeali cl l-ai pir[sit pe Tom?" am
intrebat.
,,Pentru cd sunt de p[rere ce divotful este un lucru reu" mi-a rlspuns
ea. ,,Cred cl atunci cdnd oamenii se clsetoresc, ei ar trebui s[ rimAn[cdsdiori!i."
,,Cu toate acestea nu aparfii vreunui grup religios care ia aceastS
atitudine. Presupun ci nu crezi ci cerul unegte qi pecetuieqte cls[toriile,nu?"
,,Nu, nici mdcar nu cred in ceruri. Pur 9i simplu nu imi plac
divorfurile qi mi invinovltesc pentru aceaste despe4ire. De cdnd am
Cum sd gandili pcntru ir scirpit dc problcrnele emo{ionale 47
plecat, m-am simlit qi mai groaznic clcciit mir simleam pe vremea cindlriiam cu Torn."
,,Dar, si vedem," qi am intrebat-o ,,dc uncle crezi ci provin aceste
gAnduri nepldcute, legate de fap|,rl cir clivor{ul este un lucnr r5.u? Cl ezi
ci le ai de cind te-ai niscut? Crezi ci oamenii au astfel de gAnduri
inniscute, a$a cum au sirnluri, care si le spuni culn si facd diferen{a
dintre bine qi rdu? Sin.r{urile iJi spun ceea ce este sArat, dulce, acru, sau
amar- Tot aga ili spun gi gAndurile tale ceea ce este bine sau r[u?"'' TAnira femeie divorfati a inceput si rAd6. ,,FaceJi si sune destul de
prostcsc. Nu, nu cred ci am gAnduri innisoute despre ce este bine Ei
rdu. A trebuit sA invdt sa gdndesc aqa cum gdndesc astdzi."VdzAnd un prilej f'ericit, am nivilit, acolo, unde terapeuiii mai putin
directivi se tem, deseori, s[ calce. "Exact," am spus. ,,A trebr'rit si invetis[ gAndegti a$a cum gindegti agum. Asemeni tuturor oamenilor, ai
tendinle naturale de a invita, inclusiv tendinge de-a invdla prejudeciliputernicg - cum sunt cele legate de divo4. Dar, ceea ce ai inv[fat po]i
t6'rri1i rur', si modifici. Probabil, c5 nu po{i dovedi faptul cd divorJuleste intotdeauna ceva riu, deoarece, ai preluat aceastd idee, firi s[ ifidai seama - de la pirin{il, profesorii tdi, din povegti sau din filme. $i ai
transformat aceastd idee intr-o regul[:'-,,Doar oamenii rai divo4eazd. Am d ivo4at, Deci inserrnnf, cd sunt o
persoan[ rea. Da, cu adevlrat detestabildl Sunt o persoand ferd valoare'groaznicil"
,,Suni foarte flamiliar," a rispus cu un zAmbet dureros.
,,Cu siguran{d c[ suni," am reluat eu. ,,Daci nu ai fi preluat sau nu
!i-ai fi creat astfel de credinle - nu te-ai simli, acum, atAt de tulburati.Credin{epe care}i le-ai repetatin mod continuu. $i acum ai mai adlugat.'Pentru cd am i5cut acest lucru oribil, pentru ci am divor{at, merit slfia pedepsitd pentru fapta mea groaznicI. Merit sd md simt 9i mai prostqi mai nefericiti decat atunci cend trliam cu acel incompetent sot al
IIII
I
I
I
A zimbit cu tristele, ,,Avetri cireptate din noul",,Deci, este de inJeles ce te simli, acum, deprimatd", am continuat -
eu. ,,Oricine ar continua sd gdndeascd despre el ca flind o persoana' r'.
groaznic[ gi cit de mtltmeritd sl,sufere din cauza fapte-lor lui groaznice' 'se va simli aproape sigur deprimat. De exemplu, daci eu aq incepe si
48 Ghid pentru o viall rafionali
irni spun, chiar in acest rnoment, ce sunt fArA valoare pentru c,r nu am
invdiat niciodali s[ cant la vioard, si schiez sau s[ ce$tig la qal.r, aq
putea foarte ugor si ajr-rng sh rnd simt demoralizat.",,Apoi, aq putea s5. irni mai spun, a;a cum faci tu, cAt de mult meril
sa mA simt nefericit, pentru ca, la urma urmelor, am avut odatd qansa de
a invdla si cdnt la vioari sau s[ devin campion la qah, dar mi-am ratataceste sanse. Arn devenit un nenorocit lipsit de valoarel Of, Doamnern adevdrat nenorocit!"
Clienta mea a inceput si rAd[, in tinrp ce eu continuam sd-miaccentucz, pe un ton satiric, soarta tristi. ,,incerc, si fau sa sune
prostesc," iarn spus. ,,Dar cu un scop - pentru a-!i arata ci $i tu tecomporli la lel de proste$te atunci cAnd incepi sd i{i faci rnustrdri inlegdturi cu divo(ul tiu."
,,lncep si inleleg ceea ce vreli sd spune{i," mi-a spus. .. Chiar imtspun astfel de lucruri. Dar cum pot sl mi opresc? Nu obsenrali uriaqa
dif'erenld dintre a trece printr-un divo{ ti a nu cAgtiga la o partidir de
qah?"
,,De acord. Dar, crczi cd faptul cd ai trecut printr-un divotJ, te face.
intr-adevdr, o persoand rnai groaznici, mai teribili sau mult rnai fErivaloare dscdt rni face pe mine faptul cinu am invifat si devin campionia qah?"
,,Pdi, trebuie sa recunoagteli ci am licut o greqeali serioasi prinfaptul ci m-am c6s.1torit cu o persoand atAt de iresponsabill plecunr
Tom. $i poaie ci dacd m-aq fi cornportat qi eu intr-un mod mai matur,
i-aq fi putut ajuta Si pe el sd se maturizeze."
,,Bine, de acord. Ai fEcut o greqeal[ prin faptul cd te-ai cisitorit cu
Torn. $i probabil ai ficut acest lucru pentru ci incl nu erai sufisient de
maturd, in momentul in care ai acceptat sa te c6sitore;ti.",,Da, presupun cd nu eranr. Dar cum rdmAne cu responsab ilitatea pe
care o ale o so{re fa{i de solul ei? Nu credeli ci ar fl trebuit sd rdmdn
aiSturi de el qi sd il ajut si-qi dep5geascl problemele serioase pe care' le avea?"
,,Un gind lcarle driguf qi uneori chiar practic. f)ar, nu tni-ai spus
1u cA ai incercat sb il a-iuli, dar el a refuzat sd accepte ci arc probler-r.re?
$i nu tot tu ai spus ci el a fbst fbrnr irnpotriva ideii ca tn sd apelezi le
Cum sA gandifi pentru a scipa de problemele emolionale 49
1g!ap!-e^_pe pargulsul cisnic,i_ei, ca sd nu mai vorbim de a merge gi el laastfel de pedinte?"
,,Da, aqa a fost. Doar mentionAnd cuv ntrl psiholog sau consilietmatrimonial qi imediat i se ridica tensiunea. El nu s-a gandit niciodates[ nreargi sau mdcar si mi lase pe mine si merg pentru ajutor."
,,Ceea ce puteai face ar fi fost sd te joci tu de-a terapeutul cu el,
dar in situaiia in care eraJi, nu ai fi reugit prea multe. Atunci, de ce s[te demoralizezi acum? Ai fdcut o greqeald in a te cdsetori. Ai fdcut totce ai putut pentru ca lucrurile se meargi mai bine in cisnicia ta. Ailost blocatl, in mare parte de sotul teu, dar partial 9i de emotiile taledezadaptative. Dar, aqa cum aproape orice persoan[ inteligentd ar fifiout, ai reuqit si ieqi, intr-un final, din aceasti oisitorie. Ce crimlai cornis tu atunci? De ce insiSti si te culpabilizezi? GAndeqti greglt,
atunci cdnd crezi cI situatia ta nefericiti este cea care te face s6-te simJi
t)5.1p nrt", intr-adev6r, iiiuilia, cei care te intristeazl - sau ceea ce tuili tot repeli, in legdturd cr aceastd sitlua\ie?"J -,,n-ini"t".
"s!n{a. Vreli si spuneJi cI deqi situafia mea matrimoniali+l
.
nu a fost niciodatd buni, nu mai trebuie si md necdjesc atet de tare
acum in legdturd cu asta. Da, aveli un punct bun de vedere!"
,,Da, 9i mie imi place - 9i deseori il. f-glo;gq" l-"ttgl-btqqlg-Bra-pliggy-l,q vi91i. Dar, acum lasi-m[ si te ajut si il transformi in punctul ldzde vedere, nu pentru cd e al meu, ci pentru c[ Ji-ai dat seama ci te-ar
aj'ita, intr-adevdr, mai mult. Nici micar o c6snicie nesatisfrcitoare,impreuni cu un divo4 dificil nu trebuie sd te perhrbe. De fapt, dacd te
pot ajuta sl adopii aceastl atitudine, nu imi pot imagina si mai existe
ceva pentru care si te lagi afectatl atdt de tare'".,Vorbi1i serios?"
,,Da, vorbesc serios - gi chiar cred acest lucrul"$i, dupd alte cAteva luni de REBT, a$a a crezut 9i Geraldine. Dacl
la inceput iqi spunea mereu cat de ,,groaznic[" este penfiu c[ nu iqiimplinise idealul de clsnicie, a reuqi! in final, si invete cum s[ iqirezolve fostele problemele. intr-una din ultimele $edinte pe care le-am
ar,.ut, tni-a spus a;a: ,,$ti!i, m-am uitat ieri dirninea{[, in oglind5, qi
ni-am spus, 'G,-eraidine, 1" 9,ogtpg4t -ca -un copil f91i9!!, 9uf1c!9n! {9.
degept $i din ce in ce mai matu-r. Incepi si imi devii fj'arte -=drag6.' $iapoi am rAs, cu multd bucurie
.l
:)l :;
j
I
50 Ghid pentru o viatl rafionald
,,Minunat," i-am spus. ,,Dar, nu te hsa condusl pe drumul de-a te
evalua -odt mai fcvorab,il doar pontru ca te comportri mult mai blne.
PCntru ct dac[ faci aqd, vei fr din nou la pdmant in momentele iu
/.. care nu te comporfi la fel de bine. incearcd sd rimdi Ia: '-imi place cii' m-e gompol1. ynult mai bine' 9i nu la 'imi place de mine pentlu ca m61 comport bine."'
,pa, in{eteg ce vreti se spuneli," mi-a rispuns ea. ,,Mf, bucur cim-aii avertizat in privinta aceasta. Din plcate, md evahsez foalte uqor.
Dar voi lupta sA nu mai fac ag,a. "' Geraldine a descoperit ce sentimentele einu erau cauzate de mariajulei nereuqit sau de divorf, ci de cltre evaluirile pe care $i le fXcuse
ei, cu privire la aceste ,,nereugite". Odatb cu schimbarea gindurilorde auto-culpabilizare, s-au modificat gi sentimentele pe care le avea,
trecind de ladepresie qi disperare latristete 9i regret- iar, faptul ci acun.r
avea emo{ii negative adaptative a ajutat-o sI igi schimbe condiliile de
via{l. Nu toJi clien}ii noqtri observd at6t de repede, precum Geraldine,
c[ ei sunt cei care iqi creazd propriile stiri de depresie in legdtur6 cu
.gn diyorf, qi lecid, apoi, s[ se accepte pe ei necondilionat. Uneori, ei
au nevoie de o perioad[ mai lungd, pdn6 si adopte aceastA perspective
Dar perseverenla 1or gi a terapeuJilor lor d[ roadel
Dac6, teoretic vorbind, dumneavoastri 5i alti oameni puteli sd vtschimbati gdndurile qi emofiile dezadaptative, dar, de multe ori, nu
face(i acest lucru, ci dimpotrivd oontinuati sA vA facetri sl vd sim{i{i
neferici{i, intrebarea care se ridici este: De ce? Ce anume vt opreste
4ta.t pe dumneavoastrl (cAt qi pe ei) din a avea gAnduri eficiente qi
emotii adaptative?Principalele bariere pentru o gnndire 9i o emo{ie constructivi sunt
urmltoareie: (1) Unii oameni nu sunt capabili sl gAndeasci corect. Sau
(2) Sunt destul de inteligenti pentru a gdndi corect, dar pur gi simplu nu
qtiu cum slfaciacest lucru. Sau (3) Suntsuficientde inteligenliqi educa{i,
dar sunt prea afectali pentru a-qi folosi inteligenla sau cunoqtin{ele spre
binele lor. Aga cum am notat, intr-una din cdrlile noastre anterioare, inHow to Live with a "Neurotic,".neu.roza_rep-rezintd, in esentr[, un sgJ-de
comportamente stupide realizate de oameni c4re nu sunt stupizi.
Cum sa gandili penlru a soipa clc problemele emo{ionale 51
Formuland altfel: Oamenii tulbura(i au potenlial, dar ei nu realizeazi
ce impact ddunitor are asupra lor, comportamentul pe care il au' Sau'
ei inleleg cAt dc mult rdu iqi fac, dar din anumite motive iralionale'
continue'se fac[ la fel. Credem c[ dumneavoastrd, $i alii cititori de-ai
nostri, sunteti o persoand inteligentl qi nu una stupidii, ceea ce ne face
sd prerupon"* cd, fie nu ;ti{i cum sd vd oprili din a vi mai face rdu' fie
Eili cum s[ vd oprili, clar pdni acum nu ali incercat sr"rficient pentru a
reu5i acest lucru.V[ intreba]i, ce putc{i face, dacl acaasta este situalia in care vi
aflali? in capitolul uimltor, vom incerca, sE vl arltim curn puteli si v[lecJnoaqteli gi si vd reducefi comportamentul nevrotic'
IIII
I
ITIIIIIIIIIIII
l.m
Capitolul 6
Recunoaqterea gi reducereacomportamentului nevrotic
Ceea ce noi susfinem, este ci, de obicei, gdndirea ralionald estecauza apariliei gqoJlilor adaptative. prostia, ignoran{a, qi tulburdrileblocheazd gAndir.ea corecti qi duc fie la aparitia emoliiior apatice, fie lacele de intensitate extreme. Haideti sd vedem c6teva exemple.
Allen, un bdrbat de doulzeci qi doi de ani, sustine ci nu vrea seiqi termine gcoala de stomatologie, deoarece ii detestd pe unii dintrepacienlii lui qi are, pe deasupra, qi dificultdti in a invita. prin urmare, elconcluzioneazi ce va renunta Ia gcoald qi se va implica in afaceri.
_ Dacd dezbatem mai pe larg acest subiect, descoperim cd lui Allen ii
place foarte mult rneseria de stomatolog, dar o evite deoarece pdrintiilui iqi doresc foarte mult ca el si_devini stomatolog 9i nu sup_oIti faptulcI acegtia fac presiuni asupra lui. in al doilea rdnd,
^, ,i i"t"l"g" pr"ubine nici cu colegii lui qi se simte antipatizat. Iar, in al treilea rAnd,este convins cd nu are dexteritate manuald gi abilitatea de manipularenecesarA pentru a fi, cu adevdrat, un dentist Dan.
Allen continud sd igi saboteze propriile obiective deoarece nu areacces la gAndurile lui parJial incongtiente. El pornegte de la Iucrurile pecare le congtientizeazl., qi anume cA pur qi simplu nu ii poate suportape unii pacien{i de-ai lui. Dar, dupi cAteva intrebiri directe, recunoagtec6.este furios pe faptul cd plrin{ii lui il domind, cd nu are respectuloolegilor sii, de care simte cd are nevoie, qi ci este ingrozit de faptul cd
Ghid pentru o viaF ratrionalA
va esua in cele din urma ca stomatolog. Antipatia lui ,,fireasci" faJi deunii pacienli pome$te in special din filosofia lui de bazd, care este pecdt se poate de ,pe-natural5.": ,,Oh, Doamne! Ce persoand slabd suntdacd nu reuqesc si am independenti, popularitate, Si competenF!"
Este posibil ca pe parcursul REBT-ului, atunci cAnd Allen iqi vadescoperi aceste credinJe irationale, gi, mai important, cind le va punesub semnul intrebdrii 9i le va disputa, e posibil sl decidl s[ se intoarcdla qcoal[ gi sE lucreze asupra gAndurilor sale de ,,groaztr" cu privire IadificultAlile pe oare [e are cu pArintii, cu societatea qi cu competen{a
.lui. El ar putea si igi pund sub semnul intrebdrii astfel de probleme:
'Cum ar putea plrinfii mei si mi mai domine, daci eu refuz sd ii las?De ce consider cA esrc groazniq sau de ce trebuie sd md consider znnepriceput daci ii las, in continuare, si md domine?" $i ar putea sdfaci qi disputarea urmetoare: ,,Qe-S$C_eI0t dg gf?a1lic in,fap:rtrt,cd lr.t4
gynt popular la qcoali sau in faptul cd nu voi fi niciodati recunoscutca fiind cel mai bun dentist, care a existat vreodatd? Acest lucru poatefi, intr-adevir, supdrdtor, da1_d9 cd ar f1 gyogznic?" Prin astfel dedisputlri, provocdri gi puneri sub semnul intreijaiii a propriilor credinfeddun[toare, el ar putea si iqi schimbe modul stupid de gAndire qi odaticu acesta qi reac{iile supra-afective - cum ar fi: anxietatea inutilii qi
fuga de stomatologie.O alti clienti Naomi, a avut o problemd similari, dar cu o
accesibilitate mai mare la gdndurile ei. Ceea ce ea vroia, era sd predga,dar_nu fhcuse nici un efort.ln 4-gi termina cursurile de pedagog, lucru decare ea era con$tient6; gi asta deoareoe era convinsa ca nu ar fi fEcut-obine. Presupuneh gi faptul c[ incercase, de multe ori, sd se pedepseascddin cauza unor relaJii sexuale promiscue, pe care le avLrsese cu unan in urmA. Cu toate cl igi dlduse, oarecum, seama de provenienlasentimentului ei de devalorizqre, ea a continuat se igi faci rdu $i sI aibAun comportament newotic.
Naomi nz qi-a dat seama ci autoevaluarea ei globall negativA $isentimentul de vini fa{i de activititile ei sexuale, igi aveau origineaintr-o gindire deficitarl. Inilial, ea s-a demoralizat, insugindu-qiperspectivele critice ale surorilor ei mai mari, care fiind geloase, nudoroau ca Naomi sd aib[ o plrere bund despre ea. Apoi, fiind convinsi
Recunoaglcr ea 1i reducer ea corrrportamentuiui nevrot ic 55
cI ea are abilitdfi slabe de pedagog, Naomi a inceput sa evite sA se maipregeteascI pentru qcoalS, $i prin urmare, si iqi ,,dovedeascd" ci nu arenici o deprindere - intdrindu-gi in acest fel evaluarea globali negativd,insugiti initial din criticile surorile ei.
Mai mult decat atat, prorniscuitatea sexuali a lui Naomi iqi aveaor-iginea, in mare parte, din aceleagi critici pe care pi le ficea sieqi.Simlindu-se lird valoare qi ,,qtiind" ci bdieJilor nu le pasi de ea, a alescalea cea mai ugoari de a le atrage atenlia, qi anumc, oferindu-le corpulei. $i-a interneiat sentimentul de vind fald de promiscuitatea ei pe bazaunei idei fbcute la intimplare, preluati tot de la surorile ei, 9i anume ciea este rea pentru ce fusese atit de dcpravatd.
