ffiIillutl $sboue$nu

ff,ttrtttgfl [e ilut

Eonum

4St

CUPRINSCAPITOLUL I

. E vorba de piringri nogti de demult, iar stiruinta bdtrAnuluimag de odinioari e cleparte de a fi o simpli iluzie

CAPITOLUL II. Puterile sufletului erau proaspete gi curate in lumea veche

a Daciei gi sub semnul krr sta I(esarion Breb

CAPITOLUL III. I(esarion asculti sfaturile pi descintecele bdtrinuiui Decheneu

CAPITOLUL IV. Lui I(esarion Rreb ii apare preasfingitul episcop Platon

de la Sakkoudion

CAPITOLULV. Aici se arati frumuselea gi puterile Bizangului pe cind era

impiriteasd preasldvita Doamnd Irina qi se leagd prietenieintre preasfin;itul Platon pi I{esarion Breb egipteanul

CAPITOLULVI. Despre Dumnezeu qi oameni, piment, cer gi mare; despre neamurile

impirdteqti pi mai cu seami despre un conducitor de cimile, care,firi si gtie, aduce primele ve$ti de la sfAnnrl Filaret

CAPITOLUL VTI. Inainte de a ajunge la fericitul Filaret, I{esarion Breb cunoagte

pi algi oameni vrednici din Paflagonia pi de la Amnia

CAPITOLUL VIII'Aici l{esarion Breb afli bucuriile cuviosului Filaret

gi ale doamnei Teosva, precum gi o bucurie a sa proprie

CAPITOLUL IX. Aici lucrurile se petrec ca in vremea cea de demult a

basmelor mamei

CAPITOLUL X

13

'19

25

3l

43

57

67

77

. Mdrirea pi tihna stau in hotare deosebite

87

CAPITOLUL XI ............. 101

. Sub strilucirea purpurei bizantine se videsc lucruri nu tocmaibine mirositoare

CAPITOLUL XII ........... 11,3

. Steaua amurgului

CAPITOLUL XIII 1,21,

. Soarta celor tari ai lumii e una cu soarta migeilor

CAPITOLUL XIV 133. Despre o pasire miiastri cu ochi gi glas de om

CAPITOLUL XV ............ 1.47

. in c"re celor fericigi gi nefericigi li se incheie timpul

CAPITOLUL XW 157

. Catte de la Sakkoudion

CAPITOLULXUI 1.63

. Floarea de gheaqi

Referinge critice

,,Cteanga de aur" - un basm religios 1,69

Mihail Sadoveanu despre masonerie gi ,,Creanga de awt" 185

Tentagia romanului filosofic sau despre compensagia romanului mitic@ornind de Ia Creanga de Aur) 187

Mihail Sadoveanu francmason ................. 1,92

Cronologie 197

Activitate politici.......... 21.3

E vorba de pirinlii nogtri de demult,iar st[ruinfa bltrAnului mag de odinioarl

e departe de a fi o simph lluzie

,-*5-=-' n augusr 192o, pror-esorul nosrru a organizat caravana, ca

(Cfej gi-n ieilalti ani, co aceiapi oameni gi aceleasi animale.

fYZICl" Ne-am continuat cercetdrile hotdra;i, din simpatie

\(9JIk{ p"Tt" el, sd-i suportdm din nou distracgiile si capriciile.v -->

\-z'! ljomnu' Stamatin (agaii ziceam, deoarece era cu multmai in vdrstd decAt noi) se prezenta ca un fel de Edrcovnic firav, cu bdrbugirard gi chelie precoce, care se uita foarte de aproape gi atent prin ochelariilui, clisjungAnd gi recliclind elementele; cu toate aceste a era de mirare ince distracfi comice cddea uneori.

,,Era cam sd7tat", cum spuneau desigur muntenii care ne intovXrigeau.

,,E venit de pe ceea lume", ^m ^tzit

eu pe unul goptind pi ghiontindcu cotul pe cel de aliturea.

Ciudate, de asemenea, pentru un savant ca el mi se pdreau efuziunilelui lirice, care aveil) loc din cind in cAnd, la popasuri. Atunci era in staresi absoarbi pind, la doui pahare de vin, dupi ce vdrsa cu dtgtozitatepiciturile pentru morti.

Era un om interesant, in orice caz, gi lui i se datoregte povestea caresrmeazd,. E o datorie de pietate si-l pomenesc aici. Destinul i-a fost sipiari intr-o $pd, a acelor locuri silbatice, intr-o altd expeditie, cea din1()30, la care eu n-am mai luat parte.

