ghid mediator scolar

Gheorghe Sarù Elena Radu

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR(pentru comunit`]i cu rromi)

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR(pentru comunit`]i cu rromi)

Bucure[ti 2011

Ghidul apare \n cadrul parteneriatului strategic dintre Reprezentan]a UNICEF \n Romnia [i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului, conform activit`]ilor aprobate pentru anul 2011 (nr. 29829/28.02.2011). Autori: Gheorghe Sarù, prof. univ. dr. la sec]ia de limba [i literatura rromani (Universitatea din Bucure[ti) [i consilier pentru limba rromani [i rromi (Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului Direc]ia General` pentru |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Partenerii Sociali): cap. II-V din Ghid, cap. 9,10 [i 11 Anex`; cap. 8 Anex` (\n colab. cu Elena Radu); Elena Radu, mediator [colar [i prof. de limba [i istoria rromilor (la {coala nr. 136 Ferentari, sect. 5, Bucure[ti): cap. I din Ghid; cap. 1. Anex`; cap. 8 Anex` (\n colab. cu Gheorghe Sarù).

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei SAR~U, GHEORGHE Ghidul mediatorului [colar : (pentru comunit`]i cu rromi) / Gheorghe Sarù, Elena Radu, UNICEF. - Bucure[ti : Vanemonde, 2011 ISBN 978-973-1733-28-9 I. Radu, Elena 316.485.6:371(=214.58) 371.125 Layout: Victoria Dumitrescu DTP: Dan Gl`van ISBN 978-973-1733-28-9 Editura VANEMONDE

Cuprins

CUPRINSI. II. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar? (Elena Radu)........... 7 Statutul mediatorului [colar \n perioada 19902011 (Gheorghe Sarù)...13

III. Panorama \nv`]`mntului pentru pentru rromi Realiz`ri [i provoc`ri (Gheorghe Sarù).................................. 19 a. Prezentare general`....................................................................... 19 b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii sì............... 21 c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS..... 26 d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mntului [colar [i liceal \n Romnia [i la nivel european.......................................................... 27 e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mntului antepre[colar/ pre[colar \n Romnia [i la nivel european........................................ 29 f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stoparea absenteismului [i a abandonului [colar \n rndul rromilor.............. 31 g. Istoricul \nv`]`mntului pentru rromi............................................. 33 IV. Rromanipenul educa]ional cheie a succesului [colar \n lucrul cu p`rin]ii [i copiii rromi (Gheorghe Sarù)........................................... 57 a. Context......................................................................................... 57 b. Rromanipenul educa]ional............................................................. 58 c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional........... 59 d. Pn` cnd s` investim degeaba \n rromi?................................... 60 e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatea rrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii, obiceiuri, tabuuri etc.)?.................................................................. 61 f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [i p`rin]ii rromi?................................................................................ 69

3

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

V.

Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale (Gheorghe Sarù)......... 71 a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim?......................................... 71 b. Primul, prima, primii, primele \n lume....................................... 73 c. Primul, prima, primii, primele \n Romnia.................................. 74 d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mntul pentru rromi.......... 77 e. Personalit`]i rrome......................................................................... 82 f. Calendarul rromilor........................................................................ 85 g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz............ 95

ANEX~1. 2. 3. 4. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa 1....... 99 Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa 2 105 Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \n Programul PHARE, \ntre 2001- 2007) Anexa 3...... 106 Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conform cap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c), Anexa 4 ................................... 112 Notificare nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar Anexa 5............................................. 119 Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru a mediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa 6.................... 120 Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul [colar - Anexa 7................................................................................. 130 Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului [colar (Elena Radu [i Gheorghe Sarù) Anexa 8:................................ 132 1. Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom........................ 132 2. Fi[a unit`]ii [colare........................................................................ 134 3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate.......................... 143 4. Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup` num`rul claselor absolvite ............................................................ 1524

5. 6. 7. 8.

Cuprins

5. Fi[` de \nscriere \n clasa I.............................................................. 153 6. Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional A doua [ans` Nivel primar / secundar inferior.................................................... 155 7. Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor..... 158 8. Fi[` de \nscriere la gr`dini]`.......................................................... 158 9. Model pentru un proces verbal de vizitare a familiei copilului..... 159 9. a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per. 1990-2011 (Gheorghe Sarù) Anexa 9 a.......................... 160 b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar 2008-2009 (Gheorghe Sarù) Anexa 9 b....................................................................... 161

10. Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare (Gheorghe Sarù) Anexa 10.............................................................. 163 11. Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (Gheorghe Sarù) - Anexa 11.............................................................................. 168

5

Capitolul 1

I.

Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar?Autor: mediator [colar Elena Radu

|n primele s`pt`mni de activitate \n aceast` func]ie, eram speriat`, dar nu de volumul muncii sau de problemele comunit`]ii, ci, pur [i simplu, pentru c` aceia c`rora m` adresam nu aveau toate r`spunsurile la \ntreb`rile pe care le puneam. Asta m` speria, c`ci nu cuno[team pe nimeni, eram nou` \n comunitate. |ncetul cu \ncetul, am c[tigat respect din partea membrilor comunit`]ii. Eram de-a lor, c`ci vorbeam limba matern`, ceea ce ne unea, ne legitima ca fiind rude. Respectul l-am c[tigat, iar aprecierea a venit la scurt timp dup` ce am \nceput munca de teren, asta pentru c` detaliile mi-au u[urat munca, detalii precum: \mbr`cat` curat, elegant, [i cu o pat` de culoare care s` m` identifice cu partea de tradi]ional`, vocea cald`, empatic` [i emotiv`. Cu toate acestea m-am \narmat la a face ceva. Nu stiam ce, dar cert era c` \n comunitate existau foarte multe probleme de solu]ionat: canalizare, electricitate, gunoi, focare de infec]ii etc. Cadrele didactice din unitatea [colar` au aflat care \mi sunt atribu]iile [i mi-au dat un caiet plin cu elevii afla]i \n risc de abandon [colar. |n comunitate, dac` promi]i ceva [i nu te-ai ]inut de cuvnt ri[ti s` nu mai calci alt` dat` pe acolo! Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama cnd [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te po]i raporta oricui [i oricum. Salariul era minim pe economie, nu era ceva care s` te stimuleze, dar au \nceput s` vin` satisfac]iile [i bucuria de a face bine. Copiii \n comunitate m` strigau sora mea [i \mi spuneau c` eu sunt cea care \mplinesc vise. |n clipa \n care am plecat de acas`, uit toate problemele personale [i m` concentrez asupra distribuirii activit`]ilor \n mod eficient. Po]i spune c`, din birou, po]i rezolva \n cele opt ore de munc` pe zi foarte multe cazuri, dar, \n realitate, nu po]i vizita/asista mai mult de trei familii pe zi, asta datorit` faptului c`, \n dialogul cu p`rin]ii, cu bunicii ori tutorii legali, nu trebuie s` ai un dialog \nchis cu r`spunsuri \nchise (Da, Nu), ci trebuie s`-i la[i s` vorbesc`,7


s`-]i destìnuie totul \n ritmul propriu al acestuia. Trebuie s`-]i simt` compasiunea, nu s`-i spui! Cazurile de abandon [colar \n rndul fetelor m` emo]ionau cel mai mult, c`ci nu era vorba de dragoste, nu! Era vorba de a evada din s`r`cie, cea care \i urm`rea cu anii [i-i dezamagea, descuraja [i, \ncetul cu \ncetul, [i ucidea visele. Asta durea! |n momentul \n care te lup]i cu s`r`cia extrem`, pare c` nu po]i face mare lucru. Cu ambi]ie, cu \ncredere [i optimism, am identificat asocia]ii [i organiza]ii non-guvernamentale, care m-au sprijinit cu hran` rece, \mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i rechizite [colare. Pe chipul fetelor ap`reau brusc zmbetele, dar, ne\ncrez`toare, pentru c` totul p`rea a dura pentru pu]in timp. }i se umple sufletul de bucurie cnd \i vezi pe copii [i pe p`rin]ii lor cum se bucur` cnd promoveaz` clasa cnd le spun pentru prima dat`: Bravo!!! Mediator [colar nu \nseamn` \mbun`t`]irea situa]iei materiale, ci \mbog`]irea spiritual` a sufletului, certitudinea c` cineva are \ncredere \n tine, mndria c` cineva a ajuns mare datorit` ]ie, alinarea sufletului la auzul rsetelor de bucurie ale copiilor ce zburd`, o \mbr`]i[are din partea unei m`mici, care \]i multume[te c` exi[ti, un t`tic moroc`nos care \ncepe s`-]i zmbeasc` [i-]i strnge mna cu \ncredere, doi ochi nevinova]i care te privesc [i-]i spun: accept`-m` a[a cum sunt! Mul]i mediatori [colari \[i pierd stima de sine, l`sndu-se prad` intrigilor [i arogan]elor cu care sunt trata]i. Mi se repro[eaz` mereu: Capul plecat, sabia nu-l taie!. Ei bine, nu! Nu vreau s` plec capul, c`ci o sum` de oameni [i-au pus \ncrederea \n mine, sper` [i viseaz` iar prin mine. Am \nv`]at, am studiat, am plns, am rs [i am suferit, doar ca s` ajung la aceast` stare: satisfac]ie. Este un sentiment de bine, pe care nu ]i-l poate lua nimeni, c`ci odat` ce oamenii din comunitate ]i-au permis s` p`trunzi \n intimitatea lor, e[ti de-a lor [i trebuie s`-i reprezin]i. |n ciuda faptului c` mediatorul [colar are mult de suferit, c`ci rùt`]ile [i repercursiunile discrimin`rii, ale lipsei de toleran]` [i ale segreg`rii se r`sfrng [i asupra acestuia, el trebuie s` fie demn, s` aib` coloan` vertebral`, s` fie optimist [i, nu \n ultimul rnd, ambi]ios. Gnde[te-te, ei au \ncredere \n tine, tu ai \ncredere \n ei?

8

Capitolul 1

Al`turi de cine trebuie s` militezi pentru drepturile membrilor comunit`]ii? De fiecare dat`, vrem s` rezolvam cazurile complicate \n foarte scurt timp [i ne pripim cu luarea decizilor. Odat` luat` o decizie, de cele mai multe ori nu se mai poate reveni, dac` e[ti pus \n fa]a unei negocieri cu autorit`]ile.

Ce trebuie s` faci de la bun \nceput?Iat` pa[ii: Constituie[te-]i un Grup Educa]ional Local (GEL), format din: liderul tradi]ional recunoscut de comunitate [i \n care aceasta are \ncredere , liderul ales ori desemnat de c`tre un ONG sau o asocia]ie, un membru al Prim`riei, un reprezentant al Poli]iei (cnd este cazul) [i doi p`rin]i rromi din comunitate, care au copii \n sistemul [colar local; Cnd este cazul, invit` [i ONG-urile care \[i desf`[oar` activit`]i ce se reg`sesc \n situa]iile analizate; Invit` [i structurile Protec]iei Copilului, \n cazul \n care elevul/copilul este abandonat de c`tre p`rin]ii acestuia sau au fost aresta]i [i nu s-a putut identifica un tutore legal pentru ace[tia; |nainte de a lua o decizie, dezbate cu acest grup de lucru problemele [i, apoi, lua]i decizia final`!