Cu toate cl pdrea sA gtie cd se culpabiliza pentru compoftamentul eisexual 9i ci, in acelagi timp, iqi sabota qi dorinla de a preda, in realitate,Naomi avea doar parlial, acces la gdndurile sale. Nu a observat celedouh premise fundanrentale qi nu a inleles iralionalitatea lor, gi anume:(1) ci nu putea se predea bine.Ei ci din acest motiv nu era valoroasi;12.1 c! merita sd fic pcdepsita pentnt ca fttscsc preirni:eui.
Prin faplul ci a inleles corect in ce fel comporamentul ei esledlunitor, Naomi a reuqit si facl schimbiiri ma.jore in gAndurile qi inactiunile ei. in primui rAnd, am (A.8.) ajutafo si igi puni sub semnul?ntrebdrii exi.ClSlt4 legiturii d_lntre posibilitatea de a precla prost
$l Y_4--193q_u-91."_e_petq9la, pentru a vedea ci nu existd o asemeneacorrexiune . A incepul sf, infeleagi cd oamenii nu au cum sd se evaluezeca intreg, qi cd dacd ei se autoevalueaza global, i$iAstfel, a in{elesii poate si se accep
global, iEi iac rdu qi nu bine.ar oentiu c[ ea deAstfel, a in{eles ci- poate si se acceple pe sine, doar pentru
"d:2,4!,.-!(_(apg,sl luqru - gi nu pentru ci reu$e$te sau nu s[ predea bine. Cn q5ralg !a
I
I
,'t"' I
I
I
I
I
sg.bucure mult de viatrd, chiar Ei c6nd are insuccese. in mod iro""ii,'Jgacum se intdmplS de obicei, cAnd oamenii se accepta necondi{ionat, 5iNaomi a reuqit sl se concentreze mult rnai bine la activitilile ei qcolare ,
si aibi note mai mari, qi si inceapd si ia cursuri de pedagogie.in al doilea rdnd, am aj utat-o pc Naomi sd i5i dispute aqa-numita
parle rea a ei qi sE inJeleagir cd, deqi fEcuse anumite gre;eli (prin faptulci avusese relaJii cu birrba{i pe care nu ii iubea), acest lucru nu o face sifie_oparia, care merilii si fie pedepsit pentru erorile comise. Prin faptulcd pi-a abandonat aceste filoso{ii, a putut sd incerce diferite lucruri,printre care si gi predea.
IIIIIIIIIIIIIl
Ghid pentru o viaJi ralionali
Cazul acestei cliente, la fel ca qi a najoritdlii oafirenilof care vin laterapie, exernplificl diferen{a dintre ceea ce noi nr.lmim Insight nr.l,Insight nr. 2, qi Insight nr- 3. I nsiglrt-u I n-r.1 este genul conveniiotral de
infelegere, postulat de Freud: cu4oaqterea faptului c{ ave!! 9 pr9!l,9.fggi .ci anurnite 91,q1!m9nte pftg-eq qceeglA problernl. Astfel, Allen,al cdrui caz l-am examinat Ia inccputul abestui capitol, qtia ci are o
proble:rd in legdturi cu cariera sa, dar credea cd aceasta pon.reqte dinrepulsia lui fa{i de anurnili pacien{i 9i nu din anxietatea lui fa{[ de
egecul social qi rocalional. NeStiirrd care sunt credinlele care se rllrttin spatele problernei s:rle, el nu avea suficient ,,insight".
Naomi a avut mai mult insight, fentru cd ea a recunoscut nu
numai faptul ci a avut insucces in a-qi alege cariera, dar qtia qi ca ( I )
ii lipsea increderea in sine gi (2) c[ se pedepsea in continuare pentrupronriscuitatea sexuali anterioari. CunoscAnd, astf'el, cdteva dinmotivele pentru care ea prezenta un comportanrent ineficient, a doveditastfel un ,,insight" - pe care noi il nulnim Insight-ul nr.l, pentru cI,slia cI ii lipsegte inctedelea de sine, dar nu observa ci aceastd lipsi
' cie incredere provenea din ceva oe ea iqi tot spunea, gi anu,.. c: ,,Soramea mai mare, carc este foarte critici, rnd vede ca llind o neadecvat[.Ar tl tbarte groaznic dacl ca ar avea dreptatel Poate ci are. De lapt,
sunt sigurA cd are dreptate, nu voi putea niciodalii sa mi conlportadecval!"
Accastd tAniird cra con$tientd Ei de laptul ci se sim{ea vinovald qi
cd se pedepsea pentru aventurile ei sdvdrqite inainte de cisdtorie. Dar
nu a observat qi faptul ci vina pe care o sim{ea qi pedeapsa pe care
gi-o adrninistra, erau ambele consecinle ale credinJelor sale interne:
,,Mulfi oameni vdd promiscuitatea ca fiind un lucru imoral. Am avut
un conportament promiscuu. Ceea ce inseamna, ca sunt, cu adevdrat, o
pers:oand pdcdloasril" $i: ,,Oamenii, sunt, nrereu, de plrere cl cei care
se compoftd rau meriE sa fie pedepsili pentni picatele lor. Am al'utrelalii promiscue cu blrbali lzr care nu linearn. Prin unnare, trebuie simd pedepsesc!"
Cu toate cA, aceastar Qlienti, a avut Insight-ul nr. I incd de pe ahrnci,
acesta a fost atet dc vag. incit at l'ost rtn Insiglit par!ial. Insight-ul nr. 2
a existat in mici nristrrir. Accsta prcsupune faptul cA dumneavoasttl
Recunoaqterea qi reducerea comportamentului nevrotic
ob.$ery4!! clar c[, aceste c19dinJe, ira]ionale pe care vi le creali qi pecare le dobAndili incd de mici copii, persistd, in mare parte pentru ce
Jl!."!. "!1, o-prit din q vd indo_9(ittg^9u.gle - depunAnd efort congtient qi
-fribonqtient, pentru a le perpetua. Astfel, {aomi a continuat si iqi spunl,in repetate rAnduri, ,J\'ly arfi tebzir, in n icffiE7]-sd-ffii6 Srt at{d9 promiscuu! Pentru a-iri putea gterge toate pacatele $i pentru a puteaavea o viat5 fericitl in continuare, trebuie s6, m[ pedepsesec mereu qi
lrebuie s5, continui sd mI cur[J de pdcate." Probabil cd dacn nu qi-ar fiadministrat in permanenlA aceste intiriri, ideile ei timpurii (inclusivcele preluate de la surorile sale) s-ar fi stins. Aqadar, In-sight-ul nr.2- pe care Naomi l-a avut foarte pulin la inceputul terapiei iii fi constatin faptul ci ea ar Ft ydzul clar cI nu depusese nici un efort pentru a-giindepirta credinlele traumatizante, ci cd, dimpotrivi, se l[sase afectatide ele.
lnsight-ul nr. 3 s-a aflat departe de orizontul lui Naomi. Acestaconsti in convingerea putemicl, foarte puternicS" cum ci: ,,Acum ciam descoperit Insight-ul nr. 1 gi 2 qi !4rri-19cuqos_q pe deplin credinlelei64lionale c.reate qi intlrite de mine, ar fi bine sd imi reduc dificultllile,depunAnd un efcirt-qo.nstant, perseverelt qi putirnic pent ru a-mi schimbaac-este credin{e - gi pentru a ac{iona impotriva lor."
Mai concret decat atat, odati ce Naomi qi-ar fi insugit Insight-ul nr.I qi nr. 2, ar fi putut si treacd la nr. 3, qi anume: ,,Este incredibil modulin care am tot continuat s5" mi conving ci nu ar fi trebuit nicidecunrsA mA comport promiscuu Si cd trebuie s6 md pedepsesc pentru toategre;elile. AtAta timp cAt continuu sI cred aceste prostii, la ce altcevas[ m[ aqtept daci nu la a ml autoevalua global negativ gi la a mi simtideplinratl? Ei, ar fi indicat sI imi disput cu convingere aceste credinlegreqite pAnd reuqesc sd scap la ele!"
Arn lucrat irnpreund cu Naomi pentru a o ajuta sd dobAndeasclaceste trei insight-uri importante. UtilizAndu-le qi urmlrindu-le cuatenlie, a reugit in final, cu ajutorul efortului depus atdt in terapie cAt gi
in afard, pe parcurs de un an, s[ iqi rezolve principalele probleme. Nunumai c[ qi-a gdsii un post de profesoari 9i s-a descurcat foarte binepe parcursul acestei perioade, dar a qi continuat sd aibl relatii sexualenon-marjtale cu cativa parteneri potriviti, simtindu-se bine, 9i neavAndnici o vind fa15 de acest lucru.
'i
1L
Ir1
I
58 Ghid pentru o via[e ralionali
Sustinem, cu alte cuvinte, cI mare parte din comportamentul
nevrotic (de auto-sabotare) rezulti din neqtiintd sau din lipsi de insightCu toate cl oamenii pot sd se comporte newotic din cauza anurnitor
condijii biologice (ca de exemplu: dezechilibru hormonal sever sau
deficit al [eurotransmititorilor), de cele mai multe ori nu o fac doar
din motive biochimice. De cele mai multe ori, ei i;i creaze aceste
tulburdri pri!. irrtette-diul gdndurilol -191, "*" .tni cpnqtiente 9i/sau
inconflt-le-lte. Chiar gi atunci cdnd ei suferd traume severe, precum
aduzuri de la vdrste fragede, incest, sau viol, aceste evenimente foane
rele nu sunt singurele care ii afecteazd, creAndu-le tulburarea de stres
post-traurnatic5, ci mai existii, de asemenea, Si reactiile lor de groazi
- credinlele lor catastrofale, in legituri cu aceste traume.Astfel, la fel ca gi in cazurile lui Allen 9i Naomi, tinerii pot si fie
congtienli de faptul c[ se opun mersului la qcoall, pentru a-qi infruntapdrintii, care ii constrdng sA facl acest lucru. Sau, ei pot s[ se opun6
mersului la qcoal[, in mod incongtient, fbri s[ igi dea seama ci ei se
impotriveso, de fapt, dominirii plrin{ilor lor' Sau, ei pot fi conqtien}i,
de faptul, c[ se pedepsesc pentru ce se simt vinovali pentru rela{iile
sexuale pe care le-au avut. Sau, ei pot si se pedepseascl f5rd slconqtientizeze faptul, cd fac acest lucru din cauza sentirnentului de vinlpe care il simt.
Oricare ar fi situa{ia, fie c[ oamenii sunt sau nu con;tien{i de
convingerile lor iralionale, ,9r",g!*9-al.+4nif-qi.t"u, 3!tqAp9 .-Iticiodat6,in mod nevrotic dacd nu ar *:Eu'a-Cttt"-pt.dinG nstlet. referitor la
&&pGi; oferite in acest capitol, dace tanerul student, Allen, nu ar
fi avut o fric[ at6t de ira{ionald faJI de stilul dominant al pirin{ilor luiqi faf[ de eqecul profesional, astfel incdt sd renun{e la studii, nu am ficonsiderat dorinta sa de a pdrlsi fcoala ca fiind dezadaptativi, oi am ficoncluzionat ci t6nXrul, qi.a dat, pur 5i sirnplu, seama de realitate qi a
ac{ionat intr-un mod rafional in legiturl cu ea. Iar dac[, Naomi, studenta
care vroia s[ fie profesoarh, ar fi acceptat tn mod ralional perspectiva
pe care sora ei o avea asupra sexului, qi-ar fi putut da seama c6, de5i
promiscuitatea ei fusese ,,imoral5", acest lucru nu o poate transforma,
niciodatii, intr-o,,persoand imoral5."Nu putem justifrca sentimentele de eqec pe care le avem, convingerile
c[ suntem lipsiJi de valoare, sau acceptarea fird echivoc a tendinJelor
Recunoa5terea Si reducarca comportamentr.Llui nevtotic 59
de condamnare a altora. Nu pentru ci ele sunt cu totul gregite, sau
pentru c[ ele contrazic legile universului. Ci pur 1i simplu penlru cd,
din motive bine intemeiate, ele sunt aproape intotdeauna diundtoare 9ine impiedicl, fbrd nici un rost, sd realizirn multe din lucrutile pe care
le dorim in mod adaptativ.Mai mult decat atat, credinjele qi emoliile de autoevaluare globalh
negativi, se creeazd, de obicei, din suprageneralizdri nerealiste, pe care
nu le putem susline din punct de vedere gtiin{ific. Ele con{in diferitefilosofii de naturd magicd, care sunt indefinibile, nedemonstrabile, qi
nefalsiflcabile. De exemplu, dac6 vd spuneli ,,\ u.am reuqit si realizezapest l.ucru" - cum ar fi cAgtigarea dragostei cuiva sau cAqtigarea
unui loc de munc6 -,,gi consider cI este o intAmplare nefericitl,"faceJi o declaralie pe care o putell sustine sau Llemonstra. Deoarecedumneavoastrl (cAt qi altii) pulqli_g-b,s..91.v-3 daci ali avut, intr'-adevlr,insucces qi ce de-zawanl4je (cu privire la anumite scopuri personale)
vor rezulta, probabil, din accst eqec. "AtAta timp cit vi dorlli s,l avelisuccesr y91! privi eqecul in tenneni de "nepllcut" sau "ineficient "
Daci v6 spuneli, pe de alta partc, "l'aptul ci nrt am reugit sd fac
acest lucru este groaznic, ceea ce mi face qi pe mine si fiu o ferv)anAdeteslabild"" face{i o declarafie pe care nil o puteti sus{ine sau dovedi.Pentru c6, un cuvAnt atat de greu de definit precum catastrol'are, nuinseamnd cu adevirat foatl':e (lezavantajos. inseamnd sutd ia suladezavantajos, regretabil, insuportabil sau supirSlor. Mai rnult decit atAt,
faptul ci dumneavoastri v[ considera{i nerer:qita ca fiind grrraznii.i,inseamnd cl vi gAndili ca nu puteli suporla fapitl cd ali equat 5i cl,prin urmare, nl trebuie s[ eguali. Dar, desigur, dumneavoastri pirle/lsuporta ideea c[ nu a]i reuqit; iar universul nu pare s[ insiste, asupra
fapfului cd dumneavoastri nu ar trehui salu nu aveli vole s.l equa{i!
Concluzia dumneavoastrd referitoare la faptul cd nereugita vd faccshfrli o persoand groaznicd inseamnl cl (i ) din nefericire nu afi reuqit;
cd (2) din moment ce in dumneavoastra existe ceva de-proaslA calitale,tot ceea gc ve{i face va t-i intoldeauna o nereuqiti; 9i ci (3) merita{isi fiJi pedepsili (precum condamnarea etemd) pentru cd nu a1i rer-rqit.
Cu toate ci puteli sl vi suslineli prirlra idee dintre cele de mai sus,
deoarece reprezinta preferin{a de a reuqi, nu puteti sd le sus}ineti pe a
doua qi pe a treia. Numai in cazul in care fblosili defini{ia arbitlard!
I Ghid pentru o viatd rationali
IItIIIIItItIi
Agaclar, deqi, putem confirma dacd esuali ia ceva' trtt vd putem
"ti"h"tu pe, roial ta fiind un ratat. pute{i sd vd spuneli cu pio5enie cd
;;;i;f;';" ratat (chiar 9i cu literd nrare R)' dar aceastZr etichelare este o
supragetreralizare oare vb este dlundtoare'
Forn.rulatiintr-unmoddiferit:ernoliiledezadaptative'auto-distructive - ca de exemplu faptLrl ci va simli{i furio;i, depriniali,
ii^i .r"""rt.".", .au gIrxiosi - decurg, in prilciPalrd,ly ,'!!il!,-iJ*f,i*" sau inconqtienie) care sunt niSte prejudecblr
,lbrd s91st"1
ir.", i" r""a uproup" in",ritubil, duc spre comportarnente hs$ ls{fla"
"ti"-r"Uofgt" (pe care le nutrim nevroze) CAnd suntefi o persoand
."*"tla p"t,jfi aiela la mai multe metode tcmporare care sa va aitlte
,i ua Ji*in.tufi ,,,iburu,"u- Astt'el, vi pute{i schirnba slujba sau statuhrl
nrarital; vd puteJi lua o vacant6; puteli deveni foarte interesa{i de un
;;.;;;;" anume; puteli sl muncili pentru a avea succes.in anttmite
t."p"li"pt;f"t;""u1" tutt ult"l"; puieli constrma cantitd{i de .alcool'
marilruana, heroinl, c.almante, energizante psttrqtr ope, sau alte droguri;
;;;;;";*""."a tot fclul cle alte lucruri care sd v6 distragl atenfia--
iproup" toate sau chiar toate aceste genuri de diversiuni pot si
f"""il;;;" pe o perioadi limitatl dc timp Deoarece ele vi indeamni'
atunsi cAnd sunteli devotat in mocl ira{ional unui anumit set cle idei
"ur" pr"airprn sple tulburdli (pe care le putem numi x)' la distragerea
;;;f i;p; alte seturi de idci (pe care le putetn denurli,v )' Atata timp
"ai "ontinuuti sb vl gAndili Ia iJeile de tip y in locul idcilor de tip x' uu
veJi fi fbarte peltulba{i.. i qi rezolviDirr pdcate, accst tip de distragere a atenltel' nu vi
oroll"nt"l". Pentru cd oricAt t1e tare sau de des a1i incerca si v[
l';;;;;;.tio ,p,. i't"lt" de tip v' incd continua{i si crede{i cu
ia.i" ;l ." ali renunlat la ideile O* iip "' $i' prin urmare' va putetri
reintoarce, fioarte uEor, la colrlportamentul inrudit cu ide-ile de tip x
i;il;;;t;' ;c,arnnei J' La virsta de treizeci qi opt de ani' doamna
J. era consideratir de oauretri ca fiind o femeie frunoasd gi talentatl'
in iromentele in carc ntt zdcea itt pat toatd ziua'-cu puternice dureri
de oap sau nu se certil cLr sofrtl ei 9i cei doi cop.ii adolescen{i' era o
p".rt,i".a gi o gazdir inciirrtirtoare ltentru a nu mai fi mereu fr:rioasZr qi
i.tt.t " "ti" itrct'ilc tlc cap, <!oamna J bea foar19 nrulq lua 1ot atet de
Recunoagterea qi reducerea comportamentului nevrotic 61
nrulte calmante gi era foarte devotati unui grup de spiritism nou (T'lew
Spiritism), care credeau in reincarnare, inv5fAndu-i pe allii c[ via]a in
aceastl vale intristatl de atAtea lacrimi reprezinti doar preludiul penhu
r iala adevdratd. Ilra slirqit, care avea sd vini.Aproape c6 funclionase. Fiind distrusl majoritatea tirnpului qi,
explicindu-le, cu pasiune, altora despre viziunile ei spiritualiste,
doarnna J. avea foarte pulin timp pentru a fi perturbatl, pentru a fiftlrioasi pe allii sau pentru a se reintoarce la durerile ei de cap. Dar,
atunci cdnd i se tennina bdutua, 9i cAnd imaginile vieJii de apoi nu
ii rezolvau problemele din aceasti lurne, simptomele ei nevrotice
reveaneau in fo([. Odatl, de fapt, fusese atet de incapabild s[ iqi
stipAneasci furia fa!6 de rnernbrii organizatiei de spiritism' incat chiar
qi prietenii ei spirituali$ti au inceput si se plAngd de comportamentul
ei qi si o inliture de pe una din poziliile cele mai mad, care i-a fost, la
inceput, acordati cu mare plScere. VizAnd cd pAni qi acest grup nou o
abandoneazl, doamna J. s-a infuriat 9i mai tare, pAnd a inceput sd aib[o depresie total[.
