ficus benjamina

5/28/2018 Ficus Benjamina

1/26

Ficus benjamina - copacul din casa

Ficus benjamina (ficusul plangator)este un copacel foarte ramificat, cuaspect elegant, care cultivat in ghiveci are o inaltime de 60-180 cm. Are frunze usor ascuovale, lungi de 10-15 cm. Planta se aseamana cu un mesteacan. Are crestere rapida, ramifmulte, flexiile, foarte frumos arcuite. !coarta este deschisa la culoare. "runzele sunt mici,numeroase, cu varful ascutit, colorate intens. #ste o planta splendida pentru locuintele modsi are o popularitate in crestere.

Particularitati de ingrijire$Lumina si amplasament$ %ariaza in functie de specie. "icusul en&amina

frunze panasate prefera lumina puternica. #u il tin langa geamul din sud.

Temperatura$ 'arna, ficus en&amina suporta o temperatura de minim 10-1*aca este adaptat treptat chiar si +-8). # ine sa stea si in casa, la cca (1), dar sa nuaproape de calorifer. !e va vedea oricum daca ceva nu-i place$ incep sa i se ingaleneafrunzele si, eventual, ii vor cadea. asta inseamna ca e de preferat o zona mai rece din casape cat posiil, luminoasa.

Udarea$ %ara, ficus en&amina se va uda din aundenta, cand va fi pulverizaapa si pe frunze. !tergerea frunzelor cu un urete umed este o lucrare migaloasa, caretreuie insa negli&ata. 'arna il ud numai cand pamantul este uscat. darea plantei ficus vconstanta fara alternante mari intre udari in mod normal, o data pe saptamana e o, vara ori/. darea ficusului se face cu apa la temperatura camerei, pe cat posiil in orele dimin'arna se uda foarte putin.

Ingrasamant$ se aplica primavara si vara, 1-(ori pe luna. 'n perioada de cresa plantei ficus en&amina se va administra un ingrasamant pe aza de azot.Precautii$ ipsa apei la ficus en&amina duce la pierderea frunzelor si apa

daunatorilor. darea excesiva produce putrezirea pamantului de la suprafata. Acestrecomandat a se schima in fiecare primavara. darea neregulata sau in excese ducpatarea neagra pete maronii pe marginea frunzei/ sau patarea runa pete pe amele fetefrunzei/. otodata, datorita oscilatiilor mari de temperatura, excesului de umiditate, curentiloaer, lumina redusa iarna, frunzele ficusului se innegresc, se usuca si cad. *aca frunficusului se ingalenesc si cad, e recomandata reducerea udarii si stoparea administraringrasaminte pana cand se opreste caderea frunzelor.
http://4.bp.blogspot.com/-MYXQv_-RM10/UHU-BStZ6CI/AAAAAAAAWTY/S2K2qY2LF6U/s1600/ficus+benjamina.JPG


2/26

Daunatori$ Paian&enul rosu, se comate prin cresterea umiditatii si stropplantei cu un acaricid. )osenilele se comat prin stergerea frunzelor cu o pensula inmuiatalcool sau un insectici sistemic.#ste usor atacat si de paduchele lanos, testos sau r)omatem acest lucru cu stropiri cu insecticidul adecvat.

Transplantare$ 2n perioada de crestere e recomandata trasplantarea presupunea inlocuirea un strat de 3-4 cm de la suprafata ghiveciului cu pamant proaspat. "inu fac parte din categoria plantelor care necesita cantitati mari de ingrasamant si nicagreeaza transplantarile.

Inmultire$ Prin utasi de 10-15 cm pusi intr-un amestec de pamant amestecanisip la o temperatura de (1grade )elsius.Sol$ n amestec de pamant de frunze in adaos cu humus. *ar suporta si un

mai putin pretentios.

Cum folosim cenu a n grdin

)um adica, ce vora e aia 'mi pun cenusa in cap 7 #u ma consider suficde normal, asa ca prefer sa o arunc 9n gradin:, la flori. ;ici nu va inchipuiti ce puteti facacest nimic7, de care vrem sa scapam oricum, dupa ce ne-am ucurat de focul din semineu

)enusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din ogradina.


3/26

Apoi, din punct de vedere al con>inutuluelemente enefice, cea mai mare cantitate de potasiu o g:sim 9n cenu=a provenit: dtulpinile de floarea soarelui 35-38@/, de la resturile vegetale 1+,@/ urmat: de cea provede la esen>ele de foioase 14@/, pe c?t: vreme 9n cea de r:=inoase B doar 3-+@. )enprovenit: de la oase se remarc: printr-un con>inut important de elemente fosfo-potasice. Actipuri de cenu=: sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le ad:postim 9n ogrnoastr:$ legume, fructe, flori. 2n schim, cenu=a de tur:, s:rac: 9n elemente hr:nitoare, ine s-o amestec:m cu compost, sau, 9n cel mai un caz, s-o punem la trea: c?nd e voramendarea solului cu calciu aceast: cenu=: av?nd o concentra>ie de 15@ calcar/ =i at?t.

; e indicat s-o utiliz:m in stare pur:, deoarece putem face mai mult r:u dine. ;u 9nt?mpl:tor am adus 9n discu>ie =i acest lucru, pentru c:, mul>i consider: cenneprietenoas: =i spun cam a=a$ aveti gri&a cu cenusa, pentru ca are efecte enefice pe terscurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenasupra pamantului7. Asa ca e ine sa scormonim putinC in cenusa.

!e "#U$%orim mai cur?nd de cantitatea 9ngloat:, dec?t de durata de administrare.*atorit: faptului c: cenu=a con>ine un procent 9nsemnat de calciu, ea

proprietatea de a 9ndulci p:m?ntul, sau, 9n lima& mai sec B cre=te reac>ia alcalin: a sustratAcest lucru face greoaie trecerea =i p:trunderea elementelor hr:nitoare din sol 9n plante

aceea, 9ngr:=:mintele, care con>in azot :legar, g:ina> de pas:re, fecale, sulfat de amouree, etc./, nu se vor aplica laolalt: cu cenu=a, ci la o distan>: de cel pu>in o lun: dup: cepr:fuit cu ea.

*in acela=i motiv cenu=a nu va fi folosit: niprea&ma plantelor acidofile azalee, camelii, rhododendroni, hEdrangeea, afin, meri=or, r:chierica, calluna, conifere/ =i nici pe solurile cu pF+ =i peste.

)enu=a se adauga o dat: la (-4 ani, cca. 100-(00gr.Gm(. eoretic, cam asta norma. 'n cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar.

;u se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin chimicale7.

