fiodorov grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

38
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA Consiliul Naţional de Atestare şi Acreditare a Republicii Moldova APROB: Preşedinte «________» ________________. PROGRAMA pentru examenul de doctorat la specialitatea 551.01– Teoria generală a dreptului Autori: . Andrei Smochină, doctor habilitat în ştiinţe juridice, profesor universitar Dumitru Grama, doctor în drept, conferenţiar-cercetător Dumitru Baltaga, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar Recenzenţi Avornic Gheorghe, doctor habilitat în drept, profesor universitar 1

Upload: lethu

Post on 28-Jan-2017

233 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Consiliul Naţional de Atestare şi Acreditare a Republicii Moldova

APROB:Preşedinte

«________» ________________.

PROGRAMApentru examenul de doctorat la specialitatea 551.01– Teoria generală a dreptului

Autori:.

Andrei Smochină, doctor habilitat în ştiinţe juridice, profesor universitarDumitru Grama, doctor în drept, conferenţiar-cercetător

Dumitru Baltaga, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar

RecenzenţiAvornic Gheorghe, doctor habilitat în drept, profesor universitar

Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Conţinutul programei examenului de doctorat

I. Recomandări metodice generale. Determinarea obiectivelor Identificarea principalelor categorii şi concepte juridice în contextul evoluţiei istorice. Compararea evoluţiei doctrinelor, concepţiilor privind dreptul pe parcursul istoriei. Stabilirea corelaţiei dintre etapa de evoluţie a societăţii şi reglementarea juridică a relaţiilor

din cadrul ei. Aprecierea modalităţilor de integrare juridică europeană, valorificarea experienţei istorice în

domeniul unificării şi democratizării legislaţiei naţionale. Generalizarea şi sinteza practicii juridice şi judiciare în vederea elaborării unor proiecte de

legi. Formularea concluziilor şi recomandărilor în vederea facilităţilor tranziţiei spre statul de

drept.

1

Page 2: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Aplicarea noilor tehnologii şi metode de investigare a fenomenului juridic, de interpretare a dreptului.

Conţinutul desfăşurat al programelor.Istoria statului şi dreptului.

ÎNTRODUCERE

Obiectul de studiu al istoriei dreptului românesc.Obiectivul studierii istoriei dreptului românesc. Metodele cercetării ştiinţifice a istoriei dreptului românesc. Locul istoriei dreptului românesc în sistemul ştiinţelor juridice şi istorice.

Periodizarea cursului de istorie a dreptului românesc.Analiza istoriografiei istoriei dreptului românesc.

Statul şi dreptul în perioada antică

STATUL ŞI DREPTUL GETO-DAC /SEC. IV î.e.n. – 106 e.n./Condiţiile de dezvoltare social-economică a geto-dacilor în sec. IV – II î.e.n. Dezvoltarea

politică . Uniunile de triburi şi democraţia militară la geto-daci.Formarea statului geto-dac. Esenţa şi funcţiile lui. Regele. Organele centrale şi locale.

Controverse privind tipul istoric al statului geto-dac, al formei de guvernămînt.Dreptul geto-dac. Izvoarele de drept. Obiceiurile juridice ale geto-dacilor în domeniul

relaţiilor de proprietate, de muncă, contractuale, de moştenire, de familie. Norme cu caracter penal şi înfăptuirea justiţiei.

Instituţiile juridice în provincia română Dacia/106-275 e.n./

Cucerirea romană şi consecinţele ei. Constituirea şi structura provinciei Dacia. Organele centrale ale provinciei romane Dacia. Organele locale. Colonii, municipii. Organizarea fiscală şi

militară a provinciei romane Dacia. Întrebarea despre aplicarea dreptului roman în provincia Dacia. Regimul juridic al persoanelor. Proprietatea provincială. Dreptul de moştenire, dreptul familiei. Tăbliţele cerate din Transilvania. Opinii privind caracterizarea lor după conţinut.

Statul şi dreptul în Evul Mediu.

LEGEA ŢĂRII. IUS VALACHICUM /sec. IV-XIII/Realităţi demografice după evacuarea Daciei. Relaţiile cu lumea romană şi popoarele

migratoare. Creştinismul şi etnogeneza. Întrebarea despre administraţia centrală şi locală după evacuarea Daciei. Obştea teritorială şi normele de conduită în cadrul obştii. Izvoare de informaţie asupra continuităţii daco-romane.

Romani şi vlahi. Formaţiunile politice româneşti – ţările. Aparatul politic al ţărilor.Conceptul de “Lege a ţării”. Normele noi cu privire la instituţia cnezatului şi

voievodatului. Unitatea legii ţării. Ius valahicum. Opinii privind originea dreptului vechi românesc /Legea ţării/

Dreptul de proprietate. Stăpînirea devălmaşă, personală. Munca în comun. Munca individuală. Obligaţiile membrilor obştii faţă de conducătorul obştii /jude/. Fondul de rezervă, de apărare. Succesiunea. Dreptul familial şi creştinismul. Dreptul obligaţional. Infracţiune şi

2

Page 3: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

pedeapsă. Scopul pedepsei şi felurile ei. Procedura de judecată. Instanţele, caracterizarea lor. Probele şi importanţa lor.

INSTITUŢIILE JURIDICE ROMÂNEŞTI MEDIEVALE PÎNĂ LA INSTAURAREA DOMINAŢIEI OTOMANE /XIV-mijlocul sec. XVI/

Premisele întemeierii principatelor româneşti. Voievodatul lui Dragoş. Întemeierea statului Moldova. Dobîndirea independenţei .Voievodul Bogdan. Constituirea hotarelor Ţării Moldovei. Basarab şi întemeierea Ţării Româneşti. Teoriile despre întemeierea principatelor româneşti.

Organizarea socială a Moldovei şi Valahiei. Boieri, duhovnicime, ţărani, tîrgoveţi, holopi. Organizarea de stat. Monarhia. Domnia. Principiul electiv ereditar. Legătura dintre legea

ţării şi normele noi ale instituţiei domniei. Sfatul domnesc. Marea adunare a ţării, atribuţiile ei şi legătura ei cu instituţiile legii ţării. Ortganele centrale de conducere – dregătoriile. Organizarea militară şi bisericească. Împărţirea administrativ – teritorială. Conducerea ţinutului. Organele de administrare şi de conducere ale oraşului. Administrarea satului.

Izvoarele dreptului. Legea ţării. Gramotele de imunitate ale domnitorilor. Recepţia bizantină şi problema codului lui Alexandru cel Bun. Tratatele cu Ungaria, Polonia, Cnezatul Lituania. Articolele despre justiţie din 1540. Regulile, conform cărora trebuie să se înfăptuiască justiţia.

Principalele instituţii ale dreptului civil. Dreptul de protimisis. Prădalica. Noţiune de infracţiune şi scopul pedepsei. Categoriile de infracţiuni. Instanţele de judecată. Justiţia privată şi de stat. Jurisdicţia excepţională şi cea bisericească. Caracterul procesului judiciar. Probele. Ducerea urmei şi sodîşul. Norme de drept internaţional în tratatele Moldovei cu alte state. Voievodatul Transilvaniei. Statele ţării Făgăraşului. Tripartitul lui Werboczу .

EVOLUŢIA INSTITUŢIILOR JURIDICE ÎN TIMPUL DOMINAŢIEI OTOMANE /mij. sec. XVI-XVIII/.

Instaurarea dominaţiei otomane în Ţările româneşti şi semnificaţia anilor 1512 şi 1538 în acest proces. Raporturile juridice cu Imperiul Otoman.

Schimbări în organizarea socială a Moldovei şi Valahiei. Intensificarea relaţiilor de proprietate de stat şi reflectarea acestui proces asupra regimului diferitor categorii sociale. Boieri, nemeşi, curteni, semeni, roşii, călăraşi. Dezvoltarea procesului de înşerbire. Vecini, rumâni, holopi. Orăşănimea.

Organizarea de stat. Puterea domnitorului. Tradiţii vechi şi realităţi noi. Deteriorarea sistemului electivo-ereditar. Sfatul domnesc. Divanul. Marea adunare a ţării.Organele locale de conducere. Raiale. Administrarea lor. Populaţia autohtonă în raiale. Permanenţa sistemului juridic autohton.

Izvoarele dreptului. Reforma juridică de 40 ani (1588-1628). Legea agrară bizantină. Pravila aleasă din 1632. Pravilele bisericeşti traduse în limba română. Cartea românească de învăţătură a lui Vasile Lupu /1646/. Îndreptarea legii /1652/.

Principalele instituţii ale dreptului civil (dreptul real, succesoral, familial, obligaţional). Dreptul penal. Categoriile de infracţiuni. Evoluţia scopului pedepsei. Procedura judiciară. Sistemul de probe. Executarea sentinţei. Instituţiile juridice ale Transilvaniei – principat dependent de Turcia. Compilatae şi Approbatae Constitutiones.

INSTITUŢIILE JURIDICE ALE MOLDOVEI ŞI VALAHIEI ÎN TIMPUL REGIMULUI TURCO-FANARIOT /sec. XVIII – încep. sec. XIX/

Regimul turco-fanariot. Criza economică din I jumătate a sec. XVIII şi depăşirea ei. Dezvoltarea exploatării de stat şi reflectarea acestui proces asupra regimului juridic al categoriilor sociale. Consolidarea clasei dominante şi legile din 1734, 1741. Mazilii, ruptaşii. Abolirea rumâniei /1746 / şi a veciniei /1749/. Holopii.

3

Page 4: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Intensificarea dependenţei faţă de Poarta Otomană. Domnitorul, divanul, dregătorii. Reformele administrative şi fiscale ale lui Constantin Mavrocordat. Ispravnicii. Ocoale, plăşi. Organele autoadministrării orăşăneşti şi administrarea satelor.

