RENE GUENON

Francmasonerieqi companionaj

Studii si articole

CuvAnt-inainte:VASILE ZECHERU

Introducere:GELU VOICAN VOICULESCU

Traducere din limba francezi.:

GABRIEL AVRAM

EDrrune {$ HERALDBucuresti n

CUPRINS

Cuvint-inainte 5

Introducere 18

Noti finali 67

Distincqii semantice in terminologia masonicl 67

Doctrina masonici 77

Concepqii stiintifice si ideal masonic 73

GnozasiFrincmasoneria 83

Ortodoxie masonici 87

inaltele grade masonice 92

Marele Arhitect al Universului 96

Regimul scoqian rectificat dint776 pAni in 1815 109

Un proiect al luiJoseph de Maistre pentru unirea

popoarelor 142

,,By-ways of freemasonry" de rev. John T. Lawrence 152

Polemica in jurul Superiorilor Necunosculi 757

Un inigiat al societiqilor secrete superioare,Eranciscus

Eques a capite galeato 0753-1814) 159

Stricta observan{i gi superiorii necunoscuti 164

Despre superiorii necunoscufi si despre ,,astral" 782

Despre puterile oculte 199

Inigierea meqtequglreasci:companionaj gi masonerie

Constructorii din Evul Mediu 217

Colonia sau Strasburg? 223

Companionajul gi boemienii 226

Zidari;i dulgheri 231,

Iniqierea feminini Ei inigierile de meserie 236

Monograma lui Christos si inima in vechile mircicorporative 242

Mircile breslelor 9i sensul lor originar 257

Simbolismul masonic

Cuvdntul pierdut gi cuvintele substituite 267

Heredom 287

Pelerinajele 297

Martinez de Pasqually qi Aleqii Cohen

Enigma martinez de Pasqually 301

O noui carte despre ordinul Alesilor Cohen 325

Documente inedite despre ordinul Alesilor Cohen 333

Instrucgiuni asupra creaqiei universale materiale temporale

si asupra numirului gesimii care a zimislit-o gi raporturile

sale cu fiinta umana 338

Prima instrucfiune 338

A doua instrucfiune, din ziua de luni,20 ianuarielTT4 343

215

265

299

A treia instrucliune din ziua de vineri,

14ianuariel774 346

A patra instructiune de luni, 17 ianuarie 1774 347

A cincea instrucliune de vineri, 21 ianuarie 1774 352

,,Roza-cruce din Lyon" 359

INTRODUCERE

Veli cunoa;te adeaarul, iar adeadntl ad. uafoce liberi!

(Ioan 8,32)

Printre organizatiile initiatice la care a fost afiliat Ren6

Gu6non, inci de la vArsta de 22 de ani, francmasoneria era

singura occidentali. Mai primise una vedantini sivaitiL (sanka-

riani'), de la Kegav Gangadhar Tilak', una daoisti de la Nguien

'Doctrina nondualititii care depisegte perspectiva dualismului

cartezian si, in general, opozilia dintre monism gi dualism. Firi vreun

echivalent in gindirea europeani, termenul de ,,nondualitate" provine dintraducerea exacti, din limba sanscriti, a cuvintului adoai,ta-aada = doctrina

nondualitilii, conceplie fundamentaliL a lui Qankara, definitorie pentru

gAndirea vedantiniL qivaiti. Ren6 Gu6non a preferat cuvdntul nondua-

litate, in loc de nondualism, deoarece terminatia -ism prezenta supiritorulinconvenient de a fi sufixul care in limbajul filosofic uzual desemneazd

curentele filosofice. ExtinzdLnd negatia asupra intregului cuvint ,,dualism",s-ar fi putut crede ci ea se aplici doar concepliei sistematice a dualismului.Nondualitatea trecdnd dincolo de Fiinti, este singurul tip de doctrini care

riLspunde universalitiEii Metafizicii, depiqind de departe intinderea oricireifilosofii. De altfel, diversele sisteme filosofice se reduc, in general, sub un

raport sau altul, la monism sau la dualism. Marile probleme ale filosofiei

sunt insi nule in fagaMetafizicii, deoarece atunci cAnd e vorba de sensul lorprofund, ele piLlesc, dispirAnd tocmai fiindci n-au vreunul...

