expertiza tehnica bojan.pdf

EXPERTIZARE ENERGETICA, PROIECTARE

STRUCTURI, CONSULTING IN CONSTRUCTII

STR. Olimpiadei 7a, bl. C7A, ap. 20

TEL/FAX e-mail [email protected]

EXPERTIZA TEHNICA LA IMOBILUL Sp+P+1E+Mp SITUAT IN PIATA 1 DECEMBRIE NR. 2, IN VEDEREA REABILITARII

Municipiul Oradea, jud. BIHOR

1

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA

obiectiv: EXPERTIZA TEHNICA LA IMOBILUL Sp+P+1E+Mp

SITUAT IN PIATA 1 DECEMBRIE NR. 2, IN VEDEREA REABILITARII amplasament: Oradea, p-ta „1 Decembrie”, nr. 2, jud. Bihor beneficiar: Asociatia de Proprietari „Casa Noastra”

proiectant structura: S.C. PROMED MT S.R.L.

Expert tehnic: prof.dr.ing. TUDOR DAN FLORIAN

EXPERTIZA NR. 46/ 2013

EXEMPLAR.....1.........







2

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

FOAIE DE CAPAT

BORDEROU

MEMORIU DE EXPERTIZA TEHNICA

1. MOTIVATIE

2. INCADRAREA CLADIRII CONFORM P100/3-2008

3. DATE GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIA

4. METODE DE INVESTIGARE

5. EVALUARE CALITATIVA PRELIMINARA

6. EVALUARE PRIN CALCUL

7. INCADRARE IN CLASE DE RISC SEISMIC

8. SOLUTII SI PROPUNERI DE REABILITARE

9. CONCLUZII – RECOMANDARI

10. STUDIU GEOTEHNIC

11. ANEXE

B. PIESE DESENATE

1. Relevee Subsol / Parter, Etaj, Mansarda

2. Relevee Sectiuni verticale

3. Fatada principala

4. Fatada laterala

5. Detalii plansee

6. Planuri pereti portanti si arii aferente

7. Planuri sectiuni active

8. Plan propunere consolidare subsol







3

obiectiv: EXPERTIZA TEHNICA LA IMOBILUL Sp+P+1E+Mp SITUAT

IN PIATA 1 DECEMBRIE NR. 2, IN VEDEREA REABILITARII

amplasament: Pta „1 Decembrie”, nr. 2, loc. Oradea, jud. BIHOR beneficiar: Asociatia de proprietari „Casa noastra”

MEMORIU DE EXPERTIZA TEHNICA

1. MOTIVATIE 1.1. Obiectul expertizei si motivatia: Prezenta expertiza s-a elaborat la solicitarea beneficiarului, proprietarul cladirii din str. Pta „1 Decembrie”, nr. 2, loc. Oradea, jud. BIHOR, in vederea reabilitarii imobilului. Expertiza este conditionata de avarierea sistemului structural. In cazul de fata sunt afectate elementele structurale verticale (elevatiile si peretii), planseele si sarpanta.

Cele de mai sus se constitue ca MOTIVATIE pentru elaborarea prezentei expertize. Prezenta expertiza are in vedere exigenta de rezistenta si stabilitate la sarcini gravitationale si orizontale de tip seism.

1.2. Acte normative care stau la baza expertizei tehnice: Legea 10/95 privind calitatea in constructii;

Legea 50/91 cu completari si modificari ulterioare privind autorizarea lucrarilor de constructii;

HG. 925/95 privind modul de elaborare a expertizelor tehnice;

Normativ P100-3/08; Cod de evaluare seismica a cladirilor existente;

Normativ CR0-2005; Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;

Normativ P100-1/2006; Cod de proiectare seismica;

Normativ CR6-2006; Cod de proiectare pentru structuri de zidarie;

Normativ NP 112-04 – Normativ pentru proiectarea fundatiilor directe;

SR EN 1990-2004 / NA: 2006 – Actiuni in constructii

SR EN 1991-1-1:2004 – Actiuni in constructii. Greutati tehnice si permanente;

SR EN 1991-1-3:2005 / NA:2006 – Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada;

SR EN 1991-1-1:2004 – Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare;







4

SR EN 1996-1-1:2006 / NB: 2008 – Constructii din zidarie;

Normativ C 107/3-2005.

MC001-2005 - Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor.

1.3. Acte care stau la baza expertizei tehnice: Studiu Geotehnic elaborat de SC Proiect Bihor SA din Oradea, cu

nr. 4837 din 2004;

Raport de expertiza tehnica elaborat de ing. Adomnicai Constantin avand ca obiect: modificare, compartimentare apartament, amenajare supanta etaj I, modificare structura mansarda, elaborat in anul 2011;

Expertiza tehnica avand ca obiect verificarea starii tehnice a cladirii, elaborata in anul 2004;

Expertiza tehnica in vederea desfiintarii „Cladire Tehnica Anexa”, elaborata de expert prof.dr.ing. Tudor Dan Florian – 2013;

Studiu Geotehnic elaborat de SC Proiect Geo 2003 SRL din Oradea in 2013, avand ca obiect Desfiintare „Cladire Tehnica Anexa”.

1.4. Date oferite de expertiza tehnica: Evaluarea calitativa a constructiei in situatia actuala – regim de inaltime Sp+P+1E+M va prezenta situatia reala a cladirii din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii;

Pe fondul degradarilor existente, se va stabili siguranta in exploatare a cladirii cat si interventiile necesare de executat la aceasta cladire;

2. INCADRAREA CLADIRII CONFORM P100-3/2008 Metodele de investigare se stabilesc in functie de urmatoarele criterii: 2.1. *zona seismica de calcul: caracterizata de acceleratia de proiectare ag=0.12g si Tc=1.0 sec; 2.2. *perioada de proiectare/executie a cladirii : in jurul anilor 1885; 2.3. *numarul de niveluri: - existent – Sp+P+1E+Mp; 2.4. *sistem structural: structura din zidarie cu caramizi pline, gr. 1, in sistem celular cu plansee din beton armat; 2.5. *clasa de importanta a cladirii:

- actuala - clasa a III-a cu I =1.0; - categoria de importanta C - importanta redusa; 2.6. *starea actuala a constructiei: degradata; Rezulta EXPERTIZARE CONDITIONATA de starea de avariere a sistemului structural.







5

3. DATE GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIA

3.1. Descrierea situatiei existente

Cladirea, are destinatia pentru spatii comerciale, prestari de servicii, locuinte si birouri.

Cladirea anexa, in regim subsol partial + parter, care s-a realizat ulterior imobilului expertizat, a fost demolata partial recent, in vara anului 2013, ramanand pe amplasament tronsonul situat intre axele D si G.

