explorarea aparatului renal

50
EXPLORAREA APARATULUI RENAL

Upload: dragomir-paula

Post on 21-Dec-2015

289 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

explorari ale aparatului renal

TRANSCRIPT

Page 1: Explorarea Aparatului Renal

EXPLORAREA APARATULUI RENAL

Page 2: Explorarea Aparatului Renal

ANALIZA URINEI

• Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice

• Analiza completa de urina include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, greutate specifica), chimice (pH, proteine, glucoza, corpi cetonici, hematii, bilirubina, urobilinogen, leucocite, nitriti) si examenul microscopic al sedimentului

Page 3: Explorarea Aparatului Renal
Page 4: Explorarea Aparatului Renal

BIOCHIMIA URINEI• un analizor automat• Densitatea urinei (greutatea specifica)• Masoara capacitatea rinichiului de a concentra urina• Densitatea urinara este dependenta de cantitatea de fluide ingerata de pacient, dar

poate fi influentata si de alti factori cum ar fi: transpiratii abundente, agenti diuretici activi (cafea si alte substante), astfel ca se pot intalni variatii foarte mari ale densitatii urinare (1.000-1.040) chiar si la persoanele sanatoase

• Conditiile patologice in care se modifica densitatea sunt asociate cu alterarea capacitatii rinichiului de a dilua sau concentra urina:

• Densitate >1.022 (hiperstenurie): proteinurie, diabet, pierderi excesive de apa (transpiratii abundente, stari febrile, varsaturi, diaree), insuficienta cardiaca congestiva

• Densitate <1.015 (hipostenurie): aport excesiv de apa, diabet insipid, glomerulonefrite (densitatea poate fi scazuta, cu volum de urina scazut), pielonefrite cronice (alterarea tubulara afecteaza capacitatea rinichiului de a concentra urina)

• Rinichiul sclerotic elimina o urina cu densitate aproape constanta (1.009-1.011) – izostenurie

Page 5: Explorarea Aparatului Renal

pH

• pH-ul indica, capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido-bazic al plasmei si lichidului extracelular, care se realizeaza prin reabsorbtia sodiului si secretia tubulara de hidrogen si ioni amoniu

• Urina proaspata provenita de la subiecti sanatosi prezinta un pH de 4,8-7,4

• • Valori ale pH-ului ≥8 (urina alcalina) se intalnesc postprandial (raspunsul normal la secretia de acid clorhidric in sucul gastric), dieta vegetariana (in particular citrice si legume), infectii ale cailor urinare (in special cu germeni producatori de ureaza, Proteus si Pseudomonas, care spliteaza ureea in ioni amoniu), varsaturi abundente (alcaloza metabolica), alcaloza respiratorie cu hiperventilatie, depletie de potasiu

• • Valori scazute ale pH-ului (urina acida) apar in urmatoarele situatii: mediu cald si uscat (urina foarte concentrata si puternic acida), in timpul somnului (acidoza respiratorie prin reducerea ventilatiei), dieta bogata in carne si proteine, diuretice clorotiazide, cetoacidoza diabetica, acidoza respiratorie, acidoza metabolica, diaree, inanitie, insuficienta renala decompensata cu uremie

Page 6: Explorarea Aparatului Renal

BIOCHIMIA URINARA

Page 7: Explorarea Aparatului Renal

BIOCHIMIA URINARA• O proba de urina pozitiva atat pentru leucocite, cat si pentru nitriti

impune cultivarea pentru bacterii patogene• Prezenta proteinelor in urina este cel mai important indicator de

boala renala• Glicozuria apare in mod specific in diabetul zaharat,alterarea

reabsorbtiei tubulare a glucozei (sindromul Toni-Debre-Fanconi, boli tubulare renale avansate)

• Prezenta corpilor cetonici in urina unui pacient diabetic sugereaza ca diabetul nu este bine controlat

• Urobilinogenul este crescut in conditiile asociate cu icter hemolitic si insuficienta hepatica. In cazul obstructiei complete a cailor biliare, urobilinogenul este absent in urina, deoarece bilirubina este impiedicata sa ajunga in intestin pentru a-l forma. Astfel, prezenta bilirubinei in urina in absenta urobilinogenului sugereaza icter obstructiv

