fabrica de vinuri stauceni - colegiul national de viticultura si vinificatie din chisinau

8/19/2019 Fabrica de Vinuri Stauceni - Colegiul National de Viticultura Si Vinificatie Din Chisinau

1/32

Continutu darii de seama

Introducere (folosind manuale, prospecte, reviste de descris perspectiva dezvoltarii

ramurii de date in general si a interprinderi concret),

1. Caracteristica generala a interprinderii.

2.1 Locu amplasarii, istoria dezvoltari.

2.2 Structura si regimul de lucru.

2.3 Capacitatea si asortimentu de productie.2.4 Indicatori tehnico-economici principali. Statele de personal.

2. !rganizarea sectiilor de aprovizionare si au"iliare.

2.# $telieru de mecanic. %ra&icu de reparatie preventiva.

2.' Schema tehnologica a procesului de productie.

3. Indeplinirea sarcinilor de producere la locu de munca.

3.1 Caracteristica generala a sectiei.3.2 !rganizarea locului de munca.

3.3 e descris sarcinile principale de munca.

3.4 e e"pus proprile propuneri sau sugestii re&eritoare la organizarea

procesului de producere, calitatea productiei.

4. )"cursii.

4.1 e descris cu ce secti sa &acut cunostinta (cu exceptia sectiei unde sa facut

practica*

4.2 aca sa vizitat o alta interprindere de e"pus tipul ei, structura si

capacitatea, asortimentu productiei si impresile in general.

. +aterialele colectate pentru proectu de curs la oectu ,,tila

tehnologic in industria alimentara//, si ,, +ontarea, reparatia si

e"plotarea utilaului//.

ModCoala Nr. Semnat. Data

Pag


2/32

Introducere

Litera Coala Coli Efectuat Cebotari D.

Verificat

M od Coala Nr. Document Semnăt. Data


3/32

0n pahar cu vin la &iecare mas nu

numai c nu stric ,dar este necesar,

&olosul lui l vei simi n scurt vreme. ei deci cu ncredere un pahar 5 un

singur pahar 5 din vinul cel mai un

si vei &i mult mai snto6i si mai

mulumii.7(I.C.8eodorescu*

Cei mai mulţi dintre noi apreciază vinul doar ca o bautură alcoolică şi mai puţin

ca un aliment necesar organismului uman.Pentru cele 7 calorii pe care le dă

fiecare gram de alcool metabolizat în organism , vinul se constituie ca un

aliment energic , la care se adaugă rolul acizilor , substanţelor azotate ,

polifenolilor ,substanţelor minerale ,vitaminelor si celorlalte componente ale

vinului.

Cercetarea ştiinţifica medicală din ultima vreme care sa focalizat asupra

compuşilor nealcoolici din vin , în special asupra polifenolilor , atribuie acestora

însusiri sanogene remarcabile!

• protectori cardiovasculari

• acţiune anticancerogenă


Pag


4/32

• acţiune antivirală

• acăiune anti"istaminică

• acţiune antiinflamatorii

• acţiune anti #$%&

'n cultura multor popoare vinul este considerat o bautură alcoolică compatibilă

cu moderaţia , cu bunăstarea si modul de viaţa ec"ilibrat.

(inul consumat cu moderaţie nu numai că nu este dăunator sănătăţii ci din

contra prezintă aspecte benefice pentru organism.$pocrizia de a nu recomandavinul ca bautură sub motivul că sar încuraa alcoolismul este deci neintemeiată ,

ba c"iar ridicolă.


Pag


5/32

Caracteristica

generala ainterprinderii


Verificat



6/32

*.*data si locul înregistrării 10.11.2004, Camera Inregisrării de Stat de pelînga Departamentul

Tehnologic Informaionale a !epu"licii

#oldo$a.*.+sediu #D%20&0,str.'rătie(ti

1,com.Stăuceni,mun.Chi(inău,!epu"lica

#oldo$a.

*.banca de deservire )C*#oldo$a +groind"anc* S+ filiala #iron

Costin

)C #o"ias )anc*%filiala nr.- Centru*.*.-direcţii principale de %pregatirea cadrelor pentru compleul

agroindustrial/

activitate %producerea (i comercialiarea produciei

agricole/

%fa"ricarea (i comercialiarea produciei

$inicole.*.piaţa de desfacere iaa locală a !epu"licii #oldo$a , craina ,

!omînia.

