feminin - masculin povestiri de cariera-viata - masculin povestiri de cariera-viata... redescoperind

Download Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata... redescoperind

Post on 09-Mar-2020

15 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Alina Hurubean este lector universitar doctor la Facultatea de $tiinle Politice pi Administrative, Universitatea,,petre Andrei', din Iaqi. Are ca principale domenii de interes: cercetarea calitativd in gtiinlele sociale; modemitate politic6 rom6neascd; gender studies; leadership; coaching. A publicat articole gi studii in reviste qi vo- lume colective. A coordonat volumul: Statutul Femeii tn Romdnia comunistd. Politici publice Si viald privatd, Editura Institutul European (201 5).

    Alina Hurubean (coord.) Feminin-Masculin. povestiri de carierd_viald

    O 2016 Institutul European Iagi, pentru prezenta edifie

    INSTITUTUL EUROPEAN Iapi, str. Grigore Ghica Vod6 nr. 13, O. p. 1, C.p. l6l euroedit@hotmail.com. ; www.euroinst.ro

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei Feminin - Masculin: povestiri de carieri-viald I Alina

    Hurubean (coord.). - Iaqi : Institutul European,2016 Con(ine bibliografie tsBN 978-606 -24-0 I s 1 -1

    I. Hurubean, Alina (coord.)

    159.923.2

    Reproducerea (pa4iald sau totald) a prezentei cil4i, ffurd acordul Editurii, constituie infracfiune qi se pedepseqte in conformitate cu Legeanr.811996.

    Printed in ROMANIA

    ALINA HURUBEAN (coord.)

    Feminin-Masculin Povestiri de carierl-viat5

    INSTITUTUL EUROPEAN 20t6

  • Cuvinte-cheie: povestirea vieyii; (in)egalitate de gen; sfera vielii publice-sfera vielii private; muncd productivd- muncd de ingrijire; gender studies.

    Cuprins

    lntroducere / 9

    Cum si te sim(i discriminat cflnd ntr cuno$ti cuventul? (Lavinia BETEA) / 33

    t)itflndu-mI inapoi ffirI minie (Reghina DASCAL) / 59

    Un agent al schimblrii (Harriet SILIUS) / 7 9

    Angajament feminist qi competente romasculine" prin prisma unui parcurs atipic (f acqueline ilETNEN) / 103

    Un exercifiu subiectiv: reflec{ii, amintiri 9i confesiuni din perspectiva genului (Maria Nicoleta TURLIUC) I l2l Fata de duminic[ (Cristina NEAMTU) I LSa.

    Despre ,,celelalte" inegalitafi de gen ale lumii patriarhale (Andrei TARANU) / 173

    Cum am devenit ceea ce sunt. O analizil ideologici a biografiei (Daniel $ANDRU) / 183

    Reflecfiiin oglindfl (Dana BADULESCU) / 205 De la patriarhat tradifional la feminism - despre triirea diferenfelor de gen qi construcfia adentiti{ii (Diana NEAGA) / 225

  • Epoca de aur (Valentin Quintus NICOLESCU) I 249

    O fetifn in palton verde... in ciutarea dreptl,tii (Cristina RADOI) / 265

    Aspecte ale construcfiei identitnfii in formare din perspectiva studiilor de gen (Elena VELESCU) / 299

    Scurt demers autobiografic ,rll zi', (Tu-dor PTTULAC) / 313

    Dincolo de mit. O experienfi masculini de la sfirqit de mileniu (Arnaldo SPALLACCI) 1337

    Tranzifii sociale qi personale: de la roluri de gen predeterminate la femeia subiect (Alina HURUBEAN) I 349

    O interfaf[ a lecturii / 379

    Referinle bibliografice I 429

    Date despre autori I 437

    l.-iala lnsdsi este cea mai bund poveste. Hans Christian Andersen

  • Cum sI te sim{i discriminat c6nd nu cunoqti cuvf,ntul?