In podul cladirii sunt amenajate ulteior birouri intre axele 5 si 9. La etajul cladirii, in zona centrala, spre curte, a fost amenajata o supanta prin

compartimentarea apartamentului si totodata a fost modificata structura sarpantei, in anul 2011.

mansardare

Fig. 1. Fatada din curte, zona centrala amenajata in pod - mansardare

3.1.1. Destinatia cladirii: - actuala: spatii comerciale, prestari de servicii, locuinte si birouri.

- initiala: spatii comerciale, locuinte si birouri.

3.1.2. Amplasament: - seismic: ag=0.12g; Tc = 0,7 sec; - zapada: S0k=1,5 kN / mp; - eolian: qref=0,5 kPa; - climatic: zona a II- a de temperaturi pentru perioada de iarna;

3.1.3. Alcatuirea spatiilor este urmatoarea: - la subsol:

Anexa construita ulterior

Cursiva – curte interioara







6

spatii tehnice, boxe; - la parter:

acces spre subsol;

casa scarii spre subsol;

casa scarii spre etaj;

apartamente de locuit; - la etaj:

acces spre parter;

casa scarii spre parter;

apartamente de locuit;

scara acces mansarda / supanta;

cursiva acces apartamente; - mnasarda:

acces spre etaj;

scarii acces spre etaj;

apartament de locuit;

birouri;

3.1.4. Alcatuirea geometrica a constructiei: Planurile generale ale structurii si unele detalii ale constructiei sunt cuprinse in partea desenata a acestei lucrari, (partial preluate din lucrarea de expertizare realizata de catre expert ing. Gligor Eliza- actualizate).

Fig. 2. Acces spre subsol Fig. 3. Subsolul cladirii adiacente

Pentru corelarea acestora cu realitatea, s-a examinat vizual cladirea, in masura in care a fost permis accesul in interiorul apartamentelor.

Forma şi dimensiunile cladirii reies din relevee. Forma in plan a cladirii







7

initiale, este in forma literei „U”, avand regim de inaltime Sp+P+1E+Mp. Cladirea are frontul la strada de 42.12 m, latimea de 12,34 m, laturile dinspre curte (interioare „U”-ului), au 18,05 m.

Pozitionarea in plan si dimensiunile peretilor structurali si de compartimentare reies din relevee.

Pozitionarea si dimensiunile in plan si in elevatie ale golurilor (usi, ferestre) si ale zonelor de perete cu grosime redusa (nise), reies din relevee. Accesul in curtea interioara se realizeaza printr-un gang situat la mijlocul forntonului, avand o latime de 3,36 m. Accesul la etajul cladirii se realizeaza prin casa scarii cu intrare din gang, si accesul in fiecare apartament fiind asigurat de pe cursiva din curtea interioara.

Accesul spre subsol se realizeaza prin trei zone, evidentiate in releveu.

Fig. 4. Acces spre subsol

3.1.5. Alcatuirea structurala a constructiei:

fundatii:

Fig. 5. Subsol realizat din zidarie de caramida plina, veche

Acces subsol







8

o continui din zidarie de caramida arsa grupa I, veche;

elevatii: o din zidarie de caramida arsa grupa I, veche;

pereti portanti o din zidarie de caramida arsa grupa I, veche, avand 80, 65, 95, 70 cm

grosime pentru aripile dinspre curte, si grosimi de 1,07 si chiar 1,30 m, peretele structural longirudinal de la strada;

Fig. 6. Pereti structurali realizati din zidarie de caramida plina, veche

planseu peste subsol: o pe zona dintre sir A-D, din boltisoare de caramida sustinute de profile

metalice. Pe aceasta zona, initial, cladirea a avut bolti cilindrice de caramida, care au fost demolate, in prezent existand doar zona reazemelor boltilor, si anume in sir A, B si D;

o al celor doua aripi de cladire situate intre sir D-L respectiv D-M, este alcatuit din bolti cilindrice care reazema pe peretii portanti transversali din ax 1,2,3,8,9 si 10.

planseu peste parter: o este realizat din bolti cilindrice de zidarie de caramida,

Fig. 7. Planseu peste parter, bolti din zidarie

Fig. 8. Planseu peste etaj, grinzi de lemn







9

mai putin zona dintre ax 8-10 sir M-O si ax 1-2 sir L-N, unde se intercepteaza un planseu din beton armat si un planseu intermediar din lemn, care sustine tavanul planseului de peste parter, dar in zona dintre ax. 1-3 nu s-au putut efectua sondaje, existand tavan fals;

o pe zona dintre sir B-D ax 2-4, exista pe inaltimea parterului un planseu intermediar din beton armat, la cota +3.04, care reazema pe zidaria peretilor din ax 2 si 4;

planseu peste etaj: o este realizat din grinzi de lemn pe toata suprafata cladirii, grinzi

pozitionate grinda langa grinda si reazema pe peretii longitudinali din sir A, B,D si intre sir A-N pe peretii transversali din ax 1, 2, 3, 8, 9 si 10;

o intre sir M-O ax 8-10 este tot din grinzi de lemn, dar cu cota de nivel mai coborata decat in restul cladirii;

o in zona de interventie – 2011: „Modificare, compartimentare, apartament, amenajare supanta etaj I, modificare structura mansarda”, - apartament Karl Strobl, intre ax 6-9, sir A, B si D; s-au suprabetonat grinzile planseului de lemn, realizandu-se accesul in mansarda prin intermediul unei scari metalice.

Fig. 9. Invelitoare tronson curte stanga

acoperis sarpanta - initial din lemn, cu invelitoare din argila arsa, iar in zona dintre sir J-O,

este din tabla. - In zona de interventie – 2011: „Modificare, compartimentare, apartament,

amenajare supanta etaj I, modificare structura mansarda”, - apartament Karl Strobl, intre ax 6-9, sir A, B si D; s-a inlocuit sarpanta din lemn cu cadre metalice transversale din profile metalice, pe care reazema panele longitudinale si capriorii.







10

Fig. 10. Invelitoare tronson zona de interventie / mansardare

Fig. 11. Invelitoare tronson curte dreapta

cursiva din beton armat (consola planseului peste parter), care asigura accesul la apartamentele situate la etaj.

3.1.6. Fundatiile constructiei si terenul de fundare: Conform studiului geotehnic elaborat de SC Proiect Geo 2003 SRL din

Oradea in 2013, dupa executarea lucrarilor geotehnice si a incercarilor specifie de laborator pentru probele de pamanturi recoltate din teren s-au constatat urmatoarele:

Zona sondajului S1

Zona de interventie / mansardare







11

Constructia existenta este fundata pe stratul II alcatuit din pietris mic si mare nisipos indesat constructia studiata are fundatia continua din zidarie de caramida;

Stratul pe care este fundata constructia existenta se incadreaza in categoria terenurilor bune de fundare de fundare, conform NP 074/2007;

Adancimea de fundare respecta prevederile STAS -6054/77 referitoare la limita zonei de inghet;

Valoarea de baza a presiunii conventionale pe stratul II, conform STAS 3300/2-85 este Pconv. = 350,0 kPa.

