FERDINANDO CARULLI

METODÃ DE CHITARÃ

©2011. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editurã GRAFOART.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

CAROULLI, FERDINANDO Metodã de chitarã / Ferdinando Caroulli ; ed.: Matei Bãnicã. - Ed. a 2-a, rev.. - Bucureºti : Grafoart, 2011 ISBN 978-973-9054-59-1

I. Bãnicã, Matei (ed.)

787.6

Casa de Editurã GRAFOART

str. Braºov nr. 20, Bucureºti

Tel.: 0747 236 278 / Fax. : 0318 15 15 13

Web: www.grafoart.ro

E-mail: contact@grafoart.ro

Librãria de muzicã

p-þa Sfinþii Voievozi nr. 1, Bucureºti

Tel.: 021 315 07 12

Comenzi: www.egrafoart.ro

E-mail: comenzi@egrafoart.ro

METODÃ DE CHITARÃ

Ferdinando Carulli

Ediþie revizuitã

FERDINANDO CARULLI

Napoli, 1770 - Paris, 1841

Ferdinando Maria Meinrado Francesco Pascale Rosario Carulli a fost unul dintre cei mai cunoscuþi compozitori clasici de chitarã, autorul primei metode complete de chitarã. S-a nãscut la Napoli în Italia, fiind fiul unui intelectual. Primul sãu instrument a fost violoncelul, dar la vârsta de 20 de ani a descoperit chitara ºi ºi-a devotat întreaga viaþã studiului ºi perfecþionãrii. Neavând profesori de chitarã profesioniºti în Napoli, Carulli ºi-a dezvoltat propriul stil de interpretare.

Fiind un interpret talentat, concertele sale din Napoli au devenit atât de populare încât l-au îndemnat în scurt timp sã plece în turnee în toatã Europa. În urma unui concert plin de succes, s-a stabilit la Paris, unde a rãmas pentru tot restul vieþii. Aici, a devenit un muzician ºi un pedagog renumit, putând astfel sã-ºi îndeplineascã visul de a face acest instrument cunoscut ºi dorit în clasele de sus ale societãþii ºi în rândul muzicienilor parizieni.

De la începutul secolului al XIX-lea chitara a evoluat de la un instrument asemãnãtor lãutei cu 5 coarde la o chitara pe care o cunoaºtem azi, cu corp plat, cu gât lung ºi gaurã de sunet circularã în mijloc. Carulli a început sã experimenteze schimbãri în construcþia chitarei, fãcând, împreunã cu Lacote, un lutier francez, schimbãri semnif icat ive pentru îmbunãtãþirea sunetului. În ultima perioadã a vieþii, Carulli împreunã cu lutierii ºi chitariºtii sãi francezi, Antonio de Torres Jurado ºi Lacote, a contribuit la construirea unei chitare mai mari, mai rezonante, aºa cum o ºtim astãzi. Ei au realizat acest lucru prin efectuarea unei umflãturi în partea mai pronunþatã pentru a produce o zonã de volum mai mare ca sunetul sã fie mai clar.

Carulli a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori din vremea sa. A scris mai mult de 400 de piese pentru chitarã ºi nenumãrate altele pentru chitarã combinatã cu alte instrumente, inclusiv concerte ºi piese de camerã. Multe dintre piesele sale cele mai apreciate acum n-au fost iniþial apreciate de public pe motiv cã erau prea dificile pentru un interpret de nivel mediu. Astfel, s-a devotat pieselor uºoare. Cea mai cunoscutã lucrare a sa este Metoda op. 27, publicatã în 1810, folositã pretutindeni pentru învãþarea chitarei clasice, fiind o lucrare de actualitate, care uºureazã munca celor care o vor studia. Metoda de chitarã scrisã pentru începãtori a fost timp îndelungat folositã în predare. Aceasta contribuie atât la deprinderea elementelor de tehnicã a instrumentului, cât ºi la formarea gustului muzical al elevului.

Calitatea studiilor ºi pieselor vine în ajutorul celor care vor sã studieze chitara cu profesori sau autodidacþi, întrucât în continuarea ultimei pãrþi sunt cele 30 de studii progresive, cu caracter solistic ºi 6 Studii de concert, op. 241, astfel încât elevul poate sã deprindã singur tehnica execuþiei ºi sã se perfecþioneze. Tehnica acestui instrument este foarte complexã ºi necesitã un studiu atent ºi de lungã duratã, iar aceastã metodã uºureazã eforturile elevului prin indicaþiile date de la început pânã la sfârºit care trebuie respectate cu stricteþe pentru o bunã execuþie.