Page 8: Explorarea Aparatului Renal
Page 9: Explorarea Aparatului Renal

EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINEI

In functie de numarul elementelor/camp microscopic modalitatea de exprimare a rezultatelor obtinute la examenul sedimentului urinar este urmatoarea:•Rare: 1-4/camp•Relativ frecvente: 5-15/camp•Frecvente: 15-50/camp•Foarte frecvente: >50/camp

Page 10: Explorarea Aparatului Renal
Page 11: Explorarea Aparatului Renal

EXPLORAREA FUNCTIONALA• Rinichiul : rol in mentinerea homeostazei organismului.• Datorita mecanismelor compensatoare de care

dispune, leziunile renale nu se exteriorizeaza insa totdeauna clinic

• Explorarile functionale renale au rol sa evidentieze aceste leziuni in stadiile initiale

• In practica se folosesc probe care exploreaza diferite mecanisme functionale izolate si probe care exploreaza functia renala in ansamblul ei

• Explorarea separata a diferitelor mecanisme functionale (utilizeaza fie probe de clearance, fie proba de dilutie si concentrare)

Page 12: Explorarea Aparatului Renal

Clearance-ul• ”Clearance”-ul, notiune introdusa de Van Slyke, exprima cantitatea de plasma epurata de

catre rinichi in unitatea de timp, pentru o substanta data, sau cantitatea de plasma in mililitri care, trecand prin rinichi, este curatata de aceasta substanta intr-un minut

• C=UxV/P, unde C=clearance-ul substantei; U=concentratia substantei in urina exprimata in mg/mL; V=debitul urinar exprimat in mL/min.; P=concentratia substantei in plasma exprimata in mg/mL.

• Prin aceasta metoda se pot studia, separat filtrarea glomerulara, fluxul plasmatic renal, reabsorbtia sau secretia tubulara

• Se urmaresc clearance-urile a doua categorii mari de substante:- substante ce nu se reabsorb si nu se secreta de catre tubii renali – filtratul glomerular;-substante ce sunt epurate complet – fluxul plasmatic renal.• Creatinina este produsul metabolic al creatinei si fosfocreatinei, ambele prezente aproape in

exclusivitate in muschi. Productia endogena de creatinina este constanta in conditiile in care masa musculara ramane constanta

• Determinarea clearance-ului de creatinina este proba functionala renala cu cea mai larga utilizare in clinica medicala, fiind folosita pentru estimarea ratei filtrarii glomerulare, deoarece toata creatinina filtrata glomerular este excretata in urina

• Avantajul metodei consta in faptul ca valorile sunt independente de aportul exogen de proteine si de diureza

Page 13: Explorarea Aparatului Renal

Cleareance-ul creatininicValori normale

Metoda - spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica)

Page 14: Explorarea Aparatului Renal

Clearence-ul creatininic

• explorarea functiei renale (detectarea reducerii ratei filtrarii glomerulare in situatiile in care nivelul creatininei serice este inca normal – de obicei pana la 50 mL/min/1.73 mp);

• monitorizarea insuficientei renale si stabilirea momentului inceperii dializei – de obicei <5 mL/min/1.73 mp

• ajustarea dozelor la pacientii care primesc tratament cu medicamente nefrotoxice (aminoglicozide, metotrexat, cisplatin)

Page 15: Explorarea Aparatului Renal

Modificarea clearence-ului creatininic

Page 16: Explorarea Aparatului Renal

FILTRATUL GLOMERULAR• Filtratul glomerular se cerceteaza cu ajutorul unor substante

(inulina, manitol, creatinina), eliminate numai prin filtrare glomerulara, fara a fi nici reabsorbite, nici secretate de tubi

• Valoarea cleareance-lui acestor substante exprima valoarea filtratului glomerular, fiind de cea. 130 ml/min, ceea ce revine la aproximativ 180 litri plasma filtrata/24 de ore.