Au venit qi zorii zilei. Mai mult prin fo4d decat printr-o blAndd
convingere, sotul a tArAt-o pe doamna J. la terapie spunAndu-i cl dacd
nu face ceva pentru a-qi reveni, el qi copiii igi vor face bagajele 9i vor
pleca. A fost nevoie de p-u-line-qedinle pentru a descoperi credinJele de
bli4 9i anume cn datoritE faptului cl plrintii ei f,useseri atAt de severi
qe- p-qrigada copihriei ei, restul lumii ii datora bunevointe totald' Era
iniredinlatd cA toatg p€lqqanele ei Spropiate, in special sotul qi copiii,
ir trebui tn mocl absoh,lt sI fapd tot ce le std in putintd pentru a-i face
viala mai ugoqt[ - qi astfel si compenseze pentru copiler]a ei di-!:"ih,
De care nu o tneritase.''" Pe parcursul anilor, ins6, odat[ ce doamna J a constatat ci apropiaJii
qi prietenii ei, nu gdndeau la fel cu privire la grtja pe care'trebuiau
s[ i-o poarte, acoasta s-a infuriat qi a ficut tot posibilul pentru a ^le
arluce la cunoqtinli ,,nedreptdJile flagrante," pe care i le fbcuseri lnschimb, cind totul mergea a$a cum i5i dorea - lucru care, bineinleles,
se int6mpla rareori - se simlea bine. Dar, cdnd era deceptionata sau
frustlatd, se sim{ea nefericitd gi incerca s[ igi distragl atenlia de la
aceastd stare, fEc6ndu-i 9i pe allii la fel de nefericili.
62 Ghid pentru o viatd ralionali
Alcoolul qi calmantele, ii ofereau, deseori, doamnei J. o stare de,,bine," pe o perioadi scufte - timp in care toate ,,nedreptetile" lumiipbreau mai pulin injuste. Un alt efect calmant de scurt6 duratd eraugi viziunile ei spiritiste, care o asigurau de tot ce e mai bun pentrulumea de apoi, distrdgdndu-i, astfel, atentia de la nedreptdlile lumii.Dar, acestea nu lineau la nesfArqit. $i nici nu o ajutau sd igi sohimbeconvingerile referitoare la faptul cdlumea ar lrebui in mod categoric sd"
fie un loc mai bun gi mai ugor gi ci partenerii ei trebuie s6, compensezepentru lucrurile groaznice din tr#iiut ei, satis{bcAndu-i doriniele dinpfezent.
Pe parcursul unui an gi jum[tate de terapie individuall qi de grupREBT, am (R.A.H.) ajutat-o pe doamna J. s[-gi insugeascl Insight-r-rlnr. 1: 9i anume, cl ostilitatea ei excesivl gi-{g1e1!le {-e g4p..pgmesc,in mare parte, {il "c,omportamerrp+l.-p.fqJt!, si nu doar din fafiii"ce
credin{ele ira}ionale care se aflau in spatele comportamentului einevrotic, am ghidat-o apoi (cu ajutorul membrilor terapiei de grup)citre Insight-ul nr. 2 qi 3: ,,Acum cE qlitt cd. eu sunt cea care imi creezproblemele, cu ajutorul credinlelor mele inteme, pe care mi le spun inmod repetat (ci orice mi se intAmpld este o ,,nedreptate groaznicA,'), arfi bine sd disput aceste credinte, sd le pun la indoiald, sl le provoc qisd le schimb. Deoarece, eu consider nu numai cd lumea se comport[urat $i nedrept cu mine - lucru, care uneori chiar se intdmpld - dargi ci o astfel de nedreptate nu ar trebui s5 existe $i cI este groazniccdnd se intAmpli. Fi, ce o face atAt de groaznicl? Nimic, bineinJeles.NefericitS, da - pentru ce se intAmpld in mod repetat sl nu primescceea ce imi doresc. Dar groaznicl? Doar dac1 o definesc eu a$a!"
,,$i, de ce lumea nu trebuie sd, se comporte in mod nedrept cu mine,aga cum deseori o face? Nu gAsesc nici un motiv pentru care nu artrebui sl o facd - cu toate ce pot se mI gAndesc la o mullime de motivepentru care mi-ar place si nu fac[ lucd acesta! Dar dacd. oamenii nu augrijd de mine aga cum miaq dori, picat! Iar eu, ar fi bine s[ m[ conving.94 pot duce, jn continuqle, o_vial5.fericitd, qi, if, pot, in special, qA am-grijl de ming, lbri a-iutorul nimlnui!"
:.:.::,:a:::-'':::;:: : t:. .: ::i.n3l.{n--F*;*::l3Ei!.Aa,*.
Recunoagterea qi reducerea comportam€ntului nevrolic 63
Cdnd a reugit sd-5i insuqeascd Insight-ul nr. 2 gi 3 - care presupunefaptul ci era conqtienti ci.face apel, frecvent, la aceste cerin{e absolutiste
Si cd or Ji bine s[ depuni efort pentru schimbarea lor qi a stlrilor de
furie, care le urmau - doanna J. a inceput si igi reduci bdut[ra ]a unulsau douA pahare de cocktail pe zi, sd iqi amnce calmantele, qi si se
simti mult mai pulin furioasd pe solul, copiii, qi prietenii ei, chiar $iatunci cAnd acegtia (fiind fiin{e umane care mai gregesc) se comportau,intr-adevdr, nedrept. AcceptAnd mai mult realitatea sociald, 9i refuzindsd o mai considere ,,groaznice'", gi-a schimbat qi perspectiva asupraspiritismului, devenind mai putin devotati aoesteia. $i, aqa cum a spusIa una dintre ultimele gedin{e de terapie: ,,De ce sE mi tot gAndesc la cAt
de bine s-ar putea si irni fie in viala de apoi, cAnd qtiu oum sd mI simtbine in aceastd v.iald?" ' i
Gdnduri adi{ionale pentru recunoaqterea $i reducereacomportamentului nevrotic
de Robert H. Moore, Ph.D.(Colaborator la a doua edilie a Ghidului pentru o victlii ralionalci)
Compodamentlll nevrotic sau dAunator nu este greu de recunoscut -mai ales, cAnd este vorba de alte persoane. Dar, cind vine, ins[, vremeasd ne identificlm propriile gAnduri ira{ionale, majoritatea dintre noisunt, pe putin, parfial o$-i. Pentru a determrna cine este sau nu nevroticqi care comportament anume poate fi considerat ca fiind unul diundtorsau nu, ar fi bine si adoptlm anumite criterii care sd ne ghideze. Dr.Maxie C. Maultsby, Jr. remarcd faptul cd oamenii care se compoddiralional sau nevrotic sunt aceia care:
l. percep lrecvent ltrcnrrile. intr-un moci rncorect2. iqi pun, propria siguranld. in pericol3. impiedicl, in mod curent, plogresgl,e spre scopurile alese '
4. prezintl agitalii interioare, frecvente, care ii fac si se simt[incomfbrtabil
5. creazd, fhrd nici un scop, conflicte intre ei qi allii
I
t
II
It
64 Ghid pentru o viald ratrionali
Si aruncim, acumi o privire la cateva comportanrente tipice care
indeplinesc fiecare din a'leste oinci criterii:Percepfrecvent lucruriletntr-un mod incorect: cie l'apt, Inulli dintre
noi nu percepem,, chiar atit de des, lucrurile intr-un mod incorect pe cAt
l.e facem noi sl fie incorecte. Vedem, de obicei, ce vedern, qi auziml\t]:-'!,,'.Leea ce auzim, fird a le distorsiona prea tare. Ceea ce ne gliideazd, ins[,spre varietatea de,,percepiii eronate" este procesul nonnal de umplere
a golurilor (a infbrma{iilor lipsd)" in incercarea de a vedea irnaginea
per ansamblu. Facem acest lucru zilnic prin diferite comportamente,atunci cind: presupunem, facerr.r inferenle, credem, ne inchipuirr,interpr-etim, facem proieclii mentale, speculim, deducem, extrapolSm,
recunoa$tem, suspectf,m, facem atribuiri, facem ipoteze, sau citimprintre rdnduri.
Jinefi minte, faptul ci: mintea umana este singura capabild de a
,,vedea" dincolo de accesibilitatea organelor noastre senzoriale, prinintennediul acestor procese. Nu este absolut nimic rlu in f'apfurl cine folosim de capaciti{ile noastre mentale extraordinare. Dar, este
responsabilitatea fieciruia dintre noi de a le folosi in mod rezonabil giin,"
a5a fel inc1t sd fic cAt rnai pufin biasate. Aceasta este responsabilitateape ca:-e mulJi dintre noi, intr-un sens sau altul, nu qi-o asumi. Persoanele
nevrotice au, dc obicei, oele mai mari dificultlli, din acest punct de
vedere.Asemeni ceior care privesc lumea prin ,,ochelari de culoare roqie",
persoanele nevrctice coloreazi Iumea perceputd, cu ajutorul credinlelorqi expectanielor lor irafionale. Ei transforrnd, in mod frecvent,
presupunerile gi asump{iile nejustificate, pe care le fac in leglturd cu
ceea ce vdd sau aud, intr-un fapt sigur. Iar ceea ce este 9i mai riu decitatet, este cd ei fac acest lucru impotriva raliunii 9i a dovezilor clare din
partea prietenilor Ei a celor dragi. Exemple: ,,Ea esle insdrcintttd, dar
.fac pariu cd nu este copilu! solului ei." ,,Eu nu cred prostiile de genul:
onlul potrivit la shtjbu pon"ivitd. Totul e politicd."OamEnii igi schirnbi, deseori, valorile morale 9i opiniile personale
qi judecSlile pi aprecieriledespre anumite lucruri, 5i prln urmare
subieclivc, atunci clnd trctrttic si lac6 oevenimente. Ghidatc dc suspiciunile lor,
descriere obiectiv.l a unorpersoanele nevrotice recurg
Recunoaqterea 5i reducerea compoftamentului nevrotic 65
qi ele, de multe ori, la motive qi intenlii ciudate sau de-a dreptul ostile,
fali de allii. Exemple: ,,Ea md urdqte, sunt sigur de asta. Aq putea la fel
de bine sl demisionez, inainte ca ea sI mi concedieze". "$tii cum sunt
birbalii de genul lui; to{i sunt la fel."igi pun propria siguranld tn pericol: CAteodatd lucrurile mirele
sunt realizate de oarneni suficient de indrizneli pentru a face riscuri
calculate. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care fac aceste
riscuri calculate, nu se lasi atrase in activitili sexuale neprotejate cu
mai mulli parteneri; nu ingereazd rapid orice pastill li se oferd de cltre
cineva la o petrecere; nu iq.i ofer6 bunurile proprii pentru a-qi pl6ti
.hllt3; nu se urcd pe motociclete frrl cascd de protectie; nu continud sifi-neze dupd ce au constatat ci au dobAndit un emfizem; gggL4AIg[
f
impietlicii, in motl curent, progresele spre scopurile alese: Se
intirnpli uneori ca persoanele cu nevroze se permiH tulburdrilot,
inhibi{iilor, sau expectanJelor lor nerealiste s[ interfereze cu carierele
qi vieJile lor personale. Urm[lorul caz ilustreaze modul in care pgr-{;igg-i,m.ai de.qtepli qi capabili oameni pot sd iqi saboteze vieJile:
Debbie P., dupd ce a absolvit la una dintre oele mai mari univgr-sitili
din S.U.A., nu a mai ieuqit sa t;i slqbilgsga -pttpfltp1i-le.Jgl55l;lal" liprofesion4le. Cu toate ci dorea mult si iqi cofistniiascd o carieri ca
-#iiGni dociut, se simtea atit de inadecvatS din acest punct de vedere'
incit in unele zile, era. inca-pabili sd fac6 anumite lucruri, chiar qi slprogrameze cateva interviuri pentru clinica la care lucra' Copleqitd de
an-xieti{ile pe care le avea, incapabil5 de-a se relaliona cu- cglegi! 9i
.d"- r".,riciu, qi prea ruqinati pentru a recunobqte, in faia uni'i G"p"ut,
"inu ." poate accepta pe sine, Debbie a rerlunJat, intr-o 21, brusc,-la
-s"lujba ei, qi qi-a abandonat ca1iera.,9g,-d-e. s{y61g!re. La scurt timp dupi
aceea, gi-a impachetat toate lucrurile necesare, le-a pus in maqina unui
prieten, gomer de asemenea, qi a p[rlsit oragul.
66 chid pentru o viatA rationala
Prezintd rylnli4illii intefioarc, lfiecvente, cue ii Jirc sd se simtdincomfo abil: Spre deosebire de alli oameni cu tendinle nevroticede a-gi sabota cariera sau telurile personale, anumite sufleie curajoase{elrljldtslitiduc&_buns_!l$!!s-c*gplgdgstabititeinviala,platind,msa, un prel mare pentru tensiunea acumulati pe parcursul drumului.Ei fac aproape intotdeauna gregeala d" a.on.id"iu cd anxietatca loreste justificatii fie din cauza marilor responsabilitdti pe care le au, fiedin cauza iralionalit[tii colegilor sau a partenerilor de serviciu, fie dincauza. unor evenimente ghinioniste. Fiind convinqi de faptul ci toatecauzele fulburirilor pe care le au se afli. in nafara controlului lor, ei nuse vid aproape niciodatd ca fiind candidalii potriviti pentru o terapie,cu toate cA ar avea nevoie.
Ei nu reugesc si observe faptul cd mai exist[ gi al]i oamenr, cumar fi prietenii sau colegii lor de serviciu,
"u."." "onf.on1d. zi de zi- cu
aceleagi responsabilitili Ei probleme, llrd a fi renninali din punct devedere emoJional. Astfel, ei sunt mereu furiogi, bosurnflati, disperati,invinoviJind orice qi pe oricine, mai pulin pe ei inqigi pentru nefericirealor. Deseori, aoegti oameni suferi de diverse boli psihosomatice _ cumar fi ulcerul, tensiune ridicatii, cotiti, eruptii de piele, dureri de cap,reactii alergice, qi o neobiqnuit?i extenuare. $i pe lAng6 asta, ei devin,in mod frecvent, dependenti de unul sau mai multe riedicamente caremodificd dispozilia"
. C. reeazd, tdrd nici un icop, conJlicte tntre ei gi allii: Fiind conduqide diverse credinJe irationale, unii oameni igi fac un olicei in a se luptacu ei ingigi gi cu alfii. Ei nu ii provoac[ in mod direct pe ceilalli si seinfurie sau sd se supere pe ei, dar abordarea lor este atat de antagoniste,iar abilitatile lor de comunicare sunt atat de srabe incat ar fi nevoie derlbdarea unui sfbnt pentru a putea avea o conversatie plicuti cu ei. Iatdc6teva din obiceiurile qi tacticile cu care acegti oameni igi saboteazi,frri s5-gi dea seama (iar, citeodati iqi dau seama), relaliile. Ei:_ a. vd spun, de multe ori, ceea ce ,,vreti s[ spuneli de fapt,, chiar
dincolo de protestole dumneavoastre putemice;
, b. vd spun sd considerafi tot ceea ce au spus ei ,,in orice mod vrefidumnoavoastri";
Recunoa$terea $i reducerea comportamentului neyrotic 61
c. insistd asupra faptului cd nu trebuie sau cd nu ar trcbui se vasimfifi aga cum vi simlili ?n legltur[ cu ceva arume:
d. sfArqesc conversa{ia cu dumneavoastri inainte ca ei si inleleagdceea ce a{i vrut s[ spunefi;
e. se aqteapt[ sd ii intelege{i sau s6 fi]i de acord cu ei pentm ci,,a{imai vorbil despre asta inainte";
f. exagereazd in mod deliberat sau vd distorsioneazi punctui devedere astfel incAt sd-[ faci s6 par[ ridicol;
g- reacJioneaz[ rapid la orice pare asemdnitor cu o criticd adusi lor,ca qi cum ar fi fost injunghiafi pe la spate;
h. vI considerd responsabili per.rtru f-ericirea, nenorocirile, saupentru calitatea vieJii lor in general.
Cele cinci criteriiale luiD. Maultsby, reprezintlo rcgu ld fbrmidabilape:rtru identificarea comportamentului iralionai sau nevrotic. Darce ii detelmind pe oameni si se comporte in aceste
^i-ni"l"'utat a"
ddunAtoare?A vorbi despre rddlcinile nevrozei inseamnd, in mare parte, a
vorbi despre o gAndire distorsionatd. Din perspectiva viziunii min{iilcreierului ca un calculator, majoritatea oamenilor sunt, din na5tere, niqteproglg.qa!o|! slabi. Ei rareori reuqesc sd sc organizeze astfel incet sd fie'fericili intr-o lume imperfectd.. Persoanele nevrotice stau foarte prosl1a-abest capitol. Degi, comporlamentul ira{ional se datoreazd uneoriunci baze biologice eronate (,,hardware" greqit), cum ar fi deteriorareaneurologici, se poate datora qi unui sistem cognitiv (,,soltu,are',)deficitar. 1i unor credinle iralionale aufo-creale gi JiunAroare propriuipersoane.
in REBT, observim ca acest componament nevrotic rezultd, inmare partc, din tendin{ele noastre naturale de a transforma preferir4elepersonale in cerinle absolutistc. Rentarcdm iaptrrl ui oamenii au,deseori. tendinla de a-9i nanifeita dorinJele qi cerinlele ca qi cum ar fin9\Q! q.i .cerinle ab,solutiste. iqi avanseaza, in mod frecvent, scopurileqi expectan{ele personale la rangul de reguli rigide 9i irafionale pe caretoatA lumea, inclusiv eiinqigi, trebuie sd.le respecte. Flcind acest lucru,ei devin uSor pertulba{i in rnomentul cand cineva nu respectA aceslercguli, sau cAnd luorurile nu merg conform planurilor lor.
I
I
I
tIIiitIIIIIIII
68 Ghid pentru o vjald ra{ionale
Mecanismul unei astfel de tulburhri emotrionalc nLr cste greu cleinfeles. Pare, la prirna vedere, ca gi cum ar fi vorba doar.dc un ,,stimul,,$i un..,raspuns" * dnci li se intAmpli oamen ilor- ceva nclcr.icit (stinrulul),atunci acesta este li luorul care duce la aparilia tulburarii (rispunsul).Pare sd fie astfel doar pentru ce atunci cincl se intdnrpll ceva nefericit.elementul cheie al aclivdrii ento{ionale - qi anunte gAnclirea Ior iralion ald- se n.ranifestl aproape instantaneu, qi bineinfeles, parfial incongticnt.
$ecanisrnul real al unei hrlburiri emolionale esie slind-cretlin 1d-rdspuns, sau cum spunem in REBT: ,,Ac(iune-Credinlh-Consecinti,,{Action-Belief-Con sequence). Acegtia sunt tennenii din spitctecunoscntului model REBT, 9i anume modclul ABC al aclivdr.iiemofionale. Conciuzia: nu evenimentele (Acliunile) din viafa noastrd,sunt cele care ne afectea z,la (.care produc consecin{e emoJionalenepl6cute), in rnod direct. Ceea ce ne afleoteazi., in mare par1e, suntcerinfele noastre absolutiste iralionalc, ceea ce trebuie cu necesitate silacem (adicd credinfele).