!e "D%
http://2.bp.blogspot.com/-qx0mVwd0q40/UI_LPFG82LI/AAAAAAAAWbk/TyN-ifSIYNo/s1600/images.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-DkXOKsC36B4/UI_K_dyJDLI/AAAAAAAAWbc/4UK2snikZhI/s1600/cenusa.thumbnail.jpg


4/26

Prin continutul ogat de calciu cenusa inmoaie7 pamantul acid. Pentru asta folosi la metrul p:trat cam 0,+00 g. B 1,5 g. de cenu=: de lemn, sau 1,5 g.B 3 g. din provenit: de la resturi vegetale, iar: sau uruieni, pe care o ad?ncim la cel mult 10 cm.

a p:m?nturile greoaie lutoase, argiloase/ cenu=a va fi 9ncorporat: at?t la s:pdin toamn: c?t =i la cea din prim:var:. !:parea va treui s: fie la ad?ncime de 30, chiar 40Pe solurile nisipoase, u=oare, aplic:m cenu=: doar prim:vara.

)enu=a nu con>ine clor. Aceasta afirmatie o face s: fie foarte apreciat: in cmultor culturi$ castrave>i, ro=ii, varza cu toate neamurile ei, maz:re, fasole, cartofi, dovle

ardei, vinete, r:d:cinoase, dar =i c:p=uni, aru=ti =i pomi fructiferi. *esigur, florile anuale, dcele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Pr:fui>i, sau 9ngloa>i cenu=a, de9mpre&urul tufelor de u&ori. #i fac parte dintre plantele B egoist, care nu dau nimic, ci consum:, a=a c: un astfel de tratament va fi foarte apreciat =i de plante dar =i de p:m?care nu va mai fi sec:tuit.

!um se aplic$ 1. !u form: de ap: de cenu=:7


5/26

ardei gras, vinete, ro=ii B se recomand: B 18 gr 9n loca=, deci cam 3 linuneD dup: fiecare ploaie se pudreaza peste frunze =i rod, astfel ca ciuperca s: nu se prind:ele.

I varz: B la plantare cam o lingur:, iar peste var: se pudreaza de &ur-9mppentru a nu permite melcilor =i limac=ilor s:-=i croiasc: drum la planta, dar =i peste ea, anca marele fluture al s: nu se a=eze pe foile ei. 2n plus, prin metoda aceasta, prime=te =i hra

I c:p=uni, zmeur B se recomand: -100 B 150 gr., deci 1 pahar pe l?ng: la zmeur se presara de-a lungul r?ndului, socotind o can: la fiecare 3-4 fire. !e procedeaz

fel cu pudratul.a pomii fructiferi$ o dat: la 3-4 ani 9n &urul trunchiurilor pe tot cuprinsul coroafac un =an> nu mai ad?nc de 10-15 Jm. 2n tran=eea7 creat: torn cam 5-6 g:leti de ap:, 9n pun c?te ( - 4 c:ni de cenu=:Ggaleat:, sau presar cam 1 g de cenu=: aceasta este rpentru un pom matur/. Apoi acop:r =an>ul la loc. *ac: presar cenu=: crud:7, arunc peste ede varz:, urzici, p:p:die, sau orice alte uruieni, f:r: semin>e =i f:r: r:d:cini. Arustii ppudrati periodic cu cenusa.

!um pstrm cenua)enu=a se p:streaz: ferit: de umezeal:. K cenu=: plouat: nu mai e un: de ni

deoarece toate un:t:>ile din ea se duc peCapa s?metei


6/26

' sera sau un solar le pare multora destinat doar productiei agricole sau celor care vor sa faca bani din cultivarea legumelor ori florilobine% adesea nu e deloc vorba de asa ceva ) in tot mai mare masura solariile repre$inta un avanta# pegospodariile particulare Dincolo de activitatea periodica si placuta petrecuta in compania plantelorsunt o metoda de a asigura legume si verdeturi sanatoase intregii familii *n mic solar pe langa casuficient pentru cultivarea rasadurilor de ridic&i% salata% rosii% ardei si vinete cu gust% care vor inlocui aprovi$ionarea de la piata +i toti stim ca nimic nu are gustul rodului produs de tine

Locul si dimensiunile solarului

,olul unui solar este de a asigura plantelor o temperatura constanta si o lumina buna pparcursul anului% indiferent de vremea de afara% permitandu-ne sa cultivam mai de timpuriu diverse sde plante de consum si eventual sa le rotim pentru a avea parte de doua-trei generatii de legumparcursul unui se$on

Dimensiunile solarului

Pentru un solar mai micut poate fi sufisi un spatiu de cca metri patrati% dar acesta se poate etinde in functie de suprafata disponibila planul de culturi pentru consumul casnic "n functie si de nevoile fiecaruia% estimativ unei familii de p

persoane ii a#unge un perimetru de cca ./ mp pentru a-si asigura propria sursa de legume pe parcuunui an

Alegerea locului pentru un solar trebuie sa tina cont totusi de cativa factori). Perimetrul sa beneficie$e de multa lumina solara% ideal fara copaci care sa umbre

ferestrele si acoperisul 0desi acestia ar putea repre$enta o protectie suplimentara in fata vanturilorploilor1

2 Terenul trebuie sa aiba o umiditate sca$uta pe perioada iernii si sa fie prote#vanturi puternice 0poate nu departe de peretele unei case sau al unei alte dependinte% ori la suficidistanta de niste copaci1

3 +olul este important *n teren usor in panta va a#uta la scurgerea mai usoara a apepo$itionarea intr-un loc mai inalt il va feri de inundatii Daca e vorba de pamant fertil% care drenea$a
http://1.bp.blogspot.com/-jfEPMmhZ01g/UIpIPt6PJNI/AAAAAAAAWak/Qc3FF6U6Gsg/s1600/2708_gamistgreenhousescom.jpghttp://1.bp.blogspot.com/-_JlUnCZLIjU/UIpIQfwAcXI/AAAAAAAAWas/Cj1dnqFa27I/s1600/2709_wwwlocalphilosophycom.jpg


7/26

nisipos si cu concentratii mici de sare% terenul poate fi lasat ca atare% in ca$ contrar insa va trebui sapca$maua pe o adancime necesara de$voltarii radacinilor viitoarelor plante sau inlocuit cu pamant nissau marnita cumparate% ori pamant de padure sau luat dintr-o $ona despre care stiti nu a mai fost cultiani de $ile 0elementele nutritive din sol sunt absorbite de fiecare cultura anuala% iar solul este saracacesti nutrienti an de an1 +i pentru ca tot e vorba de pamant% ganditi-va si la viitoarea cultura 4 daca sa mancati ecologic% ingrasamintele c&imice nu vor avea ce cauta in acest sol

Tipuri de solar usor de abordat

' serie de producatori ofera profile pentru sere modulare% folii de protectie pentru invelplaci de policarbonat sau de fibra de sticla% sisteme de prindere etc si de asemenea e posibil ca fiedintre noi sa aiba de#a o parte din materialele necsare% ramase de la alte constructii% de aceea eista mvariatiuni posibile pe aceeasi tema 5ai #os ne vom opri la doua dintre cele mai simple sistpresupunand ca se porneste de la $ero si cu materialele% si cu lucrul in sine