CREANGADEAUR 7

Atunci, in august 1926, dupd, ce am trecut de Obdrgii, brddetul gi

muntele au pirut a se pustii cu desivArgire. Din unele poieni inalte se

vedea Oltul, din altele am vdzat Muregul; pe urmd am avut impresia cine desfacem total de vederea pi sunetul lor; n-am mai privit decAt cerulgi n-am mai awzit decAt guietul sihlei.

PAni pe ande rd.zbeam noi, n-ajungeau ciobanii cu turmele, ciciagezddle oamenilor eratr prea depdrtate.

Mentorul nostru avea pld,cerea sd ne cdlduzeascd adAnc ,,in taranecunoscuti".

in unele pdrti cdldn,in altele pedegtri, ciocdnind sti.ncile gi adunAndsfbrAmituri penftu colecgiile lui, suirim astfel gi cobordrim cdtre Cdhmari.

Intr-o dupd,-amiazi, am poposit l6ngd o arcadd de calcar, mascatd defengi 9i jnepeni.

Dupd ce ne-a adunat ldngd el, domnu' Stamatin ne grii astfel:

- Imi inchipui, biiegi, cd, niciodatd, n-agivdzuq in alte pdrgi, locuri

apa de frumoase prin mdreEia posomordtd, pe care gi-au pdstrat-o dinvremea cdnd, dupi conr,ulsijle geologice, s-au fixat in aceastd. formi noud.Aici strigd in cetini, in luna lui aprilie, arogalwt, cocogul cel negru cuoptsprezece pene in evantaliul cozli.In amurg, avet; s-auziEt bonciluindpe ceruas carpaticus. Pot sd vd. ardt, daci dori,ti, pe povdrnigul unei rApe,

hdgagul pe unde amvdzut trecAnd, cu soatele lui, un bison bonasws, desprecare se spune cd ar fi, dispirut din munEii no$tri. Sd gtigi cd nu-i adevdrat;in aceste singurdtigi stdruiesc ai alte infiEigiri de demult. Agezai-vd, inpreajma focului, grdbigi-vn a scoate conservele gi a pregiti ceaiul, ca sd

avefi pe urmd timp sd privi,ti in jur gi s-ascultagi glasurile mistedoase caremd cheami necontenit. Am credinta cd aici am sd-mi isprdvesc cartera.Oasele mele, desigur, trebuie si se adune cu ale unor strimogi. De cdteori pdtrund in aceasti regiune neviolati, mi simt emoqionat ca un primitiv.Si nu rAdegi de mine, nici si mi judecagi rdu, dacd. mi vegi auzi descAntAndgi invocAnd ceea ce, pentru dumneavoastrd, e de mult pieit, iar pentrumine e incd viu.

Dupd ce i-am cerut sd se explice,I-amldsat si vorbeasci.

- Dumneavoasftd, aF, creztrt, zdmbi el, cd eu sunt un simplu adundtor

de roci. E adevdrat ci, din aceastd. indeletnicire, mi-am ficut o profesie;disciplina ei m-a dus insi pe cdrdn cotite, in altd, parte. Deprinzdndu-md. a

8 MIHAIL SADOVII,ANU

cerceta scoafta pdmAntului gi a trage concluzii, a restaura un ev de acum omie de milenii din cdteva oase imprSgtTate, am ajuns sX-mi pun problemede aceeagi nattfid, scurmdnd altfel de sedimente. Nu gtiu pentru ce motivese striduiesc folclorigtii, care adund.mii de pagrni de maculaturi in colecEii.N am ar,-ut niciodatd impresia ci ar scoate ceva din asemenea epave aleoceanului-timp. Metodele mele insi m-au indemnat fo^rte de timpuriu, depe cAnd eram tdndr ca dumneavoastr;, si caut argumentul acestorpaleologii, datini gi eresuri ale populagiilor din Caryay. Am ajuns la nigteconcluzii firegti, care unora k s-at pdrea totugi surpri nzdtoare. Am ajuns siptetuiesc pi sd iubesc aceste alcdtuti vii ale religiei vechi a pimAntuluiacestuia, gisind in ele insigi gAndirea strimopilor mei pi insugi sufletul lor.Religra noud, care n-are decdt zecevezcwri. nu s-a putut substitui puterilortrecutului decAt in parte pi superficial. Poporul incd pracicdlegea veche. Deaceea,sd. nu vi se pard,de mirare dac5 voi invoca umbra sevefi a bdtrAnuluipreot pdgan care a silSgluit cdndva sub bolta unei asemenea pegteri. Pentrudumneavoas trd" poate fi o fantasm agone; pentru mine e o realitate. Duhullui triiegte incd in mine, cum a ffd1tin atdtea generagii succesive; deci eu vidgi simt fiinga lui in aceasti regiune a lui Dumnezeu. Neapdrat, asemeneafiintI misterioasi nu poate apdreadecAt credinciogilor pi poegilor. Punegi-miin aceasti categorie inferioard dacd voi!; e momentul cdnd cred pi vid.

