gabriela haja, manifestări teatrale folclorice

of 14 /14
MANIFESTĂRI TEATRALE FOLCLORICE: ORIGINE ŞI EVOLlJŢIE GABRIELA IIAJA Rezultat al cercetărilor noastre asupra formării terminologiei româneşti privitoarela teatru, lucrarea de faţă, punct de plecare pentru un studiu mai amplu 1, propune o sistematizare a manifestărilor folclorice româneşti cu caracter teatral, arătând, totodată, origineaşi evoluţia acestora.Clasificarea formelor folcloricecu trăsături dramatice, pe care o propunem aici, ne-a fost impusă de necesitatea stabilirii unor câmpuri cu caracter semantic şi referenţial, constituindu-se ca un criteriu după care am putut, ulterior, ierarhizalista termenilorpopulariprivitori la creaţia dramatică folclorică. Modulde viaţă rural ilustrează, în chip particular, aspectul"de ceremonial" al relaţiilor dintre oameni. Acest lucru este posibil pentru că, mai statornică, societatea rurală a menţinut, vremeîndelungată, un comportament ceremonial, care presupune respectareaunor legi nescrise,avându-şi sursa Într-o viziune magică şi, deci, ritualizată asupra vieţii. Aceste legi se refereau în primul rând la relaţia individului şi a colectivităţii cu divinitatea, cu reprezentanţii divinităţişpe pământ (preoţi),cu cei investiţi cu putere (pe criteriul vârstei,pe acela al îllţqîepciunii ori pe acela economic),la relaţiile dintre membriidiverselorgrupări (pe categoriide vârstă,de sex, profesionale ş. a.), la relaţiilefamiliale etc. i În societatea rurală s-au manifestat transformări ale mentalităţii colective sub presiunea schimbărilorpetrecute în cadrul societăţii în ansamblu, sub influenţa urbanizării, a învăţământului, a industrializării etc. Cu toate acestea,se păstrează în creaţiile folcloriceelementevechi, tradiţionale, în cadrul mai larg al manifestării sacruluiîn profan.Dar, dacă în general sacrul obnubilat de profan este sesizat mai ales de iniţiat, în situaţiile aflate în interesul nostru, aspectul ritualizat al comportamentului este conştientizat de majoritatea participanţilor la diversele manifestări.Aceste manifestărisunt legate de momenteleesenţiale ale existenţei individuale (naştere,nuntă, moarte),de ciclurileagrare, de marile sărbătorianuale şi sunt actualizateîn cele mai variate forme spectaculare: ,,[ ... ] de la cel în care publicul se reduce la un singur ins (în cazul descântecului),până la cel unde ICf Structuri dramatice infolclorul românesc, volum sub tipar. ALIL, t.XXXIX - XLI, 1999-2001, Bucureşti, 2003, p. 175-188

Author: tranngoc

Post on 30-Jan-2017

271 views

Category:

Documents


4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • MANIFESTRI TEATRALE FOLCLORICE: ORIGINE I EVOLlJIE

    GABRIELA IIAJA

    Rezultat al cercetrilor noastre asupra formrii terminologiei romneti privitoare la teatru, lucrarea de fa, punct de plecare pentru un studiu mai amplu 1, propune o sistematizare a manifestrilor folclorice romneti cu caracter teatral, artnd, totodat, originea i evoluia acestora. Clasificarea formelor folclorice cu trsturi dramatice, pe care o propunem aici, ne-a fost impus de necesitatea stabilirii unor cmpuri cu caracter semantic i referenial, constituindu-se ca un criteriu dup care am putut, ulterior, ierarhiza lista termenilor populari privitori la creaia dramatic folcloric.

    Modul de via rural ilustreaz, n chip particular, aspectul "de ceremonial" al relaiilor dintre oameni. Acest lucru este posibil pentru c, mai statornic, societatea rural a meninut, vreme ndelungat, un comportament ceremonial, care presupune respectarea unor legi nescrise, avndu-i sursa ntr-o viziune magic i, deci, ritualizat asupra vieii. Aceste legi se refereau n primul rnd la relaia individului i a colectivitii cu divinitatea, cu reprezentanii divinitipe pmnt (preoi), cu cei investii cu putere (pe criteriul vrstei, pe acela al llqepciunii ori pe acela economic), la relaiile dintre membrii diverselor grupri (pe categorii de vrst, de sex, profesionale . a.), la relaiile familiale etc. i

    n societatea rural s-au manifestat transformri ale mentalitii colective sub presiunea schimbrilor petrecute n cadrul societii n ansamblu, sub influena urbanizrii, a nvmntului, a industrializrii etc. Cu toate acestea, se pstreaz n creaiile folclorice elemente vechi, tradiionale, n cadrul mai larg al manifestrii sacrului n profan. Dar, dac n general sacrul obnubilat de profan este sesizat mai ales de iniiat, n situaiile aflate n interesul nostru, aspectul ritualizat al comportamentului este contientizat de majoritatea participanilor la diversele manifestri. Aceste manifestri sunt legate de momentele eseniale ale existenei individuale (natere, nunt, moarte), de ciclurile agrare, de marile srbtori anuale i sunt actualizate n cele mai variate forme spectaculare: ,,[ ... ] de la cel n care publicul se reduce la un singur ins (n cazul descntecului), pn la cel unde

    I Cf Structuri dramatice infolclorul romnesc, volum sub tipar.

    ALIL, t. XXXIX - XLI, 1999-2001, Bucureti, 2003, p. 175-188

  • 176 GABRlELA IIAM 2

    mulimea este I actor i spectator (n cazul ritualurilor de felul Caloianului, la 2 nuni etc.)" . Jocurile cu mti i formele teatrului popular conservate, pn astzi, n

    manifestrile folclorice sunt modaliti de expresie ale gndirii magice, chiar dac s-au produs modificri n favoarea accenturii caracterului de spectacol, n vreme ce caracterul ritualic se atenueaz treptat. Dar manifstrile folclorice menin mult vreme relaia cu formele mitice-magice originare: "In interiorul formelor vechi de art teatral popular se pstreaz reminiscentele imaginilor teatrale originare i apar indiciile formrii noilor imagini'", Originea i caracterul necretin al acestor forme ale teatrului popular era enunat n Synopsis-ul publicat la Iai, n 1757, n care autorul mrturisete c scopul nvturilor sale este de "indreptare a mai multor rele i de suflet vtmtoare vechi obiceiuri i nchipuiri ale inchintorilor de idoli, ce s face pn astzi de ctr cel de obte norod, descoperindu-le i lor artat ce iaste aceia ce o fac, i de cnd au luat a s face i pentru ce s face'".

