Franz Bardon Frabato magicianul

PREFATA Nimeni nu poate sa faca loc n propria sa inima si viata, ca suvoiul binecuvntarii lui Dumnezeu sa curga spre altii, fara sa primeasca n ei nsisi o bogata rasplata. Franz Bardon a avut acest avantaj cu toata mpotrivirea fortelor malefice. Ani buni vor trece si multe frunti vor pali plecate n studiu si cercetare, nainte ca noi sa putem ntelege, ct de ct, ceea ce ratiunea si stiinta pot sau nu explica, despre ce este adevarat si ce nu, despre ce este real sau iluzoriu, ma multumesc sa constat, si aceasta nefiind o premiera, ca asa-numitul progres stiintific cree aza n oameni o apocalipsa universala, din care, pe zi ce trece, pe nesimtite, se exclude tot ce nu apartine lumii fenomenelor. Linia generala devine, clar, aceea ca tot ce nu este stiintific nu exista, deci, este fals. Mai rau, oamenii conda mna aprioric orice idee sau demers numai prin simplul fapt ca acestea nu sunt sti intifice . Daca veti spune uneori, precum Plotin, ca trezindu-va din trupul vostru si ntorcndu -va la voi nsiva, deveniti exteriori lucrurilor si contemplati o frumusete de o m inunata maretie , n mod sigur, dupa cum am mai spus si n alte dati, veti fi declarat i nebuni sau veti fi arsi pe rug. Acest lucru i s-a ntmplat si lui Franz Bardon ca re, pentru noi, a venit de attea ori n mijlocul nostru, dovedindu-ne ca un initiat crede mereu ntr-o dimineata urmatoare. Ne-a nvatat ca adevarata initiere nseamna TO TUL N SLUJBA OMULUI , efort care ncepe cu mult mai departe si, n viata adevaratului i nitiat, mult mai trziu, la capatul unei perioade de ndelungata rabdare, multiple u milinte, sacrificii si de mari eforturi, care dureaza o viata ntreaga si care fac cu totul ridicola interventia unor anumiti cercetatori moderni. De cte ori veti avea nevoie de un raspuns la probleme majore, puteti ntreba, fara urma de teama si, puteti fi siguri, veti avea un raspuns. Un raspuns pe care Dum nezeu vi-l va da. Tatal si aude fiul oriunde s-ar afla si raspunde dorintei inimi i lui. Fiti doar siguri si asteptati pna ce acest raspuns va veni. Va fi, fie sub forma unui simbol, unui om, a unui animal, a unei vorbe, a unei scnteieri de ins piratie ntotdeauna la momentul potrivit. Raspunsul va fi definit si usor de nteles , fiecare om avnd n el, n functie de maturitatea sa, nvatatura necesara de a ntelege acest limbaj. Niciodata nu veti gresi daca va veti lasa viata exterioara condusa de Vointa Dumnezeiasca, care va vorbeste n acest sens. Totul este Divinitate. Fiti totdeauna constienti de faptul ca si cel mai nesemnificativ lucru are un se ns mistic, esoteric. Tineti-va ochii deschisi deoarece Casa lui Dumnezeu este pl ina de miracole. Nu dati voie nici unei umbre de proasta dispozitie sa va cuprin da. Totul trebuie transformat ntr-o puritate fara pata, lumina spirituala, consti inta, multumire, fericire si, cel mai important, n iubire. DANIEL MENRATH. 1995 IN MEMORIAM Desi urmatoarea informatie va produce suferinta n rndul cititorilor interesati, co nsider ca este de datoria mea sa-i informez pe acestia de faptul, trist de altfe l pentru noi toti, ca Franz Bardon nu mai este, fizic, printre noi. La data de 10 iulie 1958, Providenta Divina a permis spiritului acestuia, care a atins perfectiunea timp de mii de ani, sa paraseasca corpul sau omenesc de care s-a servit Bardon pentru ndeplinirea misiunii sale si n care nu se va mai ntoarce niciodata. n general vorbind, multi dintre marii initiati de pe aceasta planeta si

parasesc pentru totdeauna trupurile n mprejurari neobisnuite si acesta este si ca zul lui Franz Bardon. Numai putini oameni stiu ca un mare initiat ca Franz Bardon n-are voie sa urmeze procedura normala, completa a rencarnarii ca toti ceilalti muritori, de vreme ce , fiind un spirit perfect, el ar accepta chipul uman numai daca Providenta Divin a i-ar ncredinta ndeplinirea unei noi misiuni. Pentru a forma cititorului o idee clara asupra unui astfel de spirit, va voi pov esti cte ceva din viata autorului, mai ales ca sunt un bun cunoscator al acesteia . Franz Bardon mentiona n FRABATO ca se ncarnase ntr-un baiat de paisprezece ani, ca sa devina mentor spiritual al lui Viktor Bardon, tatal baiatului. Viktor Bardon er a el nsusi preocupat de misticismul crestin si, gratie perseverentei si credintei , a dobndit capacitatea de clarviziune. Dar, cum i lipsea experienta practica n dom eniu, nu putea, n ciuda clarviziunii sale, sa-si mplineasca visul, spre care rvnea att de mult, asa nct n-a putut deveni un initiat divin. De aceea, rugaciunilor sale fierbinti li se adauga visul sublim de a ntlni un Guru adevarat n timpul actualei n carnari, ca sa poata fi nvatat de acesta si sa acumuleze ct mai mult. Dorinta sa e xaltata n-a ramas nemplinita. Spiritul lui Frabato s-a ncarnat n trupul unicului sa u fiu, pe care Viktor Bardon l-a avut ntre cele douasprezece fete si, fiind cel m ai mare dintre copii, el urma sa devina adevaratul Guru al tatalui sau, n afara m isiunii pe care Providenta Divina i-o daduse. Asadar, n noaptea cnd s-a petrecut aceasta nlocuire minunata, nimeni n afara clarvaz atorului Viktor Bardon n-a observat aceasta si el multumi din toata inima lui Du mnezeu pentru aceasta binecuvntare. Din acea zi el a avut un Guru al lui n persoan a fiului sau si asta l facea foarte fericit. Numai un nalt si perfect initiat ca spiritul lui Franz Bardon putea ncerca sa faca un lucru ca acesta si sa reuseasca n desavrsirea nu doar a unei singure misiuni, ci a unui numar de misiuni ncredintate, beneficiind si de ajutorul unui trup care i-a fost mprumutat n acest scop. Alegerea si acceptarea unui corp fizic care este deja la vrsta pubertatii se real izeaza cu mai multe conditii: ca o compensare, noul sau locatar trebuie sa ofere proprietarului initial o existenta noua, mai buna, ncepnd ntr-un uter de mama; mai mult dect att, el trebuie sa accepte Karma trupului ca fiind a sa. Dar, deoarece Karma proprietarului initial al trupului era foarte ncarcata, Franz Bardon, n ciuda perfectiunii sale spirituale si a naltelor capacitati hermetice, a avut multe de ndurat nainte s-o poata purifica. Astfel, as scoate n evidenta lupt a sa pentru existenta, arestarile lui repetate si cei trei ani si jumatate petre cuti ntr-un lagar de concentrare, timp n care a trait cele mai triste si mai crude experiente, cele mai umilitoare din viata sa. De asemenea, ultimele luni din vi ata i-au fost umbrite de ntmplari extrem de neplacute, care, n final, au pus capat muncii sale benefice. Acceptarea unei astfel de ncarnari este, pentru noi toti, c ea mai evidenta dovada despre ct de marinimos a fost ntotdeauna spiritul lui Franz Bardon. Aceste indicii demonstreaza clar cititorului ca, pna si un mare spirit ale carui n zestrari sunt foarte apropiate de capacitatile si forta Providentei Divine are t otusi de nfruntat multe lucruri, chiar si experiente dintre cele mai nefericite, fara sa dea napoi, desi ar fi putut sa-i prinda pe urmaritorii sai cu o simpla ri dicare de mna. Acelasi lucru se petrece si n cazul destinului altor fiinte umane, pentru care, d e la Providenta Divina, nimanui nu-i este permis sa intervina, nici chiar unui i nitiat sau ales. Din acest motiv, este doar o chestiune de ignoranta cnd cineva nv inuieste ntmplarile sortii ca fiind nedrepte si, n acelasi timp, numeste initiat o fiinta umana incompetenta, doar pentru ca adera cu lealitate la Poruncile Provid entei Divine, dorintele lor nebunesti ramnnd nemplinite. Am evitat descrierea clasica a vietii lui Franz Bardon, cu perioada scolaritatii , apoi alegerea unei profesiuni si activitatea lui profesionala, considernd ca po vestirea mea este mai instructiva si mai importanta pentru cititorii interesati si studentii stiintei hermetice. Aceia care au fost ndeajuns de norocosi sa-l cunoasca personal pe Franz Bardon st iu foarte bine ca unul dintre cei mai buni oameni a plecat dintre noi. Realii di

scipoli ai hermeticii l privesc nca pe Franz Bardon ca pe adevaratul lor Guru, chi ar daca mai traieste ntr-o fiinta umana sau nu. Maretia sa spirituala nu va fi niciodata nlocuita. Aceia care se ocupa practic de lucrarile stiintifice ale lui Franz Bardon, dar c are nu l-au cunoscut niciodata personal pe autor sau nu l-au vazut ctusi de putin , si pot face o idee despre aceasta maretie spirituala cnd voi da numele anumitor personalitati care au trait n ere diferite si ale caror corpuri fizice au fost lo cuite de acelasi mare spirit, spiritul lui Franz Bardon. Hermes Trimegistos, a carui Carte a ntelepciunii, numita si Thoth , contine 78 de ca rti de tarot, este cunoscut cu siguranta de orice ocultist. De aceea, nimeni nu va fi surprins de motto-ul pe care Franz Bardon l-a ales pentru prima sa carte, I nitiere n hermetica . Lao Tse, filozoful si omul de stiinta chinez este, de asemene a, cunoscut tuturor filozofilor. Este si cazul astrologului francez Nostradamus, omului de stiinta englez Robert Fludd, Contelui de Saint Germain. Regasim spiritul lui Franz Bardon n Appolonius din Tyana, un contemporan al lui lisus. nainte de ultima sa ncarnare, el a fost ntr upat n Mahum Tah-Ta, din Tibet, nteleptul muntilor. n urma plecarii spiritului lui Franz Bardon, mii de oameni din ntreaga lume si-au pierdut salvatorul, sfatuitorul si suportul n multe momente grele. Sacrificiul si activitatea sa benevola merita toata recunostinta, aprecierea si gratitudinea. Noi, cei care stim ca nu exista moarte, nutrim speranta ca Providenta Divina, po ate, ne va ngadui ntlnirea cu acest mare initiat, nu conteaza prin cine sau ce, ntruna din viitoarele noastre rencarnari. Praga, septembrie 1958 Otti Votavova (11.04.1903-9.02.1973) Capitolul I n supraaglomerata sala de lectura a clubului era o agitatie cumplita. Tensiunea p rimei parti a programului generase violente controverse n rndul auditoriului. Cine este acest Frabato? . Faptele sunt evidente! . Totul este trucaj si nselatorie! . Poate cineva sa se bazeze pe propriile perceptii? Pe toti i stapnea confuzia, ncntarea si incertitudinea. Gongul a sunat sfrsitul pauzei. Rndurile s-au completat din nou repede, tumultul s -a stins si cortina s-a ridicat att de ncet, pe ct lumina din sala s-a pierdut n ntun eric. Un candelabru mare de cristal ilumina scena. n mijloc o masa rotunda acoperita cu un brocart albastru nchis. n partea dreapta a mesei era un scaun, iar n spatele ei , plasate n semicerc, alte zece. Decorul scenei nu dadea de nteles ca un magician ar fi fost gata sa-si nceapa repr ezentatia. Nu era n preajma niciunul din obiectele care i ajuta de obicei pe asa-z isii magicieni. Intrnd pe scena ntr-un fascicul de lumina, Frabato a salutat publi cul cu o usoara reverenta. Desi fracul i dadea o nota de certa seriozitate, zmbetul lui familiar i-a eliberat pe toti de fiorul puternic care-i stapneste de obicei pe cei care asista la expe rimente magice. Cnd aplauzele s-au potolit, Frabato s-a adresat publicului: Doamnelor si domnilor, explicndu-va principiile sugestiei si autosugestiei n prima parte a programului s i demonstrndu-va acestea prin experimente, putem trece acum sa abordam alta tema. Magnetismul animal are o covrsitoare importanta pentru viata fiintelor umane si, de aceea, n-as vrea sa pierd ocazia sa va vorbesc despre aceasta. Totul n lume este controlat de fortele electrice si magnetice. Totusi, capacitate a substantelor materiale de a acumula si conduce fortele electrice si magnetice variaza foarte mult. Acest fapt este important n a face magie. Dar nu doresc acum sa aprofundam mai mult acest subiect, ci sa explicam esenta magnetismului si sa -i demonstram practic existenta. Magnetismul animal este singurul element care a atins perfectiunea n existenta no astra. El reprezinta forta vitala si continutul ntregii vieti pe pamnt. Acest magn