• In practica se foloseste clearance-ul creatininei, determinarea sa fiind mai simpla

• Scaderea sub 70 ml/min. indica o insuficienta renala usoara• Scaderea sub 30 ml/min. inseamna o insuficienta renala grava• In general, scade in glomerulonefrite acute si cronice, deci in

leziunile glomerulare

Page 17: Explorarea Aparatului Renal

Fluxul plasmatic renal

• Fluxul plasmatic renal este cantitatea de plasma sanguina, exprimata in mililitru pe minut, care iriga parenchimul renal

• Se utilizeaza substante ca acidul paraaminohipuric sau care sunt complet eliminate din plasma, in cursul unei singure treceri prin rinichi

• Clearence-ul acestor substante este de 600 – 700 ml/min.• Scade in soc, insuficienta cardiaca, glomerulonefrite

cronice, scleroze renale• Reabsorbtia tubulara se cerceteaza cu ajutorul

substantelor reabsorbite la nivelul tubilor• In mod obisnuit se foloseste glucoza, valorile normale fiind

de 250 – 400 ml/min• Scade in tubulonefroze si creste in glomerulonefroze

Page 18: Explorarea Aparatului Renal

FPR, FSR,FF

Page 19: Explorarea Aparatului Renal

UREEA SANGUINA

• Ureea = principalul produs azotat final al metabolismului aminoacizilor, proveniti din scindarea in stomac si intestin a proteinelor, sub actiunea fermentilor proteolitici si absorbtia acestora prin peretele intestinal•Sediul principal de formare a ureei este ficatul, dar si tesutul in curs de crestere (de exemplu, tesutul embrionar sau tumoral) are proprietatea de a forma uree din arginina•Cea mai mare parte a ureei este eliminata prin filtrare glomerulara; 40-60% redifuzeaza in sange in functie de fluxul tubular si de hormonul antidiuretic (ADH)•Ureea din sange si urina variaza in raport direct proportional cu alimentatia proteica si invers proportional cu anabolismul celular din cursul starilor de crestere, graviditate, convalescenta•concentratia plasmatica a ureei depinde de perfuzia renala: in prezenta diurezei redifuzia ureei in sange din tubii renali distali este minima, o cantitate mare de uree este excretata in urina si nivelul ureei serice ramane scazut•daca este prezenta antidiureza, ca in sete, insuficienta cardiaca oligurica, ureea redifuzeaza din tubii distali in sange, iar nivelurile plasmatice ale ureei cresc

Page 20: Explorarea Aparatului Renal

UREE SANGUINA

•Niveluri persistent crescute ale ureei serice indica alterarea semnificativa a ratei filtrarii glomerulare•La un aport proteic normal de 100 g/zi si perfuzie renala normala, niveluri crescute ale ureei serice nu se intalnesc pana cand rata filtrarii glomerulare nu scade la 30 mL/min•In laborator se determina atat ureea serica propriu-zisa cat si portiunea azotata a ureei: ureea nitrogen (BUN)•Utilitate-diagnosticul insuficientei renale-diferentierea intre azotemia prerenala si postrenala pe baza raportului uree/creatinina-insuficienta renala terminala, intrucat semnele urotoxice se coreleaza bine cu nivelul ureei-monitorizarea succesului dietei hipoproteice in insuficienta renala cronica-monitorizarea hemodializei•Valori uree- sunt dependente de varsta - >18 ani: <50•uree nitrogen (BUN): >18 ani: <20

Page 21: Explorarea Aparatului Renal

Interpretarea rezultateloruree

•  o valoare scazuta a ureei, de 6-8 mg/dL, se asociaza frecvent cu o stare de hiperhidratare•  o valoare de 10-20 mg/dL indica o functie glomerulara normala;•  cresterea ureei sanguine la 50-150 mg/dL presupune o afectare semnificativa a functiei renale•  o valoare marcat crescuta a ureei, de 150-250 mg/dL, indica o afectare severa a functiei glomerulareIn insuficienta renala cronica valorile ureei sanguine se coreleaza mai bine cu simptomele de uremie decat cele ale creatininei serice

Page 22: Explorarea Aparatului Renal

CREATININA SERICA

•Creatinina este anhidrida creatinei (acidul metilguanidilacetic) si reprezinta forma sa de eliminare; se formeaza in tesutul muscular•Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare este preluata la nivelul musculaturii in procent de 98%, unde au loc fosforilari, sub aceasta forma avand rol important in stocarea energiei musculare•Cand aceasta energie musculara este solicitata pentru nevoile proceselor metabolice, fosfocreatina este scindata pana la creatinina•Cantitatea de creatina convertita in creatinina se mentine la un nivel constant, care este in raport direct cu masa de tesut muscular a organismului•La barbati 1.5% din stocul de creatina este convertit zilnic in creatinina•Creatina provenita din alimente (in special din carne) creste stocul de creatina si creatinina•Reducerea aportului proteic scade nivelul creatininei prin absenta aminoacizilor arginina si glicina, precursorii creatinei•Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea alimentelor, de efort, ritmul circadian sau de alte constante biologice si este corelata cu metabolismul muscular

