fisc an iii sem i 2014

38
FISCALITATE- AN III IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE 1. O persoană fizică deţine în proprietate ca locuinţă de domiciliu un apartament cu două camere situat în mediul urban, având instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire. Suprafaţa utilă a apartamentului este de 60 mp, iar valoarea impozabilă unitară 935 lei/mp de suprafaţă desfăşurată. Clădirea a fost construită în anul 1998 şi este situată în zona C în cadrul unei localităţi de rangul II. Apartamentul este situat într-un bloc cu 2 niveluri şi 4 apartamente, fiind în proprietatea persoanei din 10 februarie 2014. Determinaţi impozitul pe clădire datorat de persoana fizică în anul 2014. Raspuns: Cota de impozitare la cladiri apartinand persoanelor fizice este de 0.1% Impozit cladiri persoane fizice=0.1%x vi=0.1%x154.836x10/12=129 lei Suprafata desfasurata =suprafata utila x1.2=60mpx1.2=72 mp Transformarea suprafetei utile in suprafata desfasurata se face prin unmultirea unui coeficient egal cu 1.2 ,deoarece apartamentul este locuinta de domiciliu. Coeficientul rangului II este de 2.3 Valoarea impozabila vi=suprafata desfasuratax935x2.3=154.836 lei

Upload: nin-ninel

Post on 24-Nov-2015

34 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

FISCALITATE- AN IIIIMPOZITE I TAXE LOCALE

1. O persoan fizic deine n proprietate ca locuin de domiciliu un apartament cu dou camere situat n mediul urban, avnd instalaii de ap, canalizare, electrice i nclzire. Suprafaa util a apartamentului este de 60 mp, iar valoarea impozabil unitar 935 lei/mp de suprafa desfurat. Cldirea a fost construit n anul 1998 i este situat n zona C n cadrul unei localiti de rangul II. Apartamentul este situat ntr-un bloc cu 2 niveluri i 4 apartamente, fiind n proprietatea persoanei din 10 februarie 2014. Determinai impozitul pe cldire datorat de persoana fizic n anul 2014.

Raspuns:Cota de impozitare la cladiri apartinand persoanelor fizice este de 0.1%

Impozit cladiri persoane fizice=0.1%x vi=0.1%x154.836x10/12=129 lei

Suprafata desfasurata =suprafata utila x1.2=60mpx1.2=72 mp

Transformarea suprafetei utile in suprafata desfasurata se face prin unmultirea unui coeficient egal cu 1.2 ,deoarece apartamentul este locuinta de domiciliu.

Coeficientul rangului II este de 2.3

Valoarea impozabila vi=suprafata desfasuratax935x2.3=154.836 lei

2. O persoan fizic cumpr n data de 20 august 2014 un autoturism cu o capacitate cilindric de 2.498 cmc. Determinai impozitul pe mijlocul de transport datorat de aceast persoan n anul 2014, cunoscnd c pentru autoturismele cu o capacitate cilindric ntre 2.001 cmc i 2.600 cmc inclusiv impozitul este 72 lei/200 cmc.

Raspuns:Se stabilesc numarul de unitati de impunere

Nr.unitati impunere=2498/200=13ui

Impozit auto 2014=72x13x4/12=312 lei

Deoarece autoturismul este cumparat in luna august ,impozitarea se face incepand cu luna septembrie.

3. O persoan vinde n data de 2 mai 2014 un autoturism cu o capacitate cilindric de 1.398 cmc. Determinai impozitul pe mijlocul de transport datorat de aceast persoan n anul 2014, cunoscnd c pentru autoturismele cu o capacitate cilindric mai mic de 1.600 cmc impozitul este 8 lei/200 cmc.

Raspuns:Se stabilesc numarul de unitati de impunereNr.unitati impunere=1398/200=7 ui

Impozit auto 2014=8x7x5/12=23 lei

4. O persoan fizic deine n proprietate pe tot parcursul anului 2014 un teren cu construcii, avnd suprafaa de 300 mp ntr-o localitate de rangul II zona B, pe care este construit o cas cu un nivel avnd suprafaa desfurat de 80 mp. Valoarea de referin pentru impozitul pe teren este de 5.269 lei/ha, dar a fost majorat de consiliul local cu 20%. Determinai impozitul pe teren datorat de aceast persoan n anul 2014.

Raspuns:Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru suprafata de teren pe care se afla constructia.

Impozit teren 2014=5269x(300-80)/10000=115.918x20%=139 lei

5. O persoan juridic deine n proprietate din 15 iulie 2014 un apartament cu patru camere, care a fost evaluat la momentul achiziiei cu 180.000 lei. Hotrrea Consiliului Local precizeaz c se va utiliza cota maxim prevzut de legislaia n vigoare. Determinai impozitul pe cldire datorat de persoana juridic n anul 2014.