Terenul de fundare conform Ts -1994 se încadreaza în categoria tern "foarte tare”. Conform Studiului Geotehnic elaborat de SC Proiect Bihor SA din Oradea, cu nr. 4837 din 2004, se constata ca aceasta cladire este fundata pe stratul de pietrisuri mici si mari, nisipoase, cu bolovanis in adancime si indesare medie la diferite adancimi de fundare, dupa cum urmeaza:

o In zona sondajului S1, adancimea de fundare este Df=2,20 m, fata de cota trotuarului, la adancimea de 0.75 m, existand o evazare de 0,16 cm.

o In zona sondajului S2, adancimea de fundare este Df=2,45 m, fata de cota terenului amenajat, la adancimea de 1,10 m, existand o evazare de 0,06 cm.

3.1.7. Materiale utilizate: fundatii:

- terenul de fundare – pietris mare si mijlociu nisipos, cafeniu, cu indesare medie, la care, in baza curbei granulometruce, a reiesit ca lipseste fractiunea mai mica de 0.1 mm.

- zidarie de caramida arsa - veche;

pereti structurali: - tipul zidăriei: nearmată - ZNA cu randuri de caramida arsa, veche,

caramizi C 10, grupa I, - natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire (cu mortar, zidărie

uscată)-caramida arsa , - mortar de var (se apreciaza M 0.4) ,

planşee: - planseu peste subsol:

o din boltisoare de caramida sustinute de profile metalice, caramida arsa, veche, caramizi C 10, grupa I,

o din bolti cilindrice care reazema pe peretii portanti transversali, caramida arsa, veche, caramizi C 10, grupa I,

- planseu peste parter: o bolti cilindrice de zidarie de caramida, caramida arsa, veche,







12

caramizi C 10, grupa I, o planseu din beton armat, o un planseu intermediar din lemn,

- planseu peste etaj: o grinzi de lemn de rasinoase; o grinzi de lemn de rasinoase ale planseului initial, suprabetonate.

cursiva din beton armat,

Fig. 12. Cursiva din beton armat degradat

sarpanta: - din lemn de rasinoase, profile metalice, pe care reazema panele

longitudinale si capriorii.

invelitoarea: - din argila arsa, - din tabla,

finisajele: - tencuieli interioare driscuite si local placaje de faianta la pereti, - pardoseli din ciment, gresie mozaic, parchet, iar la subsol pardoseala

din pamant si partial beton, - tamplarie din lemn protejata cu vopsitorie in ulei, tamplarie PVC,

- ferestre tip Velux, in zona mansardelor recent executate.

3.2. Modul de conformare seismica Cladirea NU este conformata antiseismic ca structura verticala (P2-85 / CR6-2006 / P 100 – 2006.), avand in vedere:

calitatea materialelor o beton degradat, o elemente metalice degradate, o zidarie degradata, conform normelor pentru zidaria simpla, o zidarie neconforma, (subiect tratat la punctul urmator),







13

o terenul de fundare – pietris mare si mijlociu nisipos, cafeniu, cu indesare medie, la care, in baza curbei granulometruce, lipsa fractiunea mai mica de 0.1 mm, ceea ce duce la concluzia ca aceasta a putut fi levigata dintre interspatiile granulare, fie de apele de infiltratii, fie de oscilatii;le pe verticala a apelor subterane cu nivel liber.

conformarea structurala, o lungimea cladirii corespunde normelor actuale, fiind o cladire din

zidarie de caramida. o conformarea de ansamblu ZNA – insuficienta pentru regimul de

inaltime: Spartial+P+1E+Mpartial, in timp ce: - CR 6 / 2006 prevede:

5.2.2.1. Zidăria nearmată (ZNA)

(1) Din cauza capacităţii scăzute de a disipa energia seismică, datorită rezistenţei mici la

întindere şi la forfecare şi a ductilităţii reduse, se recomandă ca utilizarea structurilor de

zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată.

(2) Structurile de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din

grupele 1, 2 şi 2S, pot fi folosite, în condiţiile stabilite în Codul P 100-1/2006, privind

acceleraţia seismică de proiectare (ag), numărul de niveluri (nniv) şi densitatea minimă

constructivă a pereţilor structurali (p%) pe ambele direcţii, numai dacă sunt îndeplinite

toate condiţiile de mai jos:

clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în elevaţie",

poziţia 1 din tabelul 5.1;

• clădirea se încadrează în clasele de importanţă III sau IV conform Codului P 100-

1/2006;

• sistemul de aşezare a pereţilor este de tip "pereţi deşi" (sistem fagure);

• înălţimea nivelului hetaj 3.00 m;

• Sunt respectate cerinţele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod;

• calităţile materialelor folosite sunt cele prevăzute la Cap.3 şi în Codul P 100-

1/2006.

- P 100 / 2006 prevede: 8.3.2.1. Condiţii de utilizare pentru zidăria nearmată

• (1) Din cauza capacităţii scăzute de a disipa energia seismică, datorită rezistenţei

mici la întindere şi a ductilităţii reduse, se recomandă ca utilizarea structurilor din

zidărie nearmată să fie evitată.

• (2) Structurile din zidărie nearmată pot fi folosite numai dacă îndeplinesc toate

condiţiile din CR6-2006, 5.2.2.1.

• (3) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri

cu pereţi structurali din zidărie nearmată (ZNA), cu elemente din argilă arsă din

grupele 1 şi 2, şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor

structurali - interiori+exteriori – (p%), pe fiecare din direcţiile principale, în funcţie

de acceleraţia seismică de proiectare (ag) , sunt date în tabelul 8.1.







14

• Tabelul 8.1

nniv Acceleraţia seismică de proiectare ag

0.08g 0.12g,0.16g 0.20g 0.24g,0.28g,0.32g

1 4% 4% 5% 6%(*)

2 4% 6%(**) NA NA

3 5% NA NA NA

• (*) Numai cu mortar M10 şi C10

(**) Numai cu mortar M10 şi C10 pentru ag = 0.16g

• Notă. În cazul clădirilor din ZNA mansarda se consideră “nivel” care se include în

numărul total admis conform tabelului 8.1. chiar dacă îndeplineşte condiţiile de la

8.3.2.2.(4).

