furtul aproape gata

61
I . REFERIN Ţ E ISTORICE Ş I ELEMENTE DE DREPT COMPARAT. .1 Evolu ţ ia reglementă rilor privind protec ţ ia penal ă a patrimoniului. Legi uirile penale din cele mai vech i ti mpuri au  în c riminat ş i s anc ţ i o nat sever f aptel e s ă r ş i t e î mpo t r i v a patrimoniului. 1  Î n o r ândui r ile c u exploa t a r e de c la s ă oc r oti r ea avutului a func ţ ionat ş i func ţ ioneaz ă cu toat ă vigoarea în folosul celor avu ţ i, adic ă al celor din clasa dominant ă ş i abia se face sim ţ it ă când este vorba de masa celor exploata ţ i. 2  Î n peri o ada s cla v a gis t ă er a u pedepsi t e cu asprim e furtul, tâlh ă ria, jaful; mai pu ţ in cunoscute erau alte forme de atingere a propriet ăţ ii, cum ar fi în şel ă ciunea, abuzul de  în c reder e , ges t iunea f r auduloas ă , ca r e e r au considera t e c a delicte civile.  Î n pe r ioada f eudal ă se e x tinde t rep t a t rep r esiunea penal ă cuprinzînd în sfera sa toate faptele în care se puteau aduce v ă t ă m ă ri patrimoniului. 3  Î n pri v in ţ a san c ţ iunil o r , t o a t e legiui r ile pen a l e d in orânduirile cu exploatare de clas ă s-au caracterizat prin pedepse de o asprime f ă r ă margini. 4 De r e gul ă, furturile m ărunte se pedepseau cu biciuirea, îns ă, la al tr ei lea furt se aplica pedeapsa cu moartea (tres furtilens). Dac ă furturile erau grave se putea aplica pedeapsa cu moartea de la primul furt. 5  A c e a s t ă asp r ime a ped e pselor ara t ă f re c v en ţ a infrac ţ iunilor ş i gravitatea lor; împotriva unor asemenea fapte 1  Pascu I. , „Drept pe nal. Partea ge nera l ă , Vol. II, Editura Europa Nova, Bucure ş ti, 2001; 2  Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., Fodor I., Iliescu N., Bulai C.,Stănoiu R., Roşca V., „Explicaii teoretice ale Codului penal român”,Vol. III, Partea specială, Editura Academiei, Bucureşti, 1971. 3 Idem 1. 4 Idem 2. 5 Idem 1.

Upload: dali-czifrak

Post on 05-Apr-2018

249 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 1/61

I. REFERINŢE ISTORICE ŞI ELEMENTE DE DREPTCOMPARAT.

.1 Evoluţia reglementărilor privind protecţia penalăa patrimoniului.

Leg iu ir il e penale d in cele mai vechi t impuri au încriminat şi sancţionat sever faptele săvârşite împotrivapatrimoniului.1

 În orânduiri le cu exploatare de clasă ocrotirea

avutulu i a funcţ ionat ş i funcţ ionează cu toată v igoarea înfolosul celor avuţi, adică al celor din clasa dominantă şi abiase face simţită când este vorba de masa celor exploataţi.2 

 În perioada sclavagistă erau pedepsite cu asprimefurtul, tâlhăria, jaful; mai puţin cunoscute erau alte forme deatingere a propr ie tă ţi i , cum ar f i înşe lăciunea, abuzu l de încredere, gestiunea frauduloasă, care erau considerate cadelicte civi le.

 În perioada feudală se extinde treptat represiunea

penală cuprinzînd în sfera sa toate faptele în care se puteauaduce vătămări patrimoniului. 3

 În privinţa sancţiuni lor, toate legiuiri le penale dinorândui r ile cu exp loatare de c lasă s-au caracterizat prinpedepse de o asprime fără margini. 4

De regulă, furturi le mărun te se pedepseau cub ic iu irea , însă, la a l t re ilea furt se apl ica pedeapsa cumoartea (tres furt i lens). Dacă furtur i le erau grave se puteaaplica pedeapsa cu moartea de la primul furt. 5 

 Această asprime a pedepselor arată frecvenţainfracţiunilor şi gravitatea lor; împotriva unor asemenea fapte

1   P as cu I . , „ D re p t p en al . P ar t ea g en er al ă ”, V ol . I I , E di t ur a E ur op a N ov a,Bucureşti , 2001;2   Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., Fodor I., Iliescu N., Bulai C.,Stănoiu R., Roşca V. ,„Explicaii teoretice ale Codului penal român”,Vol. III, Partea specială, Editura Academiei, Bucureşti,1971.3 Idem 1.4 Idem 2.5 Idem 1.

Page 2: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 2/61

s tăpâni rea era s il it ă să recurgă l a cele ma i i numanepedepse. 6 

Legiui ri le penale moderne, e limin înd exagerări le

legislaţi i lor anterioare, au menţinut totuşi un regim destul desever pen tru anumi te forme de act iv ităţ i i nf racţ iona le , îndreptate împotriva patrimoniului şi au extins cadrul încriminări lor la o serie de fapte specifice relaţi i lor economice din societatea modernă.

Legis laţ i ile penale social iste menţ inînd categor iainfracţ iuni lor patr imoniale, a conceput, pentru pr ima oară împărţirea acestora în două grupări distincte prin obiectul lor  juridic generic, infracţiuni contra avutului obştesc(proprietăţi i socialiste) şi infracţiuni contra avutului personal

şi particular (proprietate privată).De un aşa-zis patr imoniu publ ic se vorbeşte ş i în

dreptul burghez, dar el nu face obiectul unei ocrotir i penaledist incte, decât sub forma unor infracţiuni speciale (f iscale,vamale, monopoluri de stat). 7 

 În vechiul drept românesc existau, deasemeni,reglementări foarte detaliate referitoare la aceste infracţiuni.

Pravi lele lui Vasi le Lupu (Cartea pentru învăţături ,d in 1646) ş i Matei Basarab ( Îndreptarea Legi i , d in 1652),

condici le penale ale lui Alexandru Sturza (1826) în Moldovaşi a lui Barbu Ştirbei (1850) în Muntenia, conţineau dispoziţi icu privire la infracţiunile contra patrimoniului. 8 

 Astfel, în pravila lui Vasile Lupu se făcea deosebirea între "furtuşag mare" şi "furtuşag mic". În prima categorieintră furtul comis asupra unui " lucru de mare preţ, sau cândiaste omul învăţat în acest maşteşug a furtuşagului . . . , saucând va fi făcut scări să să suie la vrea curte domnească sauboierească, sau când va săpa casă sau va r isipi ziduri , saucând va f i zdrobit lăcăţi . . . sau când fură şi pate nevoie tot

satul, măcar de-ar fi furtuşagul cât de micşor".9

Codul penal român de la 1864, compilat aproape în întregime după Codul penal francez, conţinea în capitolul

6   Boroi Al . , “Drept penal . Par tea specială”, Edi tura Al l Beck, Bucureş t i , 2006 

7   Dima T. , „Drept penal . Partea generală. Infraciunea”, Vol. I , Edi tura Lumina Lex, Bucureş ti , 2004;

8 Idem

9  Dima T. , „Drept penal . Partea generală. Infraciunea”, Vol. I , Edi tura Lumina Lex, Bucureş ti , 2004;

Page 3: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 3/61

privi tor la "Cr ime ş i del ic te contra propr ie tă ţi i " d ispozi ţi icopiate, în marea major i tate, d in codul penal prusian (ar t .306-380). Codul de la 1864 în grupul infracţ iuni lor contraproprietăţi i erau incluse şi unele infracţiuni care aveau numaiindirect legătură cu ocrotirea avutului.

Codul penal român de la 1936 prevedea in i ţ ia l , înCartea II , t i t lu l XIV, infracţiuni le contra avutului în general,sub denumirea de "Crime şi delicte contra patrimoniului" (art.524-573); u lter io r însă după ins taurarea noi i o rândui risociale a fost introdus la 1950 în tit lul XIV un capitol nou, cudenumirea de "Unele infracţiuni contra avutului obştesc" (art5361 - 5362 ), care au p rimi t d if eri te modi fi cări î n ani iurmători.

 În Codul penal de la 1936 cadrul infracţiunilor contrapatr imoniului a fost restrâns la l imi tele sale f i reşti , toateinfracţiunile care fuseseră în mod nepotrivit înglobate acestuicadru, în codul de la 1864, fi ind aşezate şi altedespărţăminte corespunzătoare obiectului lor juridic.

 Atât în timpul în care a fost în vigoare Codul penalde la 1864, cât şi sub imperiul codului de la 1936 au existatanumite infracţiuni contra patrimoniului, care erau prevăzute în legi speciale (Codul justiţ iei mil i tare, Codul comercial,Codul si lvic, Codul marinei comerciale şi altele). Unele dintre

aceste legi au fost abrogate sau modif icate iar infracţiuni lepe care le prevedeau au fost introduse în Codul penal.

 În raport cu aceste precedente legislative cadrulinfracţiunilor contra avutului personal sau particular a primit în noul Cod penal (1968) o reglementare superioară. Au foste limina te une le inf racţ iuni care nu p ri veau în p rinc ipalrelaţi i le sociale de ordin patr imonial (ex: abuz de încredereprofesional comis de avocaţi, frauda creditori lor, înşelăciune în emigrare, nerespectarea drepturi lor de autor, jocuri le denoroc) une le d in tre aces te fap te f ii nd scoase d in s fe ra

dreptului penal , a ltele aşezate în g rupu l de inf racţ iunicorespunzător obiectului lor juridic. 10 

 Au fost introduse în codul infracţiunilor patrimonialefaptele care pr ivesc în principal relaţi i le sociale de ordinpatr imonial , cum este fapta de distrugere prin incendiere,exp loz ie sau a lte mij loace care p roduc per icol pub li c,săvârşită cu intenţie sau di n culpă (atingerea adusă bunurilor 

10  Dobrinoiu V . , „Drept pena l . Par tea spec ia lă” , Edi tura Lumina Lex, Bucureş t i ,2004;

Page 4: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 4/61

 în cazul acestor fapte fi ind urmarea imediată şi efectivă, pecând pericolul publ ic apare numai ca o urmare) şi fapta detăinuire de bunuri (şi pr in această faptă se aduce imediat şiefect iv o at ingere re laţ i i lor socia le de ordin patr imonial ş inumai ind irec t ş i eventua l o s tânjen ire în des făşurareacursului justiţ iei).

 În noul Cod penal cadrul infracţiuni lor contraavu tu lu i persona l sau part icular pare, forma l, mul t mairestrâns decât cadrul acele iaşi categor i i de infracţ iuni încodul penal anter io r. În rea li ta te ne găs im în faţa une iconcentrări a acestora în texte incriminatoare maicuprinzătoare, aşa încât fapte care în codul anter ior se încadrau în texte diferi te, în noul cod sunt cuprinse înacelaşi text, care îşi găsesc deopotrivă, o corectă încadrare. 11

 În societatea noastră hoţia constituie o faptănedemnă . Ea og li deşte nu numa i l ăcomia, dor in ţa de îmbogăţire i l ici tă a infractorului, dar şi dispreţul pentru bunulaltuia, pentru munca acestuia, pentru sacrif ici i le cu care şi-ap rocura t bunul . Meri tă să amin tim câ teva refl ec ţi i a le înţelepţi lor din trecut. Solon afirma: "Doresc să am bani, dar nu vreau să- i câştig pe nedrept", iar Epicur îndemna peoameni să se deprindă cu un trai simplu, modest, care este

mai prielnic sănătăţi i şi să nu râvnească la bunuri de prisos,cu atât mai puţin când sunt ale altora.12 

11 idem

12  Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 5: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 5/61

II. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND CONCEPTUL,

CARACTERISTICILE ŞI ELEMENTELE COMUNE ALEFURTULUI SIMPLU ŞI CALIFICAT.

.1 Conţinutul legal. Comentariu.

Fur tu l a fost incriminat d in cele mai îndepăr ta tetimpuri constituind forma cea mai tipică şi cea mai frecventăprin care se aduce atingere patrimoniului. Furtul a fost definit întotdeauna ca luarea unui bun mobil fără consimţământuldeţinătorului în scopul de a şi-l însuşi. 1 

Sediul materiei este articolul 208 din Codul penal:Art. 208: Luarea unui bun mobil di n posesi a sau

detenţia al tuia, fără consimţămîntul acestuia, sepedepseşte cu închisoare de la 1 an la 12 ani. 2  

Se consideră bunuri mobi le şi or ice energiecare are valoare economică, precum şi înscrisuri le.

Fapta constituie furt chiar dacă bunulaparţ ine în întregime sau în parte făptui toru lu i ,dar în momentul săvârşi r i i acel bun se găsea înposesia sau deţinerea legitimă a altei persoane.

De asemenea, const ituie furt luarea încondiţ i i le al in. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-lfolosi pe nedrept. 3 

 În grupul infracţiuni lor contra patrimoniului saupart icular , fur tu l face parte d in categor ia faptelor care sesăvârşesc printr-o acţiune de sustragere, f i indcă scoatereafără drep t a unui l uc ru din sfera de s tăpân ire a a ltuiaconstituie o sustragere. 4 

Ceva mai mul t, fur tu l reprez in tă forma t ip ică a

infracţiunilor patrimoniale care se realizează printr-o acţiunede sustragere.

Codul penal nu foloseşte denumirea de furt simplu;terminologic însă, această denumire se impune din moment

1 Boroi Al. , „Drept penal. partea generală”, Edit ia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti ,2008.2 Legea nr. 140, Monitorul Oficial nr. 289 din 14.11.1996.3 Ungureanu O . , Drept pena l . Pa rt ea gene rală , Ed itu ra Lumina Lex,Bucure ş ti ,1995;4

Bulai C . , F i l ipas A . , Mi t rache C . , „ Ins t itu i i de Drep t Pena l” , Ed itu ra Trei ,Bucureşti , 2006;

Page 6: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 6/61

ce există în noul cod infracţiunea distinctă a furtului calif icat(art. 209 Cod penal).

 În forma simplă a furtului se încadrează fapta de

furt, or icare ar f i circumstanţele care o însoţesc, atâta t impcât pr intre acestea nu se află vreuna dintre împrejurăr ilecare, potr ivi t legi i , const i tu ie un element c i rcumstanţ ia l a lfurtului calif icat.5  

.2 Condiţii preexistente. 

.2.1. Obiectul infracţiunii .

 .2.1.1. Obiectul juridic special.

Furtu l , ca ş i or icare al tă infracţ iune, are un obiect juridic generic, adică obiectul juridic comun tuturor inf racţ iuni lo r care aparţ in ace lu iaşi g rup, dec i în cazulfurtului de care ne ocupăm aici , grupul infracţiuni lor contraavutului personal sau part icular, şi un obiect jur idic special ,adică obiectul juridic propriu infracţiunii de furt. 6  

Infracţ iunea de fur t (ar t . 208, 209, 210 Cod penal)are ca obiect jur idic specia l relaţ ii le soc iale care pentru

normala lor evo lu ţie presupun respectarea posesiei saudetenţiei bunurilor mobile aflate în patrimoniul particular.

Incriminarea p ro te jează numai s itua ţia de fap t,apartenenţa fizică a unui bun mobil la un anumit patrimoniu.

 Articolul 208 consti tuie un mij loc de drept penalpentru ocrotirea posesiei, indiferent de natura sa, l ici tă saui l ic i tă, care este apl icabi l numai în cazul at inger i lor adusepatr imoniului pr in sustragerea unor lucrur i . Când posesiamobilului a fost pierdută datori tă al tor cauze, posesorul are

la î ndemână o acţi une î n restitui re sau o acţiune î ndespăgubir i în cadrul unui proces civi l . În Tit lul I I I al părţ i ispeciale a Codului penal furtul reprezintă inf racţ iuneacarac te ri st ică. F iind cea mai veche inf racţ iune con trapat rimoniului , ea este în ace laşi t imp un cadru generalpentru toate celelalte fapte contra avutului. 7  

5   Lazăr V., Pascu I., „Drept penal. Partea specială Infraciuni prevăzute în Codul penal român”,Editura Lumina Lex, Bucureşti, 20036  Idem.7 

  Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Boroi A., Molnar I., Pascu I., Lazăr V ., „Drept penal. Parteaspecială”, Editura Europa Nova, Bucureşti, 2000;

Page 7: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 7/61

Posesia de rea-c redinţă nu es te ocrot ită con trapropr ie ta ru lu i bunului mob il . O asemenea concluz ie odeducem printr-o interpretare "per a contrario" a dispoziţi i lor art. 208, al in. 3 Cod Penal, care şi ele nu fac altceva decâtsă transpună pe planul dreptulu i penal regula, d in dreptulcivi l , conform căruia posesorul de rea-credinţă nu se bucurăde prezumţia de propr ietate. Codul c iv il ocroteşte expl ic i tnumai posesia de bună-credinţă a mobilului.

Consecinţa pe plan civi l o const i tu ie posib il i tateapentru p ropr ie ta r de a uza de acţ iunea în revendicare împotriva posesorului de rea-credinţă, iar în penal,nesocot i rea unei asemenea posesi i de către proprietarulbunului mobil, care şi-l ia î napoi, nu constituie furt.

Norma juridică penală nu trebuie să ocrotească oricesituaţie de fapt, ci numai pe aceea conformă cu legea. 8  

 Aşadar, infracţiunea de furt contra avutului personalsau particular are ca obiect juridic special relaţi i le sociale deordin patr imonial pr iv ind avutul personal sau part icular , acăror formare, desfăşurare şi dezvoltare sunt condiţionate deapărarea si tuaţ ie i de fapt a bunuri lor mobi le care aparţinacestui avut.