+tructura solarului) ea trebuie sa fie usoara% re$istenta% dar sa se desfasoare pe arii minimasa fel incat sa permita patrunderea a cat mai multa lumina inauntru De asemenea% trebuie sa poata fi ancorata in pamant% ca sa nu fie smulsa de vant Pe al doilea plan vine folia transparenta% dar protecla intemperii (a trebuie sa nu se ingalbeneasca de la lumina solara% dar sa lase lumina sa patrund

proportie cat mai mare% sa nu se rupa usor si sa pastre$e caldura la interior Folia are avanta#ele cosredus si ale faptului ca se poate mula usor pe aproape orice structura

a1 +olar tip tunel% pe structura metalica*n solar cu costuri mici% usor de facut% dar care trebuie reconditionat periodic este

alcatuit din bare otel in forma de arc% montate cu un sistem de prindere de obicei oferit tot de producatacoperite cu folii de calitate Acestui gen de solar i se spune tip tunel si singura problema poaventilarea% in ca$ul in care acesta e prea lung *nul scurt insa nu va avea probleme% ventilarea si raspatiului facandu-se prin ridicarea foliilor din cele doua capete ' astfel de constructie cu acoperis roare avanta#ul ca permite o scurgere rapida a apelor de pe invelitoare Pentru solarii mici 0ca$ul mepoate folosi in locul barelor de &otel% teava alba pt instalatiile de termoficare% cu accesoriile aferente

b1 +olar cu acoperis in doua pante% pe structura de lemn sau metalPentru structura unui solar se pot folosi grin$i din lemn de preferat rotunde% cu diametr

cel putin .6 cm +e pot folosi bulumaci gata cumparati si prelucrati sau% daca se foloseste lemn nacesta se curata de coa#a si i se indepartea$a cioturile sau alte denivelari% pentru ca acestea sa nu rupa de protectie pe care o vom folosi Pentru a prote#a lemnul de coro$iune si a face constructia mai durapartea care se baga in pamant a acestor grin$i se arde% pana se obtine un strat de cca / mm de carbConstructia structurii in sine se reali$ea$a in mare la fel ca aceea a unei case% cu coama si capriori% evrespectand rapoartele si luandu-se in consideratie panta acoperisului in asa fel incat sa permita scurgrapida a apei de ploaie si patrunderea luminii intr-un ung&i favorabil pentru plante +igur ma va a+abin la constructie% ca sa-mi iasa din prima
http://4.bp.blogspot.com/-nZutZZAfEhU/UIpIObWTqJI/AAAAAAAAWag/qu5C_RzuXZQ/s1600/2706_atinyhomesteadblogspotcom.jpg


8/26

Acoperirea nu o voi face cu folie folosi placi de policarbonat taiate la dimensiune C&iar daca e mai scump% compensea$a printr-o re$issporita % scaderea pierderilor de caldura si o crestere a lumino$itatii in interior "n plus% estetic va fiok% fara sa mai fie nevoie de diverse intarituri% ca in ca$ul foliei Folia va trebui in general reconditioan de an% iar lemnul structurii va avea nevoie de reconditionari o data la cativa ani

"nainte de montare trebuie tinut cont de stabilitatea solarului 4 daca va avea sau nu raftu

interior% cum se asea$a pe pamant Daca e nevoie va trebui o mica fundatie Desi nu cred% in ca$ul ma gandesc la niste module 0repetabile1 de 32 metri % usor de demontat0desigur la inceput va fi singur1% amplasate pe terasele gradinii mele

!raciunita & sfaturi pentru ingrijireAutor) 7eorgeta Dalea8ineri% 6 "anuarie 266% ora .2)398

Craciunita este una dintre plantele de apartament cel mai usor de ingrijit si, poat

aceea, una dintre cele mai des intalnite in apartamentele noastre !lanta este recunoscuta de tlumea ca fiind singura planta cu proprietatea ei de a-si sc"imba culoarea frunzelor in ros

preajma Craciunului
http://www.ele.ro/casa-si-gradina/plante-decorative/craciunita-sfaturi-pentru-ingrijire-74#comentariihttp://2.bp.blogspot.com/-usELljET9NA/UIpJlI8S-CI/AAAAAAAAWbA/5IZ_4pUX_II/s1600/638224949911103021520860-1903489-700_700.jpghttp://www.ele.ro/casa-si-gradina/plante-decorative/craciunita-sfaturi-pentru-ingrijire-74#comentarii


9/26

Cateva lucruri despre Craciunita

Denumirea stiintifica a plantei este (up&orbia pulc&errima% ea mai numindu-se si Poinsettia PCraciunita nu pre$inta de fapt flori mari% ci frun$e colorate% sau mai bine $is frun$a care se coloreaprea#ma Craciunului (ste vorba despre frun$ele superioare% care vor deveni rosii in prea#ma :aDomnului% dand aspectul unor flori Florile propriu-$ise sunt% de fapt% mici si nesemnificative si nu da

aspect deosebit plantei Pentru a afla mai multe despre legatura dintre Craciunita si :asterea Domnputeti citi urmatoarea legenda a Craciunitei

(fortul de ingri#ire al acestei plante va fi etrem de mic% deoarece este o planta viguroasa C&iar dacati mai crescut pana acum plante de apartament% dar v-ati &otarat ca ar fi o idee buna sa incepeti% deoaati vrea sa aduceti in caminul vostru un strop de frumusete% nu va fie frica sa incepeti cu Craciunitaeste o planta pretentioasa

Cum o recunoastem

Craciunita creste sub forma unui arbust cu frun$ele mari si late% in forma de stea Frun$ele plantcolorea$a in luna decembrie in rosu% galben% ro$ sau crem si isi mentin culoarea pana in primavara Peste adesea folosita ca planta de decoratiune% fiind ea insasi un simbol al Craciunul

Cum o ingrijim

- "n ceea ce priveste felul cum trebuie udata% planta nu este deosebit de pretentioasa (ste mai degsensibila la miscari sau mutari decat la lipsa apei +e pare ca planta poate re$ista si o saptamana faraudata :u se va ofili decat atunci cand nu este udata mai mult de o saptamana Totusi% este recomandsa mentineti sanatatea plantei udand-o $ilnic cu o cantitate mica de apa

- (ste inter$is sa udati planta in farfuriuta (ste preferat sa mentineti doar pamantul umed% deoaadunarea ume$elii statute in g&iveci va ofili planta

- Pentru ca o Craciunita sa re$iste de-a lungul iernii% va necesita temperaturi de minim ./ grade "n cin care obisnuim sa ne tinem plantele pe balcon% este bine ca iarna sa mutam Craciunita in casa Alucru este valabil si pentru ca$urile cand balconul este inc&is% acesta neputand asigura temperaturi dgrade

- +e obisnuieste ca planta sa se tunda pentru a nu deveni deosebit de frun$oasa 5omentul cel mai po


10/26

pentru a o tunde este primavara% cand planta devine mai putin sensibila (ste bine sa tundeti plscurtand lastarii% pentru a stimula ramificarea plantei

- "n timpul primaverii si verii% este bine ca planta sa fie pastrata afara% intr-un loc semium

-Dupa trecerea perioadei de inflorire% Poinsetia are nevoie de o perioada de repaus de cel putin 2 timp in care se vor rari udarile si se vor suspenda fertili$arile

