.4.4"44."'Aiakaarnii 50 .

P. A. S.BUCURE$TI

1927-28

- %A %L._ ,,4 : -

I-

, -

t,------'----,,,f___a

..........

__

,. 1' 1 . ,k ,- . CC'

4.0..).1.. 7- ..) . .- ... ,. .

,

_

.: r*...-.. -

.

;;*. :... ....1- - . ...- .....

.

A 4)3 . r 4' i.

II

; 40111WP

i -;ft A ,

'.... ',...

.1

. ' '0 1 7i

1 . 1 1 . 11.I! -,

. ,4

'...:74;.-... ".: .: '4141. ,..,' .... a ;. ,

.4.1-

"or.. At,.-.

C.. t.:' PP. : ' '

a

f

... '4 .....?%:1..%7* ......; - .

.

4,- . P , ,` ; . , .. . 7. a , t

.. -..4411'7-1 -1.,.. ,, -* .,i:k .1

'. ''..:11.'''t 1.. '

',. 8.2-Y iiisl.' -.. '- - > .! .; e ...te- ;e, :

"V 1 '......' .., e .0 . .!.4 '. '',' .?:".:1.'.,: ...,.; 0. ...,

,

. / ;17/ P7 ,

.*.4....rf-f-. A; 7 C ' .'f .;11.'hie iCi `:t,' -' -:- ,... ..

;.. .

. ' r . ;

.

,

_I% 7b7 ...-: erkija".1.

... .

- .' ... P kit- r4.1 i to -t .-..: . ...t W

, - :. 44. 71.,

..

,".r. .: /. t.., . .- .-,) ...r.... . ". -. V.' it 4 4 P" -5..4.;:a

. -.t .1...:;# '.& 'P.O. .

..'....,71 .4........- -. *.tts-ht* t r ..e *.

--r -. - 'r - , - , ..,,P *'.. r 1 :t ....; ', 4 ..1.,st144%. crp,,,, .;- ,:a ;.,....,ft.4.AP.:4...;;Aotrinza.;,Ite;..ef "..J.':' '..... t.'" -,,.,..,*, 1,....* p.,..v . . .

, - :it,,* ; '' * .16. .... 1; ' i ''''

o_4

.

,P,

"L' '' '''' : -..' . 4. 0. -4...' 4. '.** f. "' 4:1 .1s.

.,. ,.. ' II

k ',Sat

f`. #It

..

t

at-meta gdni4/n.

www.dacoromanica.ro

ATENEUL ROMAN, s'a inceput printr'o serie de conferintetinute in Bucuresti, inteun salon al Ministerului de Culte, inIanuarie 1865, iar in anul urmator s'a constituit Societatea.

Ca interneietori se pot socoti : C. Esarcu, Nic. KretulescuV. A. Urechia. Oa-meni de stiintg, bar-bati politici, literati

artisti se adunarain jurul unui drapelnou : propagareaeducatiei j instruc-tiei in popor,, in-demnati de ardoa-rea tineretii, cu con-vingerea Ca repre-zint un mare in-teres social si cucredinta in triumfulactiunii bor.

Dupd primele statute (1866), Societatea era formata din treisectiuni : stiinte morale si politice, stiinte naturale, fizicematematice, literaturi belle-arte.

Scara monumental

Gruparea era cu to-tul straind de luptelepolitice, dar avea o ideiepoliticd la baza ei : po-litica nationalti.

Primul comitet alSocietatii era compusdin : P. S. Aurelian, pre-sedinte, C. Esarcu, vice-presedinte, Teodor VA"-cArescu si Em. Kretu-lescu, secretari.

Oarecari dificultatiunele banuieli, despre scopurile tinerei asociatiuni, fcura ca,

Perspectiva scarei

si

.

si

si

n ..... .10~' 1

..4-,

L 912-

.

... ._law

7.,-

El

si

1

www.dacoromanica.ro

primii ei ani de viata sa fie putin rodnici ; dar, dupa ureareape tron a Domnitorului Carol I, activitatea ei deveni mai bineapreciat5.

Una din cele 4 scari laterale

mult deck opusera baza(1866), caresi organiza

Tot dintatea amiciiromni, cum

Lecturile i cursurile seurmea0 in Bucuresti cu suc-ces si se gasesc imitatori siin alte orase ale tarii. 0foaie mensual Atheneuluromanu d publicithtii con-ferintele tinute i referatedespre toat miscarea pro-vocat de Societatea cea

Doritori de a se apropiade massele populare mai

puteau face prin conferinte, membrii AteneuluiSocietatii pentru invdtdtura poporului roman

infiinta scoale normale in diferite capitale de judetpentru prima data cursuri de adulti.sanul Ateneului porni ideia de a se infiinta Socie-bellelor-arte, care organizA expozitiuni ale artistilorsi Societatea Filarrnonia, cu concertele sale sirn-

fonice, conduse de Ed. Wachman,cari urm'areau s rdspandeascdin marele public gustul muziceiclasice.