Izvoarele dreptului. Tendinţa de modernizare. Legislaţia agrară. Sobornicescul Hrisov din 1785. Pravilniceasca Condică. Manualul M.Fotino. Manualul lui A. Donici.

Trăsăturile esenţiale ale dreptului civil şi penal. Caracterizarea procedurii de judecată. Probele. Transformări în organizarea judecătorească. Reformele judiciare ale lui C. Mavrocordat.

INSTITUŢIILE JURIDICE ÎN TIMPUL TRANZIŢIEI DE LA PERIOADA MEDIEVALĂ LA CEA MODERNĂ.

Organizarea socială. Dezrobirea ţiganilor. Lichidarea rangurilor boiereşti.Organele centrale ale puterii. Domnul. Sfatul domnesc. Sfatul de obşte. Dregătoriile.

Organele centrale în sistemul Regulamentelor organice.Organizarea administrativă şi organele locale. Elemente noi în organizarea statală.Izvoarele dreptului. Începutul modernizării dreptului. Codificarea. Codul Calimach.

Legiuirea Caragea. Condica criminalicească. Codul Comercial. Instituţiile juridice ale Principatului Transilvaniei din cadrul Imperiului Habsburgic. Districtele grănicereşti.

INSTITUŢIILE JURIDICE ALE BASARABIEI ÎN I JUMĂTATE A SEC. XIX.Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Transformări în organizarea socială. Procesele de

colonizare. Regulamentul cu privire la ţărani din 1834. Contractul normal din 1846.Organizarea administrativă şi conducerea Basarabiei. Regulile temporare din 1813.

Regulamentul pentru înfiinţarea regiunii Basarabia din 1818. Instituţie pentru conducerea Basarabiei din 1828.

Organele de justiţie. Izvoarele dreptului. Legile locale ale Basarabiei. Aplicarea dreptului penal al Imperiului Rus. Procedura de judecată.

Statul şi dreptul modern

FORMAREA STATULUI NAŢIONAL ROMÂN ŞI A SISTEMULUI DE DREPT MODERN /1859-1917/.

Unirea principatelor Moldova şi Valahia într-un stat naţional România. Procesul transformării uniunii personale în uniune reală. Adoptarea statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris şi principalele lui dispoziţii. Reforma agrară şi cea electorală. Opera legislativă a lui Cuza şi importanţa sa . Codurile penal, civil, de procedură penală, de procedură civilă.

Constituţia României din 1866 şi organizarea de stat. Dobândirea independenţei. Evoluţia dreptului administrativ, civil, penal, de procedură. Instituţiile juridice în Transilvania în perioada dualismului austro-ungar.

REFORMELE DIN BASARABIA /a II jum. a sec. XIX – încep. sec. XX/Organizarea de stat a Rusiei şi administrarea Basarabiei. Premisele reformelor. Pregătirea

şi efectuarea reformelor. Particularităţile reformei ţărăneşti în Basarabia. Regulamentul din 14 iulie 1868. Organizarea funciară a ţăranilor statului, coloniştilor, cazacilor.

Efectuarea reformei de zemstvă. Reforma urbană, organele urbane şi activitatea lor în Basarabia. Statutele judiciare şi reforma judiciară. Contrareformele din anii 80-90 ai sec. XIX. Compararea reformelor din Basarabia cu reformele din România.

4

Page 5: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

EVENIMENTELE REVOLUŢIONARE DIN 1917-1918 ŞI IMPORTANŢA LOR PENTRU BASARABIA

Lupta de eliberare naţională şi importanţa ei pentru restabilirea statalităţii naţionale. Formarea Sfatului Ţării şi activitatea lui. Republica Populară Democrată Moldovenească şi unirea ei cu România /condiţionată şi necondiţionată/. Reforma agrară şi unificarea legislativă.

DEZVOLTAREA INSTITUŢIILOR JURIDICE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ /1918-1939/.

Realizarea statului naţional unitar. Viaţa economică şi socială. Partidele politice. Unificarea legislativă. Dreptul constituţional. Constituţia din 1923, premise şi principii de bază. Costituţia din 1938. Premise istorice şi conţinutul ei. Dreptul administrativ. Evoluţia dreptului civil. Legislaţia muncii. Codificări noi în domeniul dreptului penal şi de procedură . Procedura civilă.

INSTITUŢIILE JURIDICE ALE R.A.S.S.M. /1924 - 1940/Activitatea grupului de iniţiativă şi formarea în Transilvania a R.A.S.S. Moldoveneşti.

Hotărîrea sesiei III a C.E.C. din Ucraina.Constituirea şi consolidarea aparatului de stat al R.A.S.S.M. pînă la adoptarea

Constituţiei. Monopolizarea puterii de stat de P.C. Legislaţia sovietică. Constituţia R.A.S.S.M. din 1925 şi Constituţia din 1938.

Organizarea socială şi de stat conform Constituţiilor din 1925 şi 1938. Dreptul sovietic funciar şi colhoznic şi înfăptuirea colectivizării forţate. Aplicarea dreptului penal, de procedură penală şi politica de represii în R.A.S.S.M.

INSTITUŢIILE JURIDICE ÎN R.S.S.M. / 1940-1941/.Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui asupra Basarabiei. Notele sovietice din 26-

28 iunie 1940 înaintate Guvernului român. Înlăturarea maselor largi de la rezolvarea întrebării naţional-statale şi monopolul asupra ei a organelor de partid şi de stat ale U.R.S.S. şi ale Ucrainei . Hotărîrea din 2 august 1940 – act nelegitim al U.R.S.S. Întrebarea despre cetăţenia locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord după 28 iunie 1940. Tragedia de la Fîntîna Albă. Constituirea sistemului totalitar în R.S.S.M. Naţionalizarea (exproprierea forţată) a mijloacelor de producţie şi a pământului. Reforma agrară şi organizarea colhozurilor. Deportări. Adoptarea Constituţiei din 1941 şi constituirea aparatului de stat. Conţinutul Constituţiei din 1941 şi particularităţile ei. Legislaţia agrară sovietică. Aplicarea temporară a codurilor R.S.S.U. pe teritoriul R.S.S.M.

INSTITUŢII JURIDICE PE TERITORIUL BASARABIEI ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI /1941-1945/

Încetarea funcţionării organelor de stat sovietice şi ale Partidului Comunist, evacuarea lor şi activitatea în evacuaţie. Administrarea Basarabiei şi a Transnistriei. Reînceperea activităţii organelor sovietice /august 1944 – mai 1945/.

DEZVOLTAREA INSTITUŢIILOR JURIDICE ÎN R.S.S.M. ÎN ANII POSTBELICI /1946-1985/.

Foametea din 1946-1947, pricini şi consecinţe. Politica de genocid a lui Stalin. Forţarea procesului de colectivizare. Deportări, represii în 1949. Organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei. Reinstaurarea regimului totalitar. Modificări în Constituţia R.S.S.M. în 1952. Unele încercări de democratizare a sistemului sovietic şi eşecul lor. Codificarea. Formarea

5

Page 6: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

primelor coduri sovietice ale R.S.S.M. Elaborarea proiectului şi adoptarea Constituţiei R.S.S.M. din 1978. Trăsăturile esenţiale ale Constituţiei R.S.S.M. din 1978.

INSTITUŢIILE JURIDICE ÎN ROMÂNIA POSTBELICĂSituaţia politică spre sfîrşitul războiului. Formarea Frontului Naţional şi instaurarea

guvernului P.Groza – instrument de comunizare a ţării. Lichidarea opoziţiei politice. Înlăturarea monarhiei de către comunişti. Întroducerea modelului sovietic al socialismului. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, cooperativizarea agriculturii. Liberalizarea relativă a regimului comunist (1965-1974). Regimul neostalinist a lui Ceauşescu.

Constituţiile din 1948, 1952, 1965 – copii ale Constituţiilor sovietice. Izvoarele dreptului şi dezvoltarea principalelor ramuri ale dreptului.

LITERATURA:

MANUALE

Istoria dreptului românesc în 3 volume /coordonator prof. univ., dr. , docent I. Ceterchi/. Vol. I Bucureşti; 1980:

E.Cernea; E. Molcuţ. Istoria statului şi dreptului românesc – Bucureşti; 1992. Grigore Ureche. Letopiseţul Ţării Moldovei. – Chişinău 1971 Cantemir D. Descrierea Moldovei. Chişinău 1975, Moldova în epoca feudalismului. – vol. II 1977, № 8, 27,32, 39, 40, 45, 50, 53,55. Firoiu D. Istoria statului şi dreptului românesc – Bucureşti, 1976, Cartea III, Cap. I Titlul

III; Cap. II – Titlul I-II. Firoiu D. Istoria statului şi dreptului românesc. Bucureşti, 1976, Cap. II; Titlul III. D. Firoiu. Istoria statului şi dreptului românesc. Iaşi, 1993. Liviu Marcu. Istoria dreptului românesc. Bucure;ti, 1997.

Bejan, V. Popa. Instituţii politice şi juridice româneşti. Bucureşti, 1999. E. Aramă. Istoria dreptului românesc. Chişinău, 1998.

MONOGRAFII

N. Costar, V. Leca. Societatea geto-dacă de la Burebista la Decebal. Bucureşti, 1984. N. Costar. Cetăţi dacice din Moldova – Bucureşti, 1969. Petrescu-Dîmboviţă M- Scurtă istorie a Daciei preromane. – Iaşi, 1978. Gonţa Al. Satul în Moldova medievală – 1986. Mototolescu D. Ius Valachicum în Polonia. – Bucureşti, 1916. Dragomir S. Vlahii din nordul Peninsulei Balcani în evul mediu – Bucureşti, 1959. I.D.Condurachi Formarea vechiului drept românesc nescris. 1935. Macurek J. Valaşi v Zapadnîh Karpatech v 15-18 stoleti. Ostrova, 1959. Krandjalov D. Valasi na Morave. Materialy, problemy, metody. Praga, 1963. Tudor D. Romanii în Dacia - Bucureşti, 1969, p. 30-48, 66-75. Şt. Pascu Voievodatul Transilvaniei. – Cluj, 1971, - vol. I. Valentin Al. Georgescu. Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul sec. XVIII.