Situaţia de fapt a bunuri lor mobile, adică poziţ ia lor f izică în sfera patr imonială a unei persoane, const i tu ie orealitate cu relevanţă socială, iar scoaterea fără drept a unuibun din sfera patrimonială în care se găsea situat, constituieo acţiune socială periculoasă, împotriva căreia apărarea prinmijloace de drept penal apare necesară.9 

 .2.1.2. Obiectul material .

 Aşa cum rezultă din cuprinsul art. 208 alin. 1 Codpenal , obiectu l mater ia l a l in fracţiun i i de fur t este bunulmater ia l care a fos t lua t d in poses ia sau deten ţia une ipersoane, în condiţi i le şi în scopul prevăzut de textul la carene-am referit.

Fur tul fi ind o i nfracţi une con tra pa trimon iului ,obiectu l mater ia l a l acesteia î l const i tu ie în primul rând

8   P as cu I . , „ D re p t p en al . P ar t ea g en er al ă ”, V ol . I I , E di t ur a E ur op a N ov a,Bucureşti , 2001;9 . Toader Tudorel, „Drept penal special”, Editura All Beck, Bucureşti,2003

Page 8: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 8/61

bunuri le mobile care au o valoare economică. Sfera noţiuni ide "bun" cupr inde însă şi acele l uc ruri ca re deş i n -aupropriu-zis o valoare economici, posesia sau deţinerea lor decătre o persoană este ut i lă, prezintă pentru ea un interes,indiferent de ce natură ar fi aceasta.

Sunt lucrur i care au pentru ce l care le deţ ine ovaloare doar afectivă, cum ar fi : o scrisoare, o fotografie, unmanuscr is, sau prezintă ut il i tate, întrucât servesc pentrudovedirea stări i civi le, identităţi i ori pentru legitimare.

Un lucru care nu face parte din patr imoniul vreuneipersoane (res mil l is şi res derelictae), neîntrunind atributeleunui "bun" în sensul celor arătate, nu poate forma obiectulmaterial al infracţiunii de furt.

Numai bunurile mobile, oricare ar fi forma fizică subcare se prezintă (de exemplu, sol idă, l ichidă, gazoasă) potforma obiectul material al furtului.

Potr ivi t dispoziţ i i lor din art. 208, al in. 2 Cod penal,este considerat bun mobil şi orice energie care are o valoareeconomică, de asemenea sunt considerate ca bunuri mobi leşi înscrisuri le, etc.10  

Noţ iunea de "bun mobil " corespunde ace le ia d indreptul c iv i l ş i se caracter izează pr in faptul că e l poate f i

deplasat, transportat, transferat dintr-un loc în altul.Bunul mobil poate fi animat sau neanimat.

Banii, t i tluri le de credit şi orice alte valori ,echivalînd bani, sunt bunuri mobile.

Sunt considerate bunuri mobi le şi pot deveni obiectmater ia l a l furtului , a rbor ii , recol tele, după ce au fos tdesprinse de sol, precum ş i fruc tele , după ce au fostdesprinse de tulpini.

Dacă un bun imobi l este de neconceput a f i obiect

material al furtului , în schimb părţ i dintr-un asemenea bun,devenite mobile prin detaşare, pot constitui obiect material alinfracţiunii de furt.

De asemenea , veh iculele pot const it ui obiec tmaterial al furtului atât în cazul î n care sustragerea s-a făcut în scopul însuşiri i , cât şi în cazul în care s-a urmărit folosireatemporară. 11 

10 idem11 idem

Page 9: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 9/61

Un lucru pentru a fi socotit bun mobil în sensul legiipenale trebuie să aibă o valoare, dacă nu de ordin general,fa ţă de or ic ine, ce l puţ in pentru persoana care a fost penedrept deposedată. 12  

.2.2. Subiecţii infracţiunii.

Furtul impl ică întotdeauna existenţa unui subiectactiv şi a unui subiect pasiv.

 .2.2.1. Subiectul activ.

Subiect activ nemijlocit (autor) al infracţiunii de furtcontra avutu lu i personal sau par ticu lar poate f i o ric ine.

Persoana care săvârşeşte furtul nu are nici un drept asupralucrului (bunului) pe care îl sustrage din sfera de stăpânire aunei alte persoane.

Există însă şi infracţiunea de furt chiar atunci cândfăptui torul ar avea în totul sau în parte un drept deproprietate sau alt drept real asupra bunului sustras (al tfel :săvârşeşte furt proprietarul care sustrage lucrul dat în gajsau lucru l dat cu împrumut; la fel ca p roprietarul caresustrage bunul indiviz af lat în posesiunea altuia; sau nudulpropr ie tar care sustrage lucru l asupra căruia exis tă un

uzufruct, etc.) Aceasta explică de ce denumirea "infracţiuni contraavutului" (patrimoni ului ) este preferabilă denum iri i" infracţiuni contra proprietăţi i".

Noul Cod penal consacră expl ic i t acest înţe les alnaţ iuni i de sub iect act iv (au to r) a l inf racţ iuni i de fur t,precizînd că bunul sustras trebuie să fie găsit în posesia saudeţ inerea legi t imă a al te i persoane. (ar t . 208, a l in. 3 Codpenal).13 

 În cazul furtului prevăzut la art. 210 Cod penal, carese urmăreşte numai la plângerea prealabilă a părţi i vătămate,subiectul activ trebuie să îndepl inească condiţ ia de soţ saurudă apropiată în raport cu partea vătămată, ori trebuie să fieminor care prin fapta sa îşi păgubeşte tutorele, ori ,făptuitorul să se afle în si tuaţia de a locui cu vict ima sau dea f i găzdui t de aceasta. Toate aceste cal ităţ i (soţ, rudăapropiată, minor, colocatar, găzduit) cerute de lege, trebuie

12  Ungureanu O., Drept penal. Partea generală, Editura Lumina Lex,Bucureşti, 1995;

13  Ungureanu O. , Drept pena l . Par tea genera lă , Edi tura Lumina Lex,Bucureşt i ,1995;

Page 10: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 10/61

să existe în momentul săvârşir i i faptei. Au cal i tate de rudeapropiate persoanele arătate în art. 149 Cod penal. 14 

 Art. 210 are incidenţă chiar dacă soţi i sunt despărţiţ i

 în fapt. Furtul între soţi există chiar dacă însuşirea s-a făcutdupă ce soţi i şi-au protejat bunuri le, deoarece o asemeneapartajare făcută în timpul căsătoriei de către soţi, este l ipsităde relevanţă juridică (art. 36, alin. 2 din Codul famil iei).

Pent ru lămur irea expresiei "cel care locuieş te împreună cu persoana vătămată" se ia în considerare loculde unde bunul a fost sustras. Acel loc trebuie să f i fost înfolosinţă comună a făptuitorului şi a celui păgubit. Această"folosinţă comună" trebuie să aibă o anumită durată care săsemnif ice stabi l i tatea ei. Ori de câte ori locuirea împreună

are caracter temporar, nu se vor aplica dispoziţi i le art. 210.15 

Nu se va încadra în s i tuaţ ia prevăzută de ar t . 210Cod penal persoana aflată în vizi tă sau care este adusă depar tea vătămată în locu in ţa sa, dar nu cu in tenţ ia de a ogăzdui.

 În situaţia în care găzduitorul săvârşeşte furtul înpaguba celui pe care î l găzduieşte, dispoziţ i i le art. 210 Codpenal nu sunt apl icab ile, legea penală f iind de restrânsăinterpretare.

 În cazul furtului , coautoratul ca şi complici tateaconcomi tentă sun t inc rimina te d is tinc t, const ituind fur tcal i ficat (art. 209, al in.1, l i t . "a"). Agravanta intervine numaiatunci când la locul săvârşir i i faptei sunt prezente două saumai mul te persoane care concură obiectiv (simul tan) lacomiterea fap te i. Acestea pot f i coautor i sau compl ic iiconcomiten ţi . C ircumstanţa are un ca racter obiec ti v,leg iui torul aprec iind că fur tu l săvârşi t p rin coraborareaeforturi lor a două sau mai multe persoane prezintă şanse maimari de reuşită şi ca atare el este mai periculos.

Dacă unii dintre făptuitori nu răspund penal, existînd în raport cu ei o cauză care înlătură caracterul penal al faptei(eroare de fapt, i responsabi l i tate, minor care este l ipsit dediscernământ, etc.), celorlalţi făptuitori care auresponsabi li ta te penală l i se va ap li ca c ircumstan ţaagravantă.

14 . Loghin O., Avram F., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de editură şi presă„Şansa” SRL,Bucureşti, 199215

 Ungureanu O., Drept penal. Partea generală, Editura Lumina Lex,Bucureşti, 1995;

Page 11: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 11/61

 Aplicarea acestei agravante exclude posibi li tateaaplicări i şi a circumstanţei agravante legale prevăzute în art.75, l i t. "a" (săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună). 16  

 Aplicarea circumstanţei prevăzută în art. 209, l i t. "a"Cod penal , este compatibi lă cu apl icarea ş i a agravante iinserată în art. 75, l i t. "c", Cod penal, atunci când unul dintrefăptuitori este major şi un altul este minor.

Instigator ii ş i compl ic ii anter iori vor răspunde caparticipanţi la furt calif icat, săvârşit în această circumstanţă,dacă au cunoscut existenţa ei, respectiv s-a determinat saus-a ajutat cu intenţie săvârşirea acestei forme mai grave afurtului. 17  

 .2.2.2. Subiectul pasiv.

Sub iectul pas iv este persoana vătămată, adicăpăgubi tă pr in infracţ iune. Caracteristic acestor infracţ iunieste faptul că subiectul pasiv este o persoană fizică, ti tular alpatrimoniului particular prejudiciat.

Uneor i poate apărea ca subiect pasiv ş i o uni tatepub li că , deoarece bunul asupra căruia s -a îndreptat în

concret fapta aparţinea unei asemenea unităţi.1

8  Dec i sub iect pas iv a l inf racţ iuni i de fur t con tra

patr imoniului poate f i orice persoană indiferent de vârstă,chiar i responsabi lă. Nu poate f i subiect pasiv decât omul înviaţă.

Subiecţi i pasivi ai infracţiuni i de furt se clasif ică înurmătoarele categorii:

a.) Subiect  pasiv general şi subiect  pasiv special .

Sub iectul pas iv general - dar imediat - în cazultuturor infracţiunilor este statul. 19 

Subiect pasiv specia l - ş i imediat - este persoanafizică sau juridică.

b .) Sub iect  pasiv principal  şi subiec t  pasiv secundar (adiacent).

16  idem17  Idem18 Idem19

  Mitrache C-t in , Mitrache C . , “Drept pena l român. Par te genera lă” , UniversulJuridic , Bucureşti , 2004;

Page 12: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 12/61

c .) Sub iect  pasiv simplu  (necircumstanţ iat) ş isubiect  pasiv calificat  (circumstanţiat).2 0  

Inf racţ iunea de fur t există chiar dacă nu a fos t

identif icat subiectul pasiv. Sunt cazuri în care victima furtuluip re fe ră să rămână necunoscu tă , mai a les când p rint relucruri le sustrase sunt şi obiecte compromiţătoare.

Existenţa infracţiuni i de fur t nu este subordonatăvreunei condi ţ ii pr iv ind locul sau t impul săvârşi ri i . Furtu lcontra patrimoniului poate fi comis oriunde şi oricând.

Dacă fur tu l a fost săvârşi t într -un loc publ ic or i învreun mi j loc de transport în comun, sau dacă fapta a fostcomisă în t impul nop ţi i sau în t impul unei calami tăţ i,in fracţ iunea devine fur t cal i f icat potr iv i t d ispozi ţ ie i d in ar t .209, Cod penal.

Chiar în cazul când furtul este simplu, laindividualizarea pedepsei se va putea ţine seama de locul şitimpul săvârşiri i , dacă acestea vor fi reţinute, după caz, ca o împrejurare agravantă sau atenuantă (de ex: într-o casăizolată, în tr -o locuin ţă care serveşte ş i de a te lier , în tr -ocol ibă ce părea părăs ită, în t impul când v ic tima se a flaplecată în concediu, în timpul când făptuitorul rămăsese fărăserviciu, etc.).2 1 

Furtul săvârşit la locul de muncă de către unsalar ia t, în paguba a ltui salar ia t, în cazul când nu esteconsiderat ca simplă abatere (contravenţie), va consti tui oinfracţiune contra patrimoniului.

Pentru stabi li rea loculu i ş i t impului în care a fostsăvârşi t fur tu l se ţ ine seama de în treaga desfăşurare aactivităţi i infracţionale. 2 2  

.3 Conţinutul constitutiv. 

 În structura infracţiuni i de furt contra patrimoniuluiintră ca părţi componente o situaţie preexistentă şi conţinutulconsti tut iv al faptei de furt.Conţinutul jur idic cuprinde toatecondiţ i i le şi cerinţele necesare pentru existenţa infracţiuni i ;

20  Lazăr V., Molnar I., „Drept penal. Partea specială”, Editura Europa Nova,Bucureşti, 2000;

21 Mitrache C-t in , Mitrache C . , “Drept pena l român. Par te genera lă” , UniversulJuridic , Bucureşti , 2004;22

 Lazăr V., Molnar I., „Drept penal. Partea specială”, Editura Europa Nova,Bucureşti, 2000;

Page 13: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 13/61

pe când cel const itut iv numai ceea ce se rea li zează defăptuitor.

Conţ inutul const i tut iv a l infracţ iuni i , adică ceea ce

trebuie să real izeze făptui torul în îndeplin i rea condi ţ ii lor  cerute pentru existenţa infracţiunii, se grefează pe o anumităstare de fapt preexistentă, fără de care nu ar putea fi realizatacel conţinut.

 Această stare de fapt poartă denumirea de si tuaţiepremisă. Situaţia premisă şi conţinutul constitutiv alcătuiesc împreună conţinutul juridic al infracţiuni i de furt.

La i nfracţi unea de furt , î n genere, ş i dec i ş i lainfracţiunea de furt contra patrimoniului, situaţia premisăconstă în existenţa unui bun care se af lă în stăpânirea defapt (posesie sau detenţie) a unei alte persoane decât aceeacare săvârşeşte furtul . 2 3 

Situaţia premisă condiţ ionînd existenţa infracţiuni ise răsfrânge asup ra con ţi nu tului aces teia, aşa încâtconstatarea real izări i conţinutului infracţiuni i de furt impl icăexisten ţa s itua ţiei p remisă, după cum invers, absenţas itua ţiei de fap t imp li că impos ib il itatea de rea li za re aconţinutului infracţiuni i . Total i tatea infracţiuni lor cuprinse îndispoziţia de lege care prevede fapta (norma de incriminare),condiţi i de îndeplinirea cărora depinde realizarea infracţiuniica faptă concretă, const i tu ie în raport cu legea conţ inutul juirdic abstract al infracţiuni i , iar totali tatea condiţi i lor pecare trebuie să le realizeze infractorul constituie conţinutul constitutiv (real), conţinutul concret al faptei săvârşite.

Conţinutul const i tu tiv a l inf racţ iuni i este a lcătui tdintr-o latură obiectivă (mater ia lă) ş i o latură subiectivă(morală, psihică). Fiecare latură însumează anumite condiţi icare pot f i împărţ i te în: e lemente (condi ţ i i -e lemente) caretrebuie să f ie real izate de către făptuitor şi cerinţe (condiţ i i -cer in ţe ) care înt regesc ş i dau o anumită particularitateelementelor . 2 4 

.3.1. Latura obiectivă.

 Avînd în vedere conceptul conţinutului constitut iv alinf racţ iuni i , putem def ini latura obiect ivă ca f iind o par te

23 P as c u I . , „ D re p t p en al . P ar t ea g en er al ă ”, V ol . I I , E di t ur a E u ro pa N ov a,Bucureşti , 2001;24 Idem

Page 14: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 14/61

componentă a acestuia care cuprinde total i tatea condiţ i i lor p ri vi toa re l a ac tu l de condui tă, cerute de l ege pen truexistenţa infracţiunii.

La orice infracţiune latura obiectivă a acesteia are înstructura sa, în mod obligatoriu următoarele elemente:

a ) e lementu l mater ia l const înd în acţ iunea sauinacţiunea incriminată;

b.) urmarea sau rezultatul socialmente periculos;

c. ) raportul de cauzali tate d in tre acţ iune sauinacţiune şi urmarea socialmente periculoasă.

 În cazul infracţiuni lor de furt, la aceste elemente seadugă ş i une le condi ţi i (denumi te ş i cer in ţe esenţ ia le )

indispensabile pentru existenţa infracţiunii. 1

 .3.1.1. Elementul material 

Potr iv it a rt . 208 , a lin. 1 , Cod penal , e lementulmaterial al laturi i obiective a infracţiunii de furt simplu constă în acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia saudetenţia altei persoane f izice sau juridice. 2 

Prin "a lua" se înţelege a scoate bunul din sfera destăpâni re a persoanei în posesia sau detenţia căreia se

găsea sau trebuia să se găsească, astfel î ncât aceapersoană va înceta să mai a ibă la di spoz iţ ia sa bunulrespectiv.

Luarea este deci o acţiune de sustragere, pr in carese schimbă starea de fapt a bunului sub raportul poziţiei saleşi ea se realizează în momentul în care bunul nu se mai aflăla d ispozi ţ ia ce lu i ce î l poseda sau deţ inea anter ior c i ladispoziţia celui care a săvârşit sustragerea.3

Dintre numeroasele teor i i care au format obiectu lunor amp le d iscu ţi i î n l it era tura j uri di că , cu p ri vi re lamomentu l consumări i inf racţ iuni i de fur t, codul penal înv igoare a adoptat punctul de vedere exprimat de teorianumită apropiaţiuni i , potr ivi t căreia această infracţiune seconsumă în momentul în care făptuitorul şi-a apropiat bunul,l -a t recu t dec i - aşa cum s-a ma i a ră ta t - în s fe ra sa destăpânire.4

1  Lazăr V., Molnar I., „Drept penal. Partea specială”, Editura Europa Nova,Bucureşti, 20002 Idem3 Idem4

. Nis toreanu Gh. , Boroi A . , “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck,Bucureşti, 2002;

Page 15: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 15/61

 Acţiunea de luare produce o mutaţie efectivă,obiectivă, în realitatea patrimoniului lezat, în sensul că suntscoase din acesta bunuri care sunt t recute în stăpânireafăptuitorului. 5 

Persoana vătămată, care este totdeauna alta decâtagentul , p ierde posesia sau detenţ ia bunulu i care i -a fostsustras ş i , d in acest moment, începe, în fapt, o posesie aaltuia, adică a făptuitorului. Acesta din urmă intră pe caleasustragerii, în stăpânirea de fapt a bunului.