- Pentru o inflorire cat mai reusita% va recomand sa folositi ingrasaminte a caror formula sa con5olibden% intrucat lipsa acestui element duce la degradarea si% in final% la moartea plantei

Cum o inmultim

"n ceea ce priveste inmultirea Poinsetiei% se poate reali$a prin butasire sau prin seminte% insa procesulanevoios si de lunga durata Pentru reali$area cu succes a procesului butasire se recoltea$a de pe plamama butasi de .6-.2 cm lungime% care sa aiba varsta de minim /- saptamani Acesti butasi au o

laptoasa% numita late Trebuie sa stiti ca lateul impiedica formarea radacinilor la butas% prin procesoidare celulara% astfel ca butasul% inaintea plantarii% trebuie supus unui proces de eliminare a lateuluacest scop% se introduce butasul cu ba$a in apa la temperatura de 2/-36 de grade Celsius% proces favori$ea$a eliminarea lateului 8a recomand plantarea butasului in turba amestecata cu nisitemperatura constanta de 26-22 de grade Celsius% si acoperirea sa cu un clopot care poate fi din sticladin plastic


11/26

Floarea Flamingo este re$istenta si poate supravietui in interior pentru o perioada lungtimp% c&iar si in conditi vitrege Ant&urium% originara din padurile tropicale% este o planta cataratoare%se de$volta foarte bine in locuri cu multa umiditate si caldura (ista numeroase specii de Ant&urium%cele mai populare sunt speciile cu frun$e si flori bogate

Cum ingrijesti Anthurium

C&iar daca este o planta originara de la Tropice% Ant&urium nu re$ista foarte bine la temperaturile fomari ;a temperaturi mai mari de 33 de grade% frun$ele si florile se ard% iar florile isi pierd coloputernic De asemenea% si durata de viata se scurtea$a Temperaturile mai mici de .6 grade duincetinirea cresterii si de$voltarii acestei plante si la ingalbenirea fun$elor De asemenea% planttolerea$a ing&etul

LuminaFloarea Flamingo are nevoie de lumina stralucitoare% indirecta :u este indicat sa epui plan

lumina directa a soarelui% decat in se$onul rece% dupa ce planta a fost bine aclimati$ata ;ipsa luminduce la incetinirea cresterii si de$voltarii plantei +peciile de Ant&urium fara flori tolerea$a mai bine luminii% insa doar pentru perioade scurte de timp

#paPamantul plantei trebuie sa fie in permanenta umed :u trebuie insa sa eagere$i cu apa% astfel radacinile plantei sa stea prea mult timp in multa apa ;ipsa apei face ca planta sa se de$volte mai grc&iar sa nu mai infloreasca De asemenea% lipsa apei duce si la uscarea radacinilor si ingalbefrun$elor

!amantPamantul din g&ivecele cu Ant&urium trebuie sa fie bogat si bine afanat ,adacinile care creafara solului trebuie acoperite imediat cu pamant "n #urul radacinilor% pamantul trebuie sa fie bine pre

FertilizarePlanta Ant&urium nu necesita fertili$are% insa daca vrei sa te ocupi si de acest aspect%indicat sa folosesti un fertili$ator delicat% in stare lic&ida Acesta trebuie aplicat pe toata perioadde$voltare sau doar primavara

$nmultire Aduci cand muti planta intr-un g&iveci mai mare este momentul ideal pentru inmuimparte planta in mai multe radacini sau taie o parte din acestea Planta se poate inmulti si din frunmai vec&i care vor de$volta radacini eterioare% care pot fi apoi plantate

%eplantarePlanta trebuie sc&imbata in alte g&ivece in fiecare an Ant&urium nu sufera atuncirelocat% astfel ca se va de$volta frumos in continuare


12/26

&aunatoriFloarea Flamingo este sensibila la paduc&ii de frun$e si la paian#enul rosu De asemenea%atacata si de numeroase ciuperci% in special in lunile de vara "n urma acestor atacuri frun$ele si bobocinglabenesc si apoi se usuca "n lunile de iarna% Floarea Flamingo poate fi atacata de mucegaiul cencare duce la putre$irea frun$elor si florilor

#tentie'

Floarea Flamingo este o planta to(ica% toate partile fiind otravitoare 5estecarea frun$elor sau flocau$ea$a instant iritatii durereoase in #urul gurii si gatului

#nt"urium - floarea !asarea Flamingo

Anturiumul este splendind cind infloreste, frunzisul la fel este frumos prin amundacestuia si marimea frunzelor. "lorile mari si rosii acoperite cu strat de ceara daruie un latragator. 'storia anthuriumului in colectia mea a inceput acum doi ani in urma. Am procuraanturium la reduceri fara inflorescenta, si nu stiam ce culoare au florile. Anturiumul este demulte varietati si culori, de la rosu aprins, la roz si al. Acum am in colectie trei varietatanthuriumuri si to i au 9nflorit. !incer vorind am avut nevoie de ceva timp sa inteleg cum ac

se simte ine in conditii de apartament si ce tip de fertilizant are nevoie. a inceput capefrunzelor se uscau, si unele frunze deveneau galene, din cauza excesului de apa sfertilizanti. Pe parcurs am oservat ca aceasta planta iueste o umiditate relativa, sfertilizant mai diluat, cu o proportie de 10$10$10. K intesitate a luminii este un factor importacresterea sanatoasa a florii "lamingo, dar nu iueste raze solare directe, deoarece apar ape frunze. Acum acestia cresc si se dezvolta ine, le ud mai rar si le administrez o doza dilde fertilizant o data la doua saptamini. Am incercat sa-l inmultesc si se prinde ine prin utadar tre sa treaca vre-un an sa dea frunzis ogat si sa infloareasca.
http://4.bp.blogspot.com/_mnn0NmuPwqI/TGrWlNEz-6I/AAAAAAAAAiw/mH1-0Yd5rSc/s1600/untitl17.jpg


13/26


14/26

Mhiveciul pentru cultura nu treuie sa fie prea mare ca volum si este de preferat unul mai pinalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de evacuare a apei.

%ara veti aseza vasul pe un suport deasupra unei tavi cu apa, fara posiilitatea acesteia de infiltra in sol, ci numai de a se otine o atmosfera vaporoasa. Anthurium solicita vara uperiodice aundente, dar cu perioaea de respiro intre ele. dati numai atunci cand soluusuca superficial la suprafata.

Pulverizarile sunt enefice pe frunze dar cat mai rar pe flori/, cu apa la temperatura camApa dura, cu un continut mare in saruri de calciu, provoaca patarea inestetica a frunzelorapa rece genereaza aparitia unor oli foliare - necrozari si patari run-cafenii. Plantele receptive la fertilizari foliare si la sol, aplicate numai in perioada de vara.

'nsolatia directa, ca si temperatura prelungita mai scazuta de 10 grade )elsius de regula fatale pentru Anthurium, iar in cazul unor afectiuni incipiente provocate de unuacesti factori, plantele se refac totusi cu greu si in timp indelungat.

ransplantarea se face la sfarsitul verii-toamna, cand se poate realiza si despartirea tupentru inmultire. Pentru mentinerea umiditatii, aza tulpinii, radacinile care ies la suprafatpot inveli cu muschi de tura.

emperatura optima de vegetate a plantelor in timpul iernii este de circa 18 grade )els

Frana din sol se poate suplimenta in perioada primavara-vara cu solutii nutritive pentru plcu flori sau pentru plante acidofile.