*./organele de

conducere Consiliu de administraie , +dministrator , Consiliul

profesoral.

*.7organizarea activităţii Su"ordonat +geniei +groindustriale #oldo$a

3in*.

*.0 forma

organizatoricouridică Intreprindere de stat

*.1codul fiscal 10050006&444.


Pag


7/32

Locu amplasarii,istoria dezvoltarii


Verificat



8/32

$nreprinderea de stat Colegiul 2aţional de (itcultură si (inificaţie din C"işinăuexercită conform #tatutului trei tipuri de activitate!

• pregătirea cadrelor cu studii medii de specialitate pentru sectorul

agroindusrial al republicii3

• producerea şi comercializarea producţiei agricole3

• fabricarea si comercializarea producţiei vinicole , prestarea serviciilor în

domeniul vinificaţiei.

4eieşind din direcţiile principale de activitate structura organizatorică a

Colegiului include trei secţii principale!secţia studii,gospodăria agricolă si

fabrica de vin.5oate trei secţii constituie un complex de insruire si producţie ,

ultimele două subdiviziuni servind concomitent i ca bază didactică pentuș

pregatirea specialiştilor.

iscursul istoric privind dezvoltarea &ricii

Colegiul 2aţional de (iticultură si (inificaţie din C"işinăuvec"e forerie

de "orticultori, viticultori,vinificatoria fost fondat in anul *0-+ de către

6inisterul proprietăţilor de #tat al guvernului imperial rus ca şcoală de

pomicultură de categorie inferioară.

a + 8m de C"işinău ia fost oferit un teren de pamînt de +* desetini 9

adică +-* stîneni pătraţi 9 pe suprafaţa căruia sau început îndată zidirea

blocurilor de studii , plantarea livezii , viilor şi parcului sub conducerea

celebrului agronomsavant &.%eng"inc,numit în funcţie de primul director

al şcolii.

Conform #tatutului şcolii,timp de / ani discipolii studiau în mod practic

pomicultura , apicultura ,pastrarea fructelor si leumelor, cultura tutunului ,

uscatul şi alte metode de prelucrare a fructelor.

'n afară de aceasta elevilor li se preda religia , cîntul bisericesc , latina ,

gramatica limbii ruse , aritmetica şi desenul. Cei mai capabili elevi studiau şi

limba franceză.


Pag


9/32

C"iar din primii ani ai existenţei şcolii se efectua o mare muncă de studiere a

celor mai exelente specii de plante agricole , extinderea lor în producţie ,

prelucrarea şi introducerea în producţie a te"nologiei uscării fructelor ,

experimentarea şi răspindirea soiurilor bune de aguzi pentru viermii de mătase ,

dezvoltarea culturii tutunului , producerea şi difuzarea materialului de plantare a

celor mai calitative soiuri pomicole şi de viţădevie.

'n legătura cu dezvoltarea furtunoasă a viticulturii şi vinificaţiei în :asarabia , în

*01; şcoala a fost reorganizată în instituţie de învăţămînt mediu.

ModCoala Nr.

document.

Semnat. Data

Pag


10/32

'n anul *01- pe lingă scoală a fost desc"isă o staţiune experimentală îndomeniul viticulturii şi vinificaţiei , care a contribuit foarte mult la dezvoltareaştiinţei în aceste domenii.a expoziţiile internaţionale şcoala a fost onorată cu multe distincţii pentru

mostra de vin , fructe uscate , gogoaşe de mătase , altor producte ale gospodariei

agricole.%espre aceasta ne mărturisesc cele *0 diplome obţinute la diferite

concursuri internaţionale .

'n anul *1++ şcoala a fost reorganizată în .