{i ca s` vede]i frumuse]ea [i dificult`]ile acestei profesii, am s` v` prezint, pentru \nceput, o poveste profesional`, nu cumva, poate, \nainte de toate, chiar o poveste de via]`? Feti]a era venit` de la ]ar` clar, stima de I.P., sine era sc`zut`, avea complexe de inferioritate, era interiorizat`, avea team` feti]`, [i la[itate. 13 ani Aten]ie, a[adar! Mediatorul [colar trebuie s` observe, \n comportamentul elevilor, problemele mai sus men]ionate, s` nu treac` cu vederea mergnd dup` practica: Las, c` are diriginte! |n toamna anului [colar 2007/2008, m` preg`team s` realizez baza de9


date cu elevii rromi din ciclul gimnazial. Am ajuns [i la clasa a VII-a, am identificat repede care sunt elevii de etnie rrom` sau de alte etnii, dar o elev`, ce st`tea ghemuit` \n ultim` banc`, mi-a atras aten]ia, nu se declarase nicicum, dar avea o privire ciudat`. Nu i-am spus nimic, dar o memorasem ca fiind ceva \n neregul` cu ea. La nici dou` zile, a venit \n biroul meu plngnd, zicndu-mi c` vrea s` plece din unitatea [colar`, c` ea nu se reg`se[te printre colegii ei [i c` to]i o [icaneaz`. Am ascultat-o, o aprobam u[or cu gestica capului, dar reac]ionam cu calm, oferindu-i [erve]ele de unic` folosin]` s`-[i [tearg` lacrimile. Nu [tiam, pe moment, ce s`-i spun, dar i-am zis c` este prea devreme s` ia o decizie. Am \ntrebat-o unde locuie[te, iar dup` ce am aflat, m-am gr`bit c`tre domiciliul acesteia, pentru c` nu vroiam ca ea s` fie martor` la discu]iile cu p`rin]ii. I-am g`sit acas` pe p`rin]i [i am purtat discu]ii despre Iuliana. Erau tare sup`ra]i, nu [tiau cum s`-i mai intre \n gra]ii unicului lor copil. Nu-i pl`cea nimic, iar Cartierul Ferentari era o bomb`... cu sau f`r` ceas pentru ea. Lini[tea de la ]ar` [i zumzetul insectelor nu se mai auzeau. V`znd c` problemele Iulianei se accentueaz` [i doamna dirigint` a acesteia \mi solicita ajutorul, spunndu-mi c` eleva are probleme de interiorizare [i sentiment de inferioritate, m-am decis ce s` fac \n privin]a ei. Am discutat cu p`rin]ii ei [i am luat-o la mine acas` pentru trei zile. |n toamna aceluia[i an [colar, urma s` se deruleze un proiect privind cre[terea stimei de sine, derulat de un ONG din Bucure[ti. Cum mie \mi revenea sarcina de a identifica grupul ]int`, am \nscris-o [i pe ea. Rùt`]ile colegilor, care \i adresau tot felul de prejudec`]i de genul: ciudat`, romncu]`, ]`ranc`, speriat`, de[teapt` [i multe alte rùt`]i, care o f`ceau s` sufere, o afectau vizibil, att \n ceea ce prive[te situa]ia la \nv`]`tur`, ct [i \n via]a personal`. Adolescenta era de etnie rrom`, dar privea ca pe o boal` apartenen]a sa la aceast` etnie. Complexele ei de inferioritate aveau ca punct de pornire chiar faptul c` nu-[i asuma identitatea [i nu se reg`sea \n niciun grup de colegi. Am purtat multe discu]ii pe aceast` tem`, am consiliat-o, i-am demonstrat la mine, \n familie, care sunt valorile [i principiile pe care ar trebui s` le urmeze [i ea. Efectele nu au \ntrziat s` apar`. {i-a asumat identitatea [i, mai mult dect att, s-a \nscris la cursurile de limba [i literatura rromani. |nv`]a foarte bine, a ajuns la olimpiada de limba rromani la faza na]ional` chiar. Era tare mndr`, p`rin]ii ei nu puteau dect s-o admire, cuvintele erau de prisos.10

Capitolul 1

Cum eram coordonatorul [i coregraful unui ansamblu de dansuri tradi]ionale din unitatea [colar`, am \nscris-o [i pe ea. Nu [tia s` danseze, dar a \nv`]at. Secretul era, de fapt, c` nu [tia nimic despre originile ei, despre istoria neamului rrom. |n momentul \n care i-am povestit despre suferin]a [i valorile str`mo[ilor no[tri rromi, a privit totul cu stim`, respect [i mndrie. Problemele au ap`rut, iar`[i, \n clasa a VIII-a, cnd toate eforturile mele tindeau s` se n`ruiasc` din cauza cadrelor didactice din unitatea [colar`, care \i spuneau c` este mult prea slab preg`tit` pentru a aspira la un liceu, ci ar trebui s` se gndeasc` la o [coala de arte [i meserii. Eram chiar [i eu dezamagit` de atitudinea colegilor mei, dar m-am folosit de aceast` ini]iativ` a lor [i am pornit o \ntreag` campanie de promovare a locurilor distincte pentru elevii de etnie rrom`. Iuliana, c`ci a[a se chema, terminase clasa a VIII-a cu media generala 8.86, ceea ce \mi d`dea mari speran]e [i, \ntr-adev`r, mi-a f`cut o mare bucurie. Am trecut prin emo]iile unei mame, fiindu-i al`turi la repartizare, [i, dup` multe c`lduri, [i la propriu [i la figurat, Iuliana a ales un liceu de renume din Bucure[ti, Colegiul Matei Basarab sec]ia limba englez` intensiv. Ast`zi, Iuliana este clasa a X-a, \[i asum` identitatea rrom`, zmbe[te [i are foarte mul]i prieteni. Sunt tare mndr` de ea! Nu trece zi f`r` ca ea s` nu m` sune, s` m` \ntrebe cum m` simt [i s` \ncheie convorbirea telefonic` astfel: V` iubesc, doamn`! Dar, \nc` nu am terminat, mai avem de trecut un hop: facultatea! Alte asemenea pove[ti limit` pot fi citite \n Anexa 1 a Ghidul mediatorului [colar.

11

Capitolul 2

II. Statutul mediatorului [colar \n perioada 1990 2011Autor: Gheorghe Sarù |n Romnia, mediatorul [colar pentru rromi a ap`rut, dup` anul 1990, ca un implant, \n cadrul unor proiecte de [colarizare (alfabetizare [i recuperare [colar`) realizate de parteneri strìni, care - respectnd grila organizatoric` de acas`, pentru [coli cu probleme - au prev`zut prezen]a \n [coli a acestei importante resurse umane rrome. |ntre primele organiza]ii rrome [i nerrome, care au testat utilitatea mediatorului [colar rrom \n proiecte punctuale de [colarizare a rromilor, \n perioada 1994-1999, amintim: Romani CRISS, Institutul Intercultural Timi[oara, FSD, ulterior [i CEDU 2000+, PER, CRCR Cluj Napoca [.a. Remunerarea mediatorilor [colari, \ntre 1990-1995, dar [i dup` 1995 (cnd se emite Legea |nv`]`mntului nr. 84/1995), a fost f`cut`, pn` \n anul 2000, de c`tre implementatorii strìni, de biserici, de organiza]ii neguvernamentale interne [i externe etc. [i nu de sistemul [colar, c`ci profesia nu era men]ionat` ca func]ie didactic` (nici \n Legea |nv`]`mntului [i nici \n legea Statutul personalului didactic (intrat` \n vigoare \n anul 1997). Abia \n anul 2000, \ncep s` apar` ini]iative legislative, menite s` confere mediatorului [colar un oarecare statut: Legisla]ia extern` era girat` de Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliului de mini[tri ai educa]iei al Consiliului Europei, \n cadrul c`reia apare men]ionat` [i necesitatea existen]ei mediatorilor [colari \n unit`]ile de \nv`]`mnt cu elevi rromi. Legisla]ia intern` era suplinit` de dou` ini]iative normative: 1. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de inspectorii pentru problemele educa]ionale ale rromilor, \n anul 2000 (a se vedea \n Anexa 2); 2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de CEDU 2000+, \mpreun` cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie 2000, la Sinaia, avnd la baz` fi[a conceput` de inspectorii rromi.

13


|n perioada 2000-2001, cu prilejul scrierii termenilor de referin]` ai megaproiectului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, cu folcalizare pe rromi, s-a elaborat, de c`tre MECT, [i s-a introdus \n COR (Clasificarea Ocupa]iilor din Romnia), cu \ncepere din 2001, func]ia didactic` auxiliar` de mediator [colar (Persoanele contractate \n proiectul PHARE derulat de MECT pentru \nscrierea \n COR au fost prof. Ionel Chera [i prof. Marian Preda), v. Anexa 3. De men]ionat c` legisla]ia care a reglementat, \n intervalul 2001-2011, activitatea mediatorului [colar (cf. COR: Mediator [colar, Subgrupa major` 33, Grupa minor` 334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3, cu studii medii sau postliceale) a fost sus]inut` de o serie de acte normative succesive. Dac` fi[a de lucru a mediatorului [colar, elaborat` [i aprobat` \n anul 2000, r`spundea mai mult realit`]ii [colare din perioada anterioar` (1990-1999), dac` fi[a cu atribu]iuni ale mediatorilor [colari, \nscris` \n COR, viza activitatea mediatorului [colar pe durata derul`rii megaprogramului educa]ional PHARE (sept. 2022 - martie 2009), Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, v. Anex` 4) avea s` se refere, prioritar, la realitatea educa]ional` din intervalul premerg`tor \ncheierii programului PHARE (iulie 2007- \n martie 2009) [i perioada de sustenabilitate reglementat` de proiect (preluarea mediatorilor [colari forma]i \n proiect de c`tre autorit`]ile locale). Din p`cate, \n re]eaua de \nv`]`mnt se constatau atitudini ezitante \n ceea ce prive[te identificarea, transformarea ori crearea de posturi pentru mediatorii [colari, aplicarea, \n fapt, a Ordinului MECT nr. 1539/19 iul. 2007. |n acest context, MECT a emis Notificarea nr. 25.436/28 ianuarie 2008 con]innd preciz`ri privind \ncadrarea mediatorului [colar, \n care sunt reluate cteva din modalit`]ile de \ncadrare a acestuia pe plan local (v. Anexa 5). Astfel, pn` la intrarea \n vigoare a noii legi a educa]iei, mediatorii [colari au fost \ncadra]i [i remunera]i astfel: a. |n cadrul Programului educa]ional PHARE al MECT, care i-a preg`tit [i format, cu remunera]ii din program, doar pe durata de derulare a proiectului \n jude] (ca num`r de luni, variind \ntre 12-18 luni, doar mediatorii forma]i [i \ncadra]i \n perioada 2003-2010 a programului); b. |n contextul strategiilor jude]ene conexe la Programul educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare a Programului sau, ca extensii ale Programului \n alte localit`]i, \n timpul derul`rii acestuia), cu \ncadrarea [i remunerarea mediatorilor [colari oferit` de CJRAE (Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti14

Capitolul 2

c.

d.

e.

f.

de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`) [i al autorit`]ilor locale (de ex.: Consiliul Jude]ean/Prim`rii/alte resurse jude]ene/locale) - Anexa 1, Metodologie, art. 2 a); |n baza colabor`rii dintre Inspectoratul {colar Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti [i CJRAE - \n jude]ele \n care acestea s-au \nfiin]at - \n conformitate cu strategiile jude]ene elaborate \n spiritul Programului educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare a Programului), cu remunerare acordat` de Consiliul Jude]ean - Anexa 1, Metodologie, art. 2 b); |n contextul O MECT nr. 1539/19.07.2007, prin angajarea mediatorilor [colari [i finan]area acestora, \n baza Hot`rrii Consiliului Local/Jude]ean emis` \n acest sens, de c`tre Consiliul Local/Jude]ean de care apar]ine unitatea [colar` pentru care se asigur` servicii de mediere [colar` Anexa 1, Metodologie, art. 2 c); Cu finan]are acordat` de ONG-uri [i de grupuri locale de ini]iativ`, \n baza colabor`rii acestora cu CJRAE [i ISJ/ISMB - Anexa 1, Metodologie, art. 2 d); Autorit`]ile locale (Consiliul Jude]ean/Consiliile Locale, CJRAE \n jude]ele \n care acestea deja fiin]eaz` alte institu]ii locale etc.) au putut [i pot \ncadra [i remunera mediatorii [colari, conform art. 7 din Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar (Anexa 2 a Ordinului MECT nr. 1539/19.07. 2007).

|ntre anii 2007-2011, sunt de eviden]iat [i fi[ele de exerci]iu realizate de mediatorii [colari \n cadrul cursurilor de formare (Anexa 6), \nainte ca ace[tia s` ia cuno[tin]` cu fi[a oficial` de lucru a mediatorului [colar. |n scopul solu]ion`rii aspectelor ce vizau angajarea mediatorilor [colari, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului a introdus \n proiectul Legii Educa]iei Na]ionale prevederile necesare, astfel \nct ace[tia s` se constituie \n personal didactic auxiliar, remunerabil de c`tre sistemul educa]ional (v. \n Anexa 7, textul din LEN nr. 1/2011).