Bucureşti, 1980. Арамэ Е.С. Общественно-политический сторй и право средневековой Молдовы

/XV-XVIII/ Chişinău, 1991. Параска П.Ф. Внешнеполитическое условие образования Молдавского

феудального государства – Chişinău, 1980. Арамэ Е.С. Государственный строй Молдавии в XVI-XVII в.в. – Кишинёв, 1983.

6

Page 7: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Carte românească de învăţătură – Bucureşti, 1961. А. Галбен. “Обичеюл пэмынтулуй” Молдовей феудале (сек. XVIII– прима жум. а

сек.XIX ) – Кишинэу, 1986. Sobornicescul Hrisov – Bucureşti, 1958. Codul Calimach – Bucureşti, 1958. Condica Criminalicească (1820-1826). Chişinău, Ed. Şt. “Berechet”, 1928. A.Donici Manual juridic. Bucureşti, 1959. Georgescu Val. Observaţii asupra structurii juridice a proprietăţii orăşăneşti în Ţara

Românească şi în moldova (1711-1831)// Studii XXVI (1973) Nr. 2. Фёдоров Г.К. Государственно-административное устройство и местное право

Бессарабии (1812-1917) - Кишинёв, 1974. Boldur Al. Istoria Basarabiei. Bucureşti, 1992. Boldur Al. Legile locale ale Basarabiei. Chişinău, 1928. Vîntu I., Florescu S. Unirea principatelor în lumina actelor fundamentale şi

constituţionale – Bucureşti, 1965. Giurescu C. Viaţa şi opera lui Cuza Vodă. Bucureşti, 1966. Muraru I. Constituţiile României (culegere). Bucureşti, 1980. Adaniloae N., Berindei D., Reforma agrară din 1864. Bucureşti, 1967. Гросул Я.С., Будак И.Г., Крестьяская реформа 60-70х г. в Бессарабии. Кишинёв,

1956. Государственно-правовые акты МССР (1917-1941).Кишинёв, 1961. Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70-х годов в Бессарабии. Кишинёв, 1961. V. Erbiceanu. Naţionalizarea justiţiei şi unificarea legislativă în Basarabia. Bucureşti,

1934. Halipa P., Moraru A. Testament pentru urmaşi – Chişinău, 1991. Scurtu I. Viaţa politică din România (1918-1944). Bucureşti, 1982. Cурилов А.В. История государства и права МССР (1917-1958). Кишинёв, 1963. Государственно-правовые акты МССР – Кишинёв, 1961 Пасат В.И. Трудные страницы истории Молдовы 1940-1950. Москва, 1994. Postica Elena. Rezistenţa antisovietică în Basarabia (1944-1950). Chişinău, 1997. Реабилитация. Политические процессы 30-50-х годов. Москва, 1991. Stati V., Istoria Moldovei în date. Chişinău. 1998 Xenopol A.D. Istoria românilor din Dacia Traiană. Ediţia a IV-a, Bucureşti, 1993 Frunză Iu., Organele judiciare şi extrajudiciare din Moldova sub regim totalitar bolşevic.

Chişinău, 2001. Smochină A., Organele constituţionale ale Republicii Moldova în condiţiile regimului

totalitar. Tipografia PRAG-3, Chişinău, 2001. Галбен А., Из истории феодального права Молдовы. XVII –начало XIX в.

Кишинэу. 1998

PUBLICAŢII PERIODICE

Iorga N. România dunăreană şi barbarii în sec. VI // Studii asupra evului mediu românesc. – 1984.

Cernea E. Ius Valachicum // Recherches sur l histoire des institution et du droit. – Bucureşti, 1978 – II.

Grigoraş N. Românii la est de Carpaţi şi organizarea lor până la întemeierea statului românesc al Moldovei // Cercetări istorice. – Iaşi, s.n. VIII, 1977.

Параска П.Ф. Статья в журнале “Политика” - Кишинёв. 1991, № 1. Parasca P.// Pedagogul - № 7,8,10. Chişinău, 1990.

7

Page 8: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Советов П.В. “Уложение” В.Лупу – памятник молдавского права и языка. // Октябрь – 1956, № 5.

Berindei D. Lupta diplomatică a Principatelor unite pentru desăvîrşirea unirii (1859- 24-1-62) // Studii privind Unirea principatelor - Bucureşti, 1960.

Certan E. Unirea principatelor // Revista de istorie a Moldovei – 1991, № 2. Ciobanu C. Constituirea statului feudal Moldovenesc şi lupta pentru relizarea

independenţei lui. // Studii şi cercetări ştiinţifice. Istorie. - Iaşi, 1960. Советов П.В. К истории наследственного права феодальной Молдавии /до XIX в./ //

Известия АН СССР. – 1959, № 2. Aramă Elena.Unele consideraţii privind dreptul penale moldovenesc (sec. XV – mij. sec.

XVIII) // Cugetul 1991, № 2. Некоторые вопросы уголовно-правовой политики в Молдове XVI-XVII в.в. и

османское господство // Revista de istorie a Moldovei № 4, 1991. Vl. Hanga. Formarea statului la daci // Studii de cercetări juridice; XXIV /1979/, № 3. L. Marcu. Caracterul şi structura primului stat dac centralizat şi independent // Revista

română de drept; XXXVI /1980/. - № 7. Costar N. Ius italicum in Dacia. // Anuarul institutului de istorie şi arheologie. – Iaşi,

1969, vol. VI. Petolescu C. Contribuţii privind organizarea administrativă a Daciei romane // Revista de

istorie, XXXII. – 1979, № 2. Ardeleanu I., Muşat M., Confirmarea internaţională a Marii Uniri din 1918. // Revista de

istorie 1981, № 8 (XXXIV). Popovschi V. Tricolorul Basarabiei în 1917 // Vocea poporului – 1990 – 3 aprilie. Halipa P. Sfatul ţării nu-i altceva decît un soviet // Vocea poporului 1990, 6 martie. Procesul verbal al şedinţei Sfatului Ţării din 27. III. 1918. // Vocea poporului 1990, 27

martie. Cu privire la votarea din 27 martie 1981 // Moldova Socialistă, 1990, 25 martie. Cojocaru Gh. Cu privire la problema Adunării Constituante în Basarabia în anul 1917 /1/. // Revista de istorie a Moldovei, 1991, № 2. Черненко М.И. Политические партии Бессарабии (1918-1940) //Страницы истории

советской Молдавии . Кишинёв, 1990. Scurtu I. Regim politic în România interbelică // Studiii şi articole de istorie XVI-XVII,

1980. Яценко Я. Один из моментов истории. Спорам о языке и шрифте - 66 лет. //

Дайжест газеты “Молдова Суверанэ ” - 1990, 11 октября. Морару А. Неисследованная страница. К вопросу об образовании Молдавской

АССР . // Страницы истории Советской Молдавии - Кишинёв, 1990, ч. 1. Мойсеев И.В. Осуществление политики индустриализации и колективизации

сельского хозяйства МАССР // Cтраницы истории Советской Молдавии. Кишинёв, 1990, ч.

Мовиляну Н.Ф. Репресии 30-40х годов в Молдавии . //Страницы истории Советской Молдавии. Кишинёв, 1990, ч.II.

Морару А. Пакт Молотова-Риббентропа и Бессарабский вопрос – Страницы истории Советской Mолдавии – Кишинёв, 1990, ч. 1.

Moрару А. Образование МССР – //Страницы истории Советской Молдавии - Кишинёв, 1990, ч. 2.

Morari A., Iaţco I. Aşa a fost // Comunistul Moldovei, 1990, № 9. Царан А.М. Послевоенный голод в Молдавии. //Страницы истории Советской

Молдавии. Кишинёв, 1990, ч.II. Пасат В.И., Шишкану И.Г. Развитие промышленности и сельского хозяйства

МССР середины 40-х до начала 50-х годов – //Страницы истории Советской Молдавии. Кишинёв, 1990, ч.II.

8

Page 9: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Teoria generală a dreptului.

Teoria generală a dreptului. Noţiuni introductive.

Dreptul ca ştiinţă. Ştiinţele juridice şi locul lor în sistemul ştiinţelor sociale. Teoria generală a dreptului ca ramură distinctă a ştiinţelor juridice. Semantica terminologiei. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă şi disciplină didactică. Obiectul de studiu al Teorie generale a dreptului. Dreptul obiectiv. Dreptul subiectiv. Raportul dintre dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.

Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului. Metodele cercetării ştiinţifice ale Teoriei generale a dreptului.

Funcţiile Teoriei generale a dreptului.Teoria generală a dreptului şi practica socială. Importanţa studierii Teoriei generale a

dreptului în pregătirea profesională a cadrelor calificate. Dreptul pozitiv. Metode generale, metode speciale, metode particulare de cercetare.

Originea statului şi dreptului.

Caracterizarea puterii şi a normelor sociale în cadrul societăţii primitive. Premizele de ordin economic, social, militar şi religios ale apariţiei statului şi dreptului. Principiul de general, special şi particular raportat la apariţia statului şi dreptului.

Statul în calitate de produs al evoluţiei sociale. Atributele care dovedesc deosebirea dintre drept şi normele sociale ce guvernau societatea primitivă.

Caracteristica concepţiilor ce vizează apariţia statului şi dreptului.

Esenţa, tipurile şi formele de stat

Conceptul statului în sensul larg şi în sensul îngust al cuvîntului. Etimologia şi semantica noţiunii de drept.