Pr in s tăpâni re de fap t înţelegem chiar ş i numaisituaţia în care bunul se află la dispoziţ ia făptuitorului. Nueste obl igator iu ca aces ta să ş i folosească bunul , căc iposesia se realizează şi prin aceea că, în fapt, bunul se află

la dispoziţia posesorului, acesta fi ind în măsură să efectuezeorice fel de acte mater ia le cu bunul , manifestînd ast fe l"animus sibi habendi", adică intenţia de a se comporta faţăde bun ca un adevărat proprietar.

Făptu itorul dev ine totdeauna posesorul bunuluisus tras (un poseso r de rea -c redinţă), uneori î nsă, elsustrage bunul pentru altu l, devine odată cu consumareafur tu lui , un detentor f raudulos, aceasta deoarece, deşi cupr iv i re la bun are corpus, e l nu are e lementul intenţ ional -animus.

Ieş irea unui bun d in poses ia sau deten ţi a uneipersoane, pentru a deveni " res derel ic tae" (abandonat)t rebu ie să f ie e locventă, ast fel l ua rea bunului poa te f iconsiderată furt. 6 

Bunurile mobile nu pot fi considerate pierdute şi deci însuşirea lor constituie furt, ori de câte ori din contextul împrejurări lor se deduce că deţinătorul a pierdut pentrumoment contactul material cu bunul, dar, această legăturăpoate f i reluată cu uşur inţă, posesia bunului neputîndu-seconsidera efectiv întreruptă.

"A for t io r i " , bunul nu poate f i cons iderat găs i t defăptuitor atunci când a fost uitat într-un loc chiar în prezenţacelu i care, u l ter ior , ş i l -a însuşi t . ŞI în acest caz fapta vaconstitui furt.

Posesia sau de ten ţi a leg it imă sunt oc rot ite ş i împotriva sustrageri lor efectuate chiar de proprietarullucrului, deşi s-ar putea afirma că proprietarul nu-şi poatefura propriul bun, el ar putea sustrage doar valoarea lui de

5 . Lazăr V., Molnar I., „Drept penal. Partea specială”, Editura Europa Nova,Bucureşti, 20006  Idem.

Page 16: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 16/61

 întrebuinţare, de care eventual, sunt l ipsiţi posesorul saudetentorul.

Coproprietarul sau proprietarul devălmaş săvârşeşte

infracţ iunea de furt dacă sustrage bunul ce este obiectu lproprietăţi i comune.

Pentru a exista infracţiunea de furt, în aceste cazuri,este necesar ca agentul să diminueze patr imoniul comun înmodalitatea sustragerii frauduloase, căci altfel fapta nu va fifurt, iar coproprietarul sau proprietarul devălmaş păgubit vaavea deschisă calea unui proces civi l . 7 

Când bunul mobil este sustras di n locuinţapersoanei vătămate, va exista un concurs real de infracţiuni între violare de domicil iu şi furt.

 Art. 208, aliniatul ultim, incriminează sustragereaunui vehicul cu scopul de a fi folosit pe nedrept. Ceea ce sesancţionează prin acest text este furtul nu al vehiculului caent itate mater ia lă , c i furtul folos in ţe i l ui , a l uzu lu i său(fortusu usus). 8 

 Acţiunea de luare a unui bun poate fi săvârşită înorice mod (prin apucare, dosire, detaşare, înhăţare, deviere,consumare, etc.) şi prin orice mij loace (cu propria mână, prinfolosirea unor animale dresate, pr in momirea păsări lor sau

animalelor, prin racordări la sursele de energii, etc.).Luarea se poate realiz a şi prin i nacţiune (de

exemplu cel care predă o masă de bunur i omite să predeaunele bunuri pe care le reţine pentru el).9

Pentru real izarea laturi i obiective a infracţ iuni i defurt trebuie întrunite trei cerinţe esenţiale:

- lucrul sustras să fie un bun mobil;

- acest bun să se afle în posesia sau detenţia uneialte persoane;

- acţiunea de luare să fi avut loc fărăconsimţământul celui deposedat. 10 

7  idem8  Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

9  Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L.,Bucureşti, 2001;

10 Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

Page 17: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 17/61

Din punct de vedere al legi i penale, care ocroteşteprin incriminarea furtului si tuaţia de fapt a bunuri lor mobile,termenii posesie şi detenţie au înţelesul de simplă stăpânirede fapt.

Toate cele t re i cer in ţe sunt condi ţ ii esenţ iale înconţinutul inf racţ iuni i de fur t ş i t rebu ie să f ie cumulat iv îndepl inite.

 .3.1.2. Urmarea imediată sau rezul tatul acţiunii.

 Acţiunea de luare care constituie elementul materiala l infracţ iuni i de fur t t rebuie să aibă ca urmare imediată,adică ca rezultat f izic, deposedarea celui care avea anterior posesia sau detenţiunea bunului, deci scoaterea bunului dinsfera de stăpânire a celui deposedat şi l ipsirea acestuia deposibil i tatea de a mai dispune de acel bun.

Urmarea imediată se consideră produsă din momentce persoana deposedată nu mai are cunoştinţă de locul undes-ar găs i bunul sus tras ş i nu mai a re pos ib il itatea de aefectua vreun act material cu privire la acel bun. 11

Pe p lan c iv il , urmarea imediată o cons ti tu ie oat ingere păgubi toare, pr in l ipsi rea de bunul sustras ş i de

folosinţa lui . nu trebuie confundată urmarea imediată, cupaguba produsă prin această urmare. De aceea resti tuireasau despăgubirea după comiterea faptei nu înlătură existenţaurmări i imediate, ci poate fi avută în vedere laindividualizarea pedepsei. (căinţă activă). 12 

Urmarea imediată este real izată şi dacă făptuitorulnu a scos bunul din incinta locului de unde l-a sustras f i indsuficient ca bunul să nu mai fie la dispoziţia detentorului.

Dacă pentru scoaterea bunului dos i t, făptu itorultrebuie să înfrunte un control , furtul nu va f i socoti t ca f i indconsumat decât după ce făptu itorul a reuşi t să dejoacecontrolul, fapta va constitui o tentativă de furt.

De asemenea, este realizată urmarea imediată chiar  în cazul când făptuitorul este deposedat de bunul luat lascurt interva l după săvârşi rea sus trager ii , f ie de căt revictimă, fie de către alte persoane. Acelaşi lucru este valabil

11 Loghin O. , Toader T . , „Drept pena l român. Par tea spec ia lă” , Casa de Edi turăşi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureş ti , 2001;12 idem

Page 18: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 18/61

şi în cazul în care, din orice motive, făptuitorul abandoneazăbunul luat.

 Însuşirea bunului sustras nu este o cerinţă de care

ar dep inde existenţa urmăr ii imedia te , c i o cer in ţă carecaracterizează elementul subiectiv. 13

 .3.1.3. Legătura de cauzalitate

Din cuprinsul art. 208, alin. 1, Cod penal, rezultă căpentru real izarea latur i i obiective a infracţiuni i de furt estenecesar ca între acţiunea de luare efectuată de făptuitor şirezultat, să existe o legătură de cauzalitate.14

Urmarea imediată, adică sch imbarea s ituaţie i defapt, pr in scoaterea bunului d in sfera de stăpânire a celu ideposedat ş i punerea acestuia în imposibi li tate de a maid ispune de ace l bun, t rebu ie să f ie consecin ţa d irectă aacţiunii de luare, de sustragere, această acţiune fi ind cauza,iar urmarea imediată, efectul.

Urmarea imediată fi ind, în cazul acţiunii de luare, unrezultat f izic, o consecinţă materia lă f i rească a acesteia,legătu ra de cauzal ita te d in tre urmare ş i acţ iunea desustragere apare de asemenea ca f i rească, iar dovedirea ei

rezultă practic di n dovedi rea acţi uni i de luare şi di nproducerea urmării imediate. 15 

.3.2. Latura subiectivă.

Forma de vinovăţie cu care fapta se săvârşeşte esteintenţia, mai totdeauna intenţia directă, pentru că făptuitorulprevede şi urmăreşte rezultatul faptei sale.16 

La infracţ iunea de fur t contra patr imoniulu i , laturasubiectivă din conţinutul infracţiuni i este alcătuită dintr-un

13 . Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

14  Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

15   Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

16 . Dima T. , „Drep t penal. Partea general ă. Infr aciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;

Page 19: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 19/61

element subiectiv şi dintr-o cerinţă specială pr ivind scopulurmărit de făptuitor.

 .3.2.1. Elementul subiect iv.

Elementul subiectiv (psihic, moral) constă, potrivi td ispozi ţ ie i d in ar t . 19, a l in . 1 , d in vo in ţa ş i in tenţ ia de aefectua acţiunea de luare a bunului din posesia sau detenţiaa ltuia , fără consimţământul acestuia, adică de a rea lizalatura materială a infracţiunii.

Urmarea imediată f iind un rezul ta t f iz ic f iresc a lacţ iuni i de l uare, cel care săvârşeş te fără d rep t (fărăconsimţământul posesorulu i sau detentorulu i) o astfel deacţiune prevede totdeauna producerea rezultatului, a urmării,

aşa încât inten ţia în cazul inf racţ iuni i de fur t es te maitotdeauna şi inevitabi l o intenţie directă. (un doldeterminat).17 

Excepţional , poate exis ta însă a lă turi de in tenţ iad irectă ş i o in tenţ ie indi rectă , a tunc i când lucru l furat ar  conţi ne în el un alt bun, a cărui eventuală prezenţăfăp tu itorul a putut -o p revedea ş i a accep ta t rezul ta tu leventual al acţiunii sale. De exemplu, luarea unei sacoşe cuproduse al imentare în care se af lau şi unele acte de starecivilă sau legitimare a părţi i vătămate.18 

Furtul săvârşit din culpă nu este posibi l şi de aceeanu este incriminat.

Mani festarea subiect ivă deşi există, în sensul căfăptu i toru l a avut in tenţ ia de a lua bunul d in posesia saudetenţia a ltu ia, nu va întregi conţ inutul infracţ iuni i, atuncicând acţiunea de luare a fost săvârşită în împrejurări careconstituie o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei(exemplu: din eroare, datorită unei stări de necesitate, în cazde constrângere sau iresponsabil i tate).

 În cazul când lucrul a fost luat din eroare, fapta vaputea deveni infracţiunea prevăzută în art. 216, al in. 2, Codpenal, dacă făptuitorul îşi va însuşi lucrul.

17  idem.18

Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 20: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 20/61

 .3.2.2. Cerinţe speciale.

Latura subiectivă a infracţiuni i de furt conţine ca ocer in ţă esenţ ia lă condiţ ionarea e lementului sub iect iv de

scopul urmărit de către făptuitor. Aşadar, pentru realizarea laturi i subiective nu este

suficientă intenţia de a săvârşi acţiunea de luare a unui bunfără consimţământul celui în posesia sau detenţia căruia seaflă acel bun, ci se mai cere ca această intenţie să aibă cascop însuşirea pe nedrept a bunului sustras (art. 208, alin. 1,Cod penal) . Legea cere deci o intenţ ie caracter izată pr inscopul urmărit (un dol calif icat). 19

La această inf racţ iune, în tre intenţ ie , ca formă a

vinovăţiei , şi scopul faptei există o legătură de conexiune,care face ca n ic i una să nu f ie pe dep lin e lucida tă fărăcunoaşterea celeilalte.

Prin l ipsa consimţământului persoanei vătămate se înţelege faptul că la momentul sustrageri i victima fie nu şi-adat seama de acest lucru (deci nu a fost pusă în si tuaţia dea-şi exprima sau nu acordul), f ie şi-a manifestat dezacordulfaţă de luarea bunului, dar făptuitorul a nesocotit acest lucru.

Lipsa consimţământului se p rezumă, reven indfăptuitorului obl igaţia de a proba existenţa acordului părţ i i

vătămate. 20 

Consimţământul trebuie să fie anterior sauconcomitent luări i bunului şi cu privire la bunul determinat ceconst i tu ie obiectu l luări i . De asemenea, consimţământu ltrebuie să se refere la însuşirea bunului şi nu la altceva.

Dacă făptuitorul nu ştia atunci când a luat bunul căavea consimţământul posesorului, fapta nu este infracţiune. În cazul consimţământului condiţ ionat trebuie respectatăcondiţia, altfel fapta constituie furt.

Nu există consimţământ atunci când posesorul nu şi-l poate da, fi ind în imposibil i tate vremelnică (bolnav, stare deintox icaţ ie a lcoo li că sau cu a lte substan ţe , o ri dator ităvârstei sau a lienaţ ie i, ori deb il i tă ţi i menta le , nu-ş i poatereprezenta semnificaţia faptei).

Făptu itorul acţ ionează cu in tenţ ia de a-ş i însuşibunul, adică de al lua defini t iv din patrimoniul vict imei şi deal trece în posesia sa. El urmăreşte sau numai acceptă acest

19 . Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

20 idem

Page 21: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 21/61

lucru, dar, şi într-un caz şi în al tul , şt ie că nu are dreptul săprocedeze ast fe l ş i că nu are consimţământul persoaneivătămate.

Intenţia de a lua bunul va f i îndreptată spre scopul însuşiri i pe nedrept, ori de câte ori prin fapta sa făptuitorulurmăreşte să aducă o atingere dreptului celui care posedăsau deţine bunul sustras, deposedîndu-l de acel bun.

 Însuşirea nu priveşte, aşadar, dreptul de proprietate,ci dreptul de a poseda.

Condi ţia " însuş ir ii pe nedrept " nu t rebu ie să f iereal izată în fapt, ea f i ind cerută numai ca scop urmăr i t defăp tu itor , dec i pen tru existen ţa inf racţ iuni i de fur t estesuf icient să se dovedească că făptui toru l a urmăr it acestscop, f i ind ind i ferent dacă e l a reuş i t sau nu să- l a t ingă.Exis tă aşadar, in fracţiunea de fur t ch iar dacă făptu itorulimediat după sustragerea bunului a fost deposedat sau aabandonat acel bun. 21

Fur tu l există ş i a tunc i când scopu l său nu este îmbogăţirea, profi tul material (animus lucri faciendi), ci, pur şi simplu, cel al apropriaţ iuni i , al intrăr i i în posesia bunului(animus rem sibi habendi).

Scopul însuşi ri i pe nedrept există ch iar dacă

făptuitorul ia bunurile pentru a le da celui care l-a instigat.Ori de câ te ori bunul nu a fos t lua t pen tru a fi

 însuşit, ci pentru orice altceva fapta nu mai poate fii nf racţ iune de fur t. Poa te f i, eventua l, a ltă inf racţ iune(exemplu:distrugere), sau nu va exista infracţiune. Numaistabi l i rea corectă a scopului însuşir i i poate conferi caracter nedrept luări i şi deci caracter infracţional faptei.  22 

Există o s ingură excepţie când fur tu l nu implicăin tenţ ia de însuşi re a obiectu lu i c i numai in tenţ ia de a-lfolos i. Este cazul în care obiectu l mater ia l a l fur tu lu i î lconst ituie un veh icul sus tras pen tru a f i folos it . Laturasubiect ivă a infracţ iuni i se real izează pr in aceea că existăscopul luări i vehiculului dar nu pentru a fi folosit pe nedrept. În acest caz scopul se realizează în raport cu folosinţabunului şi nu cu însuşirea lui.

21 idem22

Loghin O. , Toader T. , „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură ş iPresă „Şansa” S.R.L., Bucureşti , 2001;

Page 22: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 22/61

Dovada că s -a u rmăr it aces t scop rezul tă maitotdeauna d in abandonarea autoveh iculului de căt refăptuitor, de bună voie, după folosirea lui.

Dacă lua rea veh icululu i s-a făcut nu în scopul însuşiri i sau folosiri i pe nedrept, ci într-un alt scop, fapta varealiza conţinutul altei infracţiuni.

De observat că în l iteratura jur idică s trăină, uni iautori (de exemplu: Jeschesck, Mantovani, Padovani, etc.)ş i-au exprimat ser ioase îndoiel i că scopu l însuş ir ii a r  aparţine laturi i subiective a infracţiunii. După aceştia scopulcaracterizează caracterul acţiuni i , deci aparţ ine de laturaobiectivă a infracţiunii şi nu de cea subiectivă.23

23Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 23: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 23/61

III. ÎMPREJURĂRILE ŞI MODALITĂŢILE CARE

CONSTITUIE ELEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL ALFURTULUI CALIFICAT.

.1 Generalităţi. 

Furtul cal i f icat este o variantă a infracţiuni i de furt,var iantă pe care legea o consideră ca prezentînd un gradgeneric de pericol social mai ridicat. Legea prevede totodatăşi împrejurări le care particularizează acestă variantă.

 Activitatea infracţională prin care se realizează

infracţiunea de furt poate fi însoţită de variate împrejurări denatură să par ticu larizeze în concret această inf racţ iune.Evaluarea acestor împrejurări care particular izează fapteleconcrete este lăsată, în genere, la aprecierea instanţelor de judecată, cu excepţia cazurilor în care împrejurări le suntevaluate de însăşi legea penală. Existenţa unei astfel de împrejurări legal evaluate consti tuie specificul infracţiuni i defurt calif icat.