Page 23: Explorarea Aparatului Renal

Recomandari pentru determinarea creatininei serice

•O perturbare a functiei renale reduce excretia de creatinina, determinand cresterea creatininei serice•Principala utilitate a determinarii creatininei serice este diagnosticarea insuficientei renale•Creatinina serica este un indicator mai specific si mai sensibil al functiei renale decat ureea•Totusi, in bolile renale cronice este util sa se determine atat creatinina cat si ureea serica (impreuna cu parametrul uree nitrogen BUN), deoarece raportul BUN/creatinina furnizeaza mai multe informatiiAdulti – M 1,2 - F <1

Page 24: Explorarea Aparatului Renal

Modificarile creatininei sericeCresteri Scaderi • afectiuni renale acute sau cronice de cauza glomerulara sau tubulo-interstitiala•obstructii ale tractului urinar (azotemie postrenala)• scaderea perfuziei renale (azotemie prerenala): insuficienta cardiaca congestiva, soc, deshidratare• afectiuni musculare: miastenia gravis, distrofii musculare, poliomielita• rabdomioliza;•hipertiroidism• gigantism, acromegalie

• sarcina (valori normale: 0.4-0.6 mg/dL; un nivel de peste 0.8 mg/dL este considerat patologic si impune solicitarea unor investigatii suplimentare)• scaderea masei musculare• carente proteice in dieta• afectiuni hepatice severe

Page 25: Explorarea Aparatului Renal

Acidul uric•rezulta din degradarea acizilor nucleici, reprezentand produsul final al metabolismului purinelor•De la nivelul ficatului, este transportat prin plasma la rinichi, unde este filtrat si excretat intr-un procent de aproximativ 70%•Restul de acid uric este eliminat si degradat in tractul gastrointestinal•Supraproductia de acid uric are loc in urmatoarele situatii: catabolism excesiv al acizilor nucleici (guta), produceri si distrugeri masive de celule (leucemie) sau incapacitate de excretie a produsului final (insuficienta renala)•Hiperuricemia si hipouricemia nu constituie boli propriu-zise•In timp ce hiperuricemia este un factor de risc metabolic si poate sta la baza unor afectiuni, hipouricemia poate indica o conditie patologica neobservata

Page 26: Explorarea Aparatului Renal

Recomandari pentru determinarea acidului uric seric

• evaluarea insuficientei renale;• monitorizarea tratamentului gutei;• monitorizarea tratamentului citostatic1;3;• determinari seriate in toxemia de sarcina

pentru urmarirea raspunsului terapeutic• adulti F < 5,7 mg/dl• adulti M < 7,0 mg/dl

Page 27: Explorarea Aparatului Renal

Variatii ale acidului uric• Cresterea acidului uric seric• • insuficienta renala• • guta• • hiperuricemie asimptomatica (trebuie evaluata periodic pentru guta)• • cresterea distructiei de nucleoproteine: leucemii si sindroame mieloproliferative cronice,

mielom multiplu, limfoame (mai ales postiradiere)• alte neoplasme diseminate, chimioterapie antineoplazica, anemie hemolitica, anemie

pernicioasa• • administrarea unor medicamente: salicilati, intoxicatii (barbiturice, alcool metilic, amoniac,

monoxid de carbon), substante care determina scaderea clearance-ului renal sau a secretiei tubulare (tiazide, furosemid), nefrotoxice

• • acidoza metabolica, cetoacidoza diabetica; hipertrigliceridemie (80% din pacienti);• • regim alimentar: dieta cu scaderea proteinelor cu greutate moleculara mare, nucleoproteine

in exces, consumul de alcool• Scaderea acidului uric seric• • administrarea unor medicamente: ACTH, uricozurice (cortizon, alopurinol);• •cauze diverse: boala Wilson, sindrom Fanconi, unele neoplasme (ex.: boala Hodgkin), adulti

sanatosi cu defect izolat de transport tubular al acidului uric (mutatia „cainelui dalmatian”)