15


Ct prive[te formarea mediatorilor [colari rromi (\n perioada 2003-2011), s` ar`t`m c` preg`tirea lor s-a f`cut \n patru situa]ii: a. |n cadrul Programului PHARE al MECT pentru categorii dezavantajate de elevi, cu focalizare pe rromi (septembrie 2002-februarie 2009), dup` cum urmeaz`: - 9 septembrie 2004 - Lansarea primei promo]ii de 73 mediatori [colari forma]i \n Valul I, cu granturi PHARE 2001, oferite urm`toarelor 10 jude]e: AR, BUC, BZ, CJ, CL, DB, GL, GR, HD, VS. Ceremonia a fost organizat` de MECT, la Trgovi[te; - 2006 Un lot de al]i 95 mediatori [colari au fost preg`ti]i \n Valul II cu granturi PHARE 2003 (\n 12 jude]e noi: AB, BC, BR, CV, HR, IL, IS, MM, MS, NT, SB, VL, plus 3 vechi - CJ, AR, DB); - 2007 un lot de al]i 270 mediatori [colari s-au \nscris pentru cursuri de formare \n Valul III, cu granturi PHARE 2005, din care au r`mas \n program 249 (provenind din 19 jude]e, din care 14 jude]e noi AG, BH, BN, BV, CS, GJ, MH, PH, SM, SJ, TL, TM, TR, VN, plus 5 jude]e vechi (BZ, GL, GR, HD, VS); Este de remarcat [i faptul c` de[i 6 jude]e - BT, DJ, CT, IF, OT, SV - nu au fost cooptate \n programul PHARE, ele au primit, totu[i, granturi pentru realizarea - \n spiritul acestui program - a trei activit`]i ale strategiei jude]ene, \ntre care [i formarea mediatorilor [colari). Mediatorii [colari din primele valuri ale Programului PHARE au fost selecta]i din rndul rromilor cu cel pu]in 8 clase generale absolvite (de[i au fost accepta]i [i c]iva cu studii mai pu]ine, dar \n curs de completare la A doua [ans`), al absolven]ilor de liceu [i chiar din rndul studen]ilor rromi. O prim` formare de necesitate - pe durata derul`rii programului \n jude]ele de re[edin]` ale mediatorilor [colari - s-a realizat cu concursul Colegiului Na]ional Pedagogic Gheorghe Laz`r din Cluj Napoca, \n cadrul celor trei valuri ale megaprogramului educa]ional PHARE. O a doua etap` de preg`tire a mediatorilor [colari, superioar`, a avut ca scop ob]inerea de c`tre unii dintre ace[ti mediatori [colari a unui certificat, conform standardelor ocupa]ionale na]ionale. |n acest scop, furnizorul na]ional de formare cooptat de Minister, Colegiul Na]ional Pedagogic Gheorghe Laz`r din Cluj-Napoca, a reu[it, \n anul 2008, acreditarea cursului pentru certificarea mediatorilor [colari dup` standardele ocupa]ionale na]ionale [i europene. La stagiile de formare [i de certificare derulate \n anul 2008 s-au \nscris 424 mediatori [colari [i au promovat: 389, dup` cum urmeaz`: - din valul I PHARE 2001 [2004]: 64 promova]i, din 70 \nscri[i;16

Capitolul 2

din valul II PHARE 2003 [2006]: 98 promova]i, din 109 \nscri[i (59 erau absolven]i de liceu); - din valul III PHARE 2005 [2007]: 227 promova]i, din 245 \nscri[i (113 aveau studii liceale). b. |n anul 2006, Organiza]ia Amare Rromentza a ini]iat preg`tirea, \n cadrul unui curs de formare (Sinaia, august 2006), a 20 de mediatori [colari rromi proveni]i din 5 jude]e - BC, BZ, CL, CJ, I{ astfel \nct ace[tia, pe lng` activitatea de mediere [colar`, s` desf`[oare [i activit`]i de asisten]` educa]ional`. Cei mai mul]i dintre ei lucrau ori lucraser` \n Programul PHARE [i r`m`seser` f`r` remunera]ii dup` \ncetarea oficial` a acestuia \n jude]ele respective. c. |n anul 2007, \n afara mediatorilor [colari preg`ti]i de MECT pentru necesit`]ile Programului PHARE, Direc]ia General` |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul din cadrul MECT a format, de asemenea, mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 64 noi mediatori rromi preg`ti]i de DGILMRP, \n noiembrie 2007; - 115 noi mediatori rromi forma]i de DGILMRP, \n decembrie 2007, \n parteneriat cu ANR (Agen]ia Na]ional` pentru Romi). d. |n iunie 2009, MECTS, prin Direc]ia General` |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, a format, \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n Romnia [i cu finan]area acordat` de aceasta, al]i 60 de mediatori [colari, care lucrau \n [coli, dar nu fuseser` \nc` preg`ti]i \n acest scop. Configura]ia efectivelor de mediatori [colari \n perioada 2004-2011 se prezint` astfel: a. Mediatori preg`ti]i \n Programele PHARE (2001, 2003, 2005): Astfel, au fost forma]i 417 mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 73 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2001 [2004]; 95 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2003 [2006]; 249 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2005 [2007].

b. Alte contingente de mediatori. |n afara celor 417 mediatori [colari din Programul PHARE, au mai fost preg`tite urm`toarele loturi de mediatori [colari rromi: - 20 mediatori forma]i de organiza]ia Amare Rromentza, \n anul 2006; - 179 mediatori [colari preg`ti]i de DGILMRP MECT [i de partenerul sù ANR, \n anul 2007 (64 + 115);17


60 mediatori [colari forma]i de MECTS (Direc]ia General` |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul) \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF, \n 2009; - 120 mediatori [colari au fost preg`ti]i de Direc]ia General` |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele din cadrul MECTS, cu finan]are [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n Romnia, \n perioadele 20-27 iunie 2010 [i 1-7 august 2010, \n cadrul c`rora s-au reunit, pe de o parte, mediatorii [colari care func]ioneaz` \n sistemul [colar [i nu urmaser` \nc` un curs de preg`tire [i, pe de alta, poten]iali mediatori [colari, care urmau s` lucreze \n [coli din septembrie 2010; - 56 noi mediatori [colari rromi sunt preg`ti]i \n stagiul de formare organizat de MECTS, cu finan]area [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n Romnia, \n perioada 21-28 august 2011. |n acest fel, putem vorbi de existen]a, la nivel de ]ar`, \n intervalul 2003-2011, a 852 de mediatori [colari rromi forma]i de Minister [i de partenerii sì. Tot aici, pot fi \ncadra]i [i mediatorii existen]i \n diferite proiecte pentru rromi derulate de partenerii MECTS la nivel local, care, ca [i cei din perioadele anterioare (19902000, 2001-2003), au fost remunera]i de organiza]ii ca Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara, Salva]i Copiii, Ovid Rom etc) [.a. De pild`, pe perioada gr`dini]elor estivale organizate de Salva]i Copiii \n anii 2009 [i 2010, din FSE, au fost coopta]i 55 de mediatori [colari rromi, iar \n cadrul megaprogramului educa]ional To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I! derulat de MECTS [i Funda]ia Ruhama din Oradea 420 de promotori locali au exercitat sarcini similare profesiei de mediator [colar. Includerea lor \n rndul personalului didactic auxiliar, conform noului text al LEN nr. 1/2011, rezolv` problema remuner`rii lor, iar formarea acestora se va face \ntr-un larg context (absolven]i de liceu pedagogic, cu specializarea mediator [colar, absolven]i de liceu [i ai unui curs de formare ini]iat/recunoscut de MECTS, absolven]i ai altor cursuri acreditate conform standardelor na]ionale [i europene). Ceea ce [tim cu siguran]` este c` mediatorul [colar trebuie s` fie absolvent de liceu cu bacalaureat. Prin misiunea acestor resurse umane deosebit de importante \n procesul educa]ional, mediatorii [colari r`mn adev`rate institu]ii, [i nu simpli oameni de leg`tur` \ntre comunitate [i [coal`. Pentru buna desf`[urare a activit`]ii zilnice a mediatorilor [colari, am elaborat (autori: Gheorghe Sarù [i Elena Radu) diverse mostre ale unor fi[e de lucru care s` fie preluate/adaptate, \n func]ie de realit`]ile din teren, de c`tre mediatorii [colari [i s` se constituie \n instrumente de lucru din portofoliul personal al acestora (v. Anexa 8).18

-

Capitolul 3

III. Panorama \nv`]`mntului pentru pentru rromi. Realiz`ri [i provoc`riAutor: Gheorghe Sarù

a. Prezentare general` Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS) deruleaz`, din proprie ini]iativ`, \nc` din anul 1990, proiecte pentru educa]ia rromilor (devenite coerente, strategice, din anul 1998), care se deta[eaz` net fa]` de ]intele strategice exersate \n prezent, de cel mai multe ori timid [i artizanal, de aproape toate celelalte ]`ri fost comuniste (\n cazul acestora, aten]ia fa]` de problematica educa]ional` a rromilor ap`rnd la cererea forurilor europene [i, \ndeosebi, dup` anul 2000). Experien]a romneasc` reu[it` \n direc]ia coopt`rii, form`rii [i men]inerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional (educatori, institutori/\nv`]`tori, profesori de limba [i literatura rromani, de istoria rromilor, mediatori [colari rromi, inspectori [colari, metodi[ti pentru [colarizarea rromilor etc.) este, dealtfel, unic` \n lume, nu numai \n plan european. Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome (program demarat \n 1990, extins apoi din anii 1992 [i 1998) a fost, de asemenea, o ini]iativ` inedit` \n context european [i este cel mai generos dintre programele similare practicate, ulterior, de alte ]`ri europene din perspectiva num`rului de beneficiari rromi (elevi admi[i \n clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri rromi admi[i \n facult`]i, pe criteriul discrimin`rii pozitive). Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rrome \n sistemul educa]ional constiutie, de asemenea, unicat \n lume, prin num`rul mare de profesori de limba [i istoria rromilor, prin acoperirea cu toate manualele [i cursurile universitare necesare de/\n limba rromani, prin crearea structurilor de preg`tire necesare (cursuri intensive de var` de limba [i istoria rromilor pentru poten]iali profesori romi (1200 cursan]i rromi forma]i \ntre 1999-2010), \nso]ite de treapta a doua de formare a cursan]ilor \n sistemul universitar ID (700 absolven]i, \ntre 2000-2010).19


De remarcat [i faptul c` studiul limbii rromani a demarat la nivel liceal \n anul 1990, la nivel universitar, \n anul 1992, la sec]ia de limba [i literatura rromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne Universitatea din Bucure[ti, [i, \n acela[i an, [i la nivelul claselor I-VIII. Cre[terea continu` a e[antionului de pre[colari [i elevi rromi (\n prezent, cu o dat` [i jum`tate fa]` de anul 1990, v. Anexa 9 a [i b) constituie o alt` experien]` pozitiv` romneasc`, datorat` atragerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional, mul]umit` programelor derulate de Ministerul Educa]iei [i de partenerii sì (peste 80 de parteneri, dup` 1998). Ct prive[te provoc`rile legate de procesul educa]ional \n rndul rromilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTS de a se dedica solu]ion`rii unor aspecte negative privind unele tendin]e de discriminare a rromilor \n spa]iul [colar (ca: segregarea copiilor rromi de ceilal]i ori alte forme de discriminare) [i dificult`]i de rezolvare a AAS (absenteismul [i abandonul [colar). De[i s-au f`cut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECT nr. 1540/19 iul. 2007, privind interzicerea segreg`rilor \n \nv`]`mnt [i trecerea la desegregarea claselor/[colilor existente, se cuvinte ar`tat c` MECTS a fost \nc` din anul 1998 preocupat de acest fenomen, din proprie ini]iativ`, iar ulterior (\ntre 2003-2004) [i datorit` semnal`rilor coerente f`cute de ONG-urile rrome, dup` cum se poate desprinde din Documentarul din Anexa 10. Evident, aceasta reprezint` o ]int` educa]ional` monitorizat` \n permanen]` de cele 42 de inspectorate [colare jude]ene, de Minister [i de parteneri (Romani CRISS [i al]ii). Pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a [colii \n rndul copiilor rromi [i pentru a le \mbun`t`]i perspectivele educa]ionale (prin eforturile de stopare a absenteismului [colar (A), care - prin formele sale zilnice, s`pt`mnale, lunare semestriale alimenteaz` abandonul [colar (AS), m`surat uneori tardiv, ca abandon anual [i/sau bienal), Ministerul Educa]iei [i partenerii sì au procedat, \ncepnd din anul 1999, la formarea cadrelor didactice nerrome care au elevi rromi la gr`dini]` sau la clase, din perspectiva rromanipenului educa]ional (ansamblul de valori fundamentale rrome), al nonsegreg`rii [i nondiscrimin`rii \n educa]ie, al reducerii AAS (din aceast` ultim` perspectiv`, este meritoriu programul de formare a directorilor de unit`]i [colare cu peste 51% elevi rromi, derulat de MECTS [i de Reprezentan]a UNICEF \n Romnia pentru cte 100 de directori, anual, [i pentru cte 130 de mediatori [colari rromi necesari \n astfel de unit`]i [colare. De altfel, \ntre 2003-2010, MECTS a format 792 de mediatori [colari rromi pentru [colile care necesit` servicii de mediere [colar` (mai cu seam` pentru reducerea AAS).20

