geotextile (2)

GEOSINTETICEGEOSINTETICE

GeotextileGeotextile

CURS ANUL II CURS ANUL II MASTER INGINERIE GEOTEHNICAMASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Prof. Loretta BataliBatali

GeotextileGeotextile -- definitiedefinitie

GeotextileleGeotextilele sunt materiale textile permeabile sunt materiale textile permeabile realizate din materiale realizate din materiale polimericepolimerice sau sau naturale utilizate la construcţii în contact cu naturale utilizate la construcţii în contact cu ppăământ sau alte materiale.mânt sau alte materiale.

GeotextileGeotextile -- functiifunctii

GeotextileleGeotextilele pot fi utilizate cu urm pot fi utilizate cu urmăătoarele funcţii:toarele funcţii:FiltrareFiltrareDrenareDrenareProtecţieProtecţieSeparareSeparareArmareArmareControl Control antierozionalantierozionalContainerContainer

GeotextileGeotextile –– materiimaterii primeprimePolimerii cei mai frecvent utilizaţi pentru realizarea Polimerii cei mai frecvent utilizaţi pentru realizarea geotextilelorgeotextilelor sunt: sunt: polipropilena (PP), poliesteri (PES), şi mai rar, poliamida (PA)polipropilena (PP), poliesteri (PES), şi mai rar, poliamida (PA) şi polietilena şi polietilena (PE).(PE).

PolimeriiPolimerii suntsunt prelucratprelucratii sub form sub formă ă de de filamentefilamente, , firefire şi şi fibrefibre. .

Pentru Pentru geotextilelegeotextilele specialespeciale: : benzibenzi t tăăiate din folii sau benzi iate din folii sau benzi extrudateextrudate, , foliifolii şi şi elementele profilateelementele profilate din material plastic.din material plastic.

FilamentulFilamentul:: fir continuu obţinut prin extrudarea directă din polimerul adusfir continuu obţinut prin extrudarea directă din polimerul adus, , prin topire sau dizolvare, în stare de fluid vâscos. prin topire sau dizolvare, în stare de fluid vâscos. FFilamenteleilamentele sunt supuse sunt supuse unui proces de etirare.unui proces de etirare.Fibra Fibra rezultrezultă ă din tdin tăăierea filamentului la lungimi diferite. Fibrele constituie ierea filamentului la lungimi diferite. Fibrele constituie materia primmateria primă ă pentru producerea pentru producerea geotextilelorgeotextilelor neţesuteneţesute dup după ă tehnologia de tehnologia de interţesereinterţesere („(„needlepunchedneedlepunched”) sau pentru realizarea firelor prin filare ”) sau pentru realizarea firelor prin filare (toarcere).(toarcere).Firul Firul se obţine prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor. se obţine prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor. Asocierea filamentelor pentru constituirea firelor (fir Asocierea filamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamentarmultifilamentar) s) se face e face prin rprin răăsucirea, în anumite combinaţii, a elementelor respective.sucirea, în anumite combinaţii, a elementelor respective.

GeotextileGeotextile –– materiimaterii primeprime

Diverse tipuri de ţesături pentru geotextilea – monofilamente ţesute, b – monofilamente ţesute calandrate, c – multifilamente

ţesute, d – benzi, e – neţesut interţesut, f – neţesut termosudat

GeotextileGeotextile –– tipuritipuriDupaDupa modulmodul de de fabricarefabricare::

geotextilegeotextile neţesuteneţesutegeotextilegeotextile ţesuteţesutegeotextilegeotextile tricotatetricotategeotextilegeotextile reţeareţeageotextilegeotextile specialespeciale

GeotextileGeotextile netesutenetesuteGeotextileleGeotextilele neţesuteneţesute sunt p sunt păături fibroase, cu structurturi fibroase, cu structurăătridimensionaltridimensionalăă, formate dintr, formate dintr--un aglomerat de fibre orientate un aglomerat de fibre orientate dupdupă ă o anume direcţie sau la întâmplare, consolidate prin o anume direcţie sau la întâmplare, consolidate prin diferite procedee.diferite procedee.

Au Au structura tridimensionalstructura tridimensionalăă; ; RezultaRezulta proprietproprietăăţi filtrant ţi filtrant --drenantedrenante foarte bune, similare cu cele ale mediilor poroase foarte bune, similare cu cele ale mediilor poroase naturale.naturale.

PProcedeerocedee de de consolidare consolidare ::consolidarea mecanicconsolidarea mecanică ă prin prin interţesereinterţesere;;consolidarea termicconsolidarea termicăă;;consolidarea chimicconsolidarea chimicăă;;consolidarea prin coasereconsolidarea prin coasere--tricotare.tricotare.

Acestea pot fi aplicate independent sau asociat.Acestea pot fi aplicate independent sau asociat.

GeotextileGeotextile netesutenetesuteInterţesereaInterţeserea este o consolidare mecanic este o consolidare mecanică ă realizatrealizată ă prin prin introducerea în stratul fibros şi apoi extragerea din el a introducerea în stratul fibros şi apoi extragerea din el a unor ace speciale, în formă de spic, care agăţând fibrele unor ace speciale, în formă de spic, care agăţând fibrele le le reorienteazreorienteazăă şi le încâlcesc. şi le încâlcesc.

Consolidarea termicConsolidarea termicăă se realizeaz se realizează ă prin fixarea prin fixarea (îmbinarea) la cald a filamentului, sau fibrelor (îmbinarea) la cald a filamentului, sau fibrelor constituente, în punctele de contact ale acestora. constituente, în punctele de contact ale acestora.

Consolidarea chimicConsolidarea chimicăă const constă ă din realizarea unor legdin realizarea unor legăături turi între fibre cu ajutorul unui liant chimic, de regulă o răşină între fibre cu ajutorul unui liant chimic, de regulă o răşină sinteticsinteticăă. .

Consolidarea prin coasereConsolidarea prin coasere este o consolidare mecanic este o consolidare mecanică ă realizatrealizată ă prin executarea unor şiruri de cusături în lungul prin executarea unor şiruri de cusături în lungul ppăăturii fibroaseturii fibroase

GeotextileGeotextile tesutetesuteGeotextileleGeotextilele ţesute sunt materiale cu structură ţesute sunt materiale cu structură bidimensionalbidimensionalăă, constituite din fibre dispuse într, constituite din fibre dispuse într--o reţea o reţea regulatregulatăă, ce rezult, ce rezultă ă din încrucişarea şi întrepătrunderea din încrucişarea şi întrepătrunderea a doua două ă sisteme de fire: urzeala şi bătătura. sisteme de fire: urzeala şi bătătura.

În tehnologia textilă, există trei scheme principale de În tehnologia textilă, există trei scheme principale de ţesere: pânză, diagonal şi atlas. În raport cu numărul de ţesere: pânză, diagonal şi atlas. În raport cu numărul de fire şi de încrucişări pe unitatea de suprafaţă, se obţin fire şi de încrucişări pe unitatea de suprafaţă, se obţin geotextilegeotextile cu desime şi grad de acoperire diferit şi cu desime şi grad de acoperire diferit şi implicit, cu permeabilitimplicit, cu permeabilităăţi diferite.ţi diferite.

GeotextileGeotextile tesutetesuteŢŢesesăăturile tip pânturile tip pânzzăă sunt cele mai simple. În ele se sunt cele mai simple. În ele se realizeazrealizează ă o împletire continuă a firelor din bătătură cu o împletire continuă a firelor din bătătură cu fiecare fir din urzealfiecare fir din urzealăă, structura ţesăturii fiind , structura ţesăturii fiind rectangularrectangularăă. D. Dupupă ă ţesere pot fi supuse unui proces de ţesere pot fi supuse unui proces de finisare, cum ar fi termofixarea prin calandrare sau finisare, cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu o peliculfixarea prin acoperire cu o peliculăă. .

Ţesăturile tip diagonalŢesăturile tip diagonal sunt caracterizate printr sunt caracterizate printr--o o structurstructură ă în diagonală determinată de schema de ţesere, în diagonală determinată de schema de ţesere, care presupune trecerea firelor din bcare presupune trecerea firelor din băăttăăturtură ă peste doupeste două ă sau mai multe fire de urzealsau mai multe fire de urzealăă, la fiecare rând, în avans , la fiecare rând, în avans sau regres cu unul sau mai multe fire.sau regres cu unul sau mai multe fire.

Ţesăturile tip atlasŢesăturile tip atlas au un aspect neted, caracteristic. au un aspect neted, caracteristic. Schema de ţesere are cele mai puţine încrucişări de fire Schema de ţesere are cele mai puţine încrucişări de fire pe unitatea de suprafaţă, la un grad de acoperire egal cu pe unitatea de suprafaţă, la un grad de acoperire egal cu al celorlalte ţesături.al celorlalte ţesături.

GeotextileGeotextile tricotatetricotateGeotextileleGeotextilele tricotate sunt materiale cu structur tricotate sunt materiale cu structură ă bidimensionalbidimensionalăă, realizate prin împletirea unuia sau a mai , realizate prin împletirea unuia sau a mai multor fire, sub forma unor bucle înlănţuite. În raport cu multor fire, sub forma unor bucle înlănţuite. În raport cu modul în care se realizează legăturile dintre fire, modul în care se realizează legăturile dintre fire, materialele pot fi materialele pot fi deşirabiledeşirabile sau sau indeşirabileindeşirabile..

Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea şi Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea şi supleţea lor, sporite în raport cu cele ale ţesăturilor, supleţea lor, sporite în raport cu cele ale ţesăturilor, precum şi marea lor precum şi marea lor deformabilitatedeformabilitate la solicit la solicităări de ri de tracţiune. tracţiune.

GeotextileGeotextile reteareteaGeotextileleGeotextilele reţea sunt materiale textile cu spaţii (ochiuri) reţea sunt materiale textile cu spaţii (ochiuri) mari de ordinul a câţiva cm2 realizate din benzi, fire mari de ordinul a câţiva cm2 realizate din benzi, fire sintetice sau naturale asamblate prin procedee speciale sintetice sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare.diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare.

GeotextileGeotextile specialespecialeRogojineleRogojinele sunt împâslituri groase şi foarte rugoase, sunt împâslituri groase şi foarte rugoase, realizate din fire sau filamente destul de rigide. Au în realizate din fire sau filamente destul de rigide. Au în general grosimi mari, pâgeneral grosimi mari, pânnă ă la 2la 2--4 cm şi o flexibilitate 4 cm şi o flexibilitate limitatlimitatăă. P. Principala caracteristicrincipala caracteristică ă a acestor materiale este a acestor materiale este rugozitatea pronunţată.rugozitatea pronunţată.

Ţesăturile din benziŢesăturile din benzi sunt materiale realizate din benzi sunt materiale realizate din benzi late de câţiva mm, din material plastic, de regulă cu o late de câţiva mm, din material plastic, de regulă cu o structurstructură ă închisă. Materialele pot avea grade diferite de închisă. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate, dependentrugozitate, dependentă ă de cea a benzilor constituente. de cea a benzilor constituente.