Dimensiunile statului. Teritoriul, concept, funcţii, principii. Poporul. Noţiunea minorităţii naţionale, grupuri etnice.

Autoritatea politică exclusivă sau suverană. Suveranitatea. Suveranitatea poporului, suveranitatea naţională, suveranitatea statală.

Evoluţia istorică a statului. Periodizarea istorică a statului. Statul bazat pe exploatare şi statul social.

Forma de stat. Forma de guvernământ. Structura organizării statale. Statul unitar. Statul compus : federaţie şi confederaţie. Regimul politic.

Scopul, sarcinile şi funcţiile statului. Principalele criterii de clasificare a funcţiilor statului. Funcţiile interne şi externe ale statului.

Mecanismul statului. Aparatul de stat. Aparatul de stat şi puterea statală. Principiile de organizare şi funcţionare ale aparatului de stat. Puterea legislativă. Puterea executivă. Puterea judiciară.

Statul de dreptNoţiunea statului de drept. Apariţia şi evoluţia concepţiei statului de drept. Societatea

civilă şi statul de drept. Principiile de bază ale statului de drept. Principiul supremaţiei legii. Principiul separării puterilor în stat – garant al exercitării puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Principiul egalităţii şi echităţii. Pluralismul politic şi ideologic. Pluripartitismul. Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept.

9

Page 10: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Obiectivele principale şi direcţiile de activitate ale statului de drept. Locul şi rolul instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii, poliţiei şi organelor securităţii în cadrul statului de drept. Reforma judiciară în Republica Moldova în vederea instaurării statului de drept.

Consideraţii generale despre drept.Conceptul dreptului. Consideraţii privind dimensiunea teoretică a dreptului şi definiţia

dreptului. Natura sistemică a dreptului.Particularităţile dreptului. Particularităţile generale şi speciale ale dreptului. Caracterul

voliţional al dreptului. Caracetrul strict determinat şi obligatoriu al dreptului.Funcţiile dreptului. Caracterizarea funcţiilor dreptului. Principiile dreptului. Sistemul principiilor dreptului. Principiile generale ale dreptului.

Principiile de ramură ale dreptului. Esenţa dreptului. Interdependenţa dintre esenţa dreptului şi regimul politic (de stat).

Statul, dreptul şi natura

Interacţiunea dintre societate şi natură. Rolul decisiv al statului şi dreptului în valoroficarea raţională a resurselor naturale.

Impactul progresului tehnico-ştiinţific asupra naturii. Administrarea raţională a resurselor naturale ca parte integrantă guvernării de stat.

Principiile reglementării juridice a protecţiei mediului înconjurător. Crearea şi perfecţionarea unui cadru legal adecvat soluţionării problemelor de natură ecologică. Supravegherea şi răspunderea juridică pentru încălcarea normelor ecologice.

Dimensiunea istorică a dreptului.

Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului. Premisele de ordin social şi economic ale apariţiei şi consolidării dreptului.

Etapele procesului de evoluţie a dreptului. Formele rudimentare ale dreptului configurat în civilizaţia orientului şi Greciei antice. Dreptul Romei antice din perioada de vîrf a înfloririi lui. Influenţa dreptului roman asupra sistemelor de drept existente.

Dreptul Common Law, dreptul canonic şi dreptul roman în epoca Evului mediu. Principalele codificări din perioada Evului Mediu. Reglementarea noilor relaţii sociale, economice şi politice ale epocii capitalismului.

Mari sisteme contemporane de drept. Sistemul de drept romano-germanic (continental). Sistemul anglo-saxon de drept (Common law). Sistemele religioase de drept.

Caracteristica generală a pricipalelor concepţii referitoare la apariţia şi evoluţia dreptului.

Dreptul în sistemul social-normativ şi spiritual. Dreptul şi statul.

Noţiune de norma sociala. Normele sociale si clasificarea lor. Sistemul normelor din societate: normele politice, juridice, morale, religioase, etc. Normele sociale si normele tehnice, particularităţile si coraportul lor.

Dreptul si morala. Afinităţile si deosebirile dintre drept si morală. Locul si rolul normelor morale ca factori esenţiali ai respectării si aplicarii adecvate a normelor juridice în vederea consolidării si aplicării principiilor legalitaţii, ordinii legale şi disciplinii.

Normele organizaţiilor obşteşti, social-politice si non-guvernamentale. Normele religioase. Obiceiurile si tradiţiile.

10

Page 11: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Dreptul si statul. Legităţile generale ce guverneaza principiile de coexistenţă a statului si dreptului. Corelaţia dintre stat si drept. Statul si dreptul - corolarul suprem al esenţei politice a oricărui stat. Independenţa relativa a statului si dreptului. Influenţa statului asupra dreptului. Influenţa dreptului asupra statului.

Conştiinţa şi cultura juridică

Conceptul conştiinţei juridice. Conştiinţa juridică ca parte integrantă a conştiinţei sociale. Structura conştiinţei juridice. Locul si rolul conştiinţei juridice in viaţa socială. Conştiinţa juridică - factor dominant al politicii statului.

Interdependenţa conştiinţei juridice si a normelor juridice.Dezvoltarea conştiinţei juridice sub influenţa dreptului. Influenţa conştiinţei juridice

asupra creării si realizării normelor juridice. Rolul conştiinţei juridice in preîntîmpinarea fenomenului infracţional, in intărirea legalitaţii şi a ordinii legale.

Conceptul culturii juridice. Instruirea funcţionarilor de stat si a cetaţenilor in spiritul legalitaţii. Promovarea factorilor ce contribuie la sporirea nivelului instruirii, autoinstruirii si propagării culturii juridice. Cultura juridica in calitate de factor predominant al valorilor culturale ale umanităţii.

Norma juridică

Noţiunea de norma juridica. Trasaturile distincte ale normei juridice. Caracterul general si obligatoriu al normei juridice (Caracterul statal. Caracterul coercitiv). Deosebirea normei juridice de prescripţiile individuale. Deosebirea normelor juridice de recomandările, apelurile si adresările organelor de stat.

Structura normei juridice. Structura logica internă (Ipoteza. Dispoziţia. Sancţiunea.) Structura tehnico-legislativa. Modul de expunere a normelor juridice în actele normative ale statului. Norma de drept si articolul actului normativ.

Clasificarea normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice. Importanţa clasificării normelor juridice in vederea realizării lor juste si eficiente. Principalele criterii de clasificare a normelor juridice. Perfecţionarea normelor juridice

Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Acţiunea normelor juridice în spaţiu. Normele juridice internaţionale. Principiul teritorialităţii. Normele juridice interne: centrale (republicane) si locale si corelaţia dintre ele.

Acţiunea normelor juridice in timp. Intrarea în vigoare a actului normativ si încetarea acţiunii normei juridice. Principiul neretroactivitaţii. Abrogarea expresă (direct sau indirect), tacita, totală si parţială.Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor. Subiecţii raportului juridic : individuali ( persoana fizica ) si colectivi ( persoana juridica, statui, organele de stat ). Normele juridice cu caracter general de aplicare. Normele juridice aplicate numai persoanelor fizice sau juridice. Normele juridice speciale si cu caracter individual. Normele juridice aplicate persoanelor în dependenţă de statutul lor: cetăţenii statului respectiv, cetăţeni străini sau apatrizi.

11

Page 12: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Izvoarele dreptului şi declaraţia cu privire la independenţa Republicii Moldova

Conceptul izvorului de drept. Accepţiunile termenului de izvoare de drept. Izvoarele materiale si formale ale dreptului. Clasificarea izvoarelor dreptului.

Sistemul izvoarelor de drept. Obiceiul juridic sau cutuma. Precedentul judiciar sau administrativ si practica judiciară. Doctrina juridică. Contractul cu caracter normativ. Contractul internaţional. Actul normativ. Principiile generale ale dreptului

Actele normative - caracteristica generală. Deosebirea dintre actele cu caracter normativ, actele de aplicare şi actele de interpretare a dreptului. Clasificarea actelor cu caracter normativ. Legea si actele subordonate legii. Categorii de legi. Actele normative emise de unele organizaţii non-guvernamentale.

Izvoarele dreptului la etapa contemporană. Izvoarele dreptului în Republica Moldova de la adoptarea Declaraţiei suveranităţii Republicii Moldova.

Procesul de creare (elaborare) a dreptului

Dialectica conţinutului si formei in drept. Principiile ştiinţifice ale procesului de elaborare a dreptului. Elaborarea dreptului in scopul dirijării societăţii de către stat. Organele în competenţa carora intră elaborarea actelor normative. Referendumul ca formă de creare a dreptului.

Tehnica juridica si tehnica legislativa. Tehnica completării si modificării actelor normative. Stilul si limbajul dreptului.

Etapele de elaborare a actelor normative. Necesitatea elaborarii actelor normative. Iniţierea proiectului actului normativ solicitat. Elaborarea propriu-zisă, dezbaterea, modernizarea si înaintarea spre adoptare a proiectului actului normativ. Adoptarea si promulgarea actului normativ. Publicarea actului normativ. Particularităţile specifice elaborării si adoptării diferitor categorii de acte normative.

Structura actului normativ. Denumirea actului normativ. Diversitatea actelor normative in dependenţă de organele emitente. Preambulul sau formula introductiva. Dispoziţiile generale ( introductive). Conţinutul propriu-zis. Dispoziţiile finale si tranzitorii. Modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor normative.

Sistemul dreptului

Conceptul sistemului de drept. Evoluţia istorică a sistemelor de drept. Dreptul public si dreptul privat. Subordonarea sistemului de drept condiţiilor politice, economice si de altă natura. Principiile de constituire a sistemului de drept.