    Lavinia BETEA

    Aqa cum ni-l ordoneazd memoria. sub pecetea cadrelor ei sociale, drumul fiecdruia este brizdat de rds- cruci. Oameni sau intdmpl[ri ii schimbd cursul, impri- m6ndu-i, uneori, albie noud intr-o direclie nebdnuit[. Aceste epifanii, cum le numeqte James Joyce, sunt amintirile care individualizeazd viala, conferindu-i uni- citate qi irepetabilitate.

    Toate acestea le-am aflattdrzit, aq spune intr-o a doua via!6. C[ci pentru genera]ia mea, prdbugirea re- gimului comunist de la finele anului 1989 a fost borna altui inceput. Ca qi ceilalli profesionigti in disciplinele socio-umane, am trSit atunci o norocoasi schimbare redescoperind istoria, psihologia, sociologia.

    ,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi astfel o probd valid5 din fluviul ,,marii istorii" din cea de-a doua jumdtate a secolului XX in Europa de Est.

    Din creuzetul amintirilor primare

    intre testele proiective de personalitate figu- reazd qi analiza primelor amintiri. Secvenlele qi perso- najele lor nu se intipdresc intdmpldtor in.memorie. Pistrate in strdfundurile minfii, aTimenteazd ca nigte

    1-'

  • LAVINIABETEA

    izvoare ad6nci configuralia unor tr6slturi fundamen- tale de personalitate.

    La trei-patru ani, cAnd procesele gdndirii qi imaginaliei sunt inseparabile, eu ,,vdzusem,, un inger. Pentru fetila ce se uita la cer culcatd,in iarb1, cu per- ceplia propriei fiinle tulburatd de ,,c5derea" in hiul bol- tei senine, nu era greu si inchipuie din miqcdtoarele con- tururi ale norilor albi, un inger inaripat. $i deloc nefiresc ca peste acea l7uzie a percepliei viz;uale sd suprapunl detalii concrete dintr-o picturd: un inger cdlduzind un copil in trecerea lui peste-o punte.

    ,,Ardtarea", cu a cdrei relatare mi-am incdntat bunica, s-a imprimat in inconqtient ca o efigie. ingerul pe care-l implorasem in rugdciunea fiecdrei seri, mi se arltase. MI va pdzi toatd viala dar se va ardta numai la capitul punlilor de netrecut fdrd sprijinul aripei sale.

    Acea imagine amintit6-inchipuitd a funclionat ca un cadru mental de sustinere a eforturilor. i, rrro- mentele de cea mai adAnci disperare dintr-o societate care nu admitea intruziunea depresiilor, angoaselor, alie- nirilor qi frustrlrilor, i-am simlit aripa protectoare ca o resursf, de rezervd, neinventariatd de congtient...

    AltI amintire primari e o carte. O carte frrd cuvinte, pentru preqcolari. Cu prinfi,

    prinfese, balauri qi castele desenate intr-o succesiune al cliei sens ar fi trebuit decodat de-un pdrinte. pe pa- gina stdng[ din mijlocul ei, un prin] b6lai ingenun- chease in fala domnilei din pagina aldturatd,. M6inile lor se uneau sub corola unei flori. Petalele de mdtase roqie !6gneau prinse-ntr-un arc de hdrtia ceratd. inflorea, ne- maivdzut, floarea aceea cdnd deschideai carteat

    Ceva mai plin de frumusefe, sensuri qi dorinle nu aflasem in cercul orizontului natal. in casa copillriei

    34

    Cum sd te simli discriminat cdnd nu cuno$ti cuvdntul?

    mele nu erau nici flori, nici cdr,ti, nici declaralii de dra- goste. $i mi-am dorit atunci, cu ardoare, s[ ajung in strlindtatea indeplrtatd de unde venise obiectul acela rniraculos.

