ficus benjamina

Download Ficus Benjamina

Post on 19-Oct-2015

160 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    1/26

    Ficus benjamina - copacul din casa

    Ficus benjamina (ficusul plangator)este un copacel foarte ramificat, cuaspect elegant, care cultivat in ghiveci are o inaltime de 60-180 cm. Are frunze usor ascuovale, lungi de 10-15 cm. Planta se aseamana cu un mesteacan. Are crestere rapida, ramifmulte, flexiile, foarte frumos arcuite. !coarta este deschisa la culoare. "runzele sunt mici,numeroase, cu varful ascutit, colorate intens. #ste o planta splendida pentru locuintele modsi are o popularitate in crestere.

    Particularitati de ingrijire$Lumina si amplasament$ %ariaza in functie de specie. "icusul en&amina

    frunze panasate prefera lumina puternica. #u il tin langa geamul din sud.

    Temperatura$ 'arna, ficus en&amina suporta o temperatura de minim 10-1*aca este adaptat treptat chiar si +-8). # ine sa stea si in casa, la cca (1), dar sa nuaproape de calorifer. !e va vedea oricum daca ceva nu-i place$ incep sa i se ingaleneafrunzele si, eventual, ii vor cadea. asta inseamna ca e de preferat o zona mai rece din casape cat posiil, luminoasa.

    Udarea$ %ara, ficus en&amina se va uda din aundenta, cand va fi pulverizaapa si pe frunze. !tergerea frunzelor cu un urete umed este o lucrare migaloasa, caretreuie insa negli&ata. 'arna il ud numai cand pamantul este uscat. darea plantei ficus vconstanta fara alternante mari intre udari in mod normal, o data pe saptamana e o, vara ori/. darea ficusului se face cu apa la temperatura camerei, pe cat posiil in orele dimin'arna se uda foarte putin.

    Ingrasamant$ se aplica primavara si vara, 1-(ori pe luna. 'n perioada de cresa plantei ficus en&amina se va administra un ingrasamant pe aza de azot.Precautii$ ipsa apei la ficus en&amina duce la pierderea frunzelor si apa

    daunatorilor. darea excesiva produce putrezirea pamantului de la suprafata. Acestrecomandat a se schima in fiecare primavara. darea neregulata sau in excese ducpatarea neagra pete maronii pe marginea frunzei/ sau patarea runa pete pe amele fetefrunzei/. otodata, datorita oscilatiilor mari de temperatura, excesului de umiditate, curentiloaer, lumina redusa iarna, frunzele ficusului se innegresc, se usuca si cad. *aca frunficusului se ingalenesc si cad, e recomandata reducerea udarii si stoparea administraringrasaminte pana cand se opreste caderea frunzelor.

    http://4.bp.blogspot.com/-MYXQv_-RM10/UHU-BStZ6CI/AAAAAAAAWTY/S2K2qY2LF6U/s1600/ficus+benjamina.JPG
  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    2/26

    Daunatori$ Paian&enul rosu, se comate prin cresterea umiditatii si stropplantei cu un acaricid. )osenilele se comat prin stergerea frunzelor cu o pensula inmuiatalcool sau un insectici sistemic.#ste usor atacat si de paduchele lanos, testos sau r)omatem acest lucru cu stropiri cu insecticidul adecvat.

    Transplantare$ 2n perioada de crestere e recomandata trasplantarea presupunea inlocuirea un strat de 3-4 cm de la suprafata ghiveciului cu pamant proaspat. "inu fac parte din categoria plantelor care necesita cantitati mari de ingrasamant si nicagreeaza transplantarile.

    Inmultire$ Prin utasi de 10-15 cm pusi intr-un amestec de pamant amestecanisip la o temperatura de (1grade )elsius.Sol$ n amestec de pamant de frunze in adaos cu humus. *ar suporta si un

    mai putin pretentios.