15/26

ferestrele estice sau sudice fiind recomandate. K lumina slaa va avea ca effect o micsorainfloriri sau planta nu va inflori, frunzele cresc deformate

Temperaturaemperatura ideala este de 1+ - (5 grade ).

Solul)and cumparati planta de la florarie s-ar putea sa aveti o mica prolema cu pamantul si an

daca vreti sa schimati ghiveciul va treui sa fiti atenti ce pamant folositi. n sustrat care sdreneze foarte ine este cel mai indicat. !ustratul necesar este un amestec de tura, pamde flori si nisip in proportii egale, pe fundul ghiveciului nu strica un strat de pietris.

%pa'n perioada de vegetatie pamantul treuie sa fie umed dar sa nu musteasca, iarna se udarar. *aca are prea multa apa frunzele se ingalenesc.

Anthurium este o planta care avand radacinile suculente suporta mai ine un deficit de decat un surplus.'maginea este cu titlu informativ.

Dracaena marginata

Dracaena 5arginata este un palmier cu frun$ele lungi% cu varfuri ascutite% sub forma de pamatuf in vtulpinilor

Ingrijire Dracaena marginata

#mplasare )lumina si temperatura*+

Dracaena 5arginata trebuie ase$ata la lumina medie< suporta si $onele cu lumina mai putina (purecomandata) nordica% estica% vestica Temperatura) vara 26-2=>C si iarna .>C

Udare si "ranire+


16/26

Dracaena 5arginata doreste sa fie udata regulat la 9 -.6 $ile astfel incat pamantul sa se ususce intre udari +e recomanda ca la interval de cateva $ile sa se pulveri$e$e cu apa pe frun$e pentru a menumiditatea aerului ridicata +e fertili$ea$a la 2 saptamani cu fertili$ant pentru plante cu frun$e

lemente decorative+

Dracaena 5arginata este decorativa prin frumusetea si eleganta frun$elor Planta pre$inta tulpini suinalte% neramificate si elegante care poarta smocuri de frun$e subtiri% ver$i% cu margini rosii% delica

arcuite

!ericole+

Daunatori- paduc&ele lanos si paian#enul rosu +e recomanda tratarea paduc&elui lanos cu insecticideaplicarea a 2-3 tratamente la interval de 9-.= $ile Pentru paian#enul rosu se vor face 2-3 tratameninterval de 9-.6 $ile cu acari+e vor respecta cu strictete concentratiile si instructiunile de pe ambala#ele produselor foloAerul uscat este cau$a brunificarii frun$elor la varfuri 4 se va pulveri$a planta $ilnic *darea eceduce la patarea sau brunificarea frun$elor% la putre$irea radacinilor "nsuficienta apei va ducingalbenirea si uscarea rapida a frun$elor ba$ale< radacinile nu trebuie lasate sa se u

Temperaturile prea sca$ute determina inmuierea% rasucirea si brunificarea frun$Frun$ele cu varfurile brunificate apar datorita umuditatii sca$ute a aerFrun$e gofrate si@sau cu pete albicioase apar atunci cand lumina este prea puternica

$mportant+

Daca la una 4 doua saptamani apar frun$e ba$ale ingalbenite sau uscate% acesta este un proces normimbatranire "nmultirea se face prin butasire

Pe scurt, ingrijire Dracaena Marginata

Lumina pentru o buna dezvoltare+medie

Lumina pentru supravietuire+medie Udare in conditii de dezvoltare+ moderata

Frecventa udare+saptamanala

iteza crestere+lenta

.rad de sensibilitate a speciei+re$istenta satisfacatoare

!um sa ingrijesti o dracaena'

&racaena 0sau scris pe romaneste dracena1% este originara% in principal% din Africa si Asia tropiCaracteri$ata prin viata lunga si cresterea relativ lenta 0aproimativ .6 cm pe an1% planta e cunospentru frun$ele ei frumoase% adesea pestrite Facand parte din familia #gavaceelor% dracaena are frlanceolate si arcuite care cresc sub forma de tufa in partea de sus a tulpinii goale si pot atinge c&iar sinaltime Foarte rar infloresc in interior% dar in anumite conditii% plantele mature pot da nastere unor crem in forma de stea


17/26

Unde, cand si cum se planteaza dracaena

Cultura lor este relativ usoara Dracaenele au nevoie de lumina stralucitoare% insa fara caldura ece+peciile Dracaena fragrans si Dracaena marginata suporta si o amplasare cu mai putina lumina% dar a

lucru le va incetini cresterea Cele mai multe specii necesita aproimativ o temeperatura constanta deC Daca temperatura este insuficienta% frun$ele se ofilesc si cad Aceste plante au nevoie% in genercaldura si umiditate si cel mai bine este sa fie tinute intr-un giveci de apa umplut cu pietricele sau bilut Cand se plantea$a sau replantea$a% folositi pamant normal% cu eceptia Dracaenei Draco% careiplace mai mult un amestec de turba cu pamant

#legerea soiurilor de &racaena

&racaena marginata are frun$ele cu marginea rosie (ste specia cea mai toleranta vis-a-vi

temperatura si umiditate Acesta este probabil motivul pentru care este cea mai pre$enta specie in inteDracaena marginata Btricolora este un soi cu frun$e dungate in trei culori) ro$% crem si verde

&racaena &raco este% de asemenea% mai putin dificila si suporta putina negli#enta ,asina ei estculoare rosie si creste destul de incet Totusi% are nevoie de un g&iveci mare% c&iar si cand e doar un pdeoarece are un sistem radicular foarte bine de$voltat


18/26

&racaena australis are frun$e verde-maronii si este una dintre putinele care poate fi plantata in aer pentru ca re$ista pana la -/ > C

Cum se ingrijeste o dracaena

*dati planta in fiecare saptamana) substratul ar trebui sa ramana umed% fara ca apa sa stagne$e ;suprafata sa se usuce usor inainte de urmatoarea udare% pentru ca pamantul nu trebuie sa balteaPrimavara si vara% spalati planta o data pe luna "n timpul iernii% lasati pamantul sa se usuce mai b

Daca aerul din camera este uscat% pulveri$ati frun$ele $ilnic si puneti g&iveciul pe un strat de pietrumede sau pe marmura

Fertili$ati planta la fiecare ./ $ile in timpul cresterii

:u sc&imbati g&iveciul dracaenei atunci cand radacinile ies din el pentru ca plantei ii place sa se s


19/26

ing&esuita Dracaena draco face eceptie Pentru ea luati un g&iveci mai mare pentru ca ii place saspatiu

Daca doriti sa ramificati planta% primavara% taiati-i tulpina principala si turnati peste ea ceara de vinde