Capitolul 3

b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii sì |n scopul prevenirii p`r`sirii timpurii a [colii de c`tre copiii rromi [i pentru \mbun`t`]irea particip`rii lor [colare (participare fizic` prin reducerea AAS = absenteismul [colar [i abandonul [colar [i calitativ` prin \nregistrarea progresului [colar real \n rndul fiec`rui elev din aceast` categorie), Ministerul Educa]iei a \ntreprins mai multe m`suri, cum sunt: 1. Preg`tirea [i cooptarea de resurse umane rrome \n educa]ie, care, prin prezen]a lor \n unit`]ile de \nv`]`mnt [i \n comunitatea rrom`, au crescut motiva]ia frecvent`rii [colare de c`tre rromi, anume: mediatori [colari rromi (de la cei aprox. 280 forma]i \ntre 2003 - dec. 2005, \n prezent exist` al]i 612, preg`ti]i cu contribu]iile financiare ale Ministerului Educa]iei, ale Agen]iei Na]ionale pentru Romi [i ale Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia). |n perioada 2005-2011, anual au func]ionat \n re]eaua [colar` \ntre 420-510 mediatori pentru [colarizarea rromilor (din care 85% rromi); profesori de limba [i literatura rromani, de istoria [i tradi]iile rromilor (de la cei aprox. 480 existen]i \n dec. 2005, au fost preg`ti]i al]i 620, \n cadrul cursurilor de var` [i de perfec]ionare, cu contribu]iile financiare ale Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia [i ale Ministerului Educa]iei). Dintre ace[tia, anual au func]ionat \ntre 460-530 profesori de limba [i istoria rromilor (din care 95% rromi); institutori [i profesori pentru PIPP (pedagogia \nv`]`mntului primar [i pre[colar), preg`ti]i, la distant`, de c`tre Departamentul ID CREDIS al Universit`]ii din Bucure[ti. |n afara celor 120 preg`ti]i la Universitatea din Bucure[ti \n perioada 2000-2005 (90% rromi), al]i 160 au absolvit, \ntre 2006-2008, studii universitare ale acestei institu]ii de \nv`]`mnt superior ca institutori profesori de limba rromani (80% rromi), iar \ntre 2008-2010, ca nou` specializare PIPP (cu un curriculum nuan]at rrom, conferit de 4 discipline op]ionale), au absolvit al]i 210 absolven]i (60% rromi), dintre care 58 la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei din cadrul UBB Cluj Napoca; formarea de viitori profesori de limba rromani pentru gimnaziu [i liceu prin men]inerea pred`rii limbii romani la nivel universitar, la Universitatea din Bucure[ti (cte 20 de studen]i admi[i, anual); men]inerea [i finan]area (pe lng` posturile de profesori [i \nv`]`tori pentru predarea limbii rromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor, a celor de educatori [i de \nv`]`tori rromi) [i a posturilor de mediatori [colari [i21


a celor de inspectori pentru problemele educa]ionale ale rromilor la nivelul ISJ urilor (42 inspectori, numi]i din anul 1999, din care 35% rromi); men]inerea re]elei de metodi[ti pentru limba, istoria, tradi]iile [i [colarizarea rromilor (126 pers., la nivelul fiec`rui jude] \ntre 2-6 metodi[ti, din care cel pu]in unul pentru limba, istoria [i tradi]iile rromilor); \ncurajarea unei re]ele de mentori/tutori pentru asistarea educa]ional` a elevilor rromi liceeni, admi[i pe locuri distincte la cl. a IX-a (aprox. 210 mentori/tutori). 2. Preg`tirea unei tinere genera]ii de intelectuali rromi prin: Admiterea anual` a 2.6002.800 de elevi rromi, \n baza m`surilor afirmative promovate de MECTS, la clasa a IX-a, pe locuri distincte, dar al`turi de ceilal]i elevi; Admiterea anual` a 555600 de tineri rromi, care \n baza m`surilor afirmative beneficiaz` de locuri distincte \n facult`]i. 3. Formarea resurselor umane necesare, prin: Organizarea \mpreun` cu UNICEF a [colilor de var` de limba [i istoria romilor (1999-2011), destinate preg`tirii ini]iale a viitorilor profesori rromi pentru aceste discipline. Anual, au fost forma]i \ntre 50-55 cursan]i \n 17 [coli de var` (a XVII-a \n 2011, \n unii ani fiind derulate cte dou` [coli/var`); Formarea cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi \n profilul rromanipenului educa]ional, al valorilor fundamentale rrome, al nondiscrimin`rii [i nonsegreg`rii \n \nv`]`mnt (peste 6.600 cadre didactice nerrome, \ntre 1999-2011). 4. Captarea segmentului de pre[colari rromi [i nerromi care nu frecventeaz` gr`dini]a [i urmeaz` s` intre \n clasa I, prin: a. Gr`dini]e estivale premerg`toare clasei I (att la ini]iativa [colilor [i inspectoratelor [colare, dar [i \n contextual megaprogramului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, din perioada sept. 2002 martie 2010). Astfel de gr`dini]e au fost derulate pentru ca viitorii elevi de cl. I, care nu au frecventat din diferite motive gr`dini]a, s` beneficieze de [ansa a doua, gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I, cu durata de 3-4 s`pt`mni. De pild`, \n anul 2008, [colile au recuperat 2.400 de copii rromi (prin programul PHARE) [i al]i 5.800 (prin22

Capitolul 3

coordonarea f`cut` de c`tre Direc]ia Minorit`]i din Ministerul Educa]iei), care nu au urmat gr`dini]a [i s-au \nscris, dup` gr`dini]a estival`, \n cl. I \n anul [c. 2008/2009. Aceast` structur` de recuperare la nivel pre[colar (brevetat` pe baza proiectului imaginat de Gheorghe Sarù, din Direc]ia Minorit`]i [i UNICEF \n vara anului 2001, al`turi de partenerii coopta]i ulterior de Minister, anume Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Romani CRISS) constituie o interven]ie [colar` extrem`, nu o practic`, pre[colarii rromi fiind direc]iona]i, \n mod normal, spre sistemul obi[nuit (grupe mici, mijlocii, grupe mari preg`titoare). Gr`dini]a estival` avea s` fie continuat` [i \n verile anilor 2009, iar \n vara 2010 avea s` fie \ncununat` de succes, prin cooptarea a 8.400 de copii rromi care nu frecventaser` gr`dini]a [i urmau s` intre \n clasa I, \n anul [c. 2010/2011, \n programul strategic To]i la gr`dini]`!, To]i \n clasa I!, ini]iat de MECTS [i lund partener` Funda]ia Ruhama din Oradea (au fost derulate \n august 2010 peste 420 de gr`dini]e estivale [i, \n continuare, copiii au urmat clasa I, \n anul [colar 2010-2011, fiind asista]i educa]ional, moral [i material \n cadrul acestui proiect). b. O nou` form` de captare a pre[colarilor rromi \n procesul educativ din gr`dini]e a fost cea prin care, din FSE, organiza]ia Salva]i Copiii a derulat gr`dini]e estivale prin care s` cultive gustul copiilor pentru a urma gr`dini]a, cooptndu-se \n verile 2009 [i 2010, 800 de copii rromi la gr`dini]a de var`, care, ulterior, au fost direc]iona]i spre grupa de gr`dini]` corespunz`toare (mic`, mijlocie, mare preg`titoare). c. O structur` inedit` de organizare a gr`dini]elor estivale, \n ultimii patru ani, a fost cea pilotat` de organiza]ia Amare Rromentza, inclusiv cu FSE, \n cadrul c`rora procesul educativ a decurs \n limba matern` rromani (prin abord`ri bilingve rromani romn`, rromani maghiar`), dar [i ulterior, \n gr`dini]ele din sistemul obi[nuit [colar sau clasele primare, organizate de acest ONG \n parteneriat cu unit`]ile [colare. d. O alt` form` de atragere a copiilor rromi cu vrst` pre[colar` spre gr`dini]` sau a celor mai mari spre [coal` a fost cea practicat` de organiza]ia Ovid Rom, care, anual, a organizat [coli de var` pentru copiii rromi [i nerromi, deopotriv`, pentru copiii cuprin[i deja \n sistem sau nu. 5. Cre[terea particip`rii [colare a elevilor rromi [i prin motivarea acestora spre studiul orelor de limba matern` rromani sau chiar pentru studiul integral \n aceast` limb` Aceasta se poate desprinde din tabelul prezentat \n Anexa 9 a [i s-a realizat dup` cum urmeaz`:23


Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rromani \n demersul didactic (asigurarea pred`rii, \n continuare, a 3-4 ore/s`pt`mn` de limb` matern` rromani, la cl. I-XII, respectiv 1 or`/s`pt. de istoria [i tradi]iile rromilor, la cl. a VI-a [i a VII-a). Din cei peste 230.000 260.000 de elevi cu identitate rrom` asumat` (pre[colari [i elevi din cl. I-a XII-a), anual, aprox. 11-13% studiaz` ore de limba [i istoria rromilor sau integral \n limba matern` rromani. Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii integrale \n limba matern` rromani, la cl. I-IV (cu 4 ore/s`pt. obligatorii de limba [i literatura romn`). (430 de elevi rromi au ales acest tip de \nv`]`mnt, din cei cca 31.000 care studiaz` ore de limba matern` [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor). Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii \n limba matern` rromani, la nivelul \nv`]`mntului pre[colar, prin abordare bilingv`. Un num`r de 12 gr`dini]e func]ioneaz` cu predare \n limba matern` rromani, cu metode bilingve de predare (rromani-romn`, rromani-maghiar`); Gr`d. Ineu (BH, 1 gr.), Gr. M`guri (TM, 2 gr.), Gr. S`rule[ti (CL, 1 gr.), Gr`d. D`rm`ne[ti ({c. nr.1 Bacù, BC, 1 gr.), {c. Domni]a Maria Bacù (BC, 1 gr.), Gr. Gutinas com. {tefan cel Mare (BC, 1 gr.), Gr. R`doaia - com Parava (BC, 1 gr.), Gr`d. Ciurea (IS, 1 gr.), Gr. Zece Pr`jini (I{, 1 gr.), Gr. Crucea (I{, 1 gr.). |n 2004, a fost organizat` la Gr. S`rule[ti (CL) prima grup` de acest tip, ini]iat` de Amare Rromentza, UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, iar din 2006 2 gr. \n jude]ul I{, 3 gr. \n jud. BC [i 2 gr. \n jud. TM etc. Continuarea finan]`rii unor concursuri [colare pentru dou` obiecte de studiu din domeniul rromanipenului (a Olimpiadei na]ionale [colare de limba romani, edi]ia a XII-a (\n 2011) [i a Concursului na]ional [colar de istoria [i tradi]iile rromilor, edi]ia a IV-a (\n 2011) fiecare pentru cte 104 participan]i la faza na]ional`, final`), dar [i a Concursului na]ional Diversitatea, ed. a V-a \n 2011), cu faze anterioare pe [coal`/localitate/jude]ean`/regional`. 6. Motivarea elevilor rromi din gimnaziu s` urmeze liceul [i facult`]ile, prin: A. Acordarea de locuri disticte candida]ilor rromi, la admiterea acestora \n licee [i facult`]i (mai sus prezentat): B. Acordarea de burse de studiu oferite \n cadrul mai multor programe, ca: a. Programul na]ional de burse al MECTS, Bani de liceu (ce va fi modificat [i extins \n baza LEN nr.1/2011 pentru to]i copiii din sate sau comunit`]i s`race, care vin la liceu \n alte localit`]i, alta dect cea de re[edin]`);24