Faptul ci ne dorim ca vielile noastre sd decurgi lin, liri aocidente,sau ci preferim ca prietenii, farnilia, gi colegii noqtri s6 se comportecel puiin civilizat, daci nu agreabil, este suficient cle raJional. Insistinclasupra faptului cd lucrurile trehuie s6" meargi lin, cd accidentele nutrehuie s5. se intdm p le, 9i c[ oamenii importanli din vialanoaslrllrebuiesi se comporte aqa cum le-am spus de nenum1rate ori cd. avem net,oieca ei si se comporte, este pe de alta parte complet iralional. Totuqi, cagi specie umani., avern tendinJa naturali de a gandi in acestc modalitilidistorsionate Si contrare propriilor interese.
Din f'ericire, nu suntent nevoili sb ceddrn in lata aoestei tendintrenaturale gi sd rdminem nevrotisi pentru tot restul vielii noaslre.Fiind principalii responsabili ai rnodului in care gAndim, putem sA necot'ectdm gregelile, sd ne remodelim stilul de gAndire, qi sL lrecem pesteaceastd problemd comuni. tuturor oamenilor. putem sd. ne strdduim cuseliozitate:
1. si ne sporirr obiectivitatea qi si eliminim faptele qi inferenlelecare ne incomodeaz6;
2. si renun{5nr la oricc obicei carc ne supune, de obicei, la riscuri;3. s6 neglijim planurilc cilrs nu se potrivesc cu prioritelile noastre;
RecunoaSterea gi reducerea comportamentului nevrotic 69
4. sd inlocuim cerinJele absolutiste gi pedepsele diundtoare proprieipersoane, cu preferinJe qi estimiri realiste;
5. si ne acceptdm pe noi inqine gi pe ceilal{i, ca qi fiinJe umanesupuse greqe lilor.
Putem oare, sd ne schimbdm, cu adevdrat, aceste mentalititi binepracticate? Cu siguranll. Va fi acest lucru ugor? Nu - dar cei celucreazi sArguincios, cu ajutorul ,,uneltelq]l cognjtlyq, afecJive Sicompo(amentale din REBT, au o gansi foarte mare de a reuqi.
I
Capitolul T
Depdqirea influen{elor din trecut
,,Toate vorbele astea, despre cum oamenii iqi creazi singuri tulburlrilepe care le au prin intermediul filosofiilor lor de via!6 neadecvate,suni foarte bine", spun adesea mulli dintre criticii noqtri. ,,Dar cumrdmAne cu influentele putemice ale trecutului, asupra c[rora nu avemnici un fel de control? Cum rlmAne, de exemplu, cu complexele dincopil5rie, cum ar fi cel a lui Oedip, sau faptul ci poate am suferit dincauza respingerilor serioase din partea pdrintilor noqtri? Nu au fostacestea htcrarrle care au demarat tulburdrile noastre? $i cum le putemnoi depigi acum, dacS ne preocupdm, in intregime, de schimbareafl]'osofillor actuale?"
Foarte bune intreblri, gi la care se poate rdspunde foarte uqor dinprisma reoriilor REBT.
Si incepem cu problema Oedip. Sd presupunem ci adeptii freudieni,au cel puJin parlial dreptate, in a crede cd unii oameni, daci nu chiartoJi, suferd de complexul lui Oedip in copildrie qi se simt "mutilali"emotional. Putem, in ciuda icestor lucruri, si schimbdm, prin
apard aqa numitul complex a lui Oedip. Un bdie{el, pe nume Harold,rivneqte (cu conotalii sexuale) dupd mama sa, igi ur6$te tatdl, se sirhtevinovat faJd de dorintele sale sexuale cu privire la mama sa qi ii este frici
71 I
11
1
IIIItIIIIII
72 Ghid pcntru o viatA.ationali
de faptul gA tatdl siu l-ar putea castra. in consecinla, cl se teme pentrutot restul vie{ii de bhrba}iimai in vArstE, qi, fie refuzi si concureze cu ei(de exenrplu intr-o afacere), fie depune efofturi considerabile pentru aintra in graliile lor qi a le cAqiiga, prin urmare, bunivoinla. Are o astfelde persoani, clasicul complex a lui Oedip? Da, probabil ci are,
Si presupunem, in continuare, alaturi de adepfii freudienitraditrionali, cd Harold a dobdndit ini{ial sentimentele sale Oedipienedeoarece instinclele lui sexuale (id-ul sAu) l-au indemnat s6 r.6.vneasc[dupi mama sa, iar apoi, super ego-ul lui (conqtrin!a), l-a flo{at si sesimtA vinovat cu privire-ia dorinlele lui incestuoase qi si se detesteatit pe el cAt gi pe tatdl sau. Chiar dacl acest lucru s-ar intAmpla (iarin societatea noastre, nLl se prea intAmpld acest lucru, deoarece esteevident ci mul{i bdie}i nu rivnesc Ia mamele lor gi nu devin geloqipe tatii lor), rdmAne, totuqi, intrebarea: Dacd bdiatul are:|';l ota$amenlde tip Oedipian, inseamni c[ ei are automat Ei camplexul lui Oedip?Ri.spuns: in nici un caz.
lJn aga-nu-mit complex constA in a avea idei negative in legeturicu u set de evenimente nefericite. Astfel, dacl John este mai slab dinpunct db vedere fizic decdi l{enry, am putea spune ca el are o sldbiciunesau ca este inferior. Dar, dacd .Iohn are un complex de inferioritate,insearnn[ cn (l) el igi vede slibiciunea, cdnd se compari cu Henry, $i( 2 1 se vede ca o pL rsoand plapinda sau !ips itd de vatoare penr ru
-aprul
cA are aceastd sldbiciune. in timp ce ( l) este o relatare a unui fapt, (2)este o supr,a&:l€1gJifg9. g eq"lgi lapt. Complexul lui John reprezintlconclttzict pe care el o are cu privire la sllbiciunea lui fizici - 9i nu cuprivire la sllbiciune, in general.
.\qadar, avAnd complexul lui Oedip, Harold poate s6 rivneasciin mod "natural" qi "normal" dupd man.ra sa gi sd se sirrtd oarecumgelos pe tatdl sdu. Dar daci in timp ce sirnte poftd trupeascd qi gelozienu crede qi laptul ara este o persoand lipsitd de valoare penlru cd, resentimentele pe care le are, el va avea mai degrabd un otaEomentOedipian, decat un contplex.
Dacd Harold are, intr-adevir, un complex a lui Oedip in toatd regula,putem fi siguri ci, pe lingi l-aptul ci recunoagte ci rAvnegte la mamasa, el mai crede: ( ) ) ci ntarna sa, tatil seu, qi ceilalli oameni trebuie s6
Depiqirea influenlelor din trecut
fie de acord cu el; (2) cd a ftcut un lucru groamic in a rdvni la mama sa;(3) c[ dacd oamenii ar descoperi dorinJa pe care el o are fa![ de mamasa, l-ar critica puternic Ai faptul cd aceqtia l-ar critica ar fi groaznic; (4)c[ dacA, ar avea, intr-adevdr, relalii sexuale cu mama sa, faptul cI arconrite un incest ar fi oribil $ ar duce la groaznrce probleme tegale gide alt tip; (5) c6, qi in caiul in care nu ar avea loc nici un incest, silnJflulftpt ce se gAndegte la acest lucru este o ofensi de neiertat impolivapdrinlilor sdi qi a umanitdlii; (6) ca d*aca taUl siu ar descoperi vreodatddorinla pe care el o are in legituri cu mama sa, l-ar blestema gi pedepsi(in special prin castrare), cu siguranla; 9i (7) ca dacb vreuna dintreacestea ar avea loc, el ar deveni o persoand complet groaznicd.
Indiferent, dacd credinlele lui Harold in legiturd cu dorintrele pecare le are fafi de rnama sa sunt ,,adevirate" sau nu, acest lucru numai are nici o importanld., atata vreme cat el este puternic convins decredinlele pe care tocmai ie-am rnenfi*onat.-Aitf"i, auCi nu ;;*d"in ele. el nu ar avea n.uoi. a. aprobarea parinIilor iau a 'celorlali'.ji ii putea s[ se descurce foa.te bine qi ftra apiobarea acestora. Nicifaptul ci s-ar gAndi la posibilitatea unei relaJii sexuale cu mama luinu i-ar aduce probleme. Nici posibilitatea ca tatll lui sd il castreze,nu ar fi realizabil[, in cazul in care acesta i-ar descoperi gindurile deincest. Nu conteazd.. insd, atAta timp cdt Harold crede Si aiceptd aceste..adevaruri". el va c-ontinua sd lie serios afeclat de e-l-g.
.
Cu toate cl, in ac est caz, ata;amentul sau dorinlele Oedipiene ate lui
Oedipian gi simptomele nevrotice care ar putea apirea (precum fricade alti birbafi), el nu trebuie sd igi schimbe dorin{ele incestuoase (lucrucare i s-ar plrea aproape imposibil), ci trebuie si igi modifice gAndurilereferitoare la ele. El nu trebuie s6. renunte la dorintele pe care le are
complexul iui Oedip, este c6, el nu trebuie si igi schimbe gi nici m[car
74 Ghid pentru o viafe ra onalA
si i$i inleleage pe deplin, ideile din trecut, cD privire la ata$ament lsiu Oedipian. Dar, ar fi bine s[ dobdndeasci Insight-urile nr. 1, 2, 9i 3fa{n de atitudinile lui aituale sa:o incd existente cu privire la incest. Sipresupunem, de exemplu, ce odata rdvnind dupi mama lui, qi, fiind,totodati, lipsit de putere $i incapabil s6 se apere de ceilalti bdie{i dinvecinitate, s-a temut de faptul ci tatll lui il va ,,castra,, - nu pentru caar fi comis teribila crimd a incestului, ci pentru cA a crezut c[ ,,rneriti,,sd fie pedepsit pentru sldbiciunea lui. presupunem, de asemenea, gifaptul ci mai t6rziu, odati ce s-a fdcut mare qi a crescut inalt, el nu semai simte intimidat d'e cdtre bnietii din vecindtate, csea ce inseamndci nu se mai teme nici de faptul cd tat6l lui l-ar putea ,,castra" pentru,,neascultarea" gi,depravarea" lui.
Daci Harold ar dobdndi, in aceste condiiii, insight cu privire latemerile lui trecute asupra castririi qi a complexuhii 1ui Oedipian, arputea invita c6teva informafii utile despre el - deoarece complexul s5uinilial nu mai existi in aceeaqi forml, gi ar putea considera detaliileoriginii acestuia ca fiind nereprezentative pentru el acum. Dacl Haroldmai are, totuqi,p dnd gi in zfiia de azi, urme vizibile ale complexului dintrecut, atunci putem presupune, cd incd mai are cAteva din credinleleirationale, care au dus, iniJial, la dobAndirea acestui complex.
Il putem ajuta pe Harold s[ i;i descopere aceste idei pe care le maiare gi si igi insugeascd lnsight-urile nr.l, 2 $i 3 cu privire la ele. DuLp1taceea conteazi mai putin dacd igi amintegte sau iqi inlelege pe depliniralionalitdJile iniltale sav ltcreazA prin intermediul lor - aqa cum, dinperspectiva teoriei freudiene, ar trebui sd faci pentru a se ,yindeca',.
Prin urmare, daci in prezent " g\l^F\4_!re_un complex care si ii mai
alecteze, inci pe'-6ameni, putem"sa ni imaginam cA ei au. in acestq_o.m_en! anumite Cjldu11_iq&Elgl cu el, gdnduri iai8.flf,$ilau rstul.Aceste idei existeile"ii FVii;ifrffiiit cruciale, indiferent care au fosfsursele originale ale complexelor lor. Acest lucru explicl de ce atAt demulJi psihanaligti non-freudieni - precum Alfred Adler, Erich Fromm,Karen Homey, Otto Rank, $i Harry Stack Sullivan - pun mai degrablaccentul pe analizarea p_r-oblemelor, gAndurilor qi relaliilor din pre-zen!ale clientului, decAt pe urmlrirea detaliilor dureroase din istoriile lortrecute. Mai mult decat atAt,,,amintirile" din copillrie ale pacielilor, pe
DepA$irea influcr)fclor Llin trecut
respingcrea, in sine, a parinfilor (cu toate c[ acest lucru nu ii face nicibine copilului), ci de cltre credinlele lor pe care le invali qi pe care qi le
75
care terapeutrii incearci cu at6ta migali sd le afle 5i si le analizeze, sedovedesc a fi, adesea, fic{iuni sau distorsiuni, care au fost create, intr_ooarecare mdsurS, gi cu ajutorul acestor lerapeufi.
Pentru a demonstra faptulc6 experien{cle dumneavoastre trecute nusunt de o importanjb vitald pentru inlelegerea gi aborciarea tulburdrilordumneavoastri actuale, sd lu6m,e_xenrplul re$pingedi materne. Sipresupunem ci ati fost aspru ciiticali gi respingi de ciitre pdrinJiidumneavoastre, qi in ,,consecinld', vd simtrili o persoani detestabiliqi inadecvati, motiv pentru care refuza{i sd va irnplicaqi in anumite
'pr6iecte, sfirqind, astfel, prin a vd sirnJili gi mai inadecva{i.Dacd aqa stau lucrurile, veli fi atunci tulburali. Dar, ve{i fi tulburati
rlin cauza.faplului ca pirinlii v-au respins sau din cauza credinlelttr pe
:eq=-l_e"evS ji in le g4qra 9u .ac.9,!!lqglpl'- In mare mesurA, datoritA celei din urmd,. Faptul ci pirinfii v_au
respins nu insEarnni cd acest lucru este, cu adsvirat, nociv. Studiile luiDr. Norman Garmezy, Dr. Lawrence Casler, qi ai1ii, au relevat faptulcd in societatea noastrA n.u-_toji c,op.'iii respinqi au problene ca urmarea acestei -situalii; iar rapoarlele prezinti faptul cd in alte societifi copiisunt puternic criticali qi respingi de citre mamele lor, fir.i a devenipersoane cu tulburdri. Lili E. Peller, o psihanalistd, a scris referitor Iaaceastd situaJie urm[toarelE:
"Am avut ocazia si observ copii - copii arabi din zonele ruraledin Palestina 9i Egipt - unde aproape cd nu existd consiclerafie fa{d debunistarea lor, unde schimbarile de dispozifie ale adullilor aLl efectedirecte asupra lor; atenlia acordatl dorinlelor;i nevoilor. lor nu estede prim6 importanti, acestea fiind considerate bdtai dc cap. Dacd nuexisti violen{l din partea pdrinfilor asupra lor, aceasla este asiguratide mul{imea de fiali, unchi qi mdtugi, care sunt aproape cle-o v6rsti cnqi,. Cu toate acestea, ace$ti copii nu devin nevrotici clin cauza lipsei ded ra gos te. "
Prejudiciile aduse copiilor nu sunt, in mod direct, cauzate de
creazl cu privire la aceastS. respingere. Aceste credinte, care se regasescin basmele noastre gi in poveglile pentru copii, includ aceste conceplii:
tIttT
76
(l) Plrintrii tii trehuie sd dovecleascd cdtc iubesc Ai ci tc aprobhinceea
ce faci qi cAnd nu fac acest lucru inseamnl ci sc oolnpoftl groaznic
(2) Daci te resping, ar trebui sra te sini{i ca 5i cum ai Ii lird valoare' (3)
Daci clezi cd rur ai nici o t'aloare, trebuie sd contintti si ai nereuqite in
sarcinile impodante. (4) Dacd intr-adevdr eqttezi, inscamnd c[ ai comis
un lucru groaznic, care dovedeqte, din nou, cl nu ai trici o valoare (5)
Daci, din teamd de a nu reuqi, evi{i dilerite sarcini 9i nu inve{i niciodatl
si le faci corecl, acest lucru arati ci nu ai avut niciodatd vreo abilitate
qi eqti, incl o dati, fhrl valoare.Acest lucru inseamn[ c[ cei mici ru a\ nevoie de dragoste Ei de
aprobare qi ci fdrd ele ei pot si se simtl fericili qi si nu aibl probleme?
Mai cleloc. Aqa cum a aratat John Bowlby 9i rnr.rlli alli cercetatori,
faproape toqi copiii se nasc cu o dorinli foarte rnare de ata;arnent; 5i
iii.,n"i "ani
sunt deprivati de afecfiun;, ingiijire, 9i alte genuri d9 a,qtftl
i degriii,ei se simtdestul de triqti, singuri qi deseoli deprimaJi Aqacun
,,h demonstrat qi Harry Harlow, copiii 4-i.c*i (qi maiprulele) cate nu sunt
,'suficient stimulaii, nu reu$esc si se dezvolte pe deplin din pung!-dg
I veclere neurologic qi sfArgesc a fi, de obicei, incompetenJi ;lneg'.9-lrlvtliin mai multe priv inJe.
Astfel, pentlu a func{iona cum trebuie Si pentru a fi "normali" din
' punct cie vedere emofional, c.opiii mici.necesiti o cantitate considerabilI
de atenlie, spnjin, qi clragoste. Cdnd sunt loarte negliiati, sever critica{i,
prea mult restr icliona{i. Ei abuza}i fizic, ei devin, de obicei, 1f99fal]emolional qi iqi dezvolti foarte rapid o irnagine despre ei ca fiind
nepbkiv{i gi itsri valoare. Cr,l toate ci aceste lucruri nu stau illtotdeauna
ilia - pentru c[ unii dintre ei sunt fbarte rezisten{i insd de cAnd se nasc
$i pe tot parcursul vie{ii - acesta este cazul cel mai des intAlnit'
De ce stau astfel lucrurile? Teoria REBT sus{ine ideea cl atunci cind
sunt privati de lucrurile pe care 9i le dole-sc c-e-!=g914q!-t. rnajoritatea
c,arnenilbr se siirii, in nrocl fireSc gi adaptddi,-tnsti $! fry9-1pli- cAteodatl
chiar foane p ternic. Accst lucnt estebunl-pentru cA, apoi, ei incearcd
sh iqi compenseze privarea, rnodificand condiliile nesatisfdcitoare pe
care ei le intimpinii sau rug6nclu-i p; ceilaltri, tnai ales daci sunt ttneri,
si ii aiute si i;i schirnbo accsle conditii.Dar, majoritatca oarltrctrilttr, 9i in speciai, copiii, depigesc aceste
sentimente cle lrister[e 1i liLrstrare atunci cAnd li se intirnpld lucruri cu
Ghid pentru o viate rationala
IIIItitIT
I
Depa$irea influenlelor din trecut 77
"adevlrat" rele. Ei pretind oE aceste lucruri sunt atdt de rele incdt eleltu qr trebui in nici un caz s5. existe; qi sfbrgesc prin a crede, in modgreqit, cI situaJiile rele vor exista in totdeauna Si c6 nu se vor imbundtdliniciodati. Agadar, ei au, in primul rAnd, sentimente "constructive', detriste{e qi sunt determina}i sd igi imbunitdteasci situa}ia. Dar, deseori,au qi sentimente "distructive", de deprimare qi lipsi de speranld" gi suntdeterminaJi sd fie plingicioqi, sd renunfe, gi si igi agraveze situalia.