etism vital conecteaza planeta noastra la zona care nconjoara pamntul ca o centura , asa-numita lume astrala . De asemenea, el conecteaza fiintele umane ntre ele. Radi atia fiintei umane este pur animala si forta sa depinde de propria vointa, de ca racter, maturitate mentala, rezultata din starea generala de sanatate. Acest mag netism este puternic ndeosebi la acei oameni care si antreneaza constiincios si si stematic capacitatile spirituale si sufletesti, care au nvatat sa se autoeduce, s a-si conduca propriul destin. Acesti oameni sunt capabili sa-si mareasca energia vitala, n consecinta, sa realizeze lucruri extraordinare. De cnd a fost recunoscu ta ca forta obiectiva, magnetismul animal a fost folosit att n scopuri pozitive, ct si negative. Zicala: Ce ai semanat, aceea culegi este, ntr-un fel, expresia legii karmice si a justitiei divine. Vindecarea efectelor prin magnetism poate fi cu succes realizata de un magician cu experienta. Asa ca acord o foarte mare importanta acestui fenomen. As dori acum sa va arat, printr-un numar de experimente, ce alte capacitati si f orte sunt conectate magnetismului animal. n acest scop, as ruga trei spectatori s a vina lnga mine, pe scena. Un murmur se auzea din sala. Apoi, ca sa ncurajeze publicul, a spus zmbind: Nu treb uie sa va fie teama, nu i se va ntmpla nimanui nici un rau. O doamna draguta, blonda a aparut pe scena ezitnd. Priviti , s-a adresat Frabato pub licului, oamenii spun adesea ca femeile reprezinta sexul slab, dar aceasta doamna este o dovada a contrariului pentru toti barbatii aici de fata. Publicul a rs si, n acelasi moment, s-a urcat pe scena un tnar, urmat de o doamna m ai n vrsta. Sunt foarte recunoscator pentru ajutorul dumneavoastra , Ie-a spus Frabato persoane lor aflate pe scena. Acum v-as ruga sa-mi dati pentru scurt timp oricare dintre o biectele personale pe care le aveti asupra dumneavoastra si sa le puneti pe masa aici. Doamna blonda a pus pe masa ceasul ei de argint de la mna. Tnarul domn, cu o expre sie de generozitate, si-a pus alaturi portmoneul. Dupa un surs ncurajator al lui F rabato, doamna n vrsta si-a scos de la gt colierul si l-a adaugat celor doua obiect e de pe masa. Ca o introducere , a spus Frabato, adresndu-se din nou publicului, va voi arata un mi c experiment psihometric. Va voi demonstra ca fiecare fiinta umana traieste n vir tutea semnelor obiectelor cu care corpul intra n contact. Fiecare detaliu al exis tentei acestuia va fi relevat cu ochiul meu clarvazator, foarte precis. Va voi a rata ca am dreptate, folosindu-ma de cele trei obiecte puse la dispozitie. Frabato a pasit spre masa, a luat ceasul de argint si s-a plimbat cu pasi rari d e cteva ori, adnc absorbit de gnduri. Deodata s-a oprit, a pus pe frunte ceasul si a stat asa, timp de cteva minute, cu ochii pierduti n zare. Ca si cum s-ar fi trez it dintr-un vis s-a adresat apoi posesoarei: ' Pareti a va ndoi serios de capacitatile mele, altfel n-ati fi venit aici pe scena cu ceasul mprumutat de la sora dvs. Faceti asta destul de des, fara stirea ei, ea fiind plecata sa lucreze la Berlin. Acest ceas este cadou de la o matusa deceda ta n urma unui accident. Moartea matusii este motivul pentru care sora dvs. nu ma i poarta ceasul . Fata doamnei exprima jena si rusine, fapt care a demonstrat cert ca Frabato spusese lucruri adevarate. Deodata, tnarul a ncercat sa-si ia de pe masa portmoneul. Totusi, Frabato a fost m ai iute dect el, i l-a luat si l-a cntarit n mna, zicnd: Nu pareti sa aveti o constiinta curata, domnule. Voi verifica ndata ce se ascunde n spatele acestui obiect. Dupa ce a privit cu foarte mare atentie portmoneul, timp de cteva secunde, el a c ontinuat: Sunteti att de tnar si cu toate acestea ati dezamagit deja doua fete. Fat a din fotografia aflata n portmoneu v-a ndragit fiindca i-ati cladit visuri n care e a a crezut cu adevarat. Cu toate acestea mai vad o scrisoare de dragoste de la o alta fata, pe care ati ntlnit-o recent la o reuniune si v-a trezit interesul cu c ochetariile ei. Chestiunile personale nu ma privesc, dar va pot asigura ca nu ve ti fi fericit cu amndoua n acelasi timp. Tnarul devenise foarte jenat cnd s-a vazut astfel descoperit si a replicat, ntructva temator: Nu mi-ar place sa traiesc n preajma dumneavoastra, pentru ca nu mi-ar fi n sigurant

a nici gndurile cele mai intime, nici secretele. Frabato a pus portmoneul pe masa si a luat colierul, lasndu-l sa-i alunece printr e degete, ca pentru o cercetare atenta. As putea scrie un roman ntreg despre colierul dvs. , a spus el, adresndu-se doamnei n vrsta, pentru ca a trecut prin vremuri grele. Primii lui posesori au fost niste ar istocrati foarte bogati din Franta, care mai trziu au fost ghilotinati n timpul un ei revolutii. Colierul acesta a adus tuturor celor care l-au avut mult ghinion. Dupa ce sotul dvs. a fost ucis n primul razboi mondial, ati fost nevoita, pentru o buna bucata de vreme sa traiti dintr-o pensie mica. Lantul a fost amanetat, de doua ori, dar de fiecare data l-ati luat napoi. Frabato a tacut n acest moment, fiindca femeia izbucnise n lacrimi. Publicul amuti se de emotie. Frabato a pus colierul napoi pe masa si s-a adresat din nou salii: Doamnelor si domnilor, asa cum v-am demonstrat pna acum, fiecare obiect si are isto ria lui. Mai mult dect att, ati putut sa va convingeti de varietatea posibilitatil or pe care le am, folosindu-ma de clarviziune. Publicul a izbucnit n aplauze puternice, eliberndu-se de tensiunea care-l marcase pna atunci. Cnd linistea s-a reinstalat, Frabato a continuat: As vrea acum sa rog c ele trei persoane participante la experiment sa paraseasca sala, nsotite de doi o bservatori neutri. Un domn cu ochelari si o doamna n rochie de culoare nchisa s-au oferit imediat s-o faca si au parasit toti cinci sala. Pentru a va demonstra efectele magnetismului bazat pe puterea vointei, voi ncarca aceste obiecte cu efecte reale care vor fi evidente de ndata ce vor fi atinse. Un domn din mijlocul salii a propus ca cel ce va atinge ceasul de argint sa izbu cneasca ntr-un hohot de rs. Frabato a aprobat. Si a doua propunere a fost unanim a cceptata, ca portmoneul sa provoace un plns n hohote. Numai asupra propunerii pentru colier nu se putea decide. O doamna din primul rnd a propus: Deoarece acest colier, de cnd exista, a adus numa i ghinion attor oameni, propun sa faceti n asa fel nct sa fie aruncat cu dezgust de prima persoana care l va atinge. Aplauze prelungi au facut inutila o alta propunere. Acum, Frabato a pus cele tre i obiecte pe masa, la o distanta considerabila unul de celalalt. Apoi a staruit asupra fiecaruia dintre ele timp de cteva momente, ntr-o concentrare deplina; a fa cut cteva gesturi cu mna dreapta si s-a adresat publicului din nou: Doamnelor si domnilor, eu sunt gata. Ca nimeni sa nu poata spune ca am lucrat pri n hipnoza, voi pleca chiar acum la bufet. Doua persoane sa ma conduca afara si s a se ntoarca mpreuna cu persoanele testate, rugndu-le sa-si ia lucrurile napoi. Voi reveni pe scena n zece minute. Frabato a parasit sala condus de doi domni care, imediat dupa aceea, s-au ntors c u cele trei persoane si cu cei care le-au nsotit. Ezitnd ntructva, femeia blonda, tna rul si doamna n vrsta s-au apropiat de masa, n timp ce n rndurile publicului asteptar ea crea tensiune. Au fost informati de domnii nsotitori ca si pot lua obiectele napoi si sa se ntoarca la locurile lor. Blonda a .reactionat grabit. Cu o miscare rapida, a apucat ceasul, iar n momentul urmator a izbucnit ntr-uri hohot de rs de care s-a molipsit ntreaga sala. n timp ce ea pleca spre locul sau, ceilalti doi stateau acolo, ezitnd, putin surpr insi, dar tnarul a ntins mna dupa portmoneul lui. Nici nu si l-a pus bine n buzunar ca a si nceput sa-plnga, scuturat de hohote, cu capul ascuns n palme. n cteva clipe si-a revenit si a parasit scena n aplauze. Dupa tot ce vazuse, doamna n vrsta statea naintea colierului sau, vizibil intimidat a. n cele din urma s-a ntins dupa el, dar, atingndu-l, l-a aruncat n coltul scenei. A primit napoi colierul din minile unui domn amabil si, fiindca era surprinsa de p ropria reactie, publicul a ncurajat-o, Chiar n momentul n care au plecat cu totii de pe scena, usa de la sala s-a deschis si Frabato a reaparut, salutnd entuziast publicul. S-a urcat pe scena cu pasi el astici si a spus zmbitor: Sunteti bine dispusi. Vad ca v-a placut spectacolul. Acum rog zece persoane, care au probleme cu sanatatea, ntr-un fel sau altul, sa urce pe scena. Un numar mare de spectatori s-au grabit sa urce. Locurile din spatele scenei s-a

u ocupat repede si multi au fost nevoiti sa se ntoarca. Frabato a trecut de la unul la altul, oprindu-se asupra fiecaruia n parte cteva se cunde si vorbind despre suferinta fiecaruia, folosind cu aproximatie terminologi a medicala. Fetele oamenilor exprimau surprindere datorita diagnosticarii corect e si rapide. Apoi, s-a adresat oamenilor de pe scena. Dragi vizitatori, vad pe fetele dvs. ca aveti mare ncredere n mine si ca asteptati de la mine un tratament complet si o vindecare rapida. Cu ajutorul sugestiei voi ncerca sa va ajut pe fiecare ct se poate. Desi cazurilor severe nu le pot oferi o vindecare completa dintr-o data, tuturor va garantez o ameliorare certa. Ramneti asezati, fiti ct mai calmi, ntr-o pozitie ct mai relaxata. Dupa ce a rugat publicul din sala sa fie linistit, s-a asezat si el pe un scaun n asa fel nct sa poata vedea bine pe fiecare. A nchis ochii si, dupa cteva secunde, p area complet paralizat. Dupa aproape un minut, a redeschis ochii, a sarit de pe scaun si a ntrebat pe fiecare dintre pacienti cum se simte. Excelent! Minunat! Ce usurare! erau exclamatiile lor. Fetele pacientilor se nveseliser sub influenta vitalitatii crescute si fiecare si exprima multumirile nainte de a parasi scena. Acesta este sfrsitul spectacolului de astazi , a anuntat Frabato, totusi, n-as vrea s a omit a va invita pe toti la spectacolul viitor, care va avea loc poimine. Noapt e buna, tuturor! nsotit de aplauze, a disparut n spatele scenei. La scurt timp a lasat auditoriul n culise si a luat un taxi pna la hotel. A ajuns, a comandat o bautura racoritoare, a lasat vorba ca dorea sa fie trezit a doua zi dimineata si s-a ncuiat n camera. Abia terminase meditatia pe care o facea n fiecare zi nainte de culcare, cnd cineva batu n usa. Baiatul de serviciu s-a scuzat pentru o asa vizita trzie si l-a infor mat ca un domn l asteapta n hol sa-i vorbeasca. Gnditor, Frabato a cercetat cu atentie ciudata carte de vizita trimisa de persoan a respectiva. Avea un cerc mare n mijloc, n care era un alt cerc mai mic, iar n int eriorul lui un triunghi cu o cruce. n stnga si n dreapta cercului erau doi dragoni, iar pe spatele cartii de vizita era scris doar Hermes , totul imprimat cu auriu. S-a gndit putin, apoi Frabato a cerut ca vizitatorul nocturn sa fie poftit n camer a sa. Dupa cteva clipe, el a salutat un domn cu tmplele albite, cu o expresie de n oblete n tinuta... Era foarte trziu cnd vizitatorul a plecat. Fata sa avea o mina ravasita, semn ca t raise o experienta extraordinara. Capitolul II Membrii Lojei masonice secrete FOGC, care erau foarte temuti chiar n cercurile oc ulte, se adunasera pentru o reuniune generala la Dresda. Sala unde urma sa aiba loc ntlnirea se afla ntr-o vila imensa, ascunsa privirii, ntr-un parc proprietate pa rticulara, n spatele unui gard viu foarte nalt si a unor copaci maiestuosi. Marele Maestru al Lojei invitase 98 din 99 de membri la ntlnirea de astazi. Ei ven isera cu mult timp nainte de nceperea sedintei si se asezasera de o parte si de al ta a doua mese lungi. Conversatia din sala s-a ntrerupt cnd a intrat Marele maestru, nsotit de asistentul sau, care, n acelasi timp, era si secretar. Vis-a-vis de intrarea n sala se afla un podium, pe care era asezat biroul Marelui Maestru. El a sunat clopotelul si s -a facut dintr-o data o liniste deplina. S-a adresat fratilor cu o voce ridicata : Dragii mei frati, deschid sesiunea de astazi. Sunt multumit ca ati dat curs invit atiei mele, fara exceptie. Asa cum stiti din regulamentul Lojei, o astfel de reu niune generala este convocata doar n cazul unor evenimente exceptionale. Probabil ca ati constatat deja lipsa din sedinta de astazi a Fratelui Silesius. Din paca te, el s-a facut vinovat de divulgarea secretelor Lojei si va trebui sa-l judeca m, acesta fiind primul punct din ordinea de zi. Punctul doi: magicianul Frabato, care a devenit cunoscut pretutindeni n Dresda.

