final analiza reclamei milka - laswell shannon
TRANSCRIPT
Prezentarea analitica a reclamei Milka
Pornind de la generala definitie a conceptului de comunicare (proces prin care o sursă
(emițător) produce un mesaj într-un anumit cod, care este transmis printr-un canal către un
receptor (destinatar), proces întreținut prin feedback) in acest proiect mi-am propus sa analizez o
situatie particulara a acestuia, si anume comunicarea de masa, prin intermediul reclamei la
ciocolata Milka de sezon.
Reclama poate fi vizionata la adresa http://www.youtube.com/watch?v=Scn5vp-c1bI.
In aceasta analiza de reclama ma voi folosi de modelele lui Lasswell si al lui Shannon.
Modelul lui Shannon
Fiind o reclama audio-video, mijlocul de redare (VCR, DVD player etc.) devine emitator,
transformand vocea entitatii si transmitand-o, prin canalul de transmitere (fire electrice, cabluri
etc), pana la receptor (televizor, monitor). Destinatarul este publicul tinta. Prin intermediul
receptorului, care decodifica impulsurile si semnalele primite, mesajul este inteles de catre
destinatar. In conditii optime de vizionare ale acestui spot publicitar ; sursa de zgomot este
inexistenta.
Observam ca aceasta reclama se adreseaza categoriilor de varsta mai mica, personajele
din reclama fiind atat copii cat si adulti. Are doar 28 de secunde, dar mesajul ei este foarte clar,
acelea de a consuma ciocolata Milka pentru a intra in spiritul sarbatorilor de iarna. In aceasta
reclama intalnim comunicarea verbala cat si cea nonverbala. Indicii comunicarii sunt :
mediul (actiunea sa petrece intr-un cadru de iarna, cu multa zapada, creand un peisaj
minunat, in jurul unei familii care asteapta nerabdatori venirea craciunului) ;
kinezica ( prin gesturile pe care le fac, prin felul in care se misca (bratele, trunchiul,
picioarele), ne putem da seama ca toti sunt foarte fericiti de descoperirea mosilor de
ciocolata primiti in dar de Craciun)
expresiile faciale sunt cele mai evidente, pe fetele copiilor citindu-se bucuria la vederea
mosilor de ciocolata, ce vestesc sosirea Craciunului, perioada darurilor, in care toti
trebuie sa fim mai buni si mai veseli.
constatarea (din vocea personajelor atunci cand rostesc fraza « Mos Craciun ? »
observam cat de fericiti sunt. Aceasta propozitie este spusa cu foarte mare entuziasm si
cu bucurie).
Pe fundalul intregii reclame video se aude o melodie ce contine sunete de clopotei.
Imediat isi fac aparitia mesagerii mosului, copii descopera mosii de ciocolata, urmand apoi
concluzia fetitei ce rosteste fericita « A venit Mos Craciun de la Milka ! »
Reclama se termina cu o imagine a intregului peisaj, in centrul imaginii fiind mosul de
ciocolata si Vacuta Milka ce sugereaza fapul ca mesagerii mosului si au facut datoria, raspandind
spiritul Craciunului cu un mesaj alaturi « Cea mai fina placere de cand exista ciocolata »,
indemnandu ne sa consumam si noi.
Modelul lui Lasswell
Pentru a înţelege procesul comunicării de masă, noi avem nevoie să studiem nivelele ce
corespund următoarelor întrebări: cine, ce spune, prin ce canal, cui, cu ce efect?
Elementele corespunzatoare procesului comunicarii:
Cine?
Emitator: Kraft Foods Romania (producerea si reproducerea reclamei pe medii, spatiu si
distribuirea ei spre clientii-tinta).
Ce spune?
Mesaj: „cea mai fina ciocolata”
Prin ce canal?
Mijloace de comunicare: reclama audio-video.
Cui?
Receptor: publicul tinta, predominat de copii.
Cu ce efect?
Efectul imediat este consumul de mosi de ciocolata Milka, urmat de descoperirea gustului
fin, cu efectul final de indemnul la consumul intregii game de ciocolata.
Prin aceasta campanie, firma Kraft incearca sa castige increderea in firma si produse,
vrea sa anticipeze asteptarile potentialilor clienti, sa-si consolideze pozitia pe piata, sa
pregateasca piata pentru alte campanii promotionale, sa dezvolte imaginea firmei, sa completeze
punctele slabe ale publicitatii.
Pe langa fericire spontana, publicitatea ofera si mijloacele de a o atinge: devotamentul.
Prin intermediul devotamentului, supunerii si afinitatilor ascunse ale produselor Milk ace apartin
de firma Kraft cu propria fiinta, individul este indemnat sa creada in devotamentul firmei si al
serviciilor sale
Publicitatea se straduieste sa creeze o confuzie infantila intre obiecte si dorinta de a avea
obiecte, intre ceea ce primeste si agentul oferirii darului (mama, Mos Craciun). Deschis fiindu-i
apetitul catre nou, individul ia obiectul darului (mosul de ciocolata), si il face sa se nasca iar.
Posesia devine dubla reincarnare: a propriei constiinte si a personalitatii obiectului.
Darul inceteaza sa fie un obiect material si devine un mesaj sau simbol capabil sa creeze
o legatura sociala. In publicitate, shimbul de daruri este unul al bunurilor simbolice si nu al
bunurilor economice, si nu exista societate care sa nu aduca omagiu aceluia care are aerul ca
refuza legea interesului egoist.
Concluzii
Comunicarea prin intermediul reclamei urmareste realizarea acelui mesaj publicitar
orientat spre consumator. Reclama este o forma indirecta de persuasiune. Ea se bazeaza pe
starnirea emotiilor, perceptiilor clientilor potentiali si are la baza acel set de informatii, pe baza
carora se construieste mesajul publicitar al produsului promovat. Persuasiunea are drept scop, sa
declanseze in mintea consumatorului, acea atitudine favorabila fata de produs, pentru a
determina in final, cumpararea acestuia din urma.
Conditia primordiala a realizarii unei maximizari a impactului comunicarii prin reclama
este aceea a plasarii reclamei in mass-media. Produsul audio-vizual va face ca reclama sa
actioneze asupra consumatorului, prin intermediul a trei mecanisme succesive ce vor conduce la:
procesarea informatiilor; obtinerea unor efecte comunicationale durabile, legate indeosebi de
produsele identificate drept marci de catre consumator; crearea prin intermediul consumatorilor,
in calitate de lideri de opinie, a acelor efecte comunicationale cu cu impact social.
Bibliografie
1. Dorin Popa, 2005, „Comunicare si publicitate”, Bucuresti, Ed Tritonic,
2. Bougnoux, D., 2000, INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢELE COMUNICĂRII,
Editura Polirom, Iaşi, pag. 111-121
3. Werner J. Severin, James W. Tankard , Jr, 2004 „ Perspective asupra
Teoriilor comunicarii de masa”, Iasi, Ed Polirom