fdo{gt?oYrsnrcfJ Vnnye DonrNlnr,on t

CupruNs

Pnoroc - IIvIALNIREAJ{EGINELOR... 9Ceplrorur 1 _ A FOST ODATA CA NICIODATA........ 19Caprrorur 2 - DRUMUL 9I MAI LUNG SPRE CASA.. 33Car,rroIul, 3 - O SURPRIZA LA ANIVERSARE.......... 52Cerrrolur 4 - TARAMUL POVE$TILOR....... TgCaprrorur 5 - BROSCOIUL VORBITOR 92Ceprrorur 6 - PADURILE PITICILOR .............,............ 1 1gCaprrorur 7 - TURNUL LUI RAPUN2EL................ .... L41,Capmorur I - UN LOC ASCUNS............. ...1,66Ceprrorur 9 - REGATUL FRUMOS ................ ............... 177

Caprrorur 10 - REGATUL SCUFITEI ROFIL................. 21.4Car;rorur 11- TERITORIUL TROLILOR

9r sprRrDUgrLoR....... ..........256Caprrorur 12 - REGATUL ZANELOR ............. ............... 282Ceprrolur 13 * UN PACT CU LUPII .............299Ceprrorur 14 - REGATUL ADORMIT ............................ 303Caprror.ur 15 - REGATUL DE NORD ..........32LCeprrorur 16 - PRIN MINACeprror.ur 17- BUCLE-AURII, CAUfefA Vm

sAU MOART4........... ............ 356Ceprrorur, 1 8 - MESAJUL SIRENEI ................................. 363

Ceprrorur, 19 * GROAPA CU M4R4CINI................. ..... g7Z

Caprror,ur 20 - INIMA DE PIATRA .............. 389Caprrorur 21 - OGLINDA............ ..................407Caprtorur 22 _ SECRETUL LUI ALBA CA ZAPADA...426Caprrorur 23-O INVITATIE LA CURTECaprrorur 24 - BASMUL UNEI ZANE .....,..453

Mur,ruvrnr 467

cRprrorul I

A FOST ODATA CA NICIODATA

- ,,A fost odatd ca niciodatA..:',le spuse doamnaPeters elevilor ei de-a sasea. Acestea sunt cele mai fer-

mecdtoare cuvinte pe care lumea noastrd le cunoagte gi

poarta cdtre cele mai frumoase povegti spuse vreodatd.

Sunt o chemare imposibil de ignorat pentru oricine le

aude... chemarea trtr-o lume unde oricine e binevenitsi unde se poate intAmpla orice. $oarecii se pot preface

in oameni, slujnicele pot ajunge printese 9i, prinprefa-cerea 1or, vd pot impdrtdgi tnvdldturi prefioase.

Alex Bailey ciuli imediat urechea. il pldceau de obiceilectiile doamnei profesoare, dar asta era o temd care-iera deosebit de dragd.

- Basmele sunt mult mai mult decAt niste povegtiprostute de adormit copiii, continud profesoara . Dez_noddmdnful unui basm vd oferd solufia la aproape oriceproblemd pe care v-o puteli inchipui. Basmele suntpovegti de viafd ascunse sub aparenta unor situatii sipersonaje pline de culoare. Ciobdnagul mincinos ne in_vatd importanta unei reputatii bune si a sinceritefii.Cenusdreasa ne aratd cum sunt rdspldtifi cei care au oinimd bund. Rdlugca cea uriltdne invafd sd apreciem fru_musetea lduntricd.

Alex o privea cu ochii mari si incuviinta d.e zor.Erao fatd drd,gutd, cu ochii albastri, scAnteietori si pdrulblond-ardmiu, tuns scurt, strunit mereu de o bentild.

Doamna Peters nu se obisnuise niciodatd cu felulin care se uitau ceilalti elevi la ea, ca si cum lectia arfi fost intr-o limbd strdind. Ca urmare, tinea adeseatoatd leclia concentrAndu-se doar pe primul r6nd,unde stdtea Alex.

