NOTIUNI INTRODUCTIVE. GEOGRAFIA RURALA SI URBANA .

RAMURI ALE GEOGRAFIEI SISTEMICE . CONTINUTUL SEMANTIC AL RURALULUI SI URBANULUI LOCUL SI ROLUL GEOGRAFIEI RURALE SI URBANE IN SISTEMUL

STIINTELOR GEOGRAFICE. Spatiul si peisajul rural.Spatiul rural este o componenta importanta a spatiilor functionale din zonele nationale oicumenice. Intelegerea spatiului rural presupune doua elemente: a) teritoriul pe care sunt amplasate locuintele si gospodariile comunitatilor umane ; b) spatiul pe care se desfasoara activitati productive ce asigura continuitatea de viata a comunitatilor umane.In sens restrins presupune zona limitata construita in care apare un mod de viata specific rural.

Relatiile spatiului rural cu cel urbanSpatii nationale   :- zone oicumene ;

-zone suboicumene ; -zone anoicumene.

Spatii functionale   : 1)zone rurale :-rural agricol ; -rural silvic ; -rural pastoral ; -rural piscicol. 2)zone urbane:-urban primar si secundar; -urban tertiar; -urban cuaternar; -alte structuri. Relatii functionale   : -amenajari speciale de locuire,productie sau turism. Cadrul teritorial-administrativ   -sat ; -oras ; -departament ; -comuna ; -judet ; -provincie ; -regiune ; Spatiul agrar   Reprezinta zone si relatii incluse spatiului rural in care au loc activitati predominant agrare.In cadrul spatiului agrar se dezvolta structuri funciar-agricole axate pe relatiile durabile si profunde stabilite intre comunitatile umane si favorabilitatea mediului fizic. Spatiul agrar reflecta puterea de adaptare activa a omului la mediul sau de viata,de construire a ‘cimpului cultivat’si in final de realizare a’unui mod de viata’specific agrar. Intelesurile spatiului rural si ale spatiului agrar reprezinta fundamente metodologice pentru geografia rurala si pentru geografia agriculturii.

Habitatul rural Termenul de’habitat’sau ’asezare’par a avea in general acelasi inteles.Deosebirea consta in aceea ca notiunea de’asezare’are o dimensiune geografica mai complexa incluzind atat spatiul productiv cat si formele de localizare ale comunitatilor umane. Habitatul cuprinde in mod riguros formele de localizare a comunitatilor umane, practic varietatea tipurilor de sate si comune Satul reprezinta un spatiu geografic cu o anumita delimitare teritoriala in care apar structuri economice diferite determinate de

1

activitatea productiva a comunitatilor umane in corelatie cu conditiile fizico-geografice. In formarea habitatului rural si a peisajelor rurale un rol important revine factorilor sociali,respectiv : -coeziunea locuitorilor ; -permanenta si omogenitatea structurilor sociale. In functie de caracterul relatiilor sociale,se disting : 1.insusirile societatii comunitare ; 2.tipul de habitat ; 3.morfologia spatiului rural ; 4.peisaje in curs de formare(nediferentiate).Procesele de formare si evolutie arata ca asezarile rurale au la baza teritoriul unei comunitati umane marcara de o anumita forma de organizare familiala si de suporturile spatiului productiv folosit direct,respectiv de functionalitatea acestuia. Asezarile rurale se constituie ca elemente dominante ale peisajului gografic,al majoritatii tarilor aflate in curs de dezvoltare.De-a lungul existentei sale,satul s-a dovedit a fi o realitate sociala care a contribuit din plin la transformarea mediului geografic imbogatind patrimoniul civilizatiei nationale si universale.Ca element permanent,sedentar si de continuitate,satului i-a fost caracteristica dintotdeauna o anumita filozofie definita prin prezenta unei vetre bine intuite in care se concentreaza locuintele si dependintele localitatilor si mosia pe care se desfasoara activitatile productive de baza ale populatiei. In configurarea retelei de asezari rurale,omul a avut in vedere trei elemente : 1.amplasarea sau localizarea ; 2.securizarea; 3.durabilitatea sau permanentizarea.Orice asezare rurala trebuie privita ca rezultanta a urmatorilor factori: 1.Factori naturali:relief,altitudine,climat,ape,sol. 2.Factori geoeconomici:imprima o anumita forma si structura satelor. 3.Factori istorici   : intervin adeseori direct sau indirect asupra genezei permanentizarii si concentrarii populatiei in mediul rural ;pot contribui la disparitia sau la schimbari in vatra satelor. 4.Factori administrativi si politici   : configuratia si pozitia asezarilor rurale au fost influentate de legislatie sau de masuri administrativ-teritoriale.

Reteaua de localitati Habitatul urbanNotiunea de‘habitat urban’ presupune un anumit cadru si un anumit mod de viata care se exprima in peisajul geografic prin urmatoarele atribute : 1.o concentrare mare a populatiei ; 2.o densitate mare a fondului construit ; 3.o echipare tehnico-economica(dotare tehnica,servicii comunale)complexa  4.o anumita structura si zonificare functionala ; 5.o pondere insemnata a populatiei angajate in activitati preponderent neagricole.In definitia orasului se au in vedere urmatoarele elemente :1.Pozitia geografica si potentialul teritoriului inconjurator   : -accesibilitatea prin reteaua cailor de comunicatie ; -conditii geomorfologice favorabile ;

2

-conditii geotehnice ; -resurse de apa ; -conditii edafice favorabile ; -elemente climatice fara risc.2.Dimensiuni demografice   : -marimea demografica ; -densitatea ; -cresterea populatiei ; -dinamica pozitiva.3.Functiile economice si sociale   : -tipuri de economie ; -posibilitati de amplasare a unitatilor productive ; -valoarea productiei industriale,agricole si de servicii ; -functii locale.4.Structura profesionala a populatiei   : -populatia activa(populatia neagricola peste 45%) ; -tipul orasului dupa structura populatiei active : *profil industrial ; *balneoclimateric.

5.Echiparea urbana   : -dotari sociale,culturale si sanitare; -retea de transport in comun ; -comunicatii urbane ; -dotari pentru deservirea populatiei in domeniul public,aprovizionari cu bunuri materiale.

REGIUNILE RURALE EUROPENE

Analiza regiunilor rurale vizeaza un spatiu care,in prezent,este in declin fiind dominat de cel urban.Diversitatea spatiului rural european este data de :peisaje,politica comuna,mutatiileagricole si rurale si tinuturile montane. Peisajele rurale reprezinta o evolutie in timp a teritoriului.Ppeisajul rural spre deosebire de cel agrar,inglobeaza atributele acestuia,inclusiv structurile de habitat,amenajarile turistice,obiectivele istorice si echiparile care asigura legatura dintre habitat si formele productive,dintre acestea si pietele de desfacere.De-a lungul istoriei s-au succedat perioade foarte lungi,cand modificarile mediului natural au fost putine si etape scurte cand a avut loc o transformare rapida si profunda a peisajelor.Astfel,pina spre sfarsitul secolului XVII acestea au avut o evolutie lenta,care s-a incheiat o data cu declansarea civilixatiei industriale care a produs modificari radicale in peisajul rural atit in fizionomia si functionarea habitatului rural,cat si in structura economiei rurale.Astazi se pot distinge urmatoarele tipuri de peisaje rurale : -peisajul de tip   ‘bocage’ (al campurilor cultivate inalte),cu habitatul dispersat si parcele bine delimitate,in cea mai mare parte dominand cresterea animalelor.Este caracteristic fatadei atlantice.Masivului Central Francez,Marii Britanii,Irlandei,Spaniei de Nord-Vest , vestului Danemarcei,Suediei si Finlandei. -peisajul de tip’openfield’sau’campagne’(al campurilor deschise),fara limite si cu habitatul bine grupat ;a evoluat considerabil in ultimul secol avand aspectul unui mozaic

3

alcatuit din mari campuri rectangulare pe care se practica monocultura.Acest tip de peisaj are mare raspandire in zonele joase,de campie din Franta ,Germania ,Belgia ,Polonia ,Bulgaria ,Romania s.a. -peisajul viticol este un tip particular de peisaj,caracterizandu-se,in trecut,printr-o productie diversificata,iar astazi prin monocultura. -landele si padurile sunt indispensabile existentei umane intrucat reprezinta rezerve de spatii agricole,avand tatodata si rol ecologic. -peisajul de poldere(specific Olandei)a aparut din necesitatea omului de a indeparta pericolul inundatiilor, astfel incat nici satele si nici culturile sa nu fie afectate. -peisajul mediteranean,cu sate de tip concentrat,cu culturi diverse(cereale,vita devie,maslin),la care se adauga cresterea animalelor,transhumanta practicandu-se si in prezent,numai ca transportul animalelor se face cu trenul.Peisajul aevoluat continuu in timp intrucat oamenii au artificializat spatiul prin introducerea activitatilor industriale si de transport.Canalizarile si irigatiile au transformat campiile,nemaifiind posibila acum circulatia libera a animalelor in timpul transhumantei.Maslinul este un simbol al peisajului mediteranean,dar suprematia acestuia este tot mai amenintata de citrice.

