1

GEO_3_PTV_1

GEOGRAFIE Potentialul turistic si valorificarea sa

MULTIPLE CHOICE

1. Resursele balneare pot fi valorificate în turism în condiţiile:

a. exploatăriib. protejăriic. recunoaşterii ştiinţifice şi balneomedicale

2. Atracţia turistică defineşte:

a. latura afectivă, estetică, educativă şi cognitivă a unei componenteb. utilizarea ca „materie primă“c. amenajarea pentru vizitare

3. Resursa turistică redă:

a. valoarea peisajistică a unei componente de potenţialb. latura economică prin valorificarea ca „materie primă“ în turismc. latura estetică, artistică

4. Resursele de ape minerale, gaze şi nămoluri terapeutice sunt considerate:

a. atracţii turisticeb. resurse turisticec. substanţe minerale

5. Peisajele, formele de relief, monumentele istorice sunt:

a. atracţii turisticeb. valori esteticec. resurse turistice

6. Stratul de zăpadă şi domeniul schiabil neamenajat sunt considerate ca:

a. parametru meteorologic şi formă de reliefb. „materie primă“ pentru sporturi de iarnăc. atracţie turistică

7. Resursa turistică este valorificată în turism dacă este:

a. supusă unui regim de protecţie integralăb. nu este protejată integral sau parţialc. este monument al naturii

8. Potenţialul turistic al unui teritoriu poate determina o activitate de turism:

a. pe fondul unor amenajări tehnice şi turisticeb. prin valorificare directăc. prin vizitare

2

9. Potenţialul turistic este similar cu:

a. oferta turistică realăb. fondul turisticc. patrimoniul turistic

10. Obiectivele turistice tehnico-economice sunt componente de potenţial turistic:

a. cultural-istoricb. patrimoniu turisticc. antropic

11. Atracţiile turistice cultural-istorice fac parte din:

a. fondul turistic tehnico-economicb. potenţialul turisticc. patrimoniul turistic

12. Baza tehnico-materială a turismului face parte din:

a. potenţialul turisticb. fondul turisticc. patrimoniul turistic

13. Forţa de muncă din turism aparţine:

a. ofertei turistice reale (efective)b. ofertei turistice potenţialec. potenţialului antropic

14. Căile de comunicaţii generale şi turistice aparţin:

a. ofertei turistice potenţialeb. patrimoniului turisticc. potenţialului antropic

15. Agenţiile turistice fac parte din:

a. fondul turisticb. potenţialul antropicc. oferta turistică efectivă (reală)

16. Satele şi oraşele sunt atracţii turistice:

a. economiceb. socio-demograficec. cultural-istorice

17. Populaţia este o resursă:

a. socio-demograficăb. economicăc. antropică

3

18. Potenţialul turistic natural şi antropic aparţine:

a. fondului turisticb. ofertei turistic potenţialec. patrimoniului turistic

19. Ariile naturale protejate fac parte din:

a. potenţialul turistic naturalb. potenţialul economicc. nu sunt incluse în turism

20. Calitatea mediului se încadrează în:

a. potenţialul turistic antropicb. potenţialul turistic naturalc. fondul turistic

21. Relieful şi structurile geologice fac parte din:

a. oferta potenţială a turismuluib. potenţialul antropicc. fondul turistic

22. Relieful este privit în cazul amplasamentelor pentru dotări turistice ca:

a. element peisajisticb. „suport“ al activităţii de turismc. ca „materie primă“ pentru turism

23. În cadrul amenajărilor pentru vizitare (peşteri, chei), pentru practicarea anumitor sporturi de

iarnă, relieful se impune ca:

a. „materie primă“ în modelarea şi amenajarea turisticăb. „suport“ al activităţii turisticec. element peisajistic

24. Diversitatea şi atractivitatea peisagistică a reliefului este dată de:

a. configuraţia vegetaţiei şi fauneib. feluritele structuri geologice şi forme de relief (complexe morfologice)c. reţeaua de ape şi lacuri

25. Prin ce impresionează peisajele glaciare?:

a. peşteri şi cheib. circuri şi văi glaciare, abrupturi şi mase de grohotiş, piscuri şi crestec. flora şi fauna

26. Relieful glaciar poate fi:

a. atracţie turisticăb. domeniu schiabilc. „materie primă“ pentru turism

4

27. Peisajele alpine şi glaciare de mare atractivitate turistică din Europa se află în:

a. Munţii Carpaţib. Munţii Tatrac. Munţii Alpid. Munţii Apenini

28. Prin ce impresionează litoralurile mărilor calde intertropicale?:

a. recifele de corali (atoli, franjuri, bariere de corali) şi transparenţa apei măriib. fauna specificăc. plajele

29. Indicaţi cel mai mare recif de corali din lume utilizat pentru turism, odihnă şi recreere:

a. arhipelagul Seychellesb. arhipelagurile din Oceanul Pacificc. Marea Barieră de Corali din Nord Estul Australiei

30. Localizaţi unde se află cea mai mare arie cu vulcani noroioşi din România:

a. Subcarpaţii Buzăuluib. Subcarpaţii Prahoveic. Subcarpaţii Vrancei

31. Manifestările postvulcanice sub formă de gaze terapeutice (mofete) apar în:

a. Carpaţii Orientalib. Subcarpaţii Buzăuluic. Subcarpaţii Vrancei

32. Indicaţi care forme de relief prezintă un risc natural pentru activitatea de turism:

a. forme glaciareb. complexe morfologice fluviatilec. procesele geomorfologice actuale