    Prima atestare cunoscut a acestor jocuri este ns anterioar acestui Synopsis. ntr-un poem dedicat domnilor rii Moldovei, mitropolitul Dosoftei consemneaz mai nti aspectul necretin al acestor obiceiuri, "urte" de Dumnezeu, pentru ca apoi s enumere cteva dintre jocurile cu mti, n care "omul s schimb dintr-a sa fptur" - turca, geamala, cucii:

    "Avem i pentru farmeci la Dumnezu ur i ce omul s schimb dintr-a sa fptur, Cu ghiduuri, cu turc, cuci i cu geamale, Tras n vale -alte din pgni tocmeale'".

    Cucii, trasul n vale i obiceiul travestirii cu masc sunt consemnate i n Vieile sfinilor: ,,[ ... ] putnd a mna idolii i podobii cu un fel de obrzare ghidueti, cntnd, descntnd dintr-nsele, alerga tlhreate de nea calea a brbai i a femei svai cum fac la noi cucii i ceia ce trag n vale'", unde jocul cucilor este evocat ca element de comparaie pentru mascarada greceasc pgn, care avea loc la srbtoarea Katagoghion.

    n privina vechimii manifestrilor de acest tip din Muntenia i din Transilvania, T. T. Burada ofer date importante despre realitti folclorice din 7 ' secolul al XVI-lea' .

    Jocurile rneti din spaiul romnesc sunt mult mai vechi dect data la care au fost consemnate n scris de diverii observatori i nu constituie o excepie in

    2 Vasile Adscliei, Teatrul popular de Anul Nou n Moldova, volumul 1. Studiu (tez de doctorat). I q(). p. 9.

    1 j,II,', .a teatrului n Romnia, vol. 1, Bucureti, Editura Academiei, 1965, p. 47. 4 Synopsis adec adunare de multe nvturi. Iai 1757, tita 2V 5 Dosoftei, Opere,!. Versuri. Editie critic de N. A. Ursu. Studiu introductiv de Ai. Andriescu,

    Bucureti, Editura Minerva, 1978, p. 8, v. 81-84. 6 Viaa i utreucerea svintilor (1682-1686). ianuarie. 25r. 7 [stema t, .urului n Moldova (capitolul Cluerii. Ediie i studiu introductiv de

    L C. Chiirnia, Bucureti. Editura Minerva, 1975, p. 5-75. Cf. i Dimitrie C. Ollnescu, Teatru! la romni, Bucureti, Editura Eminescu, 1981, p. 7-56.

  • 3 MANIFESTRI TEATRALE FOLCLORICE: ORIGINE

    cadrul european. Ele se ncadreaz tipologie n istoria universal a artei tC'C1I",_"li" populare, putndu-se stabili corespondene directe cu manifestrile de teatru popular din zona european, pe baza unor relaii de ordin genetic.

    Jocurile cu mti, de origine precretin, se desfurau de obicei n srbtorilor solstiiului de iarn i al srbtorilor echinociuJui de primvar i de toamn, avnd un caracter ocazional, iar la ele participau, n mod obligatoriu, fie numai brbai (este vorba de majoritatea formelor de jocuri cu mti de grup i de teatru popular), fie numai fete sau femei tinere (n Drgaic i Caloian ori femei btrne, "curate" (n cazul unor descntece) i, rareori, n forme de manifestare recente, grupuri mixte. Aceast situaie poate fi explicat prin normele religiilor strvechi. O dat cu sporirea influenei bisericii, apar suprapuneri i contarninriintre riturile precretine i srbtorile i obiceiurile cretine, n circumstanele frmntrilor specifice trecerii de la vechi la nou, ntr-un domeniu spiritual caracterizat prin conservatorism, cci, n istoria miturilor, ntlnirea dintre tradiia precretin i mitologia cretin a constituit un "prag" deosebit de important, aa cum arat Mircea Eliade: "Adevrate dificulti au aprut cnd misionarii cretini au fost confruntai, mai cu seam in Europa Central i Occidental, cu credinele populare vii. Ei au ajuns cu greu s cretineze ntruchiprile strvechi i miturile 'pagne, dar acestea nu s-au lsat extirpate. Un numr mare de zei i eroi ucigtori de balauri au devenit Sfntul Gheorghe, zeiti ale rodirii au fost asimilate Sfintei Fecioare i altor sfinte [ ... ]. Cu toate acestea, o parte din credinele populare precretine au supravieuit, travestite sau transformate n srbtorile de peste an, precum i n cultura sfintilor, Biserica a trebuit s lupte mai bine de zece veacuri mpotriva afluxului continuu de elemente de credin i practici populare n practicile i legendele cretine. i rezultatul acestei lupte este mai degrab modest, n special n sudul i {sud-estul Europei, unde folclorul i practicile religioase ale populaiilor rurale pstreaz nc reprezentri, mituri i rit uri de mare vechime"s. Istoricul religiilor e refer la ansamblul mitic european, observaia din finalul citatului privitoare la sud-estul continentului fiind valabil i pentru spaiul spiritual romnesc.

    Pe lng procesul de contaminare i suprapunere a elementelor precretine cu cele cretine, manifestrile folclorice pe care le avem n vedere au cunoscut i o evoluie de natur funcional, determinat de schimbarea mentalitii populare, trecndu-se de la funcia religioas spre aceea estetic, nu fr a fi pstrate elemente de ritual magic sau mcar urme ale acestora. Simptomatic n acest sens este evolutia rntii: "Dac, aa cum arat antropologii, la nceput omul s-a travestit, s-a mascat pentru a comunica Cli strmoii, cu reprezentrile mitologice, mai trziu, travestirea i mascarea au devenit procedee de organizare a jocurilor. La noi, masca a ajuns o recuzit a jocurilor de Anul Nou. Din recuzit cu valori simbolice rituale, a devenit o recuzit a spectacolelor?".