Dacă facem abstracţie de aceste împrejurări care pot însoţi furtul, şi care sunt evaluate legal, nu există sub

raportul conceptului şi caracterizări i de bază, adică a faptului în sine, nici o altă deosebire între infracţiunea de furt simpluşi infracţiunea de furt calif icat.

Tot ce s-a spus în capitolul precedent cu privire laconceptul ş i caracterizarea infracţ iuni i de fur t s implu estevalabil şi pentru infracţiunea de furt calif icat.

Furtul calif icat, ca şi furtul simplu contrapat rimoniului apa rţ ine g rupului de i nf rac ţi un i care serealizează printr-o acţiune de sustragere. 1

.2 Conţinutul legal . 

Conform Legi i nr. 140/14.11.1996, punctul 87, art.209 Cod penal s-a modificat şi are următorul cuprins:

1  Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

Page 24: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 24/61

 Art. 209, aliniatul 1: "Furtul săvârşit în următoarele împrejurări :

a.) de două sau mai multe persoane împreună;

b. ) de o persoană avînd asupra sa o armă sau osubstanţă narcotică;

c .) de către o persoană mascată, deghizată sautravestită;

d.) asupra unei persoane aflate în imposibil i tatea dea-şi exprima voinţa sau de a se apăra;

e.) într-un loc public;

f.) într-un mij loc de transport în comun;

g.) în timpul nopţi i ;h.) în timpul unei calamităţi;

I .) pr in efracţie, escaladare sau prin folosirea fărădrept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

 Aliniatul II: Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şifurtul privind:

a .) produse le petro liere sau gazele naturale d in

conducte, depozite ori cisterne;b.) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

c .) un act care serveşte pen tru doved irea s tă ri icivi le, pentru legitimare sau identif icare.

 Aliniatul III: Furtul care a produs consecinţe deosebitde grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şiinterzicerea unor drepturi." 2  

Infracţiunea de furt poate f i săvârşită într-un cadrucircumstanţial foarte variat, unele dintre împrejurări le care

 însoţesc activitatea infracţională avînd valenţă atenuantă, iar altele valenţă agravantă.

 Împrejurări le prevăzute în art. 209 Cod penal suntcircumstanţe agravante speciale, deoarece legea le atribuieef ic ienţă agravantă numai când una sau mai mul te d intreaceste împrejurări se adaugă ca elemente circumstanţiale înconţinutul infracţiunii de furt care devine astfel furt calif icat.3 

2 Legea nr. 140 din 14.11.1996, pag. 10-11.3

Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 25: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 25/61

Circumstanţele agravante generale prevăzute în art.75 Cod penal au e fi cien ţă agravan tă cu p ri vi re la o ri ceinf racţ iune în a cărei cadru c ircumstanţ ia l se constatăexistenţa unei a sau mai multor împrejurări di n celemenţionate în acest text.

 În cazul în care aceeaşi împrejurare este prevăzutăatât de ar t. 209 Cod penal , ca c i rcumstanţă agravantăspec ia lă, cât ş i de a rt . 75 Cod penal ca c ircumstanţăagravantă generală, va avea prioritate circumstanţa specialăcare exclude în această situaţie circumstanţa generală.

De exemplu, săvârşirea furtului de către treipersoane const ituie c ircumstanţă agravan tă generalăprevăzută în ar t . 75. a l in. 1, l i t "a" Cod penal (săvârşi rea

faptei de trei sau mai multe persoane împreună), dar poateconst i tu i tot odată ş i c i rcumstanţă agravantă prevăzută înart. 209 alin. 1, l i t. "a" Cod penal (furtul săvârşit de două saumai multe persoane împreună).

Po tr iv it regul ii mai sus a ră ta te se apl ică numaicircumstanţa agravantă specială şi , în consecinţa, fapta se încadrează în prevederile art. 209, alin. 1, l i t. (a) Cod penal,ea const i tu ind infracţ iunea de fur t cal i f icat ş i se va apl icapedeapsa prevăzută în acest articol, care nu va mai fi sporităş i prin apl icarea d ispozi ţi i lo r art . 78 Cod penal , privind

efectul circumstanţelor agravante generale.4

O situaţie asemănătoare poate exis ta ş i în cazulfurtul ui săvârş it î n t impu l unei calam ităţ i, împejura reprevăzută ca circumstanţă agravantă atît de art. 75, al in. 1l it. "f" Cod penal, cît şi de art. 209, ali. 1, l i t. "h" Cod penal.

Menţionăm că regula potr ivi t căreia circumstanţeleagravan te speciale primează faţă de c ircumstanţeleagravante generale, înlăturîndu-le pe acestea din urmă, seapl ică numai în cazul în care aceeaşi împre ju ra re esteprevăzută atât ca circumstanţă agravantă specială, cât şi cac ircumstanţă agravan tă generală, iar nu ş i a tunc i când împrejurări diferite formează conţinutul acestor circumstanţe.

 Aşa de exemplu, în cazul furtului săvârşit de douăsau mai multe persoane împreună, una dintre acestea f i indun minor , fap ta const ituie inf racţ iunea de fur t cal if icatprevăzută în ar t . 209, a l in . 1 , l i t . "a" , Cod penal , dar înacelaşi timp este aplicabilă şi agravanta prevăzută în art. 75,

4   Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”

S.R.L., Bucureşti, 2001;

Page 26: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 26/61

al in. 1, l i t . "c" Cod penal (săvârşirea infracţiuni i de către uninfractor major împreună cu un minor), întrucât împrejurări lecare formează conţinutul celor două circumstanţe agravantesunt diferite.

 În consecinţă, maximul special al pedepseiprevăzute în art. 209 Cod penal va putea f i depăşit potr ivi tdispoziţi i lor art. 78 Cod penal, dar până la l imita statornicităde acest text.

Elemente le const itut ive a le inf racţ iuni i de fur tcalif icat fi ind acelaşi ca ale furtului simplu, la care se adugăca element circumstanţial , una din împrjurări le prevăzute înart. 209 cod penal. 5 

.3 Analiza circumstanţelor. 

 Întrucât furtul cali f icat prin prisma obiectului juridicgeneric şi special, a subiecţi lor cât şi a elementelor de bazăale conţinutului consti tut iv este în l ini i mari identic cu furtuls implu, în cele ce urmează vom ana li za numa i uneleelemente supl imentare, mai a les împrejurăr i le care fac cafurtul să devină calif icat. 6  

.3.1. Furtul săvârşit de două sau mai multe persoane împreună.

Pr in săvârşi t de "două sau mai mul te persoane împreună" se poate înţelege, în sens larg, de către doi saumai mulţi participanţi (autori, instigatori şi complici: cel puţinunul este autor); în spri j inul acestui înţeles în care accentulse pune pe cuvântul "săvârşire" vine dispoziţ ia din art. 144Cod penal.

 În sens restrâns se poate înţelege că fapta a fostsăvârşi tă de doi sau mai mul ţ i part ic ipanţ i care au real izat împreună acţiunea care constituie elementul material alinfracţ iuni i (autori ş i complic i concomitenţ i ; cel puţin unuleste autor ), acest înţeles în care accen tu l se pune pe"p rezen ta efect ivă l a comiterea faptei " es te folos it î ndispoziţia din art. 75, l i t. "c".

5 idem6  Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L.,

Bucureşti, 2001;

Page 27: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 27/61

Cum s itua ţi a d in a rt . 209, li t. "a" a re perfectăanalogie cu cea din art. 75, l i t . "a", suntem de părere că încazul furtului calif icat trebuie să fie acceptat sensul restrâns;deci cele "două sau mai multe persoane" trebuie să aibecalitatea de autor şi de complici, concomitent. 7  

 Această prezenţă a două sau mai multe persoane lasăvârşi rea mater ia lă a fur tu lu i, sporind e ficienţa acţ iun i ii l ici te de sustragere şi s lăbind posib il i tatea de apărare avictimei, justif ică existenţa calif icări i .

Furtul săvârşit de două sau mai multe persoane esteconsiderat ca o agravantă deoa rece imprimă faptei opericulozitate socială sporită.

Pentru existenţa e lementulu i c i rcumstanţ ia l , estenecesar ca persoanele să f i săvârşi t fapte le împreună;aceasta presupune ca ele să fi acţionat efectiv şiconcomitent în momentul săvârşi r i i in fracţ iuni i , pentru cănumai într-o asemenea situaţie pericolul social al faptei estemai grav.

 Astfel există furt săvârşit de două sau mai multepersoane împreună, dacă acestea au acţ ionat s imul tan înmomentul sustragerii, chiar dacă ulterior fiecare a transportats ingură o parte d in lucrur i le furate, or i dacă una din e le aavut ca l i ta tea de autor iar a l ta de compl ice care a a ju ta tconcret pe autor în t impu l rea li ză ri i acţ iuni i de luare abunului.

Nu există această agravantă dacă unul dintre cei doipart icipanţi af laţ i la faţa locului ( instigatorul) nu a efectuatnici un act de conlucrare, ori dacă doi din cei trei participanţinu au fost prezenţ i la locul săvârşi r i i fapte i , chiar dacă auprimit, ulterior, o parte din bunurile sustrase. 8  

 În doctrina penală şi în practica judiciară s-a decis în mod constant că, agravanta subzistă chiar dacă uni i dintre

făptuitori nu răspund penal, existînd, în raport cu ei, o cauzăce înlătură carac te ru l penal a l fap te i (eroare de d rept ,minori tate, i responsabi l i tate, beţie involuntară şi completă),deoarece împrejurarea agravantă are un caracter obiectiv.

Deci dispoziţ i i lor art. 209, al in. 1, l i t . "a" Cod penaltrebuie să l i se dea acelaşi înţeles ca şi prevederilor din art.75, a l in. 1, l i t . "a" Cod penal , ş i anume că ele se referă lasăvâ rş irea fapte i p revăzute de legea penală ca furt ,

7  Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

8 idem

Page 28: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 28/61

indi ferent de împre jurarea că pentru unu l d in făptu itor icaracteru l penal a l fapte i este în lă turat prin e fectul une idispoziţi i legale.

 Împrejurarea agravantă prevăzută în art. 209, alin. 1,l it . "a" , f iind o c ircumstanţă rea lă se răsfrânge, potriv itdispoziţi i lor art. 28, cod penal, asupra tuturor participanţi lor,care răspund penal ş i care au cunoscu t că fur tul se vasăvârşi sau se săvârşeşte de două sau mai multe persoane împreună.

 În cazul în care, persoanele care au săvârşit împreună furtul se asociază pentru comiterea de infracţiuni şipr in aceasta s-au făcut vinovate şi de săvârşirea infracţiuni iprevăzute de art. 323, al in. 1 Cod penal, l i se apl ică potr ivi t

a lin. 2 d in acelaş i a rt icol , regul il e p ri vind concursul deinfracţiuni. 9 

Din practica judiciară rezultă:

a .) Pen tru existen ţa inf racţ iuni i de fur t cal if icatprevăzută de ar t . 209, l i t . "a" Cod penal - fur t săvârşi t dedouă sau mai multe persoane împreună - se cere ca aceastăinf racţ iune să f i fost săvârşi tă de par ticipanţ i împreună;aceasta presupune o executare a unor acţiuni comune şis imul tane care necesită prezenţa tuturor part icipanţ i lor lalocul sustragerii, în momentul săvârşiri i acesteia.

 În consecinţă, nu se poate face aplicarea art. 209, l i ."a" Cod penal, când după o înţelegere prealabilă, numai unuldin inculpaţ i se introdusese în încăperea intrepr inder i i , iar  ceielal ţ i doi plecaseră în al tă parte, nefi ind prezenţi la loculsăvârşir i i faptei şi nepart icipînd deci pr in acţiuni comune şisimultane la săvârşirea acesteia.

Fapta u l t imi lor doi inculpaţ i de a pr imi u l ter ior d inbunur i le sustrase urmează a f i considerată compl ic i tate lainf racţ iunea de fur t s implu contra patrimoniului , în cazul

dovedir i i neîndoie ln ice a înţeleger ii in iţ iale, iar în cazulcontrar întruneşte elementele consti tut ive ale infracţiuni i detăinuire. 10  

b.) Furt cal i f icat. Săvârşirea de două sau mai multepersoane, unele dintre persoanele part icipante s-au aflat îneroare de fapt. Participaţie improprie.

9   N is t or e an u G h. , B o ro i A. , “Drept pena l . Par tea specia lă” , Edi tura Al lBeck,Bucureşti, 2002;10 Idem

Page 29: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 29/61

Potr iv it a rt . 209 , l it . "a " Cod penal , fur tu l estecal i f icat atunci când este săvârşi t de două sau mau mul tepersoane împreună. Cerinţa legii este realizată şi în cazul încare unul din cei doi făptuitori nu răspunde penal, aflîndu-se într-o eroare de fapt.

 În speţă, inculpatul G.I. care a furat o bandătransportoare de pe un şantier, i-a spus numitului P.A. de alcărui tractor a legat banda pentru a o transporta acasă, căavea aprobarea conducerii şantierului.

Este l ipsită de relevanţă împrejurarea că inculpatulG.I. a indus în eroare pe P.A., f i ind apl icabi le, în acest caz,prevederi le art . 31 Cod penal refer itoare la par ticipaţiaimproprie.11 

.3.2. Furtul săvârşit de o persoană avînd asupra sa o armăsau o substanţă narcotică.

Este reţ inută ca o agravantă deoarece făptui torulsăvârşeşte fapta cu mai mul tă s iguranţă ş ti ind că are ladispoziţie mij loace cu care să anuleze o eventuală rezistenţădin partea victimei sau unei terţe persoane.

După cum se observă, textu l ar t . 209, l i . "b" Codpenal cere doar ca făptuitorul să aibă asupra sa o armă sau osubs tanţă narcot ică în momen tu l sus trage ri i neavîndrelevanţă scopul în care el a deţinut arma.

 În si tuaţia în care făptuitorul foloseşte în timpulsustrageri i arma sau substanţa narcotică, fapta va căpăta oaltă încadrare juridică, va constitui tâlhărie.

Pr in "armă" se înţe lege ( în sensul ar t . 151, a l in. 1Cod penal) instrumentele, p iesele sau dispozi t ivele astfeldeclarate prin dispoziţi i legale.

 În sfera noţiuni i de armă, folosită în textul art. 209,l i t. "b" Cod penal nu intră şi obiectele pe care dispoziţi i le art.151, a l in. 2 Cod penal le asimi lează cu armele, deoareceacestea devin arme numai dacă au fost întrebuinţate în atac,ori, dacă instrumentul a fost folosit pentru a sustrage un bun,fapta nu mai consti tui e furt ci dev in e i nfracţiun e detâlhărie.12  

11  Ungureanu O., Drept penal. Partea generală, Editura Lumina Lex,Bucureşti, 1995;

12Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

Page 30: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 30/61

Dacă deţinerea armei a fost făcută fără drept, furtulcali ficat va i ntra î n concurs real cu i nfracţiun ea denerespectare a regimului armelor şi muniţi i lor, prevăzută deart. 279 Cod penal. 13 

Pri n "substanţă narcotică" se î nţelege oricesubstan ţă care, p rin acţ iune asupra cen tr il or nervoşi ,provoacă pierderea cunoştinţei, diminuarea sensibil i tăţi i şi aref lexelor (de exemplu: morf ina, c lorofolmul , eterul , etc.) .Int ră în aceas tă categor ie ş i o ri ce substan ţă care p rinagresivi tatea sa anihi lează rezistenţa persoanei (ex: gazelelacrimogene).

Nu are re levanţă, pentru aplicarea ci rcumstanţei ,faptul că arma sau substanţa narcotică sunt sau nu vizibile.

Des igur că por tu l v iz ib il de a rme sau substan ţenarcotice poate exercita şi o inf luienţă asupra vict imei pr inaceea că o determină să se supună voin ţe i in fractoru lu i,intuind că acesta din urmă este gata oricînd să foloseascăaceste mij loace pe care le are la îndemână.14 

Dacă numai unu l sau uni i d in tre făptu itor i aveauasupra lor a rme sau narco ti ce , iar cei la lţ i par ti cipanţ icunoşteau aceasta, circumstanţa agravantă operează faţă detoţi participanţi i . 15  

Din practica judiciară rezultă:a.) În speţă inculpatul avea arma asupra sa pentru

că e ra de serv ic iu ş i ex is ta obl igaţ ia de a purta arma.Instanţa a considerat că atâta t imp cât e l a săvârşi t fur tu lavând asupra sa arma sunt incidente dispoziţ i i le art. 209 l i t ."b Cod penal cu toate că nu a avut scopul de a în lă turaeventualele obstacole în calea furtului.

b.) Luarea unui bun mobil de către o persoană careare asupra sa o armă constituie infracţiunea de furt calif icatprevăzută şi pedepsită de art. 209 al in. 1 l i t . "b" Cod penal,indiferent de împrejurări le care au făcut ca arma să se afleasupra acelei persoane 16  .

13 Idem., pag. 197.14   Dima T. , „Drep t penal. Partea general ă. Infr aciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;15 idem16 

 Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 31: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 31/61

.3.3. Furtul săvârşit de o persoană mascată, degizată sautravestită.

Odată cu Revoluţia din Decembrie 1989, în

societatea românească au avut loc mutaţi i profunde. Astfel s-a diversif icat modul de operare al infractori lor. Legislaţia înv igoare, necuprinzînd toate împre jurări le ş i modur ile deoperare a le in fractori lo r în săvârşi rea inf racţ iun ii de fur tcali f icat a trebuit să fie modificată şi completatăcorespunzător. Astfel art. 209 Cod penal, refer i tor la furtulcalif icat, a fost completat prin Legea nr. 140 din 14.10.1996,adăugîndu- i -se l i tere ş i a l in iate noi , pr intre care şi cel lacare ne referim.

