LES FÊTES D’HIVER CHEZ LES ROUMAINS

Chez les Roumains les fêtes d’hiver ont lieu du 6 décembre au 7 janvier. Ce sont des fêtes laïques et chrétiennes: Le 6 Décembre – Saint NicolasLe 20 Décembre- Saint Ignat ou le sacrifice des porcsLe 24 Décembre- la veille de NoëlLe 25 Décembre- le NoëlLe 27 Décembre- Saint EtienneLe 31 Décembre- le Réveillon, PluguşorulLe 1er Janvier- Sorcova, Capra,

- Saint BasileLe 5 Janvier- la veille du Baptême

de Jésus ChristLe 6 Janvier- Le Baptême de Jésus ChristLe 7 Janvier- Saint Jean

LES FÊTES D’HIVER CHEZ LES ROUMAINS

Saint NICOLAs

5-6 Décembre Saint NicolasLe soir de 5 décembre les enfants préparent leurs bottes dans lesquelles le Père Nicolas mettra les cadeaux. On dit que ce saint voyage sur un âne avec 2 paniers: l’un plein de sucreries et de jouets pour les enfants sages, l’autre plein de petites verges pour les enfants désobéissants. Le saint descend par le tuyau pour laisser les sucreries et les jouets ou les petits bâtons. Le lendemain les enfants trouvent dans leurs bottes les cadeaux laissés par Père Nicolas.

Saint IGNAT20 Décembre Saint Ignat

Ce jour les Roumains sacrifient les porcs. Apres qu’ils flambent, nettoient et tranchent le porc, la famille organise la charité du porc que prennent tous ceux qui ont participé au sacrifice du porc. De la viande les Roumains préparent toutes sortes de plats traditionnels d’hiver: tobă, leber, caltaboş, şuncă, cârnaţi, piftie, sarmale.Conformément aux normes européennes on a interdit aux Roumains de sacrifier les porcs selon la méthode traditionnelle par des coups de couteau. Les caricaturistes ont réalisé des dessins suggestifs; dans la première caricature le porc nommes les gens qui veulent le tuer “Les animaux!”, dans la deuxième le porc demande l’homme si celui-ci a lu son CV.

Plat traditionnels roumains d’hiver

SARMALEPIFTIE

CALTABOŞ CÂRNAŢITOBĂ

COZONAC

LA VEILLE DE NO ËL40 jours avant le Noël

commence le carême pendant lequel les fidèles ne mangent pas de produits laitiers ou de viande. Durant cette période les Roumaines nettoient leurs maisons et cours pour fêter en toute propreté le Noël.

Le matin de 24 décembre jusqu’a midi, des groupes d’enfants de 5 à 14 ans vont de maisons en maison pour chanter “Moş Ajunul“ (“Père de la Veille”), un chant de Noël court qui annonce l’ouverture de la période des Chants de Noel.

Le soir, après le messe de l’église (18 heures), les groupes d’enfants chantent un autre Chant de Noel religieux "Steaua“ (“L’Etoile”). Le groupe porte une étoile illuminée d’en bas par une chandelle, ayant au milieu une reproduction de la Naissance de Christ.

La veille de no Ël

Les chants de Noël sont des textes rituels chantés à l’occasion de Noel et du Nouvel An. Il y a des chansons laïques et chrétiennes.

À la veille de Noël la famille orne le sapin et accueillent les groupes de chanteurs. Ceux-ci reçoivent des croissants, des fruits (des pommes et des noix), des bonbons ou de l’argent.

La veille de noËL

Le noËlEste ziua naşterii lui Iisus Hristos. În România Crăciun este numele

păstorului în al cărui staul s-a născut Iisus.

Pretutindeni acest cuvânt magic renaşte speranţele, readuce bucuria şi lumina în case.

Sărbătoarea de Crăciun ţine trei zile.

În prima zi de Crăciun se oferă cadouri celor dragi, iar familia se reuneşte la masa de Crăciun unde se servesc mâncăruri tradiţionale (sarmale, caltaboş, piftie, cârnaţi, tobă, leber, cozonac).

SFÂNTUL ŞTEFAN

După Crăciun vin diverse sărbători şi obiceiuri deosebit de frumoase care fac ca plăcerile şi veselia să se simtă în orice suflet şi în orice casă: Capra, Sorcova, Pluguşorul.

În ziua de 27 decembrie are loc sărbătoarea religioasă a Sfântului Apostol Ştefan, care a fost omorât cu pietre pentru credinţa lui. Cei care poartă numele de Ştefan sau Ştefania îşi serbează în această zi onomastica.

PLUGUL ŞI PLUGUŞORULÎn ajunul Anului Nou (31 decembrie)

cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul - străvechi obicei agrar, care a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Acest obicei ilustrează una din principalele ocupaţii ale poporului român - agricultura.

Pluguşorul copiilor- în ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând bice din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea muncilor agricole - de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

SORCOVA

Este un obicei închinat Anului Nou.

Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită.

Obiceiul se practică de către copii, iar gazdelor li se adresează urări de sănătate, belşug şi prosperitate.

CAPRACapra a fost socotită de români

ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea.

Jocul "caprei" a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor. În zilele noastre, jocul a rămas un prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ştergare ş.a., în culori vii.

REVELIONULÎn noaptea de 31 decembrie

românii sărbătoresc venirea noului an. Se organizează petreceri şi mese festive.

În ziua de 1 Ianuarie are loc sărbătoarea religioasă a Sfântului Vasile, arhiepiscop din secolul al IV-lea, originar din Cappadocia (Turcia), care a stabilit primele reguli ale călugărilor. Cei ce poartă numele de Vasile sau Vasilica îşi serbează în această zi onomastica.

BOBOTEAZA5 ianuarie - Ajunul Bobotezei

(Botezul Domnului). Preotul merge din casă în casă şi stropeşte cu apă sfinţită casa şi pe cei ai casei.

6 ianuarie - în calendarul ortodox: Botezul Domnului. Preotul sfinţeşte apa (aghiazma mare) şi odată cu ea sunt sfinţite toate apele pământului. Cu apa sfinţită se stropesc vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete.

SFÂNTUL ION

Pe 7 ianuarie românii sărbătoresc sărbătoarea religioasă ortodoxă a Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta a fost cel care boteza oamenii în vechea Galilee, anunţând venirea Domnului Iisus Hristos. Tot acest sfânt l-a botezat pe Iisus în apa Iordanului. Pentru credinţa lui, regele Irod l-a condamnat la moarte prin decapitare.

Cei care poartă numele de Ion sau Ioana îşi serbează în această zi onomastica.

CONCLUZII

Sărbătorile de iarnă româneşti sunt multe, diverse şi spectaculoase. Au loc în perioada 6 decembrie- 7 ianuarie şi sunt un amestec de laic şi creştin. Este perioada care prezintă cele mai multe sărbători la un loc.