    8 Mircea Eliade, Aspects du mythe, Paris, 1963, p. 207-208. 9 Mihai Pop, Obiceiuri tradiionale romneti, Institutul de Cercetri Etnologice i

    Dialectologice, Bucureti, Editura Minerva, 1976, p. J 84.

  • 178 GABRIELi\ Hi\Ji\ 4

    n spaiul romnesc, numrul mare de mti i diversitatea lor tipologic i morfologic, mult mai bogat dect la alte popoare din zona sud-estic a Europei, demonstreaz vechimea obiceiurilor de travestire i a jocurilor cu mti la noi: "Pe teritoriul Romniei apare i se dezvolt o gam foarte variat de mti populare, cu o frecven social-istoric mai mare dect la popoarele vecine sau apropiate i totodat cu forme mai diverse i mai evoluate; consideraii care ne fac s conchidem c proveniena lor e strveche i continuitatea lor nentrerupt, i c putem s le atribuim valoare de note constitutive specifice culturii populare romne. Printre altele trebuie reinut i faptul c unele popoare vecine recunosc influena direct sau indirect, contaminarea i decalcul exercitat nuntrul inventarului lor de mti populare, prin intermediul obiceiurilor cu mti populare de tip morfo-funcional propriu culturii romne"lo. Clasificarea mtilor realizat de Romulus Vulcnescu este relevant pentru diversitatea manifestrilor n cadrul crora acestea erau sau sunt utilizate, dar, n acelai timp, ne ofer unele indicii necesare pentru modul nostru de abordare a unui material extrem de bogat i de variat. Romulus Vulcnescu utilizeaz trei criterii: funcional, structural, integrarea ludic, dup ce arat c mtile populare, in faza actual de dezvoltare, pstreaz relicte paleoetnografice i reminiscene paleofolclorice specifice mtilor primitive, dar c se difereniaz de acestea din urm prin coninut i "prin funciune". Dup Romulus Vulcnescu, "mtile populare pot fi mprite din punct de vedere funcional n:

    - mti rituale, ntrebuinate 'in desfurarea unor superstiii i credine care mai pstreaz n ele vagi reminiscene de practici stereotipe i simboluri magice-mitologice, cum ar fi: mtile de divinaie i de profetizare, mtile de exorcizare, mtile justiiabilitii, mtile de natere, mtile de nunt, mtile comuniunii funerare, mtile de provocare a fecunditii i fertilitii solului, mtile de proliferare a unor specii de animale etc.;

    - mtile ceremoniale, ntrebuinate n unele forme de etichet, protocol i solemniti steti. n cazul acesta, mtile fac parte din mijloacele de mpodobire ceremonial n carnaval, n trenele viale, n parad etc.;

    - mtile divertismentale ntrebuinate ca accesorii n competiiile coregrafice, n recuzita jocurilor de peste an i n teatrul popular;

    - mti decorative ntrebuinate pentru mpodobirea interioarelor I exterioarelor de case ea elemente arhitectonice. [ ... ]

    Dup structura lor, mtile populare actuale pot fi mprite tot n patru mari categorii, n:

    - mti integrale, care mbrac i travestesc ntregul corp al purttorului din cretet pn n tlpi, n aa fel nct cel mascat s nu poat fi deloc recunoscut. n ansamblul lor acestea sunt aa numitele mti-costume;

    - mti reductive, care mbrac i travestesc o parte din corpul purttorului, lsnd restul costumat normal sau pur i simplu necostumat. Mtile

    10 Romulus Vulcnescu, Mtile populare, Bucureti, Editura tiinific, 1970, p. 98.

  • 5 MANIFESTRI TEATRALE FOLCLORICE: OR1GINE 179

    reductive sunt la rndul lor: mti caschete sau glugi care acoper capul i umerii; mti-obrzare care acoper n ntregime faa i maschete sau frnturi de mti care acoper parial un element al feei sau unele mdulare (mn, picior, sex);

    -- mascoide sau mti care se poart n mini, nfipte n pari, atrnate sau atelate pentru a substitui astfel simbolul unei persoane absente i

    -- mascaroane sau mti care servesc ca surse de elemente arhitectonice n decorarea ritual, ceremonial sau festiv a casei i a gospodriei rurale. [, , ,]

    Dup integrarea lor ludic, mtile populare pot fi mprite n dou mari categorii:

    - n mti singulare, cnd n ceata de colindtori sau juctori nernascai apare numai o masc, care polarizeaz n jurul ei interesul cultural al ntregii cete i a spectacolului cutumiar; n mti de grup, cnd n ceata de colindtori sau juctori apar mai multe persoane mascate cu mti similare sau cu mti diferite, care prin aciunea lor coordonat dezvolt ntregul spectacol cutumiar n genul unei commedia dell 'arte"JJ .

    *

    Marea diversitate a formelor de teatru popular ne oblig la o grupare tipologic a acestora, O sugestie important n acest sens ne-o ofer studiul lui V. Adscliei, Teatrul popular de Anul Nou n Moldova, care, la rndul su, pornete de la analiza genetic a lui Paolo ToschiJ2 asupra teatrului popular italian, Autorul italian stabilea trei etape importante n evoluia acestuia - draraa ritualic, jocul cu masc i teatrul propriu-zis. Analiznd diversele manifestri folclorice cu caracter dramatic, am stabilit dou criterii principale de clasificare: (

    1. prezena elementelor ritualice i a celor coregrafice; 2. prezena elementelor de limbaj dramatic: dialog, conflict i! aciune. innd seama de aceste criterii, propunem gruparea manifestrilor folclorice

    cu caracter dramatic n trei tipuri: jocurile populare cu mti, alaiurile i teatrul popular propriu-zis.

    .Iocurile cu mti

    Jocurile cu mti se caracterizeaz printr-o mai mare pondere a elementelor ritualice, mai bine conservate i mai evidente, pe de o parte i, pe de alt parte, prin aspectul accentuat coregrafie al actualizrii scenariului ritualic. ncadrm n acest tip urmtoarele grupe: 1. obiceiuri cu rolfertilizator (Drgaica'",

    II Ibidem, p. 91,.93, 12 CL V. Adscliei, op. cit" p. 7, i3 Dumitru Pop, Drgaica, n "Anuarul de folclor", V-VII, 1984-1986 (extras), Cluj-Napoca,

    1987, p, 61-87,

  • Paparuda 1 4); 2. obiceiuri cu rol de invocare i control al forelor naturii (Caloianul'", Paparuda), desfurate n cadrul riturilor agrare; 3. obiceiuri cu rol apotropaic (CluuI16); 4. obiceiuri cu rol iniiatic, n cadrul riturilor de trecere (ilustrative sunt jocurile de priveghiJ? i spectacolul nunii18).