    Au fost momentele de decalibrare a unei reali- t[!i insuqite gi integratoare prin procesele invdlirii so- ciale. Am trditprima copilSrie gi preadolescen{a intr-o comunitate de nici o sut6 de gospod[rii din Munlii Apuseni. O aqezare mirificl cu oameni ce stdpAneau cai, vite, livezi de meri qi peri, fdnele qi pSduri. Un sat ca acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus in pro- gramul de electrificare. O enclavl de cutume qi tradilii seculare perturbate simbolic de instituliile regimului comunist. Istoria sa - integrat[ in protestele qi rizvrdti- rile sociale transilvlnene qi inc6, in plus, sf,ricia exem- plar[ in ilustrarea galeriei marxiste a luptei exploata- lilor contra exploatatorilor - l-a scutit de malaxorul mi- mirii ,,luptei de clasi". Astfel c5 in sate ca acestea, vechiul mod de via!6 qi-a retras incet qi inlelept matca in fala avantajelor modernitIlii: locuri de muncd sta- bile in noile antreprize de exploatdri forestiere gi mi- niere, exod urban prin califi.carea in sectorul indus- trial, qcolarizare graluitdpentru copii qi tineri.

    Generaliile mature qi vdrstnice lineau cadenta rAnduielilor vechi. Se-ngrijeau de mullimea de animale din grajdurile mai mari dec6t casa. Fabricatprimdvara, in cazanul de arami care ,,ardea" pentru tot satul, fie- care familie, cdteva sute de litri de {uicd. ,,Vinarsul in- tors" de prune gi cireqe - alcool cu tdrie de 40-60 de grade - se pdstreazd qi-acum ca un ,,brand" al linutului. CurSlau p[qunile, arau qi insdmAnlau holdele inguste gi insorite cu cartofi, dovleci ;i porumb. Coseau, vara,

    35

  • LAVINIA BETEA

    fdnetele, uscau qi clSdeau {hnul in clbi fuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni gi meri. Apoi, birbalii inh[- mau caii la c5rulele incSrcate, pdn6 sub bolta covilti- rului, cu butoiaqe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune gi saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri igi pldnuiau, in tovdrdqie, clldtoriile in satele ,,puStei,, * marea qi roditoare C6mpie de Vest. Schimbau inclrc6- tura, dup[ cutumele trocului ancestral, pe gr6u $i po- rumb. Toamna bdrbalilor se scurgea in patru-cinci ase- menea drumuri.

    intr-o asemenea comunitate, femeile nu se pu- teau plAnge de discriminare. N-aveau cum qi pentru c5, in vocabularul pasiv qi activ al romAnilor, termenul nu exista. De la Adam qi Eva incoace, se spunea, erau treburi anume blrbdteqti qi munci femeiegti. Asta doar pentru cI aqa ldsase Dumnezeu. Iar cu el nu te poli pune. Aqa ziceat qi femeile,qi birbalii. Spre deosebire insd de alte regiuni ale lirii, unde doar bdrbalii se che- mau a fi ,,oameni", in Apuseni sensul cuv0ntului ii in- cludea, depotrivS, qi pe bdrbafi gi pe femei. De altfel, cu exceptia cositului qi drumurilor ,,latard,,, nevestele igi insoleau sau inlocuiau so{ii in treburile gospodlriei. In ierarhia acestor munci, n-aveau statut inferior. Dim- potrivS, aq zice! PAinea qi hrana, de fiecare zi, o pregd- teau ele. Tot ele torceau, teseau, impleteau qi coseau hai- nele, aqtemufurile gi decoraliunile casei. Iama, cu lampa de petrol stinsd dupd ce adormeau toli ai casei, iqi tr[- geau scaunul la fereastrd qi sub lumina lunii, proiec- tat6 pe omdtul de-afard, iqi isprdveau caierul de tors.

    B6utura qi tutunul le erau ins6 interzise. La bi- trAnele doar, puteau exersa aceste pllceri cu motivalia ,,ca sd mai uite de dureri". Alcoolul era distraclie bdrbd-

    36

    Cum sd te simli discriminat cdnd nu cunoqti cuvdntul?

    teascS, insi at6t ,,cAt s6-!i po{i duce capul"'