Un puternic indemn la munctia fost buna-vointa pe care Domni-torul a aratat-o Ateneistilor, par-ticipAnd la inaugurarea solemnd aconferintelor in 1866 si primind,in 1868, a deveni presedinte de o-noare al Societatii.

Chiar in audienta in care s'ainmnat suveranului diploma de

presedinte, s'a vorbit despre necesitatea dhidirii unui edificiu pro-priu ; dar demersuri serioase spre acest sfArsit s'au fAcut numai

Vedere din galeria-subsol

II

^7' 01

gr..

wAo /41*, .r/j,

IIt

_errAr

,

if

P.x.zid

11

-Awla

.1.

,

-

noug.

,

sl

.

www.dacoromanica.ro

din 1884, cand comitetul Ateneului a adresat tin apel catrepublic, cerandu-i sa contribue la ridicarea unui edificiu maretin centrul Capita lei. A-tunci primaria a fostautorizata sa cedeze Ate-neului roman terenul dindosul gradinii Episco-piei (care se cedase So-cietatii equestre) si acolos'a ridicat, mai ales prinstaruintele neobosite alelui C. Esarcu, maretulpalat, dupa planul Archi-tectului Galleron, inau-gurat in 1889.

S'a realizat astfel dorinta Ateneistilor de atunci, de a aveao mare sail de concerte si conferinte, cateva sali de expozitiunisi o sail de biblioteca.

De atunci s'au facut regulat expozitiuni de arta, s'au datconcerte simfonice si individuale, s'au tinut conferinte variate.

Biblioteca insa nu s'a putut intocmi si pune la dispozi-tiunea publicului.

Vedere din rotonda subsol

Vedere din cinemalograf

In epoca notia aactivittii Ateneului, In-ceput prin noul statutdin 1922, Societatea seimparte in patru sec-tiuni : social-filozofica,

literal*artistica. Toate preocu-parile ei au fost de apune in curent organi-zatia i activitatea ei cunevoile actualittii. Pen-tru acest scop s'a facut

de catre comitetul prezidat de D-1 Dr. C. Angelescu, o serie demari transformari ale edificiului, dupa planurile D-lui Architect

IIT

---: "

'

N.

. r ,.;

4g'....-;-7,-?..----- ...

.. -..-Ai ,.,.." csr-t- .t- ,r--11. :.--t. , .

\

46*,

-

stiintifica,

VI I

www.dacoromanica.ro

Fonescu. Cu acestea se va putea da publicului Bucurestean obiblioteca bogatil i bine ordonata, dou sali de cinernatograf(educativ i distractiv), pentru tineret si pentru adulti ; iar pelanga salile din parter pentru expozitii, sali vaste circulare insubsolul edificiului.

Totul incalzit si ventilat dupa cele mai perfectionate sisteme.Gratie acestor transformari, Ateneul roman va putea sa-si

indeplineased mai bine rolul au de raspanditor al culturii con-tribuind efectiv la desvoltarea gustului artistic.

Ca o manifestare a acestor tendinte este expozitiunea retro-spectiva care se deschide acum si care are de scop a infatisapublicului o parte din desvoltarea spiritului romanesc in ultirnii50 de ani.

Ifa ra,...

aa101 so to... MN atm: . a. ral as. 1.111 1111.

. IAN la. all ima Ma& ea. MY b. N. .tie, Nara.

it ill le 1111111 1A, 0 10 It.0 la Al Otil1 eon'

Vedere din bibliotec

GH. ADAMESCU

IV

,.,- .' 11. ,-0.

.

_

I "I - us.irlii: :

1-,, .. .. ... - L..

It,, , kg .

r-1, ...._,....:

.._.

r i ,-.,

III 1:A ,N,t ir1-7 n!fi

11....1

-

a laMN

we

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE ISTORICA

COMITETUL ATENEULUI in vederea inaugurkii salilor din sub-sol ame-najate de architectul Fonescu cu grija de a se ridica 'Jana la inaltimea gustului lui Gal-leron, creatorul architectonic al cladirei a dispus facerea unei expozitiuni retrospectivea artei romanesti, din sec. XIX, care s pue in evident aceste sail.

Idea acestei expositii este fericita i premergatoare, pentru cd peste 3 ani, la1930, se indeplinesc 100 de ani, decand Principatele Dunarene au fost europeanizateprin Regulamentul organic si Romania de astzi va fi datoare a face, printr'o se-rioasd expozitiune generaI5, dovada de ce a fost in stare sa realizeze in acestinterval, prin munca de adaptare la civilizatia apusean5, rnondial5.