 Împrejurarea care conferă furtului un caracter mai

grav este per icolu l pe care î l prezintă făptuitorul  , acestaacţionează într-un mod de natură să contribuie la intim idareaşi înfricoşarea victimei, de asemenea se amplif ică curajul cucare acţionează autorul şti ind că va fi mai greu recunoscut şiidentif icat. 17  

Prin noţiunea de "persoană mascată" se înţelege opersoană care poartă o mască, ce îi acoperă parţial sau totalobrazul, pentru a ascunde ceva sub aparenţe înşelătoare, cuintenţia de a duce pe cineva în eroare. Masca estecon fecţ iona tă d in s tofă, mătase, dan te lă , car ton, e tc .(înfăţişînd o faţă omenească sau figura unui animal).

O "persoană deghizată" este acea persoană care se îmbracă în aşa fel încât să nu poată fi recunoscută (deexemplu, îşi pune mustaţă, barbă sau perucă).

Noţ iunea de "persoană t raves ti tă " semni fi că opersoană deghizată pentru a juca un ro l opus sexulu i său,adică interpretarea unui rol masculin de către o femeie sau aunui rol feminin de către un bărbat.

O condiţie esenţială pentru calif icarea faptei, în bazaart . 209, l it . "c" Cod penal , este aceea ca făptu itorul săfolosească una dintre aceste modalităţi în momentul comiteri ii nf rac ţi un ii de furt . Adi că să-şi pună masca pe faţă înmomentul în care a început primele acte materiale în vedereasăvârşiri i infracţiunii de furt şi să şi-o scoată după părăsirealocului fap te i ( la fel se reţ ine ş i în cazul deghizări i sautravestir i i).

 Aceste modali tăţi folosite de făptuitori în comitereainfracţ iuni i de fur t ş i nu numai, le asigură acestora o mai

1

Page 32: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 32/61

mare siguranţă, în sensul că dacă vor f i văzuţi de persoanavătămată sau chiar al te persoane (martori oculari) să nu f ierecunoscuţi sau să poată relata organelor în dreptsemnalmentele fizionomiei în vederea identif icări i .

 În practica judiciară s-a dovedit că cea mai folositămodal i tate de mascare este aceea a trageri i unui ciorap dedamă pe faţă.

.3.4. Furt ul săvârşit asupra unei persoane af late înimposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.

 Această circumstanţă a fost introdusă de asemenea

prin Legea nr. 140/1996. Legiui torul a avut în vedere înaceas tă s itua ţi e, per icolul soc ia l l a care sun t expusepersoanele care nu- şi pot expri ma voi nţa şi sunt î nimposibil i tatea de a se apăra şi care sunt viz ate de infractori.

 Această împrejurare agravantă, conferă furtului uncaracter mai periculos datori tă situaţiei subiectului pasiv care este posesorul sau detentul bunur ilor asupra căroraacţ ionează făp tu itorul , dacă aceasta este o persoanăincapab il ă de a -ş i exp rima vo in ţa sau de a se apăra , împrejurare cunoscută şi exploatată de făptuitor, el

acţionează cu mai mult curaj, cu mai multă hotărâre şti ind căapărarea v ic t imei va f i neînsemnată ş i că ar putea să se îndepărteze de la locul faptei fără prea mari riscuri,identif icarea şi descoperirea sa devenind mai difici lă.

Incapaci tatea persoanei vătămate de a-şi expr imavoinţa presupune ca aceasta să se af le într -o stare psiho-f izică care î i răpeşte posibi l i tatea de a-şi da seama de ceeace se pet rece în j urul său ş i de a -ş i man ifes ta voinţa. Această stare este însoţită, de regulă, şi de o incapacitatef iz ică de a opune rez is tenţă făptu i toru lu i , ca de p i ldă, în

cazul unei stări de i ntoxicaţie cu alcool sau alte substanţe, încazul somnului hipnotic, al unei stăr i de leşin, al unui somnadânc după o mare oboseală, etc.

Incapacitatea persoanei de a se apăra presupune oneput inţă f iz ică de a opune rez istenţă făptu itorului caresustrage bunul mobil . Aceasta se poate datora unei stăr i deoboseală extremă, unei stăr i de boală ori vârstei înaintate,ori prea fragedă.

 În cazul în care incapacitatea victimei de a-şi

exprima voinţa ori de a se apăra este provocată de făptuitor 

Page 33: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 33/61

sau de un compl ice a l acestuia, fapta va f i cal if icată catâlhărie.15  

.3.5. Furtul săvârşit într-un loc public.Săvârşi rea fur tu lu i în tr -un loc public este o a ltă

agravantă care se justi f ică prin aceea că de regulă, într-unloc publ ic, f i ind de faţă mai mul te persoane, făptui toru l îş ipoate desfăşura activitatea infracţională cu şanse sporite definalizare, întrucât aglomerarea de persoane face ca atenţiavictimei să nu se poată concentra în supravegherea bunurilor ce le deţ ine, făptui toru l îş i poate p ierde mai uşor urma înaglomeraţie.

 În cazul furtului de bunuri aflate în locuri destinatetotdeauna publ icului şi pe baza încrederi i publ ice, ceea ce înlesneşte furtul este lipsa de supraveghere a bunuri lor.

Comiterea fur tulu i în loc publ ic aruncă totodată olumină negativă asupra mentalităţi i făptuitorului care ştie că înfrânge încrederea publicului sau chiar mizează pe ea,incluzînd-o în p lanul infracţ ional ca pe o împrejurare carefacil i tează sustragerea. 16  

 În înţelesul legii penale şi deci şi în interpretareaprevederii din art. 209, l i t. "e", se consideră "loc public":

- l ocul "care p rin natura sau des tina ţia lu i estetotdeauna accesibi l publ icului, chiar dacă nu este prezentănici o persoană" (art. 152, l i t. "a");

- locul "accesibi l publ icului, dacă sunt de faţă douăsau mai multe persoane" (art. 152, lit. "b"); 17  

 Împrejurarea calif icantă va exista deci ori de câte orifurtul a fost săvârşit într-un loc care este permanent accesibilpublicului (străzi, pieţe, gări, parcuri şi şosele) şicondiţ ionată de prezenţa a două sau mai multe persoane în

numărul cărora nu este cuprins şi făptuitorul, când furtul afos t săvârşi t înt r-un loc ocaz iona l, acces ib il pub li cu lu i(teatru, cinematograf, şcoli, biserici, restaurante, cofetări i).

 Înprejurarea este considerată calificantă, fi indcălocuri le publ ice prezintă numeroase şi reale faci l i tăţ i pentru

15 idem16  Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

17   Ungureanu O. , Drept pena l . Par tea genera lă , Edi tura Lumina Lex,Bucureşt i ,1995;

Page 34: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 34/61

cei ce se îndeletnicesc cu fur tu ri le , în t imp ce a tenţ ia ,prudenţa vict imelor este mult diminuată din cauza variatelor senzaţi i şi procese psihice pe care le provoacă contactul culocuri le publice.

 Astfel, sunt considerate furturi săvârşite în locuripubl ice (şi indiferent de numărul persoanelor af late acolo)cele comise în următoarele circumstanţe de loc: în faţa unuicămin cul tura l; înt r-un bufet în t impul cât era deschis; însec ţia de c izmărie a une i coopera ti ve meşteşugăreşt iaccesibilă publicului în timpul săvârşiri i faptei; pe rampa uneistaţi i CFR; dintr-un automobil ce staţiona pe stradă; în staţiade autobuz; în holul unui hotel; într-o cabină de probă dintr-un magazin de confecţi i . 18  

 În mod justi f icat jurisprudenţa nu consideră locuripubl ice: şantierul unei intreprinderi ; camera de hotel; biroulunu i funcţ ionar înt r-un moment în care nu este desch ispublicului; biroul unei i ntreprin deri accesibil numaiangajaţi lor acesteia; garajul unei unităţi economice accesibilnumai personalului unităţi i .

Nu are importanţă dacă bunul sustras se află păstrat într-un mij loc special pentru a fi păzit (dulap, casetăspecială, e tc .) d in moment ce ş i acesta d in urmă se aflăplasat într-un loc public.

 În practica judiciară s-au adoptat însă şi soluţi icontrare.19 

Deci, din practica judiciară rezultă:

a.) Din împrejura rea că i ncu lpatul , găsind unportmoneu într-un magazin unde se aflau mai multe persoanenu s-a in teresat dacă nu cumva acestea l -au p ierdut , ia r  atunci când a fost întrebat de către persoana vătămată, anegat că l-a găsit, rezultă că el şi-a dat seama că bunul nueste pierdut, ci numai căzut şi că proprietarul său îl caută.

 În aceste condiţi i fapta inculpatului consti tuieinfracţiunea de furt cal i f icat prevăzută de art. 208, 209, l i t ."e" Cod penal, iar nu aceea de însuşire a bunului găsit. 2 0 

b.) Fapta aceluia care, introducînd mâna prin geamuldeschis al unui autoturism ce staţiona pe stradă, a deschis

18 Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

19 idme20

  Ungureanu O. , Drept pena l . Par tea genera lă , Edi tura Lumina Lex,Bucureşt i ,1995;

Page 35: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 35/61

por t ie ra ş i a in t ra t în ace l auto tur ism de unde a luat maimul te obiecte , const i tu ie inf racţ iunea de fur t cal if icat -săvârşit într-un loc public - prevăzută de art. 209, l i t. "e" Codpenal.

 Această faptă nu poate fi încadrată şi în art. 209, l i t." i" Cod penal (furt săvârşit prin efracţie, escaladare sau prinfo losirea fără drept a unei chei adevărate or i a unei cheimincinoase), întrucât manevrarea port ierea autoturismuluipr in introducerea mâini i pe deasupra geamului deschis nucorespunde nic i uneia dintre ipotezele prevăzute de acesttext.2 1 

c.) Prin sentinţa penală nr. 1207/1990 a judecătorieiConstanţa inculpatul D.I. a fost condamnat,printre a l te le,

pentru comiterea infracţiunii de furt, agravanta prevăzută deart. 209, l i t . "e" Cod penal - sustragere săvârşită într-un locpublic.

 În fapt s-a stabil i t că inculpatul a sustras, în diferitezi le, d in mai mul te cortur i amplasate într -un camping, maimulte obiecte aparţ inînd persoanelor care ocupau cortur i lerespective.2 2  

 Împotriva sentinţei susmenţionate a declarat recursprocurorul susţi nîn d că î n mod greş it a fost reţi nutăagravanta prevăzută de art, 209, l i t. "e" Cod penal, deoarecefapta nu a fost comisă în loc public.

Recursu l procuroru lu i se admi te pentru că, înt r-adevăr, cortur il e amplasate înt r-un camp ing nu pot ficonsiderate ca fi ind loc public în sensul prevederilor art. 152Cod penal.

 În consecinţă, sentinţa primei instanţe se casează,cauza se reţine pentru rejudecare şi se înlătură agravantaprevăzută de art. 209, l i t. "e" Cod penal.

.3.6. Furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun.

Prezintă un caracter mai grav datori tă condiţ i i lor încare de regulă, se călătoreşte în mij loacele de transport încomun: aglomeraţie existentă în cele mai multe situaţi i , f luxul în permanentă schimbare a celor care călătoresc, starea deoboseală a unor călători, imposibil i tatea călători lor de a aveabagajele, totdeauna, în imediata apropiere şi a le putea să le

21 Loghin O. , Toader T . , „Drept pena l român. Par tea spec ia lă” , Casa de Edi turăşi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureş ti , 2001;22 idem

Page 36: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 36/61

supravegheze în mod constant, sunt împrejurări de care potprofita infractori i pentru a sustrage diferite bunuri. 2 3 

Un mi j loc care serveşte la t ransport de persoane

trebuie considerat ca f i ind un mij loc de transport în comun,atunci când este anume destinat sau când are realposibi l i tatea de a transporta deodată mai multe persoane(autobuze, troleibuze, tramvaie, trenuri , vapoare, avioane,etc.).

Nu importă dacă făptuitorul este un pasager (călător)sau o peroană care a urcat şi coborât î n ti mpul uneistaţionări, ori cineva din personalul de deservire al mij loculuide transport. 2 4 

Furtul trebuie să aibă ca obiect material bunuri aflateasupra pasager i lor sau în spaţ iul afectat t ransportu lu i încomun (pe bănci, în reţeaua pentru bagaje, pe culoar, etc.).Bunuri le af late la remiza specială sau la vagonul special debagaje, dacă sunt sustrase formează obiectul unui furt comis într-un loc public.

Sunt înt runi te cer in ţe le pentru existenţa acesteiagravante în s ituaţia în care fapta este săvârşi tă de uncălător asupra bunuri lor unui a lt călător sau care aparţ inpersonalului acelui mij loc de transport în comun sau de cătreunul din aceştia di n urmă asupra bunurilor unui călător.

 Agravanta la care ne referim există şi în cazul încare fur tu l se comite, de exemplu, înt r-un autobuz cares ta ţionează ş i în e l se a flă, în a fa ră de inculpa t, numaişoferul , întrucât legea nu cere nic i o condi ţ ie cu pr iv i re lanumărul persoanelor care se găsesc în mij locul de transportş i n ic i cu p ri vi re la fap tu l dacă acesta este în mers saustaţionează.2 5  

Nu se aplică agravanta dacă furtul este săvârşit într-un mij loc de transport în comun care la momentul săvârşir i i

faptei nu servea acestui scop (spre exemplu, era în garajulun ităţ ii căreia î i aparţ ine, pen tru reparaţ ii sau pen tru întreţinere.

Taxiu l nu este considerat un mi jloc de transport încomun, f i ind dest inat în pr incipal t ransportu lu i unui număr 

23. Bulai C. , „ Dr ep t p en al . Pa rt ea g ene ral ă” , V ol . I , E di tu ra Ş ansa ,Bucureşti ,1992;24  Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,2004;

25  Dima T. , „Drep t penal. Partea general ă. Infr aciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;

Page 37: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 37/61

redus de persoane, între care, de regulă, există re laţ i i de încredere reciprocă, existînd şi condiţi i sporite de asigurarea securităţi i bunurilor mobile aflate asupra pasagerilor.  2 6 

Din practica judiciară rezultă:a.) Furtul este considerat calif icat în sensul art. 209,

l i t. "d" Cod penal (l i t. "f", Lefea 140/1996) - furt săvârşit într-un mij loc de transport în comun şi atunci când se comite într-un autobuz care s ta ţ ionează ş i în e l se a f lă , în a fară deincu lpat , numai şoferul ; înt r-adevăr, legea în care n ici ocondiţie cu privire la numărul persoanelor care se găsesc înace l mij loc de t ransport ş i n ic i cu p ri vi re la fap tu l dacăacesta este în mers sau staţionează pe traseu.

b.) În speţă, incu lpatul a fost condamnat pentrusăvârşirea infracţiunii de furt calif icat prevăzută de art. 208,raportat la art. 209, alin. 1, l i t. "d" (l i t. "f", Legea 140/1996) şia lin. u lt im Cod penal ( li t. "c" , a lin . I I, Legea 140/1996) ,reţ in îndu-se că, a fl îndu-se înt r-un t ro le ibuz , a sus trasportmoneul părţ i i vătămate în care se aflau bani , d i fer itechitanţe şi o reţetă medicală.

 Întrucât chitanţele şi reţetele medicale nu pot servi,p rin natura lor , l a doved irea s tă ri i c iv il e ş i n ic i pen truleg i timarea sau ident i ficarea une i persoane, asemeneadest inaţ ie conform legi i , fapta trebuia încadrată numai îndispozi ţ i i le ar t . 208, raportat la ar t . 209, l i t . "d" Cod penal(art. 209, lit. "f", Legea 140/1996). 2 8  

.3.7. Furtul săvârşit în timpul nopţii .

Noaptea este intervalul de timp în care se săvârşesccele mai multe infracţiuni, pr intre care furtul ocupă locul defrunte. Era f i resc deci ca legea să considere "t impul nopţi i"ca "o împrejurare calif icantă" pentru infracţiunea de furt.

Noaptea, oamenii sunt în genere mai puţin apăraţi ,f iindcă tot ceea ce în t impul z i le i const i tu ie o s tânjen i repentru făptuitori i de furturi, dispare odată cu întunericul, care îmbie la cele mai temerare acţiuni. E bine deci ca această încurajare să găsească o frână în sancţiunea mai grea pecare legea o prevede pentru furturi le calif icate.2 9 

26. Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,2004;

28 idem29

Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,2004;

Page 38: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 38/61

 Într-adevăr, sub protecţia întunericului, făptuitorul sepoate mai uşor apropia, fără să fie văzut, de bunurile pe carevrea să şi le însuşească, atenţia şi puterea de supravegherefi ind în mod f iresc mai reduse în t impul nopţi i , posibi l i tăţ i lede pază sunt în aceeaşi măsură diminuate de ceea ce aredrept urmare ca r iscuri le făptuitorului de a f i surprins să f iemult mai mici, iar posibi l i tăţ i le de a transporta nestingheri tbunurile furate, de a le ascunde şi de a se sustrage urmăriri isă fie mult mai mari.

Toţ i aceşt i fac to ri sun t de natură să întăreascărezoluţia infracţională a făptuitorului şi să-i inspire mai multă îndrăzneală în desfăşurarea activităţ i i sale. 30  

La determinarea "timpului nopţi i" în sensul art. 209,

alin. 1, l i t. "e" Cod penal (l i t. "g", Legea 140/1996) nu trebuieavut în vedere, în mod exclusiv cr i ter iu l astronomic (cândapune sau răsare soare le). Or, n ici apusu l, n ici răsăr itulsoarelu i nu transformă ziua în noapte şi noaptea în z i , c i între apusul sau răsăritul soarelui şi noaptea reală există operioadă de tranziţie, în care cele două fenomene coexistă şise întrepătrund.