GeotextileleGeotextilele însămânţateînsămânţate sunt produse sunt produse neţesuteneţesute care au care au încorporate în ele seminţe de graminee perene şi încorporate în ele seminţe de graminee perene şi eventual unele adaosuri (tureventual unele adaosuri (turbbăă). Ma). Materialele sunt terialele sunt destinate lucrdestinate lucrăărilor rilor antierozionaleantierozionale şi asigură astfel şi asigură astfel însămânţarea suprafeţelor tratate şi protecţia acestora însămânţarea suprafeţelor tratate şi protecţia acestora pâpânnă ă la dezvoltarea vegetaţiei. la dezvoltarea vegetaţiei.

--deschidereadeschiderea porilorporilor poatepoate fi fi controlatacontrolataprinprin fabricatiefabricatie--rezistentarezistenta mare la mare la strapungerestrapungere--nu nu suntsunt curentecurente

FireFire multifilamentaremultifilamentareTricotTricot

--deschidereadeschiderea porilorporilor relativrelativ micamica--permitivitatepermitivitate mediemedie--rezistentarezistenta la la strapungerestrapungere bunabuna

FireFire multifilamentaremultifilamentare

--deschidereadeschiderea porilorporilor relativrelativ maremare--permitivitatepermitivitate maremare--firelefirele se pot se pot deplasadeplasa

FireFire monofilamentaremonofilamentare

--permitivitatepermitivitate mediemedie--maremare--deschidereadeschiderea porilorporilor poatepoate fi fi controlatacontrolataprinprin procesulprocesul de de teseretesere--firelefirele se pot se pot deplasadeplasa

BenziBenziTesutTesut

--deschidereadeschiderea porilorporilor variabilavariabila--deschidereadeschiderea porilorporilor e mai micae mai mica--pot fi pot fi susceptibilesusceptibile la la colmatarecolmatare

IntertesutIntertesut

--deschidereadeschiderea porilorporilor variabilavariabila--permitivitatepermitivitate variabilavariabila

TermosudatTermosudatNetesutNetesut

CaracteristicaCaracteristicaTipTip consolidareconsolidareTipTip geotextilgeotextil

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelor

natura şi performanţele materiei prime;natura şi performanţele materiei prime;tipul polimerului;tipul polimerului;tipul firului sau al fibrei;tipul firului sau al fibrei;produsul în sine, definit prin mod de fabricaţie, alcătuire;produsul în sine, definit prin mod de fabricaţie, alcătuire;tipul textil tipul textil –– definit după criteriul de fabricare; definit după criteriul de fabricare;tehnologia de realizare, cu specificarea tratamentelor de tehnologia de realizare, cu specificarea tratamentelor de consolidare şi finisare;consolidare şi finisare;elementele dimensionale: greutate, grosime care deşi elementele dimensionale: greutate, grosime care deşi sunt caracteristici fizice, trebuie cunoscute de la început;sunt caracteristici fizice, trebuie cunoscute de la început;elementele privind modul de livrare şi ambalare a elementele privind modul de livrare şi ambalare a produselor (produselor (llăăţimea de fabricaţie, elementele ţimea de fabricaţie, elementele dimensionale ale rulourilor).dimensionale ale rulourilor).

Caracteristici de identificare

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelorCaracteristici fizice

DensitateaDensitatea specificaspecifica,, ρρff (a (a fibrelorfibrelor) () (STAS 5886/68.STAS 5886/68.))

poliester: 1.22poliester: 1.22--1.38,1.38,nylonnylon: 1.05: 1.05--1.14,1.14,polietilenpolietilenăă: 0.90: 0.90--0.96,0.96,polipropilenpolipropilenăă: 0.91.: 0.91.

MasaMasa unitaraunitara, , µµaa ((SR ENSR EN ISOISO 99864864::2005 )2005 )masa pe unitatea de suprafaţă se exprimă de regulă în masa pe unitatea de suprafaţă se exprimă de regulă în g/mg/m22


GrosimeaGrosimea, t, t ((SR ENSR EN ISOISO 99863863--11::20052005 şi SR EN ISO şi SR EN ISO 98639863--22:1999 ):1999 )Grosimea se defineşte ca distanţa dintre cele două feţe Grosimea se defineşte ca distanţa dintre cele două feţe ale materialului, sub o presiune datale materialului, sub o presiune dată ă (2, 20, 200 (2, 20, 200 kPakPa). ). Grosimea nominalGrosimea nominală ă este grosimea determinateste grosimea determinată ă pentru pentru presiunea de 2 presiunea de 2 kPakPa..

SupleteaSupletea ((ASTM D 1388ASTM D 1388--9696))Supleţea reprezintă măsura interacţiunii dintre greutatea Supleţea reprezintă măsura interacţiunii dintre greutatea (masa) (masa) geotextiluluigeotextilului şi rigiditatea sa, exprimată prin şi rigiditatea sa, exprimată prin mmăăsura în care materialul se sura în care materialul se îndoaieîndoaie sub propria sub propria greutategreutate

41.5°

GeotextilL


PorozitateaPorozitatea, n, nPorozitatea se defineşte ca fiind raportul dintre volumul Porozitatea se defineşte ca fiind raportul dintre volumul golurilor şi volumul total.golurilor şi volumul total.În cazul În cazul geotextilelorgeotextilelor porozitatea este legat porozitatea este legată ă de de capacitatea materialului de a lcapacitatea materialului de a lăăsa ssa să ă treactreacă ă lichidele.lichidele.

100t

1n A ×⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅ρ

µ−=

µA = masa pe unitatea de suprafaţă;ρ = densitatea totală a geotextilului;t = grosimea geotextilului


ProcentajulProcentajul de de suprafatasuprafata liberalibera-- pentrupentru geotextilegeotextile tesutetesute-- raportul dintre suprafaţa liberă (dintre fibre) şi aria raportul dintre suprafaţa liberă (dintre fibre) şi aria totaltotală ă a probei.a probei.


DeschidereaDeschiderea echivalentaechivalenta a a porilorporilor, O , O (SR (SR EN ISO 12956EN ISO 12956:2004):2004)

-- pentrupentru geotextilegeotextile ţesute şi specialeţesute şi speciale:: golurile golurile –– OOtt –– sunt spaţiile libere sunt spaţiile libere considerate de regulconsiderate de regulă ă dreptunghiulare, bine conturate de cdreptunghiulare, bine conturate de căătre reţeaua tre reţeaua solidsolidă ă a produsului.a produsului. M Măărimea golurilor în acest caz se poate determina rimea golurilor în acest caz se poate determina atât prin calcul, cât şi pe bază de măsurători directe.atât prin calcul, cât şi pe bază de măsurători directe.

-- pentrupentru geotextilelgeotextilelee neţesuteneţesute, golurile , golurile –– OOnn –– sunt reprezentate de porii sunt reprezentate de porii acestora, a cacestora, a căăror mror măărime se determinrime se determină ă direct sau indirect prin direct sau indirect prin urmurmăătoarele metode: optice, mecanice, hidromecanice, toarele metode: optice, mecanice, hidromecanice, sucţiunesucţiune..Deschiderea porilor se exprimDeschiderea porilor se exprimă ă în unităţi de lungime.în unităţi de lungime.

-- Se determinSe determină ă distribuţia granulometrică a unui material cu distribuţia granulometrică a unui material cu granulozitate granulozitate neuniformneuniformăă (în mod normal, pământ), spălat printr(în mod normal, pământ), spălat printr--un strat un strat unic de unic de geotextilgeotextil utilizat ca o sit utilizat ca o sităă, f, făărră ă încărcare. Deschiderea încărcare. Deschiderea caracteristiccaracteristică ă de filtrare corespunde unei dimensiuni specificate a de filtrare corespunde unei dimensiuni specificate a ppăământului care trece prin mântului care trece prin geotextilgeotextil

Caracteristici fizice

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelorCaracteristici fizice DeschidereaDeschiderea echivalentaechivalenta a a porilorporilor, O, O

1) alimentare cu apă 6) grilă suport2) duză (e) de pulverizare 7) recipient3) dispozitiv de fixare 8) tub de racord4) material granular 9) regulator de amplitudine5) epruvetă 10) hârtie de filtru

11) dispozitiv de colectare


%

Diametru (microni)

Domeniu granulometric necesar pentru granulozitatea în procentaje cumulate a materialului granular utilizat


%

Diametru (microni)


Material granular trecut (%)

Valoarea O90 (microni)

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelorCaracteristici mecanice

CompresibilitateaCompresibilitatea-- capacitatea capacitatea geotextilelorgeotextilelor de a se deforma sub acţiunea de a se deforma sub acţiunea unor solicitunor solicităări mecanice normale şi este în general mai ri mecanice normale şi este în general mai mare decât amare decât a p păământurilor, în special pentru materiale mânturilor, în special pentru materiale împâslite; o excepţie o constituie împâslite; o excepţie o constituie geotextilelegeotextilele ţesute şi ţesute şi cele cele neţesuteneţesute termosudatetermosudate..

-- Pentru Pentru geotextilelegeotextilele neţesuteneţesute consolidate prin consolidate prin interţesereinterţesere sau pentru cele ce conţin răşini, sau pentru cele ce conţin răşini, compresibilitatea reprezintcompresibilitatea reprezintă ă o caracteristico caracteristică ă importantimportantăă, , legatlegată ă de permeabilitatea acestora şi de capacitatea de de permeabilitatea acestora şi de capacitatea de a reţine particulele de pământ.a reţine particulele de pământ.


CompresibilitateaCompresibilitateaSR EN ISO 25619SR EN ISO 25619--1:2009: 1:2009: Geosintetice. DeterminareGeosintetice. Determinarea a comportcomportăării la compresiune. rii la compresiune. ParteaPartea 1: 1: ProprietProprietăăţiţi de de fluajfluajla la compresiunecompresiune

SR EN ISO 25619SR EN ISO 25619--2:2009: 2:2009: Geosintetice. DeterminareGeosintetice. Determinarea a comportcomportăării la compresiune. Prii la compresiune. Partea 2: Deartea 2: Determinarea terminarea comportcomportăării la compresiune pe termen scurtrii la compresiune pe termen scurt

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelorCompresibilitateaCompresibilitatea

Caracteristici mecanice



Metoda combinata – incarcare normala + forfecare


RezistentaRezistenta la la intindereintindere-- capacitatea capacitatea geotextilelorgeotextilelor de a prelua eforturi de tracţiune.de a prelua eforturi de tracţiune.-- caracteristiccaracteristică ă fundamentalfundamentalăă, fie c, fie că ă geotextilulgeotextilul este utilizat cu este utilizat cu funcţie de armare (caz în care reprezintă principala funcţie de armare (caz în care reprezintă principala caracteristiccaracteristică ă mecanicmecanicăă), fie cu funcţii de filtrare, drenare sau ), fie cu funcţii de filtrare, drenare sau separare (caz în care este o caracteristică secundară). De separare (caz în care este o caracteristică secundară). De aceea aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicaţiilora aplicaţiilor..-- GeotextileleGeotextilele ţesute sunt mai rigide, în timp ce acelea ţesute sunt mai rigide, în timp ce acelea neţesuteneţesute au o capacitate mai mare de deformare.au o capacitate mai mare de deformare.-- Comportarea la tracţiune se exprimă în Comportarea la tracţiune se exprimă în kN/mkN/m de l de lăăţimeţime, prin , prin rezistenţele şi deformaţiile la întindere după cele două direcţirezistenţele şi deformaţiile la întindere după cele două direcţii i de încercare: longitudinal (pe direcţia de confecţionare) şi de încercare: longitudinal (pe direcţia de confecţionare) şi transversal (pe direcţia perpendiculară celei de transversal (pe direcţia perpendiculară celei de confecţionare).confecţionare).