Arta romaneasca contimporand isi va serba tot atunci i centenarul existentei sale.In adevar, arta culla romAneasca, adapatA la sursele vii ale apusului a apkut

cam la aceasta epoc5, peste arta popularA taraneasca si cea oriental-bisericeasaadgpata la isvoarele byzantine, care represinta arta trecutului nostru.

Nu se poate considera nascuta o coald de arta decal atunci, and i s'a nascutsi invatamantul, destinat s o propavaduiasca si sA o calauzeasc5. Acest invatAmAntartistic in cele douA principate : Moldova si Muntenia, s'a ivit odatd cu institutiunilemai inalte de cultura, infiintate de domnitorii regulamentari : Sturza si Ghica.

La academia Mihaileana cu venetianul N. Sciavoni si la Sft. Sava, renovat,cu austriacul din Agram : Valstein zis i Wallenstein s'au pus bazele acestui invatAmant.Dar, acest invAtamant nu a fost dintre acelea, care sd lase vre-o urma sensibild, cia fost numai stimulator, ca sa aprinda scanteia talentului in sufletele acelora cupredispozitiuni pentru arta, care apoi in scolile apusului si-au castigat cunostintelemeseriei lor.

Rosturile de desvoltare, ins5, ale artei romanesti din cele cloud principate, reunitela 1859 inteun singur trup, nu s'ar putea intelege, fard a tine seamA si de al treileacentru de viatA romaneasca : Transilvania.

In adevAr, Transilvania care la inceputul secolului XVIII se desteptase laconstiinta nationald prin unirea cu biserica Catolica, in vreme ce principatele secoborasera in uitare de sine, din pricina ap5s5toarelor domnii fanariote a fostaceea, care a desteptat, la inceputul sec. XIX, in principate spiritul national, spirit,care le-a dus la revolta impotriva grecismului impilator.

In tot acest interval, in arta plastica in general i in arta zugrdvitului in special,ca si in restul manifestkilor culturale, pe cAnd Transilvnnia isi trimete talentele salela Roma, in principate, talentele localnice sunt pe deoparte : zugravii subtiri debastinA, care de cele mai multe ori erau preoti i infiintasera scoli de picturdpe langa episcopii si manstiri, ca cele dela Ramnicu-Valcei si mai tarziu de laCampulung si Buzau in Muntenia, si M-rea Neamtu in Moldova ; pe de alta, artistilevantini dintre cari mai g5sim la inceputul sec. XIX un Livaditi in Moldova, unLapaty, boerit, tin Ioanid, in Muntenia ; iar pe de alta, artisti straini cal5tori, ca unLiotard, sau stabili "veniti mai ales din Austria si Rusia, cele dou impartii, carise luptau pentru dominatiunea in tkile noastre. Lista lor e lungd si citez numai peun Kladec, Valstein, Satmary, Trenk, etc.

V

www.dacoromanica.ro

Numai sub inraurirea spiritului nationalist transilvAnean, care avea sA ne trimeatadupd 1830 pe un Leeca in Muntenia si pe un Lemeny, Nastasian in Moldova, cariluaserA cunostintele la Roma, s'au dus spre acelas tarm de culturA si un Assakisau un Tatarescu, ca si multi altii. Acestia sunt prima generatie, cari au lucrat, peand domnea in Europa Stilul Empire.

Generatia urmatoare insA, lard a impiedica ca unii sA continue a merge laRoma, se incireaptA la Paris, de unde aducea ideile romantice si de libertate, carinelinisteau atat de mult imparatiile suzerane, incat interveneau pe langA domnitor catinerii pentru studii sa nu mai fie trimesi in Franta. Asa se explica de ce un Panaiteanu,un Rosenthal, un Iscovescu isi fac studiile la Munich sau Viena. Toti acestia ca

tinerii din generatia lor esueazd in revolutia dela 1848, care ii risipeste : Negulicii Iscovescu la Constantinopol, Rosenthal la Paris.

Drumul spre Paris era irezistibil si urmasii lor tot spre aceastA metropolA deartA s'au indreptat. Acestia sunt: Aman, Alexandrescu, Pompilian, Stancescu, Grigorescu,Mateescii, Ulinescu, Buicliu, etc.

Acetia reprezintA generatia cea mai importantA, peltru-cA pe langd ravna ceau pus, impreunA en cati va inaintasi, la infiintarea scolilor noastre de Bele Arte :Iasi 1860, Bucuresti 1864 ; a primelor expozitiuni de arta ce am avnt ; cum i aprimelor societati de arta : Amicii de Belle-arte" dela 1873, si pentru-ca au avutin mijlocul lor, pe acel, care reprezintA mandria artei noastre : pe Grigorescu.