Referindu-se la "t impul nopţi i" , textul menţionat are în vedere noaptea reală, adică intervalul de timp de când întunericul s-a substi tui t lumini i până când lumina va lua

locul întunericului.Stabi li rea acestui moment trebuie lăsată la

lat i tudinea instanţe i de judecată, care va ţ ine seama sesituaţia concretă existentă în f iecare caz în parte, şi anumede data calendarist ică, ora când a fost comisă fapta, poziţ iatopografică a local i tăţ i i în care a fost săvârşită infracţiunea(munte, dea l, câmpie) , de condi ţi il e a tmosfer ice localeexistente la acea dată, etc.

Toate aceste elemente sunt de natură să contribuiela stabi l i rea în mod just a împrejurări i dacă fapta a fost saunu săvârşită în timpul nopţi i .

 În l i teratura juridică penală s-a precizat că amurgulnu face parte din noapte întrucât întunericul nu s-a instalat,atenţ ia oameni lor nu este inf lu ienţată de noapte, pe cândzorile pot fi incluse, deoarece întunericul mai persistă şi, maia les, pentru că t recerea de la s tarea de somn la cea de

30. Bulai C., „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Şansa, Bucureşti,1992;

Page 39: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 39/61

activ i tate cotid iană inf lu ienţează capacitatea de atenţ ie aoamenilor.

 Agravanta operează obiectiv indiferent dacă

făptuitorul a profi tat or i nu de t impul nopţi i (de pi ldă, loculunde a furat era luminat, la fel şi căile de acces).

Unele instanţe au decis că agravanta nu se apl icădacă făptuitorul avea acces, datori tă cal i tăţ i i personale, lalocul unde se oprea bunul or i nu a prof i tat de întuner iculnopţi i or i dacă inculpatul, când a comis furtul , lucra în turăde noapte; soluţi i care sunt profund discutabile. 31

 Împrejurarea calif icată nu este operantă în cazulcând furtul a fost săvârşit între soţi, între rude apropiate, deminor faţă de tutor, când aceştia locuiesc împreună sau devreo altă persoană care locuieşte împreună cu persoanavătămată sau care este găzduită de aceasta, starea de faptfi ind aceeaşi atât ziua cât şi noaptea.

Cal if icarea este, d impotr ivă, apl icab ilă soţ il or ,rudelor apropiate, minorului faţă de tutor când aceşt ia nulocuiesc împreună. 32  

Din practica judiciară rezultă:

a.) În cazul în care inculpatul s-a introdus noaptea în curtea locuinţei persoanei vătămate, de unde a furat unele

bunuri , fapta comisă va consti tui numai infracţiunea de furtcal i f icat săvârşită în t impul nopţi i nu şi aceea de violare dedomicil iu, deoarece, în această situaţie, violarea de domicil iueste absorbi tă , p rin voinţa leg ii , în inf racţ iunea de fur tprevăzută de textul sus-citat.33 

b.) Judecătoria Suceava l-a condamnat pe inculpatulM.C . la 1 an ş i 10 l un i închi soare pen tru i nf rac ţi uneaprevăzută de art. 208, al in 1, art. 209, al in. 1, l i t . "d" şi "e"Cod penal ( l i t . " f" şi "g", Legea nr. 140/1996), reţ inînd că înziua de 4 noiembrie 1994, pe la orele 13.00, călător ind cutrenul , în t imp ce trecea pr in tunel , a sustras valută de lapartea vătămată Gh.M.

Tribunalul Suceava a admis apelul parchetului şi adesfi inţat parţ ial sentinţa penală, în sensul că s-a înlăturatagravanta prevăzută de art. 209, l i t . "e" Cod penal ( l i t . "g"Legea 140/1996).

31 idem32   Dima T. , „Drep t penal. Partea general ă. Infr aciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;33

 Bulai C., „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Şansa, Bucureşti,1992;

Page 40: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 40/61

Infracţiunea de furt este cal i f icată potr ivi t art. 209,l i t . "e" Cod penal ( l i t . "g" Legea 140/1996) or i de câte ori sestabileşte că fapta a fost comisă în timpul nopţi i , respectiv dela lăsarea întunericului şi până la dispariţia acestuia.

Este clar că legiuitorul a avut în vedere împrejurareaprivind comiterea furtului în t impul nopţi i , iar nu alte si tuaţi ide întuneric produs prin trecerea trenului prin tunel.  34

.3.8. Furtul săvârşit în timpul unei calamităţi.

Prezintă un per icol spor i t deoarece în t impul unor asemenea împrejurăr i , gr ija este îndreptată cu precădere

spre salvarea acestora iar măsur ile de pază a bunur ilor  uneori l ipsesc ori sunt mult reduse.

Faptele de sustragere de bunur i în aceste condi ţ i ievidenţiază o conşt i in ţă scăzută a in fractoru lu i, ceea ce justif ică sancţionarea mai aspră a furtului comis în asemenea împrejurări . 35  

Prin "calamitate" se înţelege o stare de fapt pri lejuităde un eveniment neaşteptat sau inevitabil, stare păgubitoaresau periculoasă fie pentru o întreagă colectivitate (exemplu,s tarea produsă de un cutremur puternic, de o inundaţ ieimpetuoasă, de un vast incendiu, de o gravă epidemie), f iepentru un număr oarecare de persoane (exemplu, catastrofăde cale ferată, un naufragiu, prăbuşirea unui avion).

Oameni l ipsiţi de orice conşti inţă profită de astfel desituaţi i pentru a despoia pe victime sau pentru a sustrage totce le cade sub mână, deseori nestânjeniţi şi siguri de ___.

Pentru aceste hiene sever i tatea legi i penale nu ar  trebui să aibă l imite. 36  

Fapta t rebu ie să se s i tueze în mod rea l în t impulcalamităţi i . Prin "timp de calamitate" se înţelege perioada detimp în care efectiv se desfăşoară calamitatea.

Nu are relevanţă, sub acest aspect, când anumeautori tatea compe tentă a dec la rat of ic ial dec la ra reacalamităţi i . De regulă, această declaraţie se produce la unt imp mai mul t sau mai puţ in îndelungat de la începerea, înfapt a stări i de calamitate. Ori săvârşirea faptei, înainte de o34 idem35 . Dima T. , „Drep t penal. Partea general ă. Infr aciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;36  Bulai C. , „Drept penal. Partea generală”, Vol. I , Editura Şansa, Bucureşti ,1992;

Page 41: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 41/61

asemenea declaraţ ie, dar după declanşarea fenomenuluiobiectiv al catastrofei, atrage incidenţa art. 209, l i t . " f" Codpenal (art. 209, l i t. "h" Legea 140/1996)37  

 În timpul calamităţi i bunuri le salvate se găsesc îndepoz it necesar la d ifer ite persoane; cel care avînd undepozit necesar îşi însuşeşte bunurile aflate în depozitul săunu comite furt calif icat, ci abuz de încredere. 38  

.3.9. Furtul săvârşi t prin e fracţ ie , escaladare sau prinfolosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei cheimincinoase.

 Împrejurări le calif icate privesc de data aceastamodul sau mij loacele de săvârşire a furtului şi se referă fie lav iolarea închi ză to ri lo r (încu ietori lor), f ie l a v iol area îngrădiri lor (împrejmuiri lor).

 Închizători le pot fi exterioare (de la intrare în casăsau într -o magazie, or i în p ivni ţă, etc.) , pot f i v io late pr indeschidere cu forţa (adică efracţiune) sau prin folosirea fărădrept a unei chei adevărate (veri tabile), ori prin întrebuinţarea unei chei mincinoase (falsă, potrivi tă) 39 

Pr in "efracţie

" se înţe lege, în lăturarea violentă aoricăror obiecte sau dispozitive ce se interpun între făptuitor şi bunul ce se urmăreşte a f i sustras (de exemplu: ruperea,spargerea, demontarea dispozitivelor de închidere ce sunt denatură să asigure securitatea obiectivelor vizate de autor.

 Înlăturarea prin violenţă a dispozitivului careprotejează siguranţa bunului respectiv este o condiţ ie "sinequa non" a existenţei efracţiei.

Există fur t pr in efracţ ie atunci când s-a comis pr inspargerea vitr inei, a plafonului, a unui zid, pr in distrugerea

sau deg rada rea mecan isme lor de închide re, ori dacăfăptui toru l a în lăturat p lasa care acoperea fereastra de labalcon spre a ajunge la locul faptei, sau în acelaşi scop, atras zăvorul cu care era asigurată poarta.

Nu se poate reţine existenţa efracţiei dacă inculpatula sustras un casetofon dintr -un autotur ism descuiat , prindesfacerea f irelor de contact, or i dacă şi-a însuşit un obiect

37 idem38   Mitrache C-t in , Mitrache C . , “Drept pena l român. Par te genera lă” , UniversulJuridic , Bucureşti , 2004;39 Idem

Page 42: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 42/61

dintr-un autovehicul introducînd mâna pe geamul deschis şiacţ ionînd astfe l a deschis port iera, sau dacă a pătruns îngrajdul de unde şi -a însuşi t bunul pr in în lăturarea parulu icare spri j inea uşa.

Nu există agravantă dacă inculpatul a comis fur tu ldupă ce mai înainte un al t inculpat spărsese lacătul ş i îş i însuşise unele bunuri .

Ruperea unui s ig i liu nu este e fracţie, (când estevorba de vagoanele CFR) aceasta poate consti tui oinf racţ iune d is t inctă prevăzută de art . 243 Cod penal înconcurs cu furtul; dar este efracţie când este vorba de sigil iulaplicat pe contoarele electrice spre a împiedica sustragereade curent electric. 40  

Prin "escaladare" se înţelege depăşirea unuiobstacol care se interpune între făptui tor ş i bunul mobi l acărui sus tragere se u rmăreş te , pe a ltă cale decât ceanormală şi care necesită un efort.

Obstacolul este şi el real şi nu simbolic. nuinteresează natura sa, dar caracterul său de impediment încalea apropieri i agentului de ţintă trebuie să fie neîndoielnic. Acest caracter se dovedeşte de către cel care acuză.

Escaladarea nu atinge integritatea obstacolului, căci

 în acest caz fapta ar fi efracţie, ci este numai un mijloc dedepăşire a lui (trecerea peste un zid, urcarea pe pereţi i uneiclădiri pentru a se int ra pe o fereastră, etc.).

 În noţiunea de escaladare intră orice depăşireanormală a obstacolu lui chiar dacă aceasta nu semnificăneapărat ideea de urcare, căţărare, etc.

Deci fapta va f i cal if icată escaladare chiar dacă,spre exemplu, depăşirea unui z id s-a făcut pr intr -un tunelsăpat pe sub e l. Avem, dec i în vedere, sensu l jur id ic a lnoţiuni i , care nu întotdeauna este servit de modal i tatea deexprimare.41 

Escaladarea există indiferent de mij loacele folositede făptuitor pentru realizarea ei.

Efracţia, ca ş i escaladarea, pentru a imprima uncaracter agravant faptei, trebuie să f ie practicate în scopulsăvârşiri i furtului, în vederea consumului lui.

40 Bulai C., „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Şansa, Bucureşti,1992;

41  Dima T. , „Drep t penal. Partea generală . Infra ciune a”, Vol. I, Editu ra Lumina Lex,Bucureşti, 2004;

Page 43: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 43/61

După consumarea fap te i, folosi rea lor de căt reinfractor pentru a-şi asigura scăparea sau păstrarea bunuluisustras nu mai prezintă relevanţă pentru calif icarea furtului,c i, eventua l, pentru reţ inerea a ltor in fracţiun i , dacă estecazul (de exemplu, distrugerea).

"Cheia adevărată" este cheia care s lu jeşte în modnormal la deschiderea dispozit ivului de către cel îndreptăţi tsă o folosească.

Folosi rea frauduloasă a unei chei adevărate înseamnă că infractorul a întrebuinţat fără drept chiar cheiape care o folosea în mod obişnuit la deschidere ca îndreptăţitla aceasta.

Che ia poa te să a jungă în mâna făp tu itorului caurmare a sustrageri i, ori dacă a găs it -o, ori i -a fost încredinţată pentru a efectua o dublură sau, pur şi simplu, i -afost dată pentru a o păstra o perioadă de timp. 42  

"Cheia mincinoasă" este o cheie falsă, contrafăcută,sau orice alt instrument cu ajutorul căruia se poate acţionaasupra mecanismului de deschidere fără a f i d is trus saudegradat.

Pentru a opera această agravantă trebuie ca atâtche ia adevărată cât ş i cea minc inoasă să f i fost folos ite

efectiv la săvârşirea furtului şi nu după consumarea acestuia.Din practica judiciară rezultă:

a .) Fap tul că inculpa tu l a int ra t în cur tea păr ţi ivătămate pentru a ajunge la imobi lul în care a pătruns prinspargerea unu i geam, de unde a fura t n iş te luc ru ri , nuprezintă relevanţă sub aspectul încadrări i jur idice a faptei,neputînd fi reţinută, în concurs, şi infracţiunea de violare dedomicil iu.

Pătrunderea fără drept în curtea părţi i vătămate fi ind

real izată în condiţ i ile săvârşir i i infracţiuni i prevăzute de art.209 , l it . "g " Cod penal ( li t. " I" , Legea 140 /1996), esteabsorbi tă în această formă a furtul ui . I ncu lpa tul nu aintenţionat să fure din curte, ci din locuinţa unde nu se puteaajunge decât străbătînd curtea. Ca atare, existînd o unitatei nfracţională depli nă, nu se poate reţi ne î n sarci nainculpatului şi infracţiunea de violare de domicil i u.  43 

42 Bulai C., „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Şansa, Bucureşti,1992;

43  Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”

S.R.L., Bucureşti, 2001;

Page 44: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 44/61

b.) Împre jurarea că pentru a t rece peste un gard, spre acomite fur tu l , inculpatul s-a fo losi t de o st ivă de mater ia leafla te în acel loc nu exclude ex is tenţa esca ladă ri i ş i încadrarea faptei în art. 208, 209 li t. "g" Cod penal (l i t. "I"Legea 140/1996)  

c.) Fapta unei persoane de a fi sustras unele bunuridin magazia părţ i i vătămate, uzînd de o cheie luată din casav ic time i, unde a int ra t folosindu-se de p rieten ia sa cuaceasta, consti tui e furt calif icat, iar nu furt si mplu,c ircumstanţa agravantă const înd în aceea că che ia de lamagazia de unde s-a comis sustragerea a a juns în mânaincu lpatului prin tr -o împre jurare ca nu- i da dreptul să sefolosească de ea.  

.3.10.Furtul de produse petroliere sau gaze naturale dinconducte, depozite ori cisterne.

Legea nr. 140/1996 a modif icat art. 209 Cod penalintroducînd la alin. 2, l i t. "a" furtul de produse petroliere saugaze naturale din conducte, depozite ori cisterne.

Este o circumstanţă de agravare a furtului, introdusăpr in legea susmenţionată ş i are în vedere împrejurarea cătransportul produselor petrol iere şi a gazelor naturale cătrecombinatele de prelucrare ori către consumatori i industr ial isau populaţie se face, de regulă, prin conducte care se întin dpe zec i sau chiar sute de km. , f ii nd deosebi t de d if ic il ăsupravegherea acestora împot ri va unor sus trager i deproduse petroliere sau gaze naturale. 1

1   Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,

2004;

Page 45: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 45/61

Manipularea şi depozitarea produselor petrol iere şigazelor naturale impune din partea celor care o fac anumitecunoştinţe minime de specialitate.

Ignorînd aceste lucruri infractori i pun în pericol atâtviaţa lor cât şi a celor din jur.

Sustragerea din conducte a unor astfel de produsecrează un per icol deosebi t , pr in aceea că se pot produceincendii, explozii sau poluarea mediului înconjurător.

Prin "produse petrol iere" se înţelege produsele cerezultă prin prelucrarea ţiţeiului.

Dator ită implicaţi i lo r grave pe care le presupuneacest gen de i nfracţiuni , a determi nat legi uitorul să

incrimineze acest t ip de fur t ca fap tă cal if icată ş i să osancţioneze cu închisoare de la 3 la 15 ani.

.3 .11.Furtul unui bun care face parte din patrimoniulcultural.

Pat rimon iul cu ltura l na ţi onal es te compus d inbunurile culturale mobile şi imobile cu valoare deosebită, deinteres public, care sunt mărturi i de neînlocuit alepotenţialului creator uman în relaţia sa cu mediul natural şicu mediul istor iceşte consti tui t de pe ter i tor iul României aleistoriei şi civi l izaţiei naţionale şi universale.

Obiectu l fur tu lu i î l const i tu ie numai bunur ile d in

patrimoniul cultural naţional mobil. Acesta cuprinde:a.) bunuri cu semnificaţie istorică şi documentară;

b.) bunuri cu valoare artistică;

c.) bunuri cu valoare entologică;

d.) bunuri cu valoare şti inţif ică şi tehnică.

Bunur ile care fac parte d in pat rimoniul cul tu ra lnaţional mobil se clasează în următoarele categorii:

Page 46: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 46/61

a.) tezaurul patr imoniului cultural naţional, numit încont inuare " tezaur", a lcătui t d in bunur i mobi le cu valoareexcepţională şi care beneficiază de protecţie specială;

b.) fomdul patr imoniului cultural -naţional , numit încontinuare "fond", alcătuit din bunuri mobi le cu importanţăistor ică, documentară, art is tică, e tnolog ică, ş ti inţ i fică ş itehnică ş i care benef ic iază de p ro tecţ ie acordată p rinprevederi le Ordonanţei nr. 68/1994 şi ale altor actenormative.