RezistentaRezistenta la la intindereintindereDin încercări rezultă:Din încercări rezultă:-- efortul maxim de întindere efortul maxim de întindere (rezistenţa la întindere a (rezistenţa la întindere a geotextiluluigeotextilului, , TTff););-- alungirea la rupere alungirea la rupere (deformaţia maximă, (deformaţia maximă, εεff););-- modulul de elasticitate modulul de elasticitate (panta porţiunii iniţiale a (panta porţiunii iniţiale a curbei curbei σσ -- εε).).


Rezistenţa la întindere a diferitelor tipuri de geotextile – curbe tipice


RezistentaRezistenta la la intindereintindereSR EN ISO 10319:2008 SR EN ISO 10319:2008 –– metodametoda benzilorbenzilor latelateMetoda este aplicabilMetoda este aplicabilă ă celor mai multe celor mai multe geosinteticegeosintetice, inclusiv , inclusiv geotextilelorgeotextilelor ţesute, ţesute, neţesuteneţesute, , geocompozitegeocompozite, , geotextilegeotextile tricotate şi tricotate şi împâslituri.împâslituri.

Principala diferenţă între această metodă şi alte metode utilizaPrincipala diferenţă între această metodă şi alte metode utilizate te pentru mpentru măăsurarea proprietsurarea proprietăăţile mecanice la tracţiune a textilelor este ţile mecanice la tracţiune a textilelor este llăăţimea epruvetei. În această metodă, lăţimea epruvetei este mai ţimea epruvetei. În această metodă, lăţimea epruvetei este mai mare decât lungimea sa, deoarece anumite mare decât lungimea sa, deoarece anumite geosinteticegeosintetice au tendinţa au tendinţa de a suporta o contracţie (îngustare) sub sarcină în zona dintrede a suporta o contracţie (îngustare) sub sarcină în zona dintre reperele de mreperele de măăsursurăă. O. O l lăăţime mai mare diminuează efectul de ţime mai mare diminuează efectul de îngustare al acestor textile şi furnizează o relaţie mai apropiaîngustare al acestor textile şi furnizează o relaţie mai apropiattă ă de de comportarea scontatcomportarea scontată ă a textilelor pe teren, ca şi o metodă de a textilelor pe teren, ca şi o metodă de comparaţie normalizată a comparaţie normalizată a geosinteticelorgeosinteticelor..



RezistentaRezistenta imbinarilorimbinarilor ((SR EN ISO 10321:1999SR EN ISO 10321:1999 ))

De multe ori De multe ori geotextilelegeotextilele trebuie îmbinate, cel mai trebuie îmbinate, cel mai adesea prin coasere. Îmbinările trebuie testate din adesea prin coasere. Îmbinările trebuie testate din aceleaşi puncte de vedere ca şi secţiunea curentă a aceleaşi puncte de vedere ca şi secţiunea curentă a materialului.materialului.Rezultatele sunt exprimate în procente, prin raportul Rezultatele sunt exprimate în procente, prin raportul dintre dintre rezistenţrezistenţaa cus cusăăturii şiturii şi ceacea a a geotextiluluigeotextilului intact.intact.


100TTE

geotextil

cusatura ⋅=


RezistentaRezistenta imbinarilorimbinarilor ((SR EN ISO 10321:1999SR EN ISO 10321:1999 ))


ξj/s = 100 x (Tj/s/Tmax)

unde:ξj/s este eficacitatea cusăturiiîmbinării, exprimată în procente;Tj/s este rezistenţa medie a cusăturii/îmbinării, exprimată în kilonewtoni

pe metru;Tmax este rezistenţa medie la tracţiune a materialului neîmbinat/necusut,

exprimat în kilonewtoni pe metru.


RezistentaRezistenta la la obosealaoboseala-- capacitatea capacitatea geotextiluluigeotextilului de a suporta încărcări ciclice fără a de a suporta încărcări ciclice fără a ceda.ceda.

RezistentaRezistenta la la plesnireplesnire (la (la intindereintindere multiaxialamultiaxiala))-- Pentru unele utilizPentru unele utilizăări ale ri ale geotextilelorgeotextilelor trebuie cunoscut trebuie cunoscută ă rezistenţa la încărcări perpendiculare pe planul său.rezistenţa la încărcări perpendiculare pe planul său.-- ExistExistă ă 2 metode de a supune 2 metode de a supune geotextilulgeotextilul la eforturi perpendiculare la eforturi perpendiculare pe planul spe planul săău:u:încercarea încercarea MullenMullen, care utilizeaz, care utilizează ă o membrano membrană ă gonflabilgonflabilăă care care deformeazdeformează ă geotextilulgeotextilul sub forma unei emisfere, p sub forma unei emisfere, pâânnă ă la plesnire.la plesnire.încercarea ce utilizează o probă rectangulară care se deformeazăîncercarea ce utilizează o probă rectangulară care se deformează cu ajutorul unei membrane de cauciuc aflatcu ajutorul unei membrane de cauciuc aflată ă dedesubt.dedesubt.



RezistentaRezistenta la la sfasieresfasiereGeotextileleGeotextilele sunt supuse la astfel de eforturi în timpul instalării.sunt supuse la astfel de eforturi în timpul instalării.Se utilizeazSe utilizează ă una din urmuna din urmăătoarele încercări:toarele încercări:

-- încercarea cu probă trapezoidală prin care se determină forţa încercarea cu probă trapezoidală prin care se determină forţa necesarnecesară ă pentru iniţierea sfâşierii (ASTM D 4533pentru iniţierea sfâşierii (ASTM D 4533--91);91);

-- încercarea cu probă „despicată”, în care pe o probă cu o tăietuîncercarea cu probă „despicată”, în care pe o probă cu o tăieturră ă iniţială de 75 mm se trage de cele două părţi ale tăieturii. Reziniţială de 75 mm se trage de cele două părţi ale tăieturii. Rezultultă ă forţa necesară pentru propagarea sfâşierii (norma ASTM D 2261forţa necesară pentru propagarea sfâşierii (norma ASTM D 2261--96);96);

-- încercarea încercarea ElmendorfElmendorf, aplicabil, aplicabilă ă geotextilelorgeotextilelor ţesute, în care se ţesute, în care se determindetermină ă forţa medie necesară pentru propagarea unei tăieturi forţa medie necesară pentru propagarea unei tăieturi iniţiale, cu ajutorul unui aparat tip pendul (ASTM D 1424iniţiale, cu ajutorul unui aparat tip pendul (ASTM D 1424--96). 96).



RezistentaRezistenta la impact (soc)la impact (soc)-- CCăăderea unor corpuri de tipul pietrelor, uneltelor etc. poate ducederea unor corpuri de tipul pietrelor, uneltelor etc. poate ducela perforarea la perforarea geotextilelorgeotextilelor..-- Pentru determinarea rezistenţei la impact se utilizează un con Pentru determinarea rezistenţei la impact se utilizează un con metalic fixat întrmetalic fixat într--un aparat de tip CBR şi care este lăsat să cadă un aparat de tip CBR şi care este lăsat să cadă liber pe liber pe geotextilgeotextil. . -- încercarea de perforare dinamică încercarea de perforare dinamică -- SR EN SR EN 13433:2007 13433:2007 Gradul de penetrare constituie o indicaţie asupra Gradul de penetrare constituie o indicaţie asupra comportamentului comportamentului geosinteticuluigeosinteticului în cazul căderii de pietre cu în cazul căderii de pietre cu muchii colţuroase pe suprafaţa sa.muchii colţuroase pe suprafaţa sa.Metoda este în general aplicabilă tuturor Metoda este în general aplicabilă tuturor geosinteticelorgeosinteticelor



RezistentaRezistenta la impact (soc)la impact (soc)


1 cap/mecanism de eliberare conform exigenţelor 2 laboratorului3 tijă de ghidare 4 con5 ecran metalic6 plăci de fixare7 epruveta8 surub de ajustare a nivelului9 strat de protectie pentru con


RezistentaRezistenta la la poansonarepoansonare staticastatica-- Pentru determinarea rezistenţei la poansonare statică se Pentru determinarea rezistenţei la poansonare statică se utilizeazutilizează ă un poanson cu dimensiuni standardizate şi un aparat un poanson cu dimensiuni standardizate şi un aparat CBR (SR EN ISO 12236:200CBR (SR EN ISO 12236:20077).).-- Încercarea este aplicabilă în special Încercarea este aplicabilă în special geotextilelorgeotextilelor neţesuteneţesute..-- Epruveta se fixeazEpruveta se fixează ă între două inele de oţel. Un poanson se între două inele de oţel. Un poanson se aplicaplică ă cu o vitezcu o viteză ă de deplasare constantde deplasare constantăă, pe centrul epruvetei şi , pe centrul epruvetei şi perpendicular pe aceasta. Se înregistrează forţa de străpungere,perpendicular pe aceasta. Se înregistrează forţa de străpungere, deplasarea la strdeplasarea la străăpungere şi curba forţă pungere şi curba forţă -- deplasaredeplasare

SR EN 14574:2005SR EN 14574:2005 -- Geosintetice. Determinarea Geosintetice. Determinarea rezistenţei la perforarea cu piramida a rezistenţei la perforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suportgeosinteticelor aşezate pe un suport



RezistentaRezistenta la la poansonarepoansonare staticastatica

SR EN 14574:2005SR EN 14574:2005 -- Geosintetice. Determinarea rezistenţei la Geosintetice. Determinarea rezistenţei la perforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suportperforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suport

O epruvetO epruvetă ă este dispuseste dispusă ă întinsă pe o placă din aluminiu aşezată pe întinsă pe o placă din aluminiu aşezată pe un soclu din oţel, care este, la rândul lui, menţinut întrun soclu din oţel, care este, la rândul lui, menţinut într--o maşină de o maşină de încercare la încercare la tracţiune/compresiunetracţiune/compresiune. S. Se exercite exercită ă o forţă în centrul o forţă în centrul epruvetei cu ajutorul unui piston din oţel, cu secţiune plină, depruvetei cu ajutorul unui piston din oţel, cu secţiune plină, de e forma unei piramide inversate, legat la un traductor de forţă, pforma unei piramide inversate, legat la un traductor de forţă, pâânnă ă la strla străăpungerea epruvetei. Încărcarea înregistrată corespunzătoare pungerea epruvetei. Încărcarea înregistrată corespunzătoare strstrăăpungerii este consideratpungerii este considerată ă reprezentativreprezentativă ă pentru eficacitatea pentru eficacitatea protecţiei epruveteiprotecţiei epruvetei



RezistentaRezistenta la la frecarefrecare-- Pentru caracterizarea frecPentru caracterizarea frecăării dintre rii dintre geotextilgeotextil şi diferite materiale şi diferite materiale ppăământoase sau sintetice se poate utiliza fie un aparat de forfecamântoase sau sintetice se poate utiliza fie un aparat de forfecare re directdirectă ă (utilizat în general pentru eforturi normale mari), fie un (utilizat în general pentru eforturi normale mari), fie un montaj de tip „plan înclinat” (pentru eforturi normale reduse).montaj de tip „plan înclinat” (pentru eforturi normale reduse).