Obiectul reglementării juridice. Metoda reglementării juridice. Formarea ramurilor de drept in dependenţă de obiectul si metoda reglementarii juridice. Dreptul material si dreptul procesual.

Ramura de drept. Instituţia juridica. Ordinea juridică. Caracteristica generală a ramurilor de drept. Prezentarea succintă a unor concepţii cu privire la elementele constitutive ale sistemului de drept. Principalele ramuri de drept la etapa contemporana.

Dreptul intern si dreptul internaţional, coraportul lor. Dreptul internaţional public si dreptul privat internaţional.

Sistemul dreptului şi sistemul legislaţiei, coraportul lor. Rolul sistemului de drept în codificarea si aplicarea normelor juridice. Sistematizarea actelor normative. Codificarea si incorporarea actelor normative.

12

Page 13: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Eficacitatea dreptului

Scopul normelor juridice, instituţiilor, supraramurilor, ramurilor de drept şi a sistemului ramurilor de drept. Definiţia eficacităţii dreptului de atingerea scopului preconizat. Menirea socială a dreptului. Dreptul ca instrument de reglementare a relaţiilor sociale. Noţiunea de eficacitate a normelor juridice. Eficacitatea dreptului ca rezultat al elaborării si aplicării juste a normelor juridice.

Prezentarea principalelor pîrghii ce contribuie la edificarea eficacităţii dreptului. Elaborarea competitivă a actelor normative. Corelaţia dintre scopul actului normativ si rezultatele aplicării acestuia. Realizarea eficientă a actelor normative. Excluderea lacunelor in drept, urmînd modificarea si adoptarea unor noi reglementări juridice adecvate.

Eficacitatea actelor de aplicare a dreptului si condiţiile de atingere a acestora. Elaborarea recomandărilor ştiinţifice vizînd sporirea eficacităţii dreptului.

Raportul juridic

Noţiunea de raport juridic. Premizele apariţiei raportului juridic. Unele concepţii cu privire la condiţiile apariţiei raportului juridic. Raportul juridic concret si raportui juridic abstract. Caracterizarea raportului juridic.Caracterul social si voliţional al raportului juridic. Locul si rolul raportului juridic în suprastructura juridică şi în mecanismul reglementării juridice. Dreptul şi raportui juridic. Clasificarea raporturilor juridice.

Structura raportului juridic. Subiectele raportului juridic. Prncipalele criterii de clasificare a subiectelor raportului juridic. Subiectele individuale si colective. Capacitatea juridică: de folosinţă si de exerciţiu. Persoanele fizice si juridice. Statul ca un subiect special al raportului juridic. Organele de stat si organismele internaţionale în calitate de subiecte ale raportului juridic.

Obiectul raportului juridic. Principalele obiective urmărite de clasificarea obiectului juridic. Relaţiile sociale ca obiect al reglementării juridice. Relaţii cu caracter patrimonial şi personal nepatrimonial. Obiectul raportului juridic de drept - criteriu de clasificare a raporturilor juridice (constituţionale, administrative, civile, penale etc.)

Conţinutul raportului juridic - element al raportului juridic. Drepturile obiective si subiective. Obligaţiile participanţilor la raportul juridic.

Faptul juridic. Clasificarea faptelor juridice. Acţiuni şi evenimente. Actul juridic.Clasificarea actelor juridice.

Actul juridic

Conceptul actului juridic. Clasificarea actelor juridice. Act juridic normativ si act juridic de realizare a dreptului. Act juridic de aplicare a dreptului.

13

Page 14: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Condiţiile actului juridic. Subiect şi obiect juridic. Voinţa juridică. Voinţa juridică individuală si voinţa juridică colectivă. Voinţa internă si externă. Cauza juridică. Condiţiile valabilităţii cauzei juridice.

Nulitatea actelor juridice. Nulitatea de fond si de formă. Categorii de acte juridice nule. Stabilirea nulităţii in dreptul intern ( drept public si drept privat) si în dreptul internaţional.

Realizarea dreptului

Conceptul realizării dreptului. Formele si metodele realizării dreptului. Unele concepţii cu privire la formele realizării dreptului. Respectarea si executarea normelor juridice. Aplicarea normelor juridice ca formă de realizare a dreptului. Principalele exigenţe ale aplicării adecvate a dreptului.

Subiectele realizării dreptului. Persoanele fizice si juridice, funcţionarii de stat si organele de stat ca subiecte ale realizării dreptului.

Aplicarea dreptului. Aplicarea normativă si aplicarea individuală.Aplicarea dreptului prin analogie. Analogia legii si analogia dreptului. Specificul aplicării

prin analogie a dreptului in diferite ramuri de drept. Fazele procesului de aplicare a dreptului. Stabilirea stării de fapt. Alegerea şi identificarea normei juridice aplicabile. Interpretarea normei juridice. Elaborarea actului de aplicare a dreptului.

Interpretarea normelor juridice

Conceptul interpretării normelor juridice. Interpretarea dreptului ca una din fazele procesului de aplicare a dreptului. Necesitatea interpretării normelor juridice.

Formele interpretării normelor juridice. Interpretarea oficială si neoficială (doctrinara). Interpretarea normativă si cauzală.

Metodele interpretării normelor juridice. Evoluţia metodelor de interpretare a dreptului. Metodele clasice de interpretare a normelor juridice. Metoda gramaticală. Metoda logică. Metoda sistematică. Metoda istorică. Metoda teleologica. Folosirea concomitentă (după caz) a diferitor metode la stabilire a sensului exact a normelor juridice.

Reglementarea juridică a interpretării. Specificul interpretării normelor juridice in diferite ramuri de drept. Rezultatul interpretării normelor juridice.

Spiritul şi litera legii. Abuzul de drept si frauda de lege. Lacunele în drept. Căile de remediere a lacunelor in drept.

Legalitatea, ordinea legală şi disciplina

Conceptul legalităţii. Conceptul democraţiei. Coraportul dintre legalitate şi democraţie. Formele democraţiei. Legalitatea ca fundament al statalităţii. Mecanismul asigurării legalităţii si democraţiei in statul de drept.

Noţiunea de ordine legală. Ordinea legală ca parte componentă a ordinii publice. Legalitatea si ordinea legală: interferinţă si substituiri. Garanţiile legalităţii si ordinii legale. Principalele metode de asigurare a legalitaţii si ordinii legale.

Conceptul şi formele disciplinii. Legalitatea si disciplina, coraportul lor.

Răspunderea juridică

14

Page 15: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Răspunderea juridică - parte integrantă a raspunderii sociale. Conceptul răspunderii juridice. Temeiurile atragerii la raspundere juridică.

Fapta ilicită. Survenirea unor consecinţe negative. Legătura cauzală dintre fapta ilicită si consecinţele care au survenit. Vinovăţia.

Principiile atragerii la răspundere juridică. Principiul răspunderii personale pentru fapta comisă. Principiul justeţei aplicării sancţiunii. Principiul de atragere obligatorie la răspundere juridică pentru fapta ilicita săvirşită.

Conduita licită si ilicită. Fapta ilicită - condiţie obligatorie de atragere la răspundere juridică. Elementele constitutive ale faptei ilicite. Obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă si subiectul faptei ilicite. Modalităţile faptelor ilicite şi tipurile de răspundere juridică. Cauzele săvîrşirii infracţiunilor si altor fapte ilicite. Căile si metodele de prevenire a comiterii faptelor ilicite.

Vinovăţia - temei al răspunderii juridice. Tipurile si formele vinovăţiei. Intenţia (directă si indirectă). Imprudenţa.

Cazurile care eliberează de răspundere juridică. Legitima apărare. Extrema necesitate.

Teorii şi curente în gândirea juridică

Consideraţii generale. Premize de ordin social, economic si politic ale cristalizării teoriilor si curentelor în gîndirea juridică universală.

Germenii teoriei dreptului natural. Contribuţiile lui Aristotel şi Platon .Şcoala Stoică si şcoala Epicuriană. Teoria creştina si dreptul natural.

Aportul Sfîntului Augustin si al lui Toma de Aquino. Teoriile lui Grotius fundamentul primordial al scolii dreptului natural.Epoca de înflorire a dreptului natural. Motivele abandonării şi a renaşterii dreptului

natural. Importanţa dreptului natural. Şcoala istorică — oponentă a idealismului juridic al şcolii dreptului natural. Prefigurarea şcolii istorice. Prezentarea lapidară a principalelor doctrine ce au influenţat şcoala istorică. Contribuţiile aduse de către şcoala utilitara. Şcoala sociologică (pozitivistă) şi trăsăturile ei particulare.

Teoria pragmatismului şi alte teorii, concepte şi curente de doctrină juridică.

15

Page 16: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

LITERATURA:

Arseni Alexandru, Ion Creangă, Corneliu Gurin, Boris Negru, Pavel Barbalat, Mihai Cotorobai, Gheorghe Susarenco, Constituţia Republicii Moldova, comentată articol cu articol, Vol.I, Civitas, Chişinău, 2000.