Page 28: Explorarea Aparatului Renal

Modificarile ureeiCresteri Scaderi

Starile asociate cu cresterea ureei serice sunt cunoscute ca azotemie:

• scaderea perfuziei renale (azotemie prerenala): insuficienta cardiaca congestiva, hemoragie digestiva, soc, deshidratare;• afectiuni renale, acute sau cronice (azotemie renala): glomerulonefrite, pielonefrite;• obstructii ale tractului urinar (azotemie postrenala);• intensificarea catabolismului proteic (valorile creatininei serice raman neschimbate): arsuri, neoplazii, stari febrile prelungite, stres, IMA etc.;• diabet zaharat cu cetoacidoza

• afectiuni hepatice severe (insuficienta hepatica): toxice, infectioase; •acromegalie;• malnutritie; • malabsorbtie;• hormoni anabolizanti;• SIADH (sindromul secretiei inadecvate de ADH-hormon antidiuretic)• hiperamoniemiile ereditare (ureea este virtual absenta in sange)

Page 29: Explorarea Aparatului Renal

Ionograma sanguină

CATIONI VN (mEq/L) ANIONI VN (mEq/L)

Na 136-145 Cl 95-105

K 3,5-5 HCO3 22-27

Ca 4,5-5,5 mEq/l Fosfat

Mg 1,5-2 mEq/l Sulfat

Proteine 16

Acizi organici

Page 30: Explorarea Aparatului Renal

Sindroame• Acute nephritic syndrome-boli glomerulare autoimune (glomerulonefrita autoimuna): hematurie,

creste creatinina, BUN• Insuficienta renala acuta• Azotemie- Insuficienta renala detectata doar prin probele de laborator• Insuficienta renala cronica• Nephrolitiaza• Sindromul nefrotic

– Insuficienta renala cu marcata proteinurie, edeme si hiperlipidemie• Hematurie oculta• Proteinurie oculta • ITU (infectii ale tractului urinar)• Obstructii ale tractului urinar

Page 31: Explorarea Aparatului Renal

Cause ale IRA Prerenala= Functionala

Renala= Structurala

Postrenala= Obstructie

hipovolemia absoluta

Glomerulara (GN) Pelvi-caliceala

hypovolemia relativa

Tubulara (Tubulonecroza ac)

Ureter

Scaderea functiei cardiace

Interstitiala (AIN) VU

Occluzie reno-vasculara

Vasculara (ateroemboli)

VU –uretra (HBP,TU)

Page 32: Explorarea Aparatului Renal

IRA postrenala

Page 33: Explorarea Aparatului Renal

Glomerulul=singurul organ in care intra o artera si iese o artera

Page 34: Explorarea Aparatului Renal

CIRCULATIA GLOMERULARA

Arteriole aferente Efferent art

CapillarieGlomerulare&Mezangiu

Constrictori: endotelina, catecolamine, tromboxan

Constrictori Compensator: Angiotensina II

Blocanti:ACE-I

DilatatoriCompensatori:Prostacicline

Blocanti:NSAID

Page 35: Explorarea Aparatului Renal

IRA laborator1. Sediment urinar: • Leucocite crescute , HLG: FL

– Nefrita acute interstitiala, Pielonefrita acuta• Celule epiteliale tubulare renale (RTE)

– Necroza tubulara acuta2. Debitul urinar

– Volumul urinar /24 ore: anurie (< 100 ml/24h)/ oligurie (100-500 ml/24 ore) /non-oligurice (>500ml/24 ore)

3. SER:• Creste creatinina + ureea, clearence-ul creatinina• Ionograma: creste potasiu, hiponatremie• HLG: scade Hb=anemie• Acidoza• Hipocalcemie• Radiologie: ecografie, CT

Page 36: Explorarea Aparatului Renal

Insuficienta renala cronica1. Anemie: Hemoleucograma-scade secretia de eritropetina si lezarea eritrocitelor

prin uremia toxica2. Creatinina crescuta- BUN >transplant/mg/dL + creatinina crescuta (Cr>1.5mg/dL)