Forţa normală, N

Forţa de forfecare, T Bloc

Pământ

Geotextil

Schema încercării de forfecare directă Încercarea cu planul înclinat


RezistentaRezistenta la la frecarefrecare

SR EN ISO 12957SR EN ISO 12957--1:2005 1:2005 -- Geosintetice. Determinarea Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 1: Încercarea la forfecare caracteristicilor de frecare. Partea 1: Încercarea la forfecare directdirectăă

SR EN ISO 12957SR EN ISO 12957--2:2005 2:2005 -- Geosintetice. Determinarea Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. caracteristicilor de frecare. ParteaPartea 2: 2: ÎncercareaÎncercarea pepe plan plan înclinatînclinat





Eficienta coeziunii100c

cE ac ×=

100tantan

⋅=φα

φE Eficienta frecarii

ca – coeziunea pământ – geotextil;c – coeziunea pământului;α - unghiul de frecare dintre pământ şi geotextil;φ - unghiul de frecare internă a pământului.




Valori orientative ale unghiului de frecare şi ale eficienţei (în paranteză) pentru interfaţa geotextil - nisip

Tipul geotextilului Nisip de concasaj φ=30o

Nisip rotunjit φ=28o

Nisip fin φ=26o

- ţesute din fire monofilamentare - ţesute cu urzeală din fire tăiate - neţesute consolidate termic - neţesute consolidate prin interţesere

α = 26o (84%) α = 24o (77%) α = 26o (84%) α = 30o (100%)

- α = 24o (84%)

- α = 26o (92%)

- α = 23o (87%)

- α = 25o (96%)


RezistentaRezistenta la la smulgeresmulgere

Solicitarea la smulgere din terenul în care se află încorporate Solicitarea la smulgere din terenul în care se află încorporate este este proprie utilizproprie utilizăării rii geotextilelorgeotextilelor ca elemente de armare în diferite ca elemente de armare în diferite tipuri de lucrtipuri de lucrăăriri..


Pământ

Pământ

Geotextil



SR EN 13738:2005 SR EN 13738:2005 -- Geotextile şi produse înrudite. Determinarea Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei de smulgere din terenrezistenţei de smulgere din teren




SR EN 13738:2005 SR EN 13738:2005 -- Geotextile şi produse înrudite. Determinarea Geotextile şi produse înrudite. Determinarea rezistenţei de smulgere din terenrezistenţei de smulgere din teren


gp

r WFP =

Pr rezistenţa la smulgere, în kN/m ;Fp forţa de smulgere (corectată cu forţa de calibrare), în kN ;Wg lăţimea epruvetei, în metri ;




Axa x = efort normalAxa y = rezistenţa maximă la smulgere


GradulGradul de de protectieprotectie


SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacităţii protecţiei unui geosintetic la deteriorarea prin impact

Se urmăreşte evaluarea capacităţii unui geotextil de a proteja un alt strat (de regulă geomembrană).Deformaţia este înregistrată pe o placă de plumb şi se măsoară dimensiunea amprentelor.

SR EN 13719:2003 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea eficacităţiiprotecţiei pe termen lung a geotextilelor în contact cu barierele geosinteticeAplicarea unei încărcări cu ajutorul unui material granular sintetic standard pe o epruvetă de geotextil care este aşezată pe un suport simulat standard, pe o perioadă dată de timp. Măsurarea deformaţiei locale a suprafeţei interioare a geotextilului şi determinarea eficacităţii protecţiei


PermitivitatePermitivitate ((permeabilitatepermeabilitate perpendicularaperpendiculara pepe planulplanul geotextiluluigeotextilului), ), ψψ

Caracteristici hidraulice

Această caracteristică este determinată pentru geotextilele utilizate cu funcţie de filtrare.Întrucât geotextilul se deformează sub încărcări, este preferată utilizarea permitivităţii ψ în locul coeficientului de permeabilitate k, legătura dintre cei doi parametrii fiind definită de relaţia

tk

=Ψ t – grosimea geotextilului

Pentru determinarea permitivităţii se utilizează metoda cu gradient constant şi cea cu gradient variabil, conform SR EN ISO 11058:1999 (fara incarcare).

Permitivitatea geotextilelor variază într-o plajă largă de valori: 0.02 – 2.2 s-1.

[s-1]

CaracteristicileCaracteristicile geotextilelorgeotextilelorPermitivitatePermitivitate ((permeabilitatepermeabilitateperpendicularaperpendiculara pepe planulplanulgeotextiluluigeotextilului), ), ψψ


Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant


PermitivitatePermitivitate ((permeabilitatepermeabilitateperpendicularaperpendiculara pepe planulplanulgeotextiluluigeotextilului), ), ψψ


Exemple de aparate pentru metoda cu gradient variabil


TransmisivitateTransmisivitate ((permeabilitatepermeabilitate in in planulplanul geotextiluluigeotextilului), ), θθ

TransmisivitateaTransmisivitatea, , θθ este produsul dintre coeficientul de este produsul dintre coeficientul de permeabilitate în planul permeabilitate în planul geotextiluluigeotextilului kkpp şi grosimea şi grosimea geotextiluluigeotextilului, t:, t:


tkp ⋅=θ [m3/sm]

Tip de geotextil Transmisivitate (m3/s m) Coeficient de permeabilitate în plan (cm/s)

Neţesut termosudat 3 x 10-9 6 x 10-4

Ţesut 1.2 x 10-8 2 x 10-3 Ţesut monofilamentar 3 x 10-8 4 x 10-3 Neţesut interţesut 2 x 10-6 4 x 10-2

Valori tipice ale transmisivităţii geotextilelor pentru un efort normal de 40 kPa


TransmisivitateTransmisivitate ((permeabilitatepermeabilitate in in planulplanul geotextiluluigeotextilului), ), θθ

SR EN ISO 12958:2004 SR EN ISO 12958:2004 -- Geotextile şi produse înrudite. Geotextile şi produse înrudite. Determinarea capacitDeterminarea capacităăţii de curgere a apei în planul lorţii de curgere a apei în planul lor



RezistentaRezistenta la la penetrareapenetrarea apeiapei ((incercareaincercarea la la presiunepresiune hidrostaticahidrostatica))

SR EN ISO 13562:2001SR EN ISO 13562:2001



ColmatareColmatareO metodO metodă ă simplsimplă ă de încercare este punerea în contact a unei de încercare este punerea în contact a unei probe de pprobe de păământ şi a unei probe de mânt şi a unei probe de geotextilgeotextil întrîntr--un cilindru. Se un cilindru. Se impune o sarcinimpune o sarcină ă hidraulichidraulică ă constantconstantă ă care este menţinută o care este menţinută o perioadperioadă ă îndelungată de timp.îndelungată de timp.



DeteriorareaDeteriorarea in in timpultimpul instalariiinstalariiSR EN 10722SR EN 10722--1:2007 1:2007 -- Geosintetice. Mod de încercare pentru Geosintetice. Mod de încercare pentru

evaluarea deteriorevaluarea deteriorăării mecanice sub încărcări repetate. rii mecanice sub încărcări repetate. DeteriorareDeterioraredeterminatdeterminatăă de de materialemateriale granularegranulare

O epruvetO epruvetă ă de de geosinteticgeosintetic este amplasat este amplasată ă între două straturi de între două straturi de material granular sintetic şi este supusă unei încărcări dinamimaterial granular sintetic şi este supusă unei încărcări dinamice. ce. Epruveta de Epruveta de geosinteticgeosintetic este apoi scoas este apoi scoasă ă din aparatul de din aparatul de încercare, este examinată pentru a verifica orice deteriorare încercare, este examinată pentru a verifica orice deteriorare vizibilvizibilăă, apoi este supus, apoi este supusă ă unei încercări mecanice sau hidraulice unei încercări mecanice sau hidraulice pentru a mpentru a măăsura modificarea proprietsura modificarea proprietăăţilor mecanice sau ţilor mecanice sau hidraulice. Rezultatul este exprimat ca modificare (în procente)hidraulice. Rezultatul este exprimat ca modificare (în procente) a a proprietproprietăăţii de referinţăţii de referinţă

Caracteristici de durabilitate – SR EN 12226:2000


RezistentaRezistenta la la abraziuneabraziune –– SR EN ISO 13427:2004SR EN ISO 13427:2004

AAplicareaplicarea unei încercări ciclice pe un platan prin intermediul unui unei încercări ciclice pe un platan prin intermediul unui strat de agregate, care transmite încărcarea la strat de agregate, care transmite încărcarea la geotextilgeotextil. D. Dupupă ă 200 200 cicluri între 5 şi 900 cicluri între 5 şi 900 kPakPa se extrage se extrage geotextilulgeotextilul şi i se determină şi i se determină caracteristicile mecanice şi hidraulice pentru a fi comparate cucaracteristicile mecanice şi hidraulice pentru a fi comparate cu cele cele iniţiale.iniţiale.

Caracteristici de durabilitate


FluajFluaj -- EN ISO 13431:EN ISO 13431:20042004

Se defineşte caSe defineşte ca deformaţia obţinută în timp sub încărcare deformaţia obţinută în timp sub încărcare constantconstantăă..Sensibilitatea la fluaj a polimerilor creşte considerabil în ordSensibilitatea la fluaj a polimerilor creşte considerabil în ordinea: inea: poliester, poliamide, polipropilenpoliester, poliamide, polipropilenă ă şi polietilenă. De aceea, pentru şi polietilenă. De aceea, pentru geosinteticelegeosinteticele care sunt supuse la încărcări pe o perioadă lungă de care sunt supuse la încărcări pe o perioadă lungă de timp, de la 10 timp, de la 10 lala 100 100 ani, sarcina admisibilani, sarcina admisibilă ă pentru poliester este pentru poliester este de de ccacca 50% din rezistenţa de rupere la întindere, pentru poliamide 50% din rezistenţa de rupere la întindere, pentru poliamide de de ccacca 40 40%, %, iar pentru polipropileniar pentru polipropilenă ă şi polietilenă se recomandă sa şi polietilenă se recomandă sa rrăămâmânnă ă sub 25%.sub 25%.