Pentru cd nu sunt capabili sd fac[ fafi Adversitd]ilor (A) putemice gi
durabile, qi pentru c[ abilititite lor de coping sunt limitate, copiii suntmult mai inclina{i sd. se gAndeascd - la B (Belief System),.S;;&Ugl
lg-d,g..CS.SlE - -in termeni absolutigti..de !lSb.uiq,. inlotdeaiir), \iiiLiodatd, qi astfel sd igi schimbe Consecin{ele (C) afective din emoliiadaptative de supdrare gi regret in emo{ii dezadaptative de deprimareqi deznldljduire. Odatd ce fac acest lucru, stirile lor de depresie duc la'conrportamente qi mai ineficiente - qi atunci ei se deprime qi mai tare.
Pentru ca lucrurile sd fie qi mai rele, de multe ori, in acest momentse instaleazi procesul de habituare - astfel, copiii dgprimaJ! s9 sirpt"cornforlabil" in situaJia lor nefericitd gi se simt "incomfortabil" dacdtrebuie s[ faci ceva pentru a-gi modifica aceaste stare. Ei continudsd creadd - din nou la punctul B! - lucruri precum: "Trebuie si midescurc bine ! Nu trebuie sI fiu deprimat! Nu suporl situatiile groaznicelViala mea va fi tntotdeauna nefericti qi lipsit[ de valoarel" Asemeniqobolanilor lui Martin Seligman, cirora li se puneau obstacole in drumulspre atingerea scopurilor, 9i care au dobAndit '1nv51are neajutorat6", $icopiii reugesc, deseori, si creadi cl ei "nu poi;; iE-iji imb;narggg-4jcesituaJia. Aqadar, ei renun!5. - considerind cd sunl "lipsifi.de sLgents '.
Copiii sunt, bineinteles, mai inteligenti.decdt qobolanf! s4g pqrEugo.l!i
{.1Bqin"eu; dupd vArsta de aproximativ,.doi _A+i, ei iqi utilizeazd dejalimb4jul in scopul de a gindi, apoi in scopul de a gdndi despre ceea ceg61!,esc - Si mai terziu, in scopul de a gdndi despre ceea ce g6ndesccu privire la ceea ce gindesc (metqg6ndifea). A$a ci, ei imitd modelulpdii;tilor lor: "Trebuie sa te comfiti{i biii'd qi dacl nu te comportri a$a,atunci eqti un cop il rdu" - ldngl care, igi rnai adaugd qi proprille cerintregi autoevaluiri globale negative: "Pentru cA este foarte dezirabil caeu sd mi compoft bine qi si le fac altora pe plac, trebuie neaparat s6
Ghid pentru o viata rationala
\1
fac lucrul acesta! $i pentru cA nu ma comport atdt de bine preculn 'lrtrebui,inseamnd"S "it"
nn lucru riu, 9i ci eu sunt un copil riul"Ce vrem, atunci, sd spunem? in primul rAnd copiii i r'a1[ ceea ce
este "bine" qi "rdu" $i invaJi avantajele "binelui" 9i dezavantajele
"rdului" din "o-port -"r,t"le ior' in al doilea r2nd' se sirnt ferici{i' in
mod natural 9i adaptativ, pentru comportamentele lor "bune" 9i triqti
ia15 de cele i.el""- d"oui"" e ei adoptd plrerile alto,ra cu privire la:
"""a "" u. fi dezirabil ca ei sd fac{ ci atunci cdnd nu fac aceste iucruri
gi cdnd sunt "r1l' ei trebuie pedepsili; gi c6 ar fi bine.sd se corecteze'
in al treilea rAnd, invaJl, cd1frl17i9 se s9,c9r1p,9rt9 "!in9'], pllttl "e
altfel sunt nigte c opiimt. nJ.*t" i,sti o suprage.nglglEay .g.1gqita par
'p"ti*
"J *itt influenlabili, si pentru c[ 6'i*niiC cu propriile inclinalii
ipr" ,uprug"r,".ulizlri, ei acceptl, frecvent, acast tip de^gAndire eronat'
iigiJa"ai-r in filosofiile loi tundamentale sau in sistemul lor de
Credinte (B - Belief SYstem)'- 1" oLput
"f"u r6nd, copiii au propriile tendinle- innescute de a face
saltul nerealist de la: " Aq prefefg 9a f?,9 L99r!f.1le bine li,ml-ar pldcea
;;;l;t"Uri" fi;trn--a ii--u5ul;' tu i'Trebuie neapalai iET;.c
ii;"*.ii" 6iine 9i trebiie neaparat sd am rezultate bune pentru cd' fac
lucrurile a;a!" Ei fac foarte uqor qi saltul de la "Este rdu dacd md
"orrrfo.t tt"oa"""at 9i pierd aprobarea celorlalii" la "Sunt rdtt dacl ml
comport neadecvat qi pierd airrobarea celorlalli'"in al oincilea rand, chiar daci s-au obignuit cu acest tipar de cerinle
absolutiste qi auto-culpabilizdri, copiii, adolesceniii 5i adultii' ar avea
"upu"it^t"u i" a vedea cdt de diunltor le este, $i ar putea sd il schimbe
pri* ai.p*atf la nivelul g6ndurilor, emofiilor. !l ."9:t"po119:::S+p!ot'bu toate acestea, l&:F"€-ai-s.tli#,-prln froqriile bl n19s4ism9'
ei rareori fac acestJtisputiri;i;;i niulti dintre ei avAnd nevoie db-;;;;iJt
sau de o terapie inleleapta pentru a-i ajuta sl vadd cit de
iiritgar""t" sunt aceste ganduri, emo{ii $i comportamente pe care le
au si p'entru a-i incuraja sl depund efort in schimbarea lor cu altele mai
adaplative.intorodndu-ne la tema noastrl principali, deseori' respingerea
parentalA se poate dovedi a fi, intr-adevdr, foarte diunStoare ic9n1i ry]iU
".inttg" .U'.iUa sentimente de aversiune fati de ei)' qi reprezintl' de
obicei, un eveniment activator - (A) serios Este crud 9i nedrept - 9i'
probabil ca-ar tribui s[ existe o lege irnpotriva ei Dar, se pare ce acest
evenimenl activator este rrereu insolit de R-t:lri - credinlele copiilor
despre A-uri - qi anume, cb' ei consiclerd cd sistemul lor de credinle
esii adev[rat, pe lingi care mai aclaugd qi cerinJele lor absolutiste qi
auto-culpabilizdrile pe care qi le fac. Evenimentele activatoare (A-urile)
conlribuie in mare mdsuri la anxietatea, disperarea 9i la autoevaluarea
globald negativi a copiilor. Dar A-urile impreuni cu B-urile cauzeaz6'
dc lapt. ttrlbtrrarilc (C-urile ).
Cu alte cuvinte, in afard de situaJiile in care sunt atacali fizic sau
privali in mod extrem, oamenii nu sunt sever perturbati decAt in cazul
in "u*
uu idei traumatizante in leglturi cu ceea ce li se intimpll Pentru
c6, in afard de situa{ia in care sunteli, cu adevdrat, rlnili sau privali
de ceva esenlial, ce altceva pot f'ace persoanele sau lucrurile din jurul
dumneavoastra, pentru a vA cauza durere maximl?Desigur cd oamenii pot si vi facl in cliferite feluri, sd vi contrazicA'
sa vd aiate c6 nu v[ iubesc, qi sd ii stAnreasci pe allii impotriva
dumneavoastrl. Dar, in afard de faptul cd putetri fi privali de mAncare'
haine, aclipost, sau alte lucruri de primi necesitate, tot c€ea ce.ei pot .r!
face este sd vl fluture prin fa{d cuvinte, atitudini sau idei negative $i ;i'acestea functioneazd piin dun'tneqvoctslrd - prin faptul cd ii ldscrtri.sit !'vt ;iecteze . i:1;
"--' SI irresupunem, cl cineva spune lucruri urAte despre dumneavoastrd;
vi umileqtc in fa{I; ii stame$te pe allii impotriva dutnneavoastrd; satl
scrie un arlicol etichetAndu-vd ca fiind niqte mincinogi Toate acestca
sunt doar cuvinte sau gesturi, iar cuvintele sau gesturile, in sine' ttu vd
pot rini, decit daci le ldsali si vi rdneasci' intrebarea este: e normal
st-nu ,ra intercsezc deloc dacd. cineva spune lucruri urlte despre
dumneavoastra? Sau sd vl simlili /o/d/ neplsitori atunci cind ea sau el
Depelirca inllucnlclor din trecut
scrie lusruri mesohine despre dlrmneavoastrA'/
IIII
II
C6tugi de puJin! Nu suntem de acor<l cu faptul de-a 4u v4-*1il[*
delggingrijorsli sau puternic implica{i: pAnd ti-Pp:1"'1 1}11::i'juuT""o*u"aui acest lttcru pentru anumite situalii De ce? Pentru cd
ingiijorarea gi implicarea au mai multe avantaje, pe care sperim ci nu
le veli ignora sar'r interpreta greqit
Ghid pentru o viald ratioralai
ingrijorarea (alaturi de atenlie $i pruclen{6) vir 'rjrr('I s[ sLrpravieluiti
n""a-;; "it avea griil sd va uitali in dreapta $i ilr stanga in:rinle de a
traversa o stradd sau daci nu a(i avea grijir sir rrrincali atuuci cAnd vI
este foame, cit tirnp credeli cd ati rezista?
igrijorareavadd posibilitateade a vl fbtids advcrsitti!ile neplicute 9i
n"a.""pi". Daci nu v-arpdsa atunci cAnd allii s-ar cornporta nepoliticos
cu dumneavoastrd, cum aJi reuqi sl vd inleiegeli cu prietenii sau cu
colegii de serviciu?iigrlo.ur.o contribuie la propria bucurie' Dacd nu.ali fi precauli
in l"gatura cu unele lucruri pe care le spuneli sau faceii' crede{i cl ali
mai iutea sa legali prietenii satisfecatoare, se vI gasili parteneri de sex
potrlviti, sau sl=menJine{i, in buni stare, rela{iile de dragoste'?'' - h,g.i;orur"u ajutl la bun[starea comunitalii in care alegcli sl trli{i.
Daca'nriali fi iniplicali in activiti{i sociale, crede{i ci v-a!i rnai ab{ine
si nu aruncali gunoui" p" stradd, sd nu conduce{i cu nepisare' satt si
nu abuzali grav coPiii?Deci. sim(i(i-vd ingrijora1i { a.veI,i grijii de propriul comportament
si a1 "i""t"i" lui usiipru altoia' Da1.-lupta{i impotliva. "*91li9f
d9
sr;p"o-ingrijo*re, sau de anxietate' Ele presupun lucntri foarte
difer ite !
Formulat intr-un rnod dilerit: PuteJi experimetlta doud lipuri diferite
cle durere: (l) durere fizic/a' ca gi aceea pe care o sim{i{i cind ave{i o
Jur"r" .1" cap, un dcget de picior cdlcat, sau in cazul unei indigestii;
si (2) durere psihotogica sau mentald, ca 5i aceea pe care o sirr.riili
rAncl'sunteli respinqi, frustrali, sau tratati in rnocl nedl-ep!'Aveli relativ
orJ*""."tt"f ur,rpiu d.o"tii fizice, avAnd in vedere cl sunteli rdnili
de o fo4a exteln6 (de exemplu' cineva v6 loveqte sau^ ceva cade pe
dumneavoastr6). Odatdce sunieli atacatri fizic' veti simJi'-in mocl normal'
,durere qi suparare pe parcursul unei anumite perioade de timp'
Cu toate acestca, se intAnrpid deseori, chiar 9i in eazul dureriifizice'
sa aveli, intr-o oarecare mdsurd. control asupra <iisconilbrtului pe care
.il simlili- DacI aveli o clutere cle cap 5i continua{i s[ v[ spuneli cit de
.teribiid estedurerca 5i cit dc groaznic este pentru dumneavoastrl si o
ave1i, va veli intensilica Ei prelungi, probabil discomfortul Dat' daci
uu"1i'u"""ogi clurcrc r.lc cap' Ei vir spune{i ci nu puteli scipa de ea'
I
Depdqitea influentelor din trecut 8l
dar cd ii puteti suporta durerea gi ci pur 9i simplu experimentali rrna
dintre acele evenimente neplScute care li se int6mpll, in mod frecvent,
oamenilor, s-ar putea sd vi reduceti durerea.Durerea fizicd qi nefericirea !*!seamnd acelaqi lucru, cu toate cd se
suprapun in mod semnificativ. Puteli avea o durere destul de serioasi qi
si nu trebuiascd si vi simJi prea nefericit din cauza asta; qi puteti avea
o durere neinsemnatd qi si v5 sim{iti incredibil de nenoroci}i. Aqadar,
nu doar durerea singurS, ci Ei atitudinea pe care o aveli faJi de ea,-vd
lace sd vb sirn!i{i nelericili.-'- Fat[ de cel de-al doilea tip de durere, dUfersa psihologicd sau
mgntald, aveti mult mai mult- pontrol. Pentru od atitudinea pe care o
aveli fatl de o asemenea durere, vi creazd, in parte, discomfortul 9i
nefericirea pe care le simtili fald de acest discomfort.Agadar, dacd oamenii va fac, pe nedrep! mincinogi sau leneqi, puteli r '
face alegerea de a lua sau de a nr..lua in serios aceste vorbe. Dacd o '
alegeti pe cea din urm[ $i ve spuneti c[ e impo. rtant ce cred ei despre
lor.' Cind v[ sim]iti perturbati de anumite asalturi psihologice sau
mentale, vd simlili astfel, pentru cd ve faceti o pdrere negativn despre '
dumneavoastri sau pentru cE vi pldngeti de mill din cauza acestor
asalturi. Sd presupunem, ci oamenii vd fac mincinoqi, dar pentru clv-afi dori ca ei sivd aprobe, vi simtiti prost pentru cdei au aceastii pdrere
falsl despre dumneavoastrd. Dacd 5i dumneavoastr[ v[ considerati a fimincinoqi qi vd culpabiliza{i pentru minciunile pe care le spuneti' vd
veli simli vinovaJi sau deprimali. Vei pu!! "{gg4! atdt, -odatii ce v-afi
format o pdrer-e-legatrv-A despje dxmneavoastrd ca intreg' pentru faptulcd m in{ifi, s-ar putea sa va "descoperili" 9i alte tris6tur-i-gar,9iy-e * unele
pe care, de fapt, nici nu le ave{i! Dar ave{i o plrere at6t de negativd
despre dumneavoaste, incet ve gisili defecte de care nu dispunefi sau
le exagerafi pe cele reale.
Ghid pentru o vial6 ra{ionald
, in.*ntTO'.9.1cA ve acceptati qe g-e.elin gi vd abtine{i cte la orice tipde auto-culpabilizdri. e foarre probabiise ga"aili """" i" genul: ,,Cumau putut si mi facl mincinos, cAnd eu mint atit de ,arl2 S'e ingeali! Iasd vid cum le pot demonstra cd mint foarte pufin.,,
^
j1l_t:_T-"llte cazuri,. puteti g6ndi: -S,i; t"-' cred ci au dreptate.
;il':T..:.::-:li:ii 'i T"i bine aq recunoaqte luuul acesta. gi aeracc orne sa nu mal mint dac5 vreau ca lumea sd aibd incredere ln m inc.Deci, pot sd nu mai mint lir,capabil s6 md comport
", ""*l?,ti,1Jrltrsi dovedesc faptul cd sunt
Astfel, atunci cAnd vI simliti .intristali qi supirali treceli printr_unalt gen de experientd dec6t atunci cind suferifi. Cu roate ch mEhnirea
$l p[rerea de r[u constifuie emolii adaptativ",' *i".,.f" "" "ste
la feJ.Oamenii v6 pot priva de anumite lr".u.i *, ,rJpo, "ar,"i"n*O**,prin cuvinrele, gesturile sau atirudinile I".. ;";,;;;;;'"ana ,rr"r;1i,
:.::irn.iu,"t j:. :onsiderali invinuirire, "ai
a" .al"il"," eliu".", tn"atalungefi sd vi ..face[i rdu".
Sd presupunem ca, o Drietend apropiati, fafd de care v_a{i comportatfrurnos pe parcursul anirlr, "a "Ji;;;;*p, Ji^r,'i
""lti"", ", "" u,
;e nedensette intr-un,mod aspru. Atunci, va siuneli,';.vuiiile ,Ut o,a,qe rantl - pentru modul in care s_a comportal cu mine!--
, Pi! d" fapt, ..suferinta,' pe care o aveji constl intr_o autoevaluareglobald negativd sau intr_un sentiment de mili frfe a",f"" Vi creaJiaceast[ suferinti prin modul stupid in "ur"
ge"d;il :4" i.lrt am tostpentru cA m-am comportat at6t de fru.o. "u
Jut f, "r4porr.ra
ganO"ur.aurdt despre mine! inseamni cd nu valorez "i_i" ;;;;;;de cd sunrun ticdlosl Ce vor crede alli oameni despre mine, daca val currl tostumea-amicd se comportd, acum cu mine? Nu pol sa accept ca ei sit mdvadi intr-o posturd at6t de ruqinoasa. Sur"";iJ;,;".,::"' '
De ce sunt gindurile dumneavoastri. atAt de stupide? Din maimulte motive: (t) Este putin probabil se nl "n
pro"riJi. p"n,ru "av-a1i comporrat de cdteva ori prost€$te. fZ; p*itil"i"r* faprul ci
l:::: j":::::asra prietene. gandeete iai.r a""p," "i,.ieavoastrd,
sorar oaca acest lucru nu v6 nlace. (3) Chiar dacd ea vi consideri unticilos, nu hebuie sa fifi dn o"ord "u.ea.(4)
D""til;;;iJsc ca v_a1ifdcut de ruqine pentru ce aceastd prieteni'." ""_p.neli^ ae urat cu
Depi;irea inllucrrlclrrr rlin trecut
dumn^eavoastri, p ute[i supor/u pirrcrirc acestora. Daca, in accst momtsnt,vi infruntaJi qi vd disputaii, cLr incrcdcrc, couctr.iire Jezaaaptative,veli simJi, in curdnd, c6 nu nrai ..s,f.cri{i,,.
VA ""li ,iro1i ;;;;;;i";i;;;amrmite lucruri qi deranjali.
. flebuie qA ptili ei durerile.psihologiee (sau cmoJiile negative) pot fi_"-q9,lplatiye sau dezadaptative. AtLrnci crind vi ," ;nta-pia...,ru nepl.cut,este trine s.i v[ sim{i{i ingrijorali 9i si 1-1i int"r.suli'J" I.,"ru'le carese intArnpli cu sau in jurul dumneavoastri - adica'siva sinrli{i triqti.dezanrdgili, rnAhnili, cu pdrere de rirLr, frustrali ,u.r rupa.ul,, pentru caacestea sunt adaptative. Nu este insI bine si vi supra_ingrijora{i 9i sa fifisupra-interesali dc ceea ce se intAmpl6 cu/injurul jumnelvoastra _ aclicdsd va simliti panicali, sd vd autoevaruali gloial negativ, ,a ,ra i,rau..ro1i,deprima!i sau infuriali, deoarece acestea sunt dezadaptative.