33. Care sunt cele mai spectaculoase chei carstice din Carpaţii Orientali?:

a. Cheile Cerneib. Cheile Nereic. Cheile Bicazului

34. Cel mai mare gheţar subteran din România se află în peştera:

a. Scărişoarab. Meziad

c. Ponicova

35. Care sunt formele de relief cele mai atractive turistic dintr-un deşert?:

a. hamadele şi yardangurileb. oazelec. dunele de nisip

5

36. Potenţialul turistic al climei face parte din:

a. potenţialul peisajisticb. potenţialul naturalc. fondul turistic

37. Prin influenţele pe care le exercită clima asupra organismului uman poate fi privită ca:

a. resursă climato-terapeuticăb. influenţă de mediu asupra organismuluic. parte integrantă a peisajului (mediului)

38. Regimul temperaturilor are influenţă asupra organismului uman prin:

a. stresul pulmonarb. confortul termicc. bioclimat

39. În care condiţii climatice sezonalitatea activităţii de turism este cea mai mare?:

a. polareb. intertropicalec. temperate

40. Care sunt regiunile turistice pe glob cu sezonalitatea cea mai redusă?:

a. ecuatorialeb. mediteraneenec. tropicale

41. Bioclimatul tonic-stimulent corespunde staţiunilor turistice din:

a. aria dealurilorb. aria montanăc. culoarele de vale

42. Bioclimatul sedativ-indiferent este specific:

a. ariilor de dealb. ariilor montanec. ariilor de câmpie

43. Bioclimatul excitant-excesiv este caracteristic:

a. ariilor montaneb. ariilor de dealuri joasec. ariilor de câmpie

44. Pe teritoriul României numărul maxim de zile de confort termic s-a stabilit în luna iulie,

unde?:

a. la câmpieb. în aria de dealuric. pe litoral

6

45. Stresul cutanat este stabilit în raport cu unii parametrii meteorologici:

a. umezeala relativăb. temperatura aeruluic. presiunea atmosferică

46. Care sunt lunile cele mai stresante cutanat (hipertonice) la Predeal, la 1.000 m alt.:

a. octombrie-maib. mai-octombriec. decembrie-martie

47. Care sunt lunile cele mai relaxante cutanat la Predeal, la 1.000 m alt.:

a. septembrie-octombrieb. mai-octombriec. decembrie-martie

48. Indicaţi lunile cele mai stresante cutanat (hipertonice) în Bucureşti (arie de câmpie):

a. mai-septembrieb. ianuarie-decembriec. decembrie-martie

49. Indicaţi lunile cele mai relaxante cutanat din Bucureşti (arie de câmpie):

a. mai-septembrieb. aprilie, octombrie, noiembriec. aprilie-mai

50. Stresul pulmonar este stabilit în raport cu următorii parametrii meteorologici:

a. tensiunea vaporilor din atmosferăb. viteza curenţilor de aerc. temperatura aerului

51. Indicaţi lunile cele mai stresante pulmonar (hipotonice) la Predeal, la 1.000 m alt.:

a. iulie-augustb. mai-octombriec. noiembrie-aprilie

52. Indicaţi lunile cu cele mai mici valori ale stresului pulmonar (hipertonice) în staţiunea Predeal,

la 1.000 m alt.:

a. noiembrie-aprilieb. iulie-augustc. mai-octombrie

53. În oraşul Bucureşti (arie de câmpie) lunile cu cele mai mari valori ale stresului pulmonar

(hipotonice) sunt:

a. decembrie-martieb. mai-septembriec. iulie-august

7

54. În oraşul Bucureşti (arie de câmpie) lunile cu cele mai mici valori ale stresului pulmonar

(hipertonice) sunt:t

a. mai-septembrieb. mai-octombriec. iulie-augus

55. Microclimatul de salină este determinat, în primul rând, de:

a. temperatura aerului din afara salineib. bioclimatul cu aerosoli săraţi şi ioduraţic. viteza redusă a aerului

56. Microclimatul mofetic este dat de:

a. emanaţiile de bioxid de carbon din aureola vulcanică neogenăb. emanaţiile de hidrogen sulfurat şi bioxid de sulfc. solfatare

57. Potenţialul turistic al apelor de suprafaţă şi subterane aparţin:

a. potenţialului turistic naturalb. patrimoniului naturalc. patrimoniului turistic

58. Lacurile glaciare din România au importanţă pentru turism, ca:

a. funcţionalitate turstică (nataţie, plajă)

b. valoare peisajistică şi atractivitate turisticăc. ca resursă turistică

59. Lacurile de acumulare destinate alimentării cu apă au o destinaţie şi pentru:

a. agrement nautic, croaziereb. pentru odihnă şi recreerec. sunt numai atracţii turistice

60. Indicaţi tipurile de lacuri care au nămol terapeutic pe fundul lor:

a. lacurile glaciareb. lacurile vulcanicec. limanele fluviomaritime

61. Cascadele, ca atracţii turistice sunt:

a. elemente morfohidrograficeb. forme de reliefc. elemente hidrologice

62. Gheţarii alpini sunt folosiţi în turism, în principal, ca:

a. domenii schiabileb. atracţii turistice deosebitec. acumulări de apă solidificată