FluajFluaj din din tractiunetractiune –– SR EN ISO 13431 SR EN ISO 13431


Încercări de fluaj pentru geotextilerealizate din diferite tipuri de polimeri –curbe tipice

EN ISO 13431:EN ISO 13431:20042004 prevede o durat prevede o durată ă de testare de 10de testare de 1000h, i00h, iar dacar dacă ă se se doreşte extrapolarea rezultatelor pe doreşte extrapolarea rezultatelor pe durate de viaţă de ordinul 30, 60, 120 durate de viaţă de ordinul 30, 60, 120 ani, de 10.000h sau mai mult. ani, de 10.000h sau mai mult. Rezultatele sunt exprimate sub forma Rezultatele sunt exprimate sub forma unei curbe deformaţie specifică unei curbe deformaţie specifică (alungire) (alungire) –– timptimp..


RezistentaRezistenta la la degradaredegradare termicatermica

Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. TemperaturaSe pot testa probe la impact la diverse temperaturi. Temperatura care provoaccare provoacă ă fragilizareafragilizarea geotextiluluigeotextilului este cea la care este cea la care 50% d50% din in probe cedeazprobe cedează ă la impactla impact.

RezistentaRezistenta la la factorifactori de de mediumediu ((intemperiiintemperii) ) –– SR EN 12224:2001SR EN 12224:2001

RezistentaRezistenta la la degradareadegradarea biologicabiologica –– SR EN 12225:2001SR EN 12225:2001Rezistenţa Rezistenţa geotextilelorgeotextilelor (sau produselor înrudite) la atacul (sau produselor înrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.bacteriilor sau fungilor.



SR CR ISO 13434:2003SR CR ISO 13434:2003 -- GhidGhid privindprivind durabilitateadurabilitatea geotextilelorgeotextilelor şişia a produselorproduselor înruditeînruditeSR EN 12226:2001SR EN 12226:2001 -- Geotextile şi produse înrudite. Încercări Geotextile şi produse înrudite. Încercări generale pentru evaluarea dupgenerale pentru evaluarea după ă încercarea de durabilitateîncercarea de durabilitateSR EN 12447:2003SR EN 12447:2003 -- GeotextileGeotextile şişi produseproduse înruditeînrudite. . MetodMetodăă de de încercareîncercare selectivselectivăă pentrupentru determinareadeterminarea rezistenţeirezistenţei la la hidrolizhidrolizăă înînapapăăSR EN 14030:2002SR EN 14030:2002 -- Geotextile şi produse înrudite. Metodă de Geotextile şi produse înrudite. Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide aîncercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide cide şi alcalineşi alcalineSR EN 14414:2004SR EN 14414:2004 -- Geosintetice. Metode de încercare selectivă Geosintetice. Metode de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei chimice în vederea utilizării lapentru determinarea rezistenţei chimice în vederea utilizării ladepozitele de deşeuridepozitele de deşeuri


VALORI CURENTEVALORI CURENTEDensitateDensitate relativarelativa: 0.9 : 0.9 –– 1.71.7MsaMsa specificaspecifica: 135 : 135 –– 2000 g/2000 g/mpmp

GrosimeGrosime: 0.25 : 0.25 –– 7.5 mm7.5 mmRigiditateRigiditate: 0 : 0 –– 25000 mg x cm25000 mg x cmCompresibilitateCompresibilitate: 0 : 0 –– foartefoarte maremareRezistentaRezistenta la la tractiunetractiune ((benzibenzi latelate) : 9 ) : 9 –– 180 180 kNkN/m/mRezistentaRezistenta la la tractiunetractiune a a imbinarilorimbinarilor: 50 : 50 –– 100 % 100 % dindin rezrez. la . la tractiunetractiuneRezistentaRezistenta la la obosealaoboseala prinprin tractiunetractiune: 50 : 50 –– 100 100 % % dindin rezrez. la . la tractiunetractiune

VALORI CURENTEVALORI CURENTE

RezistentaRezistenta la la plesnireplesnire: 350 : 350 –– 5200 5200 kPakPaRezistentaRezistenta la la sfasieresfasiere: 90 : 90 –– 1300 N1300 NRezistentaRezistenta la impact: 14 la impact: 14 –– 200 J200 JRezistentaRezistenta la la poansonarepoansonare: 45 : 45 –– 450 N450 NFrecareFrecare cucu pamanturipamanturi: 60 : 60 –– 100 % 100 % dindin unghiulunghiulde de frecarefrecare interna interna alal pamantuluipamantuluiRezistentaRezistenta la la smulgeresmulgere: 50 : 50 –– 100 % 100 % dindinrezistentarezistenta la la tractiunetractiunePorozitatePorozitate ((netesutenetesute) : 50 ) : 50 –– 95 %95 %

VALORI CURENTEVALORI CURENTEProcentProcent de de suprafatasuprafata libera (libera (tesutetesute) : 0 ) : 0 –– 36 %36 %DeschidereaDeschiderea porilorporilor: 2 : 2 –– 0.075 mm0.075 mmPermitivitatePermitivitate: 0.02 : 0.02 –– 2.2 s2.2 s--11

PermitivitatePermitivitate subsub sarcinasarcina: 0.01 : 0.01 –– 3 s3 s--11

TransmisivitateTransmisivitate: 0.01 : 0.01 –– 2 x 102 x 10--33 mm22/min/minDeteriorareDeteriorare la la instalareinstalare: 0 : 0 –– 70 % 70 % dindin rezistentarezistentageotextiluluigeotextiluluiComportareComportare la la fluajfluaj –– farafara problemeprobleme dacadaca se se utilizeazautilizeaza < 40 % < 40 % dindin rezistentarezistentaComportareComportare la la fluajfluaj cuecue fort normal: fort normal: farafaraproblemeprobleme dacadaca se se utilizeazautilizeaza < 50 % < 50 % dindinrezistentarezistenta

VALORI CURENTEVALORI CURENTERelaxareRelaxare: : farafara problemeprobleme dacadaca se se utilizeazautilizeaza < 40 % < 40 % dindinrezistentarezistentaAbraziuneAbraziune: 50 : 50 –– 100 % 100 % dindin rezistentarezistenta geotextiluluigeotextiluluiColmatareColmatare pepe termentermen lunglung: : trebuietrebuie evaluataevaluata pentrupentruconditiiconditii criticecriticeDurabilitateaDurabilitatea permeabilitatiipermeabilitatii: 0.4 : 0.4 –– 0.8 0.8 dindin permeabilitateapermeabilitateainitialainitialaDegradareDegradare termicatermica: : temperaturiletemperaturile inalteinalte accelereazaaccelereazadegradareadegradareaDegradareDegradare prinprin oxidareoxidare si si hidrolizahidroliza: : trebuietrebuie determinatedeterminatepentrupentru duratedurate de de viataviata lungilungiDegradareDegradare chimicachimica, , biologicabiologica, , radioactivaradioactiva_ in _ in generalgeneralfarafara problemeprobleme, , dacadaca nu nu suntsunt concentratiiconcentratii f. marif. mariDegradareDegradare UV: majora UV: majora dacadaca geotextilulgeotextilul nu e nu e protejatprotejat

GeotextileGeotextile cu cu rolrol filtrantfiltrant --utilizariutilizari

UtilizareaUtilizarea geotextilelorgeotextilelorcu cu rolrol de de filtrufiltru::la diferite tipuri de la diferite tipuri de construcţii: ziduri de construcţii: ziduri de sprijin, drumuri şi căi sprijin, drumuri şi căi ferate, depozite de ferate, depozite de deşeuri, construcţii deşeuri, construcţii hidrotehnice etc.;hidrotehnice etc.;la puţuri: filtre sau la puţuri: filtre sau piezometre.piezometre.

filtrarea: geosinteticul este utilizat pentru a permite trecerealichidelor din pamanturi sauumpluturi de materiale granulare, impiedicand in acelasi timptransportul particulelor solide si cresterea excesiva a presiunii apeidin pori

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELORUTILIZARI ALE GEOTEXTILELORSEPARARESEPARARE

-- IntreIntre stratulstratul de de bazabaza si si terenteren la la drumuridrumuri nepavatenepavate si zone si zone aeroportuareaeroportuare-- IntreIntre stratulstratul de de bazabaza si si terenteren la la drumuridrumuri pavatepavate si zone si zone aeroportuareaeroportuare-- IntreIntre stratulstratul de de bazabaza si si prismulprismul de de balastbalast la la caicai ferateferate-- IntreIntre zona de zona de stocarestocare a a deseurilordeseurilor si si stratulstratul de de bazabaza granulargranular-- IntreIntre geomembranageomembrana si si straturilestraturile granularegranulare de de drenajdrenaj-- IntreIntre terenulterenul de de fundarefundare si si rambleeramblee de de incarcareincarcare a a terenuluiterenului-- IntreIntre terenulterenul de de fundarefundare si si rambleeramblee de cale de cale ferataferata-- IntreIntre terenulterenul de de fundarefundare si si materialulmaterialul de de umpluturaumplutura la la diguridiguri si si barajebaraje de de pamantpamant-- IntreIntre terenulterenul de de fundarefundare si si ziduriziduri de de sprijinsprijin rigide rigide sausau flexibileflexibile-- SubSub daledale de de circulatiecirculatie-- SubSub parcajeparcaje-- SubSub terenuriterenuri de sportde sport-- IntreIntre straturilestraturile drenantedrenante la la saltelelesaltelele de de drenajdrenaj dindin materialemateriale uniformeuniforme-- IntreIntre diferitelediferitele zone ale zone ale unuiunui barajbaraj dindin materialemateriale localelocale-- IntreIntre straturilestraturile vechivechi si si noinoi de de asfaltasfalt

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELORUTILIZARI ALE GEOTEXTILELORARMAREA PAMANTURILOR SLABEARMAREA PAMANTURILOR SLABE

-- DrumuriDrumuri nepavatenepavate pepe terenuriterenuri moimoi-- Piste Piste aeroportuareaeroportuare pepe terenuriterenuri moimoi-- CaiCai ferateferate pepe terenuriterenuri moimoi-- DepoziteDepozite de de deseurideseuri pepe terenuriterenuri slabeslabe-- TerenuriTerenuri de sport de sport pepe terenuriterenuri moimoi-- In zone In zone carsticecarstice-- InchidereaInchiderea depozitelordepozitelor de de deseurideseuri-- La La structuristructuri de de sprijinsprijin armatearmate cucu geotextilegeotextile-- RambleeRamblee-- La La realizarearealizarea de de taluzuritaluzuri abrupteabrupte-- La La armareaarmarea digurilordigurilor de de pamantpamant si si barajelorbarajelor de de materialemateriale localelocale-- StabilizareaStabilizarea temporaratemporara a a pantelorpantelor-- OprireaOprirea sausau diminuareadiminuarea fluajuluifluajului versantilorversantilor-- ArmareaArmarea pavajelorpavajelor flexibileflexibile cucu imbinariimbinari-- ArmareArmare de de bazabaza pentrupentru terenuriterenuri slabeslabe, , carsticecarstice-- ArmareArmare de de bazabaza la la diguridiguri fundatefundate pepe pilotipiloti-- PentruPentru treceritreceri peste zone peste zone cucu fisurifisuri

