FACULTATEA DE HORTICULTURAINVATAMANT LA DISTANTA

INMULTIREA FLORILOR PRIN BUTASI

Student,Galatanu Cristina GabrielaAnul III

Inmultirea prin butasi este metoda cu cea mai mare utilizare in inmultirea plantelor floricole deoarece este usor de aplicat, se poate executa aproape tot timpul anului, nu imprune o tehnica deosebita la confectionarea si inradacinarea butasilor si da rezultate foarte bune la un numar mare de specii.Butasirea presupune utilizarea unor portiuni de planta, fasonate intr-un anumit mod si puse la inradacinat in conditii optime de lumina, temperatura, umiditate, in scopul regenerarii de plante noi.Butasire se finalizeaza cu formarea unui nou individ complet atunci cand portiunea de planta detasata este capabila nu numai sa emita radacini adventive, ci sa posede si primordiile necesare refacerii partilor aeriene ale noilor indivizi.Se aleg plantele mature, santoase viguroase, tipice specie si cu calitati decorative deosebite.Inmultirea prin butasi este caracterisitca multor plante floricole cultivate la ghivece si perenelor hemicriptofite cultivate in camp. La anuale si biennale butasirea reprezinta o metoda secundara de inmultire si doar la cateva dintre ele este esentiala.Partile folosite la butasire difera de la specie la specie; pot fi butasi din lastari, din tulpini, frunze, muguri si radacini.Clasificarea butasilor se face dupa mai multe criterii:1. dupa natura organului prelevat;2. dupa consistenta tesuturilor;3. dupa epoca de realizare;1. Dupa natura partii prelevate, exista:- butasi de varfuri de lastari (muscata, cercelus, tradescantia, etc.);
- butasi de tuplina (dracena, filodendron);
- butasi de muguri (aucuba, ficus);
- butasi de frunze intregi (violeta africana);
- butasi de fragmente de frunza (sansevieria, begonia);
- butasi de radacina (clerodendron, aralia).2. Dupa consistenta tesuturilor se disting:- butasi erbacei, prelevati din tulpini verzi moi (majoritatea speciilor de apartament);
- butasi semilemnosi sau semimaturi, taiati din tulpini lemnoase la baza, dar inca erbacee la extremitati (croton, ficus, leandru, dafin, bougainvillea). Se mai numesc si butasi de august;
- butsi lemnificati (clerodendron);

3. Dupa perioada de realizare:- butasi de primavara;
- butasi de vara-toamna.Butasi de lastari- inainte de taierea butasului udati bine planta mama si rupeti bobocii;
- taiati lastarul sau tulpina cu un briceag/cutit bine ascutit, deasupra unui nod;
- lasati numai 3-4 perechi de frunze pe butas, faceti o taietura jos, imediat sub nod si indepartati frunzele de la baza butasului pe o lungime de 2-3 cm;
- baza butasilor se poate trata cu substante rizogene (hormoni) pentru inradacinare, de tip Radi Stim sau Rhizopon;
- puneti butasii individual in ghivece cu amestec de nisip si turba, dupa care asezati usor pamantul in jurul lor;
- udati cu o stropitoare cu sita fina sau cu un pulverizator, avand grija sa nu deranjati butasii;
- puneti ghivecele cu butasi in conditii de mediu corespunzatoare, asigurand o temperatura de aproximativ 20C, lumina stralucitoare, cu lumina multa dar filtrata;
- ca sa mentineti umiditatea atmosferica, fie asezati tavite cu apa langa ghiveci, fie il acoperiti cu o punga de plastic, perforata.Butasi din frunze intregi- se taie, cu o lama ascutita, o frunza complet dezvoltata, cu petiol (cat mai aproape de baza plantei);
- petiolul se pudreaza (de preferat) cu hormoni pentru inradacinare si se introduce in amestecul din turba si nisip, astfel ca baza frunzei sa ramana la suprafata si se apasa usor pentru o buna fixare.

Butasi din fragmente de frunze- se taie o frunza si, in functie de forma ei, se sectioneaza in fragmente (fasii) orizontale sau despicate pe lungime, prin mijlocul nervurii principale. Fiecare portiune (care trebuie sa aiba o portiune din nervura principala) se introduce in amestecul din turba si nisip, circa 20 mm, astfel incat fragmentul sa aiba contact strans cu acesta;
- tavile sau ghivecele se uda cu o stropitoare cu sita fina si apoi se aseaza intr-un loc calduros, dar nu in lumina directa;
- in functie de specie si de natura butasului, inradacinarea dureaza de la 3 saptamani pana la 2 luni.Butasi inradacinati in apaMulte plante de apartament se inmultesc prin aceasta tehnica, simpla si la indemana oricui (incepator sau cu experienta).Ea consta in punerea in apa a butasilor (fie fragmente de tuplina, fie din varfuri de lastari sau frunze intregi cu petiol).Exemple de plante care se preteaza la aceasta tehnica sunt plantele erbacee (tradescantia, pothos, impatiens, cissus, etc.) ai caror butasi trebuie sa aiba 7-12 cm lungime, plantele semilemnoase (difenbachia, ficus, dracena, etc.), ai caror butaasi trebuie sa aiba 15-20 cm lungime si frunze de begonia rex, Sansevieria, violeta africana.Tehnica efectuarii butasilor este aceeasi ca la butasii inradacinati in amestec de pamant, cu exceptia butasilor de papirus (Cyperus alternifolius). Butasii de cyperus se fac din umbreala de bractee, taiata cu cativa centimetri din tulpina. Frunzele (bracteele) se taie la o treime din lungimea lor si se pun rasturnate (cu tija in sus) pe suprafata apei intr-un vas. Dupa maxim 3 saptamani se observa formarea radacinilor si a noilor plantute la nivelul partii scufundate in apa.Butasi de plante grase, suculenteDupa prelevare, butasii plantelor grase, suculente se lasa sa se usuce la aer 2-3 zile, timp in care partea taiata se cicatrizeaza.Dupa cicatrizarea taieturii, butasii se pun in amestec de turba si nisip, infigand baza butasului sau a frunzei in amestecul de pamant, superficial. Se uda foarte putin.

Perioade optime pentru inmultirea plantelor de apartamentPrimavara este, de regula, cea mai buna perioada pentru inmultirea plantelor de apartament. Este perioada in care plantele isi revin la crestere, butasii emit usor radacini, semintele germineaza mai repede, in conditii de luminozitate mai buna si cu zile mai lungi.Inmultirea (multiplicarea) plantelor se poate efectua tot anul, numai daca sunt asigurate conditii de mediu corespunzatoare (temperatura si lumina).Locul unde se pun rasadurile si butasiiCand nu dispunem de o sera sau o veranda prevazuta cu parapeti sau cu etajere, vasele cu semanaturi sau butasi se pun pe masute, asezate in fata ferestrelor sau pe pervazul unei ferestre orientate spre est.O luminozitate insuficienta produce plantute pipernicite, etiolate (alungite) si butasi firavi, iar razele directe ale soarelui produc arsuri sau chiar usuca plantutele fragile, abia inradacinate.