Fiecare exerciþiu sau studiu trebuie sã fie executat rar la început, cu atenþia îndreptatã spre corectitudinea poziþiei ºi miºcãrilor. Doar dupã deprinderea acestor miºcãri se poate creºte tempo-ul. Trebuie insistat asupra pasajelor dificile. Pentru a cãpãta simþul ritmului ºi o solfegiere corectã este necesar ca elevul sã foloseascã un metronom. Acesta va memora studiile, fãrã însã sã priveascã tastiera. În paralel cu metoda, elevul va trebui sã-ºi completeze cunoºtinþele de teorie a muzicii ºi de armonie.

P A R T E A I

Capitolul 1

NOÞIUNI ELEMENTARE DE TEORIE A MUZICII

Sunetele sunt notate cu semne numite note muzicale:

Portativul este compus din cinci linii paralele, cuprinzând patru spaþii, numerotate de jos în sus, pe care se înscriu notele muzicale. Notele care îl depãºesc ca registru sunt înscrise pe liniuþe suplimentare, deasupra sau dedesubtul portativului:

Cheia este semnul care determinã denumirea notelor ºi se aºazã la începutul portativului. Pentru chitarã se foloseºte cheia Sol pe linia a doua a portativului:

Schema diviziunii notelor ºi valorilor corespunzãtoare

1 1 1 2 1 4 1 8 116 1 32 1 64

5

3

1

2

4

1

3

2

4

sol

sol

mi

Notele înscrise pe linii

sol si re fa fa

Notele înscrise pe spaþii

la do mi

treizecidoimicu steguleþe de valoare cu bare de valoare

ºaisprezecimi

optimi

pãtrimi

doimi

notã întreagã

- 7 -

Capitolul 2

CONSIDERAÞII GENERALE ªI EXERCIÞII PREGÃTITOARE

Acordul chitarei

Chitara fiind un instrument transpozitoriu la octava inferioarã, sunetele reale sunt cele arãtate mai jos, în cheia Fa:

Prinderea coardelor

Dupã cum am vãzut, acordarea instrumentului este fãcutã la intervale de cvartã, cu excepþia intervalului dintre coarda a treia ºi a doua, care este de terþã. În consecinþã, apãsând o coardã la tasta V, vom obþine sunetul coardei urmãtoare, iar pentru coarda a doua vom apãsa coarda a treia la tasta IV.

Modul cel mai simplu de acordare este urmãtorul: luãm dupã diapazon sau camerton nota la ºi întindem coarda a cincea pânã o aducem la acest sunet cu ajutorul ºurubului de acordare. În continuare, pentru celelalte coarde vom proceda cum am arãtat mai înainte.

Trebuie sã arãtãm cã instrumentul se prezintã în diferite formate (dimensiuni):– chitara normalã, indicatã pentru adulþi, are lungimea coardei între prãguº ºi cãluº (bara de pe cordar) de 65

de centimetri – tot în formatul normal intrã ºi cele de 64 ºi 63 cm;– chitara de format mijlociu este de 62 pânã la 60 cm;– chitara de format mic este sub 60 cm.Bineînþeles cã elevul va trebui sã foloseascã o chitarã al cãrei format sã fie în raport cu talia sa.Pe chitarã vom pune numai coarde de nylon (plastice): extrem de rezistente, cu un sunet plãcut, nu obosesc

degetele, uzura tastelor este minimã, iar volumul sonor imprimat instrumentului este mai mare decât la coardele metalice. În afarã de aceasta, efortul tensional asupra instrumentului este mai mic în cazul coardelor de plastic, având un coeficient mai mare faþã de cele metalice, care sunt rigide, putând duce la deteriorarea chitarei.

- 14 -

mi6

cvartã

5

la

cvartã

4

re

cvartã

3

sol

terþã

2

si

cvartã

1

mi

mi la re sol si mi

- 25 -

Capitolul 3

CONSIDERAÞII GENERALE ªI EXERCIÞII PREGÃTITOARE

Studierea poziþiilor I ºi II, în tonalitãþi majore ºi minore, se va face dupã urmãtoarea schemã:a) Gama ºi studiul la gamã;b) Cadenþe (acorduri);c) Exerciþii pentru mâna dreaptã pe baza succesiunii acordurilor cuprinse în cadenþã;d) Studii sau piese cu un ansamblu de procedee cuprinse în studiile anterioare.