Grigorescu este artistul genial, care vede pentru prima oarA tara romaneascAcu ochii de artist i care, in lunga lui carierA de aproape 6 decenii, a parcurs ocurbd armonioasA, atat in desvoltarea lui technica, cat si in cea sufleteasca. In el segAsete totul : tara, cu frumusetile ei dela munte panA la mare ; oainenii : dela ceimari ai zilei pand la ultimul tigan sau evreu si oprindu-se la ceea-ce a fost vraja,picturei sale : taranul. Evenimentele, cum e rzboiul din 1877.

Si urmasii, care sunt deja primii elevi ai coalelor noastre de Bele arte, s'audus la Paris, afarA poate de Moldoveni, care rAman fideli Germaniei ca : Stahi,Bardassare, Verussi, Soldnescu, Pascaly etc., Voinescu, care este elev al lui Aivasovky din Odessa. Sunt copii ai Frantei transilvnenii : Hentiaca si Hugo d'Alesi,care ramane printre ei : Mirea, Andreescu, necunoscutul in picturA Al. Djuvara, Ari-cescu, Popovici, henerianul Serafim, Alpar, etc.

Dintre acestea cel mai sarbatorit acum este : Andreescu, care se bucurA de opostumA favoare, de care n'a avut parte in timpul vietei sale nefericite. Boala, carealterase in el dorul de viata, Ii subtilizase inteatat facultatile, incat presimtirile demoarte se regasesc in pictura lui sumbr, aproape funebra.

Aceastd sArbAtorire a lui Andreescu ni se pare nedreapta, atunci cand nu punein aceiasi favoare pe un contimporan, care represinta in pictura noastra colorismulin cea mai nobild a lui manifestare, demnA de clasicii venetieni. Acesta este Mirea.Explicatia std poate in imprejurarea cA avem Inca norocul de a-1 avea printre noi.

Pictorii din acesta generatie au reusit ca in decada 1880 sA se asocieze indouA societati pentru desvoltarea artelor : Cultura artelor frumoase" din 1881 laIasi i Cercul artistic" din 1888 la Bucuresti, cari si-au dat roadele lor.VI

8i

www.dacoromanica.ro

Generatia urmAtoare este generatia Tinerimii artistice" dea mai imporfaritA dintreSocietAtile de artA ce am avut. InfiintatA la 1902 sub auspiciile de atunci ale A. S.R. Principesa Maria, ii serbeazd astAzi a 25 aniversare inteo decAdere nedreapt.

Aparitiunea grupului Tinerimii" a fost precedat de grupul sgomotos al sim-bolitilor din jurul revistei Ileana, dintre cari, cei mai insemnati sunt Lukian, Vermont,Grant i Artachino.

Luchian dei nu poate fi ridicat la inaltimea lui Grigorescu, pentru-cd operatui este limitatA la peisagiu. flori i rare figuri, deci nu are amploarea aceleia aluceafkului picturei noastre ; are insd superioritatea technid, care la el, are i merituloriginalitAtei. Ceea ce importA in primul rand inteo opera este sufletul p e care.lpui inteinsa ; de aceea Luchian, ori cat de mare technician ar fi, va ramAne ostea de mama adoua.

Succesul Tinerimei" i importanta rolului pe care 1- a jucat in arta romAneascAse datorete nu numai inaltei protectiuni de care s'a bucurat, dar mai ales faptuluia a gAsit un grup compact de talente, care s'au devotat cu entuziasm cauzei ei ;StrAmbulescu, Loghi, Verona, Stefan Popescu, Petracu, Basarab, MArculescu, Satmary,Bunescu, Mantu, Hirlescu.

Dei parte dintre ei culeseser invatAturile lor la Paris iar altii la Munich,totui spiritul general de la aceastA asociatie este acel al seccesionului munchenez.Expozitiile Tinerimei" au ramas in amintirile tuturor ca nite evenimente ateptate,cari au reuit sA abatA atentia publicului nostru catre manifestkile de arta, in aafel, in cat acest public, care inainte era indiferent, a cAzut acum in cusurul contrar :colectionarismul.

Stralucirea Tinerimii" n'a reuit sA intunece unele talente, care n'au participatla expozitiunile ei i cari i-au pstrat strAlucirea lor proprie ca : portretistul CostinPetrescu, depozitarul cunotintelor speciale ale frescei ; BAncilA, pictorul revendickilorsociale i Simonidy, care din pleiada acestei generatii, a rmas la Paris.

Tinerimea" insA a reuit sA atraga i sA adAposteascA in expozitiunile ei pe ceidin generatia urmAloare : Baltazar, Steriade, Ferichide, Teodorescu-Sion, Ressu,Murnu, DArAscu, Teianu, Cutescu-Storek, Stoenescu, Cornescu, St. Dimitrescu,Tonita, Romano, Miltzner, lonescu Doru, GhiatA, H. Dimitriu, etc.