Dragii mei frati, stiti cu totii ca Fratele Silesius realizase deja 25 trepte de initiere n Loja noastra si ar fi trebuit sa aiba constiinta ncalcarii legii acest eia. Ambitia lui l-a determinat sa divulge unora din prietenii lui ritualurile n oastre de evocare a prezentei elementelor stihiilor. Conform legii Lojei noastre, ncalcarea unui juramnt si divulgarea secretelor sunt pedepsite cu moartea. Totusi, sedinta este validata numai n urma votului secret a l tuturor membrilor prezenti. Desi persoanei n cauza i sunt prieten, nu-i pot gasi nici o scuza pentru purtarea sa si, deci, vi-l ncredintez pentru judecata. Pe toti i-a strabatut un fior si au nceput sa comenteze. Unii se aratara tulburat i, altii pareau ncremeniti. Secretarul mparti fiecaruia cte un plic cu o hrtie alba. Cuvintele DA sau NU aveau sa decida viata sau moartea unui frate de-al lor. DA ar fi nsemnat moarte prin emit erea unei raze a mortii; NU ar fi nsemnat libertate si viata. Multi dintre ei n-au stat prea mult pe gnduri, altii ezitau oarecum, iar altii, ct iva, nu-si puteau stapni tremurul minii pe hrtie. Fratele Silesius fusese iubit de multi dintre ei. n ciuda acestui fapt, simpatia era de neiertat acum, datorita fa ptului ca tradarea secretelor Lojei pune n pericol loja nsasi. n cele din urma, secretarul strnse toate plicurile ntr-o cutie mica de lemn, scoase toate hrtiile din ele si le mparti n doua, n functie de raspunsurile date. El numar a biletele cu multa atentie si nota rezultatele. Fata lui, de obicei mbujorata, p alea din ce n ce, n timp ce mai verifica o data rezultatul. Apoi l nmna Marelui Maest ru. Acesta facu ochii mari, fata lui reflectnd socul unei persoane constienta ca un b un prieten era condamnat la moarte. Dragii mei frati , a spus cu o voce tremuratoar e, din pacate rezultatul votarii mpotriva lui Silesius a fost condamnarea irevocab ila la moarte, cu 51 de voturi la 47. Dupa legea noastra, sentinta ar trebui exe cutata pna ntr-o luna, dar pentru ca Fratele Silesius, prin capacitatile sale ocul te, va sti la ce sa se astepte si pentru ca va ncerca sa se salveze, vom executa sentinta pna n 24 de ore. Prietenul sau, caruia i-a ncredintat secretele Lojei va a vea de ndurat aceeasi soarta. Rog frumos pe cei 21 de Frati, maestri ai telepatie i, sa ramna la sfrsitul ntrunirii ca sa putem discuta sentinta prin folosirea razelo r mortii. Desi sentinta l miscase adnc, Marele Maestru si-a revenit repede si a continuat cu voce calma: Cum punctul unu de pe agenda a fost rezolvat, sa trecem acum la cazul Frabato. Cti va dintre cei prezenti aici au fost de fata la spectacolele sale si au putut sa se convinga de capacitatile pe care acesta le poseda. S-a putut vedea, asa cum a si fost demonstrat, ca lucreaza fara trucuri. Experimentele lui au depasit toat e asteptarile; da, au fost chiar mult mai reusite dect cele ale multora dintre fr atii nostri. Hermes, unul dintre cei mai talentati frati ai nostri, a fost la Fr abato sa-i testeze capacitatile. Va va spune acum ce a facut acolo. Domnul distins care i facuse lui Frabato acea vizita nocturna, ridicndu-se, vorbi: Alesesem cea mai buna ora astrologica pentru a-i face o vizita lui Frabato si tin usem seama si ca analogiile dintre elemente sa-mi fie favorabile. n afara de asta , am sperat sa fie obosit dupa reprezentatie, fapt pe care doream sa-l exploatez n favoarea mea. l-am explicat motivul alegerii unei astfel de ore nepotrivite pe ntru vizita mea printr-o calatorie care nu mai suporta amnare. Auzind aceasta, Fr abato m-a privit taios, apoi a zmbit sters, fara sa spuna un cuvnt. Apoi i-am desc ris n culori vii imaginea comunitatii Lojei noastre, evidentiindu-i multele avant aje si i-am promis o suma mare de bani din fondurile Lojei n caz ca s-ar decide s a devina membru. Frabato, care nu parea sa fi nteles propunerea mea, a nceput sa vorbeasca despre c alatoriile, despre reprezentatiile si succesele sale n mai multe orase si orasele si a reusit sa-mi incite curiozitatea pna ntr-att de mult nct aproape uitasem de sco pul vizitei mele. n cele din urma, l-am ntrerupt, ncercnd din nou sa-l atrag n direct ia ofertei mele. S-a ridicat si a tras de sub pat o valiza, spunnd: Sa vedem acum ce spune cronica Akasha despre legea voastra! Fratii mei dragi, asa cum stiti, cunosc foarte bine metodele si practicile oculte , asa ca eram hotart sa mpiedic experimentul lui Frabato cu toata puterea mea. Dar imediat ce-mi trecu gndul acesta prin minte, mi spuse ca din ntmplare:

Draga domnule Hermes, experimentele mele depind numai de vointa mea si nu pot fi influentate sau mpiedicate de dvs. Vor reusi chiar daca luati parte activa la ele sau nu. Am simtit ca sunt foarte bine citit si ca nu voi avea nici o sansa mpotriva lui, asa ca am urmarit pregatirile sale cu multa atentie. nti si spala minile cu grija, s coase din valiza o sticla si si sterse minile cu cteva picaturi din ea. Era, aproap e sigur, esenta de plante, deoarece n toata camera se raspndise un miros placut. D intr-o cutioara lua o lampa mica si o puse pe masa. Apoi, dintr-o a doua cutioar a scoase o sfera de sticla cu diametrul cam de 20 cm si o aseza pe masa pe un su port potrivit. Cnd l-am ntrebat la ce foloseste acea sfera, Frabato a rs si mi-a sp us: Daca n Loja voastra exista clarvazatori si daca ei poseda cu adevarat stiinta pe c are pretind ca o au, atunci ar fi trebuit sa stiti ca aceasta este o oglinda mag ica. Aceasta sfera este plina cu un lichid si ea cere o munca rabdatoare, dar si excelente puteri magice. Am realizat ca stiinta mea nu nsemna nimic pe lnga ce stia el, asa ca am preferat sa tac si sa urmaresc n liniste ceea ce avea sa urmeze. Distanta dintre noi si sf era era cam de un metru. Frabato aprinse lampa si stinse lumina electrica si ma ruga sa pastrez liniste. Reflexele luminii dadeau toate culorile spectrului. Fla caruia lumina sfera si ncaperea, iar n aer se raspndea un parfum specific. Dintr-o data m-am gndit la combustibilul care trebuie sa fi fost impregnat cu vreo substa nta specifica, dar n-am scos un cuvnt. Cu toate acestea Frabato mi-a ghicit gndul si mi-a zis: Spuneti-mi daca aveti vreo ntrebare, fiindca va pricep gndurile asa de clar de parc a le-ati rosti cu glas tare. Citirea rapida a gndurilor nu se practica n loja dvs. ? Eram fiert, fiindca nimic nu i se putea ascunde, dar ncercasem sa ma stapnesc. Va voi arata un film, apoi veti putea cntari singur, daca este avantajos sau nu sa fii membru n Loja dvs. , adauga el. l-am urmarit cu atentie fiecare miscare sa ma conving ca nu foloseste nici un tr uc. si suflecase mnecile de la camasa si se asezase lnga mine, n fata sferei. Apoi si ntinse amndoua minile nspre aceasta, cu degetele desfasurate usor. O lumina alb-arg intie se degaja din vrfurile degetelor sale si era absorbita de sfera. Cteva clipe mai trziu, sfera lumina ca un glob fluorescent, incandescent. Frabato nceta trans misia luminii si spuse ca ar fi posibil sa faca si fotografii ale acestei mingi magice. Eram extrem de emotionat. mi spuse: Vom vedea acum scene din viata stimatului Mare Maestru. ti este acum oferita ocazi a de a cunoaste att luminile, ct si umbrele personalitatii sale. Sper ca vei reusi sa urmaresti aceste imagini si ca nu vei adormi. Desi nervii mi erau ntinsi la maximum de curiozitate, lumina minunata a sferei par ea sa-mi dea o senzatie de oboseala. Binenteles ca nu doream sa ma fac de rs si, a dunndu-mi toata puterea vointei, am reusit sa stau treaz tot timpul ct a durat exp erimentul. Lumina opalescenta se raspndea n ntreaga camera. Interiorul sferei ncepu sa se miste ncet si aparura umbre de diferite culori care pluteau n ea. Dar imediat se dizolv au iar, fiind nlocuite de o culoare violet. Apoi, s-a conturat clar chipul Marelu i Maestru. Imaginile se succedau rapid din copilarie pna astazi. Multe din cele v azute m-au socat si un fior de gheata ma strabatu. mi erau dezvaluite scene incre dibile si nu aveam cum sa scap de ele fiindca nu ma puteam misca. Fata Marelui Maestru se schimba de cteva ori. Cnd Hermes vru sa descrie cteva dintr e ntmplarile cele mai semnificative din viata acestuia, asa cum fusesera revelate de oglinda magica, Marele Maestru i-a dat de nteles, discret, ca nu dorea asta. H ermes ntelese si schimba discutia, orientnd-o spre o tema generala. Dupa ce mi fusese oferita posibilitatea, prin acea metoda magica, de a urma destin ul Marelui Maestru al lojei noastre pna n prezent, Frabato a desenat n aer un cerc deasupra sferei cu mna dreapta si, cu aratatorul drept a desenat o figura pe care nu o stiam, iar imaginile au disparut dupa aceasta. ntructva deconectat, am vrut sa-mi ntorc privirea de la sfera cnd, deodata, s-a cont urat n ea chipul Secretarului nostru. Si viata sa a fost derulata ca un film n fat