Raspuns:Deoarece cladirea a fost reevaluata in ultimii 3 ani ,cota maxima de impozit prevazuta de lege este de 1.5%

Impozit cladire persoane juridice=1.5%x180000x5/12=1125 lei CONTABILITATE AN III EC

1.Cu ocazia lucrarilor de inchidere ale exercitiului N ,entitatea ALFA constata existenta urmatoarelor evenimente ulterioare (situatiile financiare ale entitatii ALFA sunt autorizate pentru emitere in aprilie N+1):

a)La 10 februarie N+1 s-a identificat omisiunea inregistrarii in octombrie N a unei cheltuieli facturate in baza unui contract de prestari servicii ,in suma de 5.000 lei ,TVA 24%.

b)Entitaea ALFA detine un stoc de produse finite evaluat la costul de productie de 200.000 lei .la 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabila neta a stocului la 190.000 lei si a inregistrat o ajustare pentru depreciere a produselor finite in valoare de 10.000lei .Pe 15 februarie N+1, societatea a vandut stocul de produce finite la 170.000 lei.

c)Pe 7 ianuarie N+1 ,auditorul entitatii ALFA descopera un echipament tehnologic pe care entitatea continua sa-l utilizeze desi a fost amortizat complet.Costul acestuia a fost de 200.000 lei ,amortizarea cumulata de 200.000 lei ,valoarea contabila 0 lei.la solicitarea auditorului ,managementul a estimat ca acest echipament va mai aduce beneficii economice viitoare de 120.000 lei si ca durata de utilizare va fi de 3 ani.

d)Entitatea ALFA detine la 31.12.N creante fata de clienti in euro in suma de 500.000 euro.La 31.12.N cursul valutar a fost de 4.60lei/euro.La 15 februarie N+1 cursul a scazut alarmant la 4.05 lei/euro.

e)In cursul exercitiului N entitatea ALFA a fost chemata in instanta de doi clienti ,BETA si GAMA .La 31.12.N consilierii juridici au opinat ca actiunea entitatii BETA nu este una fundamentata si ca e putin probabil sa aiba loc o iesire de resurse in vederea solutionarii acestui litigiu .in schimb ,in ceea ce priveste litigiul cu GAMA ,consilierii juridici au considerat ca ,date fiind clauzele contractuale si evenimentele petrecute ,este foarte probabil ca ALFA sa piarda litigiul .Din contract nu rezulta valoarea daunelor pe care ALFA ar fi nevoita sa le achite.Pana la 31.12.N GAMA nu a formulat pretentia financiara in instanta .In ianuarie N+1 GAMA solicita plata sumei de 50.000 lei .Instanta emite ,pe baza unei expertize in februarie N+1 decizia ca ALFA sa achite daune de 35.000 lei ,suma care este achitata la 01 martie N+1.

f)Consiliul de administratie al entitatii ALFA a aprobat la 10.01.N+1 ,cuantumul primelor de participare a salariatilor la profit in suma de 150.00 lei.aceste prime se platesc la 20 martie N+1.

Se cere:

a)Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 in ceeace priveste tratamentul evenimentelor ulterioare?

b)Sa se analizeze fiecare situatie in parte si sa se precizeze in care situatie evenimentele ulterioare ajusteaza sau nu ajusteaza situatiile financiare ale anului N precum si informatiile de furnizat in notele la situatiile financiare ale anului N.

c)Exista diferente semnificative intre prevederile OMFP 3055/2009 si IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare ?Argumentati.

Raspuns: Ia)1) Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc ntre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

n accepiunea prezentelor reglementri, prin autorizarea situaiilor financiare anuale se nelege aprobarea acestora de ctre un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizrii entitii, n vederea naintrii lor spre aprobare, conform legii.

(2) Evenimentele ulterioare datei bilanului includ toate evenimentele ce au loc pn la data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dac acele evenimente au loc dup declararea public a profitului sau a altor informaii financiare selectate.

(3) Pot fi identificate dou tipuri de evenimente ulterioare datei bilanului:

a) cele care fac dovada condiiilor care au existat la data bilanului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanului conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale; i

b) cele care ofer indicaii despre condiii aprute ulterior datei bilanului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanului nu conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale.

(4) n cazul evenimentelor ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale, entitatea ajusteaz valorile recunoscute n situaiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanului.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor financiare i care impun ajustarea de ctre entitate a valorilor recunoscute n situaiile sale financiare sau recunoaterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmtoarele:

a) soluionarea ulterioar datei bilanului a unui litigiu care confirm c o entitate are o obligaie prezent la data bilanului. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoate un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint o datorie contingen;

b) falimentul unui client, aprut ulterior datei bilanului, confirm de obicei c la data bilanului exista o pierdere aferent unei creane comerciale i, n consecin, entitatea trebuie s ajusteze valoarea contabil a creanei comerciale;

c) descoperirea de fraude sau erori ce arat c situaiile financiare anuale sunt incorecte.

(5) n cazul evenimentelor ulterioare datei bilanului care nu conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale, entitatea nu i ajusteaz valorile recunoscute n situaiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanului.

Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanului care nu conduce la ajustarea situaiilor financiare anuale este diminuarea valorii de pia a valorilor mobiliare, n intervalul de timp dintre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

(6) Dac o entitate primete, ulterior datei bilanului, informaii despre condiiile ce au existat la data bilanului, entitatea trebuie s actualizeze prezentrile de informaii ce se refer la aceste condiii, n lumina noilor informaii.

(7) Atunci cnd evenimentele ulterioare datei bilanului care nu conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor. n consecin, o entitate trebuie s prezinte urmtoarele informaii pentru fiecare categorie semnificativ de astfel de evenimente ulterioare datei bilanului:

a) natura evenimentului; i

b) o estimare a efectului financiar sau o meniune conform creia o astfel de estimare nu poate s fie fcut.

II.b)

a)Factura omisa se inregistreaza la data de 31.12 N intrucat la data de 10.02.N+1 situatiile financiare nu sunt depuse,exercitiul financiar expirand la data depunerii situatiilor financiare.

% = 401 6200

5000

1200

b)Entitatea va trebui sa isi prezinte stocul la valoarea depreciata din 15 februarie N+1 ,si se ajusteaza deprecierea estimata initial cu 20.000 lei

6814 = 394 20.000

c)Se expertizeaza echipamentul tehnologic de catre un evaluator daca acesta se utilizeaza incontinuare si se recunoaste ca activ cu data de 31.12 N

-la 31.12.N 2813 = 2131 200000

2131 = 4754 120000

-se da in folosinta activul

6813 = 2813 120000/36 luni

4754 = 758 120000/36 luni

d)cursul valutar este un eveniment ulterior care nu va modifica situatiile financiare la data raportarii .In situatiile financiare nu se furnizeaza nici o informatie cu privire la modificarea cursului valutar la 15 februarie N+1

e)Intrucat litigiul cu BETA nu este fundamentat conform contractului nu se recunoaste ca provizion ,insa litigiul cu GAMMa este fundamentat si este posibila o iesire de resurse deci exista si o recunoastere privind datoria contingenta ,probabila .

O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta ,dar o va prezenta in notele la situatiile financiare.Pretentia financiare de 50.000 lei formulata de GAMMA in ianuarie N+1 nu se recunoaste ca provizion la data de 31.12 N intrucat este estimativa si ea se inregistreaza in exercitiul N+1 in baza expertizei dupa data de raportare.

f) In acest caz entitatea recunoaste provizion pentru ca este probabila iesirea de resurse ,recunoscandu-se profit.La data de raportare se constituie provizion pentru primele de participare la data de 31.12.N

6812 = 1518 150.000

2.La 1.01.N intreprinderea achizitioneaza un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeaza o durata de utilitate de 5 ani si o valoare reziduala de 2000 lei .Metoda de amortizare este cea liniara .La sfarsitul exercitiului N+2 managerii estimeaza ca durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor conditii de exploatare ale activului este de 9 ani.In acelasi timp ,valoarea reziduala este reestimata la 1.000 lei.se decide trecerea la metoda degresiva iar coeficientul de degresie este de 2.La sfarsitul duratei de utilitate activul este vandut la pretul de 5.00 lei ,TVA 24%

Se cere:

a)sa se prezinte politicile prevazute de OMFP 3055/2009 referitoare la schimbarile de estimari si la schimbarile de politici contabile;

b)sa se prezinte politicile prevazute de IAS 8 privind schimbarile de estimari si la schimbarile de politici contabile ;

c)care este tratamentul contabil al cazului de mai sus conform OMFP3055/2009?Dar conform IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 8Politici contabile ,modificari ale estimarilor contabile si erori?

Raspuns:a) Conform OMFP 3055/2009 informatiile comparative cu perioada anterioara se mentioneaza in notele explicative , daca se schimba politicile contabile.

b)Daca se aplica IAS 8 ,privind schimbarile de estimari si schimbarile de politica contabila se porneste de la de la soldurile initiale facandu-se o analiza si pentru anul N si N+1 si se prezinta situatia comparativa pentru ambele perioade.

Conform IAS 8 se retrateaza si perioada anterioara conform politicilor contabile .

c) Conform OMFP nr.3055/2009 schimbarea metodei de amortizare reprezinta schimbare de politica contabila,iar conform IAS8 Politici contabile ,modificari ale estimarilor contabile si erori schimbarea metodei de amortizare reprezinta schimbare de estimare si nu politica contabila.