Avornic Gheorghe, Teoria generală a dreptului. Cartier, 2004. Avornic Gheorghe şi Lupu Gheorghe, Teoria generala a dreptului, Editura LUMINA

Chişinău 1997. Baltag Dumitru, Teoria generala a dreptului şi Statului, TIPCIM, Cimişlia 1996. Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002 Boboş Gheorghe, Teoria generala a statului si dreptului, Bucureşti 1994 Ceterchi I. si Craiovean I., Introducere in studiul dreptului, Bucureşti 1993. Ceterchi I. si Laburici M., Teoria generala a statului si dreptului, Bucureşti 1983 Ceterchi Ioan, Ion Craiovean, Introducere în studiul dreptului, ALL, 1995. Craiovean Ion, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, ы1997. Daghie Viorel, Ion Apostu, Elemente de drept public şi privat, Naţional, Bucureşti, 1998. Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucureşti, 1993. Djuvara Mircea, Teoria generală a dreptului, Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, ALL,

Bucureşti 1995 şi 1999. Dogaru Ion, Elemente de teorie generala a dreptului, Craiova, 1994. Dogaru Ion, Teoria generala a dreptului, Craiova, 1997. Dorel Mstyi. Teoria generala a dreptului. Cluj-Napoca, 1996. Drăgan Gheorghe, Teoria general a dreptului, Craiova 1993. Humă Ioan, Introducere în studiul dreptului, Chemarea, Iaşi, 1993. Huma Ioan, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1995. Iftime E., Noţiuni introductive in studiul dreptului, laşi 1991. Iftime Elena, Noţiuni introductive în studiul dreptului, Chemarea, Iaşi, 1991. Lupu Gheorghe, Dvoracek Maria, Teoria generala a dreptului, laşi, 1996. Lupu Gheorghe, Introducere în studiul dreptului, Iaşi 1985. Mateuţ Gh., Elemente de logica juridică, Iaşi 1994. Mazilu Dumitru, Teoria generala a dreptului. Bucureşti, 1999. Motică Radu, Gheorghe Mihai, Introducere în studiul dreptului, în II volume, Alma Mater,

Timişoara 1995. Negru Boris, Teoria generala a dreptului şi statului, Chişinău, 1999. P. Miculescu, Statul de drept., Bucureşti 1998. Popa Nicolae, Teoria generală a dreptului, Actami, Bucureşti, 1994. Popa Nicolae, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1996. Popescu A., Teoria dreptului, România de mâine, Bucureşti 1996. Roubier P., Theorie generale du droit, Syrei, Paris, 1951. Şantai Ioan, Introducere in studiul dreptului, Sibiu, 1991. Sida Andrei, Introducere in teoria generala a dreptului, Timişoara, 1997. Sofia Popescu. Statul de drept în discuţii contemporane. Bucureşti 1998 Speranţia E., Introducere în studiul dreptului, Cluj, 1940. Tudor Drăganu, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Cluj. 1992. Vrabie G. si Popescu S., Teoria generala a dreptului, Iaşi 1993. Vrabie Genoveva, Politica morala şi dreptul, Politica, Bucureşti, 1977. Vrabie Genoveva, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, Bucureşti, 1995. Waschitz A., teorie şi tehnică în procesul de elaborare a dreptului, Academia Română,

Bucureşti, 1969. Zlătescu Victor - Dan, Panorama marilor sisteme contemporane de drept, continent XXI,

Bucureşti 1994.

16

Page 17: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Patrich Dunleavy, Brendon O / Leary. Teoriile statului. Politica democraţiei liberale. Chişinău. Epigraf, 2002

* * * Алексеев А. А., Право (Азбука теория философия), Москва, 2000 Венгеров А.Б., Теория государства и права, Москва 1998. Енгибарян Р.В., Краснов Ю.К., Теория государства и права, Москва 1999. Комаров С.А., Малько А.В., Теория государства и права, Учебно-методические

пособие, краткий учебник для вузов, Москва 1999. Комаров С.А., Общая теория государства и права, в схемах и определениях, Москва

1998. Комаров С.Ф., Общaя теория государства и права, Москва 1998ю Корельский В. И.. В. Д. Перевалов, Теория государства и права, Москва 1997. Корельский В. И.. В. Д. Перевалов. Теория государства и права, Москва, 1997. Лазарев В.В., Липень С.В., Теория государства и права, Москва 1998. Лазарев В.В., Общaя теория государства и права, Москва, 1994. Марченко М.Н., Теория государства и права, Москва 1996. Общая теория государства и права, Академический курс в 2-х томах, отв. ред.

Марченко М.Н., Москва 1998. Общaя теория права и государства, под ред. Лазарева В.В., Москва 1996. Проблемы теории государства и права, под ред. Алексеева С.С., Москва 1987. Соколов А. Н., Правовое государство: идея, теория, практика., Курск.1994. Сурилов А.В., Теория государства и права, Киев 1989. Теория государства и права, отв. ред. Орнельский В.М. и Перевалов В.Д., Москва

1998. Теория государства и права, под ред. Матузова Н.И. и Малько А.В., Москва 1999. Теория государства и права, под ред. Поголкина А.С., 2-е издание, Москва 1996. Федоров Г. К., Теория государства и права, Кишинэу, 1998. Хропанюк В.Н., Теория государства и права, Москва 1998. Хропанюк В. Н.. Теория государства и права, Москва, 1997 . Шершеневич Г.Ф., Общaя теория права, Том 1, Выпуск 1, Москва 1995. Шершеневич Г.Ф., Общaя теория права, Том 11, Выпуск 2, 3, 4, Москва 1995.

17

Page 18: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Istoria doctrinelor politice şi de drept

Istoria doctrinelor politice şi de drept-ştiinţă de sine stătătoareConceptul şi funcţiile Istoriei doctrinelor politice şi de drept .Direcţiile de cercetare,

obiectul şi problematica istoriei doctrinelor politice şi de drept .Direcţiile de cercetare: logică, fenomenologică, deontologică. Axiologia juridică. Epistemologia juridică. Antropologia juridică.Definiţia Istoriei doctrinelor politice şi de drept. Metodele Istoriei doctrinelor politice şi de drept: analiză conceptuală, sinteză, inductivă, critică. Istoria doctrinelor politice şi de drept – obiect şi periodizare.

PERIOADA ANTICĂConcepţiile politico-juridice în Grecia Antică

Dreptul natural în concepţia sofiştilor. Individualismul şi subiectivismul ca trăsături a sofiştilor. Atitudinea sofiştilor faţă de justiţie şi drept. Meritele şi importanţa sofiştilor.Socrate ca adversar al sofiştilor. Semnificaţia filosofică a devizei lui Socrate. Raportul adevăr obiectiv – adevăr subiectiv. Raportul lege – cetăţean.Concepţiile filosofico – juridice ale lui Platon. Organizarea ideală a statului în dialogul “Despre stat” (“Republica”). Confruntarea idealului cu viaţa reală a cetăţii in dialogul “Despre legi”. Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului. Apariţia şi esenţa statului.Justiţia şi categoriile justiţiei. Egalitatea ca principiu fundamental al justiţiei. Echitatea ca principiu de aplicare a legilor abstracte la cazuri concrete. Aristotel şi robia. Formele statului. Şcoala stoică şi şcoala epicuriană. Ideea virtuţii la stoici. Conceptul stoic al omului înţelept. Ideile cosmopolitice ale stoicilor (statul universal). Epicur şi ideea de plăcere. Apariţia statului şi ideea contractului social.

Concepţiile politico-juridice în Roma AnticăCicero referitor la stat şi drept. Ideea dreptului natural. Apariţia, noţiunea şi formele

statului.Adepţii stoicismului în Roma Antică. Ulpian şi dreptul natural. Seneca şi ideea libertăţii spirituale. Virtutea negativă a lui Epictet. Marcus Aurelius şi tendinţa spre perfecţiune. Juriştii romani. Rolul juriştilor romani în aplicarea concepţiilor filosofico-juridice în practică.

PERIOADA MEDIEVALĂConcepţii politico-juridice în doctrina creştină

Sfântul Augustin referitor la stat şi drept. Patristica – caracteristică generală. Concepţia sf.Augustin despre cele două cetăţi. Scopul şi rolul statului. Categoriile legii. Concepţiile filosofico – juridice a sfântului Toma d'Aquino. Scolastica – caracteristică generală. Fundamentele filosofiei tomiste. Legea şi formele ei. Puterea de stat şi forma de stat. Scriitorii ghibelini şi teoria contractualistă. Curente inspirate de filosofia tomistă. Dante Alighieri şi independenţa statului faţă de biserică. Marsilius din Padova şi superioritatea autorităţii statale faţă de autoritatea bisericească. Ideea suveranităţii poporului la Marsilius din Padova. Esenţa teoriei contractului social. Importanţa teoriei contractului social pentru evoluţia instituţiilor juridice. Concepţii politico-juridice în spaţiul medieval românesc (“învăţăturile lui Neagoie Basarab către fiul său Theodosie”, cronicarii, Dimitrie Cantemir).

Concepţiile politico-juridice în perioada RenaşteriiDoctrinele politico – juridice ale lui N.Machiaveli. Statul şi scopul acestuia. Originea

şi rolul justiţiei. Metode şi mijloace de guvernare (scopul justifică mijloacele). Forme de interpretare a machiavelismului. Suveranitatea statului în concepţia lui J.Bodin. Noţiunea de suveranitate. Trăsăturile şi formele de manifestare a suveranităţii. Formele de guvernământ. Importanţa adaptării guvernării şi a legilor la condiţiile concrete.

18

Page 19: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

PERIOADA MODERNĂ Concepţiile politico-juridice în Anglia şi Olanda în perioada revoluţiilor

timpuriiRaportul drept natural – drept pozitiv la F.Bacon. Dreptul natural şi comun ca bază

pentru interpretarea şi aplicarea dreptului. Locul dreptului pozitiv. Teoria dreptului natural la H.Grotius. Natura umană ca fundament al dreptului natural. Metodele de cunoaştere ale dreptului natural. Principiile naturale ale dreptului natural. Apariţia statului. Raportul stat – individ. Ideea de drept în relaţiile dintre state. H.Grotius ca fondator al dreptului internaţional. Concepţiile filosofico – juridice ale lui T.Hobbes. Premisele filosofiei lui T.Hobbes. Egoismul uman ca dominantă naturală a omului (omul pentru om este lup). Apariţia statului ca o creaţie artificială: cauze, modalitate, consecinţe. Raportul stat (suveran) – individ (cetăţean). Noţiunea şi rolul dreptului natural în societate. Distincţia dintre drept (jus) şi lege (lex). Concepţiile lui B.Spinoza referitor la stat şi drept. “Deus sive natura” ca fundament al tuturor fenomenelor existente. Noţiunea dreptului natural. Mecanismul apariţiei statului. Raportul suveran – cetăţean. Formele statului. Fundamentarea teoretică a libertăţii de gândire. J.Locke şi teoria separării puterilor. J.Locke, T.Hobbes: aceleaşi ipoteze – concluzii diferite. Apariţia statului – cauze, mecanism, consecinţe. Raportul suveran individ (limitele puterii suverane). Prima formulare a teoriei separării puterilor.