    Cum folosim cenu a n grdin

    )um adica, ce vora e aia 'mi pun cenusa in cap 7 #u ma consider suficde normal, asa ca prefer sa o arunc 9n gradin:, la flori. ;ici nu va inchipuiti ce puteti facacest nimic7, de care vrem sa scapam oricum, dupa ce ne-am ucurat de focul din semineu

    )enusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din ogradina.

  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    3/26

    Apoi, din punct de vedere al con>inutuluelemente enefice, cea mai mare cantitate de potasiu o g:sim 9n cenu=a provenit: dtulpinile de floarea soarelui 35-38@/, de la resturile vegetale 1+,@/ urmat: de cea provede la esen>ele de foioase 14@/, pe c?t: vreme 9n cea de r:=inoase B doar 3-+@. )enprovenit: de la oase se remarc: printr-un con>inut important de elemente fosfo-potasice. Actipuri de cenu=: sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le ad:postim 9n ogrnoastr:$ legume, fructe, flori. 2n schim, cenu=a de tur:, s:rac: 9n elemente hr:nitoare, ine s-o amestec:m cu compost, sau, 9n cel mai un caz, s-o punem la trea: c?nd e voramendarea solului cu calciu aceast: cenu=: av?nd o concentra>ie de 15@ calcar/ =i at?t.

    ; e indicat s-o utiliz:m in stare pur:, deoarece putem face mai mult r:u dine. ;u 9nt?mpl:tor am adus 9n discu>ie =i acest lucru, pentru c:, mul>i consider: cenneprietenoas: =i spun cam a=a$ aveti gri&a cu cenusa, pentru ca are efecte enefice pe terscurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenasupra pamantului7. Asa ca e ine sa scormonim putinC in cenusa.

    !e "#U$%orim mai cur?nd de cantitatea 9ngloat:, dec?t de durata de administrare.*atorit: faptului c: cenu=a con>ine un procent 9nsemnat de calciu, ea

    proprietatea de a 9ndulci p:m?ntul, sau, 9n lima& mai sec B cre=te reac>ia alcalin: a sustratAcest lucru face greoaie trecerea =i p:trunderea elementelor hr:nitoare din sol 9n plante

    aceea, 9ngr:=:mintele, care con>in azot :legar, g:ina> de pas:re, fecale, sulfat de amouree, etc./, nu se vor aplica laolalt: cu cenu=a, ci la o distan>: de cel pu>in o lun: dup: cepr:fuit cu ea.

    *in acela=i motiv cenu=a nu va fi folosit: niprea&ma plantelor acidofile azalee, camelii, rhododendroni, hEdrangeea, afin, meri=or, r:chierica, calluna, conifere/ =i nici pe solurile cu pF+ =i peste.

    )enu=a se adauga o dat: la (-4 ani, cca. 100-(00gr.Gm(. eoretic, cam asta norma. 'n cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar.

    ;u se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin chimicale7.

    !e "D%

    http://2.bp.blogspot.com/-qx0mVwd0q40/UI_LPFG82LI/AAAAAAAAWbk/TyN-ifSIYNo/s1600/images.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-DkXOKsC36B4/UI_K_dyJDLI/AAAAAAAAWbc/4UK2snikZhI/s1600/cenusa.thumbnail.jpg
  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    4/26

    Prin continutul ogat de calciu cenusa inmoaie7 pamantul acid. Pentru asta folosi la metrul p:trat cam 0,+00 g. B 1,5 g. de cenu=: de lemn, sau 1,5 g.B 3 g. din provenit: de la resturi vegetale, iar: sau uruieni, pe care o ad?ncim la cel mult 10 cm.

    a p:m?nturile greoaie lutoase, argiloase/ cenu=a va fi 9ncorporat: at?t la s:pdin toamn: c?t =i la cea din prim:var:. !:parea va treui s: fie la ad?ncime de 30, chiar 40Pe solurile nisipoase, u=oare, aplic:m cenu=: doar prim:vara.