• NA - nu se acceptă

o conformarea de ansamblu in plan – forma literei U, cladirea nefiind tronsonata, in timp ce P 100 / 2006, cap. 8 (1) Se recomandă adoptarea

unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică. o conformarea in plan – sistem celular – lipsa contravantuiri transversale, o rigiditatea planseului peste etaj este insuficienta pentru regimul de

inaltime, decat daca se admite planseul rezultat prin suprabetonarea planseului din grinzi de lemn (in zona mansardarii), ca fiind cu rigiditate semnificativa. Conform P 100 / 2006:

8.5.2.2. Planşee

(1) Pentru proiectarea planşeelor se va ţine seama de condiţiile generale date la 4.4.4.

şi de prevederile specifice date în continuare.

(2) Planşeele clădirilor din zidărie se clasifică din punct de vedere al rigidităţii în plan

orizontal conform CR6-2006, 5.3.1.(2) şi 5.3.1.(3) în:

- planşee rigide în plan orizontal;

- planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.

(3) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal nu sunt acceptate pentru

zonele cu ag≥0,12g, cu excepţia menţionată la (4), aliniatul 2.

(4) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal pot fi folosite, numai

pentru:

- toate planşeele construcţiilor cu nniv 3, din clasele de importanţă III şi IV, în zona

seismică cu ag=0,08g (cu excepţia planşeului peste subsol);

- planşeul peste ultimul nivel al construcţiilor cu nniv 2 , din clasa de importanţă IV,

situate în zonele seismice cu 0,12g≤ag≤0,16g.

(5) În cazul planşeelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta condiţiile

generale date la 4.4.4.5.

o inaltimile de nivel insuficiente, fiind de 5,50 m si 4, 25 m, iar normativul CR 6 / 2006 prevede pentru sistem celular:

5.2.1.2. Structuri cu pereţi rari (Sistem celular):

(1) Structurile cu pereţi rari (sistem celular), sunt definite de următorii parametri







15

geometrici:

• înălţimea de nivel 4,00m;

• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 9,00 m;

• aria celulei formată de pereţii celor două direcţii principale 75,0 m2.

o lipsa confinarii, o in zona arcelor de zidarie de caramida (buiandrugi) se alatura montanti

cu rigiditati diferite

4. METODE DE INVESTIGARE

4.1. Stabilirea metodelor de investigare

Avand in vedere urmatoarele considerente din CR6/2006, cap.6.7.1. – domeniul de aplicare:

construcţiia expertizata este cu pereţi structurali din zidărie nearmată, cu planşee din beton armat si cu planşee fără rigiditate semnificativă în plan orizontal, în condiţiile precizate în anexa D,

la construcţia expertizata rezistenţa laterală este asigurată de pereţi de zidărie (confinată sau nu) sau din beton armat, si tinand cont de puctul D.3.2. din Anexa D din P 100 / 2008 – 3: (4) Metodologia de nivel 2 se aplică:

tuturor clădirilor cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi zidărie confinată cu planşee fără

rigiditate semnificativă în plan orizontal, indiferent de zona seismică şi de regimul de înălţime;

expertul apreciaza ca este necesar sa se aplice Metodologia de nivel 2, cuprinzand:

evaluare calitativa detaliata cu recomandari de interventie locala, in vederea eliminarii degradarilor elementelor de rezistenta ale structurii.

evaluare analitica detaliata a structurii cladirii existente • evaluarea prin calcul cu metode liniar elastice, pentru efectele acţiunii seismice în planul pereţilor; • evaluarea prin calcul pentru acţiunea seismică perpendiculară pe planul pereţilor.

Evaluarea prin calcul a siguranţei seismice a clădirilor din zidărie, în prezenţa încărcărilor verticale (permanente şi utile), implică două categorii de verificări:

- verificarea ansamblului structurii şi a pereţilor structurali pentru acţiunea seismică în planul pereţilor; - verificarea pereţilor pentru acţiunea seismică perpendiculară pe plan.

Complexitatea procedeului de de evaluare va fi evaluarea detaliata, si anume, pentru acţiunea seismică în planul pereţilor şi normal pe plan.

propuneri de interventie structurala, pentru consolidarea







16

structurii in conformitate cu normele actuale;

4.2. Colectarea informatiilor pentru evaluarea structurala

4.2.1. Informatii generale, istoric: a se vedea capitolele 1si 2 ale prezentului raport. 4.2.2. Informatii initiale necesare: a se vedea capitolele 2 si 3 ale raportui. 4.2.3. Lucrari anterioare de interventie asupra constructiei:

La acesta cladire, lucrarile de interventii s-au facut ca urmare a degradarilor suferite in timpul razboiului si anume s-a reconstruit zona afectata de bombardament si anume intre ax 8-10 si J-O si, se presupune ca si planseul de peste subsol s-a reconstruit pe zona dintre sir A-D az 1-10. Beneficiarul nu detine date privind executarea acestor interventii.

In jurul anilor 1950 si a fost construita Anexa, cu functiunea de acces independent spre subsolul cladirii propriu-zise, neexistand documente despre constructia acesteia. Aceasta, a fost demolata in anul 2013.

Fig. 13. Parte din Anexa, existenta

Fig. 14. Parte din Anexa, demolata in 2013

La Anexa, s-a construit o alta anexa – camera - in jurul anilor 70, aceasta din urma, fiind existenta pe amplasament.

In decursul timpului au avut loc lucrari de: - intretinere la fatada principala si a spatiilor comerciale si de prestari servicii







17

existente la parterul cladirii. - inlocuire a tamplariei (izolat) din lemn in tamplarie din PVC cu geam

termopan, dispunere de usi de inalta siguranta, - inlocuire a invelitorii, - mansardare intre axele 5-9 si, ulterior, recompartimentarea ei, in 2011.

4.2.4. Identificarea nivelului de cunoastere: Conform codului P 100/3–08, pct. 4.3.1. (tab 4.1.), in vederea evaluarii structurii constructiei, se aplica „nivelul de cunoastere: KL1” (cunoastere limitata). Utilizarea acestui nivel a presupus efectuarea de catre expertul tehnic a urmatoarelor investigatii la constructia existenta:

Stabilirea geometriei – s-a realizat pe baza releveului;

Detaliile de executie – s-au identificat pe baza: - releveului, - inspectiei in teren, - examinarii vizuale, - practica din perioada realizarii constructiei,

Stabilirea modului de alcatuire atat a elementelor nestructurale cat si a celor structurale:

- nu s-a dispus de proiectul de executie al cladirii, - s-a dispus de doua expertize elaborate in vederea reabilitarii respectiv in vederea amenajarii unei supante / mansarda partiala, - s-au efectuat sondaje la elementele structurale (fundatii, pereti portanti, plansee)

Stabilirea materialelor utilizate (a se vedea cap. 3.1.7. a prezentei expertize): - nu se dispun informatii directe referitoare la caracteristicile materialelor utilizate (specificatii ale proiectului, buletine de analiza, etc.) - nu s-au efectuat verificari in laborator si nici in situ, pentru determinarea caracteristicilor materialelor; - se considera caracteristicile materialelor date de documentatiile anterioare, corelare cu situatia actuala, - se iau in considerare caracteristicile materialelor in acord cu documentele normative specifice care fac referire la materiale utilizate in structuri istorice.