.. 1'erapiile psihana)itice, care pun accent pe influen{ele ,,imense,,din trecut, consicleri. ci, copiii rrebuie sd ""u.e 9i ,a pfinga in p.i,rrii
ani de viald qi, in consecin{d, sd sufcre loartc tare q; .a r'" u.u."a p"!l lnqiSi, dacd sunt respinqi sau ignorali de .at.. pa.in1;; lor. E,i nrih.'ebuie sii; dar din pdcate, cle multe ori, ei aleg,a i" .l,"ia rinifi, nudiTofiti nedreptdlilor pdr.inJilor lor, ci daroritalnri.;"nt;i;. nerealisteqq privire fa lptul ci aceqti pErir.tli nu-trebtig lA ," .","p;ili;-i;"d!.:_d.J:pt. Existd mutte clovezi, ,efe.itoaiJL fupt"i
"a ""r_ii copii, care*S'dnt predispugi spre tulburdri se pricep, foarte bine, si coleclionezenedrept5file de pe parcursul primilor ani rle,L^in, in ii-n Je rnLrlli alfiinu lac acert lucru.-"-'Chiar
dacd atuncj cand sunt mici, copiii aleg sd fie afbcrali, $i sa sesirnt[ foarte rlnili qi supdrali cdnd sunt privali.l" unuro it"-lu.ru.i .",cdnd sunt frustrali, ei mai au cle licut o alte alegere importanU odata c"cresc mari: sd rdmind sau si nu r6mAn6 Ia fel-de copilaroql in aceastiprivin{d. Pentru cd odatd cc cresc, ei inval1 atAt iaprul ca anumitecuvinte gi gesturi sunt rlureroase_(aciuc dezavantaje), Jar fl iopu,t
"a ";:Y t:bli: sd se lase afecrali de ele (sd se autoevalueze giobat negativl.
$i ca 4dul!!ipot sd ateagi, in majoiitatea siturtiil;., ;;;.8 creadi inSA4C!1IIl" cal9 i1 fqc_,sq sufere,sair_in cele care .. fi i"o_.i""f".". O""aumati invd{irnintele acesrei cdrgi, veli fi
""ptbiiiti"id;;il:a; ;r;;r:aceastd alegere. ,ii, Ii)
Ghid Pentru o viali ralionalit
Tndiferent. care este istoria frecutului dtttlr n cavozrstrf,, sarr dacd
pa.inli i ei pro lesorii ^: *":,l-i::.::.:":i :l
a vit pcrturba, motivul
lil;li'"liJ';' ;]'"- "' * "" " ".'1': :::l:i: :l:: ;:::fl ::':"::i:lilUl;:, ;:i,.*lffi;;il;;' nerearistc 5i i*l:""1rlt ?::::: l:;:11
:X iffi: ffi ::; i i ; ;;; ""; ; *r a i s i'' 1 i tu r b urai i lyl:?,':,ii:"1
TJil;Jil"#;;;,"", "*; ;; care lc de1 ineli t''" :T:::T:":i:,i;i"': liffi :: ffi ;il;;d;*I' m odur i n c are'li'r-"1'
:i -1"1^";'11::;:*i:l'H#iJ;;;;;";il, dar de vindccat' vd va vindeca in
loaIte pu{ine cazurt.
[Jt:T'o'.'ffi;tzare. tulburarea emo]ionala': ":*'u'd:.;:f f::multe ori, din oredinlele dumneavoastriiralionale -Ceea^c:.t"t""1]"'"1";'#:H; ;":;**ii' io"i" r""au' ""i"':.,T::1':'::r:: J: li?::ffi f
lli;13;li'llii::;i il ;;;;';;;{i" :a:',:ls-0.:ii:::l l::i:lT;I ;;;";" ;i t unei gincliri mai clare' sdvd schimbali convrngerrinoeri le care
stau in sp;tele tulburdrii dumneavoastrd
II
Capitolul 8
Este ra{iunea intotdeaun a r ezona}:llfl
Trebuie sa recunoa$tem, oamenii au probleme in a gandi, corect $i in
a se simli fericili. Indit-erent cit de intetigenli sau cAt de bine educa{i
ar fi. ei descoper6 prea uqor modul in care sd se c9qp"g$9*gational' $i
H';" ;;il ;;; .;; ;" d";;;;; ;*" ursut v;iii' ciffi ioarte
des. Da, foarte des!--"P;t; s[ spunem atunci, ci oamenii sunt niqte fiinie ralionale?
Da, putem. $i nu, nu putem Oamenii deJin cea mai spectaculoasl
i "k[,""t, ", "u." "up.ind"
atat prezenla s im gutui *"t titujii :1,:i-l1p::;;;;;;i;";t. Ei au fdcut, binein{eles, 9i vor continua sd fac6 mmunr cu
rninlilelor.sesitueazi,atitdemult'deasupraoricdroraheanimalele:" .:; ; in-,ia.;=li*' "'r maimusele superioare'; hc61' pind 5i cei
rr-loiJ,"U*if i o.-erlii su"t, deseori, vizibil mai inteligenli decdt oricare
dir.r aceste cr€aturi strllucite'intr-adev6r'oameniisuntfiin{ecdtSepoatederaJionale.Dalsunt,
de asemenea, fiin{e cu tendinl€ putornice de-a se manifesta ridicol' de-a
"t". U"f p."";t"prri" qi idLi'foatt" stupide' Ei sunt in mod natural
i"n""^pfttfi, ,up"r.titioii' intoleranli 9i ie-a dreptul f:slbqili: mit
"i"r * l"i"iftf; il,, "u'""'ilulli
o-lmeni Chiar 9i arunci cand gto''rtr c] es
"r,"-Jl"*"i" qi qtiu cL ar fi'mai fericiii gi mai sdndtoqi dacd s-ar
.il;;;;;;;i;;;, ei au, cutoate acestea' +g.l.gigr'{gi,y 3
realiza utr cotnpofiament cr1 f9l; li-tS1llul Chiar-ditile intimpli s6
;#;;;;;id;; ao.1 ps-1q.ua;p$!+d4 -s-:!F ge'-gqp' dupd care
,""".g aitt nou ia alte -odAt'agi im;tu?e deComportarnent'
Ghid pentru o viaF ralionali
Si lu[m un caz concret. Cffnd am intilnit-o (R.A.H) prima oarA pe
Marlo, avea doudzeci gi trei de ani, era o femeie foarle frumoasl 5idegteapti, gi lucra ca secretarl pentru pregedintele unei mari corporaJii.Cu toate ci nu terminase decet liceul, incepuse sd lucreze la aceastifirmi de la virsta de noudsprezece ani, qi datoriti personaliti{ii eipldcute qi inteligente trecuse rapid de la a fi una dintre cele dou[zeci de
femei stenografe la cea mai inalt[ poziJie de secretarl din companie.Cu toate acestea, in viata ei amoroasi, Marlo nu stdtea la fel de bine.
A cunoscut lav6rsta de doulzeci de ani unbirbat mai in vArstl, a inceputsl aibi dupd numai cAteva s[ptimAni o relatie cu el gi a fost qocatd cinda afTat cla acesta nu are nici o intentie sI divorfeze de soJia lui, qi fiindconvinsl ci viata nu mai meriti, astfel, triiti, a luat o cantitate mare
de somnifere. Descoperiti la timp de o prietend qi dusl la spital pentrusp5llturi stomacale, a siipat firi a avea alte complicaJii.
Pentru a fi o poveste cu adevdrat romanticd, Paul tanlrul doctorrezident, care ii ficuse lui Marlo splliturile stomacale, s-a indrlgostitde ea gi imediat dupl ce a ieqit din spital, au inceput sd iqi dea intnlniri.Timp de mai multe luni, au ramas doar la stadiul de amici, ea evitAnd si
'alba o reialie mai profunda.de atat. flind convinsS. dupd experienlr pe
care o avusese cu primul ei iubjt, ca toti barbalii sunt niqle "mitocani".Cu alte cuvinte, Marlo, o femeie oAt se poite d" deqtddfiiH, a lisit foancuqor calea de a face cele mai absurde gregeli, care pot fi gdsite ca eroriin orice carte de logicd - aceea a -suprageneralizlrii iraJio4ale. Pentrucd un singur iubit a minlit-o, a considerat cd toli bdrbaTii cu care ar
putea avea o rela{ie sunt la fel de iresponsabili.Gdndirea iralionald a lui Marlo a mers gi mai deparle de atAt,
Dovedind o rdbdare gi o infelegere constanti, Paul a reuqit s[ ii invingitemerile, convingdnd-o intr-un final cI o iubegte cu adevlrat qi cd vrea
si se cisltoreascd cu ea. A acceptat cu pirere de rlu qi s-a simlit destul
de ugurati cAnd au trebuit s[ amdne data nuntii p6nd peste un an, c6nd
el avea sd-gi termine studiile qi si treacd in Colegiul Medicilor. Cu
loale cA sfia cd Paul este iubitor 9i de incredere, considera, rotlu$i -inlelegdnd prin asta, cd ea credea cu putere, in ciuda multor dovezicontrare - ci el m \inea cu adeudrat de ea.
Pe l6ngi faptul ci Marlo era convinsi ci dacd primul iubit a m inlit-oin legituri cu sentimentele fatA de ea, 9i Paul face la fel, ea se incredea,
Este ratirnrca intotdcauna lezonabili?
totodati, qi in faptul ci: "Primul iubit m-a pirisit, nu din cauza lipsei'lui de responsabilitate, ci pcntru ci a descoperit ceea ce gtiam de o viai6intreagi, gi anume c6 sunt o persoand lipsiti de valoare. $i pentru cd
?aul este atdfte valoros, este imposibil si lina atat dc mult la Inine,pe cdt crede. Imediat ce md va descoperi - aga cum a fEcut-o, dupiciteva luni, qi primul mei iubit - qi el nrd va vedea exact a$a cum sunt
in realitate qi m[ va pdrdsi. Aqa cd mai bine aSteptam un an inainte sine cdsdtorim, timp in care el va obsetwa aum slrnt eu cu adevdrat, rnd
va pdr6si, qi vom preintimpina, astfel, o cisnicie de coqmar sau un l
d ivon."Acesta este modul de "gAndire" la care Marlo, o femeie desteapla
gi eficienti" a apelat, AvAnd o astfel de gindire ilogicd, ea a alteptat, in
tdcere, ca Paul s[ o "descopere" gi sd se despartd de ea.
Apoi, ulnritorul pas "logic" din acest tran1 ilogic s-a petrecut. Odatu
ce Marlo qi-a dat seama c[ poate sd aiba cit de cdt incredere in Paul Ei cd
il iube;te cu adevarat, a inceput sd devind extrem de geloasi qi posesivi.
Ori de cAte ori trebuia si il agtepte mai mult de zece minute dupi ce
tr.rra lui de la spital se incheia, ea ii ficea un interogatoriu monstru.
Dacd ii zAmbea politicos unei paciente, asistente sau receplionere ilacuza de faptul ca ar cocheta cu ele.
Aqadar, putem observa, din nou, aici o extensie a gAndirii iralionalea lui Marlo. Odati ce un bdrbat a pdrisit-o, acest iubit ar putea face
la iel. $i pentru cd Paul chiar pare ci line la ea, cLrm poatc ea Sti cu
aclevdrat, pg,.(gg|in Si fitrd sd se indoieascd c6. meritd iubirea lu i? Ma i
mult decat atat, pentru cA se simte in oontinuare inclecisa, cum poale ea
qti, cum poate sd he sigtrrd, cl el nu ezitd, de l-apt, s6 se cdsitoreasci cu
ea, 9i ci are nevoie de mai rnult timp pentru a se hotdri?Acestea erau gAr.rdurile pe care Marlo Ie 1ot avea in trrinte, creAndu-i
o stare profundd dc nesigurantA - qi duclnd, in nrod frecvent, la o
gelozie intensd.Datoritd faptului ci Paul qi-a dat sealna cl gelozi:i lui Marlo este
o dovadd a-nesiguran{ei ei, acesta i-a acceptat compo ?lmentul de
interogare compulsiv, pAnd intr-un final, cind a convins-o s5. meargila qedinje de psihanalizd de trei ori pe siptimAnd. Marlo a unnat
aceste gedinle timp de doi ani. Ceea ce a reiegit din aceste 5edin{c
II
I
87
88 Ghid pentru o vialA raiionali
psihanaiitice, a fost faptul c6, deqi ea $i-a iubit raliil gi pdrea a fi copilullui preferat. ea s-a remut, deseor.i, cd el ii va dercoperi. calitatea eiFr-o-astl $i cI o va respinge in favoarea sorei ei mai mari. psihanalistillui Marlo a consjderat ci acest tipar din copil5rie i-a cauzat majoritateacompodamentelor ei de mai tdrziu in relalia cu primul iubit gi cu paul.Marlo nu i-a contrazis qi s-a sinrlit pufin mai bine chiar dupi qedirrfclede psihanalizi. Dar, riscolirea amintirilor copileriei ei nu au ajutat-o sEigi dirninueze sentimentele extreme de gelozie. in final, afl6ndu_se intr_ostare de dezgust gi disperare, a intrerupt qedinlelc de psihanaliz6..
Inlre timp, Paul devenind qi el descurajat, a incepu[ sA priveascd cuscepticism faptul cd ar putea avea o cbsnicie ferieite al5turi cie Marlo.$tiindu-i, pe de altd parte, tendinlele suicidale, s-a desis si o trimitila psihoterapie, inci o dati, ?nainte de a se despi(i de ea; ti a insistatca ea sd incerce cel pulin cateva gedin[e cu m ine. Trecusera doar cinciastfel de $edinfe, tirnp in care Marlo a qi inceput sd iqi scliirnbc gAndireaira{ionald, cAnd Paul i-a spus ci trebuie sd se desparti de ea, lisdnd_ola uga mea.
Vd putefi inragina ce qedinli am avur. in ciuda sedativelor pe carePaul i le administrase in tirnpul conversatriei lor din acea zi, l4arlg a
.inceput sd aiba un comportament isteric de cum a intrat in fiirou Oupifinsprezece minute, dc incercari serioase de a o liniqti, nri-a spus: ,.Ei
bine, qtir"r ce trebuie sd fac acum. Trebuie sd lermin treaba pe care el aar.Anat-o timp de trei ani."
"Te referi la faptui de a te sinucide?,, am intrebat-o."Da.""Desigur, accsta este priviiegiul tnu. $i te super i," arn continual eu
aploape comic, "sd imi spui de ce intenlionezi sd i{i tai gAtul cind aiputea foarte bine sd mai stai prin preajmi qi s6 te mai torturezi inctr...vrLo jUlnAl:rte de sL-q61'r"
Am descoperit, pe par.cnrsul experientei bogate cu oameni cuintenlii suicidale, ci de rnulte 91! ajula si disculi cu eipleau, gi cu o anumill cantitatc ponderati aC. ggt-q., desprc intenfiilepe care le au - irrlrrrcat. oricrrrn. se uorb*ra pr.u ,nullc lucruri serioasein qedinlele REB'I'. Crod, pc dcplin, qi faptul cd, cieqi via{a are multe
Este ratiunea intotdeauna rezon?bild? , .Bg
aspecte placute, oricine are dreptul, inclusiv unul dirrtre clienlii mei, sa.decidi sI ?qi sfhrqeascd via1a.
Din acest motiv, nu me n;l;i$tesc, atunci cdnd cineva amenin{i c[se va sinucide, dar.le dezbat Credinlele lor Irafionale, in acelaqi mod,in care dezbat oricare alte Credinte distructive. Clienlii mei observn, c6 -
deqi eu qtiu cd ei se gAndesc la sinucidc.-re, nu le 4ggdreptul de a comiteaceastd fapt5, ci d_oar ci imi doresc foarte muii Li ei sd reexamine2e
/"'l -'l
iele dpar dupd aceea si
iau viala. $i din moment ce nri inai vid nici un rost pentru a continua cuea, intoniionez si fac exact acest lucru. yi{gJg1g"g-degglg falsi. Nupot avea incredere qi nu mI pot baza pe nimeni.-LGffiJ se sErgesc,intotdeauna, la fel."
"Cum. aqa? Doar pentru ca te-au pdrisit doi^ "iqbili pg...r.and? Oconcluzie al naibii de mdrea!5 dintr-un strop atAr de jalnic de dovadl!,,
"Acela5i lucru - se intemple intotdeauna acelaqi lucru.',"Prostii! Cum poate o femeie atat de de$teaptd ca tine se creade
asemenea porcirii? Vdd foarte puJine similarititi intre faptul ce primultiu iubit te-a pdrisit pentru cd nu a vrut si igi asume responsabilitateade a divorfa de sotia lui gi de a continua cu altcineva, Si faptul cA paul
lucru, aqa cum a ficut Roger, primul meu iubit, acum trei ani? Cumpot se $tiu ci nu a ficut, in mod intentionat, astfel incat s6 obtine totce a vmt de la mine qi apoi si m[ plriseascd chiar inainte se ne putemc6sitori?"
"Nu poli $tii cu sigurantrA. Dar sigur este cA situatia nu pare deloca$a cum tot incerci sd o aranjezi. Mie nu mi se pare deloc aga! De altfel,hai s5. presupunem cd felul in care vezi tu lucrurile este adevlrat, qi cb.Paul chiar a plinuit, exact ca qi primul blrbat din viata ta, si oblind dela tine tot ge a vrut din punct de vedere sexual $i apoi s6 te pdriseascd in
intr
flnl
90 Ghid pentru o viald ra{ionald
faJa altarului. $i? Acest lucru ar demonstra doar ce, asemeni lui Roger,
li.e[ s-a comporta,-,gr-or4. Dar de ce sE o faci problema ta? Cum poatefi acesta un motiv pentru ca tu se ili improgti creierii peste frumosul tducovoraq persian?"
"Dar daci nu pot sa am incredere in ninteni," a inceput Marlo sd
zbiere, "cum pot se vAd vreo perspectivi de a trdi vreodatd fericit6?""Nimeni?" am continuat eu implacabil. 'Nu pot sl in{eleg cr-rm
.dqt. bdrhatj de pe durata vielii .tale de p6nd acum iunr echiv4lgnlrrl a .
:.!,H.ry:. }l.ai chiar si spunem, de dragul argumentului tiu, ci nu poliaVea deloc incredere nici in Roger, nici in Paul. Pentru asta trebuie s5.
suprageneralizezi atAt de mult? Dacd ai angaja doud femei pentru a teajuta la birou gi amAndoud s-ar dovedi a nu fi demne de incredere aiconcluziona, categoric, cI nu vei putea gdsi niciodati pe cineva mai deincredere?"
'Nu, presupun cd nu aq crede asta. In{eleg ce vreli sa spuneti.""$i chiar dacd am incuviin{a - din nou, de dragul argumentului
tdu - c6, ai avut ghinionul extraordinar de a intilni doi birba{i la rAndcare s-au comportat greqit, demonstreazd aces! lucru faptul ci vei fiintotdeauna mintiti, gi ca nu te vei putea bucura n iciodatd de faptul cdtrdieqti?"
"PireJi a vrea sI spune{i, c5 faptul cl l-arn pierdut pe Paul nureprezinti ceva ce meriti luat in vedere," mi-a spus Marlo (mai pu{inisteric).
"Mai deloc. Nu am putea spune, cumva mai bine, ci tu eqti ceacare parg sd se considere pe sine ca fiind ceva care nu meritd luat inconsiderare? Sau ci faptul cd vrei sd te sinucizi, este la fel de pulinimportant?"
"Vreti s[ spune{i cd nu zdmerge inainte, qi de aceea ma simt atat de tulburatd 5i mdpun capet la tot?"