Deţinători i cu orice tit lu ai bunurilor culturale mobilepot fi:

a .) inst i tu ţi i pub lice specia lizate: muzee, arh ive,case memoriale, colecţi i , bibl ioteci;

b.) instituţi i publice nespecializate;

c.) instituţi i cu caracter mil i tar sau de apărare a ţări i ;

d.) instituţi i de cult;

e .) persoane jur id ice special izate în comer ţu l cuastfel de bunuri : anti cariate, cons ig naţi i, agenţi i deintermediere, case de l icitaţi i , etc.;

f.) persoane fizice.

Bunuri le culturale mobile descoperi te ca rezultat alcercetări lor arheologice sistematice, precum şi descoperiri lefor tu ite sunt de drept propr ie ta te publică, indi ferent deregimul de proprietate asupra teremului din care acestea aufost recuperate.

Deţinători i bunuri lor culturale mobile pe lângă alteatribuţiuni au obligaţia să asigure securitatea acestora.

Circumstanţa de agravare vizează natura bunuluicare formează obiectu l mater ia l a l fur tu lu i în sensu l căacesta face parte d in patr imoniul cul tural a l ţăr i i noastre.

Prin includerea acestei recente circumstanţe de agravare afurtului se urmăreşte o mai bună şi mai ef icientă ocrotire abunurilor din patrimoniul cultural naţional.

Chiar dacă în Codul penal român este incr iminată, într-o formă agravată, distrugerea unor bunuri care au odeosebi tă valoare ar tistică, şt iin ţ if ică, istor ică sau o al tăvaloare socia lă, se impunea o incr iminare pe măsură şi încazul furtului unor asemenea bunuri. 2 

2 . Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,

2004;

Page 47: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 47/61

.3.12.Furtul unui act care serveşte pentru dovedirea stării

civile, pentru legitimare sau identificare. În acest caz agravarea se justif ică deoarece

făptuitorul sustrăgînd astfel de acte, pe de o parte le poatefolosi în comi terea altor fapte pri pentru a î ngreunaident i ficarea sa, iar pe de altă parte, persoana vătămatăpoate sufer ii p re judic ii impor tante rămânînd fără actelerespective.

 Actul de stare civi lă este actul care stabi leşte poziţia juridică a persoanei fizice în raporturi le sale de familie. Actulde stare civi lă consemnează fapte sau acte juridice cum suntnaşterea, decesul, f i l iaţia.

Conform legi i , acte le de stare c iv i lă sunt: actu l denaşte re , de căsător ie ş i cel de deces . Int ră în aceas tăcategorie atât actele or iginale cât şi copi i le legal izate dupăacestea.

Din categoria actelor pentru legit imare sauidentif icare fac parte: buletinul de identitate sau paşaportul,precum ş i actul prin care se s tabi leşte apartenenţa une ipersoane la o i nsti tuţ ie, regi e autonomă, soci etate

comercială, asociaţie sau orice altă organizaţie.Nu intră în categor ia acte lor la care se referă ar t .

209, alin. 1, l i t. "h" Cod penal (art. 209, alin. II, l i t. "c", Legea40/1996) diploma de absolvire a unor cursuri de învăţământsau f işa med icală pen tru încadrare o ri un cer ti fi ca t de înmatriculare a unui autovehicul sau diferite chi tanţe.  47 

 În legătură cu această agravantă s-a pus problema -rezolvată în mod difer i t de către instanţe - dacă furtul estecal i f icat sau simplu în cazul în care făptuitorul sustrage din

buzunarul unei persoane portofelul în scopul de a-şi însuşibani i , dar în ace laş i por to fe l se găseau ş i acte de s tarecivilă, legitimare sau identif icare a posesorului.

Prin deciz ia de îndrumare a Plenulu i Tr ibunalulu iSuprem se s ta tuează că ş i în ast fel de cazur i aceas tăagravantă operează.

 Într-adevăr, făptuitorul, şti ind că în mod obişnuit înastfel de portofele sunt ţ inute şi acte dintre cele arătate în

47Loghin O. , Toader T . , „Drept pena l român. Par tea spec ia lă” , Casa de Edi turăşi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureş ti , 2001;

Page 48: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 48/61

t ex tul la ca re ne referim, a p revăzu t că însuş indu -ş iportofelul îşi poate însuşi şi astfel de acte.

 Aşa fi ind, deşi nu a urmărit un astfel de rezultat, dar 

prevăzîndu- l ş i acceptînd pos ib i li tatea produceri i lui , înaceste condi ţ i i , fapta este săvârşi tă cu intenţ ie ( indirectă,prevăzută de art. 19, pct. 1, l i t. "b" Cod penal) şi prin urmarefăptuitorul va răspunde pentru i nfracţiunea de furt calif icat. 3

Ch ia r ş i s it uaţ ia în care făp tui torul a fura t dinbuzunarul unei persoane un portofel în care se aflau bani şiacte care servesc pen tru doved irea s tă ri i c iv il e, pen trulegi t imare or i ident i f icare, iar după ce a reţ inut bani i sauportofelul, a aruncat actele, fapta astfel săvârşită constituieinfracţ iunea de fur t cal i f icat , iar nu aceea de fur t s implu,

deoarece infracţiunea a fost consumată în momentul în carecel căruia aparţ inea por to fe lu l a fost deposedat ş i ace lportofel a trecut în puterea de stăpânire a făptuitorului care adispus cum a vrut de conţinut.

Cerinţele pentru existenţa agravantei prevăzute îna rt . 209, al in . u lt im Cod penal (al in . II, l i t. "c", Legea140/1996) nu sunt însă întrunite în cazul furtului unui obiect în care se află întâmplător un act de legitimare, identif icaresau stare c iv i lă, obiect în care de obicei nu se păstreazăastfel de acte (de exemplu, furtul dintr-un dulap al unor haine

 în care întâmplător se află şi un buletin de identitate, furtulunu i geamantan ori a l une i sacoşe, care serveşte pentrutransportul cumpărături lor în care vict ima ar f i pus şi astfelde acte, furtul unei batiste în care erau înfăşuraţi bani alăturide care se afla şi un act de stare civi lă).

 În nici unul din aceste cazuri nu este de presupus căfăptuitorul ar fi prevăzut că în obiectele pe care a intenţionatsă şi le însuşească s-ar afla şi acte de stare civi lă, legitimaresau identif icare. 4

Din practica judiciară rezultă:

a.) Fapta aceluia care, într-un restaurant, sustragedin buzunarul unei persoane un portmoneu, în care se aflăbani şi acte de identitate, constituie o singură infracţiune defurt calif icat, prevăzută de art. 208, 209, l i t. "c" şi al in. ultimCod penal, iar nu două infracţiuni de furt calif icat - prevăzutede art. 208, 209, l i t . "c" şi 208, 209, al in. ul t im Cod penal -

3 idem4

. Mitrache C-t in , Mitrache C . , “Drept pena l român. Par te genera lă” , UniversulJuridic , Bucureşti , 2004;

Page 49: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 49/61

alfate în concurs (art. 209, al in. I , l i t . "e" şi al in. I I , l i t . "c",Legea 140/1996).

Concursul de c i rcumstanţe agravante apl icab ile

aceleiaşi fapte de furt nu înlătură caracterul de infracţiuneunică a acestei fapte.5 

b.) Fapta incu lpatului , de a fura d in cab ina unu iautovehicul o haină în al cărui buzunar persoana vătămatălăsase ha ine le sa le de leg i t imare, nu poate f i re ţ inută în încadrarea juridică prevăzută de art. 209, alin. ultim Codpenal (art. 209, alin. II, l i t. "c", Legea 140/1996) - furtul unuiact care serveşte pen tru doved irea s tă ri i c iv il e, pen trulegit imare sau identi f icare - atâta vreme cât inculpatul nu acunoscut, în momentul comiter i i fapte i, împrejurarea că în

buzunarul acelei haine, erau acte pentru legitimare, pe care,de altfel, după săvârşirea furtului, le-a aruncat.6 

.3.13.Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave.

 Acest aliniat a fost introdus prin Legea nr. 140/1996,deoarece a fost abrogat ar t . 224, care la a l in. I I I prevedeafurtul care a avut consecinţe deosebit de grave.

Tot p rin Legea n r. 140 /1996 a fos t mod if icat ş icompletat art. 146 Cod penal, care cuprinde:- Prin "consecinţe deosebit de grave" se înţelege o pagubămater ia lă mai mare de 50.000.000 lei sau o per tu rbaredeosebit de gravă a activităţi i , cauzată unei autorităţi publicesau or icăreia d intre uni tăţ i le la care se referă ar t . 145 or ialtei persoane juridice sau fizi ce".

Prin termenul "publ ic" se înţelege tot ce pr iveşteautori tăţ i le publice, inst i tuţ i i le publ ice, insti tuţ i i le sau al tepersoane jur idice de înţeles publ ic, administrarea, folosirea

sau exploatarea bunuri lor proprietate publ ică, servici i le deinteres publ ic, precum şi bunuri le de orice fel care, potr ivi tlegii, sunt de int eres public".7  (art. 145 C.P.).

 În ipoteza în care caracterul de furt calif icat este datde paguba materială produsă, instanţa de judecată trebuie săţină seama de valoarea economică a bunului or i a bunuri lor sustrase existentă la data săvârşir i i faptei şi nu de valoarea

5 Idem6  Loghin O. , Toader T. , „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură ş iPresă „Şansa” S.R.L., Bucureşti , 2001;7  Legea nr. 140/1996,

Page 50: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 50/61

bunului la data când are loc condamnarea incu lpatului .Eventuala diferenţă a valori i bunurilor, ca urmare a inflaţiei, între cea existentă în momentul săvârşiri i faptei şi cel al judecăţi i , va putea face obiectul recuperări i pe calea acţiuni icivi le.

Pr in per tu rbarea deosebi t de g ravă a act iv ităţ iicauzată unui organ de stat , unei inst i tuţ i i , regi i autonome,societăţ i comerciale, a lte i persoane jurid ice or i persoanef iz ice, ca urmare a săvârşi ri i une i inf racţ iuni de fur t, se înţelege pericl itarea activităţi i unei persoane juridice (publicesau private) ori a une i persoane f iz ice care le ameninţă însăşi existenţa (în cazul persoanelor juridice) sau poateduce la încetarea oricărei activităţi a acestora.

Stabi li rea unor asemenea consec in ţe în cazulcomiter ii i nf racţ iuni i de furt este un a tr ibut exc lusiv a lins tanţei de judecată în baza p robe lo r admin is trate încauză. 8 

Din practica judiciară rezultă:

a.) Împrejurarea că ulter ior comiter i i faptelor preţulobiectivelor furate creşte, nu are relevanţă decât în ceea cepr iveşte calcularea cuantumului despăgubir i lor ce trebuieacordate, nu şi în privinţa stabil ir i i valori i pagubei în vedereadeterminării încadrări i j uridice a faptei, valoarea pagubei, dinacest punct de vedere, neputînd f i decât aceea de la datasăvârşiri i faptei.

 În speţă, inculpaţi i au sustras din intreprindereaunde lucrau cablu electr ic din cupru pe care l-au vândut. Înmomentul comiter i i infracţiuni i preţul cablului respectiv eramai mic decât preţul pe care îl avea cablul la datasoluţionării pricinii.

Luînd în considerare preţul ulterior, instanţa de fondşi-a decl inat competenţa în favoarea tr ibunalului judeţean,

considerînd că s-a comis infracţiunea prevăzută de art. 208combinat cu art. 209, l i t. "a" şi "e" şi raportat la art. 224, alin.3 Cod penal (înainte de modificări).

Instanţa super ioară şi -a decl inat ş i ea competenţasusţ inînd că, de fapt, sunt apl icabi le preveder i le ar t . 224,a l in . 2 Cod penal ţ in îndu-se seama de pre ţu l de la datacomiteri i infracţiunii.

8   Mitrache C-tin, Mitrache C., “Drept penal român. Parte generală”, Universul Juridic, Bucureşti,

2004;

Page 51: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 51/61

Este evident, pentru considerentele expuse mai sus,că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a legii şi deci eracompetentă să soluţioneze cauza, indiferent că despăgubiri letrebuiau calculate ţ inîndu-se seama de preţu l cuprulu i d inmomentul soluţionării pricinii . 9

.4 Forme. Modalităţi. Sancţiuni. 

.4.1. Forme

Furtul real izîndu-se în genere printr-o manifestaref iz ică poz it ivă, acţ iunea de luare, dec i p rin comis iune ,activ i tatea desfăşurată de făptui tor în efectuarea acesteiacţiuni poate trece prin faza actelor de pregătire, faza actelor de executare , faza consumări i ş i eventua l faza epu izăr ii(există deci un "iter criminis").

 .4.1.1. Actele preparatorii 

 Actele preparatori i efectuate în vederea săvârşiri ifapte i , nu sunt incr iminate de lege şi nu const i tu ie deci oformă pedepsibilă a infracţiunii de furt, oricât de evidentă ar fi destinaţia acestor acte.

 În cazul însă, când s-a trecut la efectuarea actelor de executare, actele preparatori i capătă relevanţă jur idicăpenală, ele înglobîndu-se în contr ibuţia autorului, când aufost efectuate de acesta, sau constituie acte de complicitateanterioară când au fost efectuate de alţi participanţi.

Datorită actelor preparatori i devi n relevanteexistenţa premeditări i şi a complici lor anteriori.10 

Din practica judiciară rezultă:

a.) Fapta inculpatului de a î ncerca să ia de la şcoală

un copi l minor şi a- l aduce acasă la acesta de unde să fureunele lucruri, încercare zădărnicită de învăţătoarea copiluluicare nu i-a dat voie să meargă acasă, nu constituie tentativăla infracţiunea de furt, deoarece, nu au fost săvârşite acte deexecutare, c i doar acte preparator i i , constînd în luarea demăsuri în vederea comiteri i infracţiunii care, potrivit legii, nuse sancţionează.

9 idem10

 Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

Page 52: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 52/61

 În fapt, inculpatul care luase cunoştinţă de la micapublicitate că o peroană avea de vânzare un radiocasetofonşi luase informaţii în legătură cu famil ia respectivă, a mers laşcoala unde învăţa copi lu l minor a l persoanei în cauză şid îndu-se drept rudă, a cerut să se dea vo ie cop i lu lu i sămeargă la el acasă.

 Învăţătoarea dîndu-şi seama că inculpatul nucunoaşte pe copil, nu i-a dat voie acestuia să meargă acasă.

Toate preparativele făcute de inculpat: informarea dela mica publ ici tate ş i în legătură cu compunerea fami lie i ,precum şi demersul făcut la şcoală pentru a- l lua cu el peminor, consti tuie acţiuni premergătoare şi nu constituie actede executare propri i latur i i obiective a infracţiuni i şi anume

luarea şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil . Aşa încât,nu subzistă tentativa de infracţiune de furt, motiv pentru careinculpatul se achită. 11

 .4.1.2. Tentativa

Faza actelor de executare începută dar  întreruptăsau rămasă fără rezultat , din cauze independente de voinţa

făptuitorului, consti tuie forma de infracţiune a tentativei defurt care este incriminată şi pedepsită prin dispoziţia art. 222Cod penal.

Este tentativă de furt  or i de câte or i acţ iunea deluarea bunului aflat în posesia sau detenţia altei persoane nua condus la deposedarea acelei persoane, acţiunea de luarefi ind curmată fără voia făptuitorului  înainte ca si tuaţ ia defapt a bunului să fi fost schimbată ca efect al sustragerii. 12 

Datori tă specif icului furtului , această faptă nu  estesusceptibilă de a fi comisă în forma tentativei imperfecte.

De asemenea , es te pos ib il ă tentativa relativ improprie pr in l ipsa obiectu lu i de la locul unde făptui toru lştia că se află.

 În practica judiciară s-a decis că există tentativă întreruptă de furt în cazul în care inculpaţi i au fost surprinşide paznici î n timp ce încărcau furaje combinate în saci.

11 idem.12 idem

Page 53: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 53/61

S-a reţ inut că există tentat ivă întreruptă de fur t însi tuaţ ia în care inculpaţ i i , după ce au pătruns în locuinţapersoanei vătămate pentru a sustrage bunuri au luat o sumăde bani pe care au introdus-o într-o sacoşă aflată asupra lor;observ înd că persoana vătămată s -a întors acasă, auabandonat, în apartament, sacoşa cu bani şi au fugit. 13

Din practica judiciară rezultă:

Fapta aceluia care, cu intenţia de a fura, deschidepoarta une i cur ţi , t răgînd zăvorul cu care aceas ta e raasigurată, pătrunde în cur te ş i apo i în locuin ţă , dar estesurprins înainte de a putea să-şi însuşească vreun obiect,constituie tentativă a infracţiunii de furt calif icat - cu efracţie- prevăzută de art. 20, combinat cu art. 208, 209 l i t. "g" Cod

penal (art. 209, l i t. "I", Legea 140/1996).Notă: În speţă, fur tu l nu s -a comis p rin e frac ţie,

 întrucât dispozitivul de închidere a porţi i - zăvorul - nu a fostdistrus sau deteriorat de inculpat, n ic i în parte n ic i tota l ;simpla manevrare nu echivalează cu forţarea sa.14

 .4.1.3. Consumarea

Fapta de fur t este consumată în momentu l când

acţ iunea de luare a bunului d in posesia sau detenţ iuneapersoanei căreia se afla a fost dusă până la capăt aşa incâtbunul a fos t scos d in sfera unde se afla la di spoz iţ iasubiectu lu i pasiv ş i a t recut efect iv in sfera de stăpânire afăptuitorului indiferent de durata acestei stăpâniri. 15 

In l i teratura jur idică penală au fost emise mai multeteori i cu privire la momentul consumativ al infracţiunii de furtşi anume: "teoria apreheusiunii", potrivit căreia este suficientpentru consumarea furtului ca făptuitorul să fi apucat a punemâna pe bunul a l tu ia; " teor ia amoţiuni i ", după care bunul

trebuie să fi fost deplasat de la locul unde se afla, indiferentdacă a fost dus in al tă parte; "teoria i l laţ iuni i " , care cere calucrul să fi fost dus i n altă parte sau ascuns ; "teoriaapropriaţiunii  ", potr ivi t căreia bunul trebuie să f i trecut inposesia (stăpânirea de fapt) a infractorulu i , indiferent câtdurează această posesie.