a ochilor mei. Toate crimele savrsite de loja au fost revelate fara mila. n acest fel, Frabato mi-a facut cunoscute vietile a sapte dintre cei mai vechi membri ai lojei. Cnd vru sa-mi arate propria-mi viata, ma simti att de speriat si jenat ca a trecut peste asta. Dupa ce desena o alta figura asupra sferei si dupa ce murmu ra o formula, lumina s-a stins n sfrsit. Frabato s-a ridicat, a aprins lumina electrica si a stins lampa. A pus ncet si cu grija sfera si lampa n cutii si a nchis totul n valiza. Dupa ce a terminat de facu t asta, m-a ntrebat cu un aer usor ironic: mi recomandati n continuare sa devin membru al Lojei? Complet naucit de puterea magica a acestui om, n-am putut scoate nici un cuvnt. M i-am luat palaria si pardesiul si-am grabit spre usa fara sa ndraznesc a mai face vreun comentariu. Nu mi-am revenit pna n-am ajuns n hol si am iesit din hotel val vrtej. Credinta n puterea Lojei noastre fusese puternic zdruncinata, iar n noaptea aceea nici nu mi-am putut gasi odihna. Aceasta relatare a experientei cu Frabato facu o puternica impresie asupra tutur or celor de fata. Nimeni nu ndrazni sa faca vreo miscare, era o liniste de mormnt. Marele Maestru se ridica grabit si sparse tacerea aceea deprimanta cu o voce ra spicata: Draga frate Hermes, n numele fratiei noastre ti multumesc pentru eforturile depuse. n timpul acestei dificile misiuni, revelatiile lui Frabato asupra activitatilor L ojei si a unora dintre cei mai nalti si mai vechi membri ai ei, constituie o insu lta la adresa mea. Jur pe numele Printului ntunericului ca vom revarsa toate furi ile diavolului asupra lui Frabato ca sa nvete cum sa se poarte cu noi. Nu voi per mite ca Loja noastra sa fie insultata. Va simti razele mortii pna va pieri. n nume le lui Satan, al lui Astaroth si Belul, fie blestemat! Acest groaznic juramnt, pe care Marele Maestru l-a rostit cu o furie nebuna n sala , era cel mai violent pe care l facuse vreodata public. Nimeni nu putea scapa de blestem si de persecutia ordinului. Dupa ce i ruga pe cei 21 de judecatori sa ramna n sala, a multumit tuturor pentru c ooperare si ncheie sedinta, anuntnd aceasta prin clopotel. Fratii si-au luat la rev edere cu salutul simbolic al Lojei si au disparut n traficul orasului. Comportarea modesta era una dintre cele mai stricte reguli ale Lojei, cu scopul de a nu atrage atentia oamenilor, n general, precum si a celor curiosi, mai ales. Marele Maestru si-a reluat locul cu un zmbet satisfacut. Instinctiv a realizat ca acest Frabato era un posibil oponent, dar nu mai era cale de ntors dupa juramntul rostit. Acesta trebuia dus la bun sfrsit, chiar daca si-ar fi pus n pericol viata . Trebuia sa recunoasca, fara tagada, ca autoritatea sa n fata fratilor ar fi put ut fi zdruncinata sau complet pierduta. Fratii care ramasesera au discutat ndelung felul n care Frabato ar putea fi cel ma i bine atacat. Sugestii diferite au fost facute si stenografiate de catre Secret ar n scopul de a servi la luarea unei decizii n cadrul ntlnirii urmatoare. Rezolvarea cazului Fratelui Silesius fusese stabilita dupa reguli traditionale, asa ca nu mai era necesara o discutie asupra acesteia. La un semn al Marelui Maestru, Secretarul parasi sala si merse ntr-o camera aflat a n spatele casei. Aceasta camera, ale carei usi erau echipate cu sisteme special e de nchidere si care nu avea deloc ferestre, era adapostul garderobelor personal e, unde erau depozitate diverse instrumente magice. Magicianul negru deschise un cufar metalic, de unde lua un sicriu de marime mijl ocie n care era o figurina de ceara cu chip barbatesc. Apoi, dintr-un seif aflat n perete lua o sticla mare maronie, sigilata cu un dop de sticla. Puse obiectele pe o masa n mijlocul camerei. Cu ajutorul unui cutit, taie un mic capacel din teasta figurinei de ceara, unde se afla un orificiu ce se deschidea n tr-un canal de-a lungul spatelui manechinului. Secretarul deschise sticla maronie si turna lichid n acel orificiu, att ct era nevo ie sa-l umple pna ajunge la nivelul capului. Apoi, acoperi la loc orificiul cu ca pacelul de ceara, lipindu-l cu ceara lichida de la o lumnare aflata la ndemna chiar pentru asta. A aranjat bine si a netezit ceara, sa nu se vada nici o urma. Puse apoi dopul sticlei si o sigila cu ajutorul sigiliului de pe inel. Pe pieptu l figurinei era un cerc plat unde el scrisese numele victimei. Lua apoi din gard eroba un jurnal si, n limbajul secret al lojei, nscrise data si numele persoanei c

e urma sa fie executata si l puse la locul lui. Dupa aceasta deschise sertarul unui birou unde erau pumnale de diferite marimi, tipuri si grosimi. El a ales din aceasta colectie unul mic, dar foarte ascutit. Asigurndu-se ca n-a uitat nimic, el puse figurina de ceara si pumnalul n sicriu si , lund toate acestea cu el, iesi din camera. ncuie usa cu atentie si o lua catre s ala sedintei. Marele Maestru lua sicriul si se asigura ca figurina fusese pregatita cum trebui a. Apoi o aseza pe podea. Lumina electrica a fost oprita, dupa ce au fost aprins e trei lumnari. Cei 21 de judecatori ai Lojei au format acum un cerc n jurul figurinei, Marele Ma estru stnd de o parte, ca observator. Fratii si-au unit minile si le-au plimbat nce t deasupra figurinei de sapte ori, fixnd-o continuu cu privirea. Toti au nceput sa respire ritmat, ridicndu-si si coborndu-si minile n acelasi timp. De fiecare data cn d expirau si si coborau minile rosteau o formula. Ceremonialul s-a reluat cu o viteza crescnda. ncepuse sa se formeze ceata n jurul f igurinei pna cnd s-a transformat ntr-un nor si, n final, a devenit o sfera mare, car e se rupse complet de figurina de ceara. Culoarea gri care fusese la nceput s-a s chimbat treptat n rosu. Imagini ntunecate pareau sa se condenseze n ea. n cteva minute , forma aceea neclara se transforma ntr-o minge de foc. Marele Maestru s-a apropi at, facnd semn n aer cu mna dreapta si despartind n doua lantul format de frati. ncetul cu ncetul, norul rosu a disparut n figurina de ceara. Fratii s-au asezat la masa epuizati. Acum Marele Maestru masura figurina si o puse n sicriul deschis. Cu un aer de sol emnitate el aprinse lumnarile de la capetele sicriului. n sala era liniste deplina si cei 21 de frati urmareau asa de ncordati nct nu ndrazneau nici sa respire. Fata Marelui Maestru mpietri ca o masca. Ochii aveau o cautatura de gheata n timp ce se ntindea dupa pumnal. Mna se ridica ncet, iar ochii erau tinta n cercul cu nume le victimei. Apoi lama sticli n lumina lumnarii pentru o clipa si intra n pieptul f igurinei. Un tunet zgudui sala si un vuiet umplu aerul ca si cnd s-ar fi dezlantu it o furtuna. Aceasta stare a durat cteva secunde, apoi zgomotele s-au redus din intensitate si s-au estompat pe urma, lasnd loc unei linisti stranii. Pe chipul Marelui Maestru se citea triumful, triumf pentru ca se simtea stapnul v ietii si al mortii. Eliberat de concentrare, se lasa pe un scaun din apropiere. D esi cei care erau prezenti cunosteau aceste fenomene, erau cutremurati de teama si oroare n acelasi timp. Secretarul fu primul care si-a revenit. Aprinse lumina, puse deoparte lumnarile s i muta sicriul. Se rentoarsera la viata si ceilalti frati. Fenomenul experimentat de ei aducea dovada ca scopul eforturilor lor fusese atins. si vorbeau n soapta, n timp ce Marele Maestru nscria datele operatiunii magice n jurnal. Se ridica si se adresa celor prezenti: Dragii mei frati, va multumesc tuturor pentru cooperare. Fratele Silesius a murit ntr-un atac de cord la ora 10 p.m. Am executat sentinta n acord cu regulile ordin ii noastre generale si ne-am razbunat astfel pentru tradare. Desi si prietenul s au a fost condamnat sa moara, executia a fost amnata pentru o data ulterioara. Vo m discuta motivele acestui fapt la sedinta urmatoare. Admiterea unui nou membru n locul fratelui Silesius se poate face odata cu 'ntlnirea de la St. John. Doresc s a ne ntlnim aici mine seara la ora 8.00. Cazul Frabato este n atentia noastra. Sesiu nea de astazi s-a ncheiat. Noapte buna, tuturor! Au parasit casa lojei inobservabil, unul cte unul, nghititi de ntunericul noptii. Minutarul ceasului mare electric din statie se misca ncet spre zece fix. n sala de asteptare, multi turisti asteptau trenul de la Bad Schandau spre Berlin. Prin m egafon o voce anunta sosirea trenului si lumea urca nerabdatoare pe peron, pentr u ca trenul nu statea dect cteva minute n Dresda. Frabato statea n fata unei masute notndu-si cte ceva. si puse carnetelul n buzunar si era gata cnd trenul ajunse. O usa a vagonului zbura n laturi, chiar n fata sa si u n tnar n costum de calatorie a sarit din vagon, grabindu-se spre barul de racorito are. A platit si, n drum spre vagonul sau, cnd nu facuse dect ctiva pasi, sa prinse cu ambele mini de piept si se prabusi gemnd. Se zvrcoli de durere timp de cteva secu nde, apoi ramase nemiscat. Ctiva oameni curiosi se strnsera n jurul lui. Si politia fu ntr-o clipa acolo si rid

ica cadavrul. S-a trimis dupa un medic si au fost luate declaratii martorilor oc ulari. Frabato urmarise tacut totul, n cele mai mici detalii, fiind foarte aproape. Magi cian fiind a realizat ntr-o clipa ca orice ajutor, de orice fel, ar fi fost zadar nic n aceasta conjunctura. Instinctiv a simtit ca necunoscutul nu a murit de moar te naturala. El parasi statia fara graba si se ndrepta spre strada Leipziger. Dupa ce hoinari cam o ora, se opri ntr-o padurice la periferia orasului sa se odihneasca. Noaptea era minunata, luna si stele straluceau pe cerul senin. Absorbit de gnduri , el statu ceva acolo nainte de a face drumul napoi. Opri un taxi lnga portul Elbe si se ntoarse la hotel. Era doua dimineata cnd intra n camera. ncuie usa, scoase valiza si-si monta sfera m agica. Imaginile oglinzii i confirmau banuiala ca moartea tnarului fusese provocat a de o actiune violenta a Lojei FOGC. Frabato ncuie sfera n valiza si merse la cul care. n dimineata urmatoare el cumpara din Dresda ziarul cel mai citit. Sub titlul Moart e n Gara Centrala din Dresda era urmatoarea relatare: Autorul binecunoscut, dr. Alfred M., a ncetat din viata, subit, n gara centrala, la 10 fix, noaptea trecuta. Orasul nostru deplnge moartea neasteptata a acestui tnar plin de talent si speranta, ale carui lucrari au fost primite mereu cu mare ent uziasm. Ultima sa drama, Testamentul este n curs de tiparire. Vom pastra o vie amin tire n inimile noastre acestui om extrem de ambitios si talentat. Capitolul III Asa cum se stabilise, cei 21 de specialisti si Marele Maestru al Lojei FOGC se ntl nira din nou. nti au rezolvat-o cu directorul Z., presedintele unei mari banci. Se crete importante ale celor 28 de trepte ale lojei i fusesera dezvaluite de Fratele Silesius. Nefiind membru al lojei, sau avea sa devina, sau urma sa-si piarda vi ata. Dar, cum felul sau de a fi nu se potrivea cu al acelora ce faceau parte din loja, el fu condamnat sa moara. Ca presedinte al unei banci mari, Z, avea, lega l, o mare putere, asa ca se hotarra nti sa-l foloseasca pentru procurarea unei sume importante de bani. nainte de toate, loja era constituita din mari capitalisti care aveau gramezi de posesiuni, adunate prin aplicarea metodelor oculte, doar n intentia de a acumula un capital frumusel n scurt timp. Fusesera ntotdeauna gata sa faca orice pentru asi atinge scopul. Viata unui om nu nsemna nimic pentru ei si ntotdeauna stiau sa e xploateze n favoarea lor asa-zisa jurisdictie . Metode complicate, antrenament si ex perienta nu le ngaduiau sa dezvaluie actele lor criminale sub ochii oamenilor far a a trezi suspiciuni. Activitatea lor era facilitata de faptul ca n Germania oame nii nu dadeau, importanta activitatii de cercetare n domeniul legilor si energiil or mentale. Loja organiza reprezentatii de ocultism doar ca sa demonstreze ca se baza numai pe trucuri si nselatorie. Stiau foarte bine ca raspndirea filosofiei oculte ar adu ce cu sine o noua ordine n societate, ceea ce ar fi constituit un obstacol n tot c e ntreprindeau. Mai mult, exista pericolul sa fie recunoscuti de ocultistii cu ac tivitate pozitiva si, ca urmare, sa fie descoperiti. Activitatea lui Frabato, cel care putea sa dea dovezi clare ale existentei legil or si energiilor mentale, sigur ca le trezea ostilitate. Daca ar fi fost unul di ntre numerosii pseudo-ocultisti, loja n-ar fi avut nici un motiv sa se amestece. Mai cu seama, Marele Maestru era nversunat mpotriva lui Frabato, nu-l putea ierta pentru ca-i dezvaluise ntreaga viata. Asa ca au hotart sa faca tot ce le va sta n putinta pentru a-l opri pe Frabato sa mai tina prelegeri. nti au facut pregatiri sa-l distruga pe directorul Z. Secretarul merse pna la locui nta aflata la subsol a ngrijitorului, s-o aduca pe fata acestuia, Eli, care, n ase menea situatii, juca rolul de medium. Fata locuia acolo singura cu tatal ei, mam a ei murise n urma cu ctiva ani. Eli avea 18 ani, era zvelta, cu parul saten, ondu lat si ochii de un albastru-nchis. Desi nu-i convenea acest rol, nu ndraznea sa sp una nimic, de teama ca tatal ei sa nu-si piarda pozitia.