Capitolul 3

b. Programul na]ional de burse, ini]iat [i derulat \n anii 2009 [i 2010-2011 de c`tre ANR, cu fonduri FSE, pentru elevii de cl. a VII-a, a VIII-a [i liceeni (800 burse + 2.400 burse); c. Programul de burse derulat de CRCR Cluj Napoca (\ntre anii 2008-2011, pentru liceenii rromi din 12 jude]e transilvane), din fonduri oferite de OSI Budapesta (Soros); d. Programul de burse derulat de OSI Budapesta [i REF RO, al`turi de Sastipen, AMP [.a., pentru studen]ii rromi, inclusiv pentru formarea de cadre medicale rrome. 7. Editarea de materiale [i manuale [colare auxiliare pentru limba, istoria [i tradi]iile romilor (1994-2011, peste 80 de titluri, dintre care men]ion`m manualele [colare de limba [i literatura rromani pentru clasele a I-a a X-a, cteva editate [i cu sprijinul UNICEF (cl. a V-a a VIII-a [i a X-a), de asemenea manualul finan]at anual de MECTS pentru istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI-a a VII-a). Performan]a la nivelul cleselor I X [i la nivel universitar este unic` \n lume. 8. Cre[terea [colariz`rii romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per. 1990-2009 Ca urmarea a resurselor umane rrome cooptate \n sistemul educa]ional, gra]ie mai multor programe educa]ionale adresate rromilor, participarea [colar` a elevilor rromi a crescut \n general, iar fa]` de 1990 s-a dublat (a se vedea tabelul comparativ, Anexa 9 a). 9. Derularea unui program special de formare \n unit`]ile [colare cu popula]ie preponderent rrom` (cel pu]in 51%), privind diminuarea AAS (absenteism [i abandon [colar), \n cadrul c`ruia se urm`re[te formarea a cca. 840 de directori de [coal` [i tot at]ia mediatori [colari. |n anul 2010, au fost preg`ti]i 100 de directori [i 135 de mediatori [colari noi, de c`tre Ministerul Educa]iei [i Reprezentan]a UNICEF, iar \n anul 2011 vor fi forma]i al]i 100 directori [i 56 de mediatori [colari rromi. Aceste dou` resurse umane au maxim` importan]` \n comunit`]i, fiind segmentele esen]iale ale unui hexagon educa]ional ([i \n ordinea importan]ei [i a responsabiliz`rii: 1. Administra]ia public` local` (gardian public, poli]ist comunitar/de proximitate), 2. Primarul [i consilierii locali, 3. Directorul [colii, 4. Educatorul de gr`dini]`/\nv`]`torul/dirigintele/mediatorul [colar/consilierul [colar, 5. Structurile locale ale protec]iei copilului [i al]i parteneri locali, 6. Familia ([i numai pe ultimul loc familia, de multe ori aceasta neavnd solu]ii ori informa]iile necesare).25


10. Organizarea [i finantarea \n continuare a unor cursuri de recuperare [colar` gen A doua [ans` (\ncepnd din 6 oct. 2005, anual), prin recaptarea copiilor, adolescen]ilor, tinerilor [i adul]ilor rromi din comunit`]i la cursuri de alfabetizare [i completare de studii/\nsu[irea unei meserii, nivel I-X (anual, \ntre 4.820-7.980). |n Romnia exist` peste 850 de unit`]i pre[colare [i [colare cu peste 51% copii [i elevi rromi, confruntate cu absenteism [colar, dar acest fenomen, din p`cate, este prezent puternic [i \n rndul celorlalte etnii. De remarcat faptul c` \n programul AD{ (A Doua {ans`), aproape 40-45% dintre beneficiari nu sunt rromi (ceea ce denot` c` absenteismul se reg`se[te \n rndul tuturor etniilor). 11. Continuarea emiterii de noi acte normative [i revizuirea celor existente, ini]iate de Minister, privind oferta educa]ional` pentru rromi etc. (Anexa 3). 12. Continuarea colabor`rii cu partenerii, \n structurarea, finan]area [i derularea \mpreun` a unor programe educa]ionale (inclusiv din fonduri structurale, cu partenerii: Agen]ia Na]ional` pentru Romi, Salva]i Copiii, Romani Criss, Ruhama, REF - RO Romnia, CRCR etc.);

c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS Dac` problema \ncadr`rii mediatorului [colar rrom a fost legiferat`, recent, \n cadrul noii LEN (Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011), prin includerea unui articol privind instituirea func]iei didactice auxiliare de mediator [colar, cu preluarea remuner`rii acestuia de c`tre sistemul educa]ional, r`mn \nc` \n aten]ia MECTS chestiunile legate de interzicerea segreg`rii elevilor rromi \n sistemul educa]ional romnesc, cele privind promovarea diversit`]ii (istoric`/etnic`, lingvistic`/cultural`/religioas`/de gen/ fizic` etc.), activit`]ile [i programele menite s` stopeze nediscrimin`ri de orice tip, programe care s` fac` trecerea de la constatarea multiculturalit`]ii la promovarea interculturalit`]ii, prin: 1. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului MECT nr. 1540/19 iul. 2007 privind interzicerea segreg`rii [colare a copiilor romi [i aprobarea Metodologiei pentru prevenirea [i eliminarea segreg`rii [colare a copiilor romi (publicat \n M. Of. R. nr. 692/11.X.2007), \n contextul reconfigur`rii unit`]ilor de \nv`]`mnt.26

Capitolul 3

2. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului nr. 3774/22.04.2008 privind aprobarea programei [colare pentru disciplina op]ional` Educa]ie intercultural` (curriculum la decizia [colii pentru \nv`]`mntul gimnazial) [i a programei [colare revizuite pentru disciplina op]ional` Drepturile omului (curriculum la decizia [colii pentru liceu), ct [i a Ordinului MECT nr. 1529/18 iul. 2007 privind dezvoltarea diversit`]ii \n curriculumul na]ional (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007). Ca efect, se va accelera, conform noii LEN, modificarea programelor [colare, implicit - \n baza lor - a manualelor [colare, astfel \nct diversitatea (istoric`/etnic`/lingvistic`/cultural`/ religioas`, de gen, fizic` etc.) s` fie reflectat` \n toate manualele [colare, nu doar \n cele de istoria [i geografia Romniei. 3. Monitorizarea (diurn`, s`pt`mnal`, lunar`, semestrial`) a AAS = Absenteism [i Abandon [colar, \n vederea diminu`rii lor, a recuper`rii pre[colarilor [i a elevilor afla]i \n aceste situa]ii.

d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mntului [colar [i liceal \n Romnia [i la nivel european 1. captarea \ntregului segment de elevi rromi, necuprins \n sistemul [colar de mas` (uneori, \n localit`]i cu popula]ie preponderent rrom`, acest segment este mai mare dect cel al copiilor [i adolescen]ilor care frecventeaz` gr`dini]a [i/sau [coala). Fenomenul este \ntlnit \n \ntreaga parte est-european`. Responsabilizarea autorit`]ilor locale, nu numai a celor [colare, pentru reu[ita acestei m`suri. |nfiin]area de GEL-uri (Grupuri Educa]ionale de Lucru), la nivelul tuturor [colilor, prin responsabilizarea (inclusiv punitiv`) a primarului, a directorului [colii, a administra]iei publice gardieni, poli]i[ti - [i doar \n ultimul rnd a p`rin]ilor, dac` un copil cu vrsta obligatorie de a participa la procesul educa]ional (6-16 ani) nu se afl` \n gr`dini]`/[coal`. Din GEL fac parte: director, primar, mediator [colar rrom, mediator sanitar rrom, medic, deserven]ii tuturor cultelor, lideri tradi]ionali ai rromilor, lideri rromi ale[i/numi]i, structurile de protec]ia copilului, reprezentan]i ai ONG-urilor care deruleaz`, local, proiecte adresate rromilor etc. 2. \n situa]ia elevilor care \[i urmeaz` p`rin]ii la munc` \n ]ar` sau \n strìn`tate, instituirea obligativit`]ii ca p`rin]ii s` contacteze unit`]ile educative de tip pre[colar [i [colar, pentru a se continua studiile. Aceea[i obligativitate revine [i autorit`]ilor locale de unde pleac` elevul/copilul, respectiv pe raza c`reia se stabilesc p`rin]ii elevilor/copiilor. Instituirea de27


cataloage volante \n acest scop (pa[aport educa]ional), pe care s` se aplice [tampilele unit`]ilor de \nv`]`mnt [i situa]ia la \nv`]`tur` (la nivel intern), respectiv eliberarea de adeverin]e cu situa]ia [colar` a elevului care pleac`/sose[te/revine (cnd deplasarea se face \ntr-o alt` ]ar`); 3. mutarea aten]iei, la nivel european, de pe abandonul [colar pe absenteismul [colar (urm`rit [i solu]ionat prin monitoriz`ri zilnice, s`pt`mnale, lunare). Monitorizarea [i interven]ia semestrial` sunt deja tardive; 4. obligativitatea ca \n toate unit`]ile de \nv`]`mnt pre[colar, [colar [i liceal cu probleme, cu elevi rromi \n rndul c`rora se \nregistreaz` AAS crescut (Absenteism [i Abandon {colar), s` fie \ncadra]i mediatori [colari rromi; 5. interzicerea, la clasa I, a testelor de inteligen]`, care conduc \n unele ]`ri \nc` la segregarea copiilor rromi pe false criterii valorice, ajungnd \n re]eaua \nv`]`mntului special, cauzele fiind \ns` altele (nefrecventarea gr`dini]ei, necunoa[terea limbii de predare, blocaje emo]ionale etc.); 6. interzicerea segreg`rilor, la clasele de \nceput cl. I, a V-a, a IX-a a elevilor rromi de ceilal]i elevi; 7. \ncurajarea organiz`rii studiului \n propria limb` rromani, mai ales la nivelul \nv`]`mntului pre[colar [i [colar, pentru a ajuta copiii rromi s` treac`, progresiv, la cunoa[terea limbii \n care se face predarea, pentru a-[i deconstrui barierele lingvistice, pentru a \n]elege cerin]ele didactice; 8. sprijin material real, prin burse acordate pentru frecventarea gr`dini]ei, a [colii, a liceului; 9. aprecierea activit`]ii cadrelor didactice, a directorilor [i a [colilor s` se fac` numai dup` progresul [colar real demonstrat, de la un semestru la altul, \n cazul fiec`rui elev, dup` gradul dovedit de promovare a interculturalit`]ii, a deprinderilor la elevi privind grija fa]` de ceea ce ne \nconjoar` (om, flor`, faun`, bunuri materiale [i spirituale etc.); 10.sus]inerea financiar` a unor programe de formare a cadrelor didactice care lucreaz` \n gr`dini]e [i [coli cu rromi din perspectiva rromanipenului educa]ional, a promov`rii diversit`]ii, a educa]iei interculturale, nondiscriminatorii [i nonsegrega]ioniste.