Verificarea comportarii in timp si starea tehnica actuala a constructiei: datele privind „starea fizica a constructiei” s-au obtinut prin „inspectie in teren limitata”, prin examinarea vizuala si sondaje la unele elemente structurale. (A se vedea capitolul 5.)

4.2.5. Definitivarea nivelurilor de inspectie si de incercare:







18

Clasificarea nivelurilor de inspectie si de testare depinde de proportia elementelor structurale care sunt incercate pentru identificarea modului de detaliere, ca si de numarul incercarilor pe materiale. S-a realizat inspecţie în teren limitată numai prin examinare vizuală, de regulă, după desfacerea locala a tencuielilor. S-au cercetat pentru cel puţin 15% din numărul pereţilor, următoarele elemente:

- caracteristicile zidăriei la suprafaţă şi în profunzime; - legăturile între pereţii care se intersectează; - alcătuirea generală a planşeelor şi prinderile acestora de pereţi.

S-au realizat incercari in-situ limitate prin examinare vizuală a teserii fiecarui tip de zidarie a cladirii si a elementelor din care aceasta este alcatuita. Nu s-au facut incercari experimentale.

4.3. Factori de incredere Conform tabelului 4.1. si al aliniatului (4) de la capitolul 4.3.1. al P 100/3-2008, i se atribuie factorul de incredere CF=1.35, fara a se face incercari in situ.

Expertul va completa cercetarea iniţială a construcţiei după decopertarea structurii, şi începerea lucrărilor. Pe baza noilor informaţii obţinute, se poate îmbunătăţi valoarea CF stabilită iniţial

5. EVALUARE CALITATIVA PRELIMINARA Identificarea nivelului de degradare a constructiei

5.1. Conditii privind traseul incarcarilor La constructia expertizata se considera nivelul de incastrare la nivelul fundatiilor, deci cladirea are trei nivele peste nivelul de incastrare, fortele seismice care iau nastere se transmit direct peretilor structurali si ulterior fundatiilor.

Traseul incarcarilor, pe verticala, este fluid, continuu de la nivelele superioare pana la fundatii.

Datorita planseelor cu rigiditate scazuta de peste subsol si de peste etaj, sistemul structural totusi, nu este continuu şi nici suficient de puternic incat să asigure un traseu neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direcţie, al forţelor seismice din orice punct al structurii până la terenul de fundare. Forţele seismice, care iau naştere în toate elementele clădirii ca forţe masice, nu pot fi transmise prin intermediul diafragmelor orizontale (planşee) la elementele structurii verticale (de exemplu, pereţi structurali sau cadre), care la rândul lor sa le transfere la fundaţii şi teren.

5.2. Conditii privind redundanta La actiuni seismice se poate considera ca buiandrugii vor fi cei care vor realiza mecanisme de plastifiere, permitand o disipare avantajoasa a energiei seismice. Totodata peretii de compartimentare vor constitui zone de minima







19

rezistenta.

5.3. Conditii privind configuratia cladirii Conform punctului 5.4. din P 100 – 2008 – 3, intereseaza atat conditiile de neregularitate pe verticala cat si pe orizontala. Subiectul, in parte, este tratat la punctul 3.2. al prezentei lucrari. De asemenea, este evidentiat rezultatul in capitolul 7, stabilirea factorilor de risc,.

5.3.1. Condiţiile de compactitate, simetrie şi regularitate, care pot afecta negativ răspunsul seismic: A. Neregularitati pe verticala:

- discontinuitati in distributia rigiditatii laterale: consultand releveele, rezulta ca nu exista nivele slabe / flexibile,

- discontinuitati in distributia rezistentei laterale: chiar daca nu exista nivele slabe / flexibile, exista zone in care se pot concentra deformatii plastice in structura, planseele cu rigiditate nesemnificativa,

- conditii privind neregularitatea geometrica: dimensiunile pe orizontală ale sistemului structural activ în preluarea forţelor orizontale nu prezintă diferenţe mai mari de 30% în raport cu dimensiunile acestuia la nivelurile adiacente, deci nu exista neregularitati geometrice semnificative,

- condiţii privind regularitatea distribuţiei maselor: intrucat masa unui nivel este nu este mai mare cu cel puţin 50% faţă de cele ale nivelurilor adiacente, se considera ca neregularităţile distribuţiei maselor nu afectează semnificativ răspunsul seismic,

- discontinuităţi în configuraţia sistemului structural: analizand abaterile semnificative de la monotonia sistemului structural, rezulta ca structura nu prezinta discontinuitati pe verticala.

B. Neregularitati in plan: Datorita formei in plan a cladirii, forma literei „U””, fara ca aceasta

Fig. 15. Dispunerea in plan a cladirii expertizate, vecinatati







20

sa prezinte rosturi de niciun fel, rezulta ca dispunerea neechilibrată a elementelor, a subsistemelor structurale şi/sau a maselor produce efecte nefavorabile de torsiune de ansamblu. Deci, structura prezinta instabilitate la torsiune, datorita decalajului dintre centrul maselor şi centrul de rezistenţă al structurii.

Starea actuala a constructiei: degradata din exploatare si intretinere. La aspectele semnalate si enumerate la punctul 3.2. al prezentei expertize

(conformarea seismica) se va tine cont de urmatoarele deficiente de executie sau exploatare precum si de bombardamentele din timpul razboiului care au afectat sau afecteaza starea tehnica a constructiei:

5.4. Conditii privind interacţiunea structurii cu alte construcţii sau elemente 5.4.1. Conditii privind distanta fata de cladirile invecinate: Constructiile sunt realizate in aceeasi perioada si avand acelasi sistem structural. Este în cazul în care construcţiile sunt egale ca înălţime şi cu sisteme structurale similare, cu planşeele la acelaşi nivel, efectul coliziunilor fiind nesemnificativ, astfel încât se pot accepta dimensiuni de rosturi oricât de reduse. (A se vedea releveele foto – fatade).

5.4.2. Condiţii referitoare la supante: Odata cu amenajarea supantei in 2011, intre axele 5-9, sir A-D, s-a rigidizat prin suprabetonare si planseul peste etaj. In consecinta, supanta este ancorata de structura principala, fiind capabila sa preia si sa predea fortele laterale elementelor structurale.