Concepţiile politico-juridice în SUA în sec.XVIIIIdeile politico – juridice ale republicanilor. Dreptul natural şi contractul social la T.Pein.

T.Geferson ca autor al Declaraţiei despre independenţă a SUA.Ideile politico – juridice ale federalilor. A.Hamilton: inegalitatea socială şi de avere este inevitabilă. Bicameralismul lui Madison

Concepţiile politico-juridice în Franţa în sec.XVIII-XIXDoctrinele politico-juridice ale lui C.Montesquieu. Factorii de configurare a

dreptului: naturali (fizici) şi morali. Apariţia şi formele statului. Teoria separării puterilor. J.J.Rousseau şi revoluţia franceză. Ideile suveranităţii poporului. Fericirea universală- caracteristică a stării naturale şi cauzele de dispariţie a acesteea. Apariţia statului: cauze, mecanism, consecinţe teoretice şi practice. Caracterele suveranităţii poporului. Republica ca unica formă acceptabilă de guvernământ. Raportul lege – cetăţeni (popor). A.Comte ca fondator al pozitivismului. Ideile guvernează lumea. Cele trei etape de evoluţie a societăţii (teologică, metafizică, pozitivă). Sociocraţia ca formă de organizare a societăţii. Liberalismul lui B.Consten. Formele libertăţii şi evoluţia acestora. Organizarea puterii de stat. Formele statului.

Concepţiile politico-juridice în Anglia în sec.XIXJ.Bentham ca fondator al utilitarismului englez. Trăsăturile utilitarismului lui J.Bentham.

Raportul dintre utilul (interesul) individual şi utilul (interesul) colectiv. Scopul şi izvoarele dreptului. Organizarea statului. Dezvoltarea concepţiei utilitariste de către J.Mill. Sinteza dintre dreptate şi utilitate. Apariţia şi rolul conştiinţei morale. Clasificarea calitativă a plăcerilor. Scopul legilor. Teoria organică a lui H.Spencer. Teoria evoluţiei a lui C.Darwin: fundamentul teoriei organice a lui H.Spencer. Analogia dintre organismul social şi organismul individual. Adaptarea la viaţa socială ca fundament al evoluţiei omului. Cele două regimuri de conveţuire umană: militar şi industrial. Principiul juridic fundamental. Principiul absolut al justiţiei. Binefacerea ca coercitiv al justiţiei. Apariţia pozitivismului juridic (). Identificarea dreptului cu legea. Efectele recunoaşterii exclusive a dreptului pozitiv. Rolul şi funcţiile ştiinţei dreptului.

Concepţiile politico-juridice în Germania în sec.XIXI.Kant referitor la stat şi drept. Elementul subiectiv şi elementul obiectiv al cunoaşterii.

Raţionalizarea “dreptului natural”. Distincţia dintre drept şi morală. Definiţia dreptului. Definiţia şi apariţia statului. Organizarea puterii de stat. Forma de guvernământ. Funcţiile statului.

19

Page 20: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Proiectul “păcii veşnice”. J.Fichte şi şcoala dreptului raţional. Spiritul subiectiv (eul). Relaţia eu – non eu. Principiul juridic fundamental. Elemente comune cu Im.Kant. Funcţiile statului.G.Hegel şi F.Schelling ca reprezentanţi ai istoricismului filosofic. Spiritul obiectiv la F.Şchelling. Spiritul colectiv sau spiritul poporului. Caracterele generale şi metoda dialecticii lui G.Hegel. Ideea ca subiect al procesului universal şi evoluţia acesteia. Formele spiritului obiectiv (drept, morală, obicei) şi trăsăturile acestora. Formele de organizare umană. Distincţia dintre stat şi societate. Esenţa statului. Evoluţia spiritului lumii. Istoricismul juridic (F.Savigny, Hugo, Puhta). Negarea codificărilor şi a legilor. Conştiinţa juridică populară ca unic izvor al dreptului. Rolul legislatorului în procesul de legiferare: limitarea legiferării conştiente. Compararea evoluţiei limbajului şi evoluţiei dreptului. “Scopul în drept” a lui R.Jhering. Interesul individual şi interesul de grup. Manifestarea interesului în drept. Definiţia dreptului. Scopul dreptului. Lupta ca mijloc de dobândire a drepturilor. Doctrina politico – juridică a marxismului. Bazele filosofiei marxiste. Esenţa de clasă a statului. Definiţia statului. Esenţa şi definiţia dreptului. Dispariţia statului şi dreptului în societatea comunistă.

PERIOADA CONTEMPORANĂ Concepţiile politico-juridice în România în perioada interbelică

Concepţiile politico – juridice ale lui N.Titulescu. Raportul dintre drept şi realitatea socială. Dinamica dreptului. Aspecte filosofice de drept internaţional.Aportul lui E.Speranţia în filosofia dreptului. Filosofia dreptului ca ştiinţă. Opera de legiferare şi autoritatea legii. Combaterea unor teorii în drept. Raportul dintre dreptul subiectiv şi dreptul obiectiv. Sancţiunea în drept. Legile obiective ale evoluţiei dreptului. Filosofia dreptului la M.Djuvara. Natura dreptului. Dreptul raţional şi dreptul pozitiv. Dreptul izvoarelor formale şi dreptul pozitiv. Interpretarea legilor. Sancţiunea în drept. Dreptul pozitiv nedrept. Experienţa în drept.

Doctrine politico – juridice reprezentative ai sec.XXTeoria psihologică a dreptului a lui L.Petrajiţkii. Dreptul ca element al psihicului uman.

Emoţiile ca izvor al dreptului. Formula universală a dreptului. Dreptul oficial şi dreptul neoficial. Dreptul pozitiv şi dreptul intuitiv. Politica dreptului ca disciplină ştiinţifică. Normativismul lui H.Kelsen (teoria pură a dreptului). Teoria pură a dreptului ca doctrină liberă de elemente străine. Premisele teoriei pure a dreptului. Dreptul ca ierarhie de norme. Trăsăturile normei juridice. Identitatea statului cu dreptul; a dreptului obiectiv cu cel subiectiv; a dreptului public cu cel privat; a dreptului naţional cu cel internaţional. E.Ehrlich şi şcoala dreptului liber. Fundamentele evoluţiei dreptului. Nivelurile realităţii juridice. Legea ca formă de realizare a dreptului. Principiile statice şi principiile dinamice ale justiţiei. Raportul dintre legislaţie şi condiţiile concrete ale vieţii. Solidarismul lui E.Durkheim. Exterioritatea şi constrângerea ca trăsături ale faptelor sociale. Necesităţile comune şi necesităţile diverse ale oamenilor. Tipurile solidarităţii sociale. Dreptul represiv şi dreptul restitutiv. Sancţiunea în drept. Concepţiile dreptului natural “renăscut”. Noua căutare a idealului de justiţie: “dreptul natural cu conţinut schimbător” (Stammler). Clasificarea drepturilor omului. Teoria clasică a dreptului natural şi teoria dreptului natural renăscut: aspecte comparative. Neopozitivismul lui H.Hart. Definirea dreptului prin elucidarea conceptului de drept. Dimensiunea normativă a dreptului. Normele juridice primare şi normele juridice secundare. Condiţiile minime de existenţă ale unui sistem de drept. Filosofia existenţialistă a dreptului. Existenţia ca unică formă de manifestare naturală a personalităţii umane. Dreptul ca fenomen existenţialist. Statul de drept pe baze existenţialiste.

Neokantismul lui R.Stammler (şcoala de la Marburg). Primatul dreptului ca formă de reglementare a relaţiilor sociale. Dreptul natural cu conţinut schimbător. Formalizarea conţinutului şi importanţei dreptului natural tradiţional. Dreptul raţional şi dreptul pozitiv. Concepţia ontologică a dreptului. Dreptul “prepozitiv” (dreptul natural) ca normă fundamentală a dreptului pozitiv. Noţiunea de lege juridică. Teoria non-dreptului a lui J.Carbonnier. Efectele

20

Page 21: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

morale ale legii. Fenomene juridice primare şi secundare. Ipoteza evoluţionistă în drept. Teoria non-dreptului. Flexibilitatea dreptului.