Inregistrari contabile:

Daca se aplica OMFP nr.3055/2009

a) la 01.01N % = 404 12400

2131 10000

4426 2400

b)se amortizeaza

6811=2813 10000/5ani=2000

Costuri:

La N+1 -6811 = 2813 2000

La N+2 6811 = 2813 2000

La 31.12.n+2 se schimba metoda de amortizare dar si schimbarea de durata de utilizare,schimbarea duratei de utilizare este schimbare de estimare a duratei de amortizare

-durata reestimata =9 ani

-durata trecuta =2 ani

-durata ramasa =7 ani

Amortizarea aferenta anului N+2 ar trebui sa fie valoarea ramasa neamortizata la N+1

6000/7 ani=857 lei/an

Se ajusteaza amortizarea reflectata in contabilitate in rosu

6811 = 2813 -1143

Schimbarea metodei de amortizare este schimbare de politica contabila si metoda degresiva se aplica din anul urmator

Daca se aplica IAS 16:Imobilizari corporale si IAS 8 Politici contabile ,modificari ale estimarilor contabile si erori:

a) la 01.01N % = 404 12400

2131 10000

4426 2400

b)se amortizeaza liniar

6811=2813 10000/5ani=2000

Costuri:

La N+1 -6811 = 2813 2000

La N+2 6811 = 2813 2000

La 31.12.N+2 avem :-schimbari in estimari : durata reestimata la 9 ani,se schimba metoda de amortizare ,si reestimarea valorii reziduale

Valoarea amortizabila la 31.12.N+2=10000-4000-1000=5000 lei

-durata =7 ani

-amortizare degresiva

Norma liniara=100/7=14.28%

Norma degresiva=14.28x2=28.57%

Amortizarea anului N+2=5000x28.57%=1429 lei

Amortizarea anului N+2 se ajusteaza astfel:

2000-1428=571 in minus

6811 = 2813 -571

Schimbarea de metoda de amortizare este schimbare de estimare si nu de politica contabila

3.Entitatea ALFA detina la 31.12 N,urmatoarele active:

-un teren evaluat la costul de 200000 lei ;-o cladire evaluata la costul de 500000 lei ,amortizare cumulata de 420.000 lei ,durata de utilitate ramasa 8 ani

-un echipament tehnologic evaluat la costul de 1.000.000 lei ,amortizare cumulata de 700.000 lei durata de utilitate ramasa 5 ani;

La 31.12.N exista indicii ca echipamentul tehnologic s-a depreciat .Acesta este activul prin care ALFA obtine produse pe care le vinde pe diferite piete.Terenul si cladirea sunt activele suport.

La data de 31.12 N au fost posibile urmatoarele estimari:

-pretul care s-ar obtine daca s-ar vinde terenul impreuna cu cladirea 150.000 lei;-nu se poate estima credibil un pret de vanzare a terenului fara a lua in calcul si vanzarea cladirii construita pe acesta:

-pretul care s-ar obtine daca s-ar vinde impreuna intreaga afacere(terenul,cladirea si echipamentul)430.000 lei iar costurile ocazionate de vanzare 10.000 lei;

-pretul care s-ar obtine daca echipamentul s-ar vinde separat este de 50.000 lei;

-valoarea actualizata a fluxurilor de numerar ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe restul de ani ramasi si eventual din vanzarea acestuia la sfarsitul perioade de utilizare este estimata la 400.000 lei.

Se cere:

a)sa se prezinte care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind evaluarea imobilizarilor corporale la inventar si sa se identifice daca la 31.12.N exista deprecieri ale acestor trei active si la cat se ridica valoarea acestor deprecieri.

b)sa se prezinte prevederile IAS 36 Deprecierea activelor privind determinarea deprecierii elementelor de imobilizari corporale si sa se identifice daca la 31.12.N exista deprecieri ale acestor trei active si la cat se ridica valoarea acestor deprecieri.

c)de ce o entitate trebuie sa recunoasca deprecieri aferente imobilizarilor corporale atunci cand exista indicii de depreciere ? nu ar putea fi neglijate aceste deprecieri pentru a simplifica evaluarea activelor la data de raportare ?Argumentati.

Raspuns:a) (1) Evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. Fac obiectul evalurii i imobilizrile n curs de execuie.Corectarea valorii imobilizrilor necorporale i corporale i aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustrilor pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a acestora.

n cazul imobilizrilor corporale i necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute n vedere, de ctre evaluatori independeni sau personalul entitii, i alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).

Pentru a stabili dac exist deprecieri ale imobilizrilor corporale i necorporale, n afara constatrii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate n considerare surse externe i interne de informaii.

La sursele externe de informaii se ncadreaz aspecte precum:

pe parcursul perioadei, valoarea de pia a activului a sczut semnificativ mai mult dect ar fi fost de ateptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii;

pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic n care entitatea i desfoar activitatea sau pe piaa creia i este dedicat activul etc.

Din sursele interne de informaii se exemplific urmtoarele elemente:

exist indicii de uzur fizic sau moral a imobilizrii;

pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat, n ceea ce privete gradul sau modul n care imobilizarea este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Astfel de modificri includ: situaiile n care imobilizarea devine neproductiv, planurile de restructurare sau de ntrerupere a activitii creia i este dedicat imobilizarea, precum i planificarea cedrii imobilizrii nainte de data estimat anterior;

raportrile interne pun la dispoziie indicii cu privire la faptul c rezultatele economice ale unei imobilizri sunt sau vor fi mai slabe dect cele scontate.