Organizarea si gestionarea spatiului rural

Ruralul reprezinta un mod de existenta sociala,baza resurselor de hrana si de materii prime pentru industrie,suport al vietii umane.El constituie un mod specific de organizare a teritoriului, factor de dinamica in relatia urban-rural(I.Velcea,1996,p.48). In ultimele decenii, sub impactul industrializarii si al urbanizarii, spatiul rural a cunoscut modificari structurale,amenajari si ameliorari pentru cresterea capacitatii de productie a solului si pentru modernizarea habitatului rural. Concomitent au aparut si dezechilibre legate de extinderea spatiului urban, de indesirea si modernizarea cailor de comunicatie, de introducerea noilor tehnici. Inca din anul 1988 Bernfeld (I. Velcea, 1996 p. 47) atragea atentia asupra unor realitati din mediul rural al celor mai multe tari europene: -depopularea localitatilor rurale datorita atractiei exercitate de marile concentrari urbane ; -impactul exercitat asupra spatiului rural prin agricultura moderna si alte activitati economice, cu precadere industria de prelucrare si turismul ; -promovarea unei dezvoltari economice echilibrata, conditie ‘sine qua non’pentru ocotirea patrimoniului rural, al componentelor naturale. Pentru echilibrarea decalajelor regionale si sociale, Comunitatea Europeana a elaborat un program amplu de dezvoltare a lumii rurale, avindu-se urmatoarele ‘Fonduri structurale’ : -Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (F.E.O.G.A.), a fost creeat in 1962 si cuprinde doua sectiuni : 1)cea de orientare vizeaza actiunile de modernizare a exploatatiilor si a infrastructurii rurale , compensari in cazul dezastrelor naturale. 2)cea de garantie , finanteaza costurile legate de organizarea pietei comune si de preferinta comunitara .F.E.O.G.A. concentreaza 16 % din Fondurile structurale. Pe sectiuni, in anul 1999, 87,7% din fonduri au fost indreptate catre garantie si doar 11,3% pentru orientare. -Fondul European de Dezvoltare Economica Regionala ( F.E.D.R.) este privatul politici cimunitare regionale cu privire la regiunile mai putin dezvoltate. Are ca scop atit sprijinirea investitiilor, studiilor si experentelor pilot , cit si crearea sau

4

modernizarea infrstructurilor care participa la dezvoltarea sau reconversia regiunilor defavorizate.Acestui fond ii revine mai mult de jumatate dim finantarile Fondurilor structurale. -Fondul Social European (F.S.E.) creat de Tratatul de la Roma, are ca atributii lupta impotriva somajului, integrarea tinerilor si adaptarea fortei de munca la mutatiile industriale si la evolutia sistemului de productie.Acestui fond ii revine 30% din bugetul Fondurilor strcturale. -Phare lansat in 1990 , acest program este finantat de 29 de state membre ale O.C.D.E. din care 15 state membre ale Uniuni Europene si 3 ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.).Initial a fost destinat Polponiei si Ungariei, ulterior s-a extins la toate tarile grupului P.E.C.O.(Polonia, Ungaria, Cehia, slovacia, Bulgaria si Romania) la care se adauga Albania Croatia si Iugoslavia. Programul sprijina infrastructura retelei energetice , de transport si telecomunicatie , restructurarea si privatizarea intreprinderilor si mai ales educatia si cercetarea(carora le revin aproape jumatatea din fondurile programului). -Programele de Initiativa Comunitara (P.I.C.) ,detin 9% din bugetul fondurilor structurale si cuprind 13 programe reunite in jurul a 6 obiective   : -INTERREG II si REGIS , se refera la cooperarea transfrontaliera si integrarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene ; -LEADER II si PESCA ,vizeaza dezvoltarea zonelor rurale si a celor depind de pescuit ; -URBAN, se refera la politica in domeniul urban ; -EMPLOI, cuprinde mai multe module destinate populatiei feminine (N.O.W.), persoanele cu handicap (HORIZON),tinerilor fara calificare (YOUTHSTART) si persoanelor defaforizate (INTEGRA). Strategia dezvoltarii rurale are la baza urmatoarele principii : 1.-revitalizarea agriculturii in raport de necesitati si de progresele tehnicii, in vederea modernizariifermelor, si a antenarii unui numar mai mare de fermieri tineri ; pentru aceasta nu se admite dezvoltarea hazardata a activitatilor economice cu consecinte nefaste asupra calitatii vietii si a mediului incojurator ; 2.-intensificarea pescuitului terestru si de coasta, care sporeste venitul populatiei ; 3.-stimularea activitatilor non-agricole,in special in domeniul turismul rural, al industriei rurale, al antrenarii tinerilor in afaceri noi; pentru stoparea exodului rural fermierii au nevoie de un suport financiar si de activitati economice alternative; 4.-imbunatatirea infrastructurilor, conditie obligatorie pentru dezvoltarea economiei rurale ; investitiile vizeaza extinderea si modernizarea retelei rutiere si feroviare, a telecomunicatiilor,a retelei de distributie a energiei electrice, a celei de canalizare etc. ; 5.-elaborarea si sustinerea finaciara a programelor de educatie,de pregatire in general a tinerilor, in vederea insusirii de noi deprinderi pentru cei care se vor incadra in intreprinderi mici si mijlocii, in unitatile de artizanat,care vor modifica structural functiile economice ale spatiului rural.

Politica agricola comuna

Infiintata in 1962, reprezinta una dintre cele mai riguroase politici comune din Europa, care desi antreneaza un numar destul de redus de pessoane are o importanta considerabila. Deoarece in trecut agricultura europeana nu asigura nevoile alimentare ale populatiei, obiectivul principal al Politicii agricole comune l-a reprezentat transformarea sistemului agricol astfel incat in final productia sa fie excedentara.

5

Principiille acestei politici sunt : -unicitatea pietei agricole,a fost impusa de eliminarea subventiilor si a taxelor vamale intre statele membre ale Comunitatii Europene,precum si de armonizarea reglementarilor administrativ-sanitare si veterinare ; -preferinta comunitara,se refera la privilegierea produselor care provin din Uniunea Europeana,fata de cele furnizate de alte tari chiar daca,in general,costurile sunt mai mari ; -solidaritatea financiara intre statele membre,vizeaza costurile politicii agricole comune ;dupa reforma acesteia din anul 1992,cheltuielile au fost reorientate spre actiunile structurale. In prezent,agricultura asigura cca 120% din nevoile alimentare ale Uniunii Europene,ceea ce inseamna ca 20% din productie poate fi destinata comercializarii externe.Aceasta crestere se datoreaza transformarilor produse in sistemele productive :extinderea perimetrelor exploatate,trecerea de la agricultura traditionala la cea stiintifica,dela agricultura de autosubzistenta la cea comerciala si de la policultura la monocultura.

Mutatii agricole si rurale in Europa Daca in cadrul Uniunii Europene se realizeaza cea mai mare parte a productiei agricole desi procentul fortei de munca ocupata in acest sector este foarte redus.Europa de Est constituie o lume agricola cu o pondere considerabila din punct de vedere economic si social. Schimbarile politice din 1989 s-au repercutat in doua moduri in aceasta parte a continentului :recesiunea productiei si transformarea radicala a sistemului productiv. Dupa acest an de referinta,productia agricola scade,somajul creste,preturile se deregleaza, agricultura aflandu-se in mare dificultate. Europa de Est se caracterizeaza prin schimbarea radicala a sistemului productiv in general si a celui agricol in particular,in prezent,productivitatea agriculturii din est este mult mai mica decat cea din Uniunea Europeana(10-30%).

Zonele rurale montane

Spatiile areale europene sunt percepute ca spatii marginale.Ele cuprind,in mare parte,ariile montane inalte cu o suprafata considerabila (20-30% din suprafata continentului).Acestui spatiu montan i se asociaza probleme specifice privind tendinta regresiva inregistrata in cadrul domeniilor economice si demografice.In acelas timp, spatiile montane reprezinta areale disponibile pentru o agricultura noua care sa satisfaca noile exigente la nivel european si pe cele ale citadinilor aflati in cautarea unei naturi mai putin transformate. Mediul rural european nu este omogen existand spatii foarte fragile asa cum sunt cele din Masivul Central Francez si tinuturile mediteraneene,spatii foarte active , indeosebi cele din centrul Europei(arealul montan format din :Jura,Vosgi,Padurea Neagra ,Boemia,Sudetii si Apusenii septentrionali), precum si spatii foarte putin populate. Cauzele acestor diferentieri sunt in primul rand de ordin fizico-geografice: climat mai aspru si izolare relativa,care fac din aceste spatii teritorii marginale si prin urmare, zone mai putin atractive.

6

Factorii economici au o contributie insemnata la eterogenitatea mediului rural .Muntele reprezinta un bastion agricol a carui importanta se diminueaza pe masura implementarii activitatilor industriale si tertiare,in principal turistice. Tinuturile montane sunt influentate uneori de zonele aflate la o altitudine mai mica, cum sunt Milano, Geneva, Lyon, Munchen, care reprezinta spatii polarizatoare pentru intreaga regiune.

FERMA AGRICOLA-FORMA INCIPIENTA A RELATIEI LOCUINTA-SPATIU PRODUCTIV

Notiunea de ‘ferma’ vizeaza o gospodarie particulara care este compusa din :1. terenuri agricole ;2. constructii diverse ;3. amenajari agrare ;4. utilaje.