    Jocurile cu mti au, n general, ca i celelalte dou tipuri, un caracter ocazional, desfurndu-se n preajma unor srbtori cretine importante, suprapuse unor rituri arhaice de celebrare a diviniti lor naturii: n preajma Rusaliilor (Cluul), n ajunul zilei i n ziua de Snziene (Drgaica sau Snzienele. Exist ns i situaii cnd aceste jocuri, evideniind i mai mult caracterul lor ritualic, se desfoari.la nevoie", de obicei n perioadele de secet, cnd este invocat ploaia sau, invers, n cazul unor ploi abundente i ndelungate, cnd este invocat soarele (Caloianul, Paparuda).

    Celelalte grupe de joc se desfoar tot ocazional, dar nu la o dat anumit, ci n funcie de data la care are loc o nunt" (perioadele n care se pot celebra nuni sunt, de altfel, bine stabilite de calendarul bisericesc) sau de mprejurarea morii cuiva (nu la toate nmormntrile au loc jocuri de priveghi; n cazul n care moare un copil sau n cazul unui accident nefericit, situaii n care familia este prea copleit de durere pentru ca obiceiul s se poat desfura cu toat gama sa ludic ce implic, de cele mai multe ori, i cornicul, se renun la practicarea jocurilor; este interesant de amintit aici i obiceiul nmormntrii-nunt'", n cazul morii unei fete sau a unui flcu, obicei care conine elemente de un mare dramatism).

    Locul de desfurare a jocurilor este i el diferit, n funcie de caracterul lor. Astfel, unele au caracter de colind, fiind reprezentate (n mod obligatoriu) n curtea fiecrei gospodrir" (Paparuda, Cluul); altele, mai aproape de forma lor originar, se desfoar n anumite locuri, nvestite cu sacralitatev': la rscruci, la marginea ogoarelor sau chiar n lan uri, lng o ap curgtoare, lng fntn, la

    180 GABRIELA HAJA 6

    14 Ion Cuceu, Maria Cuceu, Vechi obiceiuri agrare romneti. Tipologie i corpus de texte, I, Bucureti, Editura Minerva, 1988.

    15 Dumitru Pop, Contribuii la studiul Caloianului, n "Studii i comunicri", extras, Sibiu, 1981, p. 7-26.

    16 Capitolul Cluul din Istoria teatrului ... , I, ed. cit., p. 44-53 i Horia Barbu Oprian, Cluarii, Bucureti, Editura pentru Literatur, 1969.

    17 Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere ctnologice n ceremonialul funebru din Moldova, Bucureti, Editura Grai i suflet .- Cultura Naional, 1999, p. 90-94; Vasile Adscliei, Jocul i cntecul de priveghi n judeul Vaslui, n "Studii i comunicri de etnologie", tomul VIII (serie nou), Sibiu, 1994, p. 27-48; Aneta Micle, capitolul Obiceiurile care marcheaz momente importante din viaa omului, n Manifestri mimice i dramatice n folclorul bihorean (rezumatul tezei de doctorat), Cluj-Napoca, 1985, p. 16-18.

    18 Ioan Meioiu, Spectacolul nunilor. Monografie folcloric. Cuvnt nainte de acad. D. Panaitescu-Perpessicius, Comitetul de Stat pentru Cultur i Art, Bucureti, 1969, p. 7, 37, 49, 68.

    19 Silvia Ciubotaru, op. cit., p. 71-73. 20 Cf. Mihai Pop, op. cit., p. 159-160; Ion H. Ciubotaru, op. cit., p. 121-136. 21 Ion Cuceu, Maria Cuc eu, op. cit., p. III. 22 Dumitru Pop, Contribuii la studiul Caloianului ... , p. 13-14, Drgaica ... , p. 70.

  • 7 MANIFESTRI TEATRALE FOLCLORICE: ORIGINE 181

    marginea satului etc. (Caloianul, Drgaica); n sfrit, spectacolul nunii se desfoar n gospodriile celor doi protagoniti, mirele i mireasa, potrivit unui scenariu bine stabilit", iar jocurile de priveghi, n casa celui mort sau n ograda acestuia, de multe ori n preajma unui foc. n literatura de specialitate, gsim o descriere a modului de desfurare a acestei ceremonii n vechime: priveghiul era anunat de buciumai - acest mod de a vesti moartea cuiva s-a pstrat n intreaga zon montan din nord, pn astzi .- sau prin chemri de fluiere mari. Dup apusul soarelui, stenii se adunau n jurul focului aprins n curtea mortului, primeau pomana i l pomeneau pe cel mort, apoi urmau petreceri i jocuri, printre care cel mai impresionant era cel al cetelor de unchiai. Priveghiul nceta o dat cu rsritul soarelur",

    Dei la aceste jocuri particip empatie ntreaga comunitate rural, actorii sau actanii propriu-zii sunt alei, potrivit obiceiului, dup reguli precise: drgaica este cea mai frumoas fat dintr-un sat sau, n trecut, din mai multe sate (jocul fiind considerat o manifestare de grup, n cadrul cetei de fecioare, cu funcie propiial, fertilizatoare, de pregtire a fetelor pentru cstorie, chiar dac exista o le:e nescris, potrivit creia protagonista nu se putea cstor! vreme de trei ani); interdicia pare s aib mai multe cauze: fie este o reminiscen a vechilor rituri pgne, specifice preoteselor fecioare ale diverselor diviniti feminine, fie este un reflex al faptului c, fiind repudiate de biseric, aceste manifestri implicau pedepsirea celor care le practicau, nct, o vreme, acetia erau scoi n afara bisericii; aceeai situaie o ntlnim n cazul Caprei sau al Cluului care, n mod evident, este o manifestare ce respect toate normele impuse de ceata de feciori"); vtaful cluarilor este cel mai iscusit dansator, acest rol fiind meninut/zeci de ani de aceeai persoan"; paparudele sunt i ele alese, cu diferenieri n