#ov"ozul 9 şcoala insruieşte şi pregăteşte te"nicieni 9 te"nologi in vinificaţie ,

te"nicienimecanici în industria alimentară , te"nicienielectromecanici în

exploatarea proceselor de automatizare a industriei alimentare şi contabili

pentru complexul agroindustrial 9 circa ;; de specialişti anual. 'n sov"ozul 9

şcoală acţionează telecentrul didactic. Aară a parasi sălile de studii , elevii au

posibilitatea de a viziona munca din ateliere.

aboratoriile şcolii 9 te"nologia vinului , c"imia vinului , măsurări te"nologice ,

electrote"nica , automatica si dispozitivele de standard, utila te"nologic ,

reglamentare automată şi dispozitive de calcul 9 sînt înzestrate cu instalaţii

moderne.

ModCoala Nr.

document.

Semnat. Data

Pag


11/32

Scurt istoric al C.9.:.:.C

• Colegiul 2aţional de (iticultură şi (inificaţie din C"işinău a fost înfiinţat

în anul *0-+ ca şcoală de pomicultură şi este subordonat nemilocit

&genţiei &groindustriale =6oldova (in>.

• Pe parcursul activităţii sale Colegiul a pregatit mai mult de +; mii de

specialişti de înaltă calificare .Printre absolvenţii sunt aşa personalităţi ca

2.6og"ileansci, P.?ngureanu , $.%icusar , &.#ubotivici ,

5.Constantinescu , #.6artin , (.%vornic , 5.:ean , $.#lepeanu , @.:alţatu

si academicianulscriitor &.upan.

• %in anul *11* , prin decizie guvernamentală instituţia , este reorganizată

în Colegiu 2aţional de (itcultură şi (inificaţie din C"işinău ca instituţie

de învăţămînt mediu de specialitate.

• #tructura organizatorică a Colegiului include trei subdiviziuni principale!

1. secţia studii

2. gospodăria agricolă

3. fabrica de vin

• 'n anul *11/ de la Colegiu a fost separată fabrica de vin şi reorganizată în

intreprindere de stat =Aabrica de vin #tăuceni>,care în *117 a fost asociată

din nou ca Colegiu.


Pag


12/32

Capacitatea siasortimentul de

productie


Verificat



13/32

&nul acesta fabrica #tăuceni a prelucrat 7// tone de struguri.6aoritatea

vinurilor pregătite anul acesta sunt vinuri albe seci,demiseci i demidulci caș

&liogote de stăuceni, 4isling, Aeteasca, Pinot, Pinot Aranc, Cabernet,#auvignon, CardonnaB .a.ș

Aabrica #tăuceni este specializată în propor ie de cererea consumatorilor.%eț

exemplu au asa partide de vinuri!

(inuri de struguri, vinuri materie primă de struguri tratate naturale, de consum

curent, obi nuite seci.ș

(inuri de struguri, vinuri materie primă de struguri tratate naturale, deconsum

curent, ob nuite demiseci si demidulci.ș

ro u de desert cu denumirea comercială Cagor ș

(nuri materie primă de struguri pentru vinuri spumante.

Aabrica #tăuceniare un sortiment mare, acest sortiment prezintă o calitate

superioară ceea ce ne permite să le considerăm (inuri unicale ale #tăuceniului,

anume prin prospe imea i aroma vinului. &ceaste vinuri cum ar fi! Cabernet #ecț ș

i &ligote de #tăuceni ambele sunt niste vinuri de calitate superioara. &cesteș

vinuri nu numai ca au fost apreciate la intreprindere, dar si in toata tara, c"iar si

la concursuri internationale si nationale, nu degiaba sau invrednicit cu citeva

diplome si medalii. &nume gustul armonios catifelat,aroma fina de maturare,

culoare originala, ia facut pe consumatori sa aprecieze aceste vinuri la un nivel

inalt.

alta partida de vinuri, care au fost pregatite dupa te"nologia traditionala din

soiurile C"ardonnaB si Cabernet, cultivate pe plantatiile solare ale zonei de

@ratiest.

&ceste vinuri sunt &ligote de #tauceni 9 vin de comsum curent sec si Cabernet

vin de consum curent rosu demidulci. &ceste vinuri au fost apreciate de catre

consumatori nu numai dupa ca


Pag


14/32

!rganizarea sectilorde aprovizionare si

au"iliare


Verificat



15/32

%intre secţiile auxiliare putem numi următoarele secţii!• Cazangeria

• &telierul mecanic

• #ecţia frigorifică

• %epozit pentru materiale auxiliare

• #ecţia de păstrare a alcoolului , etc.