5.4.3. Condiţii referitoare la elementele nestructurale (C.N.S.): O parte din peretii de compartimentare nu au asigurata teserea cu zidaria

structurii cladirii. Conform tabelului E.2a Evaluarea siguranţei CNS în funcţie de

acceleraţia terenului pentru proiectare (ag), Componente arhitecturale (elemente de

construcţie), a punctului E.1.3. – P 100 / 2008 – 3, pentru peretii nestructurali din zidarie simpla, nu se face evaluarea C.N.S. Pentru ornamentele exterioare, conform E.1.2 din P 100-3/2008, evaluarea seismica se face numai pentru elementele care prezintă următoarele categorii de risc

seismic:

- afectarea siguranţei vieţii (SV);

- pierderi importante de valori materiale şi culturale (PV);

- întreruperea funcţionării normale (IF);

A se vedea punctele 5.8.7. – 5.8.9. al prezentei expertize. Elementele nestructurale enumerate, prezinta risc seismic redus: Scara de acces la etaj, din beton armat prefabricat, nu prezinta degradari -

stare buna. Scara de acces la supanta / mansarda – metalica, cu legaturi cu







21

elementele structurale – pereti portanti, planseu. Ornamente exterioare de pe fatada principala (stucaturi, ancadramente), in stare buna. Balustrada coridor exterior / cursiva, degradata local / ruginita. Cosurile de fum (2 bucati), prezinta degradari; prezinta vulnerabilitate seismica, a se vedea punctul 5.8.9, fig. 36.

5.5. Conditii pentru diafragmele orizonatale ale cladirii 5.5.1. Pentru cladirea studiata, nu toate planşeele îşi îndeplinesc rolul

structural de a distribui în condiţii de siguranţă încărcările seismice orizontale la subsistemele structurale verticale. Se stie ca în condiţiile în care acestea sunt realizate ca diafragme rigide şi rezistente pentru forţe aplicate în planul lor, comportarea planşeelor este optimă. Aceste condiţii sunt îndeplinite la nivel maximal de planşeele de beton armat monolit. In cazul de fata, planseele de peste subsol si cel de peste etaj nu indeplinesc conditia de saibe rigide si nedeformabile in planul lor, capabile sa transmita incarcarile seismice elementelor structurale verticale.

5.5.2. Planseele asigura rezemarea laterală a pereţilor pentru încărcări normale pe suprafaţa acestora. 5.5.3. Discontinuitatile create de golul de scară nu produc efecte sensibile asupra comportării structurii, structura fiind din pereti portanti de zidarie. Golul de scara este mic, nu are efect asupra rigiditatii planseului de peste parter. Nu este acces direct de la subsol la parter, deci planseul de peste subsol nu prezinta gol.

5.6. Condiţii privind infrastructura şi terenul de fundare: Conform capitolului 7 al P 100/3-2008, cladirii expertizate i se verifica fundatiile din punctul de vedere al insuficientei bazei de rezemare cu risc de rotire excesiva si rasturnare, respectiv din punct de vedere al depasirii presiunilor acceptabile pe terenul de fundare In acest sens s-au elaborat studiile geotehnice anexate, in care sunt prezentate sondajele terenului de fundare.

A se vedea punctul 3.1.6. al prezentei lucrari. Terenul de fundare este din categoria „foarte tare”, valoarea de baza a

presiunii conventionale, conform STAS 3300/2-85 fiind Pconv. = 350,0 kPa. – a se vedea studiul geotehnic.

Considerand si un aport de capacitate portanta de 20%, datorita vechimii cladirii, baza de rezemare a fundatiilor este suficienta.

5.7. Degradarile provocate de bombardamentele din timpul razboiului:

Conform relatarilor unor persoane care locuiau in aceasta cladire in anul 2004, cand doamna inginer Gligor Eliza a elaborat prima expertiza tehnica asupra cladirii in discutie, aceste degradari sunt aferente celor doua capete ale cladirii







22

din curtea interioara de langa sir O si N. 5.7.1. Cea mai afectata zona, a fost cea situata langa sirul J’O ax 8-10. Aici,

s-a prabusit intre sir M-O atat planseul peste parter cat si cel de peste etaj, cat si partial peretii etajului. Aceasta s-a reconstituit, s-au rezidit peretii, inaltimea toatala fiind situata la + 8.33 m, deci mai joasa decat +9.80 m, inaltimea restului constructiei. Intre sir J’-M, s-a executat un planseu peste etaj alcatuit din grinzi de lemn pozitionate echidistant, rezmand pe peretii din sir J’-M, iar in zona dintre M-O, s-a executat la cota +4.00, un planseu din lemn, care sustine doar tencuiala tavanului de peste parter. Tot intre sir M-O, s-a executat la cota 5,40 m un planseu din beton armat, avand incorporate si profile metalice. Planseul s-a executat ulterior si pe zona coridorului / cursivei exterioare de langa ax 8, iar la cota + 8.33, s-a executat un planesu de lemn peste etaj. Pe aceasta zona, dintre sir 8-10, care s-a reconstituit, exista sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla. (fig. Nr. 5). Pe zona reconstituita, J-M, s-a lasat planseul din bolta cilindrica de caramida peste parter, cat si zidaria de pe inaltimea parterului din ax 8, 9 si 10. 5.7.2. Tot, conform expertizei elaborate de dna ing, Gligor Eliza, pe zona invecinata sirului N, ax 1-3, au existat din timpul razboiului doar degradari locale la zidaria peretilor, fara a afecta planseul de acoperis. S-au efectuat reparatii la planseul de peste parter, acoperit in prezent cu tavan fals. 5.7.3. Planseul de peste subsol, pe zona frontului de la strada, intre sir A-D, a fost realizat initial din bolti cilindrice de caramida, care rezemau pe elevatiile din sir A, B si C si partial intre sir B si D in axele 9 si 10. Ulterior a fost refacut din profile metalice care sustin boltisoare de caramida. Acest planseu a fost degradat fie prin bombardament, fie datorita unei exploatari deficitare.

5.8 Degradari datorate deficientelor de expoatare: 5.8.1. Existenta retelelor subterane de apa-canal care sunt degradate si

prezinta pierderi permanente de apa.

Fig. 16. Tronson sir J’O, ax 8-10, degradari datorate retelelor subterane







23

1. In zona situata langa sirul J’O ax 8-10, in urma cu cca 17 ani a existat o conducta de alimentare cu apa care a fost fisurata, pierderile de apa ajungand in acea vreme sa inunde subsolul blocului invecinat, dinspre Cris.