  • 182 GABRIELA HAJA 8

    femeilor atinse de mascheta sexual, drgaicele confer fertilitate lanurilor i, implicit, simbolizeaz rodnieia viitoarelor familii, jocul paparudelor va aduce n mod sigur ploaia'" etc.), utiliznd obiecte ritualice (caloianul, mama ploii, tata soarelui, mascheta mutului, mtile vegetale ale paparudelor, steagul i ciocul cluarilor, plantele magice utilizate de acetia pentru rolul lor apotropaic i aprtor mpotriva divinitilor malefice", steagul, bradul, colacul de nunt, bradul de nunt i cel de nmormntare, pnza de ochi sau de fa", podurile . a.) i fiind obligai la respectarea anumitor reguli: regula tcerii i a respectrii secretului impus de jurmnt (Cluul), cea a puritii (Drgaica, Paparuda), cea a convieuirii n grup (cluarii dormeau, ct vreme dura jocul, la o anumit gazd aleas de ei sau, mai demult, n biseric, pentru a fi ferii de Rusalii+'; paparudele se adun, la sfritul jocului care dureaz, de obicei, o zi - la o anumit cas pentru a mpri darurile rituale; la fel, pomana caloianului are loc la o anumit cas, unde participanii sunt osptari n grup).

    Fiecare dintre aceste jocuri are mai multe etape obligatori i: selectarea actorilor, investirea, prin jurmnt sau prin tradiie, cu puteri neobinuite, confecionarea obiectelor rituale (mtile rituale, steagul i ciocul cluului'", cununa i podoabele drgaicei, caloianul etc.), desfurarea jocului (cu numeroase elemente coregrafice - pantomim i, mai ales, dans, ca n Clu, Drgaic, Paparud, jocurile de priveghi, nunta), adunarea darurilor rituale (cu excepia Drgaicei i a jocurilor de priveghi), deznvestirea protagonitilor, prin distrugerea mtilor, prin aruncarea lor n ap tmtile-costum sau maschetele paparudelor), prin ngropare sau ardere (ciocul cluariIor i pri din costumul mutului), ori prin schimbarea elementelor simbolice (fata schimb cununa de mireas cu nframa de nevast), mprirea darurilor rituale care ncheie, de obicei, jocul.

    Comun este, de asemenea, ncrederea n eficacitatea acestor obiceiuri. De aceea, ele au, de cele mai multe ori, un caracter obligatoriu, nerespectarea tradiiei putnd determina, conform credinei, mari dezechilibre naturale ori sufleteti. Astfel se explic indelungata meninere a trsturilor de ritual ale acestor manifestri, chiar dac, astzi, foarte multe elemente arhaice i-au pierdut semnificaiile iniiale. Aceste elemente au fost conservate parial, prin repetare formal, fiind, uneori, renvestite cu alte valori simbolice, chiar dac partea

    3(J Ion Cuccu, Maria Cuceu, op. cit., p. 1 J 1. 3 I ntre acestea, cele mai importante erau pelinul i usturoiul,a cror funcie magic este

    descris detaliat de L-A. Candrea, 'in Folclorul medical romnesc comparat, Privire general, Medicina magic. Studiu introductiv de Lucia Berdan, Iai, Editura Polirorn, 1999. p. 461, 473.

    32 Romulus Vulcnescu, op. cit., p, 154. 33 "Alte fiine supranaturale, despre care poporul crede e aduc boala n trupul omului, sunt

    Rusaliile. n multe regiuni din ar, ele sunt identificate eu relele, cu singura deosebire c [ ... ] i le nfieaz ca pe nite babe urte, grbovite de btrnee. Sunt n numr de :1 sau 7 i umbl numai n sptmna Rusaliilor i n ziua de Todorusale sau Strat de Rusalii sau Sfredelul Rusaliilor, care cade ntr-o miercuri, la 24 de zile nainte de Rusalii" (L-A. Candrea, op. cit., p. 186).

    34 Horia Barbu Oprian, op. cit., p. 162, 176.

  • Alaiurile

    coregrafic a devenit dominant (potrivit aceluiai proces de desernantizare a simbolismului originar al dansului, care i pierde treptat caracterul de dans ritual, transformndu-se n spectacol coregrafie; n cazul Cluului, fenomenul este destul de vechi, fiind prezent nc din secolul al XVI-lea).

    35 Cum este Vlritul, ef. Lueia Cire, Aspecte ale colindatului n Moldova, n ALlL, tomul XXVrI, 1979-1980, Iai, 1980, p. 77.

    36 V. Adscliei, op. cit., p. 28. 37 Cf. Emilia Bumb, .Jizii" din Chintelnic, n "Zestrea". Revist de etnologie i etnografie,

    Bistria-Nsud, nr. 2, anul II, 1999, p. 13-15. 38 Ibidem, p. 14. 39 V. Adscliei, Teatrul popular de Anul Nou ... , p. 21-22.

    183

    Alaiurile reprezint forme de trecere spre teatrul popular propriu-zis, au un caracter mixt, coregrafie i dramatic (prezena dialogurilor sau a succesiunii de monologuri) i funcie augural, fiind reprezentate n cadrul riturilor de trecere la noul an sau, mai rar, n preajma Bobotezei ori de Pati", de unde caracterul lor ocazional: "Reprezentnd, de fapt, faza primar a teatrului folcloric, alaiurile au o individualitate incert rnprumutndu-i cu uurin episoade, procedee, scheme. Astfel, aproape totdeauna jocurile mtilor zoom arfe sunt intrerupte de mbolnvirea animalului reprezentat i cer aceeai intervenie curativ; jocurile mtilor umane sunt construite pe o suit de dansuri specifice [ ... ]. De obicei, intr n alaiuri att mti zoomorfe [mai vechi, n. n.], ct i reprezentri umane't"',

    O variant actual a alaiului rnesc de mascarad este cea numit Hzii, desfurat, n ajunul Bobotezei, n satul Chintelnic din subzona etnografic ieu-Mocnime ". Obiceiul prezint aspecte interesante, deoarece adun laolalt elemente aparinnd altor jocuri: deghizarea bieilor n fete i a fetelor n biei, schimbarea vocii erau prezente n Clu i astzi, ele se regsesc n Drgaic. Travestirea tinerilor n personajele unui alai de nunt este similar celei din Alaiul caprei sau al malanci, iar " btrn ii [ce] spun c umbl cu moartea prin sat,,38 preiau n chip evident elemente din Jocul unchiailor. Hzii este o form de conservare i renviere, prin parodiere i adecvare la mentalitatea contemporan, a vechilor jocuri cu mti i a alaiurilor rneti de mascarad, Caracterul sacru al formelor; originare de teatru popular s-a pierdut, Hzii de astzi avnd unul preponderent ludic.