Organizarea pe ferme agricole este foarte veche,primele elemente legate de ferma agricola aparand in Europa Meridionala. In prezent exista o mare varietate morfo-structurala incepind cu fermele cu o singura incapere(care are multiple functionalitati) si pana la cele cu numeroase camere,cu silozuri pentru stocarea cerealelor si cu adaposturi perfectionate pentru animale. Localizarea si pozitia unei ferme este influentata de doua categorii de factori :

a) exteriori ;b) interiori.

Factorii exteriori sunt reprezentati prin :a) conditii pedogeografice ;b) conditii climatice ;c) resursele de apa ;d) relieful ;e) accesibilitatea spre caile de comunicatie si spre campuri sau ogor.

Factorii interiori se refera la :a) cultura plantelor ;b) cresterea animalelor.

Influenta pe care acesti factori o exercita asupra fermelor a condus la diferentierea categoriilor de ferme.Astfel ,dupa functionalitate,acestea pot fi :

1) ferme pentru culturile mari   : - profilate in special pe cultura plantelor ;- specifice,in deosebi America de Nord ;- aspectul este simplu,cu doua incaperi,una pentru depozitare si alta

pentru utilaje.

2) ferme pentru marile septeluri   : - profilate pe cresterea animalelor ;- sunt de doua tipuri :extensive si intensive.

a) fermele extensive sunt axate pe crestera vitelor in SUA si a oilor in Australia; nu sunt ingradite,animalele neavind adaposturi,singurele cladiri fiind pentru muls si adapostirea laptelui. b) fermele intensive sunt mai numeroase in Europa si sunt profilate pe

7

cresterea animalelor pentru lapte(Olanda) sau pentru asigurarea cu carne a populatiei marilor orase(Bazinul Ruhr.Bazinul Moscovei,Bazinul Londrei).

Ca aspect sunt de trei tipuri: - cu cladiri paralele ; - cu cladiri monobloc ; - cu cladiri circulare.

3) ferme din zonele subdezvoltate prezinta doua tipuri de cladiri : a) cele ale latifundiilor sau marilor plantatii; b) cele ale micilor proprietari. 4) ferme mixte:sunt de dimensiuni mici si mijlocii.Sunt specifice Europei si altor regiuni geografice cu conditii pedoclimatice si de relief asemanatoare. Casele se diferentiaza in functie de dimensiunile fermei si tipul functional al acesteia.Cerintele pentru o casa de ferma moderna sunt aproximativ similare cu cele pentru o familie urbana.Adapostul pentru septel tinde sa devina mai important decat locuinta. Adaposturile se clasifica in doua categorii:

a) multifunctionale: prezinta un etaj,depozite si o capacitate mare:b) specifice: construite pentru un anumit gen de animale.

Silozurile pot sa fie de doua categorii:a) orizontale de forma paralelipipedica,taiat in sol sau la suprafata solului;b) de tip turn de forma unui cilindru la suprafata solului.

Orice ferma moderna mai dispune de constructii speciale,cum ar fi:afumatori,cladiri pentru uscat tutun,fantani.Aspectul fermelor este foarte diferit,atat din punct de vedere al dimensiunilor,cat si al functionalitatilor si posibilitatilor de existenta. In Europa de Vest predomina ferma de familie tipica care are pamant mai putin,dar este profitabila datorita utilajelor,specialistilor si soiurilor de plante. In SUA predominante sunt fermele mari in care renta este o forma de investitie,iar productivitatea muncii este foarte mare.Unele ferme sunt inchiriate ceea ce face fermierii care au utilaje adaptate unui anumit tip de agricultura sa lucreze o suprafata de pamant mult mai mare decat daca are propria lor ferma. Inchirierea de utilaje este o alta forma de investitie. In Asia de Sud-Est fermele sunt mici,iar managerii acestora se confrunta cu pribleme de capital si de pamant. In tarile ex-comuniste sunt inca frecvente fermele de stat,ai caror muncitori inchirieaza pamant de la stat,organizind ferme colective,iar retributia se face fie cu bani, fie cu produse.Loturile personale sunt mici si nerentabile. In Israel ferma caracteristica este cea colectiva,organizata in special de imigranti.

Exista doua tipuri de asezari cooperatiste:A. Moshav ; B. Kibbutz.

A. Moshav-ul este un sat cu pana la 150 de ferme familiale, care sunt sprijinite printr-o organizare cooperatista. Fiecare familie isi munceste singura propriul camp si are propria casa,avand o anumita indepevdenta,dar securitatea sociala si economica este asigurata de structura cooperatista a satului care ii da credite si ii cumpara utilaje.

B. Kibbutz-ul are intre 60-2000 membrii si este un colectiv bazat pe proprietatea comuna a bunurilor si veniturilor.Fiecare membru indeplineste o anumita functie, dar nu primeste salariu.

In Australia productia fermiera este concentrata spre export. Punerea in functiune a unei ferme necesita investitii foarte mari. In Marea Britanie fermele au management eficient si sunt folosite ajutoare mecanice

8

si subventii masive. In Danemarca fermierii sunt grupati in cooperative,ei beneficiind de avantajele productiei si distributiei pe scara mare, in ciuda marimii mici a formelor lor. In tarile subdezvoltate exista o mare varietate de ferme,de la cele arhaice,la cele foarte moderne.Saracia impiedica,insa,dezvoltarea pe scara larga a managementului modern.

ORGANIZAREA SI VECHIMEA ASEZARILOR RURALE

1) Spatiul-adapost-mod de viata Asezarile rurale constituie,in acelas timp,un teritoriu destinat adapostirii si stabilitatii poporului,cat si un anumit mod de viata.Originea asezarilor rurale este strans legata de evolutia culturilor materiale. Favorabilitatile nationale au oferit omului posibilitatea practicarii unei activitati permanente si adaptarea activa la un anumit mod de viata corespunzator indeletnicirilor practicate : - agricole ;

- piscicole ; - silvice ; - pastorale ; - industriale (miniere).

S-a conturat,astfel,un spatiu productiv,dimensionat de capacitatea de valorificare a membrilor comunitatii.S-a creat o relatie unidirectionala :natura-om. Treptat, s-a trecut la fermele primitive de locuire(determinate de perfectionarea uneltelor si de cerintele de valorificare a surplusului de productie) la ferme evoluate.S-a consolidat si amplificat astfel functia rezidentiala sau de locuire si cea de loc de obtinere a produselor.S-a creat astfel,o relatie bidimensionala natura-om-natura in care influenta omului este din ce in ce mai evidenta. Orice asezare rurala a trecut prin urmatoarele faze de evolutie :

1) forma primara  :adapost-spatiu de existenta-ferme dispersate ;2) satul   :omogenizarea functiilor(rezidentiala,productiva).

Daca fermele primitive dispersate erau reprezentate prin: bordei,odaie,salas si crang, satul are o structura mult mai evoluata,o forma structurata,cu vatra bine precizata in teritoriu,de la care locuitorii pleaca spre spatiul de productie agricola.

3) comuna :este o forma superioara de asezare in care se remarca foarte bine conturarea unui teritoriu polarizat administrativ de un centru. In cadrul comunei, se remarca diversificarea functionala si structurarea formelor rezidentiale.

4) satul-targ se caracterizeaza prin amplificarea interrelatiilor functionaleteritoriale.Se remarca functia de tranzitie,spre sistemul urban. Asezarile de tip sat presupun o unitate spatiala.Formele primitive de locuire si satele care nu au perspectiva de dezvoltare si au un potential economic si demografic redus, sunt considerate sisteme inchise autarhice, bazate pe functiile de locuire si pe cele de productie agricola destinate consumului propriu. Forme primitive de adapost   : - grota troglodita,

- adapost in arbori,- constructii megalitice (Insula Pastelui),

9

- adaposturi primitive romane,- coliba de tip german(dimensiuni reduse),- chilii in stanca,- tabara(populatie aborigena din America deNord),- cort(aborigeni din Canada).

Factorii principali ai locarizarii asezarilor asezarilor rurale

Aparitia satelor este legata de favorabilitatea cadrului natural. Intuirea favorabilitatii multiple a mediului geografic s-a realizat treptat in procesul adaptarii active a omului in cadrul orizontului geografic specific. Elementele de favorabilitate sau de restrictivitate sociale se regasesc in structurile rurale.Astfel, formele adunate cu casele strans unite, ca intr-o cetate, atesta originea provenita prin colonizare. Strazile sunt,de regula,largi,iar fatada locuintelor este masiva si cu ferestrele armate,casele sunt alipite si cu porti masive. Restrictivitatea reliefului poate contribui la asezarile rurale de forma masiva.Asa sunt satele amplasate pe agestru(con de dejectie) sau in tinuturile stancoase. 1.Apa a infuentat aparitia si dezvoltarea formelor de asezare rurala deoarece acesta asigura supravietuirea, calea de transport si energia necesara comunitatii.In functie de prezenta apei in surplus exista tipuri de locuinte lacustre(Noua Guinee, Insula Polineziei). 2.Liniile de izvoare.De la izbucurile si pana la confluentele raurilor sau a tarmurilor lacustre si marine se intalneste o desfasurare mare de forme de localizare a comunitatilor umane.Izvoarele determina asezari risipite ;liniile de izvoare din piemonturi determina sate compacte.Agestrele determina indesirea caselor,ceea ce face satele sa fie adunate ca cele specifice zonelor de campie. 3.Vaile marilor fluvii genereaza adevarate furnicare umane care adapostesc cele mai diverse forme si tipuri de locuire lacustra. 4.Inaltimile determina,fie risipirea,fie concentrarea asezarilor rurale.Inundatiile, alunecarile de teren au obligat activitatile umane sa se desfasoare pe promontorii de tip popina sau gradiste deoarece acestea asigura securitatea fata de fenomenele naturale si constituie un loc de protectie si pozitie strategica. Geto-dacii preferau varfurile muntilor de altitudine pentru cetatile lor. Celtii denumeau zonele inalte favorabile construirii cetatilor(dunnumuri) :Lugdunum-Lyon. 5.Faptele istorice.Anumite evenimente istorice au generat,fie amplasarea satelor intr-o anumita zona,fie restructurarea vetrei.In 1837 Regulamentul Organic prevedea ‘scoaterea la linie a satelor’,ceea ce insemna coborarea satelor din zona mai inalta,spre cea joasa,mai usor accesibila strangerii impozitelor. 6.Activitatile economice pot influenta amplasarea unor vetre de sat.Practicarea indelungata a unor actiovitati specifice a impus denumirea unor sate :Runc ;Laz ;Prisaca ;Arsita. 7.Factorii sociali au influentat marimea demografica si puterea economica a asezarii respective. 8.Roirile.Anumite evenimente sociale de mare anvergura,asa cum sunt :transhumanta,nomadismul si roirile familiale,au avut implicatii majore in procesele de aparitie,localizare si dezvoltare a asezarilor rurale. In tara noastra exista aproximativ 14000 sate(13.149 sate) inglobind circa 50% din populatia activa si valorificind terenuri agricole ce reprezinta 64% din suprafata totala a tarii.Dispunerea altitudinala imbraca

10

tepte diferite pornind de la 3-5 m. In Delta Dunarii pana la 1300-1600m., pe platforme montane.Satul Pietroasa este situat la cea mai mare inaltime,1620metrii.

CARACTERISTICILE ASEZARILE RURALE IN RAPORT CU MEDIILE NATURALE MAJORE

I.Habitatul rural din cadrul geografic al campiilor

Campiile reprezinta cel mai favorabil areal pentru stabilizarea populatie, ele fiind cu mult premergatoare zonelor montane in ceea ce priveste umanizarea.Ele asigura permanenta si continuitatea procesului de umanizare a spatiilor. Caracterul agro-cerealier da nota dominanta in specializarea economica a campiilor al caror rol favorabil in conditiile climatice normale asigura venituri mari si stabile populatiei rurale. Valorificarea conditiilor de campie in directie predominant cerealiera a exercitat o puternica influenta de concentrare a elementului demografic. Vaile largi,fertile,cu resurse de apa si climat favorabil au jucat un rol important in evolutia habitatului rural.De asemenea ,ele s-au constituit ca vatra de geneza a unor popoare si state. Exemple : Campia Mesopotamiei drenata de Tigru si Eufrat este cunoscuta din Antichitate, prin mari concentrari umane predominant urbane orasele Ur,Uruk, Ninive,Babilon,fiind printre cele mai vechi habitate urbane ale lumii. Campia Indo-Gangetica este renumita printr-o foarte mare densitate marcata de centre urbane de mare interes economic. Campia Nilului prezinta aspecte diferentiate,dar foarte vechi privind civilizatia umana si specificul habitatului rural. Zonele costiere de campie din jurul Marii Mediterane au inscris semnificative concentrari umane. Prelungirile acestora in Romania si Polonia au constituit ‘porti’ in calea populatiilor migratoare care veneau din Campia Euro-Asiatica. Padurile din campie si cele situate la contactul cu dealurile si podisurile au favorizat geneza mai multor state.Favorabilitatea lor esentiala consta in asigurarea conditiilor de viata datorita mediului specific pe care il formeaza. In zonele de campie,elementul de reper in atractia populatiei si in intensitatea procesului de locuire il constituie clima. Conditiile climatice reprezinta forta atractiei sau respingerii populatiei, concentrarii sau dispersiei acesteia,determinand concomitent progresia sau regresia gradului de concentrare demografica teritoriala. La nivel macro-teritorial gasim numeroase exemplificari in cazul celor aproximativ 20 de milioane de kilometrii patrati cat reprezinta suprafata detinuta de deserturi (zone aride din Africa,Peninsula Araba,centrul si Vestul Asiei).La acestea se adauga zonele cu inghet permanent si marile intinderi de taiga. Alaturi de clima,sol,pozitie geografica,in gama resurselor campiilor se inscrie si prezenta resurselor de ape curgatoare,respectiv al raurilor navigabile.In zona de campie, pe malurile acvatice au aparut asezari rurale diferentiate functional, asezari urbane si s-a diferentiat functia indeplinita de mediul natural respectiv (de la functia

11

predominant cerealiera a aparut cea de transport,industrie,de turism.). Bogatia si varietatea resurselor,ca si gradul ridicat de accesibilitate explica concentrarea unui numar mare de locuitori care reprezinta aproximativ 80% din populatia Terrei pe un spatiu destul de restrans. Vaile raurilor (indiferent de marime) si zonele imediate aferente campurilor reprezinta ariile mari de organizare a vetrelor de sat din campie. Campia prezinta forme morfostructurale diferite in functie de urmatoarele elemente : 1. prezenta apelor curgatoare ; 2. pozitia izvoarelor de apa potabila ; 3. adaposturile oferite de habitatul de campie ; 4. semnificatia si convergenta drumurilor (care au constituit factori ai genezei asezarilor targ. Favorabilitatea habitatului de campie se exprima prin densitatea asezarilor rurale care oscileaza intre 2-6,8 sate pe 100 kilometrii patrati. Sunt localitati cu marime demografica mare,cu suprafete mari si cu un potential economic mare. In zona de campie se pot identifica mai multe tipuri morfostructurale :

- satul de vale adunat -structuri rurale influentate de vai si de zone de contact campie-dealuri.Se caracterizeaza printr-o suprafata relativ redusa pe care se concentreaza centrul civic ;restul localitatii orientate tentacular pe axul vailor.

- satul ingramadit -structuru rurale adunate de tip ‘cuib’,ingramadite adaptate zonelor de ‘adapost’.

- satul compus ingramadit si de-a lungul drumului -structuri rurale adunate care au originea ‘drumul’ indeosebi in zonele de contact.

- satul dreptunghiular -structuri adunate influentate de proprietatile de umanizare a zonelor de campie cu agricultura intensiva.

- satul circular -structuri adunate specifice colonizarilor comunitatilor etnice unitare(ucrainieni,rusi,bulgari,populatia bastinasa din Africa).

- satul ‘suveica’ -structuri adunate influentate de ‘jocul’ factorilor naturali si social-economici.

Specificul satelor din zonele de campie decurge din urmatoarele elemente :1. relatia reciproca dintre vatra-mosie ;2. modalitatile diferite de amenajare a vetrei ;3. sisteme diferite de valorificare a patrimoniului funciar.

Asezarile rurale din campie sunt din punct de vedere demografic si morfo-structural favorizate de : - factorul natural ; - elementele sociale ; - factorii economici. Habitatul rural este usor adaptabil amenajarilor de tip urban permitand echipari tehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.

2. Habitatul rural in zonele de deal si podis Asezarile rurale din acest areal au fost favorizate de urmatoarele elemente :

1) caracterul topografic ;2) complexitetea resurselor ;3) accesibilitatea.

Functional,aceste spatii beneficiaza,atat de avantajele oferite de contactul cu

12

campia, cat si de cele cu muntele. Ele prezinta similitudini cu spatiul de campie si cel montan,cum sunt resursele de apa si utilizarea agricola. Configuratia spatiilor deluroase nu este foarte favorabila cailor de comunicatie,fapt ce influenteaza localizarea si structura habitarului rural. Resursele oferite de mediul natural al dealurilor si podisurilor sunt complementare, cele mai simple fiind :

1. resursele funciare favorabile pomiculturii si viticulturii ;2. pasunile si fanetele ;3. resursele forestiere ;4. bogatiile subsolului :carbuni,petrol,gaze naturale,sare,minereuri ;5. vanatul.

Tipurile frecvente de asezari rasfirate sunt,fie sub ‘forma de snur’,specifice arealelor de contact munte-deal sau deal-campie ;sau sub ‘forma de omida’ de-a lungul apelor curgatoare sau drumurilor. Conditiile economice care au generat procesele complexe de adaptare a colectivitatii umane la mediul au impus tipuri morfostructurale auxiliare de asezari foarte variate :de la simple liniare la dublu liniare   ;rasfirari pluviareale si compactizari in diferite faze de formare. Podisurile si mai ales cele tabulare(Tibet ;Anatoliei ;Iranului ;Columbiei ;Abisiniei ;Transilvaniei) sunt favorabile habitatului uman.Restrictivitatea podisurilor este data de relief si de conditiile climatice. Zonele marginale care primesc precipitatii mai bogate sunt solicitate de habitatul uman si de praticarea activitatilor agricole, cresterea animalelor fiind activitatea de baza a populatie(Podisul Tibet ;Podisul Anatoliei ;Podisul Iranului). Podisurile din zonele tropicale (Boliviei ;Mexicului ; Guatemalei ;Costa Rica,etc)bine populat,ariile de locuire si tipurile de asezari fiind influentate de culturile de cafea. Podisurile din zonele subtropicale(Podisul Iranului ;Anatoliei ;Messeta Spaniola) sunt valorificate agricol prin pastorit si mai putin prin culturile agricole.Podisurile de mare altitudine genereaza aspecte pregnante de omogenitate rasiala si religioasa(fortareata budismului dinTibet)ca urmare a restrictivitatilor generate de slaba accesibilitate. In Romania zona de deal si podis a constituit de la inceputul Evului Mediu pana la sfarsitul sec.al-XIX-lea un areal caracterizat printr-un avans demografic si economic cu un caracter animalier decat cerealier. Aceasta pozitie favorabila a fost determinata de urmatoarele elemente :

1) cauze de ordin istoric ;2) instabilitatea politico-sociala din zona de campie ;3) motivari de natura geologica si geografica ;4) resurse de lemn ;5) pasunile si fanetele naturale ;6) bogatiile subsolului ;7) adaposturile naturale.

Aceste cauze au constituit elementele care au facut din zonele de deal si podis o arie geografica de maturizare continua si afirmare istorico-sociala a satului autohton liber . In aceasta zona geografica sunt concentrate aproximativ 20% din numarul total al satelor romanesti. Pe fondul general geografic al Subcarpatilor populatia rurala a creat o economie

13

rurala specifica mai complexa pe planul utilizarii agricole,caracterizata prin inbinarea discontinua a suprafetelor valorificate prin pomicultura,viticultura si cresterea animalelor,industria extractiva si industria lemnului. De aici rezulta caracterul dispersat si extensiv al asezarilor rurale si activitatile productive legate de utilizarea terenurilor agricole restranse si foarte faramitate,caracteristici care dau nota dominanta a satului subcarpatic. Aglomerarile rurale din Subcarpati sunt mici si foarte mici,marea majoritate a satelor avand sub 1000 de locuitori.Chiar si Muscelele Argesului,cu un mediu natural care a inlesnit initiativa creatoare a omului pana la nivelul formatiunilor statale feudale :40 de sate au astazi intre 500-1000 de locuitori si 39 de sate au intre 1000-2500 de locuitori.In a-II-a categorie intra localitatile in care se desfasoara activitati legate de exploatarea carbunelui(Berevoiesti)fiind depasite de sate care cumuleaza si alte activitati industriale(Domnesti-2500 locuitori) unde populatia participa la muncile forestiere sau la activitati industriale din orase (Bugia de Jos). Gradul avansat de dispersie si modul dominant al existentei satelor sunt puse in evidenta si de densitatea asezarilor rurale. Fata de media nationala de 6,4 sate pe 100 de kilometri patrati,dealurile inregistreaza densitati de 8,1-12 sate pe 100 de kilometri patrati. Roirile pastorale pe fondul extensiv al economiei animaliere ca si facilitatile economice de care s-au bucurat ‘inmuguririle’ din partea satului-matca de valmasi din care s-au desprins,ar putea constitui o explicatie a acestei pulverizari Analiza localizarii aglomeratiilor rurale arata o predominare a asezarilor insirate pe vai,pe coama sau spinarile reliefului inalt,ca si pe partile domoale ale versantilor unde gospodariile se disperseaza pana la o totala contopire cu mosia transformata intr-o imensa vatra de sat. Acest lucru reflecta modul in care componenta geografica intra in partile concret materiale ale satului,in morfologia acestuia.

3.Habitatul rural din arealul montan

Muntele a imprimat un mod de viata cu trasaturi distincte care pastreaza elementele de baza ale autenticitatii vietii populatiilor carora le apartine. Spatiul montan detine aproximativ a-5-a parte din uscatul planetei care este de aproximativ 30 de milioane de kilometri patrati. Aproximativ a zecea parte din populatia Globului,respectiv 600 de milioane,isi are locul de bastina in spatiul montan. Spatiul montan se distinge printr-o mare diversitate geografica si demografica astfel din totalul populatiei montane,doua cincimi se afla in Muntii Anzi,Hymalaia si muntii izolati din Africa.Exista masive montane(Kenia,Virunga-Rwanda) unde densitatea depaseste 400 de locuitori pe 100 de kilometrii patrati. Caracteristica fundamentala a spatiului montan consta in marea biodiversitate generata de conditiile de viata. Diversitatea florei constituie o sursa genetica vitala pentru securitatea alimentara a populatiei prezente si viitoare.In afara de diversitatea naturala care include plante comestibile si medicinale,locuitorii muntilor pastreaza soiuri esentiale de cereale contribuind la mentinerea varietatii genetice si la imbunatatirea rezistentei la boli(in Anzi se cultiva arborele de cacao si circa 200 de specii de cartofi,in provincia muntoasaYunan se cultiva aproximativ 500 de specii de ierburi medicinale care sunt

14

valorificate la targul anual). Varietatea de specii de animale este remarcabila,intinse teritorii constituindu-se ca refugii(sanctuare)pentru animale din zona se campie,deal sau munte.Muntii Kenya siTatra sunt insule biologice in mari de mediu transformat antropic. In masivul Kinabalu din statul malaezian Sabah traiesc 4500 de specii de plante adica mai mult de 25% din toata flora SUA. In marele parc national Smoky Montains din SUA cresc peste 1400 de varietati de specii de flori si peste 100 de specii de copaci,mai multe decat in Europa. In acest cadru se desfasoara cele mai variate tipuri morfostructurale de asezari.In aparenta preponderenta este data de tipurile risipite,dar si acestea sunt pe spatii montane reduse,cele mai caracteristice apartinand Alpilor, Pirineilor si Carpatilor. Prin formele lor topografice,prin prezenta depresiunilor si vailor,spatiile montane favorizeaza tipurile morfo structurale compacte sau rasfirate de asezari umane. Elementele specifice care dau nota oecumenizarii spatiului montan pot fi grupate astfel :

1) diversitatea fenomenelor naturale influentate de relief ;2) capacitatea de adaptare activa a colectivitatilor umane influentate de

functionalitatile spatiale si de conditionarile istorice. 1) Diversitatea fenomenelor naturale genereaza o complexitate ecologica pentru fiecare componenta a reliefului oferind conditii proprii de adaptare economica si sociala.Adaptarea mai mult sau mai putin activa este determinata, in principal se conditiile social-itorice specifice fiecarei unitati montane cuprinse in limitele unei etnii sau unui stat national. Se creaza rapoarte progresive care fundamenteaza ecosistemele om-natura in cadrul caruia teritoriul se inscrie prin functii distincte:

a) economice;b) sociale;c) ecologice.

Anumite unitati montane adapostesc locuri sfinte fara deosebire de aspect, localizare sau dimensiuni,muntele are valente unificatoare cu adanci semnificatii religioase si artistice:Olimp-Europa;muntele din Peninsula Sinai;Kailas din Tibet; Fujisan din Japonia,etc. Datorita tendintei lor de inaccesibilitate si de trai dificil,muntii au oferit adesea,adapost refugiatilor,populatiei indigene si minoritatilor etnice.

ASEZARI DE ALTITUDINE

a) Energia de habitat - reprezinta distributia pe verticala a asezarilor rurale : - cunoasterea sa este importanta pentru armonizarea relatiilor sat-resedinta de comuna. Altitudinea medie a asezarilor din Carpatii Romaniei este de 600-800 m iar in Muntii Alpi oscileaza intre 1600 m (in Franta) si 1800 m (in Austria); Altitudinea maxima a asezarilor din Carpati este de 1600 m(satul Tomnatec, comuna Bistra,in Muntii Apuseni). In Muntii Alpi inaltimea maxima este de 1910 m (localitatea Gugl in Franta) ; iar in Austria altitudinea maxima este de 2000 m (localitatea Saint Veron).

15

In Muntii Caucaz favorabilitatea pentru locuire este mai mare,circa 5,6 din populatia Caucazului locuind la o altitudine mai mare de 2000 m. In Muntii Balcani,asezarile au o altitudine mult mai mica comparativ cu alte spatii montane ;majoritatea satelor sunt amplasate pana la 1000 m (doar 0,5% din populatia montana depaseste aceasta altitudine).

b) Problemele specifice habitatului rural montan 1) Cresterea numerica a populatiei- in ultimele doua decenii acest fenomen se manifesta foarte evident;- pe acest fond general are loc,in fapt,o redistribuire a populatiei dinspre interior spre periferie;- cauza acestui fenomen o constituie dezvoltarea mai puternica a vailor,a cailor de comunicatie si a turismului ;- daca spre sfarsitul secolului al-XIX-lea populatia Alpilor era de 7,5 milioane de locuitori,la mijlocul secolului XX a depasit 12 milioane de locuitori ;- se remarca o scadere a limitelor altimetrice de locuire traditionala concomitent cu cele ale activitatilor agricole.- se inregistreaza o crestere a limitei de altitudine pentru activitatile turistice si pentru asezarile cu acelasi profil. 2) Descresterea numarului de locuitori Declinul demografic afecteaza spatiile de altitudine medie ale muntelui ;pentru Alpi acest spatiu poate fi considerat intre 900-1200 m.Acest declin este determinat de dezvoltarea mai puternica a zonelor periferice muntelui,de incetarea unei activitati economice,sau de un dezastru ecologic. Atat fenomenul de progresie demografica,cat si cel de declin reprezinta constante ale lumii montane alpine si carpatice. Intre cele doua fenomene :populare si depopulare,cel mai puternic este cel de concentrare a populatiei. In Muntii Alpi concentrarea populatiei si a asezarilor se realizeaza indeosebi pe vai ;acestea sunt adevarate axe de viata intensa in spatiul montan ’Pierre Veyret in lucrarea :Alpii-inima Europei ‘. Daca etajul de mijloc al versantilor alpini corespunde unei arii de maxima fragilitate,Carpatii Romaniei detin un accentuat grad de locuire si prezinta o complexitate accentuata a habitatului. 3) Specificitatea spatiului carpatic romanesc Raporturile dintre dimensiunile fizice ale principalelor componente ale Carpatilor romanesti si formele de habitat rural dovedesc un inalt grad de favorabilitate umana.

Subramura carpatica

Suprafata (km^2)

Nr.sate Nr.populatiei rurale

Densitate sate la 100 km^2

Densitatea populatiei

1) Carpatii Occidentali

17.714 1077 408.000 6,1 38 loc/km^2

2) Carpatii Orientali

38.550 1027 819.000 3,4 49 loc/km^2

3) Carpatii Meridionali

14.040 477 335.000 3,5 54 loc/km^2

4) Tipuri de umanizare in Carpati a) Tipuri de mare altitudine,de regula risipit-adunat,este un tip predominant care s-a

16

mentinut in timp,inca din perioada geto-daca. 1.Subtipul de platforma (tip Marisel-adunat-risipit) 2.Subtipul de interfluviu montan,gen Jina din Marginimea Sibiului :poate sa fie compact,adunat sau risipit. b) Tipuri de versant ,ce pot sa fie rasfirate si risipite. c) Tipuri de depresiuni intercarpatice ; pot sa fie adunate sau compacte cu forme secundare ca,de exemplu,- localizari de ‘margine ‘ :Marginimea Sibiului.Pot fi identificate urmatoarele subtipuri : - adunat - rasfirat - risipit. - localizari de ‘interior ‘ :Depresiunea CiucTipul predominant :adunat-compact. d) Tipuri de ‘obarsie ‘ prezinta structuri mixte influentate de relief :Obarsia Closani. Numeroase dintre aceste forme de adaptare activa a asezarilor la relief au constituit germenii aparitiei viitoarelor sate dezvoltate in etapele urmatoare.In zona pajistilor a fost organizata o retea de sate cu scopul valorificarii eficiente a inaltimilor.Majoritatea se afla la altitudini de1400-1900m inregistrand diferentierialtitudinale de la o culme la alta sau in cadrul aceleiasi ramuri carpatice.

- 1700-1800m in Rodna ;- 1600-1700m in Calimani ;- 1500-1800m in Bucegi ;- 1700-1800m in Fagaras si Retezat ;- 1800m in Muntii Capatanii ;- 1400-1800m in Muntii Apuseni.

Carpatii se inscriu in peisajul montan european printr-o armonie perfecta intre energia habitatului si cea a reliefului respectiv printr-o complementaritate organica intre spatiul fizic si cel umanizat. Localizarea asezarilor carpatice este data de frecventa si varietatea formelor morfostructurale ale asezarilor de mare altitudine.Acestea au o temeinica baza istorico-geografica reflectata prin urmatoarele elemente : 1. explica un continuu istoric din perioada geto-daca ; 2. predominanta asezarilor de mare altitudine este specifica populatiei autohtone ; 3. culmile montane sunt,in general,accesibile flancate de largi depresiuni cu mari posibilitati de cultivare a plantelor si cresterea animalelor ; 4. predominanta platformelor intinse si usor ondulate de tip ’plai’ ; 5. frecventa pajistilor care au putut fi usor transformate in ogoare ; 6. legaturile cu zonele vecine printr-o zona cu o retea densa de drumuri usor accesibile ; 7. paduri si resurse ale subsolului valorificate din perioada daco-romana. Cu toate aceste favorabilitati zonele situate peste 600m inaltime nu indeplineste o functie umana proportionala cu extensiunea sa spatiala (29% din suprafata tarii) si nici pe masura resurselor ;ea grupeaza doar 1,9% din numarul asezarilor si concentreaza 1,2% din populatia totala a tarii (V.Cucu,2000).

17

CARACTERISTICI ALE HABITATULUI RURAL PE CONTINENTE

I. Asezari rurale din Europa (vezi curs anterior) ;II. Habitatul rural din Asia

Prezinta din punct de vedere al fizionomiei un habitat rural foarte diferentiat,in functie de activitatile desfasurate de locuitori. Ponderea tipurilor majore morfo-structurale de sate este diferentiata astfel :

A) Asezarile aglomerate

Au cea mai mare raspandire in Turcia ,acest tip de sat se numeste ‘ciflik ‘ si este caracterizat printr-o concentrare mare a constructiilor in partea centrala si prin strazi inguste si intortocheate care formeaza o retea stradala de tip ‘ tabla de sah ‘. Acest tip de sat are o mare vechime si este caracteristic vechiului spatiu ocupat de Imperiul Otoman,formele specifice sunt intalnite pe litoralul dintre Bursa-Izmir-Adana si zona stepelor centrale. - In Afganistan asezarile aglomerate sunt dominante,mici,alcatuite din material lutos si piatra si cu forma geometrizata. Asezarile mai mari sunt asezari cu 3-4 ulite care pornesc din piata centrala (grupul de compactitate al caselor este neschimbat in tot intravilanul). -In China habitatul rural nu se diferentiaza foarte mult ;satele sunt formate de regula din cateva sute de gospodarii. Materialul de constructie este diferit, in functie de zona climatica si vegetala. Exista doua tipuri majore de sate :

1. cijuan format din locuitori inruditi ;2. sian :sunt asezari concentrate de dimensiuni medii si mari cu functii

administrative si comerciale.Satele compacte sunt specifice zonelor depresionare,zonelor de contact ale campiei cu muntele si campiilor irigate. Asezarile rurale situate in apropierea oraselor au un potential demoeconomic ridicat. In bazinul fluviilor Huang-He, Jian-Tz sute de sate au fost stramutate in mari asezari de tip urban ca urmare a constructiilor hidroenergetice. - In India exista o diversitate a satelor determinata,atat de factori naturali,cat si de elemente economico-sociale(religia). Satele mici caracterizeaza NV-ul tarii si Podisul Decan ;numara 15-25 de case si urca pana la 2000 m. inaltime. Satele din NE sunt realizate din piatra,lemn si lut. Satele din S sunt alcatuite din case de piatra in regiunile deluroase;din lemn in Regiunea Malabar;din caramida in zona Matras si din paie in Regiunea Godavari Satele liniare sunt caracteristice zonelor de cultura a orezului sau sunt amplasate de-a lungul cailor de comunicatie si a unor ape curgatoare. Satele din zonele de campie sunt polinucleare fiiind formate din mai multe catune. - In Bangladesh, zona de delta Gange-Brahmaputra satele aglomerate (adunate) au dimensiuni reduse, pana la maxim 30 de case. Casele sunt realizate din lut si acoperite, predominant cu masa vegetala. Spre periferie satul aglomerat isi pierde din calitate, in sensul dispersiei caselor pe strazile principale.

18

- In Sri Lanka, in Idochina satul aglomerat are o pondere redusa, dominant fiind cel dispersat de dimensiuni demoeconomice reduse. - Satele din Vietnam si Cambodgia si intr-o mica masura din Laos au ca specific anumite forme de socializare a agriculturii reflectate in organizarea ‘’centrului civic’’ al satelor. - In Mongolia gradul de concentrare a populatiei in asezarile rurale este semnificativ. Satele au densitati ridicate in zona pasunilor ; sunt sate mici in care populatia este relativ recent sedentarizata. Locuintele de tip ‘’iurta’’dau nota dominanta a asezarilor crscatorilor de animale. Asezarile aglomerate propriu-zise cu numar de lociutori de pana la 1500-2000 se gasesc in apropierea capitalei. - In spatiul asiatic, ex-sovietic,asezarile de tip adunat se gasesc,fie in zona de exploatare a unor resurse miniere, forestiere,sau amenalari hidroenergetic,fie in cele de crestere intensiva a animalelor. Satele din zona taigalei au un indice de concentrare al cladirilor foarte ridicat, iar casele sunt realizate aproape, integral din lemn(izba). In zona stepelor, dimensiunea demografica a satelor aglomerate este medie, iar profilul functional este agropastoral. - In Japonia nivelul ridicat al dezvoltarii economice se reflecta si in fizionomia si functionalitatea habitatului rural.Satul aglomerat este dominant,depaseste 2500 de locuitori si se apropie prin caracteristici de mediul urban,cele situate in apropierea marilor orase avand,in principal,functie de dormitor. In functie de dimensiunea demografica si de functia administrativa asezarile se impart in trei categorii : 1. bucarul (sat fara unitati administrative) ; 2. mura (sat in care exista unitati administrative tip scoala,spital,etc) ; 3. matti (sat cu functii administrative clare – primaria). In insula Hokaido ponderea asezarilor aglomerateeste foarte redusa datorita restrictivitatii reliefului.Din punct de vedere functional satele japoneze sunt de mai multe tipuri : a) sate agro-industriale ; b) sate agricole propriu-zise specializate in cresterea animalelor si cultura plantelor  c) sate piscicole :pescuit siprelucrarea pestelui,productie de stridii,perle,etc. d) sate agro-pastorale :in Insula Hokaido ; e) sate turistice ; f) sate mixte (cu functii complexe). B) Asezari dispersate (disociate)

Caracterizeaza regiunile deluroase si colinare existind diferentieri in privinta indicelui de dispersie de la o regiune la alta. Satele din zona muntilor Himalaya,Cacaz sau din Estul Asiei au un indice ridicat de dispersie intre altitudini cuprinse intre 600-1200m. Dimensiunea demografica a acestui tip morfo-structural este diferita inregistrandu-se valori ridicate in arealul Sino-tibetan. In zona Muntilor Anatoliei dispersia asezarilor este mai redusa,in general, satele fiind localizate de-a lungul vailor.

19

C) Asezari risipite

Caracterizeaza spatiul montan inalt.Valorificarea turistica a unor masive montane,ca si darea in exploatare a unor complexe hidro-energetice au contribuit la extinderea acestui tip de habitat rural.

III. Habitatul rural din Africa

Diferentierea morfostructurala,demografica si functionala este determinata de varietatea conditiilor fizico-geografice,densitatea populatiei si potentialul economic diferit. In notiunea de sat se are in vedere valoarea administrativa a unei asezari, termenul de sat fiind utilizat pentru teritorii care cuprind mai multe catune si colonii de ’sate’( in Sudul Marocului,Algeriei,Libiei,in Tunisia si Sudul Egiptului) ansamblul de 10 case se numeste ‘colonie de sat’. Diferentierea tipologica a satelor este determinata de activitatea pe care a desfasurat-o populatia ,astfel, cultivarea plantelor contribuie la organizarea unui habitat adunat,iar cresterea animalelor la areale dispersate. Asezarile dispersate au cea mai mare frecventa in Africa de Nord. In zona Muntilor Atlas si la Falahi din lungul Nilului,satele poarta denumirea de‘tukul’.Sunt asezari circulare cu case relativ mici ;toate ulitele ducand in centru  In Algeria ,in zonele viticole locuintele sunt asezate in trepte, pe versant si se numesc ‘hudmo’. In Africa de Sud contrastele din habitatul rural sunt determinate de intinsele arii desertice,de prezenta Muntilor Scorpiei si Capului,ca si de fostele domenii coloniale. Exp. In Angola exista sate concentrate si liniare in zona padurilor tropicale si de-a lungul raurilor (populatia se ocupa cu exploatarea lemnului ;in unele sate exista santiere forestiere) ;iar dimensiunea demografica este relativ mare. In Republica Africa de Sud exista asezari aglomerate specializate in cultura tutunului si a pomilor fructiferi. Deasemenea, fostele colonii miniere s-au transformat in marea majoritate in sate aglomerate destul de mari. Asezarile dispersate sunt specifice crescatorilor de animale (Zimbabwe) in Sud-Vestul Republicii Africa de Sud asezarea caracteristica este ‘kraalul’ specific populatiei bantu. In Africa Centrala sunt asezari foarte mici cu potential demo-economic nesemnificativ, asezarea dispersata reprezinta tipul cel mai raspandit.Locuintele populatiei autohtone bantu sunt in forma circulara acoperite cu material vegetal, iar locuintele sunt distribuite in semicerc pe doua siruri cu pozitii intercalate. Acoperisul este conic sau sub forma de cupola. In zona de exploatare a unor resurse naturale vechile colonii miniere au generat asezarii liniare sau poligonale numite ‘compounds’ caracterizate prin grad ridicat de indesire in partea centrala si o oarecare dispersie spre periferie. In Nigeria ,in Sud satul are un specific aparte care consta in existenta unor locuinte mari dreptunghiulare,centrul asezarii fiind marcat de prezenta unor bazine de apa.

20

IV. Habitatul rural american

Este rezultatul interferentei dintre vechile asezari autohtone si cele ale imigrantilor europeni si asiatici (mai putin a negrilor). Vechile asezari ale bastinasilor au fost obligate sa isi reduca zona de raspandire,fiind presate din doua directii : dinspre Pacific si dinspre Atlantic. Acest fapt a dus la o noua localizare pe axa montana si in padurile Amazoniei. Prin procesul de colonizare unele asezari au disparut (de exemplu cele din Patagonia),iar altele si-au continuat existenta,asa cum sunt cele din Bolivia,Peru si Brazilia Centrala. Introducerea monoculturii de trestie de zahar,cafea si bumbac a dus la aparitia unor exploatatii de tip ‘hacienda’,pe care au aparut asezari mici cu caracter dispersat.Populatia autohtona a continuat sa locuiasca,fie in micile asezari localizate de-a lungul vailor sau pe promontorii,sau in asezari noi deasemenea mici amplasate pe axele de migratie. Dupa formarea S.U.A. in 1776,habitatul rural a inregistrat un nou sens al evolutiei sale in raport cu cerintele economice ale regiunii si cu specificul populatiei imigrante.Astfel au aparut asezari care se deosebesc intre ele prin specificul constructiei. 1. asezari de tip anglo-saxon-scandinav localizate in Sud-Estul Canadei si Nord-Estul S.U.A. 2. asezari de tip germano-olandez (predominant sate liniare) specifice zonei de Nord-Est a S.U.A. 3. asezari de tip francez (‘pagus’) care caracterizeaza satele Louisiana (SUA) si provincia Qebec din Canada. 4. asezarile cu specific chinezesc si japonez in California. Din vechile populatii indigene se mai pastreaza : - eschimosii care populeaza extremitatea nordica a continentului avand locuinte mobile,numite ‘cort ’ sau ‘cium’ si locuinte stabile numite ‘iglu’ ; - togliatii traiesc in Nord-Vestul S.U.A.si Sud-Vestul Canadei in asezari mici in care locuintele sunt realizate exclusiv din lemn ; - irokezii si algonkinii populeaza teritoriile forestiere din Vestul muntilor Stancosi ; - o grupare de indieni numita chiki locuieste in Sud-Vestul S.U.A. in statele New Mexico si Arizona, desfasoara activitati agricole migrand pe spatii relativ restranse pentru muncile agricole. In S.U.A.asezarile rurale sunt de tip ferma,in care structura este geometrizata, dimensiunea teritoriala si demografica variabila,iar fizionomia si functiile sunt foarte apropiate de cele urbane.Aceste trasaturi caracteristerizeaza si habitatul rural din Canada. In America Centrala si de Sud pe langa trasaturile mentionate se inregistreaza o varietate semnificativa a asezarilor,cu trasaturi mai deosebite inscriindu-se satele pescaresti si cele de tip ‘exploatatie agricola’. Habitatul rural din Oceania – In Oceania satele se deosebesc intre ele de la o insula la alta inregistrandu-se o varietate de sate incepand de la cele primitive,la cele moderne si de la cele profund traditionale, la cele cu evidente trasaturi contemporane. In Insulele Tahite predomina satele mici alcatuite din cateva constructii in care locuiesc,fie membrii unei familii,fie cateva familii.Din punct de vedere structural

21

satul cuprinde cinci constructii impartite astfel : 1. Coliba pentru dormit este realizata din ramuri impletite de cocotier care sunt asezate pe o armatura din lemn sau pe piloni ; acoperisul este conic format din material vegetal. Coliba are doua incaperi mari prevazute pe ambele laturi cuveranda. 2. Coliba-bucatarie are dimensiuni mai reduse,este o singura incapere care este ocupata in cea mai mare parte de un cuptor sapat in pamant. 3. Sala de mese este o constructie ‘mobilata’ cu o masa foarte mare careia i se atasaza doua banci laterale si un dulap-camara inalt,cu picioare. 4. WC-urile sunt constructii rudimentare asezate in mijlocul cocotierilor unde exista butoaie pe post de groapa de latrina. 5. Sala pentru spalatul rufelor,vaselor si pentru dus are dimensiuni reduse si este nelipsita din satele tahitiene. Intregul ansamblu al celor cinci constructii este inconjurat de foarte multe flori. In zonele in care vegetatia nu este atat de bine dezvoltata (luxurianta) satele sunt mici,in general concentrate,iar locuintele sunt realizate,fie din lut,fie din piatra. De exemplu in Arhipelagul Gambrier ,fosta colonie franceza,casele sunt construite din piatra,au acoperisul inclinat realizat din tabla ondulata.Aspectul gospodariilor,relativul grad de confort si modul de utilizare a terenurilor prezinta influente accentuate ale colonistilor francezi. In Australia si Noua Zeelanda pe langa foarte putinele asezari ale aborigenilor exista asezari rurale ce pot fi impartite in trei categorii :

a) asezarile marilor fermieri si arendasi :asezari de forma geometrica cu dotari corespunzatoare celor urbane ;

b) asezarile micilor fermieri care neavand spatii agricole prea mari migreaza pentru activitati agricole.Sunt asezari de tip ferma,dar mai mici cu dotari mult mai modeste si cu o morfologie agricola mai putin exprimata decat in categoria anterioara ;

c) asezarile rurale in care majoritatea populatiei este ocupata in activitati agricole –apar mai ales la poalele Muntilor Alpi Australieni si in zona colinara din Insula de Nord a Noii Zeelande.