28

Capitolul 3

e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mntului antepre[colar/pre[colar \n Romnia [i la nivel european responsabilizarea, prin toate formele, a autorit`]ilor locale (prim`rii, [coli, institu]ii de cult [.a.), \n scopul capt`rii tuturor copiilor pre[colari rromi \n \nv`]`mntul preprimar la grupele corepunz`toare vrstei acestora, prin formele de \nv`]`mnt consacrate, ct [i prin cele alternative cel pu]in cu un an \nainte de a intra \n clasa I; \ncurajarea frecvent`rii gr`dini]ei de c`tre copiii rromi [i \n cadrul unor grupe la care procesul educa]ional se desf`[oar` integral \n limba matern`, \ntr-o limb` strìn` ori bilingv (\n limba matern` rromani [i \ntr-o alt` limb` na]ional` ori a altei minorit`]i, de ex., \n Romnia, rromani romn` sau rromani maghiar`). A se vedea experien]a din Romnia brevetat` \n 2004 de c`tre Organiza]ia Amare Rromentza, \mpreun` cu UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, [i de {coala nr. 12 M`guri Lugoj; interzicerea segreg`rii copiilor rromi de ceilal]i, din motive ca: a. necunoa[terea ori cunoa[terea insuficient` a limbii de predare (excep]ie face situa]ia cnd p`rin]ii copiilor rromi solicit` ca predarea s` se fac` \n limba matern`); b. nefrecventarea anterioar` a gr`dini]ei ori frecventarea sporadic` a acesteia; c. dizabilit`]i de intelect sau de natur` fizic`, de regul` false (prin sf`tuirea de c`tre personalul didactic sau din sistemul de ocrotire [i asistare social` a p`rin]ilor [i a apar]in`torilor/tutorilor rromi ca s`-[i direc]ioneze copiii spre \nv`]`mntul special, unde pot beneficia de anumite facilit`]i materiale); d. atitudini discre]ionare grave de intoleran]` [i de respingere a rromilor; \n situa]iile \n care copiii rromi nu au urmat, din diferite motive, \nv`]`mntul pre[colar, autorit`]ilor locale se vor responsabiliza [i vor aloca fondurile necesare \n mod obligatoriu \n vederea organiz`rii de structuri de recuperare gen gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I, brevetat`, cu succes, ca a doua [ans` la nivel pre[colar, cu \ncepere din anul 2001, \n Romnia (MECI, UNICEF, Romani CRISS, IStE), la ini]iativa lui Gheorghe Sarù, astfel \nct copiii s` poat` recupera \n vara de dinaintea \nceperii clasei I, \n decurs de 3 s`pt`mni, achizi]iile [i deprinderile de baz` de care au nevoie \n primele s`pt`mni la clasa I (socializare, deconstruirea stigmei de sine [i a fricii fa]` de institu]iile nerrome, distrugerea barierelor lingvistice, mai cu seam` cnd copilul nu vorbe[te dect limba matern` rromani [i nu cunoa[te limba \n care urmeaz` s` se fac` predarea la cl. I etc);29

-

-

-


-

-

-

-

derularea de programe educa]ionale estivale de 3 s`pt`mni pentru acei copii rromi [i nerromi care nu au frecventat niciodat` gr`dini]a la proximitatea trecerii acestora \n clasa I - \n scopul recuper`rii achizi]iilor de baz` de la nivelul gr`dini]ei, [i asistarea lor [colar` cel pu]in pe durata clasei I pentru o jonc]iune de succes spre \nv`]`mntul primar (a se vedea programul din Romnia To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I, derulat din fonduri structurale, de c`tre MECI [i partenerul sù, Funda]ia or`dean` Ruhama); formarea de educatori [i de personal didactic de suport din rndul rromilor pentru nevoile educa]ionale cu copiii rromi pre[colari, ct [i formarea de \nv`]`tori rromi pentru reu[ita trecerii [i men]inerii cu succes \n \nv`]`mntul primar a copiilor rromi. Ex.: pentru formarea ini]ial` programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei UBB Cluj Napoca, dar [i 17 edi]ii ale [colilor de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani, destinate form`rii profesorilor necalifica]i de limb` rromani, ca o prim` treapt` de formare profesional` a acestora, urmat` de a doua etap` de formare universitar` \n cadrul ID. Experien]a MECI Reprezentan]a UNICEF din Romnia; preg`tirea cadrelor didactice nerrome care lucreaz`, preponderent, la grupe [i la clase cu copii rromi \n formarea ini]ial` a acestora, dar [i \n formarea lor continu` - prin module speciale consacrate con[tientiz`rii, cunoa[terii, accept`rii [i promov`rii diversit`]ii [i a rromanipenului (cunoa[terea ansamblului de valori fundamentale ale rromilor, descifrarea [i valorizarea obiceiurilor, tradi]iilor, practicilor [i a cutumelor rrome pentru dobndirea de efecte benefice \n plan educa]ional cu copiii rromi etc.). Ex.: experien]a din Romnia \n formarea continu` demonstrat` de stagiile de formare \n direc]ia diversit`]ii culturale, a rromanipenului educa]ional de c`tre MECI, UNICEF, Salva]i Copiii, Centrul Regional PER, Divers, Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara etc. sau \n formarea ini]ial` programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS - Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei UBB Cluj Napoca; promovarea de programe educative, la nivelul copiilor cu vrst` pre[colar`, \n comunit`]i [i spa]iul \nv`]`mntului pre[colar, din perspectiva interculturalit`]ii [i a alterit`]ii, pe toat` durata anului calendaristic, dar [i ca gr`dini]e estivale pentru toate vrstele de pre[colari (rromi [i nerromi, care urmeaz` sau nu gr`dini]a). Ex.: experien]a organiza]iei Ovid Rom din Romnia, condus` de Leslie Hawk;

30

Capitolul 3

-

-

-

promovarea de gr`dini]e estivale pentru copiii rromi, \n scopul con[tientiz`rii \n rndul p`rin]ilor [i a copiilor rromi a importan]ei frecvent`rii \nv`]`mntului preprimar, ce au ca scopuri provocarea apeten]ei pentru frecventarea gr`dini]ei, direc]ionarea copiilor \n sistemul educa]ional preprimar, la grupele corespunz`toare vrstei acestora. Ex.: experien]a organiza]iei Salva]i Copiii!, filiala din Romnia, derulat de Mamina Miralena. promovarea de programe de educa]ie a adul]ilor [i de comunicare intercultural` cu p`rin]ii copiilor din comunit`]ile rrome, ofert` educa]ional` \ndreptat` spre tinerii [i adul]ii rromi din comunit`]i gen A doua [ans` (completarea claselor neparcurse, alfabetizare dup` caz profesionalizare etc. Ex. Programul MECTS A doua [ans`, derulat cu \ncepere din anul 2005 pentru cte 6000 8000 de persoane rrome anual). \ncadrarea de mediatori [colari rromi \n [colile cu pre[colari [i elevi preponderent rromi.

f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stoparea absenteismului [i a abandonului [colar \n rndul rromilor Dac` am fi \ntreba]i legat de mecanismele care pot oferi asigur`ri c` m`surile destinate grupurilor cel mai expuse riscului de p`r`sire timpurie a [colii \[i ating obiectivele, le-am putea invoca pe urm`toarele: 1. monitorizarea \nso]it` de m`suri punitive la toate nivelele \n leg`tur` cu \ndeplinirea/ne\ndeplinirea m`surilor propuse [i neonorate; 2. ini]iativ` legislativ` na]ional`/european` pentru ca institu]iile statului [i familiile copiilor rromi s` rezolve imediat cazurile de absenteism [colar, pentru a nu se produce abandonul [colar (a se vedea schema hexagonului educa]ional, autor: Gheorghe Sarù, 2010).

31


4 Cadru didactic + Mediator [colar 5 Protec]ia copilului + al]ii

3 Director

2 Primar + consilieri

Cop AAS ilul cu

6 P`rinte

1 Poli]ia de proximitate 3. toate grilele de evaluare a activit`]ii [colilor, a cadrelor didactice [i a directorilor s` puncteze \n cea mai mare m`sur` (70%) progresul [colar real al elevului (mutndu-se accentul de pe prioritatea actual`, pretins valoric` - olimpicul (adic` 2% din masa de elevi) - pe elevul comun, reprezentat de 98% din segmental [colar); 4. existen]a unui mecanism de sprijinire financiar` real` a familiilor de pre[colari, [colari [i liceeni, \nct frecventarea de c`tre copii [i elevi a gr`dini]ei, a [colii generale [i a liceului s` nu constituie o piedic`; 5. condi]ionarea, cu prilejul unor programe finan]ate pentru rromi \n profil educa]ional, de a se coopta ct mai multe mame rrome ca personal didactic [i nedidactic auxiliar (mediatoare [colare, mediatoare sanitare, mediatoare puericultor, femei de serviciu, personal de protec]ie \n spa]iul [colar etc.) [i ca personal didactic principal (educatoare, \nv`]`toare, profesoare, directoare, inspectoare), dar [i \n toate programele derulate, la nivel local, \n beneficial copiilor rromi [i de protec]ie a copilului) etc. 6. condi]ionarea ca \n programele adresate rromilor, finan]ate din FSE, grupurile ]int` s` nu cuprind` aceia[i beneficiari rromi \n perioade de derulare simultane ale unor programe, ci al]i benefeciari, pentru a se restrnge practica deja \ntlnit` prin existen]a unei dispropor]ii \ntre personele remunerate \n mai multe proiecte [i persoanele rrome necooptate, din cadrul acelora[i comunit`]i;32

Capitolul 3

7. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE care au ca benefeciari rromii s` fie cooptate cel pu]in 90% beneficiari rromi [i cel pu]in 50% rromi \n echipele de management [i de implementare a acestora, care nu particip` \n alte programe similare simultane, astfel \nct bun`starea conferit` de participarea remunerat` \n aceste programe s` ajung` \n ct mai multe familii; 8. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE, care au ca benefeciari rromii, s` fie cooptate cel pu]in 50% femei rrome; 9. s` se recomande practicile pozitive \nregistrate \n Romnia, \n domeniul educa]iei pentru rromi, \n perioada 1990-2011, \ndeosebi ]`rilor candidate ori ]`rilor-membre, foste comuniste, \n care exist` acela[i arsenal de probleme; 10.s` se \ncurajeze existen]a unui instrument eficient de deconstruire zilnic` a absenteismului [colar (similar hexagonului educa]ional Sarù 2010), prin care segmente ale autorit`]ii locale [i de stat s` fie responsabilizate [i monitorizate, iar responsabilitatea s` nu mai fie transferat`, ca de obicei, numai spre familia din care provin copiii [i tinerii cu astfel de probleme; 11.instituirea pa[aportului [colar pentru acei copii [i elevi rromi care, frecvent, \[i \nso]esc p`rin]ii la munc` \n alte ]`ri europene sau \n ]`rile de origine, asfel \nct recunoa[terea claselor frecventate/absolvite, dar [i a unor discipline parcurse \n anul [colar respectiv (chiar [i note) s` se poat` asimila cu u[urin]` dintr-un sistem [colar \ntr-altul (cnd revenirea \n ]ar` ori sosirea \ntr-o alt` ]ar` se face \n acela[i semestru/an [colar).

g. Istoricul \nv`]`mntului pentru rromi

I. {COLARIZAREA ROMILOR LA |NCEPUT. INI}IATIVE ALE MINISTERULUI DIN PERIOADA IANUARIE 1990 2007 1. Mai \nainte de anul 1990 |n istoria \nv`]`mntului romnesc, \n perioada comunist`, au existat, mai multe ini]iative concrete destinate [colariz`rii rromilor. A[a, de pild`, \n perioada 1949-1951, la {iria, \n jude]ul Arad, inimosul \nv`]`tor Vasile Homescu a organizat o [coal` pentru rromi, care a fost vizitat` \n anul 1951 de ministrul \nv`]`mntului, Ion Nistor [i de Grigora[ Dinicu, care era atunci reprezentantul rromilor. Cu acest prilej, doamna \nv`]`toare Georgina33