"PLi, ntte consideri aga? imi aminteqti, oarecum, de o femeie care se
afla la o audiere pentru ci depdgise limita legali de vitezd.. Judecdtorula intrebat, 'Cum se poate doamnd, s[ aveti cinci copii, cu varste intreunu gi opt ani, cdnd tocmai miaJi spus cd singurul sot pe care l-a{iavut a murit acum trei ani?"Pii, domnule judecbtor' a rispuns femeia
Este raliunea'intotdeauna rczonabili? 9l
'so{ul meu e mot1 - dar ell nu 'rutll Se vede, c:i aceastA lemele era
convinsl de iaptul ci viaJi meriti trditd, chiar dacd solul ei era pierdut'
in mod irevocabil. Asta inseamni cA s-a acceptat pe sine. Tu, faci acest
lucru?""Dar cum a$ putea sA ma accept cind, vedeli 9i dutnneavoastrii, ci
nimeni altcineva nu pare sd faod acest lucru, cAnd blrbat dupi bdrbat
continul sd md respingd? Nu indici acest lucru ceva?"
"Ba cia, dar i-ndicd ceva.despre tine - qi anume cd lu r:onsideri cd
cel mai important lucru este s[ ai un bdrbat aia cum vrei tu, care s[te acccpte inainte ca tu sA te accepti pe tine. Mai indicd faptu) c[ te
evaluezi in perrnanenli qi ci auto-evaluarea pe care li-o laci depi4de qle
uf.Lg_b-?l"o :-:l9tlal1i. Continr"ri sd i{i spui luoruri ilogice: 'Dacd un iubit
mi nie apro6a"inilamni ci nu am nici o valoare; daci doi birbali, la
rlind, nu m-au iubit suficient de mult pentt'u a sc cisdlori cu mine, acest
lucru dovedegte ceea ce eu arn 5tiut de la inceput: c[ sunt un ninric!'Nri
vezi c6t de circular estc ralionan.rentul tlu?""Mmm. l-[sa{i-md sf, in{e-leg. Ceea ce irni tot spun 9i ceea ce lni-ant
spus intotdeauna estc: 'Doar atunci sunt valoroasi gi pot sd considet
cd am o via{6 prelioasd, daoi qi cAnd un bdrbat pe care iJ irtbesc crt
adevdrat, line la rnine.' $i pe urnrl, cind aflu c[ el nu line atit dc rnlrlt
la mine pe cAt am crezul eu, trag imediat concluzia' 'Binein{eles cd
nu {ine la mine. Pentru ci, aqa cum ;tiam de,ia, nu am nici o valoare;
gi cum ar putea el, atunci, si {in6 cu adevirat, la o persoani care este
lipsitd de valoare?' Dacd acestea sunt, intr-adever-, lucrurile pc care nri
le spun, atunoi aveli dreptate, chiar esle o gdndire cilculari.""Pai, qi nu astea sunt lucrurilc pe care {i le spui'?"
"Aqa s-ar plrea, nu? Va trebui sd md mai ginclesc asupla acestui
Iucru.""Este exact ceea cc A i vrem: si te ginde;ti mai tare asupra credinlelor
tale. $i, sd te gAndcqti rnult la ele ;i ir.r afara Scdinlelor- noastre. In timp
ce te g6ndegti Ia valoarea ta ca $i persoana. mai gAndeqte-te la incd un
aspect impofial]t.""Ce aspect?" a intrebat Marlo. Era atal de concentratd;;i se gindea
atit de intens la gisirea unei modalit[1i de a-qi rezoiva problemele.
IIIII
I
I
I
aa
92 Ghid pentru o viatrd ralionalir
incit nimeni nu gi-ar fi imaginat vreodatd c6, tkrar cu oAteva minuteiu urml, luase in considerare posibilitatea de a sc arunca de la geamulbiroului meu.
"Gdndeqte-te, dac[ vrei", i-am spus, "la cantitalca nare de cerinleabsolutiste pe care le ai lata de oameni. a5a crrnr le-ai avur 5i lald dePaul, de exemplu. Tocmai pentru cd te consideri nevaloroasd gi crezi c[ai rrcvoie de aprol-rarea iubililor lai pentnt a li 'valoroasa' tu nu Ie cprlpur gi sirnplu, aFa cum crezi in mod greqit c[ faci, si i{i rlspundd cuafectriune. Mai degrabi, le pretinzi ca ei si facd acest lucru."
"Pretind ca Paul si m[ aprobe, indif-erent de cum mi comport cu eJ
sau de ce fac?""Da. Pentru a-Ii satisfaoe propria'nevoie'de dragoste absoluta,.te
aqtepfi ca el si se comformeze impasibil la ideile tale preconceputedespre cunr lrebuie sd, se comporte un iubit. $i cAnd nu se comporldexact a$a cum gAndeqti tu. ch. ar trebui sd se comporte - qi Dumnezeugtie cd ir.rcerci tot ce e posibil pentnr a vedea daci intr-adet dr se
oompofta exact a$al - inoepi sa te rdzboieqti cu el gi sd-l faci nestatornicpi nedemn de incredere, Prin unnare, menlinAndu-!i cerin{ele ira{ionaie
Ei for{Andu-l astfel - da, intr-adevdr forJindu-l - sd te pdrdseasci, i{i'dovedegti' !ie ci nu poli avea incredere in el. Ceea ce'dovedegii', de
fapt, este nevoia ta fa(6 de aprobarea lui gi a altora. O alta reprizd degAndire circulari!"
"Da, cred c6, arn nevoie ca el si mi aprobe. $i atunci, il constrlngsA fie de acord cu aga-nurnitele mele nevoi. Dar, el nu face acest lucru,pqntru ci ml considerl foarte agasantl. Aqa ci imi spun'Faptul c6 elccnsiderir ca sllnt atat de agasantl, dovedeSte ci nu am nici o valoareqi cd am nevoie dc aprobarea qi de sprijinul lui, pentru ci eu, saracutafiir.r!6 nevaloroasS, nu pot si mI descurc in aceasti lume mare gi rea.'Dumnezeule, cl.riar tlebuie sA tr'ta descurc de una singuri - pe totparcursul viefii* nu-i aqa?"
"Aqa este! $i pAni nu rezolvdnr probiema cu _i-n-cred_erea in. fire,cnm crezi cd ne putem a$tcptzr ca tu sd ai incredere in oamenii ca qi
Parrl? Pdnd card trr rrrr i1i rlrri scarna cA nu esle nimic groazni<. ci numainepldcut, in a fi rcspins dc ccl iubit, cum putem sa ne a$teptem ca tu
Este raliunea intotdeauna rezonabili? 93
sd te compor{i suficient de frumos cu el, astfel incAt si nu te considereprea agasantd?"
.Aga ci Marlo 9i cu mine am continuat sd vorbim. PAni la sfdrgitulgedin{ei, se calmase deja, gi incepuse chiar sd gdndeascd dintr-o nouiperspectivi cu privire la propria ei persoanS, ceea ce inseamni clincepuse sd se accepte necondillo_nat. Mi-ar plicea sd pot spune cire2ultatul oblinut dupe gediniele noastre de terapie qi dup[ multe ore dereexaminlri a credinfelor iraiionale, este c5setoria fericitl a lui Marlocu Paul. Din plcate, acest lucru nu s-a intdmplat! in ciuda progreselorei renrarcabile, Paul a hotdrAt cd alat cat au fost impreunE a fost deajuns, qi numai oCazional s-a mai intAlnit cu Marlo. Dar, inainte de-a seinrplini un an de la terminarea terapiei, Marlo qi-a gdsit un nou iubit, cucare s-a relationat, intr-un mod mult mai realist.
Pentru a ne reintoarce la tema noastrS. principall: Marlo a reuqit,datoritl vulnerabilitllilor ei, sd gisesci o cale foarte uSoard de a-qiriviqi viaja sentirnentall, chiar dacd, in alte privinJe, a $tiut cum sA
se manifeste ralional qi eficient. Dqtori!4_ _&adr.d!_1!gg199r_ s fecutsupragen e ra l i zdr i
. ; ! - a rqgt crea !$e_!a-lr grtu,lt_9glgU!_Eelg
" i .i "Iosl-ferft convinsa ci ceea ce ea igi dore$te este ca_Paui li o. iub_eagca
jl T9 d,l l l o rm a lll,. qand d e fapt ce ea T'd6i Zei4#-a+. u t-.Sa ;i-\i5#-ce
in nrod nemuritor.De ce a fEcut toate astea? Deoarece Marlo este om. Deoarece
ceilalli. Deoarece, au putemice inclinafii biologice. inspre anxietate"depresie, gi ostilitate, chiar dac5 icesie itari le saboieazl dorinlele.Deoarece, &lqit1-ile-_lsrSi-cotuulrtrldejq_earg-trajpsp ll-_! !ygta..incadin co-pilirie,. 98ry C['f-ap1it4- creduli, influenJabili, qi confiiilr 'in
rnLrlle prir inle. Deoarece. fiind oameni, ei au tendin[e putem'ice (nuinstincte, ci tendir{e instinctoide, cum le-a numit Abe Maslow) inspreinerfie, ciutare de senzalii, dispozi{ii schimbdtoare, gi negativism, care
:
li
il
rl
.I
ii
,i
..
Ghid pentnr o viattr rationale
interfereazd frecvent cu gindirca qi planificarea eficienti. Deoarece-au deseori tendinla de a sc ldsa r5sfE1atri de pliceri de scufta durata- cum ar fi mAncatul in exces, biutul, sau fumatul _ care ii afecteazdpe termen lung.
Deqi, oamenii sunt ..conqtienli,', de multe ori, cd ar f.i mai bine si
facd anumite lucruri in schimbul altora, ei refuz[, frecvent sd le faci; lafel, deqi, sunt "conqtienli" ci. ar fi mai bine si evite anumite lucruri, eicedeazd, deseori, in fata acestora. Mai ales in raport cu ceilalli, oarneniise comportS. in mod ira{ional. Acest lucru, se intample deoareceoamenilor inteligen{i li se pare, din c6nd in c6nd, ce este aproapeimposibil si aleagi intre comportamentele sociale logice qi piactice9i cele {Er[ sens qi ilogice. Daci ati trdi singuri pe o insuli pustie, vis-ar p[rea foarte ugor sd triifi in mod echilibrat majoritatea iimpului.Dar realitatea este c6 nu triili pe o insull pustie. $i, he ci vn place saunu,:.g$gli obljgaj.i se vd conformati din punct de vedere social. Cu
/loate acestea, ar fi bine ca in acelagi rimp sa fiti oarecum indeoendenti
1'' , l5$lYidl.?lilt"'+;1t* a vd indeplini iestinui; peiiiru a ,"r9i .a*nj;{ 1 dar4gegvoastrd.
] - Poate veli considera ci aceste doud obiective sunt contradictorii sigreu de atins. Poate veti considera cb. este, de fapt, imposibil sl faceliastfel incdt Ave si{njl! in pielea dumneavoastrl gi, in acelaqi tirnp, sIv[ in]elege]i bine qi cu ceilalli.
tiiali, de exemplu, situalia iimpld in care stafi qi vorbiJi cu un grup de$apte sau opt prieteni. Sd presupunem cE majoritatea celorlalli membriai grupului dumneavoastrI sunt inteligenti qi rafinaJi. Si presupunem,de asemenea, ci nu aveli nici o preferinld fala de nici un mernbru algrupului.
Cu toate acestea, vd aflali "!nir-o dilemi social_individuali. Dacd iiconvingeli pe membrii grupului s6 vorbeiscd deslre iucrurile iare vastAmesc interesul, unii dintre ei ar putea sI se simte, in scufi timp,plictisili gi dezgustaJi de faptul ci ve comportali atat de egoist. Dar,dacl acceptati sd se discute, doar ceea ce alli oameni vor, ve{i fi probabildumneavoastr6 cei care vi veli simti plictisiJi, pentru majoritaiea serii.
Daci apare in discutie un subiect fat6 de care aveli opinii puternice$i vd afirmati aceste opinii, este posibil ca anumitri membri aigrupuluis5. se simti rdniti, ofensati sau supiratri. Daci, in schimb, viplstraii
lt
,i
g5
opiniile pentru tlumneavoastri sau lc exprima{i, dar in mod precaut, viveli sim{i frustrali.
Cu toate ca incercati, in mod politicos, se acordatri, qi altor membriiai grupului 5ansa de a vorbi. unii diirtrc ci s-rr putea sa nrr_fie la lel
.{g-lplitf,tnti, monopolizAnd conversalia imediar ce iC oferiii'ra"S:a'dc a vorbi gi conslrangandu-va se ratnaneli tdcu{i in legdturd cu maimulte aspecte pe care le consideraJi importante. Dar, dac6 inlrempeli,iii mod asertiv, coriversa{ia, al{i mernbri ai grupului po1 fi nemullumi{ide faptul ci el nu s-au exprimat suficient. Orice ali fuce nu existi nici ocale- de a-.cAqtig.e - ce1 pufin nu in totalitate. Indif'erent ce aii face. Cliiar.;i in aceasta sitLralie simpla, daca r d compor.lali. e\acr a;a curn vrcliclumneavoastrd, cAliva rnernbri ai grupului se vor sim{i mar.ginaliza{i$,i vor tinde sI aibd o antipatie fald de dumneavoastrd. Iar dacd suntelide acord cu ceea ce vrea'grupul, vi ve{i sim!i dumneavoastri frustraliqi veli avea tendinja de a-i antipatiza pe ceillalli. in albri de cazul incare dorinJele dumneavoastrd coincid cu cele ale celorlalli membrii aigrupului (o intAmplare pulin probabill!), cineva, dumneavoastrd sauei, se va simli, intotdeaurla, frustrat. Agadar, cu tolii vd putcti sjmli,in cel mai simplu caz, foarte nemultrumitri - dacd nu chiar zrnxiogi saufurio9i.
.Lyltu1il9.Se "O*plicl 9i mai mult, daci vd in.teresedzd ceea ce aljimenrbri ai grupului gantlesc despre dumneavoastra- Asta deodrece dacavi dori{i loarte mult sa le cdqtigafi aprobarea. va veti comporta astlelincAt sd faceli to1 ceea ce ei vor si face{i, qi nu ceea cc clum neavoastrl alivre,a si iace{i. $i apoi, ve}i avea sentimcnte de uri fati de dumneavoastrapentru ce v-ali comportat atat de slab qi ii veli rii"i qi pe ei pentru cd v-auvizut sllbiciunea. Sau, in alt caz, ve{i facg ceea ce vreJi si face{i _
9idoar apoi vi vefi ingrijora dacd ei vd plac in continuare pentru ceea ceali licut.
Faptul ci vi doriti atAt de mult sA fitri aprobali de ceilalli, prcsupuneun compodament nevrotic. Dar ohiar 1i fdrd acesl comportamentnevrotic, este dificil gi de multe ori descura.jator si lacdli discriminareaintre ceea ce :,-ar place si facetri gi ceea ce ar fr mai bine s-a face[i, lnsitualiile de grup. Pentru ci ceea ce vreli este se oblineli ceea ce yzid_o_riti. Dar vrefi gi ca ceilolli sd se simtA comfortabil qi sE vd acorde'i-probarea lor - de buni voie qi fbri a avea vreo legituri cu dorinlele
, ;jtri9ilii
Este raf iuner intotderuIr rczonabilal
Ghid pentru o via{l ralio alir
dumneavoastra nevrotice de aprobarc. Prin urtnalc, vii vcfi sirrti inpennanentrd sfAgia{i qi nu pute{i rczolva, in intrcginrc, accst conflict.
in alte relalii de grup qi mai conrplicalc, luct-Lrrile devin qi nrai
dificile. Astfel; intr-un grup foarte competitiv - ca de cxemplu, intr-oqcoali unde elevii vor sd intre la i'acLrlt6lile dorite, sau intr-un biroude afaceri, unde angajatii concureazd itrtre ei penlru cotnisioane sau
salarii mai mari - ar perca cA este loarte greu si faceli ceea ce vd dorilis6 faceli gi in acelaqi timp s[ cSqtigafi qi sZr :r.ren{inc{i qi bundvoinfa
celorlalli.Din acest rnotiv, veli cot.tsidera c6, in aproape oricare grup social,
este dificil sl pistrafi un ecl.rilibru ralional al lucrurilor, astfel incAt s[flace{i in aqa f-el sd nu vd pierdeli nici gusturile gi preferinlele personale,
dar nici sb nu vd opunefi membrilor celorlate grupuri. Pentru cd nu
pute{i anticipa, pe depiin, care sunt compofiamentele dumneavoastrlcele mai "rezonabile", vr:li oscila intre ele ili func{ie de modificareainprejuririlor. Astfel, atunci cind intrali pentru prima oara intr-ungrup, ar fi bine si tice{i qi s6 ii lisafi pe ceilalli metnbri sd voibelr'sc.1.
Mai tirziu, puteli incerca si vd ar[tali vrednioi {q 99,gJlti, chiar dacd cei
care au vorbit anterior, ar prefera se continue sd fie in cenlrul atenliei.
La sfirqit, puteti sA le oferili altora, din nou, ocazia de a volbi. Dar
nu vetri putea niciodatd stabili cu precizie, in prealabil, cdnd qi unde
sd trageli linia dintre participarea dumneavoastrl activd gi acceptarea
politicoasi a pirerilor celorlalli, atat timp cit acest lucru depinde de o
mulJime de factori.in acest caz., ar ft bine sd fili conqtienfi atAt de dezirabilitatea
exprimdrii proprii clt qi de cea a acceptdrii sociale. Cu toate c,satisfacerca pldcerilor personale, pare a fi un plan bun de a trdi, aceste
interese personalc includ qi o anumit6 cantitate de interese sociale.
Fiindcl dacd luptali ,1o./r pentru "propriul" bine gi nu vd intereseazi de
ceilalli, ve{i constata cd rnulli oanreni, peste care treaeti cu nepasrre. vd
vor da peste calt "propriul" bine, mai devreme sau mai tArziu. Agadar,
ar fi bine si includcli, irrtr-o anumit6 rndsuri, :;i binele altora in ceea ce
cons ideral i a fi birrclc,.ltttttnclvoaslrd.in mod similar, claci-r scopul dumneavoastri principal este sd obfineli
binele intedictt, inseatnttit cil, inevitabil, vd sabota{i potenlialele pldcen
Este ra{iuneaintotdeauna rezonabili?
iiI
i
i
viitoare. "Triiegte ziua de azi, c6ci poti muri in ziua de mAine', parea ii o filosofie perfect sdnetoasd - asta dacd qansele de a muri m6inesunt mari. Dar, de cele mai multe ori,ffiiii pdni [a vArste inaintatede optzeci sau gi mai mulJi de ani; qi, astfel, zilele dumneavoastrd der-ndine. vor fi. pr-obabil. nelericite daci rrli{i doEtentru ziu7ae a2i.lii"acelasi tinrp. daca rrail!j,og-p"n11u 'jija ,iihai,ili. "iji JiiuT"n#"pde a trdr ziua prezenti cu ptea mqlt6 prudenF si m_onglolig. $i din nou,re2uliatele durnneavoastri, pe termen lung, vor fi infr"Ante.