Cadenþe

30

01

*

123

010

3 3

001 0

01

3

0 3 2 0 3 2 0 3 4

m

3

i

0

m

3

i

4

m

2

i

0

m

1

i m i m i m i m i m

3 1 0 3 1 0 2 0 0 3 1 0 2 0 3 2

Studiu

p

ima

32

1

p

ma

i23

1 0

i

1

m

3

i

0

m

2

i

3

m

0

i

2

m

3

i

0

m

2

i

3

m

0

i

2

m

3

i m i

Gama

0

mi

1

im

3

mi

0

im

2 3 0 2 3 0 2 0 1 3

DO MAJOR

0 1 3 1 0 3 1 0 2 0 3 2 0 3 2 0 3 1 0

- 46 -

Capitolul 4

TEHNICA BAREULUI, POZIÞIILE III-IX

Bareul (în limba francezã barré ) are un rol foarte important în tehnica instrumentului, fãcând posibilã realizarea ºi susþinerea diferitelor pasaje armonice ºi melodice. Bareul se executã cu degetul atãtãtor întins ºi apãsat, cu partea posterioarã, pe douã sau mai multe coarde. Aºezarea se va fi în apropierea tastei ºi paralelã cu aceasta; poate fi executat cu uºurinþã pânã la poziþia IX.

Se mai poate face bareu, în cazuri speciale, cu ultima falangã a degetului mic. Bareul poate fi mic, mijlociu sau mare.

În timpul deplasãrii spre poziþiile superioare, cu bareul format, policele mâinii stângi va slãbi puþin presiunea, dar fãrã sã piardã contactul cu gâtul chitarei. În sens invers (spre poziþia I) policele se va îndepãrta puþin de gât pânã la fixarea noului bareu, când va relua presiunea.

La început, exerciþiile cu bareu sã nu dureze mai mult de 4-5 minute; pe mãsurã ce se va cãpãta prin antrenament forþa de apãsare, iar durerile care survin uneori în mânã ºi deget nu se vor mai produce, se poate mãri durata exerciþiilor.

Nu este admisã suprapunerea degetului mijlociu peste arãtãtor cu scopul de a uºura efortul de apãsare; celelalte degete trebuie sã rãmânã în poziþia normalã, relaxate, gata sã acþioneze la formarea altor note de pasaj sau acorduri.

- 61 -

P A R T E A II

Capitolul 5

LEGATO, ORNAMENTE

Arcul de legato este de douã feluri: a) de duratã, când uneºte note de aceeaºi înãlþime, contopindu-le;b) de expresie (frazare), când cuprinde note de înãlþimi diferite, delimitând formule, propoziþiuni, fraze

muzicale, pasaje de virtuozitate etc. Notele dintr-un legato de expresie por fi numai în urcare, numai în coborâre sau combinate - în ambele direcþii.

Uneori arcul de legato indicã alunecarea notelor: portamento.

a)

0

1

1m1 2 2

i

Modul de a lega sunetele în categoriile de mai sus

b)

0m

1 3

În urcare

1i

2 4

c)

0m

1 2 3 1i

2 3 4

Dupã ce sunãm prima notã din grup, degetele mâinii stângi acþioneazã în ordinea succesiunii notelor, lãsându-le sã cadã cu forþã pe coardã.

a)

1m

1

0 3i

1 4m

2

b)

3i

1 0

În coborâre

4m

2 1

c)

3i

2 1 0 4m

3 2 1

Degetele mâinii stângi se aºazã simultan pe notele ce trebuie legate; dupã ce cântãm prima notã din grup, fiecare deget al mâinii stângi, care acþioneazã, va efectua o scurtã miºcare de ciupire, cu forþã ºi lateral faþã de coardã. Este incorectã agãþarea coardei cu vârful degetului ºi tragerea ei în sus, cu saltul mâinii.

a)

0 1 3 1

b)

0m

1 2 4

Combinat

2 1

c)

4m

3 2 1 0 1 2 3

Se aplicã indicaþiile de la punctele 1 ºi 2.

a) 2

1 1

b)

1 1

c)

1234

Glissando

1234

d)

1 1

e)

1 1

f)

1 1

Degetul alunecã pe coardã cu o oarecare forþã, pe care o mãrim ajungând pe ultima notã; totodatã, degetul va executa o miºcare de tremolare, care va întãri ºi prelungi sunetul.

Toate exerciþiile care urmeazã vor fi fãcute obigatoriu ºi pe celelalte coarde.

