Dr. psiholog/genetician/trainerLeliana Valentina Parvulescu dr. Leli1 Originea omuluiOriginea omului dr. Leli2 Suntem diferiti! Cine ne face sa fim asa? Ne comportam diferit! De ce? GENELE NOASTRE!TOT CE ESTE IN JURUL NOSTRU! dr. Leli3 Influenta substantiala asupra comportamentului uman. Rolinexplicareadiferentelorintreindivizi(deex. inaltimea,greutatea,personalitatea,rezultatelescolare, autostima.) Aratacatdincomportamentulunuiindividdepindede gene si cat depinde de influenta mediului. Determinanumitetulburricomportamentaleca autismul,ADHD,corea Huntington,schizofrenia, etc dr. Leli4 In 1866 Existadouaelementecaresetransmit,pentrufiecare caracter,lafiecareindividsiacesteaseseparain timpul reproductiei. Copiiprimescunuldinceledouaelementedela fiecare dintre parinti. Unuldinacesteelementeilpoatedominapecelalalt,fiind DOMINANT si se manifesta. Celalalt, care se numeste RECESIV,nu se manifesta. dr. Leli5 MAMA XX TATA XY XX X X dr. Leli6 MAMA XX TATA XY XY X Y dr. Leli7 dr. Leli8 ElementelemendelienesenumescGENE,unitateade baza a ereditatii. Formele alternative ale unei gene, adica cea dominanta si cea recesiva, se numesc ALLELE, Combinatiatuturorallelelorunuiindividconstituie GENOTIPUL,(ce are in interior) Totalitateacaracteristicilorobservabileconstituie FENOTIPUL. (cum arata) dr. Leli9 dr. Leli10 Genelesuntasezatepecromosomiinpozitiicarese numesc LOCI. Laomexista23perechidecromosomi,deci46 cromosomi in total. XY:cromosomiSEXUALI(F:XX,M:XY),toti ceilalti cromosomi se numesc AUTOSOMI. Fiecare cromosom este alcatuit din 2 cromatide, fiecare din acestea fiind legata de alta prin CENTROMER. dr. Leli11 dr. Leli12 Acidul dezoxiribonucleic Cuprindetoateinformatiiledesprepersoanacareiaii apartine(ochiinegri,nervoasa,seceartafoartedes, etc.) AND ul formeaza Codul genetic al persoanei. dr. Leli13 ADNCromosomi Celuleorgane Organism Omdr. Leli14 dr. Leli15 dr. Leli16 Celulele care constituie corpul uman contin doua seturi completecuinformatiegenetica,unulcarevinedela mama, altul care vine de la tata. Celulele sexuale, adica ovula si spermatozoidul, contin un singur set de informatie genetica. Celulelealcatuiesctesuturidincareseformeaza organele. Tesuturile si organele alcatuiesc corpul uman. Cel mai mare organ este pielea. dr. Leli17 dr. Leli18 dr. Leli19 dr. Leli20 dr. Leli21 Ereditateareprezintafunctiadeconservareside mostenireacaracterelormorfologice,functionalesi psihologiceinsuccesiuneageneratiilorsiesteinscrisa, codificataincromosomi,subformadeinformatie genetica (ADN). Unindividsedeosebestedeceilalti,confirmandu-se cea de-a doua latura fundamentala a geneticii care este variabilitatea. dr. Leli22 dr. Leli23 Persoanelesuntdiferitedinpunctdevedereal comportamentuluidatoritadiferentelorgeneticeide mediu. Noidiferenteseproduccindaparerorinprocesulde replicareaADN,caresenumescmutatii.Aceste mutatii sunt transmise in generatiile urmatoare. Majoritateadinnoilemutatiisestergdatorita mecanismului de reglare al evolutiei. Mutatiilepotdeterminaofunctionarembuntita sistemului dar si una care functioneaza gresit. dr. Leli24 Cesare Lombroso a studiat pentru prima data legatura intre gene si comportament. LaTriesteafostpentruprimadatainEuropacindun condamnatpentrucrimaafostachitatcuajutorul geneticii,explicindcomportamentulcriminalcafiind datorat genelor. (Sentinta 5/2009). Studiilearatacainfluenageneticareunroln psihologiaindividuluisiastfelincomportamentul acestuia.

dr. Leli25 Studiaza modul in care genele determina comportamentul Conrad Waddington in 1942 a introdus termenuldr. Leli26 Genele nu reprezinta destinul, Suntunfactorderisc,incazulunordefectiunipot creste probabilitatea dezvoltariiunei boli. In acelasi timp pot fi un factor de protectie. De exemplu : Gena care ii face pe asiatici sa se inroseasca in mod excesivdupaceconsumaalcoolesteaceeasigena care ii protejeaza sa nu devina alcoolici. Gena care cauzeaza anemia falciformaeste aceeasi care protejeaza purtatoriiimpotriva malariei. dr. Leli27 Ne comportam asa cum gandim Gandurile pot fi negative sau pozitive Creieruldetermina comportamentul 40% mediu 60% gene. Neurogeneticaanaliza structurii si functionarii creieruluiin relatie cu comportamentul 28 dr. Leli Frica este una din emotiile fundamentale Creierul reptilian S.L. nu ne lasa sa mintimNeocortexul ne permite Amigdala Componenta centrala a senzatiei de frica. Esentiala in decodificarea emotiilor Controleaza reactiile asociate fricii si excitatiei sexuale. 29 dr. Leli Creierul reptilian Sistemul limbic

Neocortex dr. Leli30 dr. Leli31 Creierul uman este dotat pentru atac sau aparare. Mecanismuldetipluptasaufugiestecontrolatde creierul nostru reptilian. Creierulreptilianseconcentreazaasupraunuisingur lucru:supravietuirea,fiindresponsabildenevoi elementare precum lupta, fuga, foamea sau frica. Aceastaparteacreieruluiramineactivachiarsiin timpulsomnuluiprofundsiesteintotdeaunaatentala eventualele pericole. dr. Leli32 Structurile cerebrale situate in regiunea mediana si profunda a creierului, care joaca un rol major in memorie si emotii, precum si in elaborarea comportamentelor. Formatiune veche filogenetic. dr. Leli33 Implicat in cenzura. Formatiune noua filogenetic. dr. Leli34 Oglandaendocrina,epifiza,denumitasiglanda pineala. Segasesteexactincentrulcapului.Eaareformaunui con larg, cantareste doar 0,16 grame. Studiilemoderneaupusinluminafaptulca functionareasaesteimplicatainritmulcircadianal corpuluiprinintermediulsecretiilorciclicesi intermitente ale hormonului sau, melatonina. dr. Leli35 dr. Leli36 dr. Leli37 Supravietuirea speciei:Comportamentulnostruinfatapericoluluiesteacelasi pentruunompreistoriccareinfruntaunanimal,catsi pentru un angajat din zilele noastre care infrunta un sef. 38 dr. Leli

INCREMENIRE FUGALUPTA 39 dr. Leli Strategie de supravietuire. Miscarea atrage atentia, raminem nemiscati atunci cind sesizam un pericol. Permite creierului sa faca unele evaluari. Oreactiecareaparelatotimembriiunuigrupinfata unui pericol. Creierul da semnalul de alarma tuturor. Nu doar ceea ce vedem ne facesa incremenim ci si ce auzim (exemplul soneriei noaptea).dr. Leli40 A scapa de amenintare, a crea o distanta. In lumea moderna acest comportament nu mai este atit deevident,siaratacaactiunideevadare. (intoarcereacapului,indreptareapicioarelorcatreusa, etc) Caoadaptareazilelornoastre,oameniiaudezvoltat strategia de a transforma frica in furie pentru a respinge atacatorii. dr. Leli41 Sistemul limbic este asemenea unui computer primeste si retine datele din exterior.Arhiveaza si mentine evidentaexperientelornegative (un deget ars, comentarii rautacioase, etc)si a celor pozitive. Creierul reptilian reactioneaza,nu rationeaza! 42 dr. Leli dr. Leli43 Experienta directa A fi martor Ameninare sau atac fizic, Abuz sexual, Dezastre naturale/produse de om, Accidente severe de maina, tren, avion. A observa moartea, rnirea sau ameninarea altei persoane, Violena domestic, Accident, Catastrof de orice fel. 44 dr. Leli Creierul : Mobilizeaz toat energia disponibil pentru supravieuirea organismului. Activitile neeseniale (digestie, controlul sfincterelor, al vezicii urinare), nceteaz. Organismul este n pericol din cauza suprastimulrii. IntervineCreierul (stare de incremenire, nghe, oc) pentru a salva organismul de la moarte. 45 dr. Leli HiperactivarePuls i respiratie accelerate, agitatie, tensiune musculara, deteriorarea proceselor cognitive, pierderea vederii periferice, fata alba, etc. IncremenireImobilitate, neajutorare, timpul incetineste, Paralizie (individul nu poate misca, tipa sau simti). Disociere peritraumaticFunctie analgezic (mintea i corpul sunt anesteziate). 46 dr. Leli TIMP FORTA SPATIU FORTA AMENINTARE TRAUMATICA PRELUNGITA FUGA LUPTA DISOCIERE dr. Leli47 Comportamentul femeii si barbatului sunt diferite. Creierul lor este diferit. La6-8saptaminidupaconcepereseinstaleaza programul de operare. Baza corpului uman si a creierului este feminina. Testosteron. Estrogen. dr. Leli48 ne nastem cu o parte a mintii noastre PROGRAMATE, care ne determina comportamentul! Creierul LUI face un singur lucru deodata Creierul EI face mai multe lucruri deodata 49 dr. Leli

BarbatulFemeia dr. Leli50 Barbatul Femeia Barbatul si-a dezvoltat sistemul de orientare in spatiu si de protectie. Sistem de a gasi hrana si a infrunta dusmanul in afara spatiului de locuit. Barbatii au vinat, de aceea sunt pragmatici. Sunt orientati pe gasirea de solutii. Creierul barbatului cintareste in medie cu cca 12% mai mult decit cel al femeii. Femeia si-a dezvoltat al 6-lea simt. Sistem de a detecta pericolul si capacitate dezvoltata de a observa amanunte detaliate si schimbarile de aspect si comportament ale celorlalti. Perioada premenstruala la femeie schimbari de comportament/ personalitate. Femeile au avut grija de grota si au pregatit hrana. dr. Leli51 Barbatul se odihneste 70% din activitatea electrica a creierului lui blocata. Barbatul priveste prin tunel, dar nu gaseste obiecte intr-un spatiu mic (untul in frigider). Barbatul are nevoie de spatiu si timp. Gaseste intr-un timp scurt rezolvarea. Femeia se odihneste 90% din activitatea electrica activa. Primeste si analizeaza permanent informatii din mediu. Femeia mai multe celule conice, descifreaza directia miscarii ochilor, vede periferic. Analizeaza cu ajutorul salivei compatibilitatea si sistemul imunitar. dr. Leli52 Retard Mental Comportament Insuficienta in adaptare, IQ-ul scazut, Nu face fata cererilor de viata comune, Nu indeplineste standardele de independenta personala, de medii socio-culturale si de comunitate, Functiaadaptativapoatefiinfluenatdefactori precum educaia, motivaia, etc dr. Leli53 dr. Leli54 Sindromul Down (trisomia 21) microcefalie, aplatizarea osului occipital, fata rotunda, cu reliefuri sterse, nas scurt, cu radacina plata si nari largi, ochi departati, strabism in 20% din cazuri, urechi mici, rotunde, prost rulate, asimetrice. dr. Leli55 Acestepersoanesuntderegulacalme,seintegreaza relativusorincolectivitatisigrupuri.Nuauun comportament violent, insa poate aparea uneori. Au tendinta de a se juca (chiar si adulti fiind) in grupuri de copii mai mici, cu care se comporta extrem de atenti. Uneoripotapareastaridehiperactivitate,produsede mediinecunoscute,persoanenecunoscutesaunoutatea unei situatii. Limbajulcorpuluiestemaisaracdatoritaintarzieriicu careachizitioneazamotilitateafinasigrosiera,dar mimica este de multe ori bogata si expresiva. dr. Leli56 dr. Leli57 dr. Leli58 Schizofrenia Idei delirante, bizarerii, stereotipii. Debuteazadupa 15 ani. Disocierea personalitatii. dr. Leli59 dr. Leli60 Izolare sociala, Inadaptare vadita la locul de munca, scoala, acasa, Inadaptare in ceea ce priveste igiena corporala, Bizarerii de comportament, Lipsa de afectivitate, discurs vag, ermetic, Bizareriideideatie(superstitii,ideitelepatice,"al saselea simt, paranoia). dr. Leli61 Sindromul Cri du chat Purtatoriiacesteimutatiiscotuntipatneobisnuit,un plansetmonotoncuooctavamaiinaltadecatcel normal in primele doua luni de viata, care seamana cu miorlaitul pisicilor. Copilulseamanacuopapusadecarpasinu zambeste. dr. Leli62 Sindromul XYY S-a remarcat ca barbatii XYY pot depasi cu 10 cm naltimea medie a taliei. Tulburari comportamentale Tendintadea-siparasicasa,actiuniagresive.Primul delict are loc timpuriu, in jurul virstei de 13 ani. Examinarea indivizilor intemnitati arata5 din 1000 de puscariasi au aceasta constitutie genetica. Cercetareaindivizilorincarceratipentrucriminalitate aratacasindromulXYYestemaifrecventlaceicare comit crime violente. CromosomulYsuplimentarestepurtatorulgenelor antisociale. dr. Leli63 MULTUMESC PENTRU ATENTIE! dr. Leli64