Dupa cteva minute, Eli aparu n sala sedintei, nsotita de secretar. n mijlocul camere i fu asezata o canapea si fu acoperita cu un cearsaf de matase alba. Un al doilea cearsaf era tinut n imediata apropiere n caz ca ar fi fost necesar sa izoleze mediumul n timpul experimentului. Apoi, Marele Maestru dadu semnalul de ncepere a operatiunii. Eli trebuia sa stea n tinsa pe canapea, iar secretarul sa se aseze pe un scaun lnga ea. A privit-o patr unzator, murmurnd cteva formule semnificative. n cteva minute, Eli era n prima faza a hipnozei. Printr-un numar de socuri magnetice, magicianul reusi sa transforme a ceasta stare ntr-una de hipnoza profunda. Cteva socuri (lovituri usoare) n jurul gtu lui i-au anulat posibilitatea de a vorbi n timpul hipnozei. Eli era att de familiarizata (obisnuita) cu acest fel de stari, ca putea ndeplini orice ordin primit, fara nici o dificultate. nti i s-a comandat sa afle, prin inte rmediul unei plimbari mentale, ceea ce facea Frabato n acel moment. ntr-o clipa, e a raporta ca Frabato dadea o reprezentatie. Secretarul i chema spiritul, napoi, cu graba, fiindca i era teama ca Frabato va recunoaste spiritul lui Eli si, n felul acesta, ar fi devenit interesat de sedinta lor. Apoi i s-a ordonat sa raporteze despre activitatea directorului Z. i informa ca n acel moment se afla la el acasa si citea ziarul. ntrebat despre ceilalti membri a i familiei, mediumul raspunse ca era singur. Acest fapt l determina pe Marele Mae stru sa nceapa. La un semn, fratii formara .un cerc n jurul lui Eli, iar conducato rul se pregati sa ncarce mediumul cu fluid magnetic. Cnd tensiunea deveni suficien t de puternica, i-au comandat sa-l adoarma pe director si sa-l urmareasca perman ent. Influentat de medium, Z. fu lovit de o coplesitoare nevoie de somn. Nici nu apuc a bine sa se urce n pat, ca si adormi adnc. Eli i informa despre starea directorulu i. n acelasi timp, i-a fost comandata pastrarea legaturii cu el. Prin acest asalt magic, Z. devenise un instrument n minile lojei. Secretarul zgrie numele lui Z. ntr-o farfurioara de ceara pregatita anume pentru a sta si o puse pe plexul mediumului, realiznd astfel o legatura foarte apropiata a spiritelor. Dupa aceasta, farfurioara fu asezata pe fruntea fetei pentru cteva m inute, cu scopul de a face spiritul directorului capabil de a primi ordine prin telehipnoza. Secretarul atinse urechile si regiunea cardiaca a mediumului cu farfurioara, apo i o puse deoparte. Cercul format de frati fu deschis pentru o clipa, canapeaua unde era mediumul fi ind mpinsa deoparte si acum, Marele Maestru statea n mijlocul cercului. Ceara din farfurioara se ncalzea ncet-ncet, transformndu-se ntr-un fel de pojghita. R ostind aceeasi formula magica iarasi si iarasi, Marele Maestru intra n transa ca sa poata stabili un mai bun contact spiritual cu receptorul. Avea suficienta ene rgie pentru aceasta transmisie de la cercul format de fratii sai. Cu o voce suge stiva, el rosti urmatoarele cuvinte deasupra stratului de ceara: Mine dimineata, la ora 11,45 fix, un tnar va intra n biroul tau. Va purta un costum de culoare nchisa si cravata rosie. Acest om ti va cere un milion de marci mprumut pentru un proiect de constructie n Elvetia. Nefiind n stare sa spui nu, vei ceda r ugamintii sale. Dupa ce-si va fi lovit fruntea de trei ori cu palma dreapta, vei completa un cec de un milion de marci. Imediat dupa ce-i vei nmna cecul, ti se va face foarte tare somn si vei adormi profund timp de cinci minute. Cnd te vei tre zi vei uita tot ce s-a ntmplat. n nici un caz nu-ti vei reaminti cum arata tnarul si orice amanunt al incidentului ti se va sterge din memorie. ncepnd din acea ora te vei simti rau. Vei capata o nfatisare suferinda si vei fi ch inuit de nervozitate. Vei fi mai apatic si, pe zi ce trece, vei deveni tot mai o bosit si mai deprimat. Te vei enerva din orice fleac si nu vei mai avea odihna. Nu-ti va mai ramne nimic n lumea asta care sa-ti redea linistea. n final, tot ce te nconjoara ti se va parea de nesuportat si, dupa exact paisprezece zile, te vei s inucide, folosind un revolver. Directorul Z. era vazut ca un domn onorabil si era binecunoscut pentru excelenta lui pregatire. ntr-una din zile, pe cnd era la Londra, fusese jefuit si, de atunc i, era foarte prevazator, ntotdeauna tinndu-si un revolver pregatit lnga pat. Dupa ce Marele Maestru duse la bun sfrsit aceasta sugestie, mai fixa cu privirea un timp pelicula de ceara, apoi facu un semn ritual si o nfasura ntr-o bucata de m

atase violeta pe care i-o daduse secretarul. Cercul magic se desfacu si fratii si reluara locurile pe scaune, n mijlocul camere i. Apoi canapeaua cu mediumul fu adusa n centru. Secretarul i chema spiritul napoi din casa directorului si l trimise la Frabato. Acesta si terminase spectacolul si era n vizita la un bun prieten al sau. Mediumul dadu adresa exacta, raportnd ca familia prietenului mersese deja la culcare, iar cei doi discutau probleme de ocultism. Discutia lor era att de nsufletita, nct Frab ato nici nu observa ca Eli l privea. Primind aceasta informatie, Secretarul chema napoi spiritul mediumului si prin so curi magnetice si formula corespunzatoare o readuse pe Eli la viata. Nici nu-i trecea prin minte ce planuri realizase loja cu ajutorul ei. Cstigul o m ultumea nainte de toate, dar organizarea neobisnuita a acestor ntruniri era de nent eles pentru ea. Secretarul o conduse amabil pna la usa si i dadu cteva bancnote dre pt recompensa. Printre secretele Lojei FOGC se numara si capacitatea de a face pe oricine sa ad oarma, de a se trezi din nou, de a mbolnavi, de a tine n viata sau a ucide, dupa b unul lor plac. n orice caz, membrii conducerii dobndisera aceasta abilitate si stii nta numai prin pactul cu diavolul. Puteau influenta orice persoana neantrenata, prin metodele lor magice, aceasta neavnd nici o sansa de a cunoaste cauza influen tei la care erau supusi. Frabato era un caz special pentru loja, fiindca era familiarizat cu practicile o culte de orice fel si, n plus, era sub protectia Fratilor Luminii . Loja FOGC stia de existenta Fratilor Luminii , dar n-avea nici o idee despre putere a lor. Ei hotarra sa scape de Frabato printr-un asalt magic. Dupa o scurta discut ie, Secretarul merse n camera cu echipament, aducnd un aparat pe care l numeau tepa fon. Acest dispozitiv a fost plasat n mijlocul camerei. Era un aparat emitator de raze magice ale mortii pe orice distanta si constituia cea mai puternica arma a Lojei FOGC, strict confidentiala. Daca o fotografie sau o mumie a unei fiinte ori a unui animal era plasata n focar ul razelor sale, nu numai fizicul era afectat, dar chiar si entitatea astrala. A cest instrument putea distruge orice fel de material, de la orice distanta si de orice categorie. Mai mult, acesta servea la transmisia de energie, ceea ce cons tituia o realizare a stiintei moderne. n afara de asta, orice fel de idee (sugest ie) putea fi transmisa cu ajutorul lui. n sfrsit, se puteau declansa, cu ajutorul acestui dispozitiv, otravirea, precum si maladiile nervoase, care ar fi putut pu ne n dificultate scolile de medicina. O fotografie sau un obiect personal era de obicei suficient pentru a intra n contact cu persoana ce urma a fi influentata, d istanta neavnd nici o importanta. Pentru ca Frabato era binecunoscut, fotografia sa aparea n ziare din cnd n cnd, asa ca era lesne pentru Loja FOGC sa-si procure una n acest scop. Marele Maestru fixa fotografia lui Frabato n focarul razelor tepafonului si aprin se combustibilul, un amestec preparat cu alcool. n acelasi timp, ceilalti frati f ormara un cerc magic n jurul aparatului pentru a intensifica elementul focului pe plan fizic, prin telepatie. Magicienii negri, de obicei, recurgeau la aceasta metoda de distrugere n cazurile n care victima poseda capacitati oculte remarcabile. Tepafonul era, de asemenea, frecvent utilizat pentru executiile n cadrul lojei. Aparatul servise de multe or i n acest scop. Diagnosticul medical era ntotdeauna infarct . Frabato era nca cu prietenul sau si conversatia lor nsufletita nu luase sfrsit. Amnd oi erau absorbiti n discutia lor asa ca, la nceput, nici nu sesizara atacul Lojei FOGC. Doar cnd ncepu brusc sa transpire, Frabato remarca starea sa neobisnuita. Se plimba prin camera nelinistit, ncercnd sa afle cauza acestei calduri anormale. Ni ciodata nu i se ntmplase ceva asemanator. Temperatura crestea chiar si-n camera, astfel nct l afecta si pe prietenul sau. Fra bato si dadu seama ca n corpul sau se afla cauza acestei calduri. Ceasul sau de mna si inelul i ardeau pielea. Nu mai era nici un dubiu acum ca o forta straina ncerc a sa-l distruga. si dorea sa-i tina piept, dar caldura deja i penetrase organismul n asa masura, nct nu se mai putea concentra. Se lasa neputincios ntr-un scaun. Si prietenul sau era neputincios. Ce ar putea ajuta n acest caz? Un ajutor medica l ar fi fost zadarnic, pentru ca ce-ar putea face medicii mpotriva efectelor magi

ce? Sngele aproape i fierbea n vine si, desi el ncerca sa reziste, nu putea sa-si influe nteze organismul cu ajutorul spiritului. n aceasta situatie disperata, Frabato l r uga pe Dumnezeu sa-l ajute si sa-l inspire. Era convins ca va fi ajutat, doar da ca nu era destinat sa-si sfrseasca ncarnarea chiar atunci. Prietenul lui Frabato ncerca sa-l magnetizeze, dar trebui sa se abtina de la acea sta, ntruct caldura n camera devenise insuportabila. Deodata, Frabato auzi o voce n timpul invocatiei sale, Apa! Buzele sale murmurara: A pa, multa apa! Prietenul sau iesi navalnic din camera, aduse o galeata si o umplu cu apa. l-o aduse repede lui Frabato, care si cufunda n ea, fara vlaga, mna stnga. n acelasi moment se simti usurat si n cteva minute claritatea si forta gndurilor i re venira. Pentru ca apa se ncalzea din ce n ce mai tare, prietenul lui mai aduse o galeata. Astfel, caldura era condusa nspre apa timp ndelungat, pentru ca atacul Lojei FOGC era continuu. Dar, pentru ca razele distructive treceau acum prin corp fara a av ea vreun efect, Frabato, curnd, se simti din nou n stare sa-si utilizeze capacitat ea clarvizionara. Urmari cu spiritul razele magice si afla ca ele veneau de la L oja FOGC. O sa va para rau curnd ca m-ati atacat n acest fel , gndi el; att ct legile spirituale permit, voi ncerca sa va distrug toate planurile voastre viitoare. Ct timp a emis raze tepafonul, Frabato continua sa le devieze n apa. Asa ca el urm ari nencetat ntlnirea fratilor lojei prin clarviziune, pna cnd, dupa nca o ora, ei des facura, n sfrsit, cercul magic, mutnd fotografia din focar si stingnd flacara. Secre tarul nchise aceasta arma periculoasa n camera speciala. Dupa aceasta, fratii mai discutara putin, exprimndu-si satisfactia ca Frabato nu va mai fi n stare sa le faca nici un rau. Asteptau deja cu nerabdare stirile de a doua zi, care sa informeze oamenii despre moartea subita a binecunoscutului mag ician si anularea reprezentatiilor sale. Apoi sedinta se ncheie. Frabato si ncheie si el observatiile. Pentru ca nu avea cunostinte n hotel, el accepta invitatia prietenului sau si ram ase cu el peste noapte. nainte de a merge la culcare el ceru o placa lunga de cup ru sau o srma si un cutit de bucatarie ascutit. Prietenul sau i aduse un cutit si o bobina de srma de cupru. Frabato ntinse srma mpre jurul patului, conecta ambele capete cu cutitul si l nfipse-n podea. Concentrndu-se puternic pentru scurt timp, el ncarca srma cu sugestia (ideea) de protectie n toate cele trei lumi. Facnd asta, se izola oarecum mpotriva oricarei influente spirituale. Apoi mersera la culcare. Frabato multumi lui Dumnezeu pentru minunatul sau gest de salvare si curnd adormi profund. Capitolul IV Marele Maestru al Lojei FOGC statea ntr-o cafenea eleganta din strada Prager, sor bind dintr-o ceasca de cafea si parcurgnd atent paginile uneia din publicatiile di n Dresda. Nimic despre moartea lui Frabato? E imposibil! Tepafonul n-a dat-gres n iciodata. Pentru ce am facut acest pact cu printul demonilor? erau gndurile ce-i t receau cu repeziciune prin cap. Nervii i erau ncordati de furie si dezamagire. Fratii Lojei voiau sa sarbatoreasca succesul n aceasta seara, iar acum...! Acest esec va zdruncina, fara ndoiala, ncre derea multora dintre membri n puterea lojei. Pe deasupra, si-a dat seama ca nsasi autoritatea sa era grav compromisa. A contramandat telefonic ntlnirea planuita pentru acea seara, apoi merse spre casa Lojei. Ajunse si intra chiar n sala folosita pentru operatiuni magice speciale, executate numai si numai de Marele Maestru. ncaperea nu avea dect o fereastra, care putea fi automat blocata. n aripa de est a ei era un altar constnd dintr-o coloana tetragonala, ornamentata cu nsemne magice. Pe altar, pregatite, erau cteva instrumente magice. Deasupra lor, un portret al celui mai mare reprezentant al magiei negre, pe nume Bafomet (Baphomet). Peretii erau mbracati n catifea de un albastru nchis, iar tavanul era bleu. Din mijloc atrn

a un candelabru mare. Pe altar mai era o lampa mica care ti atragea atentia, fiin dca lumina n cele sapte culori ale curcubeului corespunzatoare celor cu cele sapt e sfere ale planetelor. Aceasta a fost denumita de ocultisti lanterna magica . n fie care colt al ncaperii erau asezate cte doua lumnari mari n suporturi de argint. Desi camera putea fi iluminata electric, numai lumnarile sau lampile erau folosite pe ntru operatiuni magice. Marele Maestru si lua dintr-un dulap o haina de matase albastru-nchis si o esarfa de aceeasi culoare. Dupa ce nchise bine usa, se dezbraca si si puse noua mbracamint e. Esarfa avea n partea de sus, care se aseza pe frunte, o pentagrama brodata cu fir de argint. Era ncaltat cu o pereche de pantofi din matase violeta. Deschise a poi un seif construit n perete si lua de acolo o carpeta alba pe care o ntinse pe jos. Carpeta avea brodat pe ea, cu multe culori, un cerc magic, subtire ca un sa rpe, ornamentat cu multe nume. n fata cercului magic se afla un triunghi, iar nlau ntrul lui era o pentagrama brodata n culori purpurii. Fiecare colt al pentagramei era ornamentat cu cte o litera; citite spre dreapta acestea formau cuvntul Satan . El puse o cadelnita n spatele triunghiului si, de asemenea, cinci lumnari mprejurul cercului. Apoi, examina nca o data totul, astfel nct sa nu intervina nimic pe parc ursul evocarii. n ciuda protectiei pe care o avea prin forta pactului sau, orice neatentie putea avea consecinte grave. Dupa ce aprinse carbunele din cadelnita, un miros puternic umplu ncaperea. Apoi a prinse lumnarile si nchise lumina electrica. Lumina zilei nu patrundea deloc, din pricina draperiei. Marele Maestru pasi maiestuos n interiorul cercului magic tinnd n mna stnga sabia mag ica, iar n dreapta sceptrul magic. Gtul acestuia era ornamentat cu un sigiliu magi c, avnd pe el semnul fiintei ce urma sa fie evocata. Se ntoarse cu fata spre est recitnd entuziast formula evocatoare: Sunt n legatura cu voi, salamandra si spirite de foc ale infernului. Mediul vostru mi este supus n t oate cele trei lumi. Te invoc si te conjur, print al spiritelor de foc din infer n! Te invoc n numele lui Satan, al Atotstapnitorului, care este domnul si conducat orul! Fiind supus al stapnului tau, ti ordon n numele lui sa te supui vointei mele, iar elementele tale sa serveasca scopului meu. ti cer ca spiritele tale de foc s a mi se supuna si sa ma ajute' tot timpul n planurile mele. n numele celui mai nalt domn si conducator, caruia i sunt obligat prin juramnt, ti cer persecutarea si dis trugerea lui Frabato. Print al spiritelor de foc ale infernului! Apari acum, aic i, fa-te vazut n fata cercului meu ca sa-mi confirmi receptionarea ordinelor! Dupa ce Marele Maestru a recitat patetic evocarea sa, flacarile lumnarilor s-au na ltat si podeaua s-a cutremurat. O raza stralucitoare aparu n triunghiul magic, ia r o voce stridenta se facu auzita: Ti-am auzit rugamintea, mare magician! Trebuie sa ne supunem tie, fiindca mai mar ele nostru ti este obligat. Deci l voi persecuta pe Frabato cu ajutorul supusilor mei, atta timp ct influenta mediului vostru este posibila. Totusi nu pot garanta u n succes deplin, deoarece Frabato are de ndeplinit o misiune deosebita n aceasta l ume. Destinul sau nu este ca destinul muritorilor obisnuiti! Conturul fiintei dev eni din ce n ce mai vizibil si limbi de foc dansau n jurul ei. O caldura insuporta bila se raspndea n jurul acestei aparitii a carei putere era att de patrunzatoare, n ct Marele Maestru simti ca se afla n primejdie. si ridica sabia si i ndrepta vrful nsp e aceasta. Se auzi un bubuit de tunet care zglti pamntul si fiinta de foc disparu. Dupa cteva momente de relaxare si concentrare, magicianul negru se ntoarse spre su d. Voi, forte ale aerului, ntreaga mea personalitate este n contact cu mediul vostru! Rege al fiintelor demonice ale aerului, asculta chemarea mea si supune-te vointe i mele! Fiind aliat cu mai marele vostru, va evoc n numele lui. Voi si spiritele uraganelor care trec n viteza prin atmosfera, trebuie sa-mi ascultati ordinele! T e invoc, rege al spiritelor demonice ale aerului! Fa-te vazut aici, n fata cercul ui meu si confirma receptionarea rugamintii mele! Nu ezita, altfel te voi tortur a si chinui n numele Stapnului tau! Rege al demonilor aerului, apari! . Cu un vuiet cumplit si facu aparitia n triunghiul magic, iar vocea sa era zbierata , ca si cnd ar vorbi de foarte departe: Tu, vierme al pamntului, daca nu erai aliat al Stapnului meu, te-as fi rupt n bucate le, fiindca ai ndraznit sa ma ameninti n felul acesta! Numai datorita pactului ti s

unt obligat. Acum, spune ce vrei! Cer distrugerea lui Frabato! ordona Marele Maestru. Spiritele aerului sa-l prigonea sca tot timpul si sa-i zadarniceasca toate actiunile si planurile. Trebuie sa se simta complet lipsit de putere. Voi face ceea ce pot face, dar nu pot garanta nici un succes, deoarece Fratii Lum inii l sprijina pe Frabato , replica dispretuitor regele demonilor aerului si dispa ru. Indiciile pozitiei deosebite a lui Frabato, puterea si protectia de care se bucu ra facura ca furia si ura sa creasca o data n plus n sufletul Marelui Maestru. n ac easta stare de spirit, el se ntoarse spre vest: Voi, forte ale apei, va conjur! Ascultati ordinul meu, voi, fiinte ale acestui me diu! Demon print al apelor, te invoc! Sunt n legatura cu mediul tau si vorbesc li mba ta. Te chem n numele lui Satan, stapnul tau, eu, aliat al lui. Supune-te imedi at, iesi din oceanul tumultuos si fa-te vazut aici, n fata cercului meu, ca sa co nfirmi receptionarea rugamintilor mele! Nu refuza sa vii, caci te voi persecuta n numele Stapnitorului infernului! Print al apelor, apari! Cu un vuiet, aparu n triunghiul magic o fiinta neobisnuita, jumatate om, jumatate peste, adresndu-se magicianului cu o voce ragusita: M-ai chemat-din mediul meu, d esi stii ca detest marile orase. Te-as fi prigonit pentru amenintarile tale, dac a nu erai aliat al Stapnului meu. Spune ce doresti si fa-o mai repede! Cu o voce plina de ura si furie, Marele Maestru a tipat: Nu te-am chemat din adncu l marii pentru nimic. n numele Stapnitorului tau ti cer sa-l persecuti si sa-l dist rugi pe Frabato! Este primul om care a rezistat Lojei noastre, asa ca doresc sa nu mai existe! Voi ncerca sa ndeplinesc dorinta ta. Ce este n puterea mea voi face, dar nu pot gara nta succesul. Va depinde mult de cum l vom surprinde pe Frabato ntr-un moment greu al lui. Magicianul alunga aparitia cu un gest al sceptrului. Era extrem de contrariat ca printii demoni nu i-au promis succes deplin si avu o presimtire a marilor greutati ce avea sa le ntmpine. Ca sa desavrseasca patratul magic, avea sa evoce si printul elementelor demonice ale pamntului, asa ca se ntoarse spre nord: Print al fortelor demonice ale pamntului, aliatul Stapnului tau te cheama n numele l ui! n numele lui Satan, fa-te vazut n fata cercului meu sa-mi spui daca mi accepti cererea! Fa imediat ce ti ordon, altfel te voi tortura n numele Stapnului tau! Prin t al pamntului, apari! Pamntul de sub picioarele Marelui Maestru se zgudui si un omulet cu par alb si o barbie prelunga aparu n triunghiul magic, facnd o zarva cumplita. Ochii sai mari, n tunecati si adnci fixau aprins pe magician. n mna dreapta tinea o lanterna care ras pndea o lumina difuza. Spiritul pamntului l penetra pe magician cu privirea sa: Am plecat mpotriva vointei mele din mparatia mea ca sa ma supun dorintelor tale. Pr in legea spiritului ti sunt obligat, n virtutea pactului pe care l-ai facut pna cnd vei muri. Ce doresti sa fac? Vocea dura, ca si fixitatea penetranta a privirii ce lui ce i-a vorbit, l-au facut pe magician sa simta un fior de gheata prin sira s pinarii. Deodata i veni n minte ideea ca dupa ce va muri va fi servitor al acestei fiinte. Printul gnomilor astepta linistit n triunghiul magic. Gndurile si simtamintele mag icianului erau transparente pentru el si acest fapt parea ca-l umple de o mare p lacere, de vreme ce, n viitor, acest om puternic va fi supusul sau. Desi aproape paralizat, Marele Maestru se reculese si spuse: Stiu ce ma asteapta, dar nu pot ramne inactiv, privind cum un altul ridiculizeaza Loja noastra. Asa ca, ti cer sa-l prigonesti pe Frabato, utilizndu-ti ntreaga forta si sa-l distrugi. Arunca-l pe tarmul tau si nvaluie-l n ntuneric, sa nu mai scape! Aceasta ti cer! Exterminarea lui Frabato va servi imaginii Stapnului tau si fratie i noastre. Voi face ceea ce sta n puterea mea , raspunse spiritul pamntului, dar nu pot garanta s ucces deplin n ceea ce priveste un om ca Frabato. Spiritul pamntului disparu si casa deveni linistita ca un mormnt. Evocarea element elor demonice l vlaguise pe Marele Maestru ntr-att, nct ramase n cercul magic obosit m ort. Respira greu si avea sentimentul ca i se goleste complet capul.

Vedea pe spiritul demonilor ce-l servea zi de zi, ntr-un colt al ncaperii. Acesta fusese lnga el timp de multi ani, ajutndu-l sa-si mplineasca multe din dorinte, asa ca devenise complet dependent de acesta. Fusese prevenit ca nu va avea puterea sa scape din lanturile acestea. Legile spiritului nu-i dadeau puterea sa anuleze acest pact cu fortele demonice. Puterea pe care o cstigase prin acest pact nu pu tea dura la infinit si asa cum astazi era stapn, mine putea fi sclav. Dorinta sa pentru putere si averi n lumea spirituala n-ar fi fost satisfacuta de propriile sale capacitati oculte, asa ca cedase tentatiei pactului magic. Acest sentiment al dependentei l cuprindea ca un cosmar mai ales acum, chinuindu-l asa cum nu i se mai ntmplase niciodata n viata. Ura fata de Frabato era imensa si nca ma i crestea datorita faptului ca printii celor patru elemente nu-i garantasera nic i un succes. Ce putere l sprijinea pe acest Frabato? era unul din gndurile sale. Vreau sa-l distru g chiar cu pretul vietii mele! Incitat de astfel de gnduri, Marele Maestru hotar sa -l evoce pe Stapnul fortelor demonice nsusi, sa-l roage sa-i ndeplineasca dorinta. Magicianul puse sabia pe podea n cerc si puse piciorul stng pe ea. Ridica sceptrul magic, cu mna dreapta, desennd n aer semnul ntunericului, cel cu care l putea evoca pe Stapnul Demonilor. Nici nu terminase bine de descris semnul, cnd o raza puterni ca aparu din podea, luminnd ntreaga camera. Marele Maestru statea n picioare acolo, ca strafulgerat de lumina si se lupta sa-si conserve constienta, deoarece n ncape re se raspndise o radiatie paralizanta. Nici un muritor obisnuit n-ar fi fost cap abil sa reziste unei asemenea teribile tensiuni si numai pactul l-a salvat pe ac est om de o moarte instantanee. O aparitie extrem de stranie se contura n triunghiul magic din fata cercului. Cap ul unui tap cu coarne si cu corp uman acoperit de par se facu vazut. Minile aveau degete cu gheare, iar picioarele copite ca ale unui bivol. O coada lunga, subti re completa aceasta aparitie. Dupa ce nfatisarea sa deveni vizibila n ntregime, raza luminoasa disparu n pamnt. Foa rte rar vazuse magicianul acest spirit. Era Bafomet, Stapnul Demonilor! Cu o voce ragusita, Bafomet se adresa Marelui Maestru, care tremura: Mare Magician, din cte vad, vrei sa-l distrugi pe Frabato. Este o idee buna, pe ca re te voi ajuta s-o mplinesti cu tot ce-mi sta n putere. Totusi, nu va fi usor, fi indca acest Frabato este o fiinta cu o misiune speciala. Trebuie sa facem fata u nei sarcini dificile, de vreme ce metodele voastre au dat gres. Poate vrei sa-ti petreci viata bucurndu-te de alte placeri ale ei. n sufletul Marelui Maestru se da dea o lupta ntre ramasita de constiinta, teama si ura. n cele din urma, ura sa a nv ins si exploda ntr-un acces de furie: Pentru ce am ncheiat un pact? Esti obligat sa ma ajuti pna la sfrsitul vietii. Poate vei triumfa dupa moartea mea, dar acum ti cer sa ma ajuti sa-l exterminam pe Fra bato, altfel nu voi mai avea nici o placere n viata. n veci, fii blestemat! Dupa ce magicianul rosti acestea, vizitatorul disparu n pamnt fara sa spuna un cuvn t. ncordarea aceea paralizanta disparu pe data. Complet epuizat, Marele Magician ros ti formula de eliberare fata de toate elementele evocate, adaugnd si cteva formule de protectie. nchise rapid toate instrumentele la locul lor si parasi templul ma gic. Se lasa pe o canapea din apropiere si nu fu n stare sa gndeasca nimic clar pentru mult timp. Dupa ce bau o ceasca zdravana de cafea, se simti ntructva mai bine, dar nu putea s a se descotoroseasca de evenimentele dramatice petrecute n ziua aceea. Marele Maestru pleca din sediul Lojei spre casa ntr-o stare depresiva, desi soare le stralucea pe cerul limpede. Capitolul V n seara aceleiasi zile, amfiteatrul Clubului Excentric era supraaglomerat. Frabat o avea o conferinta particulara cu reporteri si oameni de stiinta si numai cei i nvitati aveau dreptul sa participe. Cu toate acestea, de cnd Loja FOGC avea repre zentanti la nivelul fiecarei clase sociale, printre cei prezenti erau si ctiva me

mbri ai acesteia. Cnd conferinta a luat sfrsit, reporterii l nconjurara pe Frabato, atacndu-l cu ntrebar i. Primele raspunsuri fura menite sa satisfaca curiozitatea celor prezenti, asa ca Frabato se retrase mpreuna cu cei ramasi ntr-o ncapere separata, pentru discutii ntr-un cerc restrns. Printre cele discutate s-a ridicat problema hipnotismului, iar Frabato a explica t ca n viitor nu va mai putea realiza experimente folosind hipnoza, n public. Un i nspector de politie a atras atentia asupra unor noi dispozitii legale referitoar e la aceasta chestiune, iar Frabato promise sa tina seama de ele. Pe neasteptate, ideea prohibitiei hipnozei i strni pe cei prezenti si facu ca unul dintre reporteri sa se adreseze lui Frabato: Fac prinsoare pe 500 DM ca nu veti avea curajul sa realizati un experiment folosi nd hipnoza n spectacolul dumneavoastra urmator. Frabato se simti oarecum ncoltit. Nu era n firea lui sa ncalce legea. Pe de alta pa rte, gndea ca a fi privit ca un las i leza demnitatea, mai ales ca era insistent p rovocat de persoane dornice de senzational. Convins fiind ca n cele din urma va a vea vreo idee salvatoare, Frabato facu pariul. Imediat dupa aceea, parasi clubul si se ntoarse cu masina sa la hotel. n dimineata urmatoare se mai gndi o data la cele petrecute cu o zi n urma. i ncolti i deea ca pariul fusese o cursa a Lojei FOGC. Deodata, i veni ideea cum sa scape din capcana fara nsa sa piarda pariul. Se mbraca n graba si pleca sa se plimbe, timp n care puse la punct toate detaliile planului sau. Dupa micul dejun si desfacu corespondenta si pleca n oras. Intra ntr-un magazin de muzica din Wilhelmstrase si ntreba pe unul dintre vnzatori daca ar fi posibil sa-si imprime vocea pe un disc pe care sa-l poata lua imediat . Vnzatorul raspunse afirmativ si l conduse pe Frabato n studioul de nregistrari. Er a deja dupa-amiaza, cnd Frabato parasi magazinul. Bine dispus, se ntoarse la hotel , ncarcat cu o multime de discuri. * * * Sala mare a galeriei de arta era foarte nsufletita. Reporteri ai multor ziare din Dresda s-au grabit sa nu piarda aceasta seara. Din ce n ce mai multi oameni se ng hesuiau n sala spre a lua parte la experimentele misteriosului Frabato. Sala era mai mult dect supraaglomerata, cnd Frabato urca pe scena, ntmpinndu-si publi cul cu un zmbet. Cnd aplauzele se mai domolira, el se adresa multimii: Doamnelor si domnilor, va multumesc foarte mult pentru aceasta primire si pentru interesul pe care l acordati reprezentatiilor mele. Intr-una din primele mele conferinte, am subliniat faptul ca exista n spatiul din tre cer si pamnt o multime de lucruri pe care fiintele umane pot cu greu sa le nte leaga si sa le stapneasca. Am reusit sa va dau cteva dovezi legate de forta magnet ismului, de influenta sugestiei la distanta, de clarviziune si telepatie. La fel ca si n spectacolele anterioare, as vrea sa va rog din nou sa ma ajutati astazi n realizarea experimentelor propuse. Chiar de la nceput as dori sa va fac cunoscut a lumea celor ce nu mai sunt si sa va demonstrez ca, din punctul, pe care noi l n umim moarte, existenta omului nu numai ca nu se sfrseste, dar, dimpotriva, de aco lo ncepe viata adevarata si ca viata spirituala trebuie vazuta ca un fel de prega tire pentru aceasta. Nu voi face spiritisme sau altele de genul acesta, deoarece destui sarlatani si f ac din acestea un refugiu si sper sa va conving cu adevarat prin aducerea aici, pe aceasta scena, a spiritelor unor oameni care au decedat. Aceasta declaratie incredibila strni n sala murmure si ele nu ncetara dect n momentul cnd un domn se ridica de la locul sau si urca pe scena. Ma numesc Schneider , se prezenta el. Sunt profesor de chimie. Vorbiti foarte convin gator despre fortele spiritului a caror existenta a fost negata atta vreme de cat re stiinta. V-as fi recunoscator daca mi veti putea da o dovada a existentei aces tor forte despre care vorbiti. Ca om de stiinta si sceptic cum sunt, nu voi fi u sor de convins. Frabato se adresa auditoriului, cernd permisiunea de a oferi un raspuns profesoru

lui, printr-o dovada relevanta. Raspunsul la aceasta cerere l-a constituit un da g eneral, nsotit de aplauze sustinute. Toti cei prezenti erau curiosi si nerabdator i sa vada cu ce fel de experiment va convinge Frabato pe profesorul cel sceptic. Frabato oferi profesorului un loc la marginea scenei si l ruga sa aiba rabdare nca cteva minute, timp n care el va spune cteva cuvinte despre stiinta comunicarii cu mortii. n urma celor cteva propozitii rostite, deodata, profesorul se schimba vizibil. ntr-un mod straniu el ncepu sa paleasca si ochii i devenira sticlosi. Apoi se clati na pe scaun, se prabusi si ramase ntins acolo, n nemiscare. Ctiva din sala tipara, altii se ridicara de la locurile lor, ntinzndu-si gtul sa vad a mai bine ce se ntmplase. n tot acest timp, Frabato nu aruncase nici macar o privire asupra profesorului. E l ridica o mna cernd liniste si spuse: Doamnelor si domnilor, va rog sa pastrati liniste! Profesorului nu i s-a ntmplat ni mic rau. Spre surprinderea dvs., va voi spune ca, n timpul acesta, m-am desprins de propria-mi personalitate si l-am golit pe profesor de cea mai mare parte a vi talitatii sale. Facnd aceasta, l-am adus n starea pe care cu totii o numim moarte. Nu mai respira, bataile inimii au ncetat. Diagnosticul medical ar putea fi, prob abil, infarct. Spunnd aceasta, Frabato se gndea la cei din Loja FOGC, care cu siguranta erau de f ata. Probabil fierbeau n sinea lor pentru ca dadea aici, n public, cea mai clara d ovada ca un atac de cord ar putea fi provocat prin practici oculte. Apoi, Frabato se ntoarse catre profesor, i apropie picioarele si l aseza ca pe o fi gurina rigida, de ceara. Doi asistenti l ntinsera pe doua scaune, sustinndu-i doar gtul si calciele. Dupa ce l acoperi cu o patura, Frabato se aseza pe abdomenul acestuia. n cele din urma, el i ruga pe asistentii sai sa-l urmeze si erau acum trei persoane sustinut e de corpul profesorului. Acesta sustinu nemiscat ntreaga povara, de parca ar fi fost din otel. Aplauzele umplura sala. Asistentii l asezara pe profesor din nou n picioare, susti nndu-l nca. Magicianul solicita liniste deplina si si fixa privirea ntr-unui din colturile ndep artate ale scenei. Aproape insesizabil, aspectul profesorului se schimba din nou complet. Masca rigida a fetei disparu, respiratia i reveni si obrajii se colorar a. Frabato statea acum n fata profesorului. l fixa cu privirea pentru scurt timp si a cesta ncepu sa respire normal si sa clipeasca. Ca trezit dintr-un somn foarte adnc, se aduna si privi n jurul sau cu uimire. si re veni repede n deplinatatea facultatilor sale. Frabato i zmbi si i spuse: Draga profesore, acum puteti relata auditoriului o poveste foarte interesanta des pre experienta traita. Pentru ca era nca nesigur pe picioare, el se aseza pe un scaun, ajutat de unul di ntre asistenti. Frabato l fixa din nou cu privirea timp de cteva secunde, pentru a -l face sa reintre n starea n care era cnd urcase pe scena. Profesorul se ridica, mp inse scaunul deoparte si dadu mna cu Frabato. Nu m-am asteptat sa se ntmple una ca asta! Nu voi uita cte zile voi avea. Dar tot nu -mi dau seama cum ati putut avea atta influenta asupra mea. Frabato raspunse rznd: Aceasta capacitate este rezultatul multor ani de experienta si meditatie, l-ati testat eficacitatea pe pielea dumneavoastra. Dar n-ar trebui sa lasati auditoriul sa astepte att ceea ce aveti sa le povestiti. Profesorul ncepu relatarea: Ascultam foarte atent cuvintele lui Frabato, dar n-am bagat de seama ca eram sub influenta cuiva. Dar deodata am simtit ca mi se goleste capul si nu mai sunt n st are sa ma misc. Am remarcat apoi, cu un soc groaznic, ca trupul meu zacea pe pod ea, pe scena, n fata mea. Senzatia de raceala m-a parasit repede, fiind nlocuita d e un sentiment plenar de liniste, libertate si usurinta, sentiment pe care nu lam mai ncercat niciodata. Ma puteam misca n voie pe scena, fiind legat de corpul m eu doar printr-un fir argintiu. Apoi, am urmarit ce au facut Frabato si asistentii sai cu trupul meu, fiind foar te usurat cnd am realizat ca acesta suporta experimentul fara sa i se ntmple nimic