Doamna Peters era o femeie inaltd si slabd care purtaintotdeauna rochii ale cdror imprimeu semdna cu acelade la canapelele vechi. Avea un pdr negru gi cArliontatcare-i stdtea cocotat chiar in crestet ca o pdldrie (gi une-ori elevii chiar credeau cd e o pdldrie). Se uita mereucu ochii mijifi prin ochelarii ei cu lentile groase, dupdatAtia ani in care isi privise elevii cu un ochi critic.

(-- )

- Din pdcate aceste povegti eterne nu mai sunt apre-ciate in ziua de azi, spuse doamna Peters. Am renunfatla inv5ldturile lor prefioase si nu ne-au mai rdmas decAtnigte distraclii ndtAnge cum ar fi televizorul gi jocurilevideo. in lumea de azipdrinfii igi expun copiii influenleiunor desene animate odioase gi filmelor violente. Uniicopii nu mai vin in contact cu povegtile dec6t sub formaunor versiuni mutilate de companiile de productie. Deobicei basmele ,,adaptate" pierd orice morald sau lecfiepe care erau menite s-o transmitd, acestea fiind i::rlocuitenumai de imagini spectaculoase cu animale sdlbaticecare cAntd si danseazd. Am citit de curAnd cd se fac filmefir care Cenusdreasa este reprezentatd ?n chip de cAntd-reald de hip-hop care incearcd sd se afirme, iar Frumoasa

din Pddurea Adormitd a devenit o prinfesd r5zboinicd,ce se luptd cu zombi.

- Marfd! comentd fir goaptd un elev asezatin spatelelui Alex.

Alex cldtind din cap. O durea sufletul cAnd alrzeaasa ceva. incercd sd-gi exprime dezamdgirea fald decolegii ei, dar, din nimeni, acestia nu-i impdrtdseau

Preocuparea.- MA intreb dacd lumea ar ardta altfel dacd am 9ti cu

totii aceste povegti in forma in care 9i-ar fi dorit FraliiGrimm gi Hans Christian Andersen sd le stim, spusedoamna Peters. Md intreb ce invdl5minte ar trage oa-menii din suferinta Micii Sirene cAnd moare la sfArgitulpovegtii originale. Md ir^rtreb dacd ar mai exista atAtea

(o

rdpiri dacd li s-ar ardta copiilor adevdratele primejdiicare o pdgteau pe Scufifa Rogie. Md intreb dacd delinc-ventii ar mai fi la fel de dispusi sd comitd infractiunidacd ar gti in ce necazuri a intrat Bucle-Aurii cu cei treiursuleti. Am avea atAtea de irrvdfat gi am putea sd pre-venim atAtea, dacd ne-am deschide ochii cdtre firvdfd-turile din trecut. Poate cd, dacd am primi cu brateledeschise basmele, ne-ar fi mult mai usor sd ne gdsimpropriul final fericit.

Dacd ar fi fost dupd Alex, fiecare ord a doamneiPeters s-ar fi lncheiat cu aplauze furtunoase. Din ne-fericire, orele ei se incheiau cu un suspin colectiv deusurare din partea elevilor care se bucurau cd s-aterminat.

- Haidefi sd vedem cAt de bine stili basmele, conti-nud profesoara zAmbind si incepu sd se plimbe princlasd. inRumpelstilskinin ce i-a spus tatdl fetei pe cAnddiscuta cu regele cd poate fiica lui sd prefacd fdnul? $tievreunul dintre voi?

Doamna Peters studie clasa ca un rechin care se uitddupd pegti rdniti. O singurd elevd ridicd mdna.

- Da, domnisoard Bailey?- A spus cd, fata putea sd prefacd fdnul ir aur, rds-

punse Alex.

- Foarte bine, domnisoard Bailey! o lSudd doamnaPeters.

Dacd era sd aibd o elevd preferatd - nu c-ar fi recu-noscut vreodatd cd avea vreuna -, aceea ar fi fost Alex.