8

63. Izbucurile, ca atracţii turistice sunt:

a. fenomene hidrogeologiceb. fenomene morfohidrogeologicec. râuri subterane

64. Gheiserul are o valoare pentru turism:

a. ca „materie primă“b. peisajisticăc. resursă turistică

65. Indicaţi unde se află cele mai renumite gheisere din lume:

a. în Munţii din Africab. în Munţii Appalachic. în Parcul Yelowstone (SUA)

66. Indicaţi una din condiţiile pe care le îndeplinesc apele minerale:

a. mineralizare sau conţinut de săruri dizolvate de peste 1 g/l, 1.000 mg/l CO2 şi 1 g/l H2Ob. temperaturac. conţinut de săruri sub 1 g/l

67. Indicaţi dacă prezenţa unor oligoelemente cu acţiune farmacologică recunoscută este o

condiţie pentru ca apa să fie minerală:

a. nub. dac. condiţia nu este obligatorie

68. Existenţa unei acţiuni terapeutice a apei minerale asupra organismului uman recunoscută

ştiinţific este semnificativă ca o condiţie?:

a. nub. de la caz la cazc. da

69. Mineralizarea apelor minerale este determinată de:

a. dizolvarea sărurilor din substratul litologic al acviferului sau pe traseul apei spre suprafaţă

b. conţinutul de CO2

c. conţinutul de H2S

70. Apele sărate (cloruro-sodice) sunt legate de:

a. compoziţia chimică a rocilor din substratb. existenţa unei cute diapire cu sâmburi de sarec. existenţa unor fracturi tectonice

9

71. Apele termominerale sunt aduse la suprafaţă, prin/pe:

a. foraje (sonde săpate)b. izvoarec. pe linii de fracturi tectonice

72. Ca mineralizare apele oligominerale au:

a. peste 1 g/lb. circa 1-15 g/lc. sub 1 g/l

73. Apele plate au un conţinut de gaze:

a. peste 1.000 mg/l CO2

b. sub 1.000 mg/l CO2

c. nu conţin gaze

74. Apele carbogazoase au conţinut de gaze:

a. peste 1.000 mg/l CO2

b. sub 1.000 mg/l CO2

c. peste 1 mg/l H2S

75. Apele termominerale au o temperatură:

a. sub 20º Cb. peste 20º Cc. peste 70º C

76. Apele hipotermale au temperaturi:

a. sub 25º Cb. peste 30º Cc. între 20-30º C

77. Apele mezotermale au temperaturi:

a. între 31-38º Cb. sub 38º Cc. peste 38º C

78. Apele hipertermale au temperaturi:

a. între 70-80º Cb. peste 38º Cc. între 65-70º C

79. O pădure din aria periurbană are o valoare:

a. socio-recreativă (odihnă şi recreere)b. peisajistică şi esteticăc. ştiinţifică

10

80. Vegetaţia submediteraneană din Defileul Dunării are o valoare:

a. cinegeticăb. peisajistică şi ştiinţificăc. sanitară, depoluantă, terapeutică

81. Valoarea recreativă a unei păduri este dată de:

a. poziţia faţă de aşezările umane, compoziţia şi forma arboretuluib. valoarea peisajistică şi esteticăc. valoarea ştiinţifică

82. O pădure declarată fond de vânătoare are valoare:

a. ştiinţifică şi de conservareb. peisajisticăc. cinegetică

83. Pădurile de tip „taiga siberiană“ au valoare:

a. cinegeticăb. peisajisticăc. ştiinţifică

84. O parte din savanele de pe platoul Masai din Kenia are o valoare:

a. cinegeticăb. estetică (fotosafari), ştiinţifică şi de protecţiec. recreativă

85. Rezervaţiile naturale faunistice prezintă interes prin:

a. valoare ştiinţifică, peisajistică şi esteticăb. valoarea cinegetică şi sportivăc. accesibilitate

86. Un fond de vânătoare şi pescuit sportiv prezintă interes prin:

a. valoarea şi structura speciilor de vânat şi pescuitb. valoarea peisajisticăc. valoarea ecologică

87. Într-o rezervaţie ştiinţifică faunistică se practică un turism:

a. ecologic (ecoturism)b. de vânătoare şi pescuitc. orice formă de turism

88. Indicaţi peisajele intertropicale cele mai favorabile pentru practicarea turismului:

a. de păduri ecuatorialeb. mediteraneenec. de stepă şi semideşert

11

89. Peisajul alpin şi subalpin din România este admirat de turişti datorită:

a. diversităţii şi varietăţii peisajistice date de complexitatea formelor glaciareb. varietăţii faunisticec. valorilor ştiinţifice ale florei

90. Specificaţi unde se regăsesc ca obiective turistice vestigiile arheologice şi cetăţile, în:

a. potenţialul antropicb. potenţialul cultural-istoricc. potenţialul istoric

91. Specificaţi unde se regăsesc ca obiective turistice monumentele istorice şi de artă ca şi

monumentele de artă plastică şi locurile istorice, în:

a. potenţialul cultural-istoricb. potenţialul culturalc. potenţialul antropic

92. Muzeele şi casele memoriale aparţin la:

a. potenţialul culturalb. potenţialul antropicc. potenţialul cultural-istoric

93. Elementele de arhitectură şi tehnică populară aparţin la:

a. etnografie şi folclorb. potenţialul culturalc. potenţialul antropic

94. Potenţialul etnografic şi folcloric este componentă a potenţialului:

a. antropicb. cultural-istoricc. tehnico-economic

95. Monumentele de factură rituală şi de comemorare ca: tumuli, sanctuare, piramide, mausolee,

fac parte dintre:

a. vestigiile arheologice şi istoriceb. monumentele culturalec. monumentele istorice şi de artă religioasă