Caangeria

Dste destinată pentru asigurarea cu caldură a blocurilor principale ale fabricii şi

nu numai cu căldură şi cu asigurarea cu apă caldă .&pa caldă e folosită la

procesul de pregatire a bentonitei , elatineipregatită pentru cleire.

Cazangeria mai asigură intreprinderea cu aburi cu autorul cărora sunt încălzite

musturile pentru producerea unor vinuri speciale.

Principalii consumatori de caldura a fabricii sunt!

1. Secia de imuteliere ;

• maşina de spălat sticle

• încălzirea caloriferelor

2. Secia de utilizare a de6eurilor;

• $nstalaţia de distilare

• bţinerea pic"etului de tescovină

• &sigurarea cu apă caldă

.Splarea utilaului

-.Splarea vaselor tehnologice.

Secia de apeducte sau canaliare

&ceastă secţie serveşte pentru curăţirea apelor folosite în procesul de producere ,

de impurităţi prin diferite metode.


Pag


16/32

Secia energetică

Dste destinată pentru asigurarea cu energie electrică a fabricii de vin.

Consumatori de energie electrică sunt!

•


17/32

•


18/32

Schema tehnologica a

procesului deproductie


Verificat



19/32

4ecep ia strugurilor ț

%esciorc"inareaEzdrobire

PompareaEsulfitarea

6acerarea

#curgereaEpresareimpezirea

#coaterea de pe sidiment

Aermentarea paar ialaț

#istarea fermentării

Aormarea drodiei

#coaterea de pe drodii

%epozitarea temporară

Dxpedi iaț

4ecep ia vinuluiț

materiei prime

Cupaul


Pag


Pag


Pag


20/32


21/32

Productia se desfasoara la locu de munca, unde se concentreaza scule,

instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. &ceasta determina inmod ne milocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aibaca rezultat sporirea randamentului si economicitati munci si micsorarea efortuluidepus. $n toate actiunile de organizare a locului de munca trebuie respectete cerinteleergonomice privitoare la acordu ce trebuie sa existe intre montarea utilaelor delucru si fizicu muncitorului. %e exemplu, inaltimea de montare a meng"inei sedetermina in raport cu inaltimea muncitorului3

cind este acesta este mai inalt, sub menc"ina se pun adaosuri de lemn, iarcind aceasta este de inaltime mai mica se pun gratare de lemn sub picioare. acatusu foloseste dispozitivele dispozitive, unelte actionate electric sau

pneumatic si orice miloace care ii usureaza munca. a inceputu lucrului , sculele si pesele sunt pregatite si asezate in asa fel incit cele folosite mai des se aseaza mai aproape, iar cele scule care sunt folositemai putin sunt asezate mai departe.

a locu de lucru se afla numai sculele si instrumentele necesare pentru lucru

care se efectuiaza. $ntrucit sculele de lacatusarie sint executate intro gama largade caracteristici si dimensiuni, acestea sunt adecvate lucrari de efectuat.


Pag


22/32

6inerele au o forma si marime corespunzatoare cu forma si marimea sculei, dar rogozitatea minerelor nu deraneaza buna manevrare $n timpu lucrului se pastreaza o deosebita ordine si curatenie la locu de munca.Aiecare obect este asezat dupa intrebuintarea la locu stabilit initial. &cest lucru

se efectuiaza de la inceputul lucrului. #i fiecare scula , instrument vor fi folositenumai pentru destinatia care au fost construite. #i pesele care in timpu prelucrari se incalzesc se vor masura numai duparacire lur. $n timpu de lucru se respecta regula de protectie a munci si regulile de

prevenire si stingeri a incedilor. a sfirsitu lucrului sculele si instrumentele sint caratite si asezate la locul lorde pastrare. Pesele prelucrate sint predate sau depozitate dupa indicatie, locu de muncaeste curatit numai decit, folosinduse materialele corespunzatoare.