Fig. 17. Tronson sir J’O, ax 8-10, sir O, degradari / fisuri datorate deficientelor de exploatare

Fig. 18. Tronson sir J’O, ax 8-10, ax 8, degradari datorate deficientelor de exploatare (prezenta caminului, apa pluviala nedirijata / necaptata)

Crapaturi in pertele

structural din ax “O”







24

Remedierea s-a realizat doar dupa doi ani de la detectarea acesteia. In urma declaratiilor locatarilor, rezulta ca pardoseala si-a pierdut orizontalitatea, au aparut fisuri la peretii apartamentului si la tencuiala planseului de peste etaj.

In timp, a avut loc o torsiune / rotire / decoplanare a timpanului, vizibila, deformatia acestuia de la pozitia verticala, fiind de 18 cm, masurati relativ la cladirea adiacenta. Totodata, in decursul timpului s-au facut incercari de „cosmeticizare” a zidului dein ax O, dar care, asa cum se vede in releveul foto, fig. 14, nu a dat rezultate.

Remedierea s-a realizat doar dupa doi ani de la detectarea acesteia. In urma declaratiilor locatarilor, rezulta ca pardoseala si-a pierdut orizontalitatea, au aparut fisuri la peretii apartamentului si la tencuiala planseului de peste etaj. In timp, a avut loc o torsiune / rotire / decoplanare a timpanului, vizibila, deformatia acestuia de la pozitia verticala, fiind de 18 cm, masurati relativ la cladirea adiacenta. Totodata, in decursul timpului s-au facut incercari de „cosmeticizare” a zidului dein ax O, dar care, asa cum se vede in releveul foto, fig. 14, nu a dat rezultate.

Prezenta caminului si scurgerea nedirijata a apei pluviale din burlan, constituie alte cauze ale degradarilor acestei zone.

2. La coltul cladirii dintre ax 2-3, sir N, au existat in interior pierderi de apa din retelele subterane de la canalizarea pluviala din zona racordului cu burlanul, dar dupa 1985 s-au efectuat de catre chiriasi reparatii locale. Tot in aceasta zona, in care au existat pierderi de apa, se intercepteaza in subsol in zona elevatiei din sir L/ 2-3 crapaturi ale acesteia si o teava din plumb blindata (neutilizata), care se presupune ca a fost o sursa de pierdere de apa in subsol.

In subsol, in zona ax 2, sir L, exista o conducta aparenta de scurgere, pozitionata la partea inferioara a planseului de peste subsol, care era gaurita; pierderile de apa se infiltrau in terenul de la talpa fundatiei. Zona afectata de umiditatea produsa de pierderile de apa din reteaua de canalizare, a inceput sa

Fig. 19. Tronson sir L-N, ax 2-3, degradari datorate retelelor subterane







25

Fig. 20. Tronson L-N, ax 2-3, ax N respectiv 3, degradari datorate deficientelor de exploatare

Fig. 21. Tronson H - L, ax 2-3, ax L: Retele subsol, perete subsol fisurat

produca tasari ale fundatiei, respectiv fisuri si crapaturi in zona peretilor si grinzilor-buiandrug din ax 2, sir L.

De asemenea a aparut o fisura si in arcul zidariei planseului de peste parter din sir L, si anume o fisura verticala in zona de cheie a arcului, iar la peretele din ax 2 exista pe inaltimea parterului o inclinare de 3-4 cm spre ax 3. In planse sunt reprezentate aceste fisuri si crapaturi. In prezent conducta nu mai are pierderi, deci cauza a fost inlaturata, constructia regasindu-si echilibrul in aceasta situatie.

3. Tot in subsolul cladirii, in care sunt montate retelele de incalzire si apa-canal, au existat pierderi de apa datorita porilor si gaurilor din conductele de apa si de la robinetii coloanelor. A se vedea tronsonul dintre sir A-B, ax 2-5 si 7-10. Tot din cauza pierderilor de apa, s-au interceptat in subsol, in zona dintre ax 1 spre 2 sir A spre B, goluri (caverne) formate imediat sub pardoseala de pamant, adancimea masurata a golului fiind de 36 cm. Excesul de umiditate din zona subsolului a produs tasari ale fundatiei si crapaturi in elevatia din ax 2/A-B respectiv in sir B langa ax 2. Defapt in subsol, pe latura sirului B, intre ax 2 spre 3, cat si pe axul 2, pe o lungime de aproximativ 2,5 m se intercepteaza o consolidare realizata







26

cu beton, la fundatie.

Fig. 22. Tronson L-N, ax 2-3, ax N: perete structural nedegradat, rost cu cladirea adiacenta

4. In zona gangului, intre sir A-B, ax 5-6 au existat pierderi de apa, astfel ca acestea se prelingeau pe elevatia din axul 5 si inunda subsolul. Vezi fig. nr. 29.

5.8.2. In categoria deficientelor de exploatare intra si situatia existenta, privind existenta burlanelor de scurgere a apelor pluviale care nu sunt racordate la reteaua de canalizare si deverseaza apa direct la fundatiile cladirii. Vezi colt ax 8/O, iar in cotul sir D/ ax 3, apa de la burlan ajunge in subsol prin zona elevatiei aferenta scarii de acces in subsol.

Fig. 23. Tronson sir J’O, ax 8-10, sir O, degradari datorate deficientelor de exploatare (prezenta caminului, apa pluviala nedirijata / necaptata)

5.8.3. Exista degradari locale ale elevatiei subsolului generate de







27

Fig. 24. Perete subsol fisurat

descompletarea zidariei si aceasta in contextul existentei unor sarcini concentrate din planseul de peste subsol, care au generat crapaturi in zidaria elevatiei, existand chiar o cedare datorata presiunii, cu incovoiere. In aceste sens, a se vedea colturile elevatiei din sir D ax 3 si din sir D ax 8.

Tot in categoria degradarilor elevatiei prin descompunerea zidariei, se poate vedea zona golului de trecere din ax 9 / J-K si a fostului gol de fereastra din sir D ax 7-8. Langa acest gol de fereastra este pozitionat un profil metalic (L) al planseului de peste subsol, care a ajuns in situatia ca nu mai are reazem pe elevatie, capatul lui reazema doar pe platbanda golului de fereastra, iar deplasarea masurata pe verticala este cu doi cm mai jos decat a profilului de planseu invecinat al acestuia, deci exista pericolul prabusirii planseului aferent acestei zone.

Tot in cadrul elevatiei subsolului, exista fisuri si crapaturi, ax 1, ax 2, ..., cat si la peretii de compartimentare din subsol, sir H / 1-3, ax 7 / A-B, ....

5.8.4. In expertiza elaborata in anul 2004, se semnalau degradari ale

elementelor din lemn ale planseului cat si ale sarpantei in contextul in care invelitoarea cladirii a fost depreciata si avea tigle sparte, crapate, dislocate, iar elementele de tinichigerie erau de asemeni depreciate sau lipseau, sipcile invelitorii fiind pe atunci deformate – deficiente inlaturate prin lucrarile de inlocuire invelitoare, realizate in anul 2009.