'Lokamanya Bal Kesav Gangadhar Tilak (1856-1920), matematician si

publicist indian neoccidentalizat, activist in Partidul Congresului din 1890,

militant naqionalist pentru independenEa Indiei gi impotriva sistemului

INTRODUCERE 19

Van Cang' si una sufiti, de la pictorul suedez Ivan GustavAgu€li', alias Abdul Hadi (,,Slujitorul Ciliuzei"), pe care Rend

Gu6non il cunoscuse inci din 1910, cAnd acesta venise la Paris,

dupa o gedere de 7 ani, la Cairo, unde editase, impreuni cu

Enrico Insabato, revista ,,Il Convito". Nu este exclus ca tAnirulRen6 Gu6non si fi fost introdus deja in ezoterismul islamic -at-tassauuf - de cdLtre L6on Champrenaud, alias Abdul Huqq(,,Slujitorul Adevirului"), care mai era, sub numele de NoelSisera, membru al Consiliului Suprem al Ordinului Martinistal lui Papus, precum si episcopul neognostic Theophan. (S-a

glosat mult asupra invititorilor orientali nestiuti ai lui Ren6

Gu6non - nimic nu-i obliga pe adeviraqii sii ,,initiatori" si fi fost

educational britanic, pe care-l considera nociv, fiind antitradigional. A fost

mentorul lui Mohandas Gandhi (1869-1948) si prietenul lui $ri AurobindoGhose (1872-1950). Autor al cirtilor - in versiune francezd, - Origine Polaire

de lafraditionVddique Ei Orion ou Recherche sur I'anti,qui,td des Vddas, Ed. Archd,

Milano/Paris,1979,382 p. si, respectiv, 1989, 240 p.

' Fiul lui Tong Sang Nguyen te Duc-Luat care-l initiase pe Georges

Albert-Eugtne Puyou de Pouvourville (1861-1940), sub numele de Matgioi= Ochiul l,ori,lor (in Ordinul martinist, numindu-se Mogd, iar ca episcop

neognostic, Simon).

' Sau John-Gustav Aguelii (1869-1 917). Eramuqqadam-ul (loctiitorul,imputernicitul) pentru Europa, al gaihului Abdar-Rahman (,,SlujitorulClementului") Illaig al-Kabir al-Alim al-Malki al-Maghribi (?-1929), dinCairo, unde acesta conducea o organizatie initiatici, apartinand ramurii

;adhiliya a ezoterismului islamic, intemeiatiL in Africa de Nord, de Hasan

aq-$adhili (1196-1252), care se revendica, Ia rXndul siu, din akbariya,

confrerie sufiti a vestitului saih andaluz Muhi ad-Din ibn Arabi (1165-1240) ,

supranumit al-Akbar (,,Marele). $aihul Abdar-Rahman lllaiq (a;-;aih

= ,,b|tred', echivalent in arabi cu stare!, ca pirinte duhovnicesc, avAnd

si sensul de maestru, de indrumitor spiritual, in jurul ciruia se agregi o

confrerie sufiti - tariqah = ,,cale", iar la figurat - in sufism -, cale spirituali,organizatie initiatici) era succesorul tatilui siu, cu acelasi nume, restaura-

torul in ordinul exoteric, al ritului malikit, respectiv, una din cele patru scoli

de drept canonic sunnit.

20 FRANCMASoNERTE qr coMpANroNAJ

personaje istorice cunoscute ...) Desigur, in afari de influentaformativi nemijlociti in domeniul filosofiei a profesoruluisiu Albert Lecldre (1867-1920), specialist in presocratici, si a

canonicului parohului din Montliveault, Ferdinand Gombault(1BS 4 -19 47), privind praeternaturalul si fenomenologia lumii inter-mediare, este de presupus ci tAnirul Ren6 Gu6non ar fi avutacces la opera lui Giambattista Vico, Fr6d6ric de Rougemont,R. Creuzer, de Bridre, Fr6d6ric de Portal, a abatelui Jallabert,Antoine Fabre d'Olivet, Alexandre Saint-Yves d'Alveydre, F. Ch.

Barlet, Colebrooke, Bal Ganghadhar Tillak etc. Binuielile nu se

bazeazh pe vreo probi concreti:, ci, mai degrabi, pe similitudinisi corespondente cu vederile acestor autori, ale ciror lucriri, fiindun poliglot, le-ar fi putut citi in original.