+ub frun$ele ei pot aparea insecte maro% pe care le puteti elimina cu a#utorul unui tampon imbibalcool "n ca$ul in care atacul insectelor este prea mare% spraati cu un insecticid sistemic

/faturi de la peisagisti

Dracaena% ca multe alte plante ver$i% are proprietati absorbante si depoluante% neutrali$ad mirosproduselor pe care le folosim $ilnic in tabieturile noastre 0acetona% parfumuri% produse de curatare% Puteti sa le ase$ati intre ficusi sau filodendroni pentru un efect estetic frumos si purificator Concredintei populare% eliberea$a mai mult oigen decat absoarbe% astfel incat puteti sa o ase$ati% linist

camera dvs

Dracenele sunt plante des intalnite in apartamentele iubitorilor de plante eotice si amintesc de aspectul unui palmier prin tulpina lor rugoasa% ca un adevarat trunc&i ce-si pastrea$a un sde frun$e in varf

Frun$ele insa sunt simple 0palmierii au frun$e compuse1% lungi si inguste% asemenea unor panglicmulte specii sunt arcuite foarte frumos

Frun$ele de Dracena pot fi in intregime ver$i% dar deosebit de apreciate sunt varietatile la care frunsunt marcate de dungi galbene% albe% rosietice pe marginea sau in interiorul suprafetei fol

Aceste plante tolerea$a destul de bine conditiile obisnuite din camera% neavand pretentii mari legalumina Dracena tolerea$a spatiile umbrite in care alte specii nu s-ar putea de$volta

(po$itiile estice si vestice sunt cele mai bune

Temperatura minima ce trebuie asigurata iarna este de .6-.2>C

+e uda regulat fara sa se lase multa vreme pamantul uscat Aprecia$a foarte mult% frumusetea frun$isului% umiditatea atmosferica mai ridicata

+ubstratul in care se cultiva Dracena poate fi un pamant de gradina cu adaos de tfibroasa sau pamant de frun$e *n sol greu% argilos% care nu permite scurgerea apei% va creea rconditiile aparitiei mucegaiurilor

Transplantarea este necesara la 2-3 ani si se face primavara


20/26

Fertili$area se eecuta numai vara de doua ori pe luna

(ste bine sa se stie ca aerul uscat provoaca brunificarea varfurilor frun$el

Dracena se inmulteste prin butasi de varf% de tronsoane ale tulpinii si prin marcota# aerian

+peciile de Dracaena cele mai raspandite ca plante ornamentale in locuinte sunt) Dracfragrans% Dracaena marginata% Dracaena deremensis% Dracaena godseffiana% Dracaena reflea

!cas reolutagradina% specii de palmieri%plante gradina%planta ccas%ingri#ire ccas% gradina si casa%pamant degradina% gradina toamna%plante%cactus ingri#ire%seminte bonsai%plante de apa%ingri#ire cactus%boliplante%plante de casa

&enumiri populare) palmier sago% sagotierul #apone$Familie) Ccadaceae0rigine) insulele din sudul aponiei$naltime) 2/-36 m

&escriere

(ste vorba de o planta foarte interesanta care eista inca de pe vremea dino$aurilor% din peri5e$o$oica% acum mai mult de ./6 de milioane de ani Asta$i eista in #ur de .6 specii de ccade Cecunoscut este Ccas revoluta sau +agotierul #apone$% desi acesta nu se incadrea$a in categoria palmieForma si tetura sa unica il fac o planta foarte cautata atat pentru arta peisagera 0acolo unde conditii

clima o permit1 cat mai ales ca planta de interior

+agotierul #apone$ 0ccas revoluta1 are un aspect foarte simetric< coroana are frun$e de culoare vinc&is% iar trunc&iul are aspect latos si poate atinge 2/-36 m inaltime Planta creste greu% atinginaltimea maima in aproape /6 de ani Pe masura ce se de$volta pot aparea ramificatii ale trunc&gros% lucru care il face mai interesant si mai atragator De asemenea% sagotierul #apone$ produce la radacinii frun$e care in timp formea$a un g&em in #urul tulpinii

Frun$ele distinctive pot atinge .6-.2 metri in lungime si aproimativ 22 m latime Frun$ele sunt pecompuse din frun$ulite care se curbea$a la margine - de aici si denumirea de C revoluta +agotierul cel mai bine cand apar frun$ele noi% primavara tar$iu sau vara devreme - acestea apar ca niste tepi lu
http://www.gradinamea.ro/arhiva/gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/specii+de+palmierihttp://www.gradinamea.ro/arhiva/specii+de+palmierihttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/planta+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/planta+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/ingrijire+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/ingrijire+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradina+si+casahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/pamant+de+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/pamant+de+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/pamant+de+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradina+toamnahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradina+toamnahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/cactus+ingrijirehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/cactus+ingrijirehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/cactus+ingrijirehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/seminte+bonsaihttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+de+apahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+de+apahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/ingrijire+cactushttp://www.gradinamea.ro/arhiva/boli+plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/boli+plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/boli+plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+de+casahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/specii+de+palmierihttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/planta+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/ingrijire+cycashttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradina+si+casahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/pamant+de+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/pamant+de+gradinahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/gradina+toamnahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/cactus+ingrijirehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/seminte+bonsaihttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+de+apahttp://www.gradinamea.ro/arhiva/ingrijire+cactushttp://www.gradinamea.ro/arhiva/boli+plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/boli+plantehttp://www.gradinamea.ro/arhiva/plante+de+casa


21/26

in #urul trunc&iului si se desfasoara incet pana la varf< dupa aceea% intr-o coregrafie gratioasa% cunumesc specialistii% fiecare frun$ulita se desface inspre eterior si in final% intreaga frun$a atarna galaturi de celelalte frun$e din ro$eta

$ngrijire si cultivare

+agotierul #apone$ 0ccas revoluta1 este un palmier care tolerea$a lipsa ingri#irilor speciale% dar cade$volta minunat cand ii este acordata multa atentie +e adaptea$a la lumina indirecta sau la soare diretolerea$a temperaturi de -E pana la = grade C Faptul ca are o rata a cresterii foarte sca$uta facspecimenele de interior sa ramana in acelasi g&iveci pe termen nelimitat Altfel% ccas revoluta tretratat ca un cactus - se uda cand pamantul este aproape uscat si se fertili$ea$a rar

Frun$ele tinere apar toate odata% intr-un model circular si sunt foarte fragile timp de cateva saptamanle deran#ati si nu transplantati planta cand are frun$e noi% ci oferiti-i conditii bune de lumina< lum

redusa va face ca frun$ele sa creasca foarte lungi% iar lumina puternica le face sa ramana mici Daca sde lumina este o fereastra% intoarceti g&iveciul cu cate .@= in fiecare $i pana se maturi$ea$a fruntinere% altfel ele vor creste stranb% indreptate spre lumina :u lasati pamantul din g&iveci sa se uecesiv in aceasta perioada% pentru ca folia#ul se poate ofili% ingalbeni sau c&irci