(*)

Alex era intotdeauna dornicd sd facd pe plac. Era

intruchiparea unui soarece de bibliotecd. Nu contamomentul zllei - inainte de gcoald, cAt era la gcoald,dupd gcoald, inainte de culcare -, ea citea mereu. Erainsetatd sd gtie cAt mai multe 9i, din cauza asta, Alexera de obicei prima care rdspundea la intrebdriledoamnei Peters.

Se strdduia sd-gi impresioneze colegii cu fiecare oca-

zie, fdcind mai mult decdt i se cerea la fiecare raportde lecturd 9i la fiecare prezentare pe care o avea de

pregdtit. insi, de obicei, treaba asta ii irita pe colegii eigi Alex era adesea tachinatd pe tema asta.

Le auzeaconstant pe celelalte fete rdzAnd de ea pe la

spate. De obicei isi petreceaPauzadeptdnz de una sin-

gurd la umbra vreunui copac, cu o carte de la bibliotecd

in braje. Degi n-ar fi spus niciodatd nimdnui lucrul Ssta

Alex se simlea atAt de singurd, incAt uneori sufereacumplit din cauza asta.

- Acum gtie cineva s5-mi spund la ce inlelegere aajuns fata cu Rumpelstilskin?

Alex agteptS o clipi inainte sd ridice mdna. Nu voiasd pard preferata profei chiar pe fafd.

- Da, domnigoard Bailey?- Fata i-a promis lui Rumpelstilskin c-o sd-i dea

primul ei ndscut cAnd va deveni regind in schimbulprefacerii fdnului in aur, explicd Alex.

- O injelegere aiurea rdu, comentd un bdiat aqezatin spatele lui Alex.

G')

- pi de ce-ar vtea, de fapt, un mosneag pitic gi sinis-tru sd ia un copilag? intrebd o fatd de l6ngd el.

- Evident, nu putea sd adopte copii cu un nume caRumpelstilskin, addugd un alt elev.

- A mAncatbebelusul? intrebd altcineva, cu ingrijo-rare in glas.

Alex se intoarse ,pr" .oi"gii ei care habar n-aveaude nimic.

- Nu infelegeli care e ideea povestii, le zise.Rumpelstilskin a profitat de fatd pentru cd aceasta era laananghie. Povestea e despre pretul unei negocieri nefe-ricite. La ce suntem dispugi sd renuntdm pe termen lungspre a obfine ceva acum, pe termen scurt? V-afi prins?

Dacd doamna Peters n-ar fi avut o figurd impasibild,acum i s-ar fi citit mdndria pe chip.

- O formulare excelentd, domnigoard peters, spuse.Trebuie si mdrturisesc cd, de cAnd sunt profes oard.,ra-reori mi s-a intAmplat sd am de-a face cu un elev cuniste cunogtinfe atAt de profunde ca...

Din fundul clasei se aszi un sfordit rdsundtor. Unbdiat din ultimul rdnd zdcea prdvdlit peste bancd, cuun firicel de salivd in collul gurii, dormind bustean.

Alex avea un frate geamdn 9i, in momente ca dsta,si-ar fi dorit sd nu-l aibd.

Doamna Peters isi intoarse privirea spre el, atrasd capilitura de fier de un magnet.

- Domnule Bailey? intrebd.Bdiatul sfordia netulburat.

@

- Domnule Bailey? repetd doamna Peters, apropi-indu-se gi aplecAndu-se spre el.

incd un sfordit strasnic. CAliva dintre copii se intre-lrau cum putea scoate din el asa un sunet.

- Domnule Bailey!ii strigd doamna Peters la ureche.Conner Bailey se trezi gi sdri ca ars, ca si cum i-ar

fi aprins cineva o pocnitoare sub scaun, cdt pe-aci sdddrdme pupitrul.

- Unde sunt? Ce s-a intAmplat? intrebd Conner, cu-prins de panicd gi confuzie.

Se uitd repede de jur imprejur, incercAnd sd-gi amin-teascd unde era.

La fel ca sora lui, avea ochii albastri, scAnteietori siun pdr blond-cdpguni. Avea fafa rotundd si pistruiatdsi acum ugor bolitd pe-o parte, ca un cdfel care se tre-zeste dupd ce-a tras un pui de somn.