    De asemenea, 111 unele alaiuri se menine fondul mitica-ritualic mai mult dect n altele, n telul acesta explicndu-se prezena lor, n forme mai mult sau mai puin modificate, n cadrul jocurilor de priveghi (Capra) sau n cadrul Cluului.

    Alaiurile cunosc o foarte mare varietate; o clasificare a lor a fost fcut39 -- n funcie de originea lor i n funcie de aspectul structural -- n: 1. alaiuri concentrate n jurul unor jocuri dramatice cu mti animale: a) mai vechi: Capra (sau Malanca, n nordul Moldovei), Cerbul, Ursul, Berbecul, Tapul, Calul, Boul,

    9

  • b) mai noi: Cocostrcul, Struul, Punul, Leul . a.; 2. alaiuri concentrate in jurul unor jocuri dramatice cu reprezentri umane: a) reprezentri ale profesiunilor: Caldararii, Ursarii, Sitarii, Mocnaii, Arnuii, Bumbierii, Roiorii, Artitii, b) reprezentri ale tipurilor etnice: Harapii, Turcii, Jidanii, c) reprezentri alegorice sau ale vrstelor: Anul Nou i Anul Vechi, Monegii, Babele; 3 alaiuri provenite din evoluia unor datini i practici rituale: Crdul, Cuc ii, Jocurile, Hora, Nunta (rneasc", igneasc. jidoveasc) . a.

    "n Dobrogea mai cu seam, precum i prin unele comune de pe malul stng al Dunrii, jud. Ialomia, care sunt locuite n cea mai mare parte de bulgari, este obiceiul ca duminica, de ziua de lsatuJ secului a Postului Patelui, iar prin alte locuri, a doua zi, adic luni, in sptmna cea dinti a postului mare, s se fac datina numit Cucii. n acea zi se adun 20 de flci, din care unul i pune coarne, se mbrac cu haine mpestriate i se zugrvete cu negru pe obraz ca diavolul, numindu-se el mprat; apoi merg pe la case i joac, dup care apoi li se d cte un baci''?'. Alaiul, cu alte tipuri de mti, este atestat i n Moldova, Muntenia i n sudul Tansilvaniei, Aici, "cucii" poart mti-caschete, care le acoper capul, fiind foarte nalte i bogat mpodobite'".

    La originea alaiurilor din prima grup se afl, dup cum o sugereaz i clasificarea de mai sus, jocuri dramatice avnd ca protagonist un singur personaj purttor de masc (cum era Turca, n Moldova i Transi lvania, numit Brezaia, n Muntenia). Aceste alaiuri au la origine jocuri rituale de o foarte mare vechime, legate, n cultura noastr, de legenda despre vntoarea i sacrificarea unui zimbru, ca prob de tip eroic, putnd avea mai multe semnificaii - ritual de iniiere, sacrificiu de ntemeiere etc., unele atestate nu numai n cultura romn, ci i n Orientul antic, n zona mediteranean i roman. De altfel, Sf. Augustin descrie mtile de capr i cerb, considerndu-le "aa de oribile c ar nspimnta chiar pe demoni"; iar Sinodul al aselea din 692, Constantinopol, condamn obiceiul pgn al mascrii'". Manifestri ale acestui joc apar, pn n secolul al XIX-lea, n Armenia i Sicilia", fiind o urm a strvechilor rituri pentru vntoare sau nmulire a turmelor. De-a lungul timpului, imaginea caprei seabstractizeaz, fiind integrat riturilor agrare, pentru ca, mai aproape de zilele noastre, personajul zoomorf s devin personaj integrat n alaiul de Anul Nou. Dimitrie Cantemir face o scurt descriere a jocului, aa cum era el n perioada contemporan redactrii

    184 GABRIELA HAJA 10

    40 Vasile Alecsandri, inspirndu-se din folclor, a scris "pentru beneficiul sracilor un tablou naional intitulat Nunta rneasc, care va ii reprezintat pe teatru de ctr amatori, membri ai naltei nob\ci i ai onoratului public. n aceast pies figureaz carul drutelor.ce aduce la nunt pc mireas cu amicclc ci" (s. a.) (Opere, V. Teatru, text ales i stabilit, note i variante de Georgeta Rdulescu- Dulgheru, Bucureti, Editura Minerva, 1977, p. 26-27).

    41 T. T. Butada, Istoria teatrului ... , p. 71. 42 Cf.Istoria teatrului ... , vol. 1, ed. cit., p. 78-79. 43 Cf. Petru Caraman, Substratul mitologic al srbtorilor de iarn la romni i la slavi.

    Contribuie la studiul mitologiei cretine din orientul Europei, n "Arhiva", XXXVIII, 11f. 2-4. Iai, 1931, p. 390-397.

    44 Istoria teatrului ... , 1, ed. cit., p. 54.

  • Il MANIFESTRI TEATRALE FOLCLORICE: ORIGINE 185

    complexului studiu: "n ziua de Crciun se pune cuiva o cpn de cerb cu coarne mari, de care se leag o masc fcut din fii de pnz colorat i att de lungi nct acoper i picioarele celui care o poart. Peste acesta se aaz altul, care se face un btrn ghebos, i aa strbat toate uliele i casele, jucnd i cntnd, cu o mulime de lume dup ei,,4s. La mijlocul secolului al XVIII-lea jocul era condamnat, laolalt cu aIte manifestri folclorice "pgne", ca fiind neconform cretinismuJui: "i nc mai priirnesc n casele lor turca sau brezaia avnd cu sine i rnscrici ghidu, Carele schimbndu- faa sa (cea dup chipul lui D[u]mnezu zidit), cu gura zice cuvinte urte, scrnave, iar cu trupul face chipuri grozave i spurcate, atta ct pre cei rar de minte oameni bucurnd, iar pre cei rar de rutate copii spriind?"', Pn n secolul al XIX-lea, exista o difereniere pe zone a numelui jocului: n Moldova i Transilvania - turca, n Muntenia - brezaia. Cele dou personaje ale acestui joc s-au desprins dintr-un grup mai numeros, pentru c jocul a evoluat din jocurile rituale de ceat. n secolul nostru, cele dou personaje se reintegreaz n grupuri mai mari: capra, singur, face parte din ceata urtorilor de Anul Nou, iar moul nsoete copiii care recit Pluguorul": Pe de alt parte, intrnd n contact cu jocul unchiaiIor, jocul turcii sau al brezaiei se dezvolt n forme teatrale complexe: Malanca i Alaiul caprei. Capra ajunge s fie "diferit de turc att n ceea ce privete masca, ct i n privina scenariului obiceiului. Pe ct vreme turca reprezint mai degrab o ficiune, imaginea unui animal fabulos, desprins de realitate, capra nfieaz imaginea concret a animalului real?".