Initierea sa timpurie intr-o loji masonicir iregulari,apaftinand unei surse,,operative" franco-scotiene anterioareconstituirii Marii Loji a Angliei in 7717', conferi studiilor sale

despre francmasonerie si despre companionaj o importantideosebiti, ele nefiind de inspiraqie livresci, ci rezultatul uneiexperienge triite nemijlocit. Desigur, asta nu impieteazh asupracaracterului impersonal al scrierilor lui Ren6 Gu6non, astfel cibiografia sa, ca schemi explicativi a persoanei, nu conteazd. preamult, din moment ce depisirea individualititii guverneaza. viataoricirui om di.ruit contemplatiei. Deconditionarea si trecerea

dincolo de limitirile experientei psiho-mentale a eului, cu toate

contingentele sale, fac inutila si irelevanti mentionarea feluri-telor aspecte factologice sau a anumitor detalii anecdotice dinviata unui initiat.

Povestirea unui demers initiatic, raportati la repere de timpsi de spatiu, ar aptrea incoerenti qi contradictorie, neverosimilulficAnd si paleasci exemplarul. Privati de finalitatea initiatici,

' Probabil Guild of Operative Freemasonry condusi de Clement

Stretton (?-1915).

l

i

iI

INTRODUCERE

,,istoria" vieqii lui Ren6 Gu6non este chiar superfluiL' Cu toate

acestea, in virtutea unor rutine incetitenite, meriti totuqi expuse

in aceasti introducere cAteva repere biografice legate de activi-

tatea sa masonici.

Dar mai inainte, pentru . ,rr, brra irrg.legere a contex-

tului, trebuie si evocim spiritul acelui sfArgit de veac, respectiv,

al aqa-numitei belle dpoque care, de fapt, s-a prelungit pAni in1914, secolul urmitor - cel de-al XX-lea - fiind considerat secolul

scurt, pentru ci, pe lAngi faptul ci a debutat abia cAnd a izbucnit

Primul Rizboi Mondial, s-a terminat mai devreme , in 1989, odaticu falimentul comunismului.

Personajele implicate in ocultismul francez au in comun, in

ciuda diversititii particularititilor caracteriale, o anumiti atractie

pentru efecte gi fenomene mai stranii, pentru mister, pentru magie

sau ,,magnetism", totui inviluit intr-un vag teoretic nebulos, in care

noliuni confuze de cabali, adici doctrina ezotericb" ebraici, filtratiprin varianta ei crestini,'erau amestecate cu elemente disparate din

doctrinele orientale, defectuos interpretate de europeni. Animaqi,

desiguq de o autentici sete de cunoaEtere, dorind si depiqeasci

ceea ce inviqaseri la qcoali sub semnul pozitivismului, toqi acesti

oameni se lisau antrenafi intr-o reverie poetici (unii chiar fiind

poe[i simboliqti), ajungind si fie copleqiqi de fantezii necontrolate.

Confundau ipotezele cu concluziile, ajungAnd si se ihtzioneze

cu uqurinfi, chiar daci se credeau metodici qi sistematici. Imagi-

narul le.juca feste rizibile, ei seminind uneori cu acei curteni din

povestea cu hainele impiratului...

Din dorin{a unei legitimitagi, chiar cu pretul simulacrului

sau al falsificirii, cumulau multiple ,,iniqicri", amigindu-se cu o

' Spre deosebi re de cabala hermeticd,, practicati incepAnd din Renastere

si constAnd dintr-unjoc de echivalenqe fonetice;i de substitutii, bazate pe

etimologiile grecegti sau latine.

21.

22 FRANCMASoNERTE qr coMpANroNAJ

apartenente inchipuiti la diverse organizatii initiatice revolute,

a ciror extinctie era deja consumati inca din epoca antici sau

din cea medievali. Asemenea filiatii fanteziste erau escamotatela

umbra secretului initiatic, continuitatea transmisiei fiind inexis-

tenti. Chiar si valabile, cum era cazul celor francmasonice, initi-erile rimAneau uirtuale, nedepiqind acest stadiu incipient, ca sidevini efectiae, datoriti decSderii acestei organiza\li in epoca

moderni, in care initierea a fost redusi - prin trecerea de laoperatiu la speculatia -, doar la un formalism steril.