Alex era rusinatd la culme de fratele ei. Cu exceplia

asemdndrli fizice gi a faptului cd aveau aceeasi zi denastere, ea si fratele ei n-ar fi putut fi mai diferiti. Ce-idrept, Conner avea o multime de prieteni, dar, spre de-

osebire de sora sa, nu se descurca prea bine la gcoald...

in principal, avea probleme sd rdmdnd treaz la ore.

- MA bucur cd ne sunteli din nou aldturi, domnuleBailey, ii spuse doamna Peters sever. V-ati odihnitbine?

Conner se fdcu rosu ca racul.+.- Imi pare rd,u, doamnd Peters, se scuzd, ?ncer-

cAnd sd pard cAt mai sincer. Uneori cAnd vorbiti

mult timp, md ia somnul. Fdrd supdrare, dar nu mdpot abline.

- Adormi de cel pufin doud ori pe sdptdmAnd la oramea, ii aminti doamna Peters.

- PAi, ce-i drept, aorbili mult.Chiar ftrainte s5-i scape porumbelul, Conner realizd

cd nu era cea mai bund replicd. CAfiva dintre colegi igimuscau mdinile sd nu rAdd.

- Te sfdtuiesc sd rdmAi treazintimp ce predau, dom-nule Bailey, il avertizd doamna Peters.

Conner nu mai vdzuse pe nimeni care sd mijeascdasa tare ochii fdrd sd-i inchidd de-a dreptul.

- Dacd nu cumva gtii indeajuns de mult desprebasme ca sd lii ora in locul meu, continud profesoara.

- Probabil cd gtiu, rdspunse Conner.Din nou il luase gura pe dinainte.- Adicd stiu o grdmadd despre chestiile asta, atAta tot.- O, serios?Doamna Peters nu refuza niciodatd o provocare si

cel mai groazniccosmar al elevilor era sd-i fie adversaritrtr-o asemenea competitie.

- in reguld, domnule Bailey, dacd gtii asa multerdspunde-mi la intrebarea asta.

Lui Conner i se puse un nod in gAt.- in varianta originald a povegti i Frumoasa din

Pddurea Adormitd, c6|i ani doarme printesa pAnd e tre-zltd de sdrutul iubirii adevdrate? il intrebd doamnaPeters, studiindu-i chipul.

G)\-/

Toate privirile erau afintite asupra lui, toti pAndeaucu nerdbdare cel mai mic semn cd nu gtia rdspunsul.Dar, din fericire pentru Connel, il gtia.

- O sutd de ani, rdspunse. Frumoasa din PddureaAdormitd a dormit o sut5 de ani. De-asta parcul dinjurul castelului era acoperit de plante cdldrdtoare gichestii de-astea, pentru cd blestemul a cuprins intregulregat gi nu mai rdmdsese nimeni care sd se ocupe degrddindrit

Doamna Peters nu stia cum sd reactioneze. Se uitdincruntatd la el, surprinsd la culme. Era prima datdcAnd Conner ii dddea un rdspuns corect dupd ce-l luala bani mdrunfi si nici ea nu se agteptase la asta.

+-- Incearcd sd rdmAi treaz de-acum, domnule Bailey!

Din fericire pentru dumneata, am folosit ultimul bilefelde pedeapsl azi-dimineald, dar pot oricdnd sd mai cer,ii zise gi se indreptd imediat spre catedrd ca sd-si con-tinue ora.

Conner rdsufld usurat si ii pieri roseata din obraji.intAlni privirea sord-sii; pAnd gi ea era surprinsd cd rds-

punsese corect. Alex nu se agteptase ca fratele ei sd mai

find minte vreun basm...

- Acum, copii, vreau sd vd scoateli cdrfile de litera-turd, sd deschideli la pagina 170 gi sd citifi in gAndScufila Rosie,le spuse doamna Peters.

Elevii o ascultard. Conner se agezl,cAt mai comod inbancd gi incepu sd citeascd. Povestea, pozele si perso-najele ii erau cAt se poate de cunoscute.

(*,\