    Cele din grupa a doua sunt forme evoluate din jocurile dramatice cu mti animale, printr-un transfer al ponderii dramatice de la personajul zoomorf la personajul antropomorf ce avea, iniial, rolul nsoitorului ori al vraciului. O dat cu demagizarea jocului, personajul iniiat devine personaj comic i ;trece n "avanscen". '

    Alaiurile din grupa a treia continu riturile de ceat, avndu .. ; originea n colind (Crdul), n obiceiul horei (Hora), n obiceiul nunii (Nunta), n riturile nupiale combinate cu cele funerare, reprezentate parodic (Cucii] i n cadrul manifestrilor de acest tip petrecndu-se acelai proces de demagizare.

    Teatrul popular propriu-zis

    Teatrul popular propriu-zis reprezint ultima etap n evoluia genului dramatic popular, evoluie determinat deopotriv de mecanismele interne ale genului i de influenele trzii, exercitate din mediile cultivate. n cadrul acestui tip ponderea o are dialogul i rostirea lui, dar i costumele i mtile. Un rol important n reprezentare l au improvizaia i talentul actorilor, care actualizeaz, n fiecare an i la fiecare cas, aceeai schem dramatic. -------_._-----

    45 Descrierea Moldovei, ed, cit., p. 28l. 46 Synopsis, fila 52v/54V 47 Din culegerile Institutului de Folclor, n "Revista de folclor", VII, nr. 1-2, 1962, p. 158. 48 Aneta Micle, op. cit., p. 9.

  • 186 GABRIELA. HAJA 12

    i teatrului popular i este specific caracterul ocazional, timpul reprezentrii fiind bine delimitat: dou zile (n ajunul Anului Nou i n ziua de Anul Nou), o zi (numai n ajunul Anului Nou) sau numai o jumtate de zi i o noapte (din amiaza ajunului pn n dimineaa primei zile din an). Piesele de teatru popular cu subiect religios se desfoar n preajma Crciunului i, uneori, de la Crciun pn la Anul Nou.

    O alt trstur specific este modalitatea de desfurare, comparabil cu a colindei"; caracterul de colind al teatrului popular impune note particulare celorlalte trsturi. Pe lng caracterul de colind, au fost stabilite i alte caracteristici ale teatrului popular: ,,[ ... ] structur de vodevil, prezena unor elemente de scenografie, decor i costumatie, art dramatic mult diferit de cea cult, colaborarea sporit din partea spectatorului, permanent conternporaneizare care duce la o continu refuncionalizare, vdit specific naional - spre deosebire de alte etape mai vechi ale teatrului popular - care se accentueaz pn la specificul regional'f".

    De asemenea, o trstur important a acestui tip este caracterul preponderent dialogic i prezena conflictului dramatic. Chiar dac exist interludii muzicale, ponderea o are textul rostit i, uneori, pantomima comic, improvizat, nu aspectul coregrafie. De altfel, din cauza condiiilor de reprezentare - n casa/curtea gospodarului, ntr-un spaiu relativ restrns -, "micarea scenic" este rudimentar, fiind mai mult sugerat dect realizat i reducndu-se, de cele mai multe ori, la executarea unui pas naintea celorlali actori pentru ca, dup enunarea replicii, vorbitorul s fac loc interlocutorului. n cazul pieselor de teatru propriu-zis, numrul actorilor nu este foarte mare, reprezentaia avnd loc, de obicei, ntr-un spaiu nchis, spre deosebire de jocurile cu mti i de alaiuri, la care particip un numr mare de membri i care se desfoar fie n afara satului, fie n curile gospodriilor.

    n sfrit, specific teatrului popular este maxima simplificare a elementelor de scenografie, decor, art interpretati v. Acest fapt este determinat, cum s-a artat, de caracterul de colind. Scena i decorul lipsesc de cele mai multe ori; ntre actori i spectatori nu exist distana scenic, locul celor din urm fiind, ca n teatrul antic sau cel elisabetan, n jurul actorilor. n funcie de talentul actorilor, spectatorii sunt mai mult sau mai puin antrenai n reprezentare, asemntor felului n care se petrec spectacolele experimentale de tip happening.

    Alegerea interpreilor se face dup mai multe criterii: mai nti toi actorii sunt biei sau brbai (prezena femeilor n teatrul popular este cu totul accidental i de dat foarte recent), iar rolurile sunt mprite in funcie nu doar de calitile actoriceti, ci i de acelea morale (un personaj pozitiv nu poate fi interpretat de un om care nu este respectat de colectivitate). Se impune ns precizarea: ,,[ ... ] ceea cc

    49 .Llmblatul mtilor se afl n stare de puritate adesea. ns de multe ori este contaminat cu colindatul propriu-zis" (P. Caraman, art. cit., p. 392).

    50 V. Adscliei, op. cit., p. 12.

  • 13 MANIFESTRI TEATRr'\LE FOLCLORICE: ORIGINE 187

    la prima vedere ar putea s fie luat drept stngcie n arta scenic a teatrului folcloric este - la o cercetare mai atent - dovad a unei capaciti nebnuite de interpretare a unor date simplificate Ia maximum?".

    In legtur CLI structura de vodevil a teatrului popular, folcloristul ieean V. Adsclitei tace o precizare deosebit de important pentru evoluia teatrului n cultura romn: "Melodiile i jocurile au proveniena cea mai diferit: tradiional n piesele vechi, cult -- parial - n cele mai noi. Acest pronunat caracter de vodevil rezult din valorificarea unor tradiii de teatru folcloric i nu trebuie pus dect parial pe seama influenelor scenei culte romneti din secolul al XIX-lea, deoarece ea nsi l preluase (prin Alecsandri i alii) att din practica teatrului apusean, ct i din practicile populare locale, din zestrea spiritual a publicului la care se ncerca ptrunderea nlesnit astfel,,52.