Literatura obligatorie: Giorgio del Vecchio, “Lecţii de filosofie juridică”, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1994 Nicolae Popa, Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor, Gheorghe Dănişor, „Filosofia dreptului. Marile curente”, Ed.ALL Bucureşti, 2001 I.Craiovan, “Întroducere în filosofia dreptului”, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1998 Ş.Georgescu, “Filosofia dreptului. O istorie a ideilor. Partea I”, Ed.ALL, Bucureşti, 1998 C.Stroe, N.Culic, “Momente din istoria filosofiei dreptului”, Ed.Ministerului de Interne, Bucureşti, 1994 I.Hatmanu, “Istoria doctrinelor juridice”, Ed.Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1997 P.Malaurie, “Antologia gândirii juridice”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997 В.Нерсесянц, “История политических и правовых учений”, Москва, 1995 или любое издание В.Нерсесянц, “Философия права”, Москва, 1997 “История политических и правовых учений”, под редакцией О.Лейста, Москва, 2000o “История политических и правовых учений”, под редакцией А.Хорошилова, Москва, 2001o “История политических и правовых учений: Хрестоматия”, под редакцией О.Лейста, Москва, 2000

Literatura suplimentară:

C.Stroe, “Reflecţii filosofice asupra dreptului”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998 C.Stroe, “Compendiu de filosofia dreptului”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999 G.Mihai, R.Motică, “Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului”, Ed.ALL, Bucureşti, 1997 E.Speranţia, “Întroducere în filosofia dreptului”, Cluj, 1946 G.Hegel, “Principiile filosofiei dreptului”, Ed.Academiei, Bucureşti, 1964 M.Djuvara, “Precis de filosofie juridică”, Tipografia ziarului “Universul”, Bucureşti, 1941 M.Djuvara, “Teoria generală a dreptului”, Ed.ALL, Bucureşti, 1995 M.Manolescu, “Ştiinţa dreptului şi artele juridice”, Ed.Continent XXI, Bucureşti, 1992 S.Popescu, D.Iliescu, “Probleme actuale ale metodologiei juridice”, Bucureşti, 1979o I.Craiovan, “Doctrina juridică”, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1999o Tr.Ionaşcu, E.Barasch, “Teorie şi metodă în ştiinţele sociale”, Ed.Politică, Bucureşti, 1966 J.Brun, “Socrate”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996 Xenofon, “Amintiri despre Socrate”, Ed.Hiperion, Chişinău, 1990 G.Balan, “Procesul lui Socrate”, Ed.Albatros, Bucureşti, 1993 V.Muscă, “Întroducere în filosofia lui Platon”, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1994

21

Page 22: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

Al.Posescu, “Platon – filosofia dialogurilor”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1967 Platon, “Legile”, IRJ, Bucureşti, 1995 Platon, “Republica” 2 vol., Ed.Universitas, Bucureşti, 1998 D.Isac, “Aristotel”, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1959 Aristotel, “Politica”, Ed.Anten, Oradea, 1999o Aristotel, “Statul atenian”, Ed.Agora, Iaşi, 1992o Gh.Vladiţescu, “Etica lui Epicur”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972o Aristotel, “Etica nicomahică”, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988o A.Graf, “Marile curente ale filosofiei antice”, Institutul European, 1997o “Antologia filosofică. Filosofia antică”, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975o “Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима”, Санкт-Петерсбург, 1993o В.Нерсесянц, “Платон”, Москва, 1983o С.Кечекьян, “Учение Аристотеля о государстве и праве”, Москва, 1947o Э.Розин, “Политические и правовые учения в Древней Греции”, Москваo В.Асмус, “Платон”, Москва, 1975o А.Чанышев, “Аристотель”, Москва, 1989o Ф.Кесседи, “Сократ”, Москва, 1988o А.Лосев, “История античной эстетики. Софисты. Сократ. Платон”, Москва, 1969o В.Нерсесянц, “Сократ”, Москва, 1996 Gh.Vladiţescu, “Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie”, Ed.Albatros, Bucureşti, 1991 Cicero, “Despre legi” şi “Despre stat” în: “Despre supremul bine şi supremul rău”, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983 “Antologia filosofică. Filosofia antică”, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975 “Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима”, Санкт-Петерсбург, 1993 “Римские стоики: Сенека, Эпиктет, Марк Аврелий”, Москва, 1995 С.Утченко, “Цицерон и его время”, Москва, 1972 Augustin, “De magistro”, Ed.European, Iaşi, 1995 H.Ley, “Studii de filosofie medievală”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1973 Ю.Боргош, “Фома Аквинский”, Москва, 1975 N.Machiaveli, “Principele”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960 “Istoria filosofiei moderne”, vol.1, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1937 “Istoria filosofiei moderne şi contemporane”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1984 К.Долгов, “Гуманизм, Возрождение и политическая философия Никколо Макиавели” в Макиавели Н. “Избранные сочинения”, Москва, 1997 П.Грацианский, “История политической и правовой мысли 15-16вв.”, Москва N.Petrescu, “Thomas Hobbes: viaţa şi opera”, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 1939 I.Brucar, “Spinoza. Viaţa şi opera”, Ed.Librăriei “Universala”, Bucureşti, 1933 B.Spinoza, “Tratat teologico - politic”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960 T.Hobbes, “Leviathan”, Bucureşti, 1989 H.Grotius, “Despre dreptul războiului şi al păcii”, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1968 P.P.Negulescu, “Filosofia Renaşterii”, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1986

22

Page 23: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

“Istoria filosofiei moderne şi contemporane”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1984 Дж.Локк, “Два трактата о правлении. Сочинения. Т.III”, Москва, 1988 О.Лейст, “Учение Спинозы о государстве и праве”, Москва, 1960 И.Нарский, “Джон Локк и его теоретическая система”, Москва, 1985 Ф.Бэкон, “Сочинения”, Москва, 1971 “Американские просветители. Избранные произведения”, Москва, 1970 Гаррингтон, “Основные течения американской мысли”, Москва, 1962 Н.Гончаров, “Общественно – политические взгляды Томаса Пейна”, Москва, 1969 А.Ефимов, “Очерки истории США”, Москва, 1959 В.Пегатнов, “Гамильтон и Джеферсон”, Москва, 1984 В.Согрин, “Основатели США: исторические портреты”, Москва, 1983 “Istoria filosofiei moderne”, vol.2, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1938 P.Hazard, “Gândirea europeană în sec.18: de la Montesquieu la Lessing”, tip.Univers, Bucureşti, 1981 Montesquieu, “Despre spiritul legilor”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1964 D.Isac, “Jean-Jacques Rousseau”, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1966 A.Claudian, “Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte”, Fundaţia pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1936 C.Sudeţeanu, “Întroducere în filosofia lui Auguste Comte”, Ed.Librăriei Dicezane, Arad, 1925 J.J.Rousseau, “Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1958 J.J.Rousseau, “Contractul social”, Ed.Ştiinţifică, Biblioteca filosofică, Bucureşti, 1957 Ж.Ж.Руссо, “Трактаты”, Москва, 1969 Н.Азаркин, “Монтескьё”, Москва, 1988 В.Алексеев-Попов, “О социальных и политических идеях Ж.Ж.Руссо”, Москва, 1971 И.Бентам, “Избранные сочинения”, Санкт-Петерсбург, 1867 Im.Kant, “Scrieri moral - politice”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 Im.Kant, “Despre pacea eternă. Un proiect filosofic”, Ed.I.Branişteanu, Bucureşti I.Petrovici, “Douăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant”, Ed.Agora, Iaşi, 1994 Im.Kant, “Critica paţiunii pure”, Ed.IRI, Bucureşti, 1994 P.Singer, “Hegel”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996 D.D.Roşca, “Însemnări despre Hegel”, Ed.Ştiinţa, Bucureşti, 1967 G.W.F.Hegel, “Principiile filosofiei dreptului”, Ed.Academiei R.S.R., Bucureşti, 1969 Im.Kant, “Critica raţiunii practice”, Ed.IRI, Bucureşti, 1995 T.Podgoreanu, “Curs de filosofie marxistă”, vol.1, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1976 Э.Соловьёв, “Кант: взаимодополнительность морали и права”, Москва, 1992 В.Асмус, “Кант”, Москва, 1973 И.Нарский, “Кант”, Москва, 1976 В.Нерсесянц, “Философия права Гегеля”, Москва, 1999 П.Галанза, “Учение Канта о государстве и праве”, Москва, 1960 П.Новгородцев, “Историческая школа юристов”, Санкт-Петерсбург, 1999

23

Page 24: Fiodorov Grigore, doctor în drept, conferinţiar universitar

E.Speranţia, “Principii fundamentale de filosofie juridică”, Cluj, 1943 M.Djuvara, “Eseuri de filosofie juridică”, Ed.Trei, Bucureşti, 1997 “Antologie de filosofie românească”, Ed.Minerva, Bucureşti, 1988 I.M.Oprea, “Nicolae Titulescu”, Ed:Ştiinţifică, Bucureşti, 1966 I.Grecescu, “Nicolae Titulescu. Concepţia juridică şi diplomatică”, Ed.Scrisul românesc, Craiova, 1982 N.Titulescu, “Discursuri”, Ed.Politică, Bucureşti, 1967 S.Popescu, “Eugeniu Speranţia”, în “Studii de drept românesc”, 1991, nr.1-2, p.87-90 E.Speranţia, “Întroducere în filosofia dreptului”, Cluj, 1999 N.Bagdasar, “Scrieri”, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1998 B.Berceanu, “Universul juristului M.Djuvara”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1995 M.Djuvara, “Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare, drept pozitiv”, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1999 M.Djuvara, “Precis de filosofie juridică”, Tip.“Universul”, Bucureşti, 1941 “Din gândirea politico–juridică din România”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974 P.Georgescu, “Mircea Djuvara – un sistem de filosofie juridică”, Bucovina, I.E.Torouţiu, Bucureşti, 1942

F.Chatelet, E.Pisier, “Concepţiile politice ale sec.XX”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994 E.Durkheim, “Regulile metodei sociologice”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974 Gh.E.Moroianu, “Actualitatea normativismului kelsian”, Ed.ALL-BECK, Bucureşti, 1998 S.Popescu, “Concepţii contemporane despre drept”, Ed.Academiei, Bucureşti, 1985 H.Kelsen, “Teoria generală a statului”, Tiparul “Oltenia”, Bucureşti, 1928 “Sociologia franceză contemporană” (Antologie), Ed.Politică, Bucureşti, 1971 A.Naschitz, “Filosofia existenţialistă a dreptului” în “Studii şi cercetări juridice”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1961 В.Четвертин, “Современные концепции естественного права”, Москва, 1988

Aprobat de Consiliul ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM(proces verbal nr.9 din 10 mai 2010)

Secretar, doctor conferenţiar Natalia Chirtoacă

24