Homescu s-a bucurat de elogiile deosebite ale vizitatorilor fa]` de modul str`lucit \n care cei 41 de elevi din clasa sa s-au prezentat la lec]ii. Evident, au urmat [i alte experimente timide sau foarte reu[ite, cum a fost, de exemplu, cel din satul Gura Vìi (jude]ul Bacù), demarat la 15 septembrie 1974 de c`tre sociologul Mihai Merfea, cadru universitar la Institutul de |nv`]`mnt Superior din Bacù, ulterior fiind chiar rectorul Universit`]ii din Bra[ov. Astfel de ini]iative, singulare, de tip artizanal, \[i aveau originea \n omenia, luciditatea [i st`ruin]a unor dasc`li ai [colii romne[ti [i nu ca urmare a unei politici centrale. Sedentarizarea rromilor, \ntreprins` energic de autorit`]ile comuniste, a contribuit \n plan educa]ional cnd nu s-a exagerat cu trimiterea for]at` a elevilor rromi la [coal` la o bun` [colarizare a acestora. Cum era [i firesc, dup` Decembrie 1989, s-a \nregistrat \n Romnia o adev`rat` explozie a fenomenului rrom \n toate planurile (socio-politic, muzical, editorial, publicistic, educa]ional etc.). 2. Perioada ianuarie 1990 - decembrie 1997 La nivel preuniversitar a) |nfiin]area de clase [i de grupe pentru studiul limbii rromani \n cadrul {colilor Normale (fostele Licee Pedagogice) |n anul 1990, prin deschiderea adus` de beneficele evenimente politice survenite \n Romnia, Ministerul |nv`]`mntului a transformat Compartimentul pentru minorit`]i na]ionale \ntr-o Direc]ie de |nv`]`mnt pentru Minorit`]i Na]ionale, \ncadrnd \n schema sa de func]ionare un inspector rrom pentru \nv`]`mntul \n rndul rromilor, \n persoana doamnei profesoare, rrome, de limba [i literatura romn`, Ioana (Ina) Radu. De altfel, la ini]iativa sa, se trece la \nfiin]area a trei clase experimentale \n cadrul a trei {coli Normale din Bucure[ti, Bacù [i Trgu Mure[, ce aveau ca scop formarea viitorilor \nv`]`tori rromi (sau \nv`]`tori care vor lucra la clase de rromi), cu \ncepere din anul de \nv`]`mnt 1990/1991. Programa [colar` prevedea pentru astfel de clase studiul limbii [i literaturii rromani (cte 3 h/s`pt`mn`) [i, de asemenea, practica pedagogic` \n ultimii ani de studiu (al IV-lea [i al V-lea), la clasele primare la care se studiaz` obiectul limba [i literatura rromani. De men]ionat c` la {coala Normal` din Bucure[ti orele de limba rromani au fost asigurate, dup` cum urmeaz`: \n intervalul sept. 1990-30 aprilie 1991 de c`tre d-na prof. Ina Radu [i de dl. \nv`]`tor Nicu Tudoran (etnic rrom); \n perioada 1 mai 1991 - iunie 1994 de c`tre d-l prof. Gheorghe Sarù (gajeu);34

Capitolul 3

din sept. 1994 - pn` \n anul 1999 de c`tre d-ra Camelia St`nescu (rromni din neamul c`ld`rarilor, absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne, promo]ia 1994, sec]ia spaniol`-romn`, [i a Cursului facultativ de limba rromani din cadrul aceleia[i facult`]i, ]inut de domnul Gheorghe Sarù). La {coala Normal` din Bacù, orele de limba, literatura [i civiliza]ia rromani au fost ]inute de c`tre d-l prof. univ. dr. Mihai Merfea (gajeu), pe durata unui an [colar, apoi de d-ra Ciuraru Nicoleta (rromni, poet`, absolvent` a sec]iei de asisten]` social` a Facult`]ii de Sociologie din Universitatea Bucure[ti, promo]ia 1997), dup` care, de c`tre o alt` rromni, Gheorghiu Teodora. Orele de limba [i literatura rromani la {coala Normal` din Trgu Mure[, pe toat` durata ct a existat clasa de \nv`]`tori pentru rromi, \n intervalul 1990-1995, au fost asigurate de c`tre prof. Gheroghe Moldovan (rrom, profesor de matematic` din respectivul liceu). Dup` modelul celor trei clase de \nv`]`tori (pentru) rromi, au fost organizate alte dou` clase de \nv`]`tori pentru rromi (dar, din p`cate, cu foarte pu]ini elevi rromi, majoritatea elevilor fiind reprezentat` de elevi romni), \n cadrul {colilor Normale din Slatina (jud.Olt), respectiv la {coala Normal` din Bucure[ti. La {coala Normal` din Slatina, la clasa de \nv`]`tori rromi, orele de specialitate (limba [i literatura rromani) au fost asigurate de domnii {tefan Marin [i Ion Vasile, \n prima faz`, apoi, \n anul [colar 1997/1998, de c`tre domnul \nv`]`tor Fieraru Dumitru, [i, \n continuare, de c`tre d-ra \nv`]`toare Ani]a Manuela Constantin, to]i de etnie rrom`. La {coala Normal` din Bucure[ti a mai existat, dup` ce grupa de rromi [i-a terminat studiile \n anul 1995, [i o grup` cu 6 elevi romni, ce s-au preg`tit pentru a lucra la clase cu copii rromi. Predarea limbii [i literaturii rromani a fost f`cut`, \n continuare, de domni[oara Camelia St`nescu. b) |nfiin]area de clase pentru studiul limbii [i literaturii rromani la clasele I-XIII Dup` transferul d-nei Ina Radu din Ministerul |nv`]`mntului la Ministerul Culturii, \n toamna anului 1991, [i, apoi, la cererea sa, la catedra de limba romn` din localitatea natal` {tef`ne[tii de Jos (jude]ul Ilfov), cu problemele rromilor s-a ocupat, suplimentar, inspectoarea pentru limba slovac`, d-na Marioara Constantinescu - Condru], pn` \n septembrie 1992 cnd a fost \ncadrat \n Serviciul |nv`]`mnt pentru minorit`]i na]ionale, ca inspector de specialitate pentru rromi, domnul ing. prof. Ilie Pipoi. Acesta a sprijinit ini]iativa domnului Corneliu Doro], din Sntana (jud. Arad), de a se trece la studiul experimental al limbii [i literaturii rromani ca limb` matern` (cte 4 ore/s`pt`mn`), la nivelul claselor I-IV, cu \ncepere din anul [colar 1992/1993, [i a \ncurajat extinderea unor astfel de ini]iative.35


Astfel, un experiment similar a fost \ntreprins la {coala nr. 83 Bobe[ti (comuna Glina, jud. Ilfov), unde orele de limba [i literatura rromani au fost ]inute, ini]ial, de d-ra Carmen State (rromni, absolvent` de liceu [i a cursului facultativ de limba romani organizat de Universitatea din Bucure[ti, poet`, traduc`toare a Evangheliei dup` Matei, \n prezent redactor al emisiunilor TVR Din via]a romilor, absolvent` a Facult`]ii de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti). |n continuare, pentru orele de limba [i literatura matern` rromani a fost \ncadrat dl Constantin Lucian, de asemenea, din etnia rromilor. Proiecte similare s-au \nregistrat [i \n alte localit`]i, ca, de ex., la {coala ROMROM afiliat` {colii nr.6 din Caracal, la ini]iativa domnului Ion Vasile, rrom, absolvent de liceu care, \n oct. 1990 deschisese 2 grupe de recuperare [colar` \n limba rromani \n propria cas`, la {coala Varia[ (din jud. Timi[), \n urma demersurilor \ntreprinse de d-na \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan (rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti, promo]ia 1995), la {coala nr.136 din Ferentari, sectorul 5 (Bucure[ti), la ini]iativa [i perseveren]a d-rei \nv`]`toare Mihaela Z`treanu (rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti, promo]ia 1996, ulterior, \n 2002, [i a sec]iei englez` limba rromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne Bucure[ti). Dar preocup`rile de introducere a studiului limbii [i literaturii rromani la grupe [i clase cu elevi rromi au constituit doar o parte din obiectivele Ministerului |nv`]`mntului, c`ci, \n paralel, au fost sprijinite [i proiectele de [colarizare [i de alfabetizare a copiilor [i tinerilor rromi. A[a, de pild`, la solicitarea Bisericii Baptiste Providen]a din Bucure[ti Cartierul Ferentari, cu concursul domnului inspector pentru rromi, Ilie Pipoi, al domnului Nikolaus Kleininger, directorul de atunci al Direc]iei |nv`]`mnt pentru Minorit`]i Na]ionale, [i al Secretarului de Stat din acea vreme, domnul Romulus Pop, au fost oficializate, \n anul [colar 1993/1994, clasele \nfiin]ate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescu din cadrul acestei Biserici, pentru sprijinirea [colariz`rii copiilor str`zii (\ntre ace[tia fiind [i copii rromi din cartier). Din p`cate \ns`, nu s-a perseverat [i \n direc]ia studierii limbii rromani de c`tre elevii rromi interesa]i \n acest sens, rezultatele excelente ob]inute de tinerele cadre didactice la {coala Rut, apoi, din anul 1997, la {coala C`minul Phillip (de asemenea \n Cartierul Ferentari) fiind legate de [colarizarea [i de alfabetizarea copiilor [i tinerilor rromi. c) Numirea de metodi[ti pentru [colarizarea rromilor [i pentru studiul limbii rromani Paralel cu organizarea claselor pentru studiul limbii [i literaturii rromani [i cu proiectul de formare a \nv`]`torilor pentru rromi, Ministerul36

Capitolul 3

|nv`]`mntului a procedat la numirea de metodi[ti voluntari pentru [colarizarea rromilor. Sporadic - ct doamna inspector de specialitate dr. Maria Constantinescu-Condru] a preluat suplimentar atribu]iunile privind educa]ia rromilor (din toamna anului 1990 [i pn` la venirea \n Minister a domnului Ilie Pipoi, \n septembrie 1992), ct domnul Ilie Pipoi a func]ionat pe acest post (pn` la deta[area sa din Ministerul |nv`]`mntului la Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti, \n urma restructur`rii schemei de func]ionare a Ministerului |nv`]`mntului, \n septembrie 1994) - activitatea Ministerului a fost sprijinit` de unii metodi[ti cu [colarizarea rromilor, ca profesorul Bir` Mitric` - pentru o foarte scurt` vreme, [i numai \n jude]ele Dolj [i Olt - [i activistul rom, Octavian Stoica, din jude]ul Vlcea. Din septembrie 1990 [i pn` \n luna mai 1998, metodistul Ministerului pentru predarea limbii rromani [i pentru [colarizarea rromilor a fost prof. insp. Gheorghe Sarù (care lucra \n Ministerul |nv`]`mntului la Direc]ia de Rela]ii Interna]ionale), iar, din septembrie 1994 [i pn` \n anul 1998, [i de metodistul pentru [colarizarea rromilor, profesorul rrom cu gr. I, domnul Ion Ionel. De activitatea din Minister pentru [colarizarea rromilor din septembrie 1994, cnd domnul Ilie Pipoi trece ca inspector pentru rromi la ISMB, [i pn` la venirea domnului Gheorghe Sarù ca inspector pentru limba rromani \n mai 1998 s-au ocupat inspectoarele Maria Constantinescu-Condru] [i Vieroslava Timar, ca sarcini suplimentare \n fi[a lor de post. d) Elaborarea instrumentelor de lucru [colare |n anul 1990, Ministerul |nv`]`mntului a procedat la recunoa[terea Alfabetului oficial, comun, interna]ional al limbii rromani [i la introducerea sa, \n mod oficial, \n [colile \n care se studiaz` limba [i literatura rromani. |n perioada 1991-1994, au fost elaborate, de metodistul prof. insp.Gheorghe Sarù, dou` programe [colare pentru studiul limbii [i literaturii rromani, aprobate de Ministerul |nv`]`mntului (Gheorghe Sarù [Ministerul |nv`]`mntului [i {tiin]ei], Programa de limba [i literatura rromani pentru clasele de \nv`]`tori ale {colilor Normale (clasele IX-XIII), aprobat`, la dat` de 16 octombrie 1992, de c`tre Direc]ia Organizarea Activit`]ii {colare Serviciul pentru Minorit`]i, cu nr. 44.081 (16 p.) [i Gheorghe Sarù [Ministerul |nv`]`mntului], Programa [colar` pentru studiul limbii [i literaturii rromani (clasele I-XIII), aprobat` cu nr. 39910/1994 (23 p.). Pe baza acestora, s-a trecut la conceperea primelor instrumente de lucru [colare, oficiale ori auxiliare, de c`tre prof. metodist Gheorghe Sarù: Mic dic]ionar rom romn (Bucure[ti, Editura Kriterion, 1992, 187 p., cu o schi]` a Morfologiei dialectului vlah de varietate romneasc` al limbii rromani (p.25-81).37