96. Monumentele pentru practicarea cultului religios ca: temple, pagoda, catedrale, mânăstiri,

moschei, fac parte dintre:

a. monumentele istorice şi de artă religioasăb. monumentele de artă şi ansambluri arhitecturalec. edificii culturale

12

97. Obiective turistice ca grădini şi parcuri, fântâni şi fântâni arteziene sunt cunoscute ca:

a. ansambluri de artă plasticăb. ansambluri de arhitectură peisagisticăc. monumente de artă

98. Obiective turistice ca arcuri de triumf, grupuri statuare, obeliscuri, coloane, se regăsesc ca:

a. ansambluri de arhitectură peisagisticăb. monumente istoricec. ansambluri de artă plastică

99. Obiective turistice cum sunt: agore, forum-uri, teatre, amfiteatre, fac parte din:

a. edificiile culturale antice şi medievaleb. monumente de artăc. vestigiile arheologice

100. Specificaţi unde se încadrează următoarele meşteşuguri: artizanat, prelucrarea lemnului,

ceramica, pictura naivă etc.:

a. etnografie şi folclorb. creaţie artistică popularăc. manifestări populare tradiţionale

101. Evidenţiaţi în ce categorie se încadrează următoarele: case şi porţi tradiţionale, biserici din

lemn, morile de apă şi vânt etc.:

a. creaţie artistică popularăb. manifestări populare tradiţionalec. arhitectură şi tehnică populară

102. Manifestări ca: serbări folclorice, carnavaluri, hramuri, pelerinaje religioase se încadrează la:

a. folclor muzical, literar şi coregraficb. manifestări populare tradiţionalec. etnografie şi folclor

103. Vestigiile străvechilor civilizaţii din mesopomia se află în:

a. Iranb. Irakc. Siria

104. Vestigiile civilizaţiei persană se găsesc în:

a. Iranb. Irakc. Liban

105. Vestigiile civilizaţiilor şi culturilor mayaşe şi aztece se află în:

a. America Latinăb. Peruc. Mexic şi America Centrală

13

106. Piramidele de la Giseh, templele de Luxor, Karnak şi Abu Simbel se găsesc în:

a. Iordaniab. Egiptc. Sudan

107. Oraşele declarate Patrimoniu Cultural Mondial, Toledo şi Caceras se găsesc în:

a. Portugaliab. Franţac. Spania

108. Muzeul Louvre se află în:

a. Parisb. Madridc. Roma

109. Muzeul Prado se află în:

a. Romab. Parisc. Madrid

110. Muzeul Ermitaje se află în:

a. Moscovab. Leningradc. Kiev

111. Muzeul Metropolitan se găseşte în:

a. New Yorkb. San Franciscoc. Washington

112. Muzeul Schönbrun se găseşte în:

a. Budapestab. Munchenc. Viena

113. Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa“ se află în:

a. Bucureştib. Iaşic. Constanţa

114. Muzeul Brukenthal se găseşte în:

a. Cluj-Napocab. Târgu Mureşc. Sibiu

14

115. Complexul sculptural Constantin Brâncuşi se află la:

a. Craiovab. Piteştic. Tg. Jiu

116. Muzeul Satului şi de Artă Populară se află la:

a. Sibiub. Bucureştic. Câmpulung Moldovenesc

117. Mânăstirile Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ se află în:

a. Obcina Mareb. Podişul Suceveic. Podişul Fălticeni

118. Bisericile din lemn Bogdan Vodă, Ieud, Rozavlea se află în:

a. Depresiunea Lăpuşb. Depresiunea Maramureşuluic. Munţii Apuseni

119. Care este cetatea medievală cea mai bine păstrată şi singura locuită din Europa:

a. Alba Iuliab. Sighişoarac. Oradea

120. Ţara Loviştei, veche vatră istorică şi etnofolclorică, se află în:

a. Defileul Oltuluib. Defileul Jiuluic. Culoarul Mureşului

121. Ţara Dornelor, arie etnofolclorică renumită, se găseşte în judeţul:

a. Bistriţab. Neamţc. Suceava

122. Mânăstirea Căldăruşani, important monument istoric şi de artă religioasă se află în:

a. Câmpia Mostişteib. Câmpia Vlăsieic. Câmpia Colentina

123. Renumitul Turn al Chindiei, vestigiu arheologic al unei cetăţi medievale, fostă capitală a Ţării

Româneşti se află la:

a. Bucureştib. Ploieştic. Târgovişte

15

124. Monumental istoric „Curtea Veche“, fostă reşedinţă domnească a Ţării Româneşti se află în:

a. Târgovişteb. Bucureştic. Curtea de Argeş

125. Obiectivele de creaţie inginerească şi arhitecturală fac parte din:

a. potenţialul cultural-istoricb. potenţialul antropicc. potenţialul tehnico-economic

126. Unde sunt cuprinse târgurile, centrele expoziţionale şi de afaceri?:

a. potenţialul antropicb. potenţialul tehnico-economicc. potenţialul cultural-istoric