    Clasificarea pieselor de teatru popular propriu-zis pe care o propunem noi este analoag celei fcute de V. Adscliei n studiul SU53. Astfel, observm existena a trei grupe, n funcie de originea i influenele la care au fost supuse:

    - drama religioas; piese de teatru de influen livresc i urban nereligioase;

    -- teatrul de ppui. n prima grup includem Irozii, Mironosiele, Adam i Eva (Jocul cu pomul sau

    Pomul raiului), LzreluZS4 i Vicleimul (dram popular veche, de origine cretin). n cea de a doua grup se ncadreaz urmtoarele subgrupe: a) teatrul

    haiducesc i hoesc: Haiducii, Jienii, Bujor, Groza, Codreanu, Darie, Tudor, Craiovean, Radu, Piticii, Puna, Gruia lui Novac, Niuleasa, Duca, C.)roi . a.; b) teatrul cu subiecte istorice: nfrngerea lui Napoleon, tefan ge1 Mare, Brncovenii, Cderea Plevnei sau Predarea lui Osman-Paa, Curcanii, Hora Unirii sau Piesa Romniei, Pacea sau Pacea general, Cderea Berlinului sau Predarea lui Hitler . a.; c) teatrul cu subiecte legendare i nuvelistice: Voinic nflorit, Voinicul munilor, Ft-Frumos, Mircea i Baiazid, Stejarul din Borzeti, Movila lui Burcel, Barbu Lutaru, Pies sanitar . a.5S; d) teatrul cu subiect tiinifice-fantastic: Satelitul".

    n cea de-a treia grup se nscriu Jocul ppuilor i reprezentaia teatral cu ppui numit tot Vicleim57

    51 V. Adscliei, op. cit., p. 16. 52 Ibidem, p, 14. 5] Ibidem, p, 22-23. 54 Cf. Dicionarul literaturii romne de la origini pin la 190(), Institutul de Lingvistic, Istorie

    Literar i Folclor al Universitii "AL l. Cuza" lai, Bucureti, Editura Academiei, 1979, p. 840. 55 V. Adscliei, op. cit .. p. 22-23. 56 H. Oprian, Satelitut, n "Teatrul", an. X, nr. 9, 1965, p. 64-69; N. Popa, "Satelitul". pies

    comic, Trpeti - Neam, 1966, manuscris, apud V. Adscliei, op. cit., p, 22-23; Rornulus Vulcnescu, op, cit., p. 271-272.

    57 Cf. T. T. Butada, Istoria teatrului ... , p. 9--23; D. C. Ollnescu, Teatrul la romni. Ediie ngrijit, prefa, note i comentarii de Cristina Durnitrescu, Bucureti, Editura Eminescu, 1981, p. 4344, 5659; Istoria teatrului ... , 1, ed. cit., p, 1I6126.

  • 188 GABRIELA HA.I A 14

    Teatrul de ppui are un rol foarte interesant n apariia i evoluia teatrului romnesc cult, pentru c a influenat tipologia personajelor i natura conflictului n primele piese originale romneti. Piesa lui Iordache Golescu, Comedia ce s numete Barbul Vcrescul, vnztorul rii (1828), a fost reprezentat la teatrul de ppui, avnd drept personaj-rezoneur, ipostaz individualizat a corului antic, un mscrici. Tot la ppurii s-a jucat, n lipsa unui teatru propriu-zis, i Comedie banului Costandin Canta ce-i zc Cbujan i cavaler Cuco, alctuit de Costache Conachi, Neculai Dimachi i Dimitrache Beldiman, i Giudecata fimeilor, a aceluiai Costache Conachi.

    *

    Manifestrile cu caracter dramatic romneti se nscriu n cadrul mai larg european, fr s constituie o excepie. La originea acestor manifestri se afl rituri arhaice, constituind moduri de expresie ale unei viziuni sacralizante, integratoare, asupra lumii nelese ca ntreg armonios.

    Supuse unui proces treptat de demagizare i desemantizare, aceste rituri au [ost conservate parial de formele populare ale manifestrilor cu caracter dramatic. In cultura popular romneasc exist astzi o foarte mare diversitate a acestor forme. Aceast situaie ilustreaz, pe de o parte, vechimea lor i, pe de alt parte, viabilitatea conferit de actualizarea lor repetat, creatoare.

    Cu toat aceast diversitate, exist elemente unificatoare care au fcut posibile clasificrile propuse mai sus. Ceea ce confer unitate acestor manifestri, indiferent de modul cum sunt grupate, este rolul lor complex, magic i estetic.

    MANIFESTATIONS THETRALES FOLKLORIQUES: ORIGINE ET EVOLlJTION

    RtSUM(

    Cette etude qui utilise les resultats de nos recherches anterieures pour notre these de doctorat (La constitution de la terminologie concernant le tltetre propose une presentation systernatique des manifestations thetrales folkloriques dans l'cspace rournain et de leur evolution dans le tcmps, La necessite detablir des champs semantiques el referentiels nous a irnpose une classification des formes folkloriques ayant des traits dramatiques: le jeu des masques, les rnanifestations plus amples cornme alaiul, le thetre fclklorique proprement dit. Cette classification nous a offert aussi un critere selon lcquel on a pu hierarchiser la liste des termes populaires concernant la creation dramatique folklorique, On a souligne le fait que, malgre Icurs particularites, les manifestations folkloriques rournaines ne constituent pas une exception, mais elles font partie d'un phenornene plus large, europeen. Ces rnanifestations ont leur origine dans des rites archarques qui expriment une vision sacralisee du monde. Ces ritcs 'lui ont connu un proces d'affaiblissement de la dimension magique et des changcments semantiques ont ere partiellement preserves dans des Iorrnes dramatiques populaires. La diversite de ces formes dans.Ja culturc roumaine acluelle est un signe de leur anciennete el de leur vitalite renforcees par leur actualisation pennanente et creatrice.

    Institutul de Filologie Romn "A. Philippide"

    Iai, str. Th. Codrescu, nr. 2