Poate tendintele noi de care se gAsesc animate aceste generatii, inspiratedin formulele lui Cezanne i Matisse ; poate rAzboiul, care Mind tara in dou5, lasasela Bucureti pe cei din vechea generatie i dusese la Iai pe cei din cea nou, afAcut ca la 1918 aceasta sA se separe de Tinerimea" 1 sub conducerea lui Palade sAinfiinteze o societate nod, Arta". A lost insA un pas greit, care a dAunat i unorai altora, cAci nici unii, nici altii nu mai posedA un instrument de actiune, cum afost Salonul Tinerimii.

Tinerii, can acum se ridicA lorgulescu, Voinescu, Maxy, Grigorescu, Demian,lonescu Sin, Catargi, Maniu, Demetriad, Negulescu, Papatriandafil, lancu, BrAescu,Greceanu, Arbore, Soroceanu, cari reprezintA mOciele cele noi, dela Fauve-ism"pAnA la cubism 1 expresionism, nu mai au nevoe sA lupte, pentru-cA ideile lor au fostimbrAtiate de Salonul Oficial" aproape cu exclusivitate. De atAta fericire nu s'a bu-

VII

www.dacoromanica.ro

curat nici o generatie de inaintai i e noroc cA geniul cel bun al rasei noastrementine majoritatea acestora in calea bund a logicei i bunului gust latin. Tendintelelor se IndreaptA spre un decorativism, ce ar putea avea o tinutA mai bunA i e binec au lAsat imbrAtiarea modelelor extreme i furioase in seama celor de altA rasAdecat a noastrA sau a slAbiciunei sexului sl ab.

Din expunerea aceasta se poate vedea cat de tanArA este Inca coala noastrAde picturA, care afarA de rari exceptii, nu a dat incA nimic deosibitor de curentelestrAine ; cat de necesar este ca paii tinerilor generatii sa fie bine condui.

CA, pentru destelenirea ogorului artei romaneti este nevoe de toate forteledisponibile ; cA drumul larg deschis de eforturile inaintailor nu trebue abandonat ;cA, din instrumentele ideale ale vremii concepute de altii, trebue sA iei att cat e nevoiepentru a ajunge la scopul unic, care este : Viata romaneascA redatd de romani,pentru romani.

Expozitiunea de fatA, a vrut sA aibA pe langA un caracter de formatie i unuleducativ : de a arAta tinerilor averea trecutului, de care nu trebue s se arate ne-demni.

CONSTANTIN I. PRODAN

VIII

www.dacoromanica.ro

COMITETUL ATENEULUI

Presedinte : Dr. C. Angelescu, Ministru Instructiunii.

Vice-PresedintiSt. C. loan, profesor, vice-presedinte adunarei deputatilorDr. A. Obreja, prof. universitar, fost vice-presedinte senatului

Membrii: Adamescu G., prof., fost secretar g-ral Ministerului InstructiuniiAntonescu-Lupu A., prof., inspector g-ral invalAmtintuluiAntonescu Petre, Architect, prof. $c. Superioarg ArhitecturDragu C. Gh., profesor, fost deputatDragomirescu Mih., profesor universitarMiculescu C., profesor universitarMirea C. D., artist-pictor, Director $coalei de arte frumoase BucurestiPoenaru-Capescu Dr., profesor universitarSulescu M., profesor universitar, fost ministruSr erantia D. Th., profesor, inspector al invtiim'Antului

Ad-tor Delegat : Bob escu I., avocat, membru al Ateneului

Comisiunea de organizare a expozitiei retrospective

C. D. Mirea, artist-pictor-profesorCostin Petrescu,I. Fonescu, Architect "

1 Membrii ai Ateneului

www.dacoromanica.ro

Numele autorllor ale carer lucrari figureazi ln expozitir)DEcEDATI:

A. PIctorlAman Th.Andreescu

Dimitriu H. Lapa Ill SmegeiskyI. Lerneni Salmari C.

Alpar (Al. Paraschivescu) Eliescu Luc Man St. Stahl C.Angelescu (Ange) Stelinescu D.

Grigorescu N. Marinescu D. Stincescu C.Ohica Mthailescu D. Soldinescn S.Belleau A. Orimarti N. SperlichBarbu Elena NeguliciBalomir Hentia Sava Titivitscu Gh.Buie liu Hentia Al. Obedeanu Trenk

TintoreanuBenet Hirlesca D. N.Pompllian

Constantiu Me loanidJiguidiOh. Panaiteanu O. Ulplan 0.

Petrescu IlieVerusl

Dann LivadittiLecca

RosenthalRomano Al.

WalensteinDjuvara Voinescu Lug.

Bilicescu C.

B. Scull:doe

Georgescu I. Tronescu D.