Vanitatea qi sldbiciunea pentru aspectele exterioare qi

superficiale ii ficeau sir rAvneasci la titluri si la funcqii cAt mai

sonore, fiecare dorindu-si pentru sine o pozitie dominanti.. De

aici, numeroase conflicte si rivalititi personale pentru condu-

cerea unor organizatiiefemere, fari vreun suport real. intre acesti

inchipuiti pinh la mitomanie se declangau adevirate competitii

de orgoliu si lupte intestine, diferitele grupuscule inmultindu-se

prin sciziparitate... MAnati de ambitii degarte, inrobiti amorului

propriu, ocultistii erau fascinati de titulaturi cAt mai risuni-toare (de pilda, isi ziceau, cu afectare, hierofanti...) si de recuzita

spectaculoasa a ceremonialurilor absconse, unde se facea risipi de

cordoane, de esarfe, de colane sau de alte insigne strilucitoare...

Fiecare isi atribuia un pseudonim cAt mai obscur - zis emfatic

nomen misticum in ordinem. Cum mulqi ocultisti ascundeau aparte-

nenta lor la alte organizagii, isi luau fiecare cAte un alt pseudonim,

tinut bineinleles secret. Situa,tie generatoare de multiple confuzii

si complicatii... Secretomania lisa cAmp liber echivocurilor

disimulAnd triseriile si impostura.

Toate aceste obisnuite micimi omenesti, exacerbate de

inflatia eului, nu prea erau compatibile aspiraqiile initiatice care,

dimpotrivi, tindeau spre detasare de aspectele lumesti. Experienta

phiho-mentali a eului trebuia depigiti printr-un demers de esenti-

INTRODUCERE 23

alizare,de ciutare liLuntrici a Sinelui - in finai, trecAndu-se dincolo

de limitarile individualitiqii.

Interesafi mai mult de mondenitatea cercurilor ezoterice,

decAt de contemplafie, viaga agitath de intrigi a acestor coterii

ocultiste se consuma in saloanele pariziene, la sediile unor

libririiedituri sau in redacqiile unor reviste de profil. De pildi,frecventau salonul contesei de Adh6mar (in fiecare miercuri)

sau salonul din Avenue Wagram, al celebrei lady Caithness,

ducesa de Medina-Pomar. De asemenea,la cabaretul Chat Noir'

se intAlneau, alituri de tinerii oculti;ti, Ferdinand de Lesseps,

Auguste Holmes, solista de operi Emrna Calv6,, Anatole France,

Maurice Barrds, Victor-Emile Michelet etc.

Ocultismul francez era dominat de figura neobositului

animator dr. G6rard Anaclet Vincent Encausse (1865-1916) -Papus', care, din 1882, s-a implicat in migcarea zisi martinisti, pe

fondul efervescenqei neospiritualiste din epoci - reactie compen-

satorie la pozitivismul limitativ al secolului al XIX-lea, numit

atAt de sugestiv de L6on Daudet secolul stupid...

Deqi aceasti miscare se revendica de la renumitul teosof din

secolul al XVIII{ea, Louis Claude de Saint-Martin, in afari de

nume, ea nu prea avea, in realitate, nimic comun cu opera sa. De

altfel, Alexandre Alb6ric Thomas (1886-1914) arita intr-un rispuns

adresat fratelui Ch.M. Limousin, publicat in revista ,,L'Acacia",

din 1907, ci n-a existat niciodati un martinism, ci, mai degrabi, un

' infiinqat in atelierul pictorului Rodolphe Salis, in 1881, pe str.

Rochechouart, la sugestia lui Emile Goudeau care avea un cerc literar - Les

hidropathes, format din poeti gi cAntireqi care se intruneau pAni atunci in

localul Soleil d'or, aflat pe b-dul Saint-Michel.

' Nume mistic, de la geniul medicinii Papus, mentionat in anticul

Nuctemeron (,,Ziua nopgii), text atribuit taumaturgului de inspiragie pitago-

ricianiL Apollonius din Tyana (16-98 d.H.), reeditat recent: Nuctemeron,ild.

Traditionnelles, Paris, 2002.