Indiciile de depreciere a imobilizrilor, puse la dispoziie de raportrile interne, includ:

fluxul de numerar necesar pentru achiziionarea unei imobilizri similare, pentru exploatarea sau ntreinerea imobilizrii este semnificativ mai mare dect cel prevzut iniial n buget;

rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevzut n buget;

o scdere semnificativ a profitului din exploatare prevzut n buget, respectiv o cretere semnificativ a pierderilor prevzute n buget, generate de imobilizare etc.

Deciziile privind reluarea unor deprecieri nregistrate n conturile de ajustri au la baz constatrile comisiei de inventariere. Pot exista i unele indicii c o pierdere din depreciere recunoscut n perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporal sau corporal nu mai exist sau s-a redus. La aceast evaluare se ine cont de surse externe i interne de informaii.

n categoria surselor externe de informaii se pot ncadra urmtoarele:

valoarea de pia a imobilizrii a crescut semnificativ n cursul perioadei;

n cursul perioadei au avut loc modificri semnificative cu efect favorabil asupra entitii sau se estimeaz c astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat, n mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic n care entitatea i desfoar activitatea sau pe piaa creia i este dedicat activul etc.

Dintre sursele interne de informaii se exemplific urmtoarele:

pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect favorabil asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat n ceea ce privete gradul sau modul n care imobilizarea este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Aceste modificri includ costurile efectuate n timpul perioadei pentru a mbunti i a crete performana imobilizrii sau pentru a restructura activitatea creia i aparine imobilizarea;

raportrile interne dovedesc faptul c performana economic a unei imobilizri este sau va fi mai bun dect s-a prevzut iniial etc.

Evaluarea imobilizrilor corporale la data bilanului se efectueaz la cost, mai puin amortizarea i ajustrile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluat, aceasta fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin orice amortizare ulterioar cumulat i orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.

b) 4.Entitatea ALFA a vandut in anul N un stoc de marfa clientului BETA la pretul de 200.000 lei.Deoarece BETA a intarziat nepermis de mult plata (180 zile),ALFA il actioneaza in instanta unde solicita incasarea creantei si a unor despagubiri de 20.00 lei .la 31.12.N instanta nu a admis decizia.Managerii entitatii ALFA ,considera ca suma de 20.000 lei este pierduta si constituie provizion pentru litigii de 20.000 lei.De asemenea ,din precautie ,managerii includ in valoarea acestui provizion suma de 2000 lei cheltuieli de judecata (suma estimata de avocatii entitatii),avand in vedere scenariul pesimist in care ALFA va pierde litigiul.ALFA prezinta creanta in bilant la suma de 200.000 lei mizand pe faptul ca totusi se asteapta o decizie favorabila desi ,pentru alte creante similare politica este de a deprecia creanta cu 50% din valoarea ei.Se cere:

a)Sa se precizeze care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind recunoasterea si evaluarea initiala a provizioanelor;

b)A aplicat corect entitatea ALFA politicile contabile privind provizioanele prevazute in OMFP 3055/2009?

c)Argumentati raspunsul de la cerinta b).

Raspuns:Conform OMFP nr.3055/2009

- Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

O obligatie curenta este o obligatie legala sau implicita. In intelesul prezentelor reglementari: a) o obligatie legala este obligatia care rezulta:- dintr-un contract (in mod explicit sau implicit);- din legislatie; sau- din alt efect al legii; b) o obligatie implicita (de exemplu, obligatia prin care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii personalului disponibilizat) este obligatia care rezulta din actiunile unei entitati in cazul in care:- prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica, entitatea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati; si- ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea ca isi va onora acele responsabilitati. 5.La 1 ianuarie N, o ntreprindere a vndut unui client mrfuri pentru care ncaseaz 20.000 lei, TVA 24%. Condiiile de decontare stabilite n contract sunt urmtoarele:

-50 % la semnarea contractului;

-30 % peste un an;

-20 % peste doi ani.

Se estimeaz c ntreprinderea client ar fi putut obine un credit echivalent, pe piaa financiar, la o rat de 10%.

Se cere : a)S se precizeze care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind recunoaterea i evaluarea veniturilor din vnzri de bunuri; b)Exist diferene ntre prevederile OMFP 3055/2009 i IAS 18 "Venituri" n ceea ce privete recunoaterea i evaluarea veniturilor din vnzri de bunuri ? Argumentai. c)S se prezinte nregistrrile contabile n conformitate cu OMFP 3055/2009 precum i cele n conformitate cu IAS 18 "Venituri".

Rezolvare:

Sumele nominale ce vor fi incasate de intreprindere sunt de:

10.000 de lei la semnarea contractului;

60.000 de lei peste un an;

40.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor incasari la momentul semnarii contractului se procedeaza la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizata a incasarilor viitoare este de:

10.000 + 6.000 / (1+10%) + 4.000 /(1+10%)2 =18.760,33 de lei.