Temperaturile suportate de sagotierul #apone$ 0ccas revoluta1 sunt de -.. - =2 grade C 'ritemperaturile foarte sca$ute pot ing&eta frun$ele% care devin galbui sau maro "n acest ca$% inaltfrun$ele afectate si incura#ati aparitia altor frun$e primavara Daca temperaturile scad sub -.. gradsagotierul poate muri% dar% daca trunc&iul si coroana de frun$e raman tari% lemnoase% atunci sunt sansplanta sa isi revina< daca insa trunc&iul a devenit moale% atunci nu se mai poate face nimic

Umiditate Ccas revoluta se de$volta la fel de bine intr-un mediu uscat ca in unul cu grad mai marumiditate

Lumina "n mediul natural% sagotierii cresc in plin soare% dar se adaptea$a foarte bine la $one umblocuri cu lumina puternica sau in care primesc cateva ore de soare direct dimineata si seara

Rata de crestereeste foarte sca$uta% de mai putin de 3 cm pe an Cand sunt crescuti ca plante de inteccas dobandesc numai un set sau doua de frun$e noi pe an si raman cam la aceeasi inaltime - mpentru care sunt ecelenti ca bonsai


22/26

;ongevitate Ccas revoluta traieste foarte mult% iar specimenele batrane arata foarte ciudat +pecimepot avea trunc&iuri multiple si ramificatii

Pamantultrebuie sa fie bine drenat si bogat in &umus% desi acesti palmieri re$istenti cresc bine in oricde sol Fie ca il plantati in gradina% fie in g&iveci% aveti gri#a sa fie putin deasupra nivelului pamntulunu faceti un sant in #urul lui% pentru ca nu ii place apa care se aduna la ba$a trunc&iului +ago prefestea in pamant mai uscat decat ud

Apa si substantele fertilizatoare Aceste doua componente depind de cantitatea de lumina disponi+pre deosebire de ma#oritatea plantelor care se pot ofili cand au pamantul uscat sau care se ingalbecand nu sunt tratate cu substante fertili$atoare% ccas nu ofera nici o indicatie asupra momentului cantrebui udat sau fertili$at "n general% trebuie tratat ca un cactus% adica udat cand pamantul este apruscat

Daca sagotierul este in g&iveci% nu il udati decat atunci cand pamantul este aproape uscat< atunci seincet% turnand apa in #urul ba$ei plantei Daca primeste soare direct dimineata si@sau dupa-amia$a sau temperaturile sunt crescute% sagotierul trebuie udat cel putin o data pe saptamana Plantele crescuconditii de lumina redusa si temperaturi sca$ute trebuie udate numai la cateva saptamani Dacaplantat afara% se uda numai cand pamantul este uscat% dar nu trebuie mentinut mereu ud +agotierul

inradacinat supravietuieste cu usurinta secetei

+ubstantele fertili$atoare se aplica in general primavara si vara tar$iu ;a sagotier se aplica urmatoregula) mai putin fertili$ator este mai bun decat prea mult Daca folositi un fertili$ator organic saeficacitate intar$iata% nu lasati sa intre in contact cu frun$ele

$nmultirea

+e face prin semintesau prin butasi

+emintele se lasa in apa timp de cateva $ile% dupa care li se inlatura coa#a rosie 0nu si cea alba1 +eplanta imediat dupa aceea sau se pot pastra intr-un loc racoros si uscat pana in martie sau ap+emintele se asea$a pe lateral in pamant% iar varful poate fi lasat la suprafata< pamantul trebuie sa fie drenabil si umed "n general% semintele germinea$a in 3-E luni% dar e posibil sa aiba nevoie c&iar demult de 3 ani pana cand sa atinga dimensiunile unui bulb mic

utasii care cresc la ba$a truc&iului sunt ecelenti pentru a inmulti un sagotier Acestia se indepartprimavara devreme% toamna tar$iu sau iarna cu a#utorul unui prosop pentru a smulge butasii mici dlaturile trunc&iului sau cu o lopata ascutita pentru a-i de$gropa pe cei mai mari% crescuti de sub nivpamantului utasii se scot cu tot cu frun$e si radacini si se lasa intr-un loc sa se usuce% p


23/26

aproimativ o saptamana +e plantea$a in pamant usor drenabil sau un amestec nisipos in asa fel i#umatate din trunc&i sa fie deasupra nivelului solului si se uda bine Pana la urmatoarea udare lpamantul sa devina aproape uscat Cel mai bine e sa plasati g&ivecele intr-o $ona umbrita 0afara1 sau luminata 0in casa1 "ncet-incet% radacinile vor incepe sa se forme$e si primele frun$e vor aparea catevamai tar$iu Cand apar frun$ele aplicati si o do$a potrivita de fertili$ator si udati cand e aproape upamantul ;asati radacinile sa se de$volte complet in g&iveci inainte de a transplanta planta

1oli si daunatori

Ingalbenirea frunzelor batrane- cau$a) udare sau fertili$are ecesiva

Ingalbenirea frunzelor tinere - cau$a) fertili$are ecesiva sau pamant de slaba cal'data ce frun$ele au devenit galbui sau maronii ele trebuie rupte de pe planta

Afidele ataca sagotierul #apone$ si uneori si cosenilele Folositi un produs din comert pentruindeparta% pe care sa il aplicati conform instructiunilor de pe ambala# "nainte de aplicarea orictratament% planta trebuie udata bine sau stropita cu apa% dimineata% cand e racoare Combinatia dcaldura% soare direct si utili$area unui insecticid poate arde frun$ele

C2cas revoluta )sagotierul japonez*

Plantele din specia Ccas se disting prin eleganta frun$elor asemanatoare celor de palmier% cu care plaeste deseori confundata Ccas revoluta cunoscuta si ca sagotierul #apone$% este specia cea mai raspan

Planta adulta pre$inta un trunc&i cilindric% gros%cu cicatrici cu resturi ale frun$elor imbatranite si uscatFrun$ele colorate stralucitor% foarte lungi si frumos arcuite% sunt compuse din numeroase foliole% la ranlor alungite si ascutite% cu ase$are penata Durata de viata a unei frun$e este de mai multi ani

Florile femele si mascule sunt ase$ate pe plante diferite Planta femele poarta un fel de ciucurei% iar cebarbateasca niste conuri sol$oase Aceste plante nu infloresc% pactic% niciodata in conditii de camera (o planta cu crestere foarte lenta 0 cel mult o frun$a pe an1

Plantei ii place lumina% dar tolerea$a si putina umbra "nsuficienta luminii antrenea$a stagnarea cres


24/26

Ccas revoluta necesita camere temperate cu minimum .3 grade C iarna Din martie pana in septempamantul se mentine reavan prin udari frecvente

"arna se lasa pamantul sa se usuce putin intre doua udari +ubstratul poate fi un pamant de gradinadaus de marnita si nisip grosier (ste important sa se drene$e usor

"nmultire la se poate face prin butasi de muguri prelevati cu un pic de tesut din tulpina% ranile care s

se pudrea$a cu carbune vegetal "ndiferent de metoda% inmultirea durea$a foarte mult si este dificila peamatori