&telieru de lacatusarie monta si prese este destinat unei game de operatite"nologice, pentru executarea unor piese ce urmeaza a fi montate insubansambluri, ansambluri, masini si instalati. &telieru corespunde cerintelorreferitoatre la ! spatiu, iluminatie , ventilatie, dotat cu scule, dispozitive,verificatoare si utila necesar. !rganizarea atelierului $n spatiu destinat atelierului este amplasat bancutile de lucru, masini unelte sicelelalte miloace de munca, respectinduse normele de protectie a munci.

Iluminarea atelierului contribuie la imbunatatirea conditilor de munca, reduceefortu muncitorului, mentine capacitatile de munca pe toata durata sc"imbuluide lucru, evita accidentele de munca si inbunatateste calitatea munci. $luminatu

poate fi! natural sau artificial. Cel mai corespunzator sistem de iluminat artificialeste cel mixt, in care fluxu luminos este trimis in spatiu de lucru direct si indirectFreflectat de tavan).

+icro climatu din atelierDste situat in zona optima atunci cind temperatura aerului este de */*0oC,umiditatea de ;G, viteza aerului de ;.mHs iarna si de ;./mHs vara, iar

temperatura suprafeti incalzite ale utilaului si instalatiei nu depaseste oC


Pag


23/32

:entilatia

&re drept scop sa creieze si sa intretina in spatiu de lucru o atmosferacorespunzatoare conditilor cerute de igiena munci. Prin ventilare aerul viciat seinlocuieste cu aer curat. (entilatia poate fi naturala, realizata prin desc"idereageamurilor atelierului, sau mecanic, prin intermediu ventilatoarelor.

Combaterea zgomotului se realizeaza prin! elimenarea cauzelor acestuia Fcind e posibil) 3 reducerea intensitati lui Ffolosiduse covoarele de cauciuc, pisla sau altemateriale fonoizolante)3 folosirea miloacelor de protectie individuala contrazgomotului.

tilae de lacatusarie si amplasarea lor, trusa de scule ?tilaele folosite la lucrarile de lacatusarie se pot clasifica dupa urmatoarelecriteri!

• %upa modu de actionare! cu actiune manuala Fciocanu, dalti, pile,

foarfece) si cu actiune mecanica Fmasini de gaurit, polizoare, prese)•

%upa mobilitate! utilae mobile Fscule, unelte) si si utilae stabile Fmasinide gaurit, foarfece cu role, polizoare).• %upa destinatie! utilae direct productive Fscule, unelte, aparate de sudare)

utilae pentru ridicat si transportat F cricuri, carucioare, poduri rulante)

ucrarile de lacatusarie se executa la bancu de lacatusarie, care poate fi prevazut cu unul sau mai multe locuri de munca. Pentru fiecare loc de la banceste montata o meng"ina si prevazute sertare pentru sculelor si instrumentelor.


Pag


24/32

6engina este un dispozitiv universal care se foloseste la fixarea piselor inscopu prelucrarii. 6eng"inele pot fi acctionate cu un surub sau pirg"ii si pedaleFitilnite mai rar). 6eng"inele actionate cu surub sint denumite meng"ine

paralele. #e mai foloseste si meng"inele paralelerotative , care pot ocupa prinrotire orice pozitie in plan orizontal, si meng"ina cu falca rotativa pentru fixarea pieselor cu fete neparalele.

#culele si instrumentele necesare executari diferitelor operati de lacatusariemonta se pastreaza in sertarului bancului de lucru pentru a fi la indeminamuncitorului. Dle constituie trusa de scule a lacatusului. F&nexa nr!*)

=rotec ia muncii,igeiena si sanitaria la ntreprindere.ț'n procesul de lucru ca si în alte ramuri ale economiei nationale se înfăptuieste o

mare munca în vedere îmbunătă irii condi iilor de munca,se rezolva problemaț ț

trecerii de la asigurarea te"nicii securita ii la utilizarea cu te"nică primedioasă.ț

5e"nica securită ii este un complex de măsuri,miloace te"nice,organizatoriceț

ingineresti,îndreptate spre evitarea actiunii factorilor primediosi asupra omului

în procesul de munca.