Se considera ca pretul de vanzare contine dobanzi in valoare de :

20.000 18.760,33 = 1.239,67 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi urmatorul:

La 1 ianuarie N:

Vanzarea pe credit:

+ A+V

411 Clienti=707 Venituri din vanzarea marfurilor18.760,33

incasarea imediata:

+ A-A

5121 Conturi la banci in lei=411 Clienti10.000

Pentru repartizarea dobanzilor intre cei doi ani, consideram ca intrepinderea crediteaza clientul cu pretul bunului in momentul incheierii contractului, mai putin avansul primit, adica 18.760,33 10.000= 8.760,33 de lei.

Pentru a determina dobanda pentru primul an, aplicam rata dobanzii la suma determinata anterior 10% x 8.760,33 = 876,033 de lei.

In al doilea an, dobanda se determina prin multiplicarea ratei dobanzii cu debitul clientului dupa primul an ( 8.760,33de lei la care se adauga dobanda pentru primul an 876,033 de lei si se deduce suma platita de client 6.000 lei), obtinandu-se o suma pentru exercitiul N+1 de 363, 636 de lei.

La 31 decembrie N:

Inregistrarea dobanzii aferente exercitiului N:

+ A+V

411 Clienti=7681 Venituri din amanarea incasarii peste termenele normale de creditare876,033

La 1 ianuarie N+1:

- incasarea primei rate:

+ A-A

5121 Conturi la banci in lei=411 Clienti6.000

La 31 decembrie N+1:

Inregistrarea dobanzii aferente exercitiului N+1:

+ A+V

411 Clienti=7681 Venituri din amanarea incasarii peste termenele normale de creditare363,636

La 1 ianuarie N+2:

- incasarea ultimei rate:

+ A-A

5121 Conturi la banci in lei=411 Clienti4.000

6.Entitatea ALFA (locatar) ncheie cu entitatea BETA (locator) un contract de leasing cu urmtoarele caracteristici:

-durata contractului 3 ani (se ateapt ca cea mai mare parte a beneficiilor economice viitoare generate de activ s se concentreze n primii doi ani de utilizare);

-durata de via economic este estimat la 5 ani; amortizarea este liniar;

-data nceperii contractului 1 ianuarie N;

-obiectul contractului: utilaj (ALFA dorete proprietatea activului dar nu i permite s finaneze investiia prin credit bancar deoarece are un cost mult prea mare; din acest motriv ea recurge la un contract de leasing);

-valoarea just a utilajului 31.577 lei.;

-sunt prevzute un avans de 4.000 lei i 3 redevene anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile n ultima zi a anului;

-valoarea pe care trebuie s o plteasc B pentru a i se transfera proprietatea activului la sfritul contractului este de 5.000 lei.

-rata dobnzii utilizat n actualizarea plilor minimale i n descompunerea chiriilor este rata implicit a contractului de 12 %.

Se cere: a)Pe baza raionamentului profesional i innd cont de prevedereile OMFP 3055/2009 s se argumenteze dac acest contract este unul de leasing financiar sau unul de leasing operaional.

b)S se efectueze nregistrrile n contabilitatea locatarului ALFA pentru primul an de contract i s se prezinte un extras din situaiile financiare (bilan, cont de profit i pierdere i situaia fluxurilor de trezorerie) la 31.12.N.

c)Exist diferene ntre prevederile OMFP 3055/2009 i IAS 17 "Leasing" n ceea ce privete definiiile i criteriile de recunoatere ale contractelor de leasing? Dar n ceea ce privete evaluarea iniial a activului i a datoriei de leasing financiar la locatar? Argumentai rspunsurile.

Rezolvare:

Inregistrarile aferente exercitiului N:

La 1.01.N se inregistreaza:

Primirea bunului in leasing financiar:

2131=16731.643 lei

Echipamente tehnologiceAlte imprumuturi si datorii asimilate/Contracte de leasing financiar

Bunul se primeste in leasing la cea mai mica valoare dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minimale.

Valoare justa = 31.577 lei;

Platile minimale include: avansul = 4.000lei;

(+) 3 chirii x 10.000 = 30.000 lei;

(+) pretul de optine = 5.000 lei.

(=) Plati minimale = 39.000 lei

Platile minimale se actualizeaza utilizand rata implicita a contractului de 12%.

Valoarea actualizata a platilor minimale= 4.000 + 10.000/ (1+0,12) + 10.000/ (1+0,12)2 + 10.000/ (1+0,12)3 + 5.000/ (1+0,12)3= 31.643 lei.

Rata implicita este acea rata pentru care valoarea justa este egala cu valoarea actualizata a platilor minimale la care se adauga valoarea actualizata a valorii reziduale negarantate. Astfel spus, rata implicita este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizata a platilor care se fac in numele contractului.

Plata avansului:

-factura de avans (se neglijeaza impactul TVA):

167=4064.000 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate/Contracte de leasing financiarDatorii din operatiuni de leasing financiar

-plata:

406=51214.000 lei

Datorii din operatiuni de leasing financiarConturi la banci in lei

La 31.12 N se achita prima chirie:

Chiria platita anual este de 10.000 lei. Ea trebuie descompusa in partea de rambursare de datorie si partea de dobanda. Descompunerea se realizeaza in tabloul de rambursare a datoriei.