HABITATUL URBAN

I. Orasul-concept geografic Aristotel definea orasul astfel : ‘‘un oras trebuie sa fie construit pentru a oferii locuitorilor sai securitatea si fericirea’’. Lewis Mumford :‘orasul in sensul sau complet este un nod geografic complex, o organizare economica,un proces estetic al societatii colective ;pe de o parte este un cadru fizic pentru activitatile economice si domestice obisnuite,pe de alta parte el este un montaj dramatic deliberat al actiunilor semnificative si al celor mai sublime impulsuri ale culturii umane’. Friederich Ratzel   :’’orasul reprezinta o densitate durabila de locuinte umane si oameni care ocupa un spatiu considerabil si se afla la intretaierea unor mari cai de comunicatie’’.

22

Vintila Mihailescu :’’orasul trebuie conceput nu numai ca o ingramadire de case si oameni cu o anumita fizionomie,cu o viata economica si sociala limitata la un cadru restrans ci mai ales ca un organism complex cu functiuni mult mai largi,a caror arie de manifestare trece mult de cea a orasului cladit ‘’. Vasile Cucu :’’orasul este un organism teritorial bine populat cu un grad inalt de concentrare,organizare si productie sociala,culturala, format in anumite conditii de spatiu si timp ‘‘. Orasul poate fi definit ca o formatiune spatiala, economica si sociala ce conlucreaza cu o multitudine de factori,cu care se afla in stransa interdependenta si reciprocitate,organism care angajeaza spatii intinse,un rol aparte revenind factorilor de polarizare sau de gravitatie economica prin productie si consum.

II. Elemente prioritare in definirea oraselor

1. Pozitia geografica a localitatii si potentialul teritoriului respectiv :-coordonate matematice si geografice. 2. Dimensiunea demografica   : - numarul populatiei ; - densitatea populatiei ; - densitatea constructiilor in vatra ; - cresterea numerica a populatiei ; - mobilitatea populatiei ; - tendintele in evolutia elementelor demografice. 3. Structura profesionala a populatiei   : - marimea si structura populatiei active ; - structura populatiei active ocupate pe cele 3 sectoare de activitate ; - tipul organizarii dupa structura populatiei active. 4. Echiparea urbanistica   : - dotari social,culturale,sanitare ; - infrastructura de transport ; - comunicatiile urbane ; - dotari pentru asigurarea populatiei cu bunuri din domeniul alimentatiei, serviciilor, etc.

5. Structura urbanistica   : - elemente de situare :- configuratia reliefului ; - la prezenta unor ape curgatoare ; - la existenta unor formatiuni vegetale care tine de vegetatia naturala a zonei. - densitatea constructiilor in limitele perimetrului construit ; - prezenta unui nucleu rural evoluat ; - fizionomia constructiilor in vatra ; - dispersia constructiilor in vatra ; - configuratia retelei stradale ; - gradul de dotari edilitar-gospodaresti. 6. Functiile economice si sociale   : - gradul de diversificare a activitatilor economico-sociale ; - tipuri de economiii ; - amplasarea in teritoriu a unitatilor productive ;

23

- valoarea productiei industriale,agricole,etc. - functiile locale. 7. Autodeservirea locala   : - existenta zonei preorasenesti apropiate si relatia acesteia cu orasul, (asigurarea pietei cu legume si fructe) ; - dimensiunea zonei periurbane indepartate –zona agricola care asigura volumul si structura produselor alimentare ; - raportul dintre populatie-productie si consum.

8. Orasul in cadrul zonei inconjuratoare si a retelei urbane nationale si internationale   :

- centrul de polarizare ; - raportul oras-teritoriu-grad de dependenta al orasului in teritoriu ; - influenta oraselor –suburbanizare.

III. Factorii formarii si dezvoltarii oraselor

Ca formatiune de organizare teritorial-sociala,orasul este rezultatul direct al dezvoltarii fortelor de productie ;originea sa fiind legata de conditiile social economice ale epocii care-l genereaza in corelatie cu mediul inconjurator. Documentele istorice arata ca formatiuni cvasiurbane au existat in urma cu 9500 de ani.Concentrarea mai mare in teritoriu a oraselor este insa de data mult mai recenta. Orasele din Antichitate erau rare si cu o populatie de cateva mii.Evolutia spectaculoasa a populatiei urbane incepe odata cu revolutia industriala (sec.IX) cand industria si transporturile iau o amploare deosebita.Incep sa apara orase milionare care astazi depasesc 350. Multe orase sunt centre polarizatoare a unor regiuni cu suprafete variabile corespunzatoare functionalitatii economice a lor.Unele orase beneficiaza de pozitii de convergenta a drumurilor comerciale :Boston,Chicago,New York,Tg Jiu, Brasov,Tg Frumos,Lugoj,etc. Modernizarea constanta a transporturilor a generat noi arii rezidentiale reprezentate prin suburbii.Au aparut,astfel,noi structuri relationale si nationale intre vatra orasului si periferie. Au aparut formatiuni urbane dependente,de tipul oraselor-satelit,cum sunt : conurbatia urbana,metropola,etc. In ceea ce priveste aparitia,formarea si dezvoltarea oraselor au fost emise o serie de ipoteze,astfel Carol,Bucher,Ludwing.Georg,Maner au pledat pentru ‘teoria apararii’ sustinand ca orasele din sclavagism si feudalism au aparut din necesitatea de aparare. Georg von Belov,Carol Hegel si Otto Hirke invoca necesitatea organizarii politico-juridice ca premisa a formarii oraselor. Thomas Wright pune aparitia oraselor pe decizia unei puteri politice. Wolf Schneider considera ca fertilitatea unor zone agricole,potentialul productiv al terenului si surplusul de produse au impulsionat schimburile comerciale si implicit au contribuit la aparitia oraselor. Unii cercetatori consideraca numarul si densitatea mare a populatiei a determinat aparitia si dezvoltarea asezarilor urbane.Altii considera ca gradul de dezvoltare a fortelor de productie trebuie avut in vedere in aparitia si evolutia oraselor.

24

Evolutiile specifice oranduirilor sociale atesta faptul ca orasul trebuie privit ca o categorie istorica conditionat in primul rand de structura economica a societatii. Structurile urbanistice,tipurile si dimensiunile oraselor,ca si repartitia lor teritoriala difera in cadrul oranduirilor sociale care s-au succedat si sunt dependente de gradul de dezvoltare al fortelor de productie si de caracterul relatiilor de productie. Asupra formarii si dezvoltarii oraselor s-au exercitat trei mari categorii de influente : 1. influente naturale :sunt reflectate de localizarea si structura oraselor ; 2. influente sociale :sunt de ordin religio,de organizari specifice feudalismului si primei parti a capitalismului ; 3. influente voluntare   :vizeaza influentele individuale sau autoritare care au contribuit la aparitia oraselor.

IV. Peisaje si sit-uri urbane Marea diversitate de peisaje urbane este rezultatul structurilor interne generate de modificarile survenite de-a lungul istoriei ;la acestea a contribuit o multitudine de situatii concrete legate in primul rand de necesitatea de aparare, de organizare functionala de conservare a traditiilor precum si de optiunile specialistilor si comunitatilor rezidentiale. Centrele istorice ale oraselor constituie veritabile fotografii ale dezvoltarii oraselor,ale structurilor interne,si ale manifestarii sit-urilor lor actuale. Exista mai multe feluri de sit-uri pe fondul carora s-au dezvoltat orasele :

a) sit-ul geometric : se caracterizeaza printr-o forma regulata cu o retea stradala rectangulara :Beijing ;New York ;Buenos Aires.

b) de tip ‘Kremlin’ : principala caracteristica a retelei stradale o constituie forma radiar concentrica a sa,respectiv existenta unui centru din care pornesc mai multe magistrale spre periferie.Acestea se intretaiecu cele axate pe vechile drumuri ce vin dinspre liniile vechilor fortificatii :Moscova.

c) de tip ‘Fort’ : sunt vechi fortarete construite de colonisti in Africa si Asia care au stat la baza structurii ulterioare a orasului Manila ;

d) sit de tip ‘dublet’ : Budapesta,New Delhi,Lipova,Bamaco (capitala statului Mali) ; e) sit de tip ‘acropole’ :sunt specifice marilor centre ale civilizatiilor

europene :Atena,Roma ;f) de tip ‘nuclee de convergenta’ :nucleele de convergenta sustinute de structuri

naturale distincte in asociere cu drumurile comerciale sau pozitiile strategice stau la baza marilor orase europene: Paris ;Londra ;San- Marino ;Liege ;Munchen ;

g) de tip ‘monocentric’ :au un singur nucleu in jurul caruia s-a extins vatra (de exemplu –Milano) ;

h) de tip ‘polinuclear ‘ :in structura sit-ului apar cel putin doua nuclee in jurul carora prin suprapunere s-a extins vatra :Timisoara ;

i) de tip ‘planing’ :caracterizeaza orasele noi :Brasilia,Camberra,etc.

25