- 80 -

Capitolul 7

INTERVALE ÞI FLAJEOLETE NATURALE

STUDII DE INTERVALE

D.C. al Fine

12 3

2 23 4

223 2

0

20

32

21

20

23 4

2 24

32 2

3 20

23

1

02

2134

12 2

310 1

2 20 3

4220

12 3

2 23

42

23

1

432 2

3 32 2

3 32 1

3 31

20

12 3

1 13 2

131 1

3 31

32 2

31

StudiuAndante

21

31 1

332

42 2

300 3

223 0

0 134

31

21

21

31

31

10

43

21

00

32

20

42

32

Gamã în terþem

32 2

4 10 2

3 00 1

2 43 0

1

2

31

31

21

21

31

31

32

31

- 89 -

Capitolul 8

3 0 42

1 01

3 4 0 03 2

D.C. al Fine

1

2 1

4

m

0

i

m i p

3

i

2

m

1 40

02 0 3

23

0 04

4 1 4 31

3 4

0 1 3 4 213 1

0 21

3

Fine

1 3 213 1

0

p

2

m

1

i

3

p pp m

0

i

4

m

11

0

1. Andantino

Andantino

i1

0

m p

2

i

1

m

0

a

STUDII. PRELUDII. ROMANÞE

1 00

m

1

i

4

m

0

p i

1

p

3

m

2 4 0 1

2 40 3

m i m i m i m i

i p i p

m i m ip i m i m

0

p

4

i

2

p

4

i

0

m

4

i

2

m

4

i m i m i m i i m i m i m i

poco

I0 4 3 1 2 1

00

i p m p

21

21 3

5

VI2 3

V1 1

2

IV

II

m p i m a p i m a m i p p i m a

m

p

mi

m

p

imi

p

m

i p m p m i m

1. Moderato

I

Moderato

I

3

1 1

3

V VIII1

3

DUETE

III

3 4 1 4

I

1 4 1

- 102 -

- 111 -

P A R T E A III

21

0

a

4

m

1

i3

a

2

m

3

a

21

0

mi

p

0

a

4

m

1

i4

a

2

m4

a

m

2

i m a i a m i m m4

i

2

m m2

i

3

2

m m

3

i

4

3

m i

0

3

m

2

i m

4

m4

2

i

0

m a

0

3

i a m i m a i a m4

2

VI V

1

IIIi m

I

2

i m

3

i4

324 2

3

1

423

0

1

a

p

2

0

m

p

3

4

i

p

m ai

Fine4

i

m

p3

4

i m

p

m i m m i m a i a

2 1

mi

p

4

mi

p

i

1

Andante grazioso

m 0

p

a

3

i

p

30 PIESE PROGRESIVE CU CARACTER SOLISTIC

a4

2

m4

2

i

2

m iIV

mIII

4

1

i mIa1

3

i

2

m

4

FERDINANDO CARULLI

i

1

m

0

i

4 0

m

3

op. 241

i

2 1

34 0 3 4

21

a m i D.C. al Fine

IV II

1

4

23

123

432

V

21 3

21

III

IX2

1

3

I

02

2

3

3

2

1

I

2 1 21

IV

2 1 2 1 0 2

II

1

0

1

24

23

13

12

1 1

0

3

1

2

1 0

2

1

3

1

1

0

1

2

3

2

1

2

02 1

1

p

3

0

im

1

p

3

mi

1

4

3

01

1

1

42

001

3p

2

i0

m

1p

2

i0

m

1

m2

i4

m i2m

4

i

1

m

2

i4

m

1

i

3

1

m

1

I

2 1 21

IV

2 1 2 10 2

II

1

25

Allegro

1

I

2 1 21

IV

2

m

1 2 1

i

0 2

iII

1

m a0

m

2i

1

2

m

1

IX

4

i

1

m a

- 146 -

0

4

1

4

2

4

2

4

0

2

3

0

2

43 2 3 0

3

3

II

0

01

2

4

p3

1

VIII

2

i m a

p

2

m

1

p

2

i

1

3

1

3

1

1

0

0

4

3

01 0

0

4

2

1

0 3

4

2

1

0

0

p

i m i

p

m

p

i

4

p

m

p

i

p

m

4

p

i

4 2

1

4

1

4

1

4

1

4

1

4

III

III

3 4 1

p

I

pp

im i m

4 0

m1

4 0

mi

3 0

p i

3

3

4 10 4

11

2 01

2

pp

0 3

p

2

1

Moderato

3

p3

1

i m i4

a i m p i

6 STUDII DE CONCERT

m i p i m i4

a

1 0

m

3

FERDINANDO CARULLI

1i

3 2

m

0

3

p

2 0

p

4

- 164 -

PUTEÞI ACHIZIÞIONA

sau

PUTEÞI COMANDA ONLINE

pe site-ul

www.EGRAFOART.ro

e-mail: comenzi@egrafoart.ro

LUCRÃRILE NOASTREdin

LIBRÃRIA MUZICALÃG. Enescu

p-þa Sf. Voievozi nr. 1, Bucureºti

www.LIBRÃRIAENESCU.ro

tel.: 0747 236 278 (07-GRAFOART)