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELORUTILIZARI ALE GEOTEXTILELORFILTRAREFILTRARE

-- In In locloc de filtre inverse de filtre inverse granularegranulare-- SubSub stratulstratul granulargranular la la drumuridrumuri nepavatenepavate, , pavatepavate sausau piste piste aeroportuareaeroportuare-- SubSub stratulstratul de de balastbalast la la caicai ferateferate-- In In juruljurul materialelormaterialelor granularegranulare de de drenajdrenaj-- In In juruljurul conductelorconductelor de de drenajdrenaj-- SubSub depoziteledepozitele de de deseurideseuri care care genereazagenereaza levigatlevigat-- PentruPentru filtrareafiltrarea umpluturilorumpluturilor hidraulicehidraulice-- PentruPentru retinerearetinerea sedimentelorsedimentelor-- PentruPentru pilotipiloti in in camasacamasa de de geotextilgeotextil-- In In spatelespatele structurilorstructurilor de de sprijinsprijin-- SubSub straturilestraturile de de consolidareconsolidare a a malurilormalurilor-- In In juruljurul coloanelorcoloanelor de de balastbalast sausau de de nisipnisip-- In In juruljurul coloanelorcoloanelor perforateperforate ale ale piezometrelorpiezometrelor

GeotextileGeotextile cu cu rolrol filtrantfiltrant ––utilizariutilizari

Utilizarea geotextilelor ca filtre in spatele zidurilor de sprijina – zid de sprijin cu dren subteran, b – zid de sprijin cu barbacane, c – sustinere

temporara, d – zid de sprijin din gabioane

GeotextileGeotextile cu cu rolrol filtrantfiltrant –– utilizariutilizari

Utilizarea geotextilelor ca filtre in sistemele de drenaja – tub drenant pozat in strat granular invelit in geotextil, b – tub invelit in

geotextil pozat in strat de nisip, c, d – strat granular invelit in geotextil, fara tub drenant

(c) (d)


Utilizarea geotextilelor ca filtre sub stratul de protectie de mal


Utilizarea Utilizarea geosinteticelorgeosinteticelor cu rol filtrant la cheuricu rol filtrant la cheuri

GeotextileGeotextile ––utilizariutilizari

Cu rol Cu rol drenantdrenant,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă la: la: sistemele de drenaj ale diferitelor construcţii: sistemele de drenaj ale diferitelor construcţii: baraje, ziduri de sprijin, drumuri, cbaraje, ziduri de sprijin, drumuri, căăi ferate, i ferate, depozite de deşeuri,depozite de deşeuri,saltele saltele drenantedrenante,,bariere bariere anticapilareanticapilare,,drenuri pentru accelerarea consoliddrenuri pentru accelerarea consolidăării.rii.

GeotextileGeotextile cu cu rolrol drenantdrenant––utilizariutilizari

Utilizarea Utilizarea geotextilelorgeotextilelor la diguri din materiale locale, cu rol de drenajla diguri din materiale locale, cu rol de drenaj

GeotextileGeotextile cu cu rolrol drenantdrenant––utilizariutilizari

Utilizarea Utilizarea geotextilelorgeotextilelor ca barier ca barieră ă capilarcapilarăă

GeotextileGeotextile cu cu rolrol drenantdrenant ––utilizariutilizari

GeotextileGeotextile utilizateutilizate caca drenuridrenuri pentrupentru accelerareaaccelerarea consolidariiconsolidarii

GeotextileGeotextile cu cu rolrol drenantdrenant ––utilizariutilizari

DrenuriDrenuri verticale verticale dindin geotextilgeotextil

GeotextileGeotextile –– utilizariutilizariCu rol Cu rol de de separareseparare,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă

la: la: între stratul de agregat şi teren la fundaţiile între stratul de agregat şi teren la fundaţiile de drumuri şi căi ferate,de drumuri şi căi ferate,între terenul de fundare şi corpul digurilor între terenul de fundare şi corpul digurilor şi rambleelor,şi rambleelor,între deşeurile depozitate şi sistemul de între deşeurile depozitate şi sistemul de etanşare etanşare –– drenaj, la depozitele de drenaj, la depozitele de deşeuri,deşeuri,între straturile vechi şi noi de între straturile vechi şi noi de îmbrăcăminte bituminoasă, la lucrările de îmbrăcăminte bituminoasă, la lucrările de reabilitare a drumurilor pentru a împiedica reabilitare a drumurilor pentru a împiedica sau întârzia transmiterea fisurilor din sau întârzia transmiterea fisurilor din stratul suport în îmbrăcămintea stratul suport în îmbrăcămintea bituminoasbituminoasă ă nounouăă..

GeotextileGeotextile cu cu rolrol de de separareseparare ––utilizariutilizari

GeotextileGeotextile cu cu rolrol de de separareseparare ––utilizariutilizari

Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de fundatie ale drumurilor

GeotextileGeotextile ––utilizariutilizariCu rol Cu rol de de protectieprotectie,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă la: la:

pentru protejarea pentru protejarea geomembranelorgeomembranelor sau a altor materiale sau a altor materiale contra poansoncontra poansonăării statice sau dinamicerii statice sau dinamice

GeotextileGeotextile ––utilizariutilizariCu rol Cu rol de de armarearmare,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă la: la:

la drumuri, cla drumuri, căăi ferate, ramblee sau depozite de i ferate, ramblee sau depozite de deşeuri fundate pe terenuri slabe,deşeuri fundate pe terenuri slabe,la realizarea de structuri de sprijin din pla realizarea de structuri de sprijin din păământ mânt armat,armat,la realizarea de taluzuri abrupte armate,la realizarea de taluzuri abrupte armate,la lucrla lucrăări de reabilitare a pantelor alunecate,ri de reabilitare a pantelor alunecate,la armarea la armarea îmbrăcăminţilorîmbrăcăminţilor bituminoase la bituminoase la drumuri.drumuri.

GeotextileGeotextile cu cu rolrol de de armarearmare ––utilizariutilizari

Utilizari diverse ale geotextilelor cu functie de armare

a – pante armate, b, c – structuri de sprijin din pamant armat, d – armareaterenurilor sub fundatii, e – armarea straturilor bituminoase, f, g – armare la traversarea de cavitati

GeotextileGeotextile cu cu rolrol de de armarearmare ––utilizariutilizari

GeotextileGeotextile –– utilizariutilizari

Cu rol Cu rol antianti--erozionalerozional,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă la: la: ProtectiaProtectia pantelorpantelor contra contra eroziuniieroziunii de de suprafatasuprafata

● versanti si taluzuri● canale● transee de drenaj● cursuri de apa● protectii de mal ● terenuri castigate din mare● revegetalizare● plase contra caderii de stanci● diguri sparge-val● stavilare● ramblee

GeotextileGeotextile cu cu rolrol antianti--erozionalerozional ––utilizariutilizari

Utilizarea geotextilelor pentru protecţia contra eroziunii

a – sub straturi de anrocamente la protecţia secţiunii unui canal sau curs de apă, b – pe pante, c – la protecţie de maluri, d – la pile

de pod

GeotextileGeotextile –– utilizariutilizari

Cu rolCu rol dede containercontainer,, geotextilelegeotextilele se utilizeaz se utilizează ă la: la: consolidarea şi protecţia malurilor,consolidarea şi protecţia malurilor,protecţia fundaţiilor sub apă,protecţia fundaţiilor sub apă,piloţi în terenuri moi,piloţi în terenuri moi,construcţia digurilor,construcţia digurilor,construcţia pragurilor în albie,construcţia pragurilor în albie,protecţii costiere.protecţii costiere.

GeotextileGeotextile cu cu rolrol de container de container ––utilizariutilizari

a – apărări şi consolidări de maluri, b, d – fundaţii sub apă, c – piloţi în terenuri moi, e – diguri

METODE DE PROIECTAREMETODE DE PROIECTARE

ProiectareProiectare pepe bazabaza costuluicostului si si disponibilitatiidisponibilitatii-- CeaCea mai mai simplistasimplista-- Se Se imparteimparte bugetulbugetul alocatalocat la la suprafatasuprafata ce ce

trebuietrebuie acoperitaacoperita –– se se alegealege geotextilulgeotextilul cucucelecele mai mai bunebune proprietatiproprietati care care indeplinesteindeplinesteconditiileconditiile de de costcost

-- SlabaSlaba dpdvdpdv tehnictehnic-- DepasitaDepasita de de actualeleactualele standardestandarde si normesi norme


ProiectareProiectare pepe bazabaza de de specificatiispecificatii-- Se Se utilizeazautilizeaza standardestandarde/norme in care /norme in care suntsunt

prevazuteprevazute anumiteanumite valorivalori pentrupentru caracteristicicaracteristicipentrupentru fiecarefiecare functiefunctie in partein parte

-- Nu Nu avemavem in Romania in Romania decatdecat indicatiiindicatii asupraasupracaracteristicilorcaracteristicilor importante importante pentrupentru o o anumitaanumitafunctiefunctie, nu si , nu si valorivalori..


ProiectareProiectare pepe bazabaza de de specificatiispecificatii-- ExempluExemplu: : PennsylvaniaPennsylvania DepartmentDepartment ofof

TransportationTransportation

METODE DE PROIECTAREMETODE DE PROIECTAREProiectareProiectare pepe bazabaza de de specificatiispecificatii

-- ExempluExemplu: : PennsylvaniaPennsylvania DepartmentDepartment ofofTransportationTransportation

Separare Stabilizare Armare Control antierozional Control sedimente Caract. Filtrare Tip A Tip B Tip C Tip A Tip B Tip A Tip B

Rez. la tracţiune (N)

700 1200 1500 1500 900 400 900 400

Alungire la rupere (%)

20 min 50 min 20 20 15 - 50 15 min 15 -50 15 min

Rez. la plesnire, kPa

1300 3000 - - 2200 960 2200 960

Poansonare, N 250 450 620 900 360 180 360 180 Permeabilitate, cm/s

≥ 10kpamant

≥ 10kpamant

- - ≥ 10kpamant ≥ 10kpamant

≥ 10kpamant

≥ 10kpamant

Permitivitate, s-1

0.2 - - - - - 0.01 0.01

Rez. imbinarilor, N

310 1070 1600 2000 800 360 - -

Rez. UV (%) 70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore

70 % la 150 ore


ProiectareProiectare pepe bazabaza de de specificatiispecificatii-- ExempluExemplu:AASHTO (:AASHTO (AmericanAmerican AssocAssoc. . OfOf State State

HighwayHighway andand Transportation Transportation OfficialsOfficials))-- 3 clase in 3 clase in functiefunctie de de conditiileconditiile mediumediu

1 1 –– conditiiconditii severesevere, , cucu potentialpotential mare de mare de deterioraredeteriorare a a gtxgtx2 2 –– conditiiconditii normalenormale3 3 –– conditiiconditii slabeslabe de de deterioraredeteriorare