5o i cei ocupati în procesul de lucru,indiferent de profesie si postul ocupat seț

folosesc în munca de documenta ia te"nica în care sunt descrise măsurile cuț

privire la protec ia muncii.ț

#ecuritatea muncii e totalitatea condi iilor de muncă în cadrul cărora lipse teț ș

primedia de protec ie.#ecuritatea electrica a procesului de producere e însu ireaț ș

de produc ie de a i pastra starea de securitate la decurgerea în limiteleț ș

parametrilor da i în timpul lucrului stabilit.ț


Pag


25/32

#ecuritatea contra incendiilor e starea obiectul datorită căreia este expusa cu o

posibilitate de a izbucni incendii si manifestarea actiunii factorilor primediosi

corpului omenesc.

Aiecare muncitor este obligat să aiba permisiune la te"nica securita ii care esteț

un sistem de măsuri si miloace te"nice îndreptate spre evitarea factorilor

vătămători asupra omului în procesul de producere.

a asigurarea condi iilor normelor sanitare igienice de munca o importan a mareț ț

o are caracteristica teritoriului,amplasării sectiilor si clădirilor de productie a

întreprinderii încărcături pe teritoriul întreprinderii se amenaează terenuri

speciale.Procesul de producere înso it de zguduituri puternice sunt înfăptuite în încăperiț

sau clădiri izolate.5oate încăperile precum si locurile de muncă trebuie luminate

în dependen a de gradul de precizie a lucrărilor realizate.ț

ModCoala Nr.

document.

Semnat. Data

Pag


26/32

e descris sarcinileprincipale de munca


Verificat



27/32


28/32

Indicatori tehnico-economici principali.Statele de personal


Verificat



29/32

Indicatorii )conomico->inanciari$i colegiului 9aional de :iticultur 6i :ini&icaie din Chi6inu


30/32

prelucrareastrugurilor

5one *7/ E/-+ +-;; +-;7 E7 *;;, +7;;

Prelucrareamerelor

5one E; ; E; ;;

2. :nzrinete; tot. (dateoperative*

mii lei *;0/,0 //,+ ;;*; *--70, **,

-0,+ ;+-

gospodăriaagricolă

mii lei /*,+ E*;,0

*;*; 707+, *7, /;, 0*+-

fabrica devinuri, tot.

mii lei 07* *17* *7;;; //;/ *;-;; 1 +++;;

%in care! $ncl.în 6oldova

mii lei *-* E0; -+;; ++0* *1*1 -

Costulvînzărilor mii lei *-7*,0 +* +7;0 **, **/,0

/-,/ +-+1

Profit brut mii lei -, E+-1,7

/;+ 07 7*1 /;/

3. 9umrulscripric mediual salariailor,total

/* *+* 0; --; *-; 7/ -7

4, Salariulmediu lunar,&arica de vin

*;0 E7- *1;; +;-+ E*-+ *;7 +-;

gopodăriaagricolă

*-71 E/+/ *7;; +*;,; E-; *+- +;

. stocuritehnologice-vin pentru muteliere

*1 *;/,+ */ +-,+ E0;,+ *-1 +/-,7

ModCoala Nr.

document.

Semnat. Data

Pag


31/32

Schema des&6urat de ncadrare 6i de salarizare a conductorilor,speciali6tilor 6i &uncionarilor &aricii de vinuri a Colegiului 9aional de

:iticultur 6i :ini&icaie cu ncepere de la ?1 &eruarie 2??@

9umirea >unciei 9umrul unitilor %irector &dunct *

1. Secia de producere 6i tratare a vinului

9umirea >unciei 9umrul unitilorunciei 9umrul unitilor6ecanicşef *6ecanic în atelierul de reparaţii *

4. Laoratorul

9umirea >unciei 9umrul unitilor


32/32

. Secia economie 6i eviden contail

9umirea >unciei 9umrul unitilorContabil superior *Contabil pe ac"itări *Contabil pe realizări *Contabil pe realizare *Dconomist pe probleme de normare şiretribuire a muncii

*

#. Secia +arDeting

9umirea >unciei 9umrul unitilor

fabrica de vinuri stauceni - colegiul national de viticultura si vinificatie din chisinau

Documents