Plantele tinere se transplantea$a la .-2 ani% primavara%cele adulate la intervale mai mari de tfertili$area se aplica de doua ori pe luna% primavara si vara

;a Ccas revoluta% ingalbenirea si uscarea frun$elor ba$ale este un proces normal dupa cativa ani de v

Ccas revolutaDaniel Gimbre

Ccas revoluta este una dintre cele mai primitive plante care se inmulteprin seminte Ccas este una dintre cele mai populare plante ornamentaleun trunc&i neregulat si cu frun$ele penate Ccas este o planta inrudita cuconiferele si 7inko Conurile ei arata originea plantei din vec&ile plante d5e$o$ic fiind considerata o fosila vie Ccas sc&imbanduse foarte putin iultimi 266 milioane ani +pecii de Ccas se gasesc pretuindeni in lume dar originea plantei est'rientul indepartat si a fost folosita ca palnta de gradina sau cultivata ing&ivece de secole Ccas are un trunc&i cu crestere verticala% cu un diameintre 2/ - 36cm in functie de vartsta% ce pre$inta in partea superioara un

manunc&i circular de frun$e penate Cresterea este permanenta periodicaparand noi manunc&iuri de frun$e care pot sa apara la ba$a plante sau incoroana Acestia pot fi folositi la inmultire sau lasati pe planta dand nastre la plante cu forme unice "ndiferent de marime sau varste Ccas revoluta este una dintre plantele cel mai usor de cultivat% atagradina cat si in interior c&iar si de catre incepatori C&iar daca este o planta subtropicala ea se adapteunei mari pla#e de temperaturi de la -.. la =2 gradeC% putand fi tinuta atat in soare direct cat si in interin camere bine luminoase

$ngrijire

3emperatura) intre -.. la =2 grade C Umiditate) de la uscat la umed Lumina) Ccas poate creste atat in soare direct dar se poate adapta si in $onele cu umbra sau in

interior in camere luminoase %ata de crestere) este foarte sca$uta in conditii ideale 0vara cu soare direct1 poate creste cu 2/cmdiametru si 3 frun$e pe an "n conditii de interior cresterea in diametru este insesi$abila iar ca numar dfrun$e una cel mult doua Longevitate) Ccas poate trai peste .66 de ani a#ungand la o inaltime de peste /m si un diamtru de=m +ol) cu toate ca Ccas pare sa creasca aproape pe orice sol aceste trebuie sa fie bine drenat si bog&umus

#pa) cand este crescuta in g&ivece intre doua udari pamantul trebuie sa fie aproape uscat Daca plaeste tinuta in soare direct sau daca este foarte cald atunci se uda saptamanal% daca se tine in luminsa msau temperatura este sca$uta atunci se uda o data la cateva saptamani "n gradina se uda cand pamantuuscat% nu se mentine pamantul ud ' planta bine ec&ilibrata re$ista bine c&iar si in conditii de seceta Fertilizare) se aplica din primavara pana la sfarsitul verii Daca planta se tine in soare direct se


25/26

fertili$ea$a cu o concentratie la #umatate din cea recomandata in prospectul fertili$antului% daca se tinelumina sca$uta se fertili$ea$a cu o concentratie la un sfert din concentratia recomnadata ;a planteletineremai bine fertili$ati mai putin decat mult

Frun$ele batrane ingalbenite% cau$a) prea multa apa sau prea mult fertili$antFrun$ele tinere ingalbenite% cau$a) prea mult fertili$ant sau solul prea sarac

Frun$ele batrane ingalbenite% cau$a) prea multa apa sau prea mult fertili$an

Frun$ele tinere ingalbenite% cau$a) prea mult fertili$ant sau solul prea saraFrun$ele ingalbenite se inlatura de pe planta$nsecte) sunt atacate de purici de plante De preferat cand descoperiti un astfel de atac sa luati o fr

si sa va duceti la un specialist pentru a va recomanda un tratment adecva%eplantarea) cel mai bine se poate face primavara sau vara + replantea$a in g&ivece putin mai

decat bolul de pam $nmultire) se poate inmuti prin seminte sau prin pui

Prin seminte) Ccas infloreste la sfarsitul lui mai% produce conuri semintele pot fi recoltaianuarie - februarie Tineti semintele in apa pentru cateva $ile% apoi indepartati invelisul +emintele seplanta imediat sau pot fi tinute intr-un loc rece si uscat pana in martie +olul se mentine umed dar smusteasca de apa semintele au nevoie de 3 - E luni pentru a germina iar plantele tinere de 3 ani c

forme$e un bulb de 2/cm diam Prin pui) pui care cresc la ba$a plantei mature sau pe trunc&i pot constitui o sursa buna de noi plPui se pot indeparta la inceputul primaverii % sfarsitul iernii sau iarna folosind un briceag de a"ndepartati toate frun$ele si radacinile puilor si puneti la uscat pentru circa o saptamana +e vor plansol foarte bine drenat or intr-un amestec cu continut mai mare de nisip

Plantuta se va pune pana la #umatate in pamant si se va uda bine "nainte de udare 0incepand cu adoua1 solul trebuie sa fie aproape uscat ,adacinile vor aparea treptat iar prima frun$a dupa catevaluni Din cand in cand fertili$ati cu o do$a foarte slaba

Plantele au gri&a ca atmosfera din locuinta sa fie mereu una proaspata, emana vitalitate incon&oara cu unadispozitie. otusi, inainte de a ne achizitiona o planta treuie sa ne informam asupra condde ingri&ire si asupra necesitatilor ei. 'n cele ce urmeaza 'n)asa.ro va va recomanda cateva plante care nupretentioase si care sunt in voga in acest sezon.

De cata lumina are neoie o planta'

Plantele de interior au nevoie de aproximativ aceleasi conditii de care ar avea nevoie si daccreste in mediul exterior. #xista insa totusi o regula de aza$ cu cat sunt mai inchise la culoare frunzele, cu ataputina lumina are nevoie acea planta.

!e marime are oie sa atinga o planta'

Naspunsul la aceasta intreare este relativ, deoarece depinde de spatiu de care dispunem. Plamari asezate intr-un spatiu mic redau imediat efectul innausitor al &unglei. Acest lucru nu treuie sa fie neanegativ. *aca dorim ca o incapere sa arate astfel, apeland si la altfel de decoratiuni specifice zonelor tropirezultatul poate fi senzational.

n mic truc va putem da si pentru aceasta prolema$ asezati mai multe plante mici intr-o anuordine laolalta. %or deveni cu siguranta punctul de referinta al incaperii, un adevarat highlight

*+ieciul potriit


26/26

Pentru ca decoratiunea noastra cu plante sa fie una reusita si sa aia efectul scontat treualegem cu atentie ghivecele. Astazi cheltuim din pacate mai multi ani pe achizitionarea ghiveciului decat pe pin sine. 'n trend sunt ghivecele din otel cromat, acrEl, tala, ceramica, lut sau sticla.

'ata cateva plante care se ingri&esc foarte usor si care sunt totodata in trendul amena&arilor interiorhideea, ficulul, !ansevieria, dracena sau Oamioculcas.

ficus benjamina

Documents