13   Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;

14   Mitrache C-t in , Mitrache C . , “Drept pena l român. Par te genera lă” , UniversulJuridic , Bucureşti , 2004;15 idem

Page 54: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 54/61

 Această din urmă teorie este consacrată de noulCod penal. Consumarea fur tulu i impl ică deci schimbareasi tuaţ ie i de fapt, adică deposedarea subiectu lu i pasiv pr insustragerea bunului din sfera stăpânir i i sale şi consecutivaintrare a acelui bun î n posesia (detenţia) făptuitorului, deci oluare în stăpânire de fapt  (apropriaţ iune), bineânţeles înscopul însuşiri i pe nedrept.  16  

Instanţele de judecată sunt constante în a promova în hotărâri le lor teoria apropriaţiuni i .

 Astfel, s-a decis că fapta inculpatului de a fi pătruns într-o seră, de a fi rupt o canti tate de flori şi de a le fi aşezat în sacoşe, în scopul însuşiri i pe nedrept, f i ind surprins pecând î ncerca să părăsească locul faptei const itui e

infracţiunea consumată de furt, iar nu o tentativă, deoarece în momentul surprinderi i sale cu bunuri le sustrase, inculpatulintrase deja în stăpânirea lor.17 

Din practica judiciară rezultă:

a.) În fapt, t rei infractor i au hotărât în comun săsustragă bunuri de la domici l iul unei persoane part iculare.Doi d in t re aceşt ia au pătruns, prin e fracţie, în domici l iu lpărţi i vătămate, iar cel de-al treilea a rămas în stradă pentrua face de pază.

 În timp ce inculpaţi i pătrunşi în casă împachetauluc ruri le persoanei vătămate, a apărut un echipa j a lpol iţ iei ,si tuaţ ie în care toţ i cei t re i inf ractor i au părăs itprecip i tat locul faptei , unul d intre e i reuşind, totuşi , să iaunele lucruri.

 În raport cu această stare de de fapt,încadrarea juridică corectă este aceea în infracţiunea de furt cali f icatconsumată , d in moment ce unu l d in tre autor i a rea li za tintegral conţinutul infracţiunii.

 În această situaţie sunt ambii coautori, indiferent defaptu l că unu l d in t re e i nu a luat n ic i un bun d in locu in ţapărţ ii vă tăma te. De asemenea, ş i compli ce le t rebuieconsiderat ca fi ind participant la infracţiunea de furt calif icatconsumat.18 

16   Loghin O. , Toader T . , „Drept pena l român. Par tea specia lă” , Casa de Edi turăşi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureş ti , 2001;17  Dima T., „Drept penal. Partea generală. Infraciunea”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004;

18  Nis toreanu Gh. , Boroi A . , “Drept pena l . Par tea specia lă” , Edi tura Al lBeck,Bucureşti, 2002;

Page 55: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 55/61

 .4.1.4. Epuizarea.

 Acţiunea de luarea bunului poate îmbrăca uneoriforma une i activităţi continue (de exem plu î n cazul

sustragerii de energ ie electri că) sau unei activităţi continuate (exemplu luarea în mai multe reprize înexecutarea aceleiaşi rezoluţi i , a unor lucruri dintr- o locuinţă).

 În aceste cazuri acţiunea de luare -elementul material  al furtului - se prelungeşte după momentulconsumării, amplif icându-şi urmările imediate.

Furtul se consideră că a atins momentul epuizări i încl ipa în care au încetat acte le de prelungire a le act iv i tăţ i ii l icite de luare.

Epuizarea fi ind o formă a infracţiunii, circumstanţeleivite în faza de prelungire vor fi ţ inute în seamă la încadrareafurtului (simplu sau calif icat) şi la in dividualizarea pedepsei. 19 

Din practica judiciară rezultă:

a.) Furtul de curen t elect ri c es te o i nf racţ iunecont inuă; de aceea, dacă sustragerea energiei e lectr ice acon ti nuat ş i după i nterven irea amnist iţ ie i, acaes ta nuoperează. 20  

b.) Neidentif icarea proprietarului unui bun cu privire

la inculpatul - tr imis în judecată pentru pluralitate de acţiunide sustragere, încadrate în ar t . 208, 209 l i t . "e" ş i "g" Codpenal (ar t . 209 a l in . I , l i t . "g" ş i " I " , Legea 140/1996) , cuaplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - a recunoscut, de repetateor i ş i în mod constant , în cursu l procesu lu i , că a fost deasemenea sustras de el, nu justi f ică excluderea acţiuni i desustragere a acelui bun di n com punerea infracţiunii continuate de furt calif icat reţinută în sarcina inculpatului şini ci resti tui rea bunului către i nculpat; î n reali tate -necunoscîndu-se persoana vătămată - bunul respect iv

trebuie confiscat în baza art. 118, l i t. "d" Cod penal.21

.4 .2 . Modal ităţ i

a.) Codul penal con ţine d ispozi ţi i i nc rimina to ri isintetice, dar cuprinzătoare, aşa încât toate modal i tăţ i le pe

19  Toader Tudorel, „Drept penal special”, Editura All Beck, Bucureşti,200320  Toader Tudorel, „Drept penal special”, Editura All Beck, Bucureşti,200321 idem

Page 56: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 56/61

care le-ar putea prezenta o infracţiune să poată fi încadrate în dispoziţia incriminatoare.

 Acest procedeu a determinat fixarea unor l imite

special d is tanţate (minim redus , max im r id icat ) pen trupedeapsa f iecărei infracţiuni, încât să f ie posibi lă o cât mai justă proporţional izare a sancţiuni i în raport cu modalităţ i leconcrete ale faptelor.

Modal ităţ i le sunt normative când decurg dindispoz iţ ia i ncrim inatori e şi faptice când privescparticularizări concrete.

La infracţ iunea de fur t cal i f icat , potr iv i t d ispozi ţ ie ia rt . 209 Cod penal ( art . 209 modi fi ca t pr in Legea n r.140/1996), sunt modalităţi normative: furtul de p rodusepetroliere sau gaze naturale din conducte ori cisterne (alin. 2l it . "a" ), fur turi de bunur i care fac par te d in patrimoniulcultural (al in. 2 l i t . "b"), furtul unui act care serveşte pentrudovedirea s tări i c iv i le , pentru leg i timare sau ident i ficare(alin. 2, l i t. "c").

 Aceste modalităţi normative de mai sus se adaugăcelor prevăzute de art . 208 Cod penal : fur turi de bunur imateriale, furtul de energii, de înscrisuri, furtul unui bun careaparţ ine în întregime sau în parte făptuitorului şi furtul unuivehicul.22 

b.) Furtu l este infracţ iunea care prezintă cele mainumeroase şi variate posibi li tăţ i de realizare, cuparticularităţi care duc, în mod firesc, la existenţa unui bogatcadru de modalităţi ale infracţiunii .

Part icular ităţ i le care diferenţiază aceste modali tăţ ipr ivesc elementele structurale a le infracţ iuni i de fur t sauaspectele exterioare ale acesteia.

 Aşadar, cu privire la obiectul material  avem:furturide obiecte, fur tur i de animale, fur tur i de bagaje, fur tur i devehicule, furturi de poşete, etc.

 În raport cu subiecţii activi există:furturi cu făptuitor unic, fur turi săvârşi te de două sau mai mul te persoane,fur turi înt re rude sau copropr ie tari , fur turi săvârşi te depersonal de serviciu, etc.

Din punct de vedere a l locului şi t impului  , secunosc:furturi săvârşite în locuinţe, furturi săvârşite în locuri

22 Toader Tudorel, „Drept penal special”, Editura All Beck, Bucureşti,2003

Page 57: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 57/61

publ ice (aglomerate) , fur tur i de pe câmp sau din pădure,fur turi de la garderobe, fur turi săvârşi te noaptea, fur turisăvârşite în t impul transportului , furtur i săvârşite în t impulunor calamităţi, etc. 23 

După felul executării  şi mijloacele de executare aacţiunii de luare sunt posibile numeroase modalităţi: furt cuef racţ ie , fur t cu che i pot ri vi te sau mincinoase, fur t d inbuzunare, furt prin substituire de obiecte, furt prin folosire dearme sau narcot ice, fur t cu s imulare de cal i tăţ i (persoanemascate sau travestite), etc.

c.) Împrejurarea care par ticu larizează f iecaremodal i tate de fur t , dînd un color i t propr iu faptei săvârşi te,serveşte la cunoaşterea mai exactă a gradulu i concret depericol social pe care îl prezintă acea faptă şi apericulozităţi i făptuitorului.

O împrejurare particulară poate, uneori, în raport cualte c i rcumstanţe, să f ie considerată ca o agravantă, i a r  a lteori ca o atenuantă. De exemplu: împrejura rea căfăptuitorul a sustras din colecţia unei rude câteva t imbre pecare aceasta le avea în tr iplu exemplar, va f i o împrejurareuşurătoare, pe când dacă ar fi luat timbre pe care victima leavea înt r-un s ingur exemplar, împre ju ra rea va putea f iagravantă.

 A fura un animal din grajd e o împrejurare careagravează fapta, pe când a fura un animal care rătăceşte pedrumuri e o împrejurare uşurătoare.

Cuantumul pagubei cauzată prin efort poate servi laproporţionali zarea pedepsei î n raport î nsă cu toatecircumstanţele faptei.

Oricâ t de redus a r f i p re judiciul mater ia l, fap tapăstrează gradul de per icol socia l concret corespunzător  minimului special al pedepsei, f i indcă acest grad de pericolsocial reprezintă gravitatea infracţiunii de furt în modalităţi leei cele mai uşoare, această gravitate (grad de pericol social)f i ind determinată nu de consecinţele civi le ale faptei, ci deimportanţa relaţi i lor sociale pe care legea penală înţelege săle ocrotească.

Când legiuitorul a fost voit să dea eficienţăprejudiciului material în caracterizarea faptei de furt, a făcut-

23 Idem

Page 58: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 58/61

o în mod p recis p rin d ispozi ţi i de lege ş i chiar în cazulacesta ţinînd seama şi de alte împrejurări speciale.  24

.4 .3 . Sancţiuni .

a.) Po tr iv it d ispozi ţi il or a rt . 209 a lin. 1 ş i 2 Codpenal (Legea nr. 140/1996)  pedeapsa principală pentrufurtul calif icat săvârşit contra patrimoniului este închisoareade la 3 la 15 ani.

Sancţ iuni penale prevăzute de lege pentru fur tu lcalif icat sunt aplicabile din moment ce se constată existenţavreuneia dintre împrejurăr i le cali f icante enumerate în ar t.

209. În cazul când s-ar constata cu privire la aceeaşi

faptă de furt existenţa mai multor împrejurări cal i f icate, elevor fi considerate laolaltă ca un singur elementcircumstanţial, dar se va ţine seamă de fiecare dintre aceste împrejurări la stabi li rea pedepsei în limitele ei speciale(exemplu : fur t săvârşi t de mai mul ţi i nş i, noaptea , p rinefracţiune). 25 

Pentru furtul care a produs consecinţe deosebit degrave,  pedeapsa principală este închisoare de la 10 la 20ani , iar    pedeapsa complementară este interzicerea unor dreptur i conform art. 209 Cod penal (Legea nr. 140/1996alin. 3).

 În concret pedeapsa trebuie să fie stabi li tă întreaceste l imite speciale şi pe baza criteri i lor de individualizareprevăzute de art. 72 Cod penal.

Când există c i rcumstanţe atenuante pedeapsa secoboară sub minimul de 3 ani (ar t. 209, a l in.1 ş i 2) , dar numai jos de 3 luni (art. 67 l i t . "c" Cod penal), iar dacă există

circumstanţe agravante maximul de 15 ani poate f i spor i tpână la 3 ani, care nu poate depăşi o treime din acest maxim(art. 78 alin.1 Cod penal).

Când faţă de făptuitorul adult s- a pronunţatpedeapsa înch isor i i pe t imp de 2 an i sau ma i mu l t , I se

 poate aplica şi  pedeapsa complimentară a interziceri i unor drepturi pe timp de 1-10 ani (se aplică la alin.1 şi 2 art. 209),

24 . Loghin O., Toader T., „Drept penal român. Partea specială”, Casa de Editură şi Presă „Şansa”S.R.L., Bucureşti, 2001;25 . Toader Tudorel, „Drept penal special”, Editura All Beck, Bucureşti,2003

Page 59: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 59/61

 în conformitate cu art. 53, pct.2, l i t. "a"; art. 64 şi art. 65 Codpenal.

Pentru furtul săvârşit în condiţ i i le prevăzute de art.

209, alin.3 Cod penal (Legea 140/1996) aplicarea  pedepsei complementare - interzicerea unor dreptur i de la 1-10 anieste obligatorie (art. 64, alin. 2 Cod penal).

Când făptuitorul este un minor care răspunde penalpedeapsa este închisoare de la 1 an şi jumătate la 7 ani şi jumătate (art. 109, alin. 1 Cod penal).

Tentativa de furt calif icat se pedepseşte conform art.222 Cod penal cu închisoare cuprinsă înt re jumătateaminimului şi jumătatea maximului prevăzută de art. 209 alin.1, 2 şi 3 (art. 21 Cod penal).

b.) Bunuri le sustrase prin săvârşirea furtului , găsitela făptuitor sunt restituite părţi i vătămate.

Luc ruri le care au serv it sau e rau des ti na te săservească la săvârşi rea furtului (unel te de spart , che imincinoase, narcotice, arme aflate asupra făptuitorului, etc.)sunt supuse măsurii de siguranţă a confiscări i speciale (art.118 lit. "b" Cod penal).

Bunuri le af late la făptuitor şi pe care acesta în modvădit le-a dobândit prin infracţiune sunt supuse deasemeneaconfiscării speciale dacă nu sunt reclamate de o peroanăvătămată sau dacă nu au fost sechestra te penal pentruasigurarea despăgubir i lor datorate vict imei (art. 118 l i t . "d"Cod penal).

Din practica judiciară rezultă:

Potr ivi t art. 209 Cod penal, furtul cal i f icat cum estecel săvârşit pr in escaladare, efracţie sau prin folosirea fărădrept a unei chei adevărate, or i a unei chei mincinoase se

pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani (3-15 ani, Legea140/1996).

 În speţă instanţa de judecată a condamnat peinculpa t, pen tru săvârşi rea inf racţ iuni i de fur t cal if icatprevăzută de art. 208 raportat la art. 209, l i t . "g" Cod penal(l i t. "I" Legea 140/1996) la 15.000 lei amendă, stabil ind decio pedeapsă în alte l imite decât cele prevăzute de lege.

 În consecinţă, recursul în anulare s-a admis, s-acasat hotărârea cu privire la pedeapsa aplicată, sa înlăturat

Page 60: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 60/61

amen da şi s-a apli cat i nculpatului pedeapsa la 1 an închisoare. 26 

.5 Aspecte procesuale. 

Infracţiunea de furt calif icat este supusă di npuncte le de vedere al urmări ri i penale şi al  judecăţii regulilor procesuale obişnuite.

 Acţiunea penală se pune în mişcare de cătreprocuror la propunerea organului de urmări re penală careeste ses izat de căt re persoana vătămată, f ie p rint r-un

denunţ , f ie din oficiu .Procesul penal se desfăşoară potr ivi t reglementări i

obişnuite atât în faza de urmărire, cât şi în faza de judecată.

Persoana vătămată poate aduce acţiunea sa civi lă încadrul procesului penal pornit împotriva făptuitorului. Pentrurealizarea despăgubiri lor cuvenite persoanei vătămate se potlua măsurile asiguratorii  necesare (ar t . 163 şi urm., Codprocedură penală).

 În cazul furtului flagrant, dacă sunt îndeplini te

condi ţ ii le cerute pentru apl icarea proceduri i de urgenţă,urmări rea şi judecata cauzei se vor face potr iv i t reguli lor  speciale prevăzute pentru infracţiunile flagrante (art. 465 şiurm. Cod proced. pen.)

Când activi tatea infracţională a luat forma unui furtcont inuat, dacă după punerea în mişcare a acţ iuni i penalesau după începerea judecăţi i se descoperă alte acte decâtcele care fac obiectu l procesulu i penal existent, dar careaparţ ine ace le iaşi act iv ităţ i inf racţ iona le , se va procedapotr ivi t dispoziţ i i lor din art. 43 Cod penal,art. 335 şi 449 l i t .

"c" Cod proced. penală. 27 

.5.1. Competenţa materială pentru furtul calificat.

Furtul săvârşit în condiţ i i le art. 209 al in. 1 şi 2 Codpenal este judecat în pr imă instanţă de judecător i (ar t . 25Cod proced. penală).

26  idem27 

Nistoreanu Gh., Boroi A., “Drept penal. Partea specială”, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002;

Page 61: FURTUL Aproape Gata

8/2/2019 FURTUL Aproape Gata

http://slidepdf.com/reader/full/furtul-aproape-gata 61/61

Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave(art. 209 alin. 3 Cod penal) este judecat în primă instanţă detribunale (art. 27 pct. 1 l i t."a" legea nr.141/1996).

.5.2. Competenţa teritorială.

Este determinată de :

a.) locul unde a fost săvârşită infracţiunea de furt;

b.) locul unde a fost prins făptuitorul;

c.) locul unde locuieşte făptuitorul;

d.) locul unde locuieşte persoana vătămată;

Prin " locul săvârşi ri i in fracţ iuni i" se înţe lege locul

unde s-a desfăşurat act iv i tatea infracţ ională în tot sau înparte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. 28