Tabloul de rambursare a datoriei:

DataFluxDobandaRambursarea de datorieSoldul datoriei

012=4x 12%3=1-24= 4anterior -3

1.01 N---31.643

1.01 N4.000-4.00027.643

31.12. N10.0003.3176.68320.960

31.12. N+110.0002.5157.48513.475

31.12. N+210.0001.6178.3835.092

31.12. N+25.000-5.092-

TOTAL39.0007.44931.643X

-primirea facturii:

%10.000 lei

167=4066.683 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate/Contracte de leasing financiarDatorii din operatiuni de leasing financiar

6663.317 lei

Cheltuieli privind dobanzile

-plata:

406=512110.000 lei

Datorii din operatiuni de leasing financiarConturi la banci in lei

Amortizare utilajului:

Amortizarea se face similar activelor similar detinute de intreprindere si care sunt utilizate in conditii similar. Conform IAS 16, pentru un bun luat in leasing financiar:

-valoarea amortizabila este data de costul activului diminuat cu valoarea reziduala ( in cazul nostru valoarea amortizabila este : 31.643 5.000 = 26.643 lei;

-durata de amortizare este :

- durata de viata economica chiar daca aceasta depaseste durata ontractului daca va avea loc transferul de proprietate;

- cea mai mica durata dintre durata de utilitate si durata contractului daca nu va avea loc transferul de proprietate

Durata de amortizare va fi durata de viata economica de 5 ani. Amortizarea aferenta exercitiului N = 26.643/5 = 5.329 lei.

6811=28135.329 lei

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilorAmortizare imobilizarilor

7.Entitatea ALFA detine la 31.12.N o cladire al carui cost este de 800.000 lei ,amortizare cumulate de 200.000 lei durata ramasa de utilizare 30 ani,amortizare liniara.Consiliul de administratie a aprobat decizia de vanzare a cladirii in anul N+1 8.Entitatea ALFA a achiziionat la 31.12.N-1 un echipament tehnologic la costul de 1.000.000 lei, TVA 24%. Managerii estimeaz o durat de utilizare de 5 ani i decid s amortizeze activul liniar. n vederea realizrii achiziiei se obine o subvenie pentru investiii n sum de 200.000 lei. n anul N+1 se primesc i urmtoarele subvenii de exploatare:

-aferente cifrei de afaceri net 300.000 lei;

-pentru plata personalului 200.000 lei;

-pentru plata dobnzilor 100.000 lei;

La sfritul anului N+1 se restituie jumtate din subvenia pentru plata personalului. La sfritul anului N+3 activul se vinde la preul de vnzare de 250.000 lei, TVA 24%. La 1.07 N+6, n urma unui control de fond se solicit restituirea integral a subveniei pentru investiii primit la 31.12.N-1.

Se cere: a)S se efectueze nregistrrile contabile n conformitate cu OMFP 3055/2009;

b)S se prezinte extrasul din bilan i din contul de profit i pierdere la 31.12.N+1;

c)Exist diferene ntre prevederile OMFP 3055/2009 i cele ale IAS 20 "Subvenii" n ceea ce privete recunoaterea iniial i restituirea subveniilor aferente activelor (subvenii pentru investiii) i a subveniilor aferente veniturilor (subvenii de exploatare)? Argumentai.

Rezolvare:

Intreprinderea a dedus subventia din costul activului de care este legata:

Inregistrarile exercitiului N-1:

- achizitia echipamentului:

+ A=+D1.000.000 lei

Echipamente tehnologiceFurnizori de imobilizari

-incasarea subventiei:

+ A=-A200.000 lei

Conturi la banci in leiEchipamente tehnologice

-plata furnizorului de imobilizari:

-D=-A1.000.000 lei

Furnizori de imobilizariConturi la banci in lei

Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

+ Ch=+(-A)160.000 lei(800.000/5)

Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizarilorAmortizarea echipamentului

Inregistrarile aferente exercitiului N:

Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

+ Ch=+(-A)160.000 lei(800.000/5)

Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizarilorAmortizarea echipamentului

Inregistrarile afrente exercitiului N+1:

Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

+ Ch=+(-A)160.000 lei(800.000/5)

Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizarilorAmortizarea echipamentului

Inregistrarea incasarii subventiei aferente cifrei de afaceri:

+A=+V300.000

Conturi la banci in leiVenituri din subventii aferente cifrei de afaceri

Inregistrarea incasarii subventiei pentru plata personalului:

+A=+V200.000

Conturi la banci in leiVenituri din subventii pt plata personalului

Inregistrarea incasarii subventiei pentru plata dobanzii:

+A=+V100.000

Conturi la banci in leiVenituri din subventii pt plata dobanzii

Rambursarea subventiei pentru plata personalului:

+A=-A100.000

Echipamente tehnologiceConturi la banci in lei

Inregistrari aferente exercitiului N+2:

Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

+ Ch=+(-A)160.000 lei(800.000/5)

Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizarilorAmortizarea echipamentului

Inregistrari aferente exercitiului N+3:

-vanzarea echipamentului:

+A=-A250.000

Clienti de imobilizariEchipamente tehnologice

Inregistrarile la 1.07 N+6

Rambursarea subventiei pentru investitii:

+A=-A200.000

Echipamente tehnologiceConturi la banci in lei

9. Societatea ALFA utilizeaz un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. i obine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La nceputul exerciiului N, situaia celor dou elemente de stoc era:

Stoc iniial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;

Stoc iniial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;

Diferene favorabile de pre pentru materii prime = 200 lei;

Diferene favorabile de pre pentru produse finite = 100 lei.

n cursul exerciiului N au loc urmtoarele operaii:

1)achiziie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 24% (factura);

2)consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);

3)obinere de produse finite 20 buc.;

4)vnzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 24% (factura);

La sfritul exerciiului se cunosc urmtoarele informaii:

-costul de producie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);

-valoarea realizabil net a stocului de materii prime este de 5.200 lei;

-valoarea realizabil net a stocului de produse finite este de 4.800 lei;

-stocul de produse finite a fost depreciat la sfritul exerciiului N-1 cu 500 lei.

Se cere: a)s se prezinte nregistrrile contabile n conformitate cu OMFP 3055/2009; b)s se prezinte un extras din bilan i din contul de profit i pierdere la 31.12.N; c)exist diferene semnificative ntre prevederile OMFP 3055/2009 i cele ale IAS 2 "Stocuri"? Argumentai.

Rezolvare:

Achizitie de materii prime 500kg x 4,8 lei/kg(factura):

%=Furnizori2.976

Materii prime2.500

Diferente de prt pt materii prime(100)

Diferenta de pret = 5.000 kg x (5-4,8) = 100 (favorabila)

Consum de materii prime:

Cheltuieli cu materiile prime=% 1.440

Materii prime300 kg x 5 = 1.500

Diferente de prt pt materii prime300 kg x ( 5-4,8) = (60)

Obtinerea de produse finite:

Produse finite = Venituri aferente stocurilor de produse 20 buc x 100 = 2.000

vanzarea de produse finite:

Clienti = venituri din vanzarea de produse finite 50 buc x 180 = 9.000

Venituri aferente stocurilor de produse = produse finite 50 buc x 100 = 5.000

calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente stocurilor de produse finite:

diferentele aferente intrarilor in stoc:

Diferenta aferenta intrarilor = 20 buc x (100-110) = -200 (nefavorabila)

Diferente de pret aferente produselor finite=Venituri aferente stocurilor de produse200

diferente aferente iesirilor:

Calculul coeficientului de repatizare:

k=Si diferente +Rd diferente=(100)+200=0,01

Si produse + Rd produse 8.000+2.000

Diferenta aferenta iesirilor din stoc = Rulaj creditor produse x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabila).

Venituri aferente stocurilor de produse = diferente de pret aferente produselor finite 50

Situatia in conturi este urmatoarea:

DMaterii primeC

Si5.0001.500

2.500

6.000Sf

DProduse finiteC

Si8.0005.000

2.000

5.000Sf

DDiferente de pret pt produse finiteC

Si(100)50

200

50Sf

DDiferente de pret pt materii primeC

Si(200)(60)

(100)

(240)Sf

Evaluarea in situatia pozitiei financiare a elementelor din stoc:

Evaluarea materiilor prime:

Valoarea contabila a materiilor prime = Sold final materii prime- Sold final diferente la materii prime = 6.000- 240 = 5.760 lei

Valoarea realizabila neta = 5.200 lei

In situatia pozitiei financiare, stocul de materii prime va trebui sa fie prezentat la cea mai mica valoare dintre cost si valoaea realizabila neta.

Valoarea materiilor prime = min ( 5.760; 5.200) = 5.200 lei

Rezulta ca trebuie contabilizata o depreciere de 560 lei:

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante=Ajustari pentru deprecierea materiilor prime560

Valoarea in situatia pozitiei financiare = Sold final materii prime Sold final diferente pentru materii prime Sold final ajustari pentru deprecierea materiilor prime = 5.200 lei

Evaluarea produselor finite:

Valoarea contabila a produselor finite = Sold final produse finite +Sold final diferente la produse finite = 5.000+50 = 5.050 lei

Valoarea realizabila neta = 4.800 lei

In situatia pozitiei financiare,stocul de produse finite va trebui sa fie prezentat la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.

Valoarea produselor finite = min ( 5.050; 4.800) = 4.800 lei

Deprecierea calculata = 250 lei

Deprecierea existenta la sfarsitul exercitiului N-1 = 500 lei

Rezulta ca trebuie reluata la venituri deprecierea de 250 de lei

Ajustari pt deprecierea produselor finite=Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante250

Valoarea in situatia pozitiei financiare =Sold final produse + Sold final diferente la produse Sold final ajustari pentru deprecierea produselor = 4.800 lei

PAGE