ProiectareProiectare pepe bazabaza de de specificatiispecificatii-- ExempluExemplu:AASHTO (:AASHTO (AmericanAmerican AssocAssoc. . OfOf State State

HighwayHighway andand Transportation Transportation OfficialsOfficials))

Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Caract. Alungire la rupere < 50 %

Alungire la rupere ≥ 50 %

Alungire la rupere < 50 %


Alungire la rupere < 50 %


Rez. la tractiune, N

1400 900 1100 700 800 500

Rez. cusaturilor, N

1200 810 990 630 720 450

Rez. la sfasiere, N

500 350 400 250 300 180

Rez. la poansonare, N

500 350 400 250 300 180

Permitivitate Deschiderea porilor Rez. UV

in functie de functia indeplinita

ProiectareProiectare pepe functiifunctii-- PentruPentru functiafunctia principalaprincipala-- FactorFactor de de sigurantasiguranta

NECESARA VALOAREULTIMA VALOAREFS =

Valoare rezultatadintr-o incercare de laborator care modeleaza situatiaactuala

Valoare obtinuta din calcul

1. Evaluarea aplicatiei/situatiei2. In functie de pericolul aparitiei situatiei critice (cedarii) se stabilieste

factorul de siguranta minim3. Se decide asupra functiei primare a geotextilului4. Se calculeaza valoarea necesara5. Se obtine valoarea admisibila din incercari sau fise tehncie6. Se calculeaza FS7. Se compara FS cu valoarea FSmin8. Daca FS < FSmin se alege un alt geotextil9. Se definitiveaza alegerea geotextilului

Sau: FS

ULTIMA VALOARENECESARA VALOARE =

ProiectareProiectare pepe functiifunctii-- CoeficientiCoeficienti partialipartiali

Coeficienţii de siguranţă trebuie să ia în considerare Coeficienţii de siguranţă trebuie să ia în considerare numeroase elemente, ca de exemplu:numeroase elemente, ca de exemplu:

variabilitatea caracteristicilor materialului variabilitatea caracteristicilor materialului geosinteticgeosintetic,,nivelul de efort impus în nivelul de efort impus în geosinteticgeosintetic,,influenţa efortului asupra rezistenţei polimerului la influenţa efortului asupra rezistenţei polimerului la întindere pe termen scurt, mediu sau lung,întindere pe termen scurt, mediu sau lung,probabilitatea ca perioada supunerii la efort sprobabilitatea ca perioada supunerii la efort să ă fie mai fie mai lunglungă ă decât cedecât cea preva prevăăzutzută ă în proiect,în proiect,probabilitatea ca materialului probabilitatea ca materialului geosinteticgeosintetic sa fie expus sa fie expus la raze ultraviolete pe perioada execuţiei,la raze ultraviolete pe perioada execuţiei,


posibilitatea ca temperatura sposibilitatea ca temperatura să ă varieze altfel decât a varieze altfel decât a fost prevfost prevăăzut în timpul determinării proprietăţilor zut în timpul determinării proprietăţilor mecanice ale materialului,mecanice ale materialului,efectul deteriorefectul deteriorăărilor produse în timpul instalării,rilor produse în timpul instalării,efectul deteriorefectul deteriorăărilor ce se produc derilor ce se produc de--a lungul duratei a lungul duratei de exploatare,de exploatare,realizarea unghiului de frecare internrealizarea unghiului de frecare internă ă a materialului a materialului de umpluturde umplutură ă întrîntr--o lucrare de pământ armat,o lucrare de pământ armat,variabilitatea mvariabilitatea măărimii particulelor materialelor rimii particulelor materialelor granulare în contact cu materialul granulare în contact cu materialul geosinteticgeosintetic,,variabilitatea coeficientului de frecare dintre variabilitatea coeficientului de frecare dintre umpluturumplutură ă şi materialul şi materialul geosinteticgeosintetic, care poate varia , care poate varia cu condiţiile de teren, în special în prezenţa apeicu condiţiile de teren, în special în prezenţa apei


DBDCFLDIultadm FSFSFSFS

1TT×××

=

Tadm este rezistenţa la întindere admisibilă, care va fi utilizată în proiectare,Tult este rezistenţa la întindere ultimă obţinută din încercări,FSDI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea din

timpul instalării,FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de apariţia

fenomenului de fluaj,FSDC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea

chimică,FSDB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea

biologică.

Functie de armare


Domeniu de utilizare Coeficienţi parţiali de siguranţă FSDI FSFL FSDC FSDB Separare 1.1 – 2.5 1.5 – 2.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2 Protecţie 1.1 – 2.0 1.2 – 1.5 1.0 – 2.0 1.0 – 1.2 Drumuri nepavate 1.1 – 2.0 1.5 – 2.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2 Ziduri de sprijin 1.1 – 2.0 2.0 – 4.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3 Ramblee 1.1 – 2.0 2.0 – 3.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3 Îmbunătăţirea capacităţii portante

1.1 – 2.0 2.0 – 4.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3

Stabilizarea pantelor 1.1 – 1.5 2.0 – 3.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3 Pavaje 1.1 – 1.5 1.0 – 2.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.1 Căi ferate 1.5 – 3.0 1.0 – 1.5 1.5 – 2.0 1.0 –1.2

Functie de armare

(Koerner)


Functie hidraulica

CBCCIFLcultadm FSFSFSFSFS

1qq××××

=

qadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare,qult este debitul ultim determinat din încercări,FSC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de

colmatare,FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de fluaj,FSI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de pătrunderea

materialelor adiacente în deschiderile materialului geosintetic,FSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea chimică,FSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea

biologică.


Functie hidraulica

Domenii de utilizare Coeficienţi parţiali de siguranţă FSC FSFL FSI FSCC FSCB Filtre în spatele zidurilor de sprijin

2.0 – 4.0 1.5 – 2.0 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 1.0 – 1.3

Filtre asociate drenurilor 5.0 – 10.0 1.0- 1.5 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 2.0 – 4.0 Filtre pentru controlul eroziunii

2.0 – 10.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 2.0 – 4.0

Filtre la depozitele de deşeuri

5.0 – 10.0 1.5 – 2.0 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 2.0 – 50.0

Drenaje gravitaţionale 2.0 – 4.0 2.0 – 3.0 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 1.2 – 1.5 Drenaje sub presiune 2.0 – 3.0 2.0 – 3.0 1.0 – 1.2 1.1 – 1.3 1.1 – 1.3

(Koerner)

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTACU FUNCTIE FILTRANTA

FunctiaFunctia de de filtrufiltru presupunepresupune curgereacurgerealichiduluilichidului perpendicularperpendicular pepe geotextilgeotextil si si retinerearetinerea particulelorparticulelor de de pamantpamant in in amonteamonteParametriParametri: : permeabilitatepermeabilitate suficientsuficient de de mare, mare, deschidereadeschiderea porilorporilor suficientsuficient de de mica + mica + durabilitatedurabilitateReguliReguli empiriceempirice


PermeabilitatePermeabilitate: : uniiunii autoriautori impunimpun o o permeabilitatepermeabilitate a a geotextiluluigeotextilului egalaegala cucu un un multiplumultiplu de de permeabilitateapermeabilitatea pamantuluipamantului(0.1, 1 (0.1, 1 sausau 10)10)


DeschidereaDeschiderea porilorporilor: : dacadaca este este preaprea mare mare ––eroziuneeroziune internainterna-- multemulte regulireguli empiriceempirice-- AASHTO: AASHTO:

-- pentrupentru pamantpamant cucu < 50% particule < 50% particule cucu diam. diam. < 0.074 mm: O< 0.074 mm: O9595 < 0.60 < 0.60 mmmm

-- pentrupentru pamantpamant cucu > 50 % particule > 50 % particule cucu diam. diam. < 0.074 : O< 0.074 : O9595 < 0.30 mm< 0.30 mm–– Carroll:Carroll:

OO9595 < (2 < (2 –– 3)d3)d8585


DeschidereaDeschiderea porilorporilor::


DurabilitateDurabilitate: se va colmata : se va colmata geotextilulgeotextilul??-- E de E de asteptatasteptat o o colmatarecolmatare partialapartiala-- TrebuieTrebuie evitataevitata colmatareacolmatarea excesivaexcesiva

-- SituatiiSituatii care pot duce la care pot duce la colmatarecolmatare excesivaexcesiva::PamanturiPamanturi uniforme, uniforme, necoezivenecoezive, , relativrelativ finefinePamanturiPamanturi necoezivenecoezive caroracarora le le lipsesclipsesc uneleunele fractiunifractiunigranularegranulare si care si care lucreazalucreaza subsub gradientigradienti hidraulicihidraulicimarimariArgile dispersiveArgile dispersiveApaApa subteranasubterana cucu alcalinitatealcalinitate mare (mare (precipitatiprecipitati))Ape Ape cucu turbiditateturbiditate mare mare sausau micromicro--organismeorganisme


-- PentruPentru cazurilecazurile care pot duce la care pot duce la colmatarecolmatare excesivaexcesivase pot se pot alegealege geotextilegeotextile relativrelativ deschisedeschise care sa care sa laselasesa sa treacatreaca particuleleparticulele fine, fine, sedimentelesedimentele, , micromicro--organismeleorganismele::

-- geotextilegeotextile tesutetesute cucu procentuldprocentuld e e suprafatasuprafatadeschisadeschisa > 10 %> 10 %

-- geotextilegeotextile netesutenetesute cucu porozitateporozitate > 50 % > 50 %

Formarea unui filtrunatural in amonte

Particule blocanddeschiderile gtx. in amonte

Efect de bolta in amonte

Particule de pamant blocate in structura gtx.

Conceptul de filtrare in adancimept. gtx. groase

Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor

Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor

- Lungimea maxima a pantei care poate fi asigurata (retinuta) de un singur rand de geotextil:

Lmax = 36.2 e-11.1α

-Rata de siroire (apa + sedimente):

Q = CIA

Q – debitul de siroire (mc/h)C – coeficientul de siroireI – intensitatea ploii (m/h)A – aria (mp)

H = (Qtα)1/2

t – durata ploii de calcul (h)H – inaltimea necesara a gardului

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARECU FUNCTIE DE SEPARARE

-- RezistentaRezistenta la la plesnireplesnireSe Se consideraconsidera un un geotextilgeotextil deasupradeasupra unuiunui stratstrat de de bazabaza

cucu particule (particule (pietrepietre) de ) de diametrudiametru mediumediu ddddDacaDaca pietrelepietrele dindin stratulstratul de de bazabaza au o au o granulozitategranulozitate

uniformauniforma, , geotextilulgeotextilul va va puteaputea patrundepatrunde in in golurilegoluriledintredintre pietrepietre..