Caracterul retrospecily al acestel expozilluni ar B lost dealgur cu mull mai pronuntal (lea apeturilenoastre repetate ar ft obfinut mai multi soliclludine. OM din partea posesorllor de lucriri artistice cat 41 chlar dinparlea artistilor. Astfel, e regretabili lipsa lucririlor artistilor decedall ca : Smiegelski (Ardeal), Bucevski (Bucovina)precum ale cfitor-va in viali.

Asemeni dimensiunele localulul ce se inaugureazi, n'au ingicluit ca unit artist( cu mare renume si fiereprezentati prin operlle lor de cipetenie, din cauza dimenstunelor exceptional de marl ale acestora. E deajuns si citim in aceasti privinti cazul D-lui G. D. Mirea cu lucririle sale de mare anverguri ca : Presentareacapulul lui Batori de citre Secul, lul Mihal Viteazul" (20 m. p.); .Tra fan si Dochia legendi, dupi versurile tutAsacht (24 m. p.); ..Alexandru cel Bun Domnul Moldovel primind dersd de la impiralul Bizantiului (35 m. p.);Virful cu dor" legendi dln Povestile Pelesultd" de Carmen Sy Iva, (35 m. p.); elc. etc. in (Hari de nenumirateportrete de dimensluni marl.

www.dacoromanica.ro

IN VIAT A:A. Pic tort

Aricescu C.AiexandrescuArtachino C.

Titus

Atanasescu Holt Eugenialigncila 0-Burghelea I.Bardasarie E.Basarab L.BSesu A.BrgescuBIN LeonBecuBetnarikBuradaBtiatu

CapidanChirovictCretzulescu

Catargi G.CosmoviciCristoloveanuCretzoiuCate ItuDelavrancea DonaFlorian D.Fonescu I.Grant N,

MarinGeorgescuOheai

loanid Pan.loanid I.Jacob C.lonescu DoruIliescu A.Iliescu Gogu

LiVarescu Em.Loghi KimonMArculescuMirea D. G.Marna A.Mantu N.Mircescu GoreMogos N.Mihailescu D.

Neylies I.

Petrescu CostinPopov Id Oh.Petrascu G..Pall Aug.Petrescu DragoePopescu S.Popp Misu

Stoenescu E.Stoke D.Seratim D.Sterlad I.Strmbu !pornSchweitzerSimonidi M.

Cumplina

Skeletti Pottevin Al.

Tionmc ue sic.

Troteanu R.Teisanu M.

Verona A.N.A.

VermontVintilescu

Zamfiropol Dail

B. SculptoriBura Dimitriu George Georgescu Spiridon Mirea D.

Mateescu D.CS Huesca Faur Schmidt lordlinescu MihallescuDimitriu Ballad Cheorghilli (in lemn) Milkoanu D. Severin

T. O.

www.dacoromanica.ro

P.

interior din vechiul regimTH. AMAN

;,. SVA,

r

` 411"'"' o

L

Li

N

01,7

:.

i.r..i

t

, ./v..;t.,../ L. ,.

', '' i( . A 2 %. Y.4 : ...iZ. '

..:.N

k ?CIL ' S\

rf'l ,' b 4,..a.

-

S L' LI ;/,' '.,:oe -.:,I1 kI il

e t4 0 , , , . .e.

'tz' ( " ..4ge. .,

n ; cA.,f 11 -V ,i' / 1 Oi .1

,o1 I 44: I. ;

.

,',Z$4,4 :tri,', Iri 1 \ -,-- ,

1., ,

)Via.

---

www.dacoromanica.ro

ITH. AMAN

1

4

L

rA

^

g 0

7441

rr.c

Lle-Zs):

",

A

J.

-^

4'1*

' n

NM^

tlizsCA ,

r

-

-

, --.... . .....

, cc._ .,.

_

_0 .,..);-,- --...y.. ..-

fri ,gece4-1,u1

"*firizi.- 41118.1.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

T. AJDUCHIEVICI Bald la Mangalia

"41' ,,

1; :.

7c,

www.dacoromanica.ro

FRENCK Pod peste Buzau

tett"'

_.:

.,.

'. ..

* 11 .114 Il=

ri,.

4] :._ r, /...r, .. it % :ft.?. .,I"Z- . . m, - T {T, ._

a " ; r: Ilin. ..-i''.1-',TP. er"

1 '''

;.

'

www.dacoromanica.ro

.gz

. r-

=

/411- .

I

c

.7

GRIMANI

o,.

k r

. . 4

36

Nud

www.dacoromanica.ro

tjite174. ri

BANULESCU N4tura Moarta

r

,

a 1

Mr

'

`-

Leib.

1

www.dacoromanica.ro

D. MIHAILESCU

38

Peisaj

....4. ee ' 41:.!. .' rIV "4' .-e, ea

1.

',e ) 1: 4A, : 4. . rl

E... - ,

1..