127. Unde sunt cuprinse centrele de congrese şi reuniuni?:

a. potenţialul tehnico-economicb. potenţailul antropicc. potenţialul cultural-istoric

128. Parcurile tematice de agreement şi turism, night-cluburile şi cazinourile se cuprind în:

a. obiective economice diverseb. amenajări şi activităţi de agrementc. dotări tehnice sportive

129. Podurile Anghel Saligny de peste Dunăre la Cenavodă fac parte din categoria:

a. obiective economice diverseb. obiective de creaţie inginereascăc. amenajări tehnice

130. Barajele şi lacurile de la Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra şi Porţile de Fier sunt obiective:

a. turistice de creaţie inginerească şi arhitecturalăb. tehnicec. economice

131. Complexul expoziţional „Romexpo“ şi Complexul World Trade Center – Sifitel din Bucureşti

sunt obiective:

a. economiceb. culturalec. turistice – centre expoziţionale şi de afaceri, târguri

132. Cramele şi podgoriile de la Cotnari, Odobeşti, Panciu, Ştefăneşti-Argeş, Recaş etc., sunt

obiective:

a. economice şi cu caracter turisticb. agricolec. economice

16

133. Turnurile Eiffel (Paris), Turnu Niagara (SUA), Ostan-Kino (Moscova) din Toronto sau

Shanghai sunt obiective:

a. economiceb. culturalec. turistice de creaţie inginerească şi arhitecturală

134. Canalele Corint (Grecia), Rin-Main-Dunăre, Marele Canal Chinez, de pe fluviile europene sunt

obiective:

a. economiceb. şi cu caracter turisticc. tehnice

135. Tunelurile săpate în Alpi care leagă Elveţia şi Italia, cele din Austria, Franţa, Italia, Eurotunelul

Franţa – Marea Britanie sunt obiective:

a. economiceb. tehnicec. turistice tehnico-inginereşti

136. Podurile şi viaductele, metrourile, apeductele sunt obiective:

a. tehniceb. economicec. turistice tehnico-inginereşti şi de arhitectură

137. Satele turistice se situează în cadrul potenţialului:

a. culturalb. socio-demograficc. antropic

138. Pe grupe de vârstă, evidenţiaţi segmentele care au ponderea cea mai mare în cererea turistică:

a. populaţia tânără şi de vârsta a III-ab. populaţia adultăc. toate segmentele

139. Pe categorii socio-profesionale evidenţiaţi segmental cu ponderea cea mai mare în cererea

turistică pentru practicarea sporturilor: tenis de câmp, badminton, golf, sporturi de iarnă:

a. cu studii superioare şi activităţi bine remunerateb. cu studii medii şi activităţi mediu remuneratec. toate categoriile

140. Cererea turistică este determinată de:

a. creşterea populaţieib. dezvoltarea economică şi creşterea nivelului de traic. urbanizare

17

141. Oraşele constituie factori determinanţi ai cererii turistice datorită:

a. gradului de urbanizare şi de dezvoltare economicăb. mărimii acestorac. poziţiei geografice

142. Oraşele, ca destinaţii turistice şi emitente de turişti aparţin potenţialului turistic:

a. antropicb. socio-demograficc. economic

143. Diversitatea de aspecte peisagistice şi marea complexitate de potenţial turistic sunt caracteristicile:

a. potenţialului balnearb. potenţialului de litoralc. potenţialului montan

144. Posibilităţile multiple de valorificare în turism a ariilor montane sunt determinate de:

a. complexitatea mare de potenţial turisticb. poziţia ariei montanec. extinderea domeniului schiabil

145. Diversitatea de aspecte peisajistice montane determină:

a. complexitatea de potenţialb. originalitatea şi atractivitatea munţilorc. multiple forme de turism

146. Complexitatea mare de potenţial turistic montan este dată de:

a. diversitatea peisajisticăb. structura şi volumul de atracţii şi resurse turistice naturale şi antropicec. funcţiile turistice

147. Atracţia turistică a Munţilor Alpi este dată de:

a. extinderea ariei montaneb. varietatea peisajistică dată de configuraţia morfologică şi domeniul schiabil de mare

anvergurăc. aşezările umane cu tradiţiile populare

148. Domeniul alpin cel mai dotat cu staţiuni, pârtii de schi şi teleferice se află în Alpi:

a. elveţienib. francezic. austrieci

149. Alpii cei mai spectaculoşi (peisajistic, lacuri glaciare, gheţari e tc.) sunt:

a. Alpii francez

b. Alpii elveţieni

c. Alpii austrieci

18

150. Staţiunile alpine Davos, Crans Montana, St. Moritz, Gstaad, Zermatt se află în Alpii:

a. austriecib. germanic. elveţieni

151. Staţiunile alpine Innsbrük, Kitzbühel, Saalbach, Solden, Zeel am See, Kaprun se află în Alpii:

a. germanib. austriecic. italieni

152. Staţiunile alpine Chamonix, Albertville, Mèribel, Val d'Isére, Val Thorens se află în Alpii:

a. francezib. italienic. elveţieni

153. Staţiunile alpine Cortina d'Ampezzo, Breuil-Cervinia, Madona di Campiglio, Courmayeur,

Sestrière se află în Alpii:

a. francezib. italienic. elveţieni

154. Staţiunile alpine Garmisch-Partenkirchen, Oberstdorf, Oberjoch, Berchtesgaden, Kloster se află

în Alpii:

a. austriecib. slovenic. bavarezi

155. Staţiunile alpine Kranjska Gora, Bohinj, Maribor, Podljbelj se află în Alpii:

a. austriecib. slovenic. germani

156. Munţii Alpi se deosebesc de Munţii Carpaţi prin:

a. vastitatea domeniului schiabil amenajat, gheţari de mare extindereb. prezenţa apelor mineralec. văi cu valori cultural-istorice