rau. n timpul experientei, unul dintre asistenti m-a cercetat ntr-un mod aparte si atunci am observat ca nu am umbra pe scena, n ciuda faptului ca ma simteam ca o fiinta cu trup. Dupa ce asistentii mi-au pus trupul jos din nou, Frabato m-a privit penetrant si , ca atras de un magnet puternic, am nceput sa ma deplasez n directia corpului meu . Desi am ncercat sa rezist acestei forte, lupta mea a fost n zadar si mi-am pierd ut luciditatea. Cnd m-am trezit, m-am regasit n corpul meu fizic. Nu mai am ndoieli asupra faptului ca spiritul supravietuieste mortii trupului si ca acesta se poa te deplasa n felul n care Frabato l-a descris n cele ce a spus. Dupa ce multumi plin de entuziasm lui Frabato, profesorul se ntoarse la locul sau , nsotit de aplauzele publicului ncntat. Tacerea plina de asteptare se spulberase din nou si Frabato continua: Doamnelor si domnilor, sunt ncntat ca profesorul, ca persoana neutra, confirma ca s piritul uman exista independent de corpul fizic. As vrea sa mentionez ca o fiinta umana lipsita de elemente magice nu va putea pe rcepe nici o senzatie din lumea fizica dupa moartea sa. Mai mult dect att, as dori sa accentuez ca experimente ca acesta nu pot fi realiza te de catre nestiutori. Pentru ca, daca cineva nu detine controlul perfect asupr a elementelor, se poate ntmpla ca armonia dintre spirit, suflet si corp sa se dere gleze si subiectul sfrseste la azilul de nebuni. Fie ca aceste cuvinte sa constit uie un avertisment! Dar acum sa ne ntoarcem atentia catre experienta urmatoare. Cine dintre dumneavoa stra doreste sa intre n legatura cu vreo cunostinta sau ruda decedata? Sala era tensionata la maximum si nimeni nu parea ndeajuns de curajos sa raspunda acestei cereri. n cele din urma, un domn se oferi pentru experiment si publicul aplauda cu nsufletire. Ajuns pe scena, se recomanda cu numele de Muller si spuse ca este directorul une i banci. Cu vocea vibrnd de emotie, el spuse ca dorea sa-si revada sora decedata si sa nvete cte ceva din destinul sau actual. Ca sa-l mai linisteasca, Frabato l ruga sa ia loc pe un scaun zicnd: Va rog sa-mi s puneti numele doamnei . decedate si data cnd a murit . Elisabeth Muller a murit pe 16 mai 1929, ntr-un sanatoriu din localitate. Frabato ntreba publicul daca era cineva care o cunoscuse pe decedata si, imediat, din loja domnului Muller se ridica o doamna mai n vrsta, spunnd ca era mama deceda tei. Doi barbati din aceeasi loja spusera ca erau rude ale doamnei Elisabeth Mul ler, iar o alta doamna din sala spuse ca a fost prietena si colega ei de scoala. De ajuns , spuse Frabato. Cel mai mult mi place ca persoana pe care o voi chema va pu tea fi identificata de ct mai multi. Acum va rog sa fiti foarte atenti! ntr-o liniste deplina de asteptare, Frabato se aseza ntr-un colt al scenei, astfel nct sa poata fi vazut de ntregul public. Dupa cteva secunde deveni livid si rigid, apoi culoarea i reveni n obraji, dar fata i era extraordinar de schimbata, nu mai s emana deloc cu Frabato. Doamna de lnga loja tipa: Liese! Frabato se ridica gratios si datorita pasului usor si a schimbarii complete a fizionomiei dadea impresia unei tinere doamne. Fara n doiala, el si mprumutase propriul corp spiritului celei decedate, ca sa-i mijlocea sca un dialog cu fratele ei. Directorul Muller, care o recunoscuse pe sora sa dupa trasaturi, tremura din tot corpul. El dadea continuu din cap, ca si cnd nu si-ar fi putut crede ochilor, pna cnd, din trupul lui Frabato o voce calda, binecunoscuta, a surorii sale se facu auzita. Will, nu m-as fi gndit niciodata ca as mai putea sta de vorba cu tine. Ce fac cei de acasa? Stiu ca tata a murit, cu el ma ntlnesc foarte des. Ca vrajit, directorul l privea pe Frabato, prin care sora sa i vorbea. Ea se duse sa aduca un scaun si se aseza lnga el. Au purtat o scurta discutie personala, dup a care a cerut o bucata de hrtie si creion sa scrie lui Robert, fostul ei logodni c. Ea dadu biletul fratelui ei, si lua ramas bun si i strnse mna. n cele din urma, ea tr ansmise toate cele bune rudelor sale, se aseza din nou pe scaunul din coltul sce nei si corpul suferi aceleasi transformari ca la nceputul reprezentatiei. n cteva s ecunde, rigiditatea corpului disparu si revenira pe chip trasaturile binecunoscu

te ale lui Frabato. Acesta se ridica, se ntoarse catre director care, cu lacrimi n ochi, privea biletelul din mna sa. Imposibil si totusi adevarat! , a murmurat el, Este chiar scrisul Liesei! Cred ca sunteti convins acum ca sora dumneavoastra nca traieste. Sau va ndoiti de f aptul ca ea tocmai v-a vorbit, prin intermediul meu? Nu, nu ma ndoiesc , raspunse directorul, si va multumesc din tot sufletul pentru acea sta mediere! Se ntoarse spre loja sa, dar emotia unei att de fascinante ntmplari mai staruia pe c hipul sau. Frabato anunta ca prima parte a reprezentatiei se terminase si promise cteva mome nte de destindere n partea a doua, care urma sa nceapa dupa pauza. nsotit de aplauze, Frabato reaparu pe scena. Doamnelor si domnilor , ncepu el, n ultimul meu spectacol va promisesem un numar de de monstratii bazate pe sugestii si hipnoza. Din pacate, politia a interzis folosir ea hipnozei. E cam nepotrivit, dar eu am facut cteva pregatiri ca sa va amuz ntr-u n fel sau altul. Voi parasi sala cam pentru o jumatate de ora. As dori ca doua persoane dintre du mneavoastra sa ma nsoteasca la bufet, asa ca voi avea mai trziu doi martori autent ici. Pna ne vom revedea, distractie placuta tuturor! Un ofiter de politie si un alt domn din public s-au oferit sa mearga mpreuna cu F rabato la bufetul din incinta cladirii. Toti cei din sala si ndreptara ochii catre scena, fiind convinsi ca Frabato lasase n urma sa ceva interesant. Si nu greseau, pentru ca vocea lui se facu auzita pri n statie. Doamnelor si domnilor, desi eu nu sunt n sala, spiritul meu este cu dumneavoastra. Va rog sa-mi ascultati comenzile. Priviti fara ntrerupere spre mijlocul scenei ca si cum m-as afla chiar acolo. Cei care o vor face vor putea sa-si imagineze ca ma vad. Acum mprastii asupra tuturo r celor prezenti un fluid invizibil, aducator de liniste si armonie. Sunteti asa de tacuti si linistiti acum, ca asta chiar va oboseste. Oboseala cre ste constant, ca si cum ati fi muncit din greu. Cu fiecare respiratie deveniti d in ce n ce mai obositi. Dorinta de a dormi este complet dominanta n gndurile dumnea voastra. Pleoapele vi se nchid si dormiti un somn adnc, fara vise. Somnul va este att de profund, ca nimic nu va poate trezi. Nici un zgomot nu va poate deranja sa u trezi. Va veti trezi numai la comanda mea. Acei domni si acele doamne care n-au adormit vor bate tare din palme, vor fluier a sau striga, ncercnd sa-si trezeasca vecinii adormiti. Cu toate eforturile nu vor reusi! Un numar mare din cei aflati n sala cazura ntr-un somn adnc si cei care ncercau sa-i trezeasca pe acestia, prin toate mijloacele, faceau o larma de nedescris. Cu to ate acestea se dovedi imposibil de realizat. Cteva minute mai trziu, vocea lui Frabato se auzi din nou: Chiar daca ati trage cu pusca, nu veti reusi sa-i treziti pe cei care dorm, fiindca sunt n transa si nu r eactioneaza dect la ordinul meu distinct. Dupa ce voi numara pna la trei, toti se vor trezi. Se vor simti odihniti si plini de sanatate si nu vor putea sa-si amin teasca ceea ce li s-a ntmplat. Unu! Oboseala si moleseala vor disparea, multumirea si fericirea va vor umple ntr eaga existenta. Doi! Sanatatea este fortificata. Va simtiti foarte bine si nu aveti nici o nemul tumire. Trei! Treziti-va cu totii! Cei ce se trezisera din transa priveau cu uimire la veselia generala iscata, nep utnd sa creada ca fusesera att de repede adormiti. ntrerupnd sirul unor lungi explicatii, vocea din statie ruga zece doamne si zece d omni sa se aseze pe scaunele pregatite pe scena. Urmau sa se aseze pe perechi, ct e un barbat lnga fiecare femeie. Dupa o scurta stare de consternare, pe scena se instaura ordinea si Frabato dadu comenzile urmatoare: Doamnelor si domnilor de pe scena, acum veti asculta muzica! Se va cnta pentru dum neavoastra un vals. Veti dori sa dansati. Fiecare domn de pe scena va dansa cu d

oamna de lnga el. Nimic nu va va distrage atentia, pentru ca va desparte de publi c un zid invizibil, care va mpiedica sa vedeti spectatorii. Desi nu se auzea nici o muzica, cteva perechi s-au ridicat sa danseze si se nvrteau n ritm de vals. Unele dintre perechi erau foarte amuzante si publicul rdea n hohot e. Dar se pare ca aceasta nu deranja n nici un fel perechile dansatoare. Stop! spuse vocea din statie, dansul s-a terminat. Doamnele si domnii de pe scena sa serveasca cte ceva nainte de a-si lua la reveder e unii de la altii. La marginea scenei este un cos cu mere, pere si piersici si va puteti servi. Va veti trezi imediat dupa prima muscatura si va veti ntoarce la locurile dumneavoastra din sala cu un sentiment de fericire. Cei hipnotizati de pe scena se ntinsera imediat dupa fructele imaginare. Dar imed iat ce luau o gura se trezeau si bombaneau, cuprinsi de sila: La naiba, asta nu-i o piersica, e o ceapa! spuse unul dintre ei cu o figura chinui ta, cu lacrimi n ochi. Altcineva zise: Fir-ar sa fie, asta e un cartof crud! si asa continuara lucrurile pe scena. Dupa ce si ultima persoana parasi scena, un spec tator merse la bufet dupa Frabato si escortele sale. ntmpinat cu aplauze, Frabato intra n scena si se adresa publicului rznd: Dupa chipurile dumneavoastra, se pare ca v-ati distrat bine. mi face, de asemenea, placere ca v-a placut aceasta parte a spectacolului, desi nu am fost prezent n s ala, lucru pe care l pot confirma si cei doi martori ai mei extraordinari, carora le sunt foarte ndatorat. Acesta era sfrsitul reprezentatiei din aceasta seara si va invit cu multa placere la urmatorul spectacol, pe care l voi sustine poimine. Noapte buna tuturor! n timp ce lumea iesea din sala, Frabato se duse spre cabina sa. Abia si schimbase hainele cnd doi domni intrara fara sa fie anuntati. Dumneata esti Frabato, nu-i asa? ntreba unul dintre domni. Cum Frabato ncuviinta din cap, acesta si scoase legitimatia: Departamentul Investigatiilor Criminalistice, sunteti arestat! Va rog sa ne urmat i! O masina i transporta la politie, unde Frabato fu preluat. n dimineata urmatoare, to