Uremie- in stadii terminale necesita transplant sau dializa-cresterea de 3 x a valorilor creatininei=o pierdere de peste 75 % a functiei renale3. Azotemia/uremie >3 luni 4. Clearance-ul la creatinina (CCr) scade5. Rata filtrarii glomerulare RFG <60ml/min/1,73mp>3 luni -scade6. Hipocalcemie= alterarea reglarii vitaminei D duce la scaderea absorbtiei Ca si

scaderii calcemiei-crampe musculare7. Creste fosforul datorita scadeii Ca seric8. Hiperpotasemie– alterarea excretiei de potasiu la nivel renal duce la crseterea lui

in sange - iritabilitate cardica 9. Scaderea albuminei-conduce la crseterea sintezei de LDL si colesterol in ficat10. Proteinurie-creste filtrarea proteinelor prin leziunile glomerulare11. Hiponatremie12. Volemie crescuta (retentie de sodiu si apa)-HTA13. Toxinele afecteaza SNC- slabiciune in membre

Page 37: Explorarea Aparatului Renal
Page 38: Explorarea Aparatului Renal

Insuficienta renala cronicacauze

1. Diabet2. HTA3. Anemia4. Boli vasculare5. Boal rinichiului polichistic6. Inflamatii cronice7. Glomerulonefrite8. Hiperparatiroidism secundar: creste PTH-

toxicitate sistemica:HTA,sdr inflamator, calciu scade, creste fosforul

Page 39: Explorarea Aparatului Renal

Clasificare sdr nefrotic

• După tipul de proteine pierdute există:1.sindrom pur: -se pierde un singur tip de proteine (albumine) – gravitate mică2.sindrom impur: -se pierd albumine, globuline -mai sever-dacă trec în lichidele plasmatice – prognostic tot

mai grav

Page 40: Explorarea Aparatului Renal

SINDROMUL NEFROTIC -LABORATOR

• Cauze: creste permeabilitatea capilarelor glomerulare care determina proteinurie glomerulara cu cresterea compensatorie a sintezei de globuline

- 150 mg -3,5 g este o stare patologică , iar de la 3,5 g în sus se numeşte sindrom nefrotic.

• scădere importantă a proteinelor totale-proteinemie scazuta

• scădere a albuminelor (scăderea lor nu e urmată direct de la început de edeme manifeste clinic ci când scad sub 2g %

• scad alfa 1 globulinele – uneori sunt normale• cresc alfa 2 globulinele şi beta globulinele – creştere în

bandă-La orice scădere de albumine hepatocitele răspund prin

creşterea sintezei de globuline,neselectiv, cresc şi lipoproteinele (creşte mai ales colesterolul)

Page 41: Explorarea Aparatului Renal

HLP din sindromul nefrotic

• Creste sinteza de beta globuline (lipoproteine-Apo):• Creste colesterolul• Creste LDL• Creste VLDL• Caracteristic: HLP se coreleaza cu gradul

hipoproteinemei• Se coreleaza cu hLP secundara II si IV• In IR cresc Tg si scad HDL

Page 42: Explorarea Aparatului Renal

SINDROMUL NEFROTIC -LABORATOR

• CRESC lipidele plasmatice, mai ales colesterolul (>220 mg%)-la orice scădere de albumine hepatocitele răspund prin creşterea

sintezei de globuline, neselectiv, cresc şi lipoproteinele (creşte mai ales colesterolul)

• alfa 2 şi beta nu pot trece niciodată prin filtrul glomerular • proteinele cu greutate moleculara relativ mica: -albumina, transferina,alfa 1 antitripsina desi sunt sintetizate in

exces se elimina pe cale renala -nivelul lor plasmatic ramane scazut• proteinele cu greutate moleculara mare cresc: -fibrinogen, alfa 2 macroglobulina, lipoproteinele , fibronectina 

Page 43: Explorarea Aparatului Renal

Disproteinemia din sindromul nefrotic

• apare când se pierd minim 3,5 g de proteine în urină la 24 de ore.

• TRIADA: hipoproteinemie, proteinurie , edeme periferice

• ASOCIAT: hiperlipidemie, hipercolesterolemie (lipoproteine)

Page 44: Explorarea Aparatului Renal

Mentinerea echilibrului osmotic

• Mentinerea echilibrului osmotic, prin eliminarea excesului de apa si saruri din organism, este o functie de baza a organismului.