157. Staţiunile montane Strbske Pleso, Tatranska Lomnica, Jasna, Skalnate Pleso, Stary Smokovec

se află în:

a. Sloveniab. Slovaciac. Cehia

19

158. Munţii Appalachi şi Stâncoşi se deosebesc de Alpi, în principal prin:

a. marea extindere a Parcurilor Naţionale şi a Parcurilor Naţionale de Recreereb. domenii schiabilec. vestigii culturale

159. Staţiunile alpine Lake Placid, Sky Bowli, Sky Area, Spring Mountain se află în:

a. Munţii Stâncoşib. Munţii Appalachic. Colorado

160. Staţiunile Jackson Hol, Aspen Mountain, Salt Lake City, Snowbird, Sundance Resort se află în:

a. Munţii Appalachib. Munţii Stâncoşic. Sierra Nevada

161. Elementele naturale de diferenţiere a valorificării turistice a litoralurilor sunt:

a. configuraţia ţărmurilorb. condiţiile climaticec. alte componente

162. Care sunt cele mai originale componente morfologice ale litoralurilor:

a. ţărmuri cu golfuri, estuare, laguneb. ţărmuri cu construcţii biogenec. ţărmuri cu plaje

163. Condiţiile de climă, se impun, în principal, prin:

a. parametrii meteorologicib. bioclimatul marinc. sezonalitatea activităţilor de turism

164. În exploatarea intensivă turistică a litoralurilor, se impun:

a. nivelul de amenajare, dotare şi echipare turisticăb. dezvoltarea economică şi socială a ţăriic. condiţiile naturale

165. Potenţialul turistic cultural este o componentă a ofertei turistice de litoral:

a. importantăb. complementarăc. depinde de situaţie

166. Staţiunile spaniole Torremolinos, Fuengirola, Nerja şi Marbella se află pe:

a. Costa Blancab. Costa del Solc. Costa Brava

20

167. Staţiunile Mataru, Salou, Garrof se găsesc pe:

a. Costa del Solb. Costa Doradac. Costa de la Luz

168. Staţiunile spaniole Blanes, Lloret de Mar, Santa Suzana, Polamos se găsesc pe:

a. Costa Doradab. Costa Blancac. Costa Brava

169. Oraşele Barcelona, Valencia, Malaga, Taragona, Alicante sunt:

a. centre economiceb. centre turistice cu plaje amenajatec. staţiuni turistice

170. Staţiunile de litoral La Grande Motte, Cap d'Agde, Gruissan, Port Leucate se află pe:

a. Riviera Coasta de Azurb. Riviera Tirenianăc. Riviera Languedoc-Roussillon

171. Staţiunile de litoral St. Tropez, Frejus, Cannes, Hyéres, Antibes, St. Raphael se află pe:

a. Riviera Lyonezăb. Coasta de Azurc. Languedoc-Roussillon

172. Muzeul Oceanografic fondat de prinţul Albert de Monaco se află în:

a. Monacob. Monte Carloc. La Condamine

173. Oraşele Marsillia, Toulon, Nice, Narbonne sunt recunoscute ca:

a. centre economiceb. centre turistice cu plaje amenajatec. staţiuni turistice

174. La poalele Munţilor Malmont (din Alpii Maritimi) este o staţiune recunoscută prin fabricile de

parfumuri şi plantaţiile de flori:

a. Grasseb. Draguignanc. Hyeres

175. Oraşele-staţiuni San Remo, Savona, La Spezia, Genova se află pe:

a. Riviera Tirenianăb. Riviera Veneţianăc. Riviera Ligurică

21

176. Staţiunile Veneţia, Rimini, Pesaro, Ancona, Ravena se află pe Riviera:

a. Veneţianăb. Liguricăc. Sudică (Apulia)

177. Staţiunile de pe Riviera Sudică (Barletta, Molfetta, Manfredonia, Monopoli) sunt:

a. de litoralb. balnearec. de litoral şi balneare

178. Insulele Capri, Ischia, Ponza, Polmarula se găsesc în faţa litoralului:

a. Napolitanb. Tirenianc. Calabrez

179. Pe ţărmul croat, se aliniază numeroase staţiuni de litoral şi centre turistice, adică:

a. 70b. 60c. 50

180. Litoralul croat dalmatic, are o puzderie de insule, unele staţiuni importante ca Rab, Krt, Lošinj,

Kornat, câte?:

a. 725b. 600c. 300

181. Litoralul croat dalmaţian are un ţărm de o varietate, în care predomină:

a. ţărmul cu plaje nisipoaseb. ţărmul cu plaje stâncoasec. ţărmul cu faleze

182. Oraşele-staţiuni Pola, Rovinj, Poreč se află în:

a. Peninsula Istriab. Croaţiac. Slovenia

183. Oraşele turistice Sibenik, Trogir, Split, Dubrovnik din Croaţia sunt:

a. centre turisticeb. oraş-patrimoniu universalc. staţiuni turistice

184. Staţiunile greceşti Glifada, Voula, Kavousi, Vasi, Varkiza se află:

a. pe litoralul esticb. în Golful Saronicc. în arhipelagul insular

22

185. Staţiunile greceşti Leptocaria, Paralia Katerini, Methoni, Platamonas se află:

a. în Golful Saronicb. pe litoralul esticc. pe litoralul sudic

186. Celebrele insule Salamina, Poros, Hydra şi Egina se află:

a. în largul Golfului Saronicb. în arhipelagul Sporadele Micic. în insulele Ionice