Intdia oati am luat contact cu acest mag respectabil gi astrolog iscusitintr-o zi de sfArgit de martie, la echinoctiul uneia din primdverile trecute.Atunci m-am suit in muntele ascuns pe cafe contemporanii mei nu-lcunosc, intre virtejuti de zloatd, am ajuns pdnd,la licagul siu, intr-un locunde trei izvoare vii salti de sub piatrd zbdtdndu-se ca viperele ingelep-ciunii lui celei fdrd, de moarte gi murmurAndu-i numele intr-o alti limbXdecAt cea schimbdtoare a oamenilor. Ascultati ce-amvizut. Cenuga vechesta inci in vatra pfudsitd; ldllra in addncime cdgelul pimdntului; am inft atgi l-am gisit palid gi semeg in jilgul diltuit in stAncd. Cu dreapta qineatoiagul de fildeg. Avea mugchi in plete gi pe sAn; ii ajungea barbalapdmAntgi genele la piept; deasupri-i fdlfdia, gonindu-se in roate,

Cw-aripe/e-ostenite, wn a/b S-un negru corb...

Sub povara acestui semn al ztfelot gi noptilor stdtea orb, insi numerelede aur continuau si clipeasci sub bolta frungi lui, scriind misterios timpude.

CREANGADEAUR 9

Profesorul nostru se opri o clipi, privindu-ne sarcastic pdn ocheladilui de miop, apoi urmi:

- La intrebi.rile mele, bXtrAnul a dat rdspunsurile cele mai bune, punand

in mipcare, fdrd sd, inteleg cum, alcituirile statornice ale lui Dumnezeu.Trebuie si vd spun (cdci asta am gdsit la sfArgitul drumului meu cotit),

trebuie sd vd spun ci strdbunii mei de la Burebista gi mai de demult stiteau,ca sd ztc aga, c-o inimd noui in faga minunilor. De aceea ingelepEii de-atunciau comunicat cu divinitatea altfel decAt in civitzaga dumneavoastrd. Acolounde dumneavoasttd raEtonag pi incercagi atrece spre adevdr prin silogismegi ipoteze, ingeleptul de demult

^'vea o cale deschisd, o impdrtigire ditecti,

o insugire de a pXtrunde nesilit in miezul lucrurilor. Aspectele lumii pi

fenomenele natudi magul \e prezenta in embleme; le punea deci o cheievegnici. Dupi aceeapi metodd, sub simbol, adevfuul cel mai abstract puteadeveni sensibil; o propozigie uscatd se migca in imagini; astfel necunoscu-turile se imblAnzeau, zidirie neanimate gi entitigile morale se poetizau;metaftzica se infiEiga intr-o hord de zeige.

Sn ptigi, bdiegi, cd de la acel mag de demult, c^re a sildgluit in acestelocuri, au rdmas mamelor noastre poveptile cu care ne-au incd.ntat in serideiarnd. in ele se cuprind adevdiutrpermanente. Nici noi, nici ele nuptiam; eram impreund copii gi ne amuzam cu sclipirile lor de giuvaiere.

Acest mag, in epoca regilor daci, practica, dupd" o rAnduiali anticd dela Memfis, grafra sacrd, a cunoagterilor spirituale. Hieroglifele, cum $tifl,cupdndeau un principiu de ingelegere universali a nogiunilor, infrngind peiniEtagi intr-o limbd mutd. Alfabetul dumneavoastri de astdzi, ca gi limbar,rrlgarS, std mai mult in slujba instinctelor.

La intrebirile mele, am primit rdspunsuri ce mt indrumau la opdtrundere de care omenirea de astdzi s.a depdrtat; cdci progresulnecontenit al inteligengei gi ragionamentului a sleit acele aptitudini care-llegau pe om mai strans de stihii. Presimgiri, instinct gi ceea ce numigidumneavoasttd astdzi subconptient - le-am ar,'ut gi noi cdndva, ca gi rudelenoastre animalele, intr-o formd, potengiati; magia gi fenomenele detelepatie erau in veacurile acelea practici curente. Cunoagterile aceleasubtile gi directe trebuiesc redobAndite pe calea gtiingei experimentale.

BdttAnul mi-a deschis intelegerea eresuriloq a datsnilo4a descAntecelor,a viegii intime a poporului nostru, aga de deosebiti de civilizapia