.04 ..,7, ..41.

e*

S

: '%; '1

,. :,A

. .ric."..4. er.--i - . , . ' t` ''''

d

it . .tro II3 .i 1 }-I ; 7...11

,-

...,..Al

li-

01. 'C P' i'i' ''' L' l" ,C

'.0;

P/

...-1,-.r .-. - -

I 1.1. 7 a ...k.- CYjr.% C*

.r

`

o

.. ,

........

.

,.. .

e: r.

..i. ..' .. i...5.

T-o',

.

Z

7

, ..

";t ,..-

.,

-

b30

r4IP. --.7'3- , 4 :.,flak 0 .1 . .2k:'o .4

j I' 3 ,,......Y.4

1 ./...>

Ttarscu135. Geniul binelui.136. Vara.

TintoreanuD 137. Cap de expresie.

Trenk138. Podul dela Buz 5u.

UlpianD 139. Cap de batran.

Valch1) 140. Portretul D-nei V.

Walenstain 141. Peisai.

Verusi 142. Lutarii.

Voinescu 143. Furtun5 pe mare..

144. Mare agitat5.

www.dacoromanica.ro

PICTORI IN VIATAGALERIA EXTERIOARA

AburelNo..145. Coborarea de pe Cruce.

146. Pointe Vechio (Floret-0).Alexandrescu Titus

147._ Peisaj de iamb.148. Trandafiru roz.149. Nud.

Aricescu150. Peisaj (Apus).151. 135lfi.152. Peisaj.

Artachino153. Cocosul alb.

Basarab L.154. Tiganc.155. Cina la far.156. Din parcul Carol.

Becu157. Portretul D-Iui N.

Biciovscki158. Trandafiri,

4

4

4

4

4

www.dacoromanica.ro

12

134e$uNo. 159. Auto portret.

160. Chitaristul. 161. D-5oara X.

l3ednaric162. Trandafiri.162. Dupa urzici.164. Cina pasarilor.

Biju165. Interior.

Bltatu166. Culesul meritor.167. Biserica.

168. Seceri5.169. Croitorul.

BAncira

Bardazare3, 170. La trei sarmale (Iasi).

171. Cap de fetifa.

Barbu Elena172. Peisaj.173. Interior de biseria.

Bordenacke174. Portretul D-nei A.174 A. Portretul D-lui profesor lorga.

Bulgra Petre174 13. Une femme passa.174 C, Frumoasa Pariziana,

D

D

D

D

'

www.dacoromanica.ro

1 3

No. 175. Refugiati.A

13raescu

/76. Case fignesti.Burada

3. 177. Portretul D-r. T.D 178. Portretul D-nei 13. 179. Auto Portret.

Burghelea) 180. 13alcic.D 180. A. Auto Portret.

Catargi (Miniaturist)A 181. Interior.

CatiliuD 182. Crizanteme.

Chirovici Oh.D 183. Troild.0 184. In biserid.

Comnescu 185. Portret.) 186. Case de mahala.

Cosanek Aura) 187. Natur moart.

Cretoiu 188. Cas romneasd. 189. Case de mahala. 190. Clopolnita.

Cretulescu) 191. Portretul D-nei D) 192. In asteptare.

www.dacoromanica.ro

14

No. 193. Nud.Cristoloveanu

Delavrancea Dona 194. Natura moarta.

Filoti Atanasiu 195. Trandafiri.

Florian D. 196. Marina.

Fonescu I. (Arhitectul Ateneului) 197. Melancolie.

198. Cap de expresie.

Georgescu Marin199. Trandafiri.200. Din Valea Oltului.

Ghiat

Grant

lacob. Gh. 203. Cap de batran.

201. 13alcic.

202. Interior.

Iliescu Aristid 204. Auto Portret.

Iliescu Gogu 205. Castelu Bran. 206. Casa de tara. 207. Mori, Carciumarese.

5)

o

o

s

www.dacoromanica.ro

15

loanid lonelNo. 208. Cap de batrana.

>)

))

loanid Pan209. Plaje Teckirghiol.

Iordnescu D-nd'210. Flori de rn r.

lonescu Doru211. Pdure de iarna.212. Biserica iarna.213. Case liganesti,

Jean Ade la D-nA214. Curcanul meu.

Loghi Kimon215. Salul ro5u.216. Case din Balcic.217. Dealuri din Balcic.218. Maria neagra.219. Cap.220. Cavala.

Lzrescu Em. 221. Bal mascat.222. )

>>

223. Caine Dog.224. Porci.225. Flori.

Mantu

Manea226. Carciuma la tara.

D

D

D

D

D

www.dacoromanica.ro

16

Marin FilipNo. 227. Peisaj.

223. Caprite.2' 229 Poart6.

Mrculescu230. Portretul pictorului Voinescu231. In grdin232. Flori.