• Se stie ca presiunea osmotica depinde de cantitatea elementelor dizolvate, rolul cel mai important (70 – 80%) detinandu-l ionii de N , CI, HCO3

• In mentinerea echilibrului osmotic, deci a echilibrului hidroelectrolitic, rinichiul detine un rol de mare insemnatate

Page 45: Explorarea Aparatului Renal

TULBURARILE HIDROELECTROLITICE

• Intre ingestia si excretia de apa trebuie sa existe un echilibru.

• Retentia si eliminarea apei din organism sunt legate de electroliti. intre sectorul intra- si cel extracelular exista importante schimbari de apa, in functie de deplasarea electrolitilor.

• Si intre sectorul vascular si cel interstitial exista insemnate schimburi de apa

• Aceste schimburi au loc la nivelul capilarelor• Presiunea osmotica (datorita proteinelor plasmatice)

tinde sa mentina apa in capilare; presiunea hidrostatica tinde sa o faca sa iasa.

Page 46: Explorarea Aparatului Renal

TULBURARILE HIDROELECTROLITICE

• Tulburarile metabolismului apei se insotesc si de tulburari electrolitice• Potasiul este absorbit pe cale digestiva (3-4 g/zi) si este inmagazinat

aproape in totalitate in celule• Insuficienta renala acuta sau cronica poate sa duca la cresterea potasiului

in sange (hiperpotasemie)• Manifestarile constau in astenie, confuzie, apatie, paralizii, semne

electrocardiografice• Sodiul – principalul electrolit care mentine presiunea osmotica – se

absoarbe pe cale digestiva sub forma de cloruri de sodiu (8-l5 g/zi)• Sodiul nu patrunde in celule, gasindu-se indeosebi in sectorul extracelular.• Cresterea sodiului in sange (hipernatremia) apare in insuficienta renala

acuta sau cronica, in insuficienta cardiaca, hepatica etc., principala manifestare fiind edemul

• Deci, retentia de sodiu se insoteste si de retentie hidrica, cu alte cuvinte de hiperhidratare extracelulara.

Page 47: Explorarea Aparatului Renal

MENTINEREA ECHILIBRULUI ACIDO BAZIC

• Mentinerea echilibrului acido-bazic• Mentinerea echilibrului acido-bazic este o alta

functie de baza a rinichiului. • In clinica, explorarea se face cercetand pH-ul

urinar si aciditatea urinii, amoniacul urinar, rezerva alcalina si pH-ul sanguin

• In insuficienta renala, din cauza acidozei, rezerva alcalina poate scadea

Page 48: Explorarea Aparatului Renal

IMAGISTICA RENALA• Urografia este o metoda care consta in efectuarea

unor radiografii renale, prima pe gol, iar celelalte la 10 – 20 – 30 de minute, dupa introducerea intravenoasa a unei substante de contrast pe baza de iod (Odiston). Urografia este o metoda foarte pretioasa, dand informatii despre valoarea functionala a rinichilor si despre modificarile anatomice ale arborelui urinar.

• Cand substanta de contrast iodata se introduce prin sonda ureterala, metoda se numeste pielografie ascendenta

• Pielografia da informatii asupra starii anatomice a cailor excretoare (ureter, bazinet, calice).

Page 49: Explorarea Aparatului Renal

Explorarea Radiologica

• Exploarea radiologica a aparatului urinar reprezinta un examen indispensabil in unele boli renale.

• Se folosesc urmatoarele metode:• Radiografia simpla (pe gol) permite sa se

studieze pozitia, forma, dimensiunile rinichiului, precum si prezenta Unor calculi radioopaci. Se efectueaza dupa pregatirea prealabila a bolnavului (clisma pentru eliminarea gazelor si a resturilor alimentare);

Page 50: Explorarea Aparatului Renal

Alte tehnci de explorare renala• Explorarea izotopica a rinichilor este o proba mai recenta prin care

se apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte• Se foloseste iod radioactiv• Punctia biopsie renala este o metoda de explorare

anatomopatologica prin care se urmareste obtinerea unui fragment de tesut renal, pentru a preciza substratul anatomic al unei nefropatii

• cistoscopia, consta in examinarea vezicii cu ajutorul unui cistoscop• Cistoscopia este adesea completata prin cromocistoscopie, care

consta in injectarea unui colorant si observarea eliminarii acestuia prin orificiile uretrale.

• Metodele instrumentale sunt indispensabile in bolile renale chirurgicale.