**SI]H3, se dovedeqte a h liderul 4deyqpt. Veti observa cd nu esteun model de conduitd absolur corect s4u sigur, gi veli conside?fi'Emulte ori, ci este dificil sd trage{i linia exacta intre comportamentulralional Si iralional. in plus,dac-d-o-d_qg9U_14-_e.Itfq{gg, raliunea se poatelransforma in iralionalirare. fi ittu'ain rnul -ule moriue: - *
L Pentrr a supraviefui, oamenii au nevoie de o anumitd cantitatede emolii gi ar fi irafional, sau cu alte cuvinte d6un6tor proprieidumneavoastre persoane, s6 nu aveli niciodatd reaclii puternice qipreconcepute - ca de exemplu nevoia dumneavoastrd de a rini sauclriar de a ucide pe cineva, atunci, c-And vi ataci intentionat.
2. Gusturile sau preferiiiiete oamenilor, degi sunt de multe ori"ira{ionale" qi "nejustificate", pot aduce vietii un plus de plicere qi depasiune. Atunci cAnd face{i o pasiune pentru colectarea timbrelor, cAndvI dedicali sd vi faceli partenerul de viati fericit, sau cAnd ascultatimuzicd timp de ze_ce ore pe zi, vd comportaJi, intr-un fel, ,,irational',.Dar, ca qi mulli alti oameni, puteti beneficia de numeroase pliceriinofensive de pe urma acestor preocuplri ..ira1ionale" sau ..afective,'.
"!f,-t4gcJrflppr", dacd exi std aqa ceva, poate fi eficient-dar firl sl aducicu sine vreo pllcere. "Afectele" (unuI din vechii termeni pentru emolii)au primit aceastd denumire penku cd. ele v! afecteazd - vi influenleazasi.vd dorili si triili 9i s[ vi bucura]i de exjstenta dumneavoastrA.Viala umand ar pulea persisra qi iira nici un fel de emolii, dar ar pareaincredibii de monorond.- :. eana iaJiunea este dusi la extreme, este, uneori, ineficientd gidinndtoare. Dacd de fiecare datd c6nd vi legali ;iretul de la pantof saucAnd mdncafi o felie de pdine ar trebui sI vA opritri qi si judecali dacdacesta este lucrul cel mai "corect" sau cel mai,,bun,, pe care il puteliface, rafiunea dumneavoastri. ar fi mai degrabd un obstacol decAt un
Ghid pentru o viald ralionald
ajutor $i a{i s6r9i prin a fi, probabil, foarte rationali - dar nefericili."Ratiunea" extremi sau obsesiv-compulsiv6 este frecvent ira{ionali;deoarece, potrivit, cel pulin REBT-ului, ra{iunea "adevdrat6" sus}inesau spore$te fericirea oamenilor.
4. O viaJi complet rationald ar putea fi, de fapt, o existenta mecaniod
- o viali prea glaciali, {Erd sentimente, qi mecanizatd. V-ar puteaslhmll* exprimarea creativd, mai ales, in domeniul aflei, literaturii $imuzlcll,
Toate aceste obieclii aduse ra{iunii extreme au o oarecare validitate.Dar, ele presupun $i niqte premise gregite, care sunt duse la extremeirafionale. Daci le reducem la esentele lor, observS.m cd ele rdsar,adesea, din frica noastrl de necunoscut. Chiar dacA multi "ira{ionaliqti"'sunt foarte anl'i-o$i, ei Stiu-.14pcar care sunt limitele tulburlrilor lor.NecunoscAnd gradul de dificultate pe care l-ar avea de infruntat dacdar duce o viale ratrioiale, qi temAndu-se ci acesta ar putea depdqidificult[]ile lor actuale, ei inventeazi povegti de "groazi" eronate cuprivire la ce inseamna ratiunea, oferindu-qi, astfel, o scuzi pentru faptulcd nu incearce se o obtrine.
Incd o dat5: Fiind congtienji de faptul ce shrea lor iralional5.prezent5., duce la rezultate neplecute, dar gtiind qi faptul ch giidirea9i comportamentul ralional este dificil Si necesitA timp qi efortconsiderabil, oam-enii tulburati depun mult mai mult efort in a gdsi- "'-q!g-ume.!!e impolli,v,a lucrurilo-r ra{ionale decat in a incerca sd le aplieein viala lor de zi cu zi.
Unul dintre clienlii mei (R.A.H.), Ronald, opunea rezistenfl, in modconstant, abordirii mele ralionale cu privire la problema lui serioasi de
anxietate Si mancat corlrpqlsiv, recunoscendu-Si in rnod deschis aceastirezisten{i.
"i1i este team6" l-am intrebat "ce dac6 ili reconstruieqti via{a duplprincipiile pe care le-am discutat, te vei transfonna intr-un lel de
monstru mecanic ralional?""Pii, intr-un fel, da," mi-a r5spuns clientul."Bine. Hai se examinim acum frica ta fa16 de comportamentui
mecanic pe care l-ai putea dobandi ca rezultat al terapiei exact ca gi
cum am examina oricare dintre celelalte anxieteti ale tale. Ai vreodovadd. care si-ti sprijine aceasti frici? Nume$te o persoani pe care o
Este raitttnel illolrl..,rurr:r r..zorrabila.
cunogti, care este atat de rationalir inr.:6t nu pare sd se bucure de viaJ6 qise comportA ca un mecanism logic, a;a cum ai insinuat tu."
"Pii nu gtiu pe cineva anume. Dar trebuie sd recunosc cd, din cind incAnd, dumneavoastri pdre{i a fi aqa. Pireli a fi cxtraordjnar de eficien1.$i, in rare cazuri vd neliniqte:;te ceva anurle. Chiar gicAnd sunt dararnal$i plang, sau sunt lrist, acest lucru nu pare sI vA afecteze. $i rnie mi separe ci e cam ciudat sb fi{i aga, poate cA sunte{i fEri suflet."
"$i acest lucru demonstreaza ca sunt o persoanl rcce gi ci suntincapabil de-a mi bucura de viaii, sau de a ma sirnli fericit?r'
"Nu, in rnod exact. Dar mI tem cS.rS putea sl-mi pierd capacrtareade a mi bucura, dacl me comport la kl de calm 9i de obiectiv cadum near oaslra.''
"Ah, un lucru de-a dreptuldiferit! Datoritd anxietalii li compr"rlsivildliitale exagerate, te simli in acest momcnt, rnai nefericit ca niciodatd.Dar, aga cum mi-ai descris adineaori, eu nu par a fi aproape niciodatiafectat de lucrurile riin juml meu. Dacd descripfra ta faia de mine este,intr-adev5r, adevirati, inseamnd. cd eu nu md simt prea ncfericit. $i, cutoate acestea, {ie }i-e fricn, ci dacl dobindeqti liniqtea pe care o am eu,vei fi nefericit sau cei pu{in vei pierde capacitatea de a 1e bucura. Estecorect?"
"Da. Nu gtiu de ce, dar aga, simt.""Vlci si spui, ci aEa crezi. Dar, te mai intreb odatd: Ce dovezi ai
pentru aceaste credinfi a ta? Ai incercat, micar pentru cateva zile saus6pt6rnAni si vezi cunr cste sL te compo4i la I'el de r:alm ca 9i mine'l Aireuqit sA ili demonstrezi, pe parcursul acestei incercAri, spre satisfacfiapersonalE - sau ar fi mai bine sd spunem spre nemullumirea ta - ci te-aisimli mai rdu gi mai ncfericit decdt te simli acunr?"
"Nu, nu pot s5. spun ci am inoercat.""Atunci, de ce nu incerci sd experimentezi, cu adevirat, acest lLrcru?
La urma urmei, dacI aceastd incercare nu func!ioneazi poIi si te intorcioricAnd la starea ta deprimanti de acurn. Dach pc parcursul incercdriitale de-a te comporta mai ralional incepi sd te transfbrmi intr-un zombimecanizat, poli sd te reintorci oricAnd la oricare nivel de irajionalitatepe care dore;ti sd il ai din nou in viatra ta. Pentru ca tu nu semnezi niciun contract, in prealabil, prin care s[ se stipuleze cI vei continua s6 te
I1
tIIIIttIIIIT
100 Ghid pentru o YiatA ralionali
compo{i intr-un rnod'ralional' rece qi indifilcnl. cllcii c:xpclimentulcu gdndirea logicl incepe, intr-adevar. sd o ia in ciirco{ia accca. in or ice
caz. din cite vid eu, pentru ci nu ai tncercal n iciodrlir sil vczi cum este
sa gAndegti ra]io-nal, gi pentru c6 te sirnfi loarlc nclqlicit tlatorit:i sliluluide via{d ira}ional pc care il ai acum, continui si irrvcntczi un lucrr.r fafide care ai o frici iraJionali. ca qi ojuslificare penlru 'pericolele' care ar
pr"ltea sl apari, dac6 te-ai sclrimba pe tine.""Vre{i si spllneli, cA oamenii ca qi tnine se tenr atat de tare si i5i
schirnbc modul dc a trli, incAt ndscoccsc obieclii I'alse gi exageratepentru a nu face acest lucru?"
"intocmai. inainte si incerci nricar si vezi cum e o alti cale,
inventczi atat de multe contraargumente fantastice fa{I dc asta, incdtnu ili acorzi nici nicar o gansi si aflii daci ar fi satislisitoare."
"Deci considerafi cd, in acest moment, tulbut'area mea consta nu
atit de mult in faptul cA md colnport ira{ional, ci in igp_trr_I. c*4. r_efliz
sd incerc mdcar sd vdd cum este sl fii raJional; qi pe lingd asta, insistqi asupra laptului ca, dacd chiar ag incerca, m-a$ translorma int!'-unzornbi rnecanic qi insensibil? "
"Exact. De ce nu incerci sl vezi cum este?"Ronald, chiar a incercat si lucreze la con'rpulsia lui cu mAncatul
Ei sI i5i interogheze credinfele iratrionale, care ii creau fiecventelearrxietl{i. Mi-a relatat, foarte enfuziasmat, dupi cAteva saptaniAni, duplce realizaze deja progrese considerabile, urmitoarele:
"Pe lingl faptul cd am reuqit s[ nu rnai minAnc atunci cand nu imiestg fbame, a$a cunr fdcean.r cAnd am venil prima oari la dunrneavoastr[,arn inceput si {in, pentru prima oarl in viaJa mea, 9i o dietl adeviratdqi arn slSbit deja 3 kilograrne jumitate. Sunt convins ci voi :rvea Ei
rrai pu{ine kilogranre, mai alss acum cAnd realizez cd mAncam atit de
mult pentru a-n.ii distrage aten{ia de la ideea rnea }icnitd cd nu pot face
fa1l, de ur.rul singur, pelicolelor vie{ii, firl a fi in continuare bebeluqulpdrinJilor, so{iei qi cliiar al copiiiol mei.
"$ i vreau si ma i sr.tl.rlin icz u n lucru. Odati cu reducerea compulsiilormele alimentare qi a urrora dintrc fricilc mele cu privire la faptul cd nu
poi infrunta anurnile cvqnirncntc, nr-am atteptat ca acele stdri reci, de
indiferen{i, de care Iri tcnrcanr acuur ceteva saptanani, si aparl qi ele,
101
irt
iii
sentimental, dar intr-un sens bun, gi sunt at6t de entuziasmat de vialamea. incat aproape cd rnd duc cdntiq!,-in fiecare dimineali, la serviciu.De altfel, cliiar in aceastd diririneafa, pentru prima datd dupd mulii ani,m.:am lf!?it.9antand. $i m-am oprit pentru un moment, timp in carem-am ascultat spunindu-mi, 'Woaw! Ea-nditul 6la de H.arper - a avutdreptate! Daci ceea ce se int6mpld acum, gi anume faptul cd eu cdnt indrum spre sewiciu, ilustreazi cdt de mecanic m-au lTcut aceste chestii
Este ratiunea intotdeauna rezonabila?
ei ra{ionale, cred ci ar trebui si imi mdresc considerabil doza
6i ;E inniit-la ednesc ca o. privighetoare!' imi place s[ mi comport caacest tip de lobot!"
Aga cum a iuceput sl observe qi acest client, o abordare rafionaldasupra vieJii nu presupune o ralionalitate de un singur tip. Defini{iaralionalului folositd in REBT este: dS,il-Cd-l1-e-a faJi!"qii;- nu a prostiei Ei 'i / .
necugetdrii; este cujudecatd; duce la rezultate eficiente; produce efecte , .,:j.'doiite cu un minimum de cost, fdri timp piefdut inutil, sau efecte
,
secundire neplacute; ajut6 la atingerea obiectivelor individuale qi/sociale pentru care luptafi.
Aqadai, ialiunea umanA include- emotii adaptative, obiceiurislni.toase, qi o existent[ captivaqti. Viafa ra]:ionali nu reprezinti unsfArgit in sine. Via{a este ra}ionali atunci cdnd vl folosili capacitateaintelectuali pentru a vl crea zilg q!.1nj mai fericili $i mai satisfEc-[tori.A fi t a{iolal inseamne a vi comporta (9i simfi!) {Ln-t_11-1*ag!ge$ie.
Rafionalitatea. aqa cum o denumim noi, nu ioieipunde cu modulperfectionist sau absolutist. Cu toate cI ne considerim destul de rafionali,nu suntem niqte ralionaliqll consacrafi. \g|lpy4it-yrl! ponsidera ci|.,
7?raJiunea sau intelectul, qi nu simfurile, este sursa adeviratd a cunoaqterii{jnoastre. Noi nu crcdem. la [el. Asemenea majoritalii oamenilor de''qtiin{d rnoderni, admitem faptuI ci, cJl935elge_g:19,-:!14arc-m4$t4e,Influentata de gdndirea uman5. Dar fecunoa$tem. de asemenea. cdAceasla esre oependenti de simfuri. emolii Si comportamente.
Anumili oameni devotali raiionalitalii, precum Ayn Rand qi
Nathaniel Branden considerd. cA raliunea este perfectA gi pretind cd eaproduce. in rnod invariabil, comporlarnente "bune'' Ei "sanatoaii". Noinu-suntem de acord; iar eu (A.E.) am scris o carte intreagd in care amdescris pericolele obiectivismului, qi a filosofiei lui Rand.
Este ratiunca inlotdc !rlra Iczollabild? 103
Ghid pcntm o viaF rationala
" "*""""f"atii global n"gaiive - evitdm capcana d e afi prea ra\ionali'
'Ralionalitateai excesivd, exagerate sau dogmaticl presupune o
contradictie. Cu cdt impingem mai tare ratiunea spre extremele care ne
sunt dlunltoare qi cu cdt o transformim mai tare intr-un dogmatism'
cu atAt mai putin se numelte raliune' Raliunea absolutd este' probabil'
nonsensul absolut!- Catl"u dintre urmaqii REBT-ului sunt acuzati de faptul ci se
"olnpotai "prea ralionai" gi cd i$i incurajeaz[ clienlii si se manifeste
pr"o i-puriUiti. Asifel de acuzalii ar putea avea.un s6mbure de adcvir'
b_ au"a acasta este cazul, inseamna cl acegti urrnagi prai;tici prost
Terapia Ralional Emotivd 9i Comportamentali' Aqa cum am notat
urrt"rior, Maxie C. Maultsby a defrnit g4qd!!94 rqlisIg!4-"u-!qd e"-Sl
g"" a"'ga"a care va duce' la conservarea vie-Jrl dumneavoastrd' ]'a
iioO.,""-.rn ,r,lttim.up-de lqgLljolare 9i conflict inf 1n.'
li daci ac{ionali
'"Jp;; i"r, va "ai-piqdioi-.t" ^=experimenta{i
conflicte 'nedo-ri1e cu a[i
oameni.Daci urmaJi acest tip de gdndire ralionall' nu veli rispunde in rnod
-""*i" sau supra-ra1ional.1tunci cAnd se face referire la termenul'i'- -*ii.""t,
cliferili oameni afirml diferite lucruri' Noi ne referim la
fuptui "a "ri",
inteiigent, eficient, 9i nediunltor' $i includem qi erno{ia'
sensibilitatea,creativitateaqiartacaqipreocup[ripedeplinra{ionale
- "ta* ti*p
"et ,tr, 1" duceli la astfel de extreme' incAt si v6 saboteze
viaJa qi alte forme de a v[ bucura'
Esie ralionalizarea ralional1? in nici un caz! Ra{ionalizarea
inseamn[ inventarea unor explica]ii aparent raltonale sau plauzibile
f"rrt.u "o-po.tu-entele, credinlele qi dorinlele dumneavoastt'd' JEIE a
h, de obicei, conqtien{i cd aceste explica}ii nu sunt fondate' Prin rtrmare'
,utionutirur"u ru', jusiifi careo ptopriului comportament' echivaleazi cu
rezultai din ce in cs mai bun in ceea ce privegte fericirea uman5.-;i, mai
;i;;i;"""t ""
priveqte p-inimalizarea anxietdlii, depresiei' ostilittliiqi
opusul gdndirii rationale referitor la acest comporlament'
in nioa .i-itut, chiar dacl-a intelecauallza inseamn[' 'intr-un
a supraaccenLrLa preocupilrilc itrtulcctualc' cul1l sunt informatica'
ii a ilini"',uritu dorneniiic afbotivc, prccutn teatrul sau rnuzica A
int"f."tltofiru, inseanrnd, de asetrenca, a vi gAndi' intr-un nrod atit dc
;;;;,titit, la probleme le tlumncavoastrf, enro{io'ale' incAt ajungeli si
le negali 9i sl ie evitali, in loc sl incercafi sii le rezolva{i',- fiil "o
tout" "e'T"'opiu
Ralional Emotivl 9i Comp:T.T:n:11^e
este putemic in favoarea unei abordiri ralionale asupra vletrl umane'
;;;J;;;" in favoarea ralionalizrrii sau a intelectttalizirii A glsi calea
,"fi.""ie a" " *li dintr-oiulburare enlo{ionall inseamnd a fi echilibrat 9i
il,ieli;;r. t"t, ; ra{ionaliza :;i a intelectualiza asupra compofiame ntulni
dlLrnitor duce la perpetuarea lui Ele nu reprezintl donteniui nostru de
int"."r. Du"a unii oa-eni ne acuz6 de i'aptul cd sprijinim. "solutiile"
r^i-^"f i** 9i intelectrtalizate pentru problemele oamenilor' aceasta
este pr oblema lor!'''Vu ir"g"t" un alt semnai de alannd in legituri cu pt'tterile pe oare
l" u." ,u1iJnu,rr"ntul. Ma.ioritatea oamenilor sunt capabiii sd gAndeasci
*utt-uibine,clecAtofacinleg[turicuproblemelelor_gipentrtra-iaiuta oe ei (si pe dumneavoast*l; sa fac acest lucrtt' am scris aceastd':;.';;,
gi"ait"" poate fi interferat[ 5i de altoeva: de. tulburiri dc
inuatur" ,"u de excmplu tulburarea deficitului c1e atenJie) qi tulbuldri
;;;;l; ;; ;';;;litut" 1.o d" """'nplu
tulbura'ea obsesiv-compulsivir)
Uu"a Ju-.r"u.roastri sau partcnerii clulnneavoastri au problerne
J"or"frit" in a gAndi ralional 9i a se oomporta eficient' investigali'
^"g."i", dacl ni au una din aceste tulburdrl Daci acestea se dovedcsc
;-;';;;;""", existi dif'rritc tipuri cle lratanlenlc 'o::t1t" .-.,'lt"t:::.:,.ubilitur"u, antrenamentul de abilitlli, medica!ia qi psihoterapra - car e
pot n O" ajutor pe lingd trainingul pe care vi-l laceli pentru a avea o
gind ire raiional[.
filosofic, a rationa sau a gindi, intr-un sens psiholo