    )enu=a nu con>ine clor. Aceasta afirmatie o face s: fie foarte apreciat: in cmultor culturi$ castrave>i, ro=ii, varza cu toate neamurile ei, maz:re, fasole, cartofi, dovle

    ardei, vinete, r:d:cinoase, dar =i c:p=uni, aru=ti =i pomi fructiferi. *esigur, florile anuale, dcele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Pr:fui>i, sau 9ngloa>i cenu=a, de9mpre&urul tufelor de u&ori. #i fac parte dintre plantele B egoist, care nu dau nimic, ci consum:, a=a c: un astfel de tratament va fi foarte apreciat =i de plante dar =i de p:m?care nu va mai fi sec:tuit.

    !um se aplic$ 1. !u form: de ap: de cenu=:7

  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    5/26

    ardei gras, vinete, ro=ii B se recomand: B 18 gr 9n loca=, deci cam 3 linuneD dup: fiecare ploaie se pudreaza peste frunze =i rod, astfel ca ciuperca s: nu se prind:ele.

    I varz: B la plantare cam o lingur:, iar peste var: se pudreaza de &ur-9mppentru a nu permite melcilor =i limac=ilor s:-=i croiasc: drum la planta, dar =i peste ea, anca marele fluture al s: nu se a=eze pe foile ei. 2n plus, prin metoda aceasta, prime=te =i hra

    I c:p=uni, zmeur B se recomand: -100 B 150 gr., deci 1 pahar pe l?ng: la zmeur se presara de-a lungul r?ndului, socotind o can: la fiecare 3-4 fire. !e procedeaz

    fel cu pudratul.a pomii fructiferi$ o dat: la 3-4 ani 9n &urul trunchiurilor pe tot cuprinsul coroafac un =an> nu mai ad?nc de 10-15 Jm. 2n tran=eea7 creat: torn cam 5-6 g:leti de ap:, 9n pun c?te ( - 4 c:ni de cenu=:Ggaleat:, sau presar cam 1 g de cenu=: aceasta este rpentru un pom matur/. Apoi acop:r =an>ul la loc. *ac: presar cenu=: crud:7, arunc peste ede varz:, urzici, p:p:die, sau orice alte uruieni, f:r: semin>e =i f:r: r:d:cini. Arustii ppudrati periodic cu cenusa.

    !um pstrm cenua)enu=a se p:streaz: ferit: de umezeal:. K cenu=: plouat: nu mai e un: de ni

    deoarece toate un:t:>ile din ea se duc peCapa s?metei

  • 5/28/2018 Ficus Benjamina

    6/26

    ' sera sau un solar le pare multora destinat doar productiei agricole sau celor care vor sa faca bani din cultivarea legumelor ori florilobine% adesea nu e deloc vorba de asa ceva ) in tot mai mare masura solariile repre$inta un avanta# pegospodariile particulare Dincolo de activitatea periodica si placuta petrecuta in compania plantelorsunt o metoda de a asigura legume si verdeturi sanatoase intregii familii *n mic solar pe langa casuficient pentru cultivarea rasadurilor de ridic&i% salata% rosii% ardei si vinete cu gust% care vor inlocui aprovi$ionarea de la piata +i toti stim ca nimic nu are gustul rodului produs de tine

    Locul si dimensiunile solarului

    ,olul unui solar este de a asigura plantelor o temperatura constanta si o lumina buna pparcursul anului% indiferent de vremea de afara% permitandu-ne sa cultivam mai de timpuriu diverse sde plante de consum si eventual sa le rotim pentru a avea parte de doua-trei generatii de legumparcursul unui se$on

    Dimensiunile solarului

    Pentru un solar mai micut poate fi sufisi un spatiu de cca metri patrati% dar acesta se poate etinde in functie de suprafata disponibila planul de culturi pentru consumul casnic "n functie si de nevoile fiecaruia% estimativ

View more