187. Staţiunile turceşti Bodrum, Kusadasi, Marmaris, Balçova se găsesc pe litoralul:

a. mediteraneanb. egeanc. marmarian

188. Staţiunile turceşti Antalya, Alanya, Iskenderun, Adame se află pe litoralul:

a. egeanb. marmarianc. mediteranean

189. Staţiunile de litoral Hammamet, Sousse, Monastir, Said, Grammarte se află în:

a. Libiab. Tunisc. Algeria

190. Staţiunile de litoral Cabila, Restingo, Capo Negro, Jasmina se află în:

a. Algeriab. Marocc. Tunisia

191. Staţiunile de litoral Annaba, Blida, Bejaia, Skikde se află în:

a. Algeriab. Marocc. Tunisia

192. Staţiunile de litoral Albena, Nisipurile de Aur, Drjba, Varna, Burges se află în:

a. Ucrainab. Bulgariac. Grecia

193. Staţiunile de litoral Yalta, Alupka, Eupatoria, Alustat se află pe litoralul:

a. Mării Negreb. Mării Caspicec. Mării Aral

23

194. Staţiunile turistice Miami, Miami Beach, Palm Beach, Daytona Beach, Boca Raton se află:

a. pe litoralul Golfului Mexicb. în insulele caraibenec. în Florida

195. Oraşele Tampa, St. Petesburg, Orlando sunt:

a. staţiuni de litoralb. centre turistice de divertismentc. centre universitare

196. Apele minerale şi termominerale, gazelle terapeutice şi salinele fac parte din potenţialul turistic:

a. balnearb. montanc. natural

197. Lacurile cu apă sărată şi nămolurile terapeutice compun potenţialul:

a. naturalb. balnearc. peisajistic

198. Gazele terapeutice aparţin potenţialului turistic:

a. bioclimaticb. naturalc. balnear

199. Salinele aparţin potenţialului turistic:

a. balnearb. legat de aeroionizarec. natural

200. Apele gazoase sunt specifice:

a. ariilor vulcanice neogeneb. ariilor cu diapirismc. ariilor cu fracturi tectonice

201. Mofetele apar în:

a. ariile cu structuri petrolifereb. ariile cu manifestări postvulcanice neogenec. ariile subcarpatice

202. Apele carbogazoase sunt indicate în afecţiunile:

a. reumatismaleb. cardiovascularec. astmatice

24

203. Apele sulfuroase sunt indicate în bolile:

a. endocrineb. reumatismalec. cardiovasculare

204. Mofetele sunt utilizate în afecţiuni:

a. cardiovasculareb. digestivec. hepatobiliare

205. Staţiunile balneare Covasna, Sângeorz Băi, Borsec, Băile Tuşnad au ape minerale:

a. sulfuroaseb. carbogazoasec. iodurate

206. Staţiunile balneare Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti, Buziaş au ape minerale:

a. termale sulfuroaseb. carbogazoasec. cloruro-sodice

207. Staţiunile balneare Sovata, Ocna Sibiului, Slănic, Techirghiol au ape minerale:

a. termaleb. sulfuroasec. clorurosodice

208. Staţiunile balneare Praid, Târgu Ocna, Slănic au ca factori de cură:

a. ape minerale carbogazoaseb. ape salmastrec. saline (microclimat de salină)

209. Staţiunile balneare Covasna, Băile Tuşnad, Borsec, Vatra Dornei, Buziaş, Sângeorz-Băi au:

a. ape carbogazoase şi mofeteb. ape sulfuroasec. ape clorurosodice

210. Lacul Ursu din staţiunea balneară Sovata are apă:

a. dulceb. săratăc. sulfuroasă

211. Apa Mării Negre, ca factor de cură este:

a. săratăb. salmastrăc. foarte sărată

25

212. Salinele sunt folosite în afecţiuni:

a. astmaticeb. cardiovascularec. digestive

213. Nămolurile terapeutice se formează în lacurile cu apă:

a. dulceb. săratăc. în ambele cazuri

214. Lacurile sărate apar în:

a. vechile exploatări de sare (diapire)b. în ariile deluroasec. în ariile montane

215. Nămolurile terapeutice apar în unele lacuri ca:

a. Bâlea, Capra, Lala, Bucurab. Techirghiol, Ursu, lacurile de la Ocna Sibiului, Slănicc. Lacurile de pe cursul Colentinei