Limba romani (]ig`neasc`). Manual pentru clasele de \nv`]`tori romi ale {colilor Normale, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1994, 240 p. Manualul a fost publicat la sugestia directorului Editurii Didactice [i Pedagogice R.A. dl. prof. univ. dr. Constantin Floricel. Culegere de texte \n limba ]ig`neasc`. Clasele a II-a a IV-a. Tkstonqo lil p-i romani hib (va i II-to IV-to klse), Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic` R.A., 1995, 188 p. |n fapt, Culegerea, publicat` tot la sugestia directorului Editurii Didactice [i Pedagogice, dl. Constantin Floricel, a ap`rut abia \n iunie 1996, ca restan]` din planul editorial pe anul 1995 al unei alte minorit`]i. Manual de comunicare \n limba rromani. Vak`rimata, destinat elevilor rromi care studiaz` limba matern` rromani la clasa I, a fost elaborat de Gheorghe Sarù, Camelia St`nescu [i Mihaela Z`treanu, \n anul 1997 [i publicat \n anul 1998. La nivel universitar a) Debutul programului de discriminare pozitiv`, cu \ncepere din anul universitar 1992/1993 - la ini]iativa Catedrei de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti, a doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, a d-lui sociolog Vasile Burtea, de etnie rrom`, a profesorului de la UBB Cluj Napoca, dl. Ioan Alua[, cu sprijinul ministrului din acea vreme, domnul Mihai Golu - a vizat alocarea a 10 locuri distincte pentru candida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti, programul fiind preluat [i de alte catedre de profil ale Universit`]ilor din Cluj, Ia[i, Timi[oara). b) Organizarea cursului facultativ (op]ional) de limba romani |ncepnd cu anul univ.1992/1993, pentru prima dat` \n \nv`]`mntul superior romnesc, a fost ini]iat de c`tre prof. Gheorghe Sarù, studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi [i Literaturi Strìne a Universit`]ii din Bucure[ti, ]inut ca un curs facultativ (op]ional) de limba rromani. Organizarea acestui curs a fost posibil` numai cu concursul, \n]elegerea [i perseveren]a ctorva reputa]i dasc`li ai \nv`]`mntului superior romnesc: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu [efa de atunci a Catedrei de Limbi [i Literaturi Orientale, prof. univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, [i prof. univ. dr. Iancu Fischer decanul, \n acea vreme, al Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne din Universitatea Bucure[ti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs [i pentru remunerarea profesorului Gheorghe Sarù a fost nevoie de interven]ia energic` a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, care a reu[it s` spulbere pseudopretextele de ordin juridic [i financiar invocate de unii func]ionari ai Universit`]ii.38

Capitolul 3

Acest curs, care s-a continuat pn` \n anul 2001 - chiar [i dup` \nfiin]area, \n anul 1997, a unei sec]ii de indianistic` (hindi - limba rromani) s-a adresat studen]ilor de la sec]iile de limbi strìne, celor de la Facultatea de Filologie romn`, dar a fost deschis [i altor studen]i ai Universit`]ii sau din alte institute de \nv`]`mnt bucure[tene [i din strìn`tate, celor care activau \n domeniul rrom \n cadrul unor organiza]ii nonguvernamentale. A[a, de pild`, \ntre cursan]i s-au num`rat [i studen]i de la facult`]ile de sociologie, teologie, drept, istorie, jurnalistic`, muzic`, psihologie, pedagogie, teatru etc. c) Structurarea unei Catedre de indianistic` \n cadrul Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne din Universitatea Bucure[ti |n urma a trei oferte succesive, lansate de c`tre prof. Gheorghe Sarù Universit`]ilor din Constan]a (\n octombrie 1991), din Craiova (\n aprilie 1996) [i din Bucure[ti (\n aprilie 1996), Facultatea de Limbi [i Literaturi Strìne a Universit`]ii din Bucure[ti a \mbr`]i[at, \n mai 1996, ideea structur`rii unei Catedre de indianistic`, unde s` func]ioneze, prin alternan]`, sec]ia hindi (ce avea astfel [ansa s` fie reluat` dup` o \ntrerupere de 2 ani) [i hindi-romani. Astfel, cu \ncepere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis sec]ia B. hindi, iar din anul universitar 1997/1998, \n urma examenului de admitere din toamna anului 1997, s-a deschis [i sec]ia hindi-romani. Pentru cele dou` sec]ii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de [colarizare (anual, cte 7-10 locuri), prin alternan]`, adic` din 2 \n 2 ani pentru fiecare sec]ie. |n anul universitar 1997/1998, sec]ia B. indianistic` (hindi-romani) a fost frecventat` de 13 studen]i ai Facult`]ilor de Limbi [i Literaturi Strìne, respectiv, ai Facult`]ii de Litere din Bucure[ti (12 studen]i gaje [i o student` din etnia romilor, Salomeea Romanescu). La nivel nonguvernamental Ministerul |nv`]`mntului a conlucrat \n cteva ac]iuni [i proiecte cu unele institu]ii nonguvernamentale. Aceste colabor`ri s-au concretizat \n sprijinul acordat Bisericii Baptiste Providen]a din cartierul bucure[tean Ferentari \n vederea afilierii {colii Rut ini]iate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescu la re]eaua [colar` oficial`, respectiv, prin colabor`rile cu Romani Criss (coordonator Gheorghe Nicolae), \n privin]a proiectelor [colare derulate de aceast` organiza]ie non-guvernamental` \n re]eaua [colar` de stat, prin ac]iunile \ntreprinse de Institutul Intercultural din Timi[oara (coordonator C`lin Rus) [i de Organiza]ia Tn`ra Genera]ie a Romilor din Bucure[ti (coordonator Costel Vasile).

39


De asemenea, Ministerul |nv`]`mntului a acordat consim]`mntul juridic necesar la constituirea organiza]iilor rrome, cum ar fi: Organiza]ia Tinerilor Studen]i Romi din Romnia (ini]iat` de studentul rrom Emilian Niculae), Organiza]ia Tinerilor Romi din Romnia (condus` de Costel Vasile), Organiza]ia Femeilor }ig`nci din Banat (la ini]iativa prof. de etnie rrom` Leti]ia Mark [i a doamnei \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan, de asemenea, de etnie rrom`) [.a. Din p`cate, \ns`, cu cteva excep]ii, dintr-o lips` de tact de ambele p`r]i [i din pricina unor vicii de organizare a ac]iunilor \n comun (colabor`ri, invita]ii etc. lansate \n preajma derul`rii ac]iunilor respective), uneori din cauza unor mentalit`]i \nvechite din partea administra]iei [colare teritoriale, nu s-a reu[it o mai bun` conlucrare \ntre Ministerul |nv`]`mntului [i organiza]iile non-guvernamentale \n direc]ia gref`rii \n re]eaua [colar` a unor proiecte ale organiza]iilor non-guvernamentale (\n jud. Arad, Maramure[, Constan]a, Ilfov, Olt etc.). Dificult`]i [i mentalit`]i \nregistrate \n perioada de referin]` din perspectiva actului decizi]ional Paradoxal, dar absolut toate realiz`rile deosebite prezentate mai sus au fost \nso]ite, din nefericire pentru cei care au investit energie [i bun` credin]` \n realizarea lor, de multe piedici din partea unor factori decizionali, care, de[i le-au frnat inten]ionat, dup` realizarea lor, [i le-au apropiat sistematic, invocndu-le ca repere importante \n ilustrarea politicii normale de sprijinire a \nv`]`mntului \n limba rromilor, mai cu seam` atunci cnd f`ceau obiectul unor rapoarte oficiale destinate unor foruri externe. Publicarea de c`tre Gheorghe Sarù a Micului dic]ionar rom-romn s-a f`cut, de pild`, cu concursul Editurii Kriterion, autorul nefiind sprijinit [i nici ap`rat de c`tre autorit`]i cnd Romnia Mare considera acest dic]ionar o diversiune antiromneasc` (\n nr. 128 din 18 decembrie 1992, p.16), iar ideea elabor`rii de c`tre acela[i autor a manualului de Limba romani [i a Culegerii de texte \n aceast` limb` a apar]inut unei alte persoane din afara sferei de decizie a politicilor educa]ionale, anume, managerul editorial, prof. univ. dr. Constantin Floricel. Sprijinul Ministerului |nv`]`mntului a fost, la vremea aceea, tardiv, dup` un tribut de energie [i de insisten]` pl`tit de fiecare dat` de c`tre autor (timp de cte 2 ani de zile de demersuri pentru fiecare din cele dou` manuale [colare). C`ci, \n timp ce pentru elevii de la clasa paralel` de \nv`]`tori bulgari, de la aceea[i {coal` Normal` din Bucure[ti, publicarea manualului similar s-a produs f`r` dificult`]i \ntr-un tiraj confiden]ial de numai 180 de exemplare, pentru manualul destinat elevilor rromi au fost necesari 2 ani de amn`ri ridicole, invocndu-se inexisten]a unei40

Capitolul 3

cifre de [colarizare pentru rromi, deci, implicit, inoportunitatea public`rii unui astfel de instrument de lucru, autorul fiind obligat s` strng`, prin efort propriu, un tiraj de 4.200 de exemplare comandate pentru ca Editura Didactic` [i Pedagogic` s` poat` convinge Ministerul ca s` trimit` manuscrisul la tipar. Este simplu de observat c` era absurd s` se invoce, de c`tre [eful de serviciu din Direc]ia de Minorit`]i (dl. Matei Heckel, la vremea aceea), inexisten]a unei cifre de [colarizare \n cazul unei etnii care pn` \n 1990 nu beneficiase, \n fapt, de \nv`]`mnt \n limba matern` (sau ore de limba matern`). Exemplele sunt cu mult mai multe (ca, de pild`, cel legat de ajustarea promovabilit`]ii elevilor rromi de la clasa de \nv`]`tori din cadrul {colii Normale din Trgu Mure[ la examenul de limba romn`, cu prilejul bacalaureatului din 1995, cnd, pentru ca elevii rromi s` nu intre \n competi]ie cu cei romni la repartizarea lor \n \nv`]`mnt, mul]i elevi rromi au pierdut examenul de bacalaureat. Alteori, ac]iunile bine ini]iate de factorul central (ministerul) au fost boicotate de c`tre re]eaua [colar`, de multe ori contaminat` de resentimente na]ionaliste de proast` orientare local`. Ne vom opri asupra unui alt caz, cel legat de tergiversarea public`rii Culegerii de texte \n limba romani/]ig`neasc`. A[adar, nu ne vom referi la faptul c` titulatura lucr`rii a fost cosmetizat` \n fluxul editorial, prin schimbarea sintagmei Culegere de texte \n limba rromani \n Culegere de texte \n limba ]ig`neasc` (conform anacronicului Memorandum al Ministerului Afacerilor Externe nr.H (O3)/169/1995, transmis de c`tre Guvernul Romniei de atunci \n toate departamentele din subordine spre respectarea lui), ci vom reclama acelea[i opreli[ti interne, sistematice, puse \n calea autorului, care, de asemenea, dup` un tribut de energie, diploma]ie, umilin]e etc., au fost \nl`turate doar gra]ie sprijinului unui factor decizional (un manager, care \[i petrecuse copil`ria al`turi de copiii rromi \ntr-o cas` de copii, a g`sit solu]ia salvatoare ca acest manual s` apar`). Aceste exemplific`ri ce ar putea fi taxate ca friznd emo]ionalul nu erau \ntmpl`toare. Ele probau modul circumspect \n care deciziile centrale, de multe ori bine gndite, erau receptate la nivel local de factorii [colari sau, [i, mai \ngrijor`tor, chiar de c`tre cei centrali, ce aveau menirea de a fi ei \n[i[i avangarda ideilor novatoare \n domeniul \nv`]`mntului pentru rromi.

41


II. REVOLU}IONAREA |NV~}~MNTULUI PENTRU RROMI. NOI ABORD~RI DEMARATE |N ANUL DE |NV~}~MNT 1998/1999 Odat` cu numirea ministrului prof. univ. dr. Andrei Marga la conducerea Ministerului Educa]iei Na]ionale, \n perioada mandatului sù (decembrie 1997 - decembrie 2000) se \nregistreaz` o etap` nou`, de reformare a \nv`]`mntului \n general, respectiv a celui destinat rromilor. Dintre

ghid mediator scolar

Documents