Mirea Gh. D.233. Portetul D-rei Lentia C.234. Vali M.235. > MimiceL236. Mariuca C.237 >> L.238. 5 D-na L.239. D-rei Q.240 > D

> 241. Portretul D-Iui Sttescu242. C. Exarcu

)) 213. Auto Portret.Molda Paul

244. D-nul Iorga.;244. A Colt de atelier.

Mogos245. Peisaj.246 Portretul d-nei M.247. Pescarul

Murnu Arii248. Peisaj de munte

Neylies I.249. Spalatorese.250. Piatd Mantesqueieu Franta.251. str. Arcade lor252. veche Rieux

Nichita Gh.959 A. Natur moarfa.

>

.

s

.

.

www.dacoromanica.ro

17

Pall Aug.No. 253. La rugciune.

x> 254. Intoarcerea din rzboi

Ptrascu Gh. 255. Intoarcerea dela munca.

256. Interior.257. Crizanteme.

Petrescu Costin258. Portretul I. P. S. S. Patriahul.

E. 259. Samsarul.260. Ucenicul.261. Proprieta'reasa.262. A5teptare.263. In grdin.264. Co lib de pescari

Petrescu Dragoe265. Cap de turc

Popovici Gh.266. Trandafiri.267. Natur moarta.268. Potretul D-nei P.269. Diptic.

270. Peisaj271.

Popescu $tefan

Serafim D. 272. Auto portret.

273. Nud. 274. Mama mea.

Severin7, 275. Castelul Bran,

2,

)

)

))

)

n

n

n

,

,

n

n

n

www.dacoromanica.ro

1 8

Poitevin Skheletti Al.No. 276. Panzari. Sf. Ion Nou.) 277. Piafa teatrului str. Matei Mil lo.

Simonidi>> 278. Moertea lui Mitridate.

Steriad lean>> 279. Vndtorul de foci.

>)

D

Schvaitzer CumpAna280. Cusand.281. La fereastr.

Strmbu2 282. Masa de lucru) 283. Cusand2. 28Q La Lampd

Stoenescuv 285. Portretul D-nei X.D 286. Tip Bucure5tean

Stoica D.D 287. CArcium5 la fugD 288. Vlad Tepe5 primind un ambasador Turc.D 289. Dabija Vod la mas5 cu ambasadori.

))

Teisanu Misu290. Lumnric5

,

Theodorescu Romanati2 291. Interiorul Mn5stirei Horez

Tomescu, 292. Ruine din (RAzboi)

www.dacoromanica.ro

19

Trot eanuNo. 293 Flori de, prim'avar

294 Mama meaTincu

Verona A., 295 Portretul D-nei M. V., 296 Secera in Moldova.) 297 Crciumgrese,) 298 Asterii.D 299 Tigani lautari., 300 In curtea mea. 301 Studiu de nud. 302 Copilul mamei.D 303 Studiu de nud. 304 Studiu nud p. fresca.

Vermont N.D

))

>>

>>

305 Isus si adultera306 Lucrnd307 Hor308 La ceai

Vintilescu, 309 Rachiul rosu 310 Satra de figanii. 311 Corturi

Visconte 312 A) Portret

Zanfiropol Da llA 13 113ohocii la rkboi

P

www.dacoromanica.ro

SCULPTORI

BurcitNo. 314 Dorinta (bronz)

315 Compozilie (gips)

Clinescu) 316. Cap de copil (piatr).) 317. Soldat murind (bronz).

Dimitriu I3Arlad 318. Pipa (bronz).>, 319. Portret (bronz).)1, 320. Nud (marmur).

321. Enescu (bronz).

Dimitriu George, 322. Lucratorul (bronz).) 323. Cap (bronz).

Iordnescu2) 324. Argetoeanu (gips)) 325. Violonistul (gips).

Iliescu Aristid326. Mama (gips).

)

)

www.dacoromanica.ro

22

Marin FilipNo. 328. Enigma (marmur)

* 329. Cap de exprese (gips).Mateescu

* 330. La Oituz (gips).O 331. Cap de Evreu (gips).

MalSoanu* 332. Sili0eanca (marmur)O 331 Portret DO 334. Medalion (bronz)* 335. Basso relief bronz

Mirea D. D.* 336. alare la munte (bronz).

337. Ciobanu Vlaicu (bronz).Miclescu

2, 338. $arjea (bronz)O 339. Troit (bronz)

MihAilescu C-tinO 340. Cioban (bronz).* 341. Cap de expresie (bronz).

Pavelescu DimoD 342. Regele Carol (bronz).1 343. Apus vesel (marmur5).* 244. Cap de expresie (marmur5).

Popoiu GoorgeD 345. La fortune bronz.* 346. Eroul gips.

Severin.0 347. Ciar.

348. Criticul de muzic5 (bronz).

Y

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro