gastro - ciroza hepatica.pdf

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza hepatica

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Nursingul înseamna sa ajuti individul ,fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea

spre sanatate sau recuperare,sa ajuti individul ,fie bolnav sau sanatos ,sa-si foloseasca fiecare

actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa

sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze în asa fel încât sa isi poarte singur de

grija cât mai curând posibil .

îngrijirea este un concept fundamental în nursingul profesionist,este esenta

nursingului .îngrijirea se spune în latina "cura " care înseamna a îngriji,a veghea ,a ajuta la

recuperarea sanatatii, adica îngrijire înseamna a stabilii legaturi, a lega relatii sociale , a fi

gata sa intri în relatie cu pacientul.

Asistenta medicala este pregatita printr-un program de studiu care include

promovarea sanatatii ,prevenirea imbolnavirilor ,îngrijirea pacientiilor fizic ,mental ,a celor

cu deficiente ,indiferent de vârsta în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de

comunitate.

Increderea de sine este o mare bogatie pe care o ai atunci când nu ai nimic. Increderea

unui om marcat de suferinta si boala ,deci fara vointa si putere, care se încredinteaza

"constiintei" unui alt om ce poate sa ia asupra sa toata povara neputintei sale si care merge în

întampinarea lui pentru a-l asista ,a-l îngriji,a-l ajuta,a-l vindeca,a-l mângaia,a-i alina

depresiile. Aceasta e asistenta medicala.

Pentru asistenta,pacientul nu este niciodata doar un caz clinic,un individ anonim

caruia ii aplica propiile cunostinte,ci este un om bolnav fata de care trebuie sa adopte o

atitudine sincera,de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire

,încredere ,daruire ,sisponibilitate ,atentie ,dialog ,ascultare ,empatie.

Nu este suficienta priceperea stiintifica (tehnica medicala) si profesionala ,este

necesara participarea personala la situatii concrete ale fiecarui bolnav.

Pacientii cunoscuti cu ciroza hepatica constituie o categorie speciala de bolnavi

Pagina 1 din 84


,deoarece aceasta boala ,chiar tratata are un pronostic rezervat ,iar acesti bolnavi au nevoie de

ingrijiri speciale ,atat din partea echipei de ingrijire (medic ,asistenta), dar mai ales din partea

familiei .Acesti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic si psihic , sunt mai

vulnerabili la infectii si alte boli supraadaugate.

Ciroza hepatica este o boala cunoscuta inca din antichitate .In secolul II i.e.n ,Areteus

din Capadochi a descris multe din trasaturile chimice ale cirozei hepatice pe care o numeste

"skillos" .Dar abia in 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroza hapatica

(Brown,Anglia).In 1793 se face legatura cauzala dintre consumul de alcool si ciroza

hepatica ,concomitent cu descrierea ficatului cirotic(Baille).

Denumirea de ciroza a fost introdusa de Lacrence in 1919. Ea deriva din grecescul

"killkos" care inseamna galben-portocaliu si care se refera la granulatiile de culoare observate

pe suprafata ficatului.

Pe langa alcool exista factori multiplii ce determina acesta boala: virusuri,toxine si

medicamente ,boli imunologice,boli metabolice si alti factori.

Evolutia cirozei este imprevizibila ,de cele mai multe ori progresiva, agravata de

complicatii redutabile .Descoperirea tardiva a bolii si dificultatiile terapeutice fac ca

prognosticul cirozei sa fie rezervat.Astfel ,pacientii la care este asociata si ascitanu traiesc

mai mult de 5 ani, iar cei la care boala s-a descoperit in prima faza pot supravietui si 20 ani.

Diagnosticul de ciroza hepatica se face pe baza datelor chimice si explorarilor de

laborator.Diagnosticul complet trebuie sa includa:etiologia bolii, aspectul bolii,aspectul

morfologic ,gradul disfunctiei hepatice ,gradul hipertensiunii portale ,existenta

complicatiilor,clasa child,existenta bolilor asociate.Examenele paraclinice pentru confirmarea

diacnosticului sunt: ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia.

Rata supravtuirii bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita dupa 5 ani de la stabilirea

diagnosticului ,este in medie 5-7%.

Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru ,pentru

ca acestea depind de o serie de variabile:etiologia,stadiul

evolutiv al bolii , prezenta unor complicatii, raspunsul la tratament.

Ciroza hepatica are o serie de complicatii majore care pun viata pacientului in pericol:

encefalopatia portosistemica, hemoragia digestiva superioara, peritonita bacteriana spontana,

insuficienta renala, adenocarcinomul hepatic.

Profilaxia cirozelor consta in tratarea corecta a hepatitelor epidemice si a celor

cronice cu dispensarizare indelungata, combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveasca

Pagina 2 din 84


ficatul, tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice. Profilaxia

complicatiilor are de asemenea o importanta deosebita, ea fiind realizata prin combaterea

cauzelor declansatoare de complicatii. Tratamentul urmareste suprimarea cauzelor,

combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii

hepatice si prevenirea complicatiilor.Tratamentul va fi individualizat, complex, metodic,

sistematizat. In cirozele decompensate repaosul la pat e obligatoriu iar in cele

compensate relativ, pina la 14 ore pe zi.

Pacientii cu ciroza vor fi spitalizati la interval de 4-5 luni pentru a aprecia evolutia

bolii,daca pacientul a urmat sau nu prescriptiile si recomandarile medicale facute la

spitalizarea anterioara sau daca apar complicatii.

Echipa de ingrijire are un rol deosebit, deoarece ea trebuie sa educe pacientii sa

respecte un regim igieno-dietetic adecvat, sa respecte orarul de odihna, sa nu faca eforturi

fizice si psihice deosebite, pentru a preveni aparitia complicatiilor sau a bolilor

supraadaugate.

Un alt lucru deosebit de important este si acela ca pacientul nu trebuie sa consume

alcool sau alte substante toxice medicamentoase, deoarece acestea agraveaza evolutia bolii.

Principiul fundamental referitor la ciroza hepatica este profilaxia sau prevenirea

acesteia prin mentinerea unui regim adecvat de viata, fara abuzuri si prin tratarea corecta a

tuturor afectiunilor hepatice.

CAPITOLUL II

SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII

Ciroza hepatica este considerata in acest moment una din bolile cele mai frecvent

aparute, datorita cauzelor multiple ,frecvent intalnite (virusi toxici) la cei ce au avut in

antecedente hepatita cronica sau alte afectiuni ce au evoluat catre ciroza.

Prevenirea ei este de importanta majora, deoarece este din ce in ce mai frecventa. Una

din principalele cauze o reprezinta alcoolismul impreuna cu alti factori etiologici: virusuri,

toxice medicamentoase, boli autoimune, boli metabolice,vasculare, genetice.

Pagina 3 din 84


Am ales acest subiect pentru a-mi aprofunda cunostintele in legatura cu aceasta boala,

pentru a invata mai multe despre factorii etiologici si predispozanti ai acestei boli, despre

simtomatologia ei , despre tratamentul, dar mai ales despre profilaxia acesteia, intelegandu-

mi rolul meu in societate , ca fiind important in prevenirea bolilor cronice,sau numai a tratarii

lor.

In ultimul timp se intilnesc tot mai multe cazuri de ciroza hepatica si din acest motiv

am considerat ca este de datoria mea sa studiez cat mai mult aceasta boala si la randul meu sa

invat oamenii , fie bolnavi, fie sanatosi sa previna aceasta boala, stiut fiind faptul ca "este mai

usor sa previi decat sa tratezi."

Principalul factor determinant al cirozei este alcoolul. De aceea combaterea acestuia a

fost unul din obiectivele principale pe care le-am urmarit si pe care am incercat sa-l

indeplinesc cat mai bine. Daca am reusit sa conving macar un om sa reduca consumul de

alcool, atunci tot am reusit ceva.

Un alt obiectiv a fost acela de a invata si ajuta pacientii cu ciroza hepatica sa -si

recastige autonomia intr-un timp cat mai scurt posibil , pentru a fi utili familiei si societatii ,

pentru ca viata lor sa nu le fie povara. Tratamentele cirozei hepatice in ultimii ani au avut o

eficienta superioara anilor ‘80-’90 , astfel ca rolul sursei poate sa fie eficient si sa dea

satisfactii .

Lucrarea reprezinta rezultatul activitatii mele depuse in timpul anului II-III de studiu

in Clinica V medicala , in care sub indrumarea

Teza si-a propus cercetarea principalelor nevoi ale pacientilor cu ciroza hepatica,

selectarea problemelor lor si stabilirea obiectivelor pentru a putea facilita interventii precare

si eficiente din partea medicului si a asistentelor medicale.

CAPITOLUL III

DATE STIINTIFICE DESPRE CIROZA HEPATICA

Ciroza hepatica reprezinta stadiul final (ireversibil) al tuturor bolilor hepatice cronice.

Ciroza hepatica este o boala difuza, cu evolutie cronica ce modifica structura si

proprietatile functionale ale ficatului.Boala e caracterizata prin necroza celulei hepatice,

regenerarea nodulara a ficatului si fibroza difuza.

Pagina 4 din 84


Ciroza este raspandita in toata lumea, afectand ambele sexe, toate rasele, si varstele

deopotriva.Incidenta bolii creste cu varsta, atat la femei cat si la barbati.

CLASIFICAREA CIROZEI:

I.Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara

2.macronodulara

3.mixta

1.Ciroza micronodulara

Principalii factori etiologici sunt: alcoolul, hemocromatoza, obstructia biliara cronica.

Ficatul poate fi normal, marit in volum, sau micsorat(atrofic), dar de consistenta

ferma. Nodulii de regenerare sunt mici, sub 3mm diametru, raspanditi uniform pe toata

suprafata ficatului. Ficatul are culoarea galbena (ciroza alcoolica), rosu deschis (in

hemocromatoza), verzui (in ciroza biliara).

2.Ciroza macronodulara:

Are ca determinanti etiologici: hepatita cronica virala, hepatita cronica autoimuna,

ciroza criptogenica.

Se caracterizeaza prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de 3mm, care dau

un aspect neregulat la palparea ficatului. Nodulii sunt raspanditi pe toata suprafata ficatului si

au dimensiuni variabile.

3.Ciroza mixta:

Se caracterizeaza prin asocierea formei micronodulare cu cea macronodulara.

II.Din punct de vedere etiologic deosebim:

1.Ciroza alcoolica (portala sau grasa), care cuprinde:

a) ciroza atrofica (Lacrenea)

b) ciroza hipertrofa (Hnot Guilbert)

2.Ciroza postnecrotica (post hepatica) in care rolul principal il detine hepatita virala

acuta si hepatita activa cronica. Mai sunt incriminate in etiologia sa unele intoxicatii (cu

cloroform, fosfor) si infectii.

3.Ciroza biliara este rezultatul leziunii cronice a cailor biliare cu obstructia prelungita

Pagina 5 din 84


a acestora in teritoriul intra si extrahepatic.

Poate fi: a) ciroza biliara primitiva care este o inflamatie cronica asociata cu fibroza si

obturarea cailor biliare intrahepatice.

b) ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei biliare de durata a cailor

extrahepatice.

4. Hemocromatoza este determinata de depunerea in exces a fierului in tesutul

hepatic. Este o boala ereditara.

5. Boala Wilson este de asemenea o boala ereditara determinata de depunerea

cuprului in tesutul hepatic.

6. Ciroza cardiaca este o entitate rara, determinata de insuficienta cardiaca dreapta sau

globala, prelungita prin staza venoasa la care se adauga in stadiile finale ischemia.

7. Ciroza carentiala

8. Ciroza splenomegalica (Banti)

9. Ciroza criptogenetica cu etiologie necunoscuta.

10. Ciroza medicamentoasa poate fi determinata de tuberculostatice (Hidrazida),

clorura de vinil, expunere la arsenic- prin ingerare din apa de baut, Metrotrexat sau vitamina

A, anticonceptionale.

ETIOPATOGENEZA

Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici:

A. Virusuri: - virusul hepatitei B

- virusul hepatitei C

- virusul hepatitei D

B. Substante toxice si medicamentoase:

-alcoolul-determina pe

ste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza,consumat in cantitati mai mari de

160g/zi.

-medicamente-tuberculostatice(Hidrazida)

- anticonceptionale

- Metildopa

- Metrotrexat

Pagina 6 din 84


C.Imunologici: - hepatita autoimuna

- ciroza biliara primitiva

D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chirai

b) boala veno-ocluziva

- secundare a) insuficienta ventriculara dreapta

b) obstructia venei cave inferioare

E. Boli metabolice: - Hemocromatoza

- boala Wilson

F. Boli genetice: 1.Deficitul de X1-antitripsina

2.Tirozinemia

3.Stocare de glicogen

4.Galactozemia

5. Intoleranta la fructoza

6.A-beta-lipo-proteinemia

G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza

2.Schistomiaza

3.Tuberculoza

4.Litiaza coledociana

5.Cancerul coledocian

6.Fibroza chistica

7.Structuri coledociene benigne

8.Colengita sclerozanta

9.Atrezia de cai biliare

SIMTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE

Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii:

1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv)

2.Stadiul decompensat (activ) cand simtomatologia este evidenta si zgomotoasa

1.Ciroza compensata se caracterizeaza prin functionalitate "normala"

(parenchim/mezenchim), cu mentinerea fibrozei in aceeasi proportie si raspandire fara

Pagina 7 din 84


elemente celulare sau vreun raspuns umoral-imunologic accentuat.

Manifestarile nespecifice sunt : astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scaderea

potentei sexuale, iar la femei aparitia inexplicabila a amenoreei, a unor gingivoragii si

epistaxis.La examenul obiectiv se constata hepatomegalia de consistenta ferma, marginea

inferioara a ficatului ascutita, splenomegalie moderata.Mai rar sunt prezente stelutele

vasculare si emfizemul pulmonar.

2.Ciroza decompensata poate fi vasculara sau parenchimatoasa.

a) Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei, accentuarea

splenomegaliei si a circulatiei portale (varice esofagiene si gastrice).Cresterea brutala a

tensiunii portale poate declansa o hemoragie digestiva superioara prin ruperea unei varice

esofagiene sau gastrice, consecinta circulatiei anastomotice.

b)Decompensarea parenchimatoasa evidentiaza deficitul celular hepatic, iar

simptomele principale care apar sunt: icterul, edemele si ascita, hemoragii difuze,

encefalopatia portala si coma hepatica.

In ciroza hepatica decompensata starea generala a bolnavului este alterata, cu agitatie

episodica si dezorientare temporospatiala. Aspectul bolnavului in faza de decompensare

vasculara este caracteristica: icter, stelute vasculare, eritem palmar, hepatomegalie, ascita,

desen venos abdominal (circulatie abdominala cavo-cava si porto-cava),ginecomastie,atrofie

testiculara, contractura Dupuytren, febra noninfectioasa, edeme ale membrelor inferioare,

hernie ombilicala (in cazurile cu ascita).

Ginecomastia uni sau bilaterala se dezvolta in special la bolnavii cu ciroza alcoolica si

la cei care fac tratament cu Spironolactona. Dupa transplant hepatic, ginecomastia

regreseaza.

Circulatia colaterala este mai frecventa in flancuri (circulatie cavo-cava).

Icterul apare cand bilirubina depaseste 2,5mg, survine episodic in, unele ciroze ca

semn de prabusire prin necroza hepatocitara, iar in altele,cum sunt cirozele biliare are un

caracter permanent.

Hiperpigmentatia apare in hemocromatoza datorita depozitelor de hemosiderina si

melanina.

Stelutele vasculare, arborizatii in forma de stea in jurul unei arteriole dilatate, apar

mai frecvent la cei cu hipertensiune portala. La femei acestea pot aparea in al doilea si al

treilea trimestru de sarcina, dar dispar dupa 2 luni

Pagina 8 din 84


de la nastere.Stelutele vasculare dispar in citeva saptamani dupa transplantul hepatic.

Semnul bacnotei "paper money skyn" este asociat cu stelutele vasculare. Acesta

consta in venectazii multiple care apar in aria venei cave superioare si seamana cu nervurile

din bancnote.Este mai frecvent la alcoolici.

Eritemul palmar predomina in ciroza alcoolica si se datoreaza anastomozelor arterio-

venoase. Modificari similare pot apare in timpul sarcinii, in poliartrita reumatoida.Exista

familii cu eritem palmar fara a fi in relatie cu o boala cunoscuta.

Splenomegalia este prezenta in 80-90% din cazurile de ciroza.Poate fi variabila ca

volum, de gradul II si III , de consistenta crescuta, de regula nedureroasa. Deseori

splenomegalia este insotita de semne hematologice ale hiperspleniei- anemie, leucopenie,

trombocitopenie.Cand se produc necroze intrasplenice, splenomegalia devine dureroasa.

Hipertensiunea portala se manifesta prin meteorism intestinal apoi prin aparitia

circulatiei colaterale interne si externe. Dilatatiile venoase apar la nivelul esofagului sub

forma de varice esofagiene si la nivelul rectului (hemoroizi interni). Exterior apare un desen

venos evident pe peretele abdominal cu localizare in partile laterale sau mai rar periombilical.

Ascita apare foarte frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita la orice

forma a bolii. Este prezenta de regula in ciroza atrofica Lacrence, de origine etilica, cand se

reface foarte usor.In patogenie factorii cei mai importanti ai ascitei sunt: hipertensiunea

portala, hiperalbuminemia, drenajul limfatic, factorii hemodinamici renali.

Edemele apar in fazele mai avansate, de obicei insotitoare ale ascitei.

Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din cazurile de ciroza hepatica.

Tulburarile cardio-vasculare reflecta instalarea cirozei datorita circulatiei arterio-

venoase, la care se adauga tulburarile de ventilatie si hipertensiunea pulmonara secundara.

EXPLORARI DE LABORATOR

Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice,

hipertensiunii portale si etiologiei.

A. Explorarea functiei hepatice presupune determinarea mai multor parametrii

biochimici ce se structureaza in asa numitele sindroame biochimice hepatice: a) sindromul de

hepatocitoliza

b)sindromul de activitate mezenchimala

c) sindromul hepatopriv

d) sindromul bilioobstructiv

Pagina 9 din 84


e) leucopenia-provocata de hipersplenism

f) hipersplenism

In ciroza hepatica pot fi prezente toate aceste sindroame sau numai unele. Exista

uneori un asincronism intre activitatea mezenchimala si cea parenchimatoasa.

Modificarile hematologice ce apar sunt:

-anemia-semn ce nu lipseste in cursul evolutiei cirozei

-trombocitopenia- are la origine hipersplenismul caracterizat prin hiperfunctia splinei

manifestat prin distrugerea uneia sau mai multor linii celulare cat si un deficit de

megacariogeneza.

-tulburari de coagulare-se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare

(fibrinogen-factorul I, protrombina- factorul II, proaccelerina-factorulV, procvertina- factorul

VIII, factorul-Stuart-Prowen) cat si a excesului de fibrinoliza.

-bilirubinemia este crescuta

Explorari functionale :

Testele functionale sunt intens pozitive:

-ASAT-aspartataminotransferaza este crescuta

-ALAT-alaninaminotransferaza este crescuta

-FA-fosfataza alcalina este crescuta

- GT-gama glutil transpeptidaza, colinesteraza (pseudocolinesteraza) este crescuta

-sideremia este crescuta

-proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor

-testul BSP (brom sulfon-ftaleina) arata valori sub 6-7%, cu timpul de imbunatatire

peste 10 minute

-raportul TGO/TGP este mai mare decat 2 (prin inhibitia formarii TGP sub actiunea

etanolului, partial reversibila prin piridoxal-fosfat)

-hipoalbuminemia apare prin deficit de sinteza hepatica

-hiperglobulinemia apare prin stimularea nespecifica a sistemului reticulo-endotelial

-hiperamoniemia apare prin deficit de epurare hepatica si prin stramtarea ficatului de

circulatia colaterala

B. Explorarea morfologica a ficatului se realizeaza prin:

-ultrasonografie

Pagina 10 din 84


-rezonanta magnetica nucleara (RMN)

-tomografia computerizata (TC)

-scintigrafia hepatosplenica

-laparoscopia

-angiografia

-punctia biopsica hepatica (PBH)-in scopul depistarii etiologiei

-examenul radiologic baritat

-paracenteza

-ecografia

Ecografia este o metoda usor de executat si larg raspandita.Reflectivitatea neomogena

sugereaza structura nodulara a ficatului poate fi foarte bine vizibila, dimensiunile venei porte

poate indica hipertensiunea portala.

In ecografia Doppler circulatia colaterala, perturbarile circulatorii pot fi indicatori

pretiosi ca si depistarea eventualelor tromboze de vena porta sau vena splenica ce pot explica

uneori hipertensiunea portala.Explorarea cailor biliare intrahepatice se face pentru

diagnosticul diferential al ciroticilor icterici (cu colestaza pronuntata).

Explorari vasculare:

-radiometria -examen necesar mai ales in ciroza biliara

-splenoportografia- poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica si poate

decela o tromboza splenoportala

Explorari radiologice:

-indicata in ciroza biliara

C. Hipertensiunea portala poate fi apreciata prin:

a) masurarea directa a presiunii portale

b) masuratori hemodinamice portale ( ecografia Doppler)

c) aprecierea diametrului venei porte (mai mare de 13-14 mm)

d) aprecierea endoscopica

D. Etiologia cirozei hepatice- poate fi sugerata de anamneza si aspectul clinic.

Markerii de laborator folositi pentru diagnosticul etiologic sunt:

a) pentru ciroza posthepatica B

-Ag HBs din ser

-Ag HBc din ser

-ADN viral circulant din ser

Pagina 11 din 84


-ADN polineroza serica

b) pentru ciroza posthepatica C

- anticorpi HCV (metoda ELISA)

-antigenul HCV (microscopic prin fluorescenta -vizibil in citoplasma hepatocitelor)

-ARN viral -din ser sau ficat prin metoda "polimerose change reaction"

c) pentru ciroza autoimuna

-anticorpi antinucleari

d) ciroza alcoolica poate fi sugerata de:

- cresterea imunoglobulinelor A, GT

-corpusculii Mollary (pe fragmente de biopsie hepatica)

-TGO>TGP

e) in boala Wilson

-cupremia totala scazuta

f) ciroza biliara

-imunoglobuline gamma crescute

-imunoglobulinele M crescute

-determinarea anticorpilor: antinucleari, antitiroidieni, antiplachetari, antireceptori ai

acetilcolinei, antimitocondriali.

DIAGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Diagnosticul in ciroza se face pe baza datelor clinice ,de laborator si a examinarilor

paraclinice.Diagnosticul complet trebuie sa includa:

-etiologia bolii

-aspectul morfologic

-gradul disfunctiei hepatice

-gradul hipertensiunii portale

-existenta complicatiilor

-clasa child

-existenta unor boli asociate

Pagina 12 din 84


Ecografia reflecta diferentierea colestazei extrahepatice in formele colestatice.

Biopsia nu este obligatorie in formele avansate, eventual cand se suspecteaza

ecografic un adenocarcinom.

Esofagoscopia evidentiaza varicele esofagiene si/sau gastrice-marca hipertensiunii

portale, deci a stadiului portal al afectiunii.

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Rata supravietuirii bolnavilor cu ciroza alcoolica si ascita dupa 5 ani de la diagnostic

este in medie de 7%. Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur

parametru deoarece acestea depind de o serie de variabile : etiologie, stadiul de evolutie al

bolii, prezenta complicatiilor, raspunsul la tratament.

Aprecierea riscului operator pentru hipertensiunea portala s-a facut pe baza unui scop

propus de Child si Turcotte, modificat apoi de Pugh.Ulterior aceasta clasificare a fost

generalizata pentru aprecierea prognosticului bolnavilor cu ciroza hepatica.

Parametrii pentru clasificarea Child-Turcotte sunt :

-ascita

-encefalopatia porto-sistemica

-albumina serica

-bilirubina serica

-timpul de protrombina

Exista trei clase Child: A, B, C.

Se vorbeste de ciroza hepatica decompensata cand sunt prezente cel putin unul din

urmatoarele simtome: ascita, icter, insuficienta renala, encefalopatie portosistemica,

hemoragie digestiva superioara, sindromul hemoragipar.

Ciroza hepatica compensata are un prognostic relativ bun, boala ramane stabila mai

multi ani. Dupa 10 ani de la diagnostic rata supravietuirii este de 47% in ciroza compensata,

pe cand in cea decompensata supravietuirea scade semnificativ datorita complicatiilor ce

apar.

COMPLICATIILE CIROZEI HEPATICE

Pagina 13 din 84


1. Encefalopatia porto-sistemica

Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie psihomotorie, tulburari

de vorbire, insomnie care trece in somnolenta, pana la pierderea cunostintei, stari

confuzionale, delir.

Sindromul se datoreaza intoxicatiei sistemului nervos central cu substante ce rezulta

din degradarea proteinelor din intestin in mod brusc sau lent prin absorbtie crescuta pe calea

venei porte. Substantele ocolesc ficatul si trec direct in circulatia sistemica.

Factorii ce induc tabloul clinic al encefalopatiei porto-sistemice sunt:

a) hiperamoniemia generata in intestin de flora bacteriana amoniogenetica

b) hiperaminoacidemia in special aminoacizii aromatici (fenilalanina)

c)acizii grasi cu lant scurt (butiric, valeric) ce pot fi produsi de bacterii in intestin

d)scaderea dopaminei

e) cresterea acidului aminobutiric cerebral

Encefalopatia hepatoportala poate fi:

a) acuta (reversibila)

b) cronica (progresiva)

c) recurenta

Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatoportale sunt:

a) azotemia

b) alcaloza hipocoliemica

c) utilizare de sedative tranchilizante si analgezice

d) hemoragie digestiva superioara

e) alcaloza metabolica

f) aport excesiv de proteine alimentara

g) infectii

h) constipatia

2.Hemoragia digestiva superioara

Apare prin ruptura varicelor esofagiene si gastrice.Ruptura poate fi realizata prin doua

mecanisme:

a) cresterea presiunii portale

b) leziuni ale mucoasei esofagiene(esofagite)

Pagina 14 din 84


Se manifesta clinic prin hematemeza ,melena ,soc hemoragic si precipitarea

encefalopatiei hepatoportale. Mortalitatea la primul episod este de 30% .Alte cauze de

hemoragie digestiva superioara pot fi ulcerul gastric si duodenal ,gastrita hemoragica

,sindromul Mallorz-Weiss.

3.Peritonita bacteriana spontana

Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana

spontana se defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase

intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.).

Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv.

Mortalitatea la bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %.

4.Insuficienta hepatica

In insuficienta hepatica se realizeaza prabusirea parenchimatoase globala cu scaderea

marcata a albuminei, prelungirea timpului de protrombina, accentuarea bilirubinnemiei,

accentuarea sindromului

hemoragipar cu instalarea fenomenelor comei hepatice.

5.Insuficienta renala

Poate fi functionala si este reversibila. Cand apare in cadrul sindromului hepatorenal

este ireversibila, iar mortalitatea ajunge la 100%.

6.Adenocarcinomul hepatic

Este o complicatie mai frecventa a cirozei postvirale. Apare cu o frecventa de 15-20%

in ciroza posthepatica(hepatita C)si 5% in ciroza alcoolica.

7.Infectii intercurente

Sunt complicatii foarte frecvente si de gravitate deosebita in ciroza,ele constituind de

multe ori cauza decesului, de obicei prin trecerea in coma hepatica. Cele mai frecvente

infectii sunt pneumoniile acute, stafilocociile, erizipelul etc.

PROFILAXIA CIROZELOR

Profilaxia consta in:

-tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice cu o

dispensarizare indelungata.

-combaterea factorilor susceptibili de a imbolnavi ficatul (alimentatia dezechilibrata,

Pagina 15 din 84


nerespectarea regimului alimentar pentru ficat, nerespectarea orelor de servire a meselor,

alcoolism, stresul, eforturile fizice si psihice, abuzurile medicamentoase, nerespectarea

tratamentului medicamentos).

-tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice (litiaza

biliara, afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilis, diabetul zaharat, ulcerul

gastric si duodenal, rectocolita, infectii de orice natura ).

Profilaxia comlicatiilor este deasemenea importanta, ea fiind realizata prin

combaterea cauzelor declansatoare de complicatii:

-dieta nerationala

-medicamentatie intempestiva

-interventii chirurgicale neindicate

-disbacterioze intestinale.

TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE

Urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor

imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.

Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. Se

recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.

Capacitatea de efort a bolnavului este limitata. Cirozele inactive si compensate sunt

compatibile cu eforturi fizice moderate in locuri de munca cu regim relativ liber, eventual

program redus de lucru. In cirozele hepatice decompensate sau complicate bolnavul este

incapabil sa efectueze eforturi fizice minime. Repaosul la pat are un efect benefic asupra

ficatului, scad solicitarile metabolice si amelioreaza circulatia locala si raspunsul imun. In

cirozele compensate repaosul va fi relativ de 12-16 ore/zi si cate o luna de repaos complet la

pat. In cazul celor decompensate repaosul la pat este obligatoriu.

Alimentatia bolnavului cirotic va fi completa, echilibrata in principii alimentari,

suficiente caloric. Alimentatia va fi nuantata in functie de fazele evolutive ale bolii, de starea

de nutritie a bolnavului si de eventualele intolerante personale. Cantitatea de alimente

consumata va fi impartita in 5-6 mese mici. In ciroza necomplicata aportul caloric este de 30-

45 kcal/kg corp pe zi. Proteinele se pot administra in cantitate de 1-1,5 g/kg corp pe zi pentru

a se evita deproteinizarea. La bolnavii cu encefalopatie porto-sistemica aportul de proteine se

Pagina 16 din 84


reduce la maximum 20 g/zi.

Se prefera proteinele din lapte si cele de origine vegetala.

Glucidele se administreaza in cantitate de 300-400 g/zi, cu rol in refacerea si

intretinerea rezervei energetice a hepatocitelor . Vor fi asigurate din fainoase, dulciuri

(marmelade, gemuri), fructe.

Lipidele sunt necesare pentru aportul de vitamine liposolubile si acizi grasi. Se

prefera uleiurile vegetale, untul, frisca, smantana,nepreparate culinar. Aportul de lipide este

de 50-80g/zi.

Aportul de lichide ca si cel de sare va fi normal cu exceptia cirozelor decompensate

vascular. Pentru a ameliora lipsa de gust a preparatelor se pot folosi condimente ca : otet,

lamaie, cimbru, marar, patrunjel sau "sare fara sodiu". In ciroza se asigura si un aport

suplimentar de potasiu prin consum de fructe ca: piersici, caise, struguri, cirese, banane, dar

cu prudenta pentru a nu induce hiperpotasemie (monitorizarea ionogramei serice).

Prepararea alimentelor trebuie sa asigure o cat mai buna digestibilitate.

Fierberea in apa sau pe aburi sunt cele mai indicate procedee. Se va evita prajirea in

grasime, rantasul prepararea de sosuri, maioneze. Se vor evita alimentele conservate cu

substante chimice, prin fum sau conservele.

Grupa de alimente Premise InterziseLactate -lapte dulce

-lapte batut

-iaurt

-branza de vaci

-cas,branza telemea

-branzeturi grase

-branzeturi fermentate

-cascaval

Fainoase -paine

-biscuiti

-paste fainoase

-gris,orez

-mamaliga

-pateuri

-placinte prajite in ulei

Carne -pasare,vita

-friptura la gratar

-perisoare

-sunca slaba

-porc,rata,oaie

-afumaturi,carnati

-mezeluri grase

-conserve de carne,peste

Pagina 17 din 84


-peste slab

-ficat

creier

Grasimi -unt

-smantana

-frisca

-ulei de floarea-soarelui

-ulei de masline

-untura

-slanina

-grasimi prajite

-jumari

-maionezaOua 1-2 /zi fierte moiLegume si zarzavaturi -cartofi fierti,copti

-fasole verde,morcovi

-telina ,rosii

-ardei

-salata,spanac

-cartofi prajiti

-fasole uscata

-gulii,varza

-vinete

Fructe -mere,pere

-struguri,pepeni

-cirese,piersici

-caise,citrice,capsuni

-prune

-coacaze

-alune

-nuciCondimente -marar

-cimbru

-patrunjel

-chimen

-piper

-ardei iute

-mustar

-hreanLa bolnavii cu colestaza, expunerea la soare este benefica deoarece este facilitata

sinteza de vitamina D.

La toti bolnavii de ciroza hepatica consumul de alcool este interzis.

SUPLIMENTAREA VITAMINICA SI TROFICE HEPATICE

Se administreaza vitamine din grupa B. Se administreaza in cure prelungite 15-21 zile

de 4-5 ori pe an, intramuscular sau intravenos. Vitamina B12 se administreaza 1000 gama o

data pe saptamana, cu aport stimulativ asupra regenerarii hepatice si pentru corectarea

anemiei monocitare.

Silimarina (Legalon)-tablete de 70 mg-se administreaza 3x1 sau 3x2 tablete pe zi,

timp de 2-3 saptamani.

Hepabionta(amestec de mai multe vitamine) se administreaza 3x1tablete pe zi.

Mecopan(contine vitamine si factori hepatotrofi) se administreaza 1-3 tablete pe zi.Nu

Pagina 18 din 84


se recomanda in encefalopatia porto-sistemica.

Aspartofort (contine acid aspartic, piridoxina)-se administreaza 2-4 fiole pe zi timp de

10-14 zile.

Acid mesadezoxicolic-reduce nivelul seric al transaminazelor.

Triferment fosfat-se administreaza pentru hipofermentatiilor pancreatice.

Calciul se administreaza in perfuzie intravenoasa1g pe zi timp de 15-18 zile pentru

corectarea echilibrului fosfocalcic.

Vitamina D2, D3-administrate oral pentru fixarea calciului.

TRATAMENTUL ANTIINFLAMATOR

Corticosteroizii

Sunt indicati in ciroza hepatica sau in cazul in care gamaglobulinele sunt crescute, in

hipersplenismul pancitopenizant, unele forme colestatice, ciroza alcoolica, hepatita

autoimuna.

Sunt contraindicati in ciroza posthepatica Bsi C.

Se folosesc preparate de Hemisucinat de hidrocortizon, Prednison, Predniolon.

O tableta de Prednison are 5mg, se administreaza in doza initiala de 60 mg, pentru ca

dupa o luna sa se scada progresiv cu 5 mg pe saptamana, ajungandu-se la doza de intretinere

de 15-20 mg pe zi timp indelungat.

O tableta de Prednisolon are 1 mg .

O fiola de HHC are 25 mg.

O fiola Rapicort are 100 mg si se administreaza intravenos.

Azatiopirina(Imuran) este un imunosupresor administrat in doze de 2 mg / kg corp/zi,

in asociere cu Prednisonul timp de o luna.

Alte imunosupresoare: Clorambucil, Ciclosporice, Penicilina-D, administrata de

2x0,6 mg/zi, Metrotrexat.

TRATAMENTUL ANTIFIBROTIC

Pagina 19 din 84


Colchicina se administreaza cate o tableta pe zi timp de 5 zile pe saptamana. O tableta

are 1 mg. Are rol in reducerea disponibilitatiide prolina,in reducerea sintezei colagenului, in

acelas timp reduce excretia celulara de colagen prin blocarea aparatului

microtubular.Stimuleaza producerea colagenei hepatice.

TRATAMENTUL ETIOLOGIC

Tratamentul antiviral cu Interferon este de preferat a fi indicat in hepatita cronica de

tip Bsi C. Se administreaza intravenos de trei ori pe saptamana, timp de 28-60 de zile.

TRATAMENTUL MANIFESTARILOR HEMORAGIPARE

Sindromul hemoragipar cu manifestare cutanata sau gingivala se trateaza prin

administrarea vitaminei K, 2-4 fiole(10-40 mg) pe zi (1 fiola =1 ml). In sindromul

hemoragipar se poate recurge si la administrare de concentrate trombocitare -in

hipersplenism pe linie trombocitara, plasma in sindrom hepatopriv cu tulburari de coagulare.

Prevenirea hemoragiei digestive superioare prin ruptura varicelor se realizeaza cu mai

multi factori farmacologici:

Propanololul (betablocant neselectiv) se administreaza in doza ce trebuie adaptata in

asa fel incat frecventa cardiaca sa scada cu 20 % fata de valoarea initiala.

Vasodilatatoare: Nitrati(Isodinit), Antagonisti (Donidina), Blocante ale canalelor de

calciu, antagonisti ai receptorilor 5 hidroxitriptaminei.

Toti acesti agenti farmacologici scad in proportii variabile presiunea portala.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DIURETIC

Scopul acestui tratament este de a reduce retentia de sodiu si de a creste eliminarile de

sodiu si apa din tubii distali renali. Inainte si in timpul terapiei cu diuretice se vor urmarii

electrolitii si echilibrul acido-bazic, functia renala si prezenta encefalopatiei.

Pagina 20 din 84


Administrarea diureticelor se face la bolnavii ce nu prezinta puseu icteric, nu prezinta

hemoragie sau semne de encefalopatie, hiponatriemie( sub 130 mEq/l), azotemie peste 80 mg

%.

a) Antialdosteronicele:

Spironolactona, Triamterenul, Aniboridul -actioneaza la nivelul tubului distal renal.

Sub actiunea administrarii lor, diureza creste moderat. Se prefera Spironolactona pentru

efectul sau de impiedicare a resorbtiei apei la nivelul tubului distal, datorita lipsei celorlalte

efecte secundare. Doza uzuala este de 100-200 mg/zi (1 tableta =250 mg). Doza poate fi

crescuta cu 100 mg la 2-4 zile daca este necesar. Efectele administrarii Spironolactonei sunt

de cele mai multe ori prompte, cu instalarea diurezei dupa 24-48 ore, raportul de sodiu si

potasiu inversandu-se in 48 de ore.

b) Diureticele de ansa:

Furosemid, Bumetadina, Metorazona actioneaza la nivelul ansei Henle. Sunt diuretice

puternice, actioneaza rapid si sunt susceptibile de a antrena deshidratarea si hiponatriemia.

De aceea se realizeaza o suplimentare de potasiu (clorura de potasiu 2-3g/zi).

Semnele clinice de supradozaj sunt: piele si mucoase uscate, dureri in regiunea

ombilicala, crampe musculare, inapetenta, greata, scaderea diurezei,cresterea azotemiei. In

unele situatii diureticele diminueaza filtrarea glomerulara, reflectata prin cresterea ureei peste

50 mg%, hipovolemie, hiponatriemie. In aceasta situatie se intrerupe tratamentul cu diuretice

si se adauga 2-3 g NaCl/zi. Hiponatriemia ataca Na seric care scade sub 110 mEq/l si pentru

profilaxia edemului cerebral se introduce o solutie hipertona de NaCl. In alcaloza

hipocaliemica se introduce KCl in perfuzie intravenoasa.

Diureticele administrate in injectii intravenoase prezinta cateva contraindicatii: in

insuficienta cardiaca, antecedente de hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor

esofagiene si /sau gastrice.

Atitudinea terapeutica fata de bolnavii cu ascita permanenta este nuantata in functie

de starea clinica. Administrarea lichidelor se rezuma la cantitatea de 800-900 ml, sub forma

de sucuri naturale, ceaiuri, supe, fara NaCl.Nu se administreaza lichide ce contin Na.

Administrarea Manitolului 150 ml 10-20 % in perfuzie intravenoasa timp de 2-3 zile

provoaca diureza osmotica, inhiba reabsorbtia proximala de Na si favorizeaza eliminarea apei

la nivelul tubului distal.

Paracenteza abdominala se sfectueaza numai de necesitate, daca ascita jeneaza

functiile cardiorespiratorii. Se recomanda eliminarea unor cantitati de maximum 2-3 l de

lichid ascitic. Punctia evacuatorie se poate repeta la interval de 2-3 zile. Se respecta regulile

Pagina 21 din 84


de asepsie si antisepsie. Parancenteza nu se efectueaza bolnavilor febrili, la bolnavii cu

sindrom hemoragipar, hipoalbuminemie, in puseele icterice acute.

TRATAMENTUL COMPLICATIILOR

1. Peritorita bacteriana spontana trebuie tratata imediat dupa ce diagnosticul a fost

stabilit. Se pot folosi urmatoarele asocieri medicamentoase: Ampicilina + Gentamicina

Ampicilina + Tobramicin

Amoxicilina + Acid clavulamic

Pentru a prevenii reculentele se foloseste Norfloxacina 400 mg/zi.

2. Insuficienta renala din sindromul hepatorenal beneficiaza de tratamentul cu

Prostaglandine, corectandu-se volemia.

3.Adenocarcinomul hepatic unic cu diametrul de 3-4 cm poate fi tratat prin

alcoolizare. Peste aceasta dimensiune sub forma multicentrica, peste 4 cm,ar putea beneficia

de hepatectomie partiala.

4.Tratamentul hemoragiei digestive superioare se face prin realizarea unor transfuzii

de sange izogrup si izoRh, substituenti izoplasmatici macromoleculari ( Dextran 40, 70),

uneori aplicarea sondei cu balonas Gestoken-Blackmore, iar pentru prevenirea encefalopatiei

portale secundare hemoragiei se recomanda clisma evacuatorie si administrarea de

Neomicina 4-6 g/zi.

In cazurile extreme se face ligatura de varice. Pacientul trebuie sa fie in repaos

absolut la pat.

5.Tratamentul encefalopatiei portale:

Encefalopatia porto-sistemica este intoxicatia sistemului nervos central cu substante

din intestin, nemetabolizate in ficat.

In cazul hemoragiilor digestive superioare produse de ruperea varicelor esofagiene si

gastrice se realizeaza eliminarea sangelui, aspiratia gastrica sau intestinala a sangelui. Pentru

favorizarea eliminarii intestinale se poate efectua o clisma evacuatorie.

Pentru scaderea productiei intestinale de amoniac se administreaza antibiotice cu

spectru larg care sa cuprinda flora intestinala ce se dezvolta in acest mediu, producand

hiperamoniemia. Se administreaza Neomicina 4 g/zi, in 4-6 prize per-os 2-3 zile apoi 1-2 g/zi

Pagina 22 din 84


8-10 zile, Kanamicina 10 mg/kg corp pe zi, timp de 6-8 zile.

Administrarea substantelor amoniofixatoare-Acid glutamic 15-20 g intravenosla 24

ore sau per os.

Reechilibrare hidrica-glucoza, potasiu, vitamine din complexul B.

Scaderea aportului proteic prin restrictia consumului de proteine.

Intodeauna se combate constipatia cu laxative.

Administrarea de lactuloza creste productia de acid lactic care acidifica continutul

colic, stimuleaza proliferarea de bacili bifidus inhiband flora de putrefactie patogena. Se

adminisreaza 5x30 g/zi.

6. Tratamentul anemiei se realizeaza prin transfuzii de sange izogrup-izoRh, acid

folic, vitamina B12 , fier (Glubifer,Ferogradumet) ,corticoterapie uneori chiar splenetomie ,

deasemenea dieta bogata in fier si vitamine are un rol important.

7. Tratamentul comei hepatice .

Coma hepatica provoaca hiperamoniemie , tulburari hidroelectrolitice severe sau

insuficienta hepatica grava. Tratamentul presupune un ansamblu de masuri ce se adreseza

factorului etiologic. Pentru micsorarea aminoglucozei se combate constipatia cu laxative,

flora proteolitica cu Neomicina 3-4 g/zi, Tetraciclina 2-3 g/zi.

Regimul alimentar trebuie sa fie hipoproteic. In cazuri speciale se administreaza

lactiloza, alfacetoglutarat de ornitia, acid glutamic, clorhidrat de arginina in perfuzie.

Pentru reechilibrarea metabolica se recomanda perfuzii cu glucoza, androgeni

anapolizanti (testosteron), coticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon -300 mg/zi), KCl 3-6 g/zi,

NaCl.

Se recomanda masuri de control si igieno-dietetice : inregistrarea temperaturii si a

pulsului la interval de 4-6 ore, examen clinic general, dozarea la 1-2 zile a ionilor de sodiu,

clor, potasiu in sange si urina, a rezervei alcaline, a ureei, bilirubinemiei.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Este un trtament de necesitate ce nu se face profilatic, el influentand nefavorabil

evolutia bolii.

1. Splenectomia este indicata in primul stadiual cirozei splenomegalice (Banti) si in

hipersplenism sever.

2.Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala latero-laterala sau

Pagina 23 din 84


anastomoza spleno-renala distala sau a lui Warren, anastomoza spleno-renala-termino-

laterala sau cavo-mezenterico-termino-laterala (prof. Burlui).

3. Legaturi vasculare de varice esofagiene si gastrice se realizeaza tot de necesitate

atunci cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.

CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA

Cadrele medii medicale trebuie sa aiba cunostinte temeinice despre aceasta boala, dar

nu nnumai ,ele trebuie sa inteleaga semnificatiile simtomelor , caci din analiza lor se poate

stabili diagnosticul , se poate interveni salvator in cazul agravarilor sau aparitiei unor

complicatii.

Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii

cu ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic , de

aceea rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte

important.

La indicatia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateste pacientul

in vederea diferitelor explorari atat fizic cat si psihic, insoteste pacientul la aceste examinari.

Totul trebuie facut cu blandete, tact , tact , siguranta ,finete , sprijinind moral bolnavul si

contribuind la buna reusita a investigatiilor si deci la aplicarea urgenta a tratamentului.

Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o munca foarte dificila ,

complexa , asigurata de echipa de ingrijire a carei membru este si asistenta medicala .

Munca asistentei medicale consta in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea

bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, pozitia in pat, efectuarea tuturor

examinarilor parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea si

urmarirea efectului medicatiei deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia

masuri de supraveghere permanenta a bolnavului.

Pentru a-si indeplini cu succes toate aceste roluri , asistenta trebuie sa cunoasca si sa

dispuna de: dragoste pentru profesie;sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute si stapanite;

examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului , dar daca pregatirile si executarea

lor sunt corecte ,rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienic-repaosul in ciroza

Pagina 24 din 84


hepatica nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumita restrictie pe

care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problema serioasa

pentru ca nu este o dieta usor de respectat , dar cu intelegere si mai ales prin cunosasterea

alimentelor permise si nepermise , a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune ;

tratamenul medicamentos cere cunoasterea tehnicilor de administrare a medicamentelor

(cale,doza,ritm) si posibilele reactii adverse. Frecvent actiunea medicamentelor e intalnita de

influenta psiho-terapeutica (efect Placelo ),

adica de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul sa capete incredere in

medicamentatia administrata. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar

supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei.

Ciroza hepatica constituie o referinta “speciala” chiar cu un tratament corect

prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat

evolutia este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia

pentru sanatate facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara

abuzuri de alcool si medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si

generale ale organismului.

CAPITOLUL V

METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

In cursul intocmirii lucrarii de diploma , a studiului asupra cirozei hepatice , am

urmarit un lot de 30 de pacienti cu acest diagnostic medical, ce au fost internati in Clinica V

Medicala din Cluj, in anii 2001 si 2002.

Am luat in studiu 10 bolnavi pe care i-am urmarit pe parcursul acestor 2 ani , in cate

2 sau 3 perioade de internare. Celelalte 20 de cazuri le-am studiat din foile de observatie

clinice.

Am intocmit pentru fiecare pacient o fisa de studiu cu urmatorii parametrii: sex,

varsta, grup sanguin, nivelul pregatirii, ocupatie, durata spitalizarii, antecedente personale :

hepatita virala tip A sau B ,consum de alcool, consum de medicamente, fumat, alimentatie

precara, consum excesiv de grasimi animale; boli asociale; conditii de munca si viata;

Pagina 25 din 84


examen obiectiv; examinari parachimice; tratamentul (continuu,discontinuu); evolutia in

timp a bolii.

Dupa ce am stabilit problemele de dependenta ale pacientiilor (din lotul celor 10

supravegheati de mine) am urmarit si am contribuit alaturi de echipa medicala la efectuarea

interventiilor.

Bolnavii au beneficiat alaturi de axmanul clinic obiectiv de:

Explorari de laborator

Investigatii :cardiovasculare, digestive, pulmonare, echografii, endoscopice s.a.

Examen de specialitate : cardiologice, neurologice, oftalmologice, dermatologice.

CAPITOLUL VI

STUDII DE CAZ

CAZUL I

Date fixe si variabile:

NUME SI PRENUME : O.S.

VARSTA: 70 ani

SEX: feminin

DOMICILIUL: Cluj Napoca

STAREA CIVILA: casatorita

OCUPATIA: pensionara

NATIONALITATEA: romana

RELIGIA: ortodoxa

ANTECEDENTE PERSONALE: ciroza hepatica diagnosticata cu 4 ani in urma.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importanta.

GRUPA DE SANGE: BIII negativ.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Ciroza hepatica decompensata vascular.

Encefalopatie

Hernie ombilicala

Pagina 26 din 84


MOTIVELE INTERNARII:

Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa

Cresterea in volum a abolemenului

Edeme ale membrelor inferioare

Stare de disconfort abdominal.

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 70 ani cu hepatopatie cronica de

4 ani , a fost internata datorita dispercei marcate ,

pentru cresterea in volum a abdomenului, endeme ale

membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit

diagnosticul de ciroza hepatica decompensata vascular

si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru

tratament de specialitate.

EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE:

Eco-abdominal

Ascita in cantitate medie mare cu numeroase benzi de fibrina , neomogen, marit in

volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogene, cu con de umbra, splina

≈14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale. Stomac cu

ingrosare parietala ,V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica , decompensare

portala litiaza veziculara.

Examinare secretie peritoniala:

Glicemia= 122mg%

LDH=66 U/l

Proteine= 2,7%

Rivalta pozitiv

Lichid steril.

Examinare secretie gastrica

Elemente celulare rare

Limfocite 2-3/camp

Rare celule mezoteliale

5-7 hematii /camp.

Examinari urina:

proteine: urme

Pagina 27 din 84


puroi: pozitiv

glucoza: negativ

Ubg-slab pozitiv

Rediment calitativ:20-30 leucocite

5-7 hematii

multe celule epiteliale

Examinari hematologice si biochimice:

Denumirea analizei Mod de recoltare Valori normale Valori obtinuteVSH 0,4 Citrat de Na+

1,6 sange venos 13-15 mm 29-60 mmHematocit 2ml sange venos

pe cristale de

EDTA sau 0.5ml

de EDTA

40-50 % 17%

Hemoleucograma

-2ml de sange

venos pe cristale

de EDTA sau

0,5ml solutie

EDTA

Hemoglobina 13-15% 8,6g%Leucocite

4200-8000/mm3

11800/mm3

Trombocite

150000-400000/mm3

152000/mm3

Glicemie 1-2ml sange

venos pe 2-4 mg

florura de Na

80-120% 101mg%

Proteinograma

- 5-8 ml sange

venos simplu

Proteine totale

7%

6,3g%

Albumine

53-59%

40%

1 globuline 3-5 % 8,6%2 globuline

8-9%

10,6%

globuline

11-13%

7%

9% globuline

15-19%

24,8%

5-8ml sange

Pagina 28 din 84


Lipide venos fara

anticoagulant

600-800mg% 712mg%

Denumirea analizei Mod de recoltare Valori nominale Valori obtinute

Colesterol

5-8ml sange

venos fara

anticoagulant

180-200mg% 130mg%

Tymol

5-8ml sange

venos fara

anticoagulant

2-4U/l 3U/l

Bilirubina

5-8ml sange

venos fara

anticoagulant

Totala 1mg%

Directa

0,1-0,2mg%

Indirecta

0,8-0,9mg%

0,69 0,69

0,31 0,25

0,38 0,44

Fosfataza alcalina 5-8ml sange

venos fara

anticoagulant

80-306U/l 462U/l

124U/lTransaminaze 5-8ml sange

venos fara

anticoagulant

TGO=2-20U/l

TGP=2-16U/l

33U/l

19U/l

GT 5 ml sange venos

simplu

7-40 U/l 120U/l

Coagulograma 0,5ml citrat de

Na+4,5ml de

sange venos

TQ=12”-14”

APTT=sub 40”

13”(73%)

35”

Ionograma serica 5ml sange venos

simplu

Na+=137-140mEq/l

K+=3,4-5,4mEq/l

Na+=140mEq/l

K+=4,5mEq/lUree 5ml sange venos

simplu

20-40mg% 73mg%

Creatinina 5ml sange venos

simplu

0,6-12mg% 0,9mg%

Ag Bc

Ag Bs

5ml sange venos

simplu

-negativ

-negativ

-negativ

-negativ

BILANTUL DE INDEPENDENTA –DEPENDENTA

Pagina 29 din 84


Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Pacienta prezinta dispnee datorita abdomenului marit. Frecventa respiratie este de

20/minut, este superficiala iar pacientul prezinta o pozitie ortopneica pentru a usura

respiratia. Pulsul pacientului e de 120/minut ,T.A.=140/60mmHg. Sunt evidentiate la nivelul

membrelor superioare, tulburari trofice la nivelul membrelor inferioare, circulatie colaterala

in flancuri,

endeme moi la nivelul membrelor inferioare. Necesita frecvent administrari de

oxigen.

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Pacienta nu a respectat indicatiile de la spitalizarea precedenta mancand sarat si luand

medicamente cand isi aduce aminte. Prezinta abdomen voluminos datorat ascitei. Pacientei i

s-a completat alimentatia orala cu cea parenterala permitandu-i-se sa consume sucuri naturale

≈1 l/zi.Cantitatea de proteine a fost redusa la 40g/zi , pacienta avand o greutate de 80kg la o

inaltime de 165cm.

Nevoia de a elimina

Inainte de tratament cu diuretice pac. prezinta diureza redusa , sub 1000ml. In

momentul de fata pacientei i se creste diureza ,pentru a micsora cantitatea ascitei. In aceste

conditii diureza ajunge la 2,8 l/24h. Pacienta prezinta renda vezicala , neputandu-si controla

reflexele. Scaunele sunt de consistenta mai scazuta in numar de 1 la 2 zile. Pacienta nu

prezinta greturi, varsaturi si nici sputa.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Pacienta prezinta sistem osteo-articular integru, cu mobilitate redusa. Nu se ridica din

pat , dar isi schimba pozitia cu o oarecare dificultate. Necesita servirea la pat si insotirea la

explorari paraclinice.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacienta doarme 6-7 ore /noapte dar discontinuu. Somnul este agitat , se trezeste

frecvent , acest lucru se datoreaza celor 2-3 h de somndin timpul zilei , dispneei si

disconfortului datorat de ascita.

Pagina 30 din 84


Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacienta este schimbata in fiecare zi dimineata iar in cursul zilei de cate ori e nevoie.

Nu prezinta independenta acestei nevoi, ea necesita sa fie asistata si sprijinita de personalul

clinicii.

Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacienta prezinta temperatura in limite normale , nedepasind 370C. Se adapteaza

destul de bine modificarilor de temperatura din salon, accepta si doreste aerisirea salonului,

isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului.

Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Pacienta prezinta icter sclero-tegumentar, edene moi la nivelul membrelor superioare.

Ingrijirea nu poate fi efectuata de pacienta. Ea este sustinuta si ingrijita din acest punct de

vedere de infirmiera si asistenta medicala ori de cate ori este neovie in cursul celor 24 de ore.

Nevoia de a evita pericolele

Pacienta coopereaza destul de greu cu echipa de ungrijire, trebuind sa i se lege mana

in timpul administrarii perfuziei datorita pierderii controlului. Prezinta multiple posibilitati al

riscului de complicatii cerebrale, cardiace, pulmonare, renale.

Nevoia de a comunica

Pacienta este dezorientata datorita encefalopatiei , nu e receptiva la mesajul transmis

de echipa de ingrijire medicala.

Nevoia de a-si practica religia

Pacienta e ortodoxa, se roaga des mai ales de cand starea sanatatii i s-a imbunatatit,

nu tine post si a mers la biserica foarte rar in ultimul timp.

Nevoia de a fi util

Pacienta doreste ca starea sanatatii ei sa se amelioreze, dar in acelasi timp e constienta

ca boala evolueaza iminent spre deces.

Nevoia de a se recreea

Pacienta se recreeaza citind, plimbandu-se o jumatate de ora dupa amiaza sau

Pagina 31 din 84


discutand cu cei din familie veniti in vizita si cu pacientele din salon sau ascultand radioul.

Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacienta doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperanta cu echipa de

ingrijire.

In urma bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele nevoi alterate

cu problemele de dependenta aferente lor:

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


Nevoia de a elimina


Probleme de dependenta

Dispnee

Risc de complicatii respiratorii de tip infectios

Alimentatie inadecvata prin deficit

Eliminare inadecvata cantitativ

Risc al infectiilor

Incapacitate de a face ingrijiri personale

Pagina 32 din 84


Eva

luar

e

Dup

a m

asur

ile

aplic

are

la o

ora

sta

rea

paci

ente

i est

e us

or a

mel

iora

ta f

recv

enta

rep

irat

iei f

iind

de 2

0/m

in-l

a 12

ore

de

la in

terv

enti

i sta

rea

paci

ente

i s-a

mai

im

buna

tati

t,fre

cven

ta r

espi

ratie

i fii

nd d

e 18

/min

pu

lsul

est

e de

90/

min

iar

TA

=14

0/60

mm

Hg

Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pac

ient

ei I

s-a

adm

inis

trat

oxi

gen

pe

mas

ca 6

l/h c

u in

term

itent

a 10

min

de

doua

ori

pe

ora.

S-a

efe

ctua

t par

acen

teza

pen

tru

a us

ura

resp

irat

ia

Pagina 33 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

ase

zat p

acie

nta

in p

oziti

e at

opne

ica

pent

ru a

fav

oriz

a re

spir

atia

,ase

zand

in s

pate

le p

acie

ntei

dou

a pu

ne.

Am

aer

isit

sal

onul

.A

m in

vata

t pac

ient

a sa

res

pire

cor

ect (

sa in

spir

e pr

ofun

d pe

nas

si s

a ex

pire

pe

gura

)A

m s

upra

vegh

eat c

u m

are

aten

tie m

odul

de

adm

inis

trar

e a

O2

–deb

itul l

ui s

i fre

cven

ta a

dmin

istr

arii

oxi

genu

lui

Pagina 34 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

a va

av

ea o

re

spir

atie

cu

o fr

ecve

nta

in li

mit

e fi

ziol

ogic

e in

de

curs

de

4-5

zile

.

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Dis

pnee

Nr. 1.

Eva

luar

e

In p

rim

ele

2 zi

le p

acie

nta

s-a

alim

enta

t si h

idra

tat

per-

insu

fici

ent

In u

rmat

oare

le z

ile p

acie

nta

a re

usit

sa

man

ance

sa

tisfa

cato

r si

sa

se h

idra

teze

cu

1500

ml l

ichi

de.

Pagina 35 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pac

ient

ei i

s-a

adm

inis

trat

Pol

ivit

amin

e 3x

1/zi

Pen

tru

refa

cere

a pa

renc

him

ului

hep

a-tic

i s-

a ad

min

istr

at A

spat

ofor

t 2x1

f in

500

ml g

luco

za 5

%/z

iD

upa

rezo

lvar

ea e

ncef

alop

atie

i i s

-a a

dmin

istr

at h

idro

li-

zant

e de

pro

tein

e (A

mni

opla

mal

) 5

00m

l/zi

Pagina 36 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

pre

zent

at p

acie

ntei

nec

esita

tea

unei

die

te h

ipos

odat

e.A

m in

tocm

it o

list

a cu

alim

ente

le p

erm

ise

si in

ters

ise,

edu

cand

fam

ilia

si a

m c

erut

de

la b

ucat

aria

spi

talu

lui r

espe

ctar

ea r

egim

ului

.A

u fo

st

exp

lora

te g

ustu

rile

pac

ient

ei.

Alim

ente

le a

u fo

st s

ervi

te la

ore

reg

ulat

e.

Pagina 37 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

a sa

fie

ech

ilibr

ata

nutr

itio

nal s

i hid

roel

ecto

liti

c in

3

zile

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Alim

enta

tie

inad

ecva

ta p

rin

defi

cit

Nr. 3.

Pagina 38 din 84


Eva

luar

e

Pac

ient

a e

echi

libra

ta h

ideo

elec

trol

itic

ede

mel

e si

asc

ita s

-au

mic

sora

t iar

tegu

men

tele

sun

t sup

le.

In u

rma

trat

amen

tulu

i ad

min

istr

at ,

paci

enta

nu

mai

pre

zint

a in

fect

ie u

rina

ra.

In u

rma

efec

tuar

ii p

arac

ente

zei s

-au

elim

inat

4l d

e lic

hid

asci

tic

Pagina 39 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

In u

rma

exam

inar

ilor

efec

tuat

e s-

a de

cela

t pre

zent

a in

ex

amen

ul d

e ur

ina

a pu

roiu

lui s

i leu

coci

telo

r. D

ator

ita

aces

tui l

ucru

s-a

intr

odus

adm

inis

trar

ea A

mpi

cilin

eii 6

g/24

h

Am

par

ticip

at la

efe

ctua

rea

para

cent

ezei

pri

n pr

egat

irea

m

ater

iale

lor

si in

stru

men

telo

r ne

cesa

re s

ervi

nd m

edic

ul s

i ap

lican

d un

pan

sam

ent c

ompr

esiv

dup

a te

rmin

area

pun

ctie

i.

Pagina 40 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Zil

nic

s-a

efec

tuat

bila

ntul

hid

eoel

ectr

olit

ic.

Inge

stia

-gl

ucoz

a 10

% 5

00m

lxS

+10

U.I

. ins

ulin

a

-

dext

ran

40-5

00m

l

-

suc

1000

ml

-al

imen

te 2

50g

Pagina 41 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

a sa

fie

ech

ilibr

ata

hide

oele

ctro

liti

c si

sa

nu

prez

inte

ris

c al

infe

ctii

lor

urin

are

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Eli

min

are

inad

ecva

ta

cant

itat

iv

Nr. 4.

Eva

luar

e

In u

rma

mas

uril

or lu

ate

la 5

zile

, pa

cien

ta e

cur

ata

si

ingr

ijita

, da

r re

fuza

sa

exec

ute

sing

ura

si a

ctiv

itat

iile

ce

solic

ita p

urin

.

La

10 z

ile p

acie

nta

este

mai

coo

pera

nta

si in

cear

ca s

a se

im

brac

e si

sa-

si e

fect

ueze

toal

eta

sing

ura.

In u

rma

mas

uril

or lu

ate

paci

enta

nu

prez

inta

infe

ctii

cu

tana

te.

Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pagina 42 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

aju

tat p

acie

nta

sa s

e m

obil

izez

e.L

a so

licita

rile

pac

ient

ei a

m r

aspu

ns c

u pr

omti

tudi

ne.

Pac

ient

a a

fost

aju

tata

in e

fect

uare

a to

alet

ei, a

sigu

rand

u-i

la p

at to

ate

cele

nec

esar

e.

In ti

mpu

l efe

ctua

rii t

oale

tei p

acie

ntei

se

supr

aveg

heaz

a ca

litat

ea te

gum

ente

lor

si m

ucoa

selo

r.S

e su

prav

eghe

aza

cale

tere

le c

are

au f

ost a

plic

ate

pent

ru a

dmin

istr

area

per

fuzi

ilor

Pagina 43 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

a sa

-si p

oata

efe

ctua

sin

gura

in

grij

iril

e pe

rson

ale

in d

ecur

s de

5 z

ile

Sa-

si e

xpri

me

acce

ptul

de

a in

depl

inii

in

grij

iri d

e ig

iena

in te

rmen

de

10 z

ile.

Pac

ient

a sa

nu

prez

inte

infe

ctii

cut

anat

e

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Inca

paci

tate

de

a-si

re

aliz

a si

ngur

a in

grji

rile

med

ical

e

Ris

c al

infe

ctii

lor

cuta

nate

Nr. 5. 6.

CAZUL II


NUME SI PRENUME : N.F.

VARSTA: 70 ani

SEX: masculin


STAREA CIVILA: casatorit

OCUPATIA: pensionar


RELIGIA: ortodoxa

GRUPA DE SANGE: 01;Rh pozitiv

ANTECEDENTE PERSONALE:cardiopatie ischemica, fibrilatie atriala

ANTECEDENTE HEREDUCOLATERALE:-mama a avut cancer la san

-tata a avut probleme digestive

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTRARE:ciroza hepatica decompensata portal si

parenchimatos. Sindrom anemic , sindrom bibiar operat.

MOTIVELE INTERNARII:-jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in

Pagina 44 din 84


greutate(≈5kg intr-o luna),gust amar

-edeme la nivelul membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului.

ISTORICUL BOLII:pacient in varsta de 70 ani cunoscut cu ciroza hepatica de 2 ani ,

se interneaza pentru jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in greutate, gust amar,

edeme ale membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului. Pacientul precizeaza ca a

prezentat un episod de febra (38-390C) ,tuse iritabila, un episod de epistaxis un caracter

intermitent cu durata de 2 zile. Pacientul a urmat tratament cu Spirinofactona, Furosemid,

Digoxin, Algocalmin, Paracetamol, vitamina C. Pacientul mentioneaza ca de aproximativ 2

luni prezinta gingivoragii.

Examinari paraclinice

Ecografie abdominala: ficat cu structura neomogena miuondulara contur neregulat

mai ales la nivelul fetei anterioare. Vena porta 15mm,vena splenica 11mm, vena mezinterica

10mm dilatata .

Rinichi, pancreas normale. Splina nu se vizualizeaza datorita edemului important,

ascita in cantitate mare.

Examen de urina:

Proteine-negativ

Puroi –negativ

Glucoza-negativ

Examinari hematologice

Denumirea analizei Valori obtinuteHematocrit 30g% 40g%Hemoglobina 10g% 13g%Leucocite 3400/mm3 3800/mm3

Trombocite 34000/mm3 56000/mm3

VSH 26-50mmSideremie 50 %Glicemie 127mg%Proteine totale 5g%Albumine 57% globuline 4% globuline 6%

Pagina 45 din 84


globuline 7,5% globuline 22%

Lipide 674mg%Colesterol 130mg%Tymol 10U/lBilirubina totala 1,52;1,14mg%Bilirubina directa 0,5;0,4mg%Bilirubina indirecta 1,02;0,6mg%Fosfataza alcalina 166U/l GT 35U/l

Colinesteraza 4,6RU/lTransaminaze TGO=45U/l

TGP=36U/lCoagulograma TQ=16”14”

APTT=45”Ionograma serica Na+=130mEq/l

K+=4,2mEq/l

Ca2+=5mEq/lRezerva alcalina 24mEq/lAg Bs -negativDenumirea analizei Valori obtinuteAg Bc -negativAg Bl -negativ

BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

Pacientul prezinta respiratii ample, cu miscari toracice simetrice desi din cauza ascitei

se plange de o usoara jena. Aportul respirator este integru iar caile aeriene superioare sunt

libere. Pacientul prezinta sonoritate pulmonara si murmur vezicular bilateral.

In cadrul aparatului circulator tensiunea arteriala este de 110/70mmHg. Pacientiul

prezinta cardiopatie ischemica de 5 ani. De atunci a urmat tratament cu Digoxin, Aspacardin,

Captopril. Pacientul prezinta pulsul de 60 batai/minut iar respiratia este de 15/minut.


Pacientul urmeza un regim hiposodat avand restrictie la lichide aproximativ

1 l/zi. Prezinta abdomen voluminos datorita ascitei. Pacientul prezinta alimentatie

inadecvata datorita lipsei poftei de mancare.

Nevoia de a elimina

Pagina 46 din 84


Pacientului i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si Spironulactona,

diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de consistenta si aspect

normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar transpiratiile sunt in limite

normale.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu

doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacientul doarme 5-6 ore/noapte deoarece ziua doarme 2-3 ore. Somnul este agitat iar

dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici alte produse pentru

a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in decompensarea hepatica,

accentuand encefalopatia.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca. Se imbraca conform

cerintelor si circumstantelor.

Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza

destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si

doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de

temperatura mediului.


Pacientul prezinta icter sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.

Fanerele sunt uscate si friabile. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor

necesitand ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.


Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In

timpul tratamentului este linistit si isi ia la timp medicamentele. Pacientul este anxios si

Pagina 47 din 84


nelinistit in legatura cu boala. Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a

stimei de sine , de dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.

Nevoia de a se recreea

Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. In general se uita la

televizor, citeste si asculta radioul. In perioada internarii discuta cu colegii de salon si

apartinatorii.

Nevoia de a comunica

Pacientul prezinta integritate senzoriala, este sociabil, comunicativ, intretine bune

relatii cu membri echipei de ingrijire fiind receptiv la mesajul transmis de ei.

Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga si citeste biblia mai ales de cand

este bolnav.

Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii

Pacientul se simte inutil si se preocupa de starea sa actuala. Doreste ca starea sanatatii

sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire

despre tratamentul medical. Isi respecta tratamentul prescris de medic si face tot posibilul ca

starea sanatatii lui sa se amelioreze.

In urma bilantului de independenta-dependenta am remarcat urmatoarele nevoi

alterate si probleme de dependenta:

Nevoi alterate:


Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi si se odihni



Pagina 48 din 84


Probleme de dependenta:

Eliminarea urinara inadecvata

Alimentatie inadecvata prin deficit

Dificultate de a se odihni

Riscul infectiilor cutanate

Risc al complicatiilor cardiovasculare

Dezinteres si incapacitate fata de ingrijirile de igiena

Risc al infectiilor aparatului urinar

Eva

luar

e

S-a

rem

arca

t mod

ific

area

ben

efic

a a

grad

ului

de

anem

ie ,

a pr

otei

nelo

r to

tale

tim

p de

4 z

ileP

acie

ntul

est

e ec

hili

brat

nut

ritio

nal s

i hdr

oele

ctro

liti

c du

pa 8

zile

de

trat

amen

t.

Pagina 49 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Am

adm

inis

trat

pac

ient

ului

Pol

ivit

amin

e 3x

1tb/

ziA

m a

dmin

istr

at h

idro

liza

te d

e pr

otei

ne(a

min

opla

smal

) 15

0ml/z

i, vi

tam

ina

C-1

f/zi

, vita

min

a K

-1f/

ziP

entr

u re

face

rea

pare

nchi

mul

ui h

epat

ic s

i im

plic

it r

even

irea

nut

riti

onal

a, p

acie

ntul

ui i

s-a

adm

inis

trat

2f

Asp

atof

ort i

n 50

0ml g

luco

za 5

%/z

iA

m r

ecol

tat p

robe

de

labo

rato

r pe

ntru

a u

rmar

i din

amic

rev

enir

ea n

ivel

ului

pro

tein

elor

tota

le s

i a a

lbum

inel

or.

Pagina 50 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

dis

cuta

t cu

paci

entu

l nec

esita

tea

unei

die

te h

ipos

odat

aA

m p

reze

ntat

pac

ient

ului

list

a cu

alim

ente

le p

erm

ise

si in

terz

ise.

Alim

enta

tia tr

ebui

e sa

fie

bog

ata

in p

rote

ine(

carn

e sl

aba

de v

ita, p

ui, p

este

sla

b,br

anza

de

vaci

) si

glu

cide

din

fru

cte

si le

gum

e fa

ra m

ulta

cel

uloz

a.

Pagina 51 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a fi

e ec

hili

brar

hid

roel

ectr

olir

ic in

3 z

ile

Ree

chili

brar

ea n

utri

tion

ala

in d

ecur

s de

7 z

ile

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Alim

enta

tie

inad

ecva

ta p

rin

defi

cit

Nr. 1.

Pagina 52 din 84


Eva

luar

e

Pac

ient

ul e

ech

ilib

rat h

idro

elec

trol

itic

in d

ecur

s de

3-4

zile

fap

t co

nfir

mat

de

rezu

ltate

le io

nogr

amei

ser

ice

si r

ezer

vei a

lcal

ine

Pagina 53 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pen

tru

mic

sora

rea

edem

eloe

si a

scite

i pac

ient

ului

i s-

au a

dmin

istr

at: S

piro

nola

cton

a 3x

2tb/

zi s

i Fur

osem

it 1

tb/z

i.A

m p

arti

cipa

t la

real

izar

ea p

arac

ente

zei p

rin

preg

atir

ea m

ater

iale

lor

si

inst

rum

ente

lor

nece

sare

, ser

vind

med

icul

si a

plic

and

pans

amen

tul c

ompr

esiv

dup

a ef

ectu

area

tehn

icii

.

Pagina 54 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Ziln

ic a

m r

ealiz

at b

ilant

ul h

idro

elec

trol

itic

ale

pac

ient

ului

:In

gest

ia -

100

0ml l

ichi

de

500m

l glu

coza

5%

150

ml p

lasm

a15

0ml a

limen

teE

xcre

tia

- 24

00 m

l diu

reza

Pagina 55 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic s

i aci

doba

zic

in

2 zi

le

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Eli

min

are

inad

ecva

ta

cant

itativ

si

cali

tati

v m

anif

esta

ta p

rin

olig

urie

, ede

me

si a

scita

Nr. 2.

Eva

luar

e

Pac

ient

ul n

u pr

ezin

ta c

ompl

icat

ii

urin

are,

uru

cultu

ra f

iind

nega

tiva

iar

la e

xam

enul

sum

at d

e ur

ina

puro

iul

este

neg

ativ

Pac

ient

ul n

u pr

ezin

ta c

ompl

icat

ii

card

io-v

ascu

lare

, res

pira

tia f

iind

de

16/m

in ,

puls

ul e

de

60/m

in ia

r te

nsiu

nea

arte

rial

a e

de 1

10/7

0 m

mH

g

Pagina 56 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Am

urm

arit

res

pect

area

trat

amen

tulu

i pen

tru

afec

tiune

a ca

rdia

caD

igox

in 1

tb/z

i ,5

zile

pe

sapt

aman

a A

spac

ardi

n 3x

1 tb

/zi

Inte

rven

tii

auto

nom

e

Se

reco

ltea

za u

rina

pe

ntru

exa

min

arile

ba

cter

iolo

gice

si

bioc

him

ice

Am

sup

rave

ghea

t fu

ncti

ile v

itale

ale

pa

cien

tulu

i:

tem

pera

tura

, te

nsiu

ne a

rter

iala

, re

spir

atie

pul

s.

Obi

ectiv

e

Pro

teja

rea

paci

entu

lui d

e ap

arit

ia u

nor

infe

ctii

uri

nare

pe

tot p

arcu

rsul

sp

italiz

arii

Pac

ient

ul s

a nu

pr

ezin

te

com

plic

atii

ca

rdio

-vas

cula

re

pe p

arcu

rsul

sp

italiz

arii

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Ris

c al

in

fect

iilo

r la

ni

velu

l ap

arat

ului

uri

nar

Ris

cul

com

plic

atii

lor

card

io-v

ascu

lare

Nr. 3. 4.

Pagina 57 din 84


Eva

luar

e

Pac

ient

ul e

cur

at ,

ingr

ijit

, ex

ecut

a ac

tivit

ati c

e nu

-l

supr

asol

icita

fiz

ic

Pac

ient

ul n

u pr

ezin

ta

infe

ctii

ale

te

gum

entu

lui s

i m

ucoa

selo

r, n

u pr

ezin

ta e

scar

a.

Inte

rven

tii

de

lega

te

Pagina 58 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

edu

cat p

acie

ntul

in v

eder

ea a

ccep

tari

i si e

fect

uari

i toa

lete

i cor

pora

leA

m s

timul

at d

orin

ta p

acie

ntul

ui d

e a

efec

tua

sing

ur to

alet

a pe

rson

ala,

de

a se

bar

biar

ii, d

e a-

si s

pala

cat

eva

obie

cte

pers

onal

e.P

acie

ntul

ui i

s-a

schi

mba

t len

jeri

a de

cor

p si

de

pat d

e ca

te o

ri a

fos

t nev

oie

Am

aju

tat p

acie

ntul

sa

se p

limbe

in in

cint

a sp

italu

lui 1

0-20

min

ute

Se

asig

ura

cura

teni

a le

njer

ii d

e co

rp s

i de

pat a

pac

ient

ului

.S

e su

prav

eghe

aza

calit

atea

tegu

men

tulu

i si m

ucoa

selo

r re

spir

ator

ii

Pagina 59 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a-si

efe

ctue

ze

ingr

ijir

ea

pers

onal

a pe

pe

rioa

da

spita

lizar

ii s

i la

dom

icil

iu

Pac

ient

ul s

a nu

pre

zint

e co

mpl

icat

ii

cuta

nate

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Dez

inte

res

si

inca

paci

tate

fat

a de

in

grij

iril

e de

igie

na

Ris

c al

co

mpl

icat

iilo

r cu

tana

te

Nr. 5. 6.

Eva

luar

e

In u

rma

aplic

arii

m

asur

ilor

paci

entu

l do

arm

e m

ai b

ine

noap

tea

iar

dim

inea

ta

se s

imte

odi

hnit

Inte

rven

tii

dele

gate

Nu

se p

ot

adm

inis

tra

med

icam

ente

cu

efe

ct

seda

tiv. I

n ac

est s

cop

se

adm

inis

trea

za

med

icam

ente

cu

efe

ct u

sor

seda

tiv d

e tip

ul:

Cip

rohe

ptad

in

1tb

la c

ulca

re

sau

Fen

iram

in

1tb

sear

a la

cu

lcar

e pe

ntru

a

evita

efe

ctul

to

xic

hepa

tic

al

barb

ituri

cilo

r

Inte

rven

tii a

uton

ome

Pac

ient

ului

i se

adm

inis

trea

za li

chid

e ca

lde

inai

nte

de

culc

are

.S

e in

tocm

este

un

prog

ram

de

odih

na in

com

un d

e ac

ord

cu e

l.

Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a be

nefi

ciez

e de

un

som

n ca

ntit

ativ

si

calit

ativ

sa

tisfa

cato

r in

cel

mai

sc

urt t

imp

(1-2

zile

)

Pagina 60 din 84


Pro

blem

a de

de

pend

enta

Dif

icul

tate

de

a se

od

ihni

Nr. 7.

CAZUL III


NUME SI PRENUME : K.R.

VARSTA: 54 ani

SEX: masculin


STAREA CIVILA: casatorit

OCUPATIA: pensionar


RELIGIA: ortodoxa

ANTECEDENTE PERSONALE: - hepatita cronica diagnosticata in 1999.

- cardiopatie ischemica

- angor de efort

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:

mama cardiaca si diabet zaharat

tata- depresie

GRUPA DE SANGE: AII pozitiv.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:

Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos, clasa

CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II

MOTIVELE INTERNARII:

Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri precordiale la efort

Cresterea in volum a abolemenului (ascita)

Edeme ale membrelor inferioare

Stare de disconfort abdominal.

Inapetenta

ISTORICUL BOLII: -pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica 2

Pagina 61 din 84


ani , a fost internat pentru astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri

precordiale la efort ,ascita volumioasa, edeme marcate ale

membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul e cuncoscut din 1983 cardiopatie,

angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a continuat tratamentul cu

Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar nu a respectat indicatiile de a renunta

la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.

Explorari paraclinice

Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena

si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si

prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de

cometa. Vena porta de 15mm.

Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm

Vezica urinara destinsa.

Examen de urina:

Proteine- urme

Puroi- negativ

Glucoza- negativ

Ubg- intens pozitiv

Pigmenti biliari- negativ

Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.

Examinarea lichidului ascitic

-LDH- 88

-proteine- transudat 12,8%

Examinari hematologice si biochimice

Denumirea analizei Valori obtinuteHematocrit 28%

Pagina 62 din 84


Hemoglobina 9,3%Leucocite 5500/mm3

Trombocite 225000/mm3

Reticulocite 12%Neutrofile 68%Limfocite 26%Monocite 6%VSH 30-70mmSideremie 55 %Glicemie 103mg%Proteine totale 6g% 7,7g%Albumine 34% 34,2%globuline 6,1%Denumirea analizei Valori obtinuteglobuline 9,3%globuline 5,9% globuline 36%

Lipide 712mg%Colesterol 156g%Tymol 10U/lBilirubina totala 1,9mg%Bilirubina directa 0,88mg%Bilirubina indirecta 1,62mg%Fosfataza alcalina 196U/l GT 35U/l

Transaminaze 27U/l

10U/lCoagulograma TQ=20”

APTT=38”Ionograma serica Na+ =130mEq/l

K+ =4,5mEq/lRezerva alcalina 27mEq/lUree 22mg%Creatinina 0,9mg%

BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

Pacientul prezinta respiratii ample, aproximativ 22/min cu miscari toracice simetrice.

Tipul respiratiei este abdominal. Aparatul respirator este integru cu caile aeriene libere. In

cadrul aparatului cardiovascular pacientul prezinta zgomote cardiace ritmice, puls 110/min

TA=90/70mmHg. Prezinta circulatie colaterala in flancuri si stelute vasculare.

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

Pagina 63 din 84


Pacientul nu a respectat indicatiile de la internarea precedenta continuand sa bea

alcool (aprox. 500ml tuica/zi) si luand medicamente sporadic. Prezinta anorexie si abdomed

foarte voluminos (semnul valului este pozitiv) datorita ascitei si durere in hipocondrul drept.

Datorita intreruperii alimentatiei corecte orare si cu toate ca s-a instituit o alimentatie

parenterala pacientul a slabit de la 72 kg la 65 kg in 12 zile. Pacientul prezinta anemie

feripriva.

3.Nevoia de a elimina

Pacientul e hidratat corect, i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si

Spironulactona, diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de

consistenta si aspect normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar

transpiratiile sunt in limite normale.

4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu

doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat. Se ridica la marginea patului si isi

poate schimba singur pozitia in pat.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacientul doarme 6-7 ore/noapte si se trezeste frecvent, deoarece ziua doarme 1-2 ore.

Somnul este agitat iar dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si

nici alte produse pentru a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in

decompensarea hepatica.

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca cu mare dificultate,

prezentand dispnee inspiratorie la efort. Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor.

Desi e nemultumit de faptul ca se imbraca cu dificultate nu vrea sa accepte ajutorul

personalului sau al apartinatorului.

7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza

destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si

Pagina 64 din 84


doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de

temperatura mediului.

8.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Pacientul prezinta icter slab sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.

Extremitatiile ii sunt reci . Fanerele sunt uscate si friabile,iar tegumentele palide cu

elasticitate scazuta. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor necesitand

ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.

9. Nevoia de a evita pericolele

Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In

timpul tratamentului pacientul este putin cooperabil cu echipa medicala trebuind sa i se lege

mana in timpul administrarii perfuziei. Tabletajul il ia doar supravegheat. Este nelinistit in

legatura cu boala si tratamentul.Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a

stimei de sine , e dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.

10. Nevoia de a se recreea

Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. Cand nu doarme isi

ocupa timpul discutand cu alti pacienti , cu persoanele din familie, ascultand radioul sau

citind.

11. Nevoia de a comunica

Pacientul prezinta integritate senzoriala, se exprima corect , coerent ,cu intonatie

adecvata fara obstacole. Gesturile si expresia faciala sunt in concordanta cu mesajul verbal.

Pacientul nu e prea receptiv la mesajul transmis de echipa medicala.

Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga foarte putin , nu tine post si merge

foarte rar la biserica.

Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii

In mod normal era o persoana activa, se ocupa cu gradinaritul si treburile

gospodaresti. In prezent se simte inutil, este preocupat de starea sa actuala, doreste ca starea

lui sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.

Pagina 65 din 84


14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire

despre tratamentul medical, doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperant cu

echipa medicala.

In urma bilantului de independenta-dependeta am remarcat urmatoarele nevoi alterate

si probleme de dependenta.

Nevoi alterate:


Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi si se odihni



Probleme de dependenta:

Alimentatie carentiala datorita inapetentei ,alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui

risc.

Anxietate moderata

Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ

Dificultatea de a se odihni

Incapacitate de autoingrijire

Risc al complicatiilor infectioase

Pagina 66 din 84


Eva

luar

e

Ziu

a1-

paci

entu

l e e

chili

brat

hid

roel

ectr

olit

ic f

apt c

onfi

rmat

de

rezu

ltate

le io

nogr

amei

ser

ice

si r

ezer

vei a

lcal

ine

Ziu

a 5-

pac

ient

ul e

ech

ilib

rat n

utri

tion

al s

i hid

roel

ectr

olit

ic, a

re p

ofta

de

man

care

, nu

se m

ai s

imte

sla

bit.

Pagina 67 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Mul

tivita

min

e 3x

1tb/

zi p

repa

rate

din

fie

r pe

ntru

com

bate

rea

anem

iei-

sulf

at d

e fi

er 3

x1tb

/zi

Pen

tru

core

ctar

ea d

efic

itul

ui d

e pr

otei

ne p

acie

ntul

ui i

s-a

adm

inis

trat

hid

roli

zate

de

prot

eine

(am

inop

lasm

al)1

50m

l/zi

Pen

tru

refa

cere

a pa

renc

him

ului

hep

atic

s-a

u ad

min

istr

at 2

f A

spat

ofor

t.

Pagina 68 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Ziu

a1-p

acie

ntul

a f

ost a

lim

enta

t par

ente

ral c

u gl

ucoz

a 5%

, 2x5

00m

l cu

1f v

itam

ina

C, 1

f vi

tam

ina

B1s

i B6

si 1

f de

glu

cono

lact

at d

e C

aZ

iua

2-pe

lang

a al

imen

tati

a pa

rent

eral

a pa

cien

tulu

i i s

-a a

dmin

istr

at c

eai i

ndul

cit,

supe

str

ecur

ate.

Ziu

a 3-

paci

entu

lui i

s-a

intr

odus

mas

a de

pra

nz f

orm

ata

din

supa

de

zarz

avat

, pila

f de

ore

z cu

car

ne d

e pu

i fia

rta

, toa

te f

ara

sare

Ziu

a 4-

pe la

nga

alim

enta

tia

pare

nter

ala

paci

enta

\ulu

i i s

-au

intr

odus

toat

e ce

le 3

mes

e pr

inci

pale

Pagina 69 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a fi

e ec

hili

brat

hid

roel

ectr

olit

ic in

3 z

ile

Ree

chili

brar

e nu

trit

iona

la in

dec

urs

de 5

zile

Pro

blem

a de

dep

ende

nta

Alim

enta

tie c

aren

tial

a da

tori

ta in

apet

ente

i ,

alco

olis

mul

ui s

i lip

sei

cuno

aste

rii a

cest

ui r

isc.

Nr. 1.

Pagina 70 din 84


Eva

luar

e

Con

form

bila

ntul

ui h

idro

elec

trol

itic

si r

ezul

tate

le io

nogr

amei

ser

ice

si r

ezer

vei a

lcal

ine

paci

entu

l e e

chili

brat

hid

roel

ectr

olit

ic

Dup

a 3

zile

de

trat

amen

t ede

mel

e s-

au d

imin

uat i

nsa

asci

ta e

ste

inca

vol

umio

asa

Dup

a ef

ectu

area

par

acen

taze

i pac

ient

ul r

espi

ra m

ai u

sor,

fre

cven

ta r

espi

rati

ilor

fii

nd d

e 18

/min

Pagina 71 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pen

tru

a di

min

ua a

scita

si e

dem

ele

paci

entu

lui i

is-a

adm

inis

trat

Spi

rono

lact

ona

3x2t

b/zi

Fur

osen

it 1

tb/z

iP

acie

ntul

ui i

s-a

efec

tuat

par

acen

teza

A

m p

arti

cipa

t la

efec

tuar

ea in

terv

entie

i pri

n pr

egat

irea

mat

eria

lelo

r si

inst

rum

enta

rulu

i med

ical

Pagina 72 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Ziln

ic a

m r

ealiz

at b

ilant

ul h

idro

elec

trol

itic

:In

gest

ia-

50

0ml g

licoz

a 5%

-

2

50m

l suc

de

fruc

te

-

1

50m

l ali

men

teE

xcre

tia-

20

00m

l diu

reza

Pagina 73 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic s

i aci

doba

zic

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Eli

min

are

inad

ecva

ta

cant

itativ

si

cali

tati

v

Nr. 2.

Eva

luar

e

In u

rma

mas

urilo

r lu

ate,

pac

ient

ul

doar

me

mai

bin

e no

apte

a ia

r di

min

eata

se

sim

te m

ai o

dihn

it.

Pac

ient

ul a

dev

enit

lin

istit

, nu

mai

pr

ezim

nta

star

i de

nelin

iste

si t

rem

or

dato

rate

abs

tinen

tei

etili

ce

Pagina 74 din 84


Inte

rven

tii d

eleg

ate

Nu

se p

ot a

dmin

istr

a m

edic

amen

te c

u ef

ect s

edat

iv. I

n ac

est s

cop

se a

dmin

istr

eaza

m

edic

amen

te c

u ef

ect u

sor

seda

tiv d

e tip

ul: C

ipro

hept

adin

1tb

la c

ulca

re s

au F

enir

amin

1tb

se

ara

la c

ulca

re p

entr

u a

evita

efe

ctul

toxi

c he

patic

al b

arbi

turi

cilo

r

S-a

sol

icit

at c

onsu

ltul m

edic

ului

psi

hiat

ru in

sco

pul t

rata

rii a

nxie

tati

iS

-a in

dica

t adm

inis

trar

ea d

e: A

mit

ript

ilin

2tb

/zi s

i Mep

roba

mat

3x1

tb/z

i

Pagina 75 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Pac

ient

ului

i se

adm

inis

trea

za li

chid

e ca

lde

(lap

te, c

eai d

e m

uset

el, d

e te

i ) in

aint

e de

cul

care

.S

e in

tocm

este

un

prog

ram

de

odih

na in

com

un d

e ac

ord

cu p

acie

ntul

S

e re

aliz

eaza

un

clim

at d

e lin

iste

si c

onfo

rt c

are

sa n

u su

pras

olic

ite

anal

izat

orii

aud

itiv

i si v

izua

li

Pac

ient

ului

i s-

a cr

eat o

sta

re d

e co

nfor

t pri

n as

igur

area

une

i am

bian

te o

ptim

e in

sal

onA

m r

aspu

ns c

u pr

omti

tudi

ne la

sol

icita

rile

pac

ient

ului

Pagina 76 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a be

nefi

ciez

e de

som

n ca

ntit

aiv

si

calit

ativ

sa

tisfa

cato

r

Pac

ient

ul s

a fi

e ec

hilib

rat

psih

ic

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Dif

icul

tate

in a

se

odih

ni

Anx

ieta

te

mod

erat

a

Nr. 3. 4.

Pagina 77 din 84


Eva

luar

e

Pac

ient

ul n

u pr

ezin

ta c

ompl

icat

ii r

espi

rato

rii s

i car

diov

ascu

lare

R

espi

rati

a=18

/min

T

A=

100/

80m

mH

gP

uls=

90/m

inP

acie

ntul

nu

prez

inta

com

plic

atii

infe

ctio

ase,

val

oare

a te

mpe

ratu

rii

corp

ului

fiin

d de

370 C

Pagina 78 din 84


Inte

rven

tii

dele

gate

Pagina 79 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

exp

licat

pac

ient

ului

nec

esita

tea

resp

ecta

rii r

epao

sulu

i fiz

ic s

i al

trat

amen

tulu

i,P

entr

u a

nu-i

per

icli

ta r

espi

ratia

si f

unct

ia c

ardi

ovas

cula

re

paci

entu

lui i

s-a

efe

ctua

t par

acen

teza

elim

inan

d 4l

lich

id a

scet

icD

upa

efec

tuar

ea te

hnic

ii a

m d

ezin

fect

at lo

cul p

untii

si a

m a

plic

at o

co

mpr

esie

ste

rila

pen

tu p

reve

nire

a in

fect

iei.

Am

sfa

tuit

pac

ient

ul s

a nu

se

mis

te p

rea

mul

t in

pat s

i sa

nu s

e ri

dice

dup

a ef

ectu

area

pun

tii.

Pagina 80 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a nu

pre

zint

e ri

scul

co

mpl

icat

iilo

r

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Ris

c al

co

mpl

icat

iilo

r in

fect

ioas

e

Nr. 5.

Eva

luar

e

In u

rma

mas

urilo

r lu

ate

paci

entu

l e

ingr

ijit

si c

urat

, ex

ecut

a ac

tivita

ti c

e nu

-l s

upra

solic

ita f

izic

.

Inte

rven

tii d

eleg

ate

Pagina 81 din 84


Inte

rven

tii a

uton

ome

Am

edu

cat p

acie

ntul

in v

eder

ea a

ccep

tari

i si e

fect

uari

i toa

lete

i cor

pora

le

Am

sim

ulat

dor

inta

pac

ient

ului

de

a-si

efe

ctua

sin

gur

toal

eta

pers

onal

a, d

e a

se b

arbe

rii,

de a

-si s

pala

cat

eva

obie

cte

pers

onal

e.A

m a

juta

t pac

ient

ul s

a se

mob

ilize

ze.

Pagina 82 din 84


Obi

ectiv

e

Pac

ient

ul s

a-si

efe

ctue

ze

sing

ur

ingr

ijir

ile

pers

onal

e pe

pe

rioa

da

spita

liza

rii s

i la

dom

icil

iu

Pro

blem

a de

de

pend

enta

Inca

paci

tate

a de

aut

oing

riji

re

Nr. 6.

CAPITOLUL VII

CONCLUZII

Pacientii cu ciroza hepatica reprezinta o categorie aparte de bolnavi, care necesita

ingrijiri speciale din partea echipei medicale dar si ale familiei.

Asistenta medicala trebuie sa invate pacientii sa respecte un regim alimentar, igieno-

dietetic, sa elimine din alimentatie condimentele, alimentele cu multe grasimi animale, iar

consumul de alcool este strict interzis.

Bolnavul cirotic trebuie sa respecte regimul de igiena corporala personala, conditiile

de microclimat, sa nu efectueze eforturi fizice mari, sa respecte un regim adecvat de viata.

Pacientul va fi invatat sa-si efectueze autocontrolul durerii, sa elimine foctorii nocivi care ar

dauna sanatatii sau intarzierea recastigarii independentei, sa respecte unregim echilibrat de

viata si munca, sa urmeze intocmai indicatiile medicale primite.

Familia pacientului are un rol deosebit de important in procesul de nursing astfel va fi

angrenata sa ajute bolnavii la efectuarea ingrijirilor personale, sa se reintegreze in familie si

la locul de munca astfel dupa spitalizare va fi ajutat sa-si reia statutul social pe care il avea

inainte de imbolnavire.

Pentru a indeplinii cerintele pacientului asistenta trebuie sa cunoasca bine meseria pe

care o practica pentru a putea sa respecte regimul prescris si conduita pe care trebuie sa o

adopte, sa aiba o conditie fizica buna pentru a putea rezista serviciilor medicale, sa reziste la

efortul fizic si psihic prelungit atunci cand e nevoie.

Asistenta trebuie sa posede cunostinte temeinice de nursingm, de inggrijire a

bolnavilor, sa posede un spirit de observatie dezvoltat, abnegatiei, sa fie responsabila de

actele sale iniferent de conduita sociala, varsta, sex, rasa, religie, apartenenta politica a

Pagina 83 din 84


pacientului.

Pagina 84 din 84

http://www.tocilar.ro/

gastro - ciroza hepatica.pdf

Documents