-- RezistentaRezistenta la la plesnireplesnire

( )[ ]ε= fd'p21T vnecesar

Tnecesar – rezistenta necesara a geotextiluluip’ – efortul pe geotextil (putin mai mic decat presiunea din pneuri)dv – diametrul golurilor din stratul de baza ~ 0.33ddf(ε) – functia deformatiei geotextilului

( ) ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛+=ε

y2b

by2

41f

b – latimea goluluiy – deformatia in gol



( )[ ]ε= fdp21T testtestult

Tult – rezistenta ultima a geotextiluluiptest – presiuena la rupere determinata in incercarea Mullendtest – diametrul dispozitivului de testare (30 mm)

- Pe baza metodei Mullen


-- RezistentaRezistenta la la tractiunetractiune


-- RezistentaRezistenta la la tractiunetractiune: se : se mobilizeazamobilizeaza un un efortefort de de tractiunetractiune atunciatunci candcand un un elementelement granulargranular este este fortatfortatsa sa patrundapatrunda intreintre doua doua altealte particuleparticule

( )[ ] ( )( ) %33)100(

2d3

2d32

d2d)100(

lll

0

0f ≈−+

=−

=ε

S=d/2lf – lungimea deformata a geotextilului

( )[ ]ε= f)d('pT 2vnecesar

p’ – presiunea aplicatadv = 0.33dd


-- RezistentaRezistenta la la perforareperforare ((poansonarepoansonare))


-- RezistentaRezistenta la la perforareperforare ((poansonarepoansonare))

321anecesar SSSd'pF =

Fnecesar – forta de poansonare necesar a fi preluatap’ – presiunea exercitata pe geotextil (presiunea de umflare a pneurilor)da – diametrul mediu al particulelor ce pot perfora geotextilulS1 – factorul de protruziuneS2 – factor de scaraS3 – factor de forma


-- RezistentaRezistenta la impactla impact

E=mgh=13.35 x 10-6 da3h

m- masa obiectului care cade (densitate relativa 2.60, diametru 25 – 600 mm)h – inaltimea de la care cade obiectul (0.5 – 5 m)da – diametrul obiectului


-- RezistentaRezistenta la impactla impact

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE ARMARE LA CU FUNCTIE DE ARMARE LA

DRUMURI NEPAVATEDRUMURI NEPAVATE-La drumurile nepavate geotextilele se utilizeaza intre stratul de agregat si terenul natural, avand functii de separare,a rmare, filtrare si drenaj.- Geotextilele imbunatatesc comportarea drumurilor nepavate si permit utilizarea unei grosimi reduse a stratului de agregat

h0

∆hh

HGeosintetic

Agregat

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE ARMARE LA CU FUNCTIE DE ARMARE LA

DRUMURI NEPAVATEDRUMURI NEPAVATE

B L

pec

γh0

h0

α0

p0

BL

pec

γh

α

p

h

Geosintetic

Stratul de agregat este presupus a determina o distribu¡ie piramidala a presiunii aplicatepe suprafata lui, pec. Prezenta armaturii geosintetice determinå cresterea ariei de distributie a presiunii

-Se considera un vehicul cu roti duble, care este inlocuit cu o incarcare pe osie, P

P = 4Acpc

Ac – aria de contact a unui pneupc – presiunea de umflare a pneului

2A2BL c=×

cpPB = - pentru vehicule in miscare

cp2PB = - pentru vehicule stationare

- fara armare

- cu armare

p0 – presiunea la baza stratului de agregat fara armarep – presiunea la baza stratului de agregat cu armareP – presiunea echivalenta pe osieB, L – laturile dreptunghiului echivalent suprafetei de contact a pneurilorh0 – grosimea stratului de agregat fara armareh – grosimea stratului de agregat cu armareα0 – unghiul distributiei piramidale fara armare (~26°)α- unghiul distributiei piramidale cu armare (27 - 35°)γ- greutatea volumica a stratului de agregat

( )( )p PB h L h

h00 0 0 0

02 2 2=

+ ++

tan tanα αγ

( )( )p PB h L h

h=+ +

+2 2 2tan tanα α

γ

agregat

roti duble

p pgeosintetic

teren de fundare

Terenul de fundare fiind considerat incompresibil, tasarea stratului aflat sub rotideterminå refularea pamantului in spatiul dintre roti si din afara acestora. De aceea, materialul geosintetic va fi supus la întindere.

Presiunea aplicatå pe terenul de fundare de cåtre roti si stratul de agregat este p.

Presiunea pe terenul de fundare de catre portiunea de geosintetic aflata sub rotileduble este p*, egala cu:

p* = p - pg,

pg este reducerea de presiune datorata utilizarii armaturii geosintetice

p* = (π + 2)cu + γh,

2a 2a2a'

β β β β

s sr

e

egeosintetic

pozitia initialaa geosinteticului

(P)

(P')

Forma deformata a armaturii geosintetice este considerata a fi compusa din doua parabole conectate intre ele la nivelul pozitiei initiale a armaturii, (P) si (P') si poate fi calculata cu urmatoarele formule:

2a = B + 2h tanα2a' = e - B - 2htanα,

unde e este ecartamentul dintre rotile duble.

Cazul (1): parabola centralå, (P') este cea mai latå (a' > a).

Jumåtate din pamantul ce se taseaza contribuie la refularea pamantului intre roti, in timp ce cealalta jumatate contribuie la refularea in afara rotilor. Relatia dintresageata armaturii geosintetice, s si adancimea fagasului lasat de roti, r este:

Alungirea geosinteticului, si deci efortul de tensiune, este mai mare în parabola de sub roti, (P) decat in cea centrala, (P'). In acest caz, alungirea ε, considerata uniforma pe toata lungimea geosinteticului, este egalå cu:

unde b, b' = jumatate din lungimea parabolelor (P), respectiv (P').

( )

( )( ) ( )

ba

sa

as

sa

sa

ba

r sa

ar s

r sa

r sa

− = + ⎛⎝⎜⎞⎠⎟ + + + ⎛⎝⎜

⎞⎠⎟

⎛

⎝⎜⎜

⎞

⎠⎟⎟ −

⎡

⎣⎢⎢

⎤

⎦⎥⎥

− =

+−⎛

⎝⎜

⎞

⎠⎟ +

−−

+ +−⎛

⎝⎜

⎞

⎠⎟

⎛

⎝

⎜⎜⎜

⎞

⎠

⎟⎟⎟−

⎡

⎣

⎢⎢⎢⎢⎢⎢⎢

⎤

⎦

⎥⎥⎥⎥⎥⎥⎥

1 12 1 2

22 1 2 2

1 12

12

22

12

2

2 2

2

2

ln

''

'

' ln ' '

s raa a=+

''

ε = ++

−b ba a

'' 1

Cazul (2) parabolele de sub roti, (P) sunt mai late decat parabola centrala, (P') (a > a').

In acest caz, mai putin de jumatate din pamantul care se taseaza contribuie la refularea påmântului intre roti.

s raa aa a

=+ −2

2 32

2 2' '

Deformatia armaturii geosintetice si, deci, efortul este mai mare in parabola (P ') decat in (P). Cu toate acestea, geosinteticul nu se deplaseaza, deoarece efortulnormal transmis lui (P) de catre roti este ridicat si determina o frecare importanta. Deci, in acest caz, alungirea este diferita in (P) si in (P ').

ε = −ba 1P: se foloseste relatia anterioara, dedusa pentru a' > a.

Reducerea de presiune pe teren determinatå de prezenta armaturii geosintetice:

p K

a as

g =

+ ⎛⎝⎜⎞⎠⎟

ε

1 2

2K este modulul secant al geosinteticului, dedus din curbeleefort - deformatie

Determinarea grosimii stratului de agregatA: Metoda Giroud

Metoda Giroud se bazeaza pe valoarea indicelui CBR, respectiv a coeziuniinedrenate, cu . Daca terenul prezinta un CBR < 5%, grosimea stratului de agregat se calculeazåastfel incat CBR = 5%.

( ) ( )( )πα α

ε+ =+ +

−

+ ⎛⎝⎜⎞⎠⎟

22 2 2

1 2

2c P

B h L hK

a as

u tan tan

h N P rcu

= + − −125 7 496 52 292 14 2412 420 63

, log , log , ,,

h este grosimea stratului de agregat,N - numarul de treceri ale încårcårii,P - incarcarea pe osie [kN],r - adancimea fagasului,cu - coeziunea nedrenata a terenului [kPa].

B. Metoda germana

teren

agregat

geogrila

Ev2 masurat

Ev2 necesar la acest nivel

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 10 20 30 40 50Ev2 [Mpa]

h [cm]

Nearmat

Armat

Diagramå tip Beckman pentrudeterminarea grosimii stratului de agregat

PROIECTAREA ARMARILOR PROIECTAREA ARMARILOR GEOTEXTILE PENTRU GEOTEXTILE PENTRU

TERENURI MOITERENURI MOIPentruPentru fundareafundarea rambleelorrambleelor pepe terenuriterenuri moimoi, saturate se , saturate se poatepoate adoptaadopta urmatoareaurmatoarea solutiesolutie::

-- GeotextilGeotextil de de rezistentarezistenta mare mare asezatasezat pepe terenteren-- StratStrat drenantdrenant-- DrenuriDrenuri prefabricate prefabricate verticaleverticale-- ConstruireaConstruirea in in etapeetape a a rambleuluirambleului

Elemente de proiectarePt. determinarea geometrieigenerale a rambleului

Pt. determinarearez. necesare

Pt. determinareamodululuinecesar si al deformatiei

Pt. determinarealungimiinecesare de ancoraj

Pt. determinarea frecarii necesare pe baza contra alunecarii pe talpa

Capacitate portanta

qadmisibil = cNc/Fs

qadmisibil = γHadmisibil

c – coeziuneaNc – factor de capacitate portanta

Stabilitate globala

FS – factor de stabilitatec – coeziunea, c=0.5ququ – rez. la compresiune monoaxialaLarc – lungimea arcului de cerc de cedareR – raza cerculuiTi – forta de tractiune maxima admisa in straturile de geotextilyt – bratul de parghie pentru diferitele straturi de geotextilW – greutatea masei alunecatoareX – bratul d eparghie pentru greutate

Deformatie elastica

-Un modul prea mic ar determina valori prea mari ale deformatiei- US Army Corp of Engineers: deformatie 10% la efort maxim

E = Tnecesar/εf = Tnecesar/0.10

Smulgere

( )φσ+=

tancE2TL

va

actualnecesar

Lnecesar – lungimea necesara de ancorare in spatele suprafetei de cedareTactual – forta de tractiune actuala in geotextilc – coeziuneaca – adeziunea pamant – geotextilφ- unghiul de frecare al pamantuluiδ- unghiul de frecare pamant – geotextilσv – efortul vertical mediu (γH)E – eficienta la smulgere (0.8 – 1.2 pentru geotextile)

Refulare laterala

( )( )( ) L/Hktan

LtanH5.0kH5.0

LtanLP

anecesar

a2

vmediua

=δδγ=γ

δσ=τ=

δnecesar – unghiul de frecare necesar pamant – geotextilH – inaltimea rambleuluika – coeficientul impingerii active φ- unghiul de frecare al umpluturii rambleuluiL – lungimea zonei supuse la refularetanδnecesar = E(tanφ)E – eficienta frecarii (0.6 – 0.8 pentru geotextile)

geotextile (2)

Documents