216. Lacul Balaton cu efecte terapeutice se află în:

a. Ungariab. Poloniac. Slovacia

217. Staţiunile Vichy, Evian, Limoges, Clermond-Ferrand se află în:

a. Italiab. Franţac. Spania

218. Staţiunile balneare Latina, Tivoli, Albano, Fiumi, Montecatini se află în:

a. Franţab. Italiac. Spania

219. Staţiunile balneare Karlovy-Vary, Marianske Lazne, Jachymov, Konstantinovy-Lazne sunt în:

a. Sloveniab. Cehiac. Moravia

220. Staţiunile balneare Băile Olăneşti, Băile Călimăneşti-Căciulata, Govora, Săcelu se găsesc în:

a. Carpaţii Meridionalib. Depresiunea Transilvanieic. Subcarpaţii Getici

26

221. Specificaţi dacă o rezervaţie ştiinţifică (strict protejată) are o destinaţie pentru:

a. recreere şi agrementb. odihnă şi călătoriic. cercetare ştiinţifică, fără activităţi economice

222. Delta Dunării, Munţii Rodnei, Munţii Retezat au fost declarate:

a. Parc Naţionalb. Parc Naturalc. Rezervaţie a Biosferei

223. Munţii Şureanu, Munţii Apuseni, Zona Porţile de Fier au fost declarate:

a. Parc Naţionalb. Parc Naturalc. Rezervaţie a Biosferei

224. Parcul Naţional Plitvice se găseşte în:

a. Cehiab. Sloveniac. Croaţia

225. Parcurile Naţionale Yelowstone, Yosemite, Navayoland, Grand Canyon se află în:

a. Munţii Stâncoşib. Munţii Appalachic. Canada

226. Parcurile Naţionale Vanoise şi Cevennes se găsesc în:

a. Italiab. Franţac. Elveţia

227. Parcurile Naţionale Grand Paradiso şi Cogne se află în:

a. Franţab. Spaniac. Italia

228. Ecoturismul este similar cu:

a. turismul ecologicb. turismul verdec. turismul practicat în arii protejate

229. Specificaţi masivele montane din Deşertul Sahara unde s-au găsit picturile neolitice cu scene de

vânătoare:

a. Atlasb. Kilimandjaroc. Ahaggar şi Tassili

27

230. Oazele Nefta, Gafsa şi Tozeur sunt oaze recunoscute pentru turism şi se află în:

a. Sahara tunisianăb. Sahara marocanăc. Sahara algeriană

231. Centrele religioase Mekka şi Medina se află în:

a. Deşertul egipteanb. Saharac. Deşertul Arabiei Saudite

232. Civilizaţiile antice sumeriană, babiloniană, persană etc. au apărut pe actualele arii deşertice din:

a. Orientul Apropiatb. Orientul Mijlociuc. Deşertul Negev

233. Civilizaţiile cananeană şi ebraică au apărut pe actualele arii deşertice din:

a. Orientul Mijlociub. Oriental Apropiatc. Câmpia Mesopotamiei

234. Una din condiţiile principale pentru ca o aşezare rurală să fie omologată ca sat turistic este:

a. prezenţa unor tradiţii şi valori etno-folclorice reprezentativeb. să fie aşezată pe orice formă de reliefc. să aibă factori de cură

235. A doua condiţie principală pentru ca o aşezare rurală să fie omologată ca sat turistic este:

a. să aibă resurse şi atracţii turisticeb. să dispună de gospodării apte pentru închirierea la turiştic. să aibă dotări culturale şi sociale

236. Alte condiţii pentru omologarea aşezărilor rurale ca sat turistic:

a. să fie bine sistematizateb. să aibă sursă de luminăc. accesibilitatea bună şi cadrul natural atrăgător şi nepoluat

237. Care dintre aşezările umane pot fi omologate ca sat turistic?:

a. o comunăb. un oraşc. o aşezare rurală

238. Care este ţara care a omologat primele sate turistice?:

a. Austriab. Franţac. Polonia

28

239. Satele turistice etnografico-folclorice dispun de:

a. tradiţii populare, meşteşugurib. monumente istoricec. cadrul natural pitoresc

240. Satele turistice de creaţie artizanală şi artistică dispun de :

a. tradiţii folcloriceb. centre artizanale şi meşteşugăreştic. folclor popular

241. Satele turistice climatice şi peisajistice se află, de regulă, în/la:

a. poalele munţilor şi în depresiunib. aria de dealuric. deltă şi pe litoral

242. Satele turistice vitipomicole se află în aria de:

a. câmpieb. dealuric. munte

243. Care este aria din Carpaţii Meridionali cu un turism rural şi agroturism dezvoltat:

a. Depresiunea Haţegb. Depresiunea Bran-Rucărc. Culoarul Rucăr-Bran

244. Turismul rural foloseşte ca spaţii de cazare:

a. numai pensiuni turistice ruraleb. pensiuni agroturisticec. toate formele de cazare din spaţiul rural

245. Agroturismul foloseşte ca spaţii de cazare:

a. pensiunile turistice ruraleb. casele a doua reşedinţăc. toate formele de cazare din spaţiul rural

246. Agroturismul este o formă de turism:

a. difuzb. intensivc. extensiv

247. Agroturismul este similar turismului:

a. verdeb. ecoturismuluic. turismului durabil

29

248. Produsul turistic agroturistic este format din:

a. cazare + masă + agrementb. cazare + cadru natural + alte atracţiic. toate la un loc

249. Oraşul poate fi pentru turism:

a. destinaţie turisticăb. centru cultural şi comercialc. centru emitentd. toate la un loc

250. Care este mai important sub aspect turistic?

a. oraşulb. centrul turisticc. localitatea turistică