In expertiza elaborata in anul 2004, se semnala, ca in zona calcanelor din ax 1 si 10, invelitoarea este distantata de acestea, astfel apa din precipitatii ajunge la grinzile din lemn ale planseului de peste etaj, deci putrezirea acestora este favorizata - deficiente inlaturate prin lucrarile de inlocuire invelitoare, realizate in anul 2009, mai putin in zona axului 10 sir J-O.

Se semnaleaza existenta unei fisuri paralele cu grinzile de planseu in zona invecinata sirului H intre ax 1 spre 2, deci se impune interventia de reparatii aferenta planseului din aceasta zona. De asemena este necesar a se efectua lucrari de reparatii aferente planseului de peste etaj, urmarind verificarea grinzilor







28

de planseu, in special zonele de rezemate de pe peretii exteriori. Se mentioneaza existenta in pod, la cea de a doua ferma dinspre sir J ax 8-

10, la talpa acesteia, care este putrezita (in zona popului) o deformata din incovoiere generata de diminuarea sectiunii acesteia.

5.8.5. La coridorul exterior, aferent planseului de peste etaj / cursiva in

Fig. 25. Pardoseala / strat de uzura / placa din beton armat cursiva degradate

Fig. 26. Intrados cursiva degradat, elemente de consola – profile metalice aparente – neprotejate

curte interioara, exista degradari avansate ale placii din B.A., avand armaturile dezvelite corodate, la fel si consolele metalice si profilele de bordare a placii.

5.8.6. Cheia boltii arcelor - buiandrugi ale cladirii sunt fisurate, fiind zone

cu rigiditate scazuta.







29

Fig. 27. Cheia boltii arcelor fisurata , pozitiile 1-5

Fig. 28. Cheia boltii arcelor fisurata 1-2

Cheia boltii fisurata

1

4 3

2

5 6

5

1 2

4







30

Fig. 28.a. Cheia boltii arcelor fisurata 1-4

Fig. 29. Fisuri in zona gangului, ax 5, B-D. Pierderi de apa din canalizare, cedare reazem, fisurare bolta.

Fig. 30. Cheia boltii arcelor fisurata 5, 6

4 3

A se vedea fig. 29

fisura corespondenta

in interiorul cladirii

3’

6

5







31

5.8.7. Peretii subtiri de compartimentare, atat cei de la etaj cat si cei de la parter, prezinta fisuri si crapaturi, intrucat acestia nu sunt conformati in baza prescriptiilor CR 6/2006 si P 2/85.

Fig. 31. Perete nestructural neconformat, fisurat – etaj, intre ax 4 si 5

In acest sens, un perete de zidarie de caramida cu grosimea de 7,5 cm, se poate executa nearmat cu o inaltime de 2,7 m, iar cei de 12, 5 cm grosime, cu o inaltime de 3,5 m. Comportarea necorespunxzatoare a acestor pereti, s-a accentuat si in contextul in care, acestia sunt ziditi pe bolti de caramida si chiar pe umpluturile din cadrul stratificatiei planseelor, existand in trecut si situatii in care erau pierderi de apa din retelele inglobate in zona planseului, fapt care a contribuit la reasezarea umpluturii din cadrul planseului, afectand in mod direct peretii subtiri de compartimentare, fiind reazem pentru acestia. De asemena acesti pereti, care s-au executat ulterior, nu au asigurata teserea cu zidaria peretilor portanti si nu sunt ancorati de plansee.

5.8.8. Tencuielile exterioare ale cladirii sunt degradate, fiind zone cu tencuieli desprinse si cazute, cat si spalate de ploi. Aceasta deficienta afecteaza de mult timp calitatea zidariei ducand la degradarea caramizilor si a mortarul zidariei.

Fig. 32. Tencuieli degradate / lipsa soclu, favorizand degradarea structurii







32

Fig. 33. Tencuieli degradate, pericol de accidentare

De asemenea existenta tencuielilor exterioare degradate si desprinse, este un pericol de accidentare a persoanelor care circula in vecinatatea cladirii, atat in zona fatadei principale cat si in curte.

In decursul timpului, au avut loc lucrari de rezugravire / intretinere a

Fig. 34. Fatada principala, nedegradata, intretinuta de-a lungul timpului

In prezent, se lucreaza la refacerea zugravelilor fatadei principale.

Fig. 35. Fatada principala, refacere







33

fatadei principale, ceea ce a dus la o buna conservare a acesteia, stucaturile, ancadramentele acesteia, prezentandu-se intr-o stare acceptabila.

5.8.9. O alta deficienta de executie, este si cea privind cosurile de fum ale acestei cladiri. Acestea au inaltimi foarte mari, nu sunt ancorate de structura de rezistenta, asa cum prevede P 100/2006, in capitolul referitor la elemnetele nestructurale.

Mortarul folosit la zidaria cosurilor de fum ale acestei cladiri nu este de marca 50, chiar, mai mult, zidaria cosurilor este degradata, mortarul din zona de peste invelitoare este spalat de apa din precipitatii, deci exista pericolul pierderii stabilitatii a acestora, chiar si in conditiile de solicitare doar la sarcini permanente si variabile. In acest context, in care cladirea functioneaza cu incalzire centrala, cosurile de fum nu se justifica. Este vorba de cele doua cosuri de fum ale aripilor laterale, ax H-2 si M-10. In zona in care s-a realizat mansardarea cladirii, intre ax 6-10 sir A-D, a fost refacuta tencuiala cosurilor de fum, s-au dispus elemente de tinichigerie pentru etanseizare.

Fig. 36. Cosuri de fum degradate

5.8.10. Cladirea anexa ramasa intre sir D-G ax 6-8 dupa demolarea tronsonului anexa intre ax G-J, prezinta degradari ale finisajelor.

Fig. 37. Cladire anexa existenta, neprotejata







34

5.9. Evaluarea calitativa detaliata pentru elementele structurale, calculul indicatorilor R1 si R2: Evaluarea calitativă detaliată se face ţinând seama de:

principiile de alcătuire constructivă favorabilă care, conform experienţei cutremurelor trecute, au influenţat favorabil comportarea seismică a clădirilor din zidărie, a se vedea cap. 5.1 - 5.6.

amploarea fenomenului de avariere din cauza cutremurului şi/sau a altor acţiuni, a se vedea 5.7 - 5.8.

5.9.1. Calculul indicatorului R1. (a se vedea aprecierile din cap. 5.1-5.8)

Conform Metodologiei de nivel 2, notarea se va face prin apreciere, cu următorul punctaj:

criteriul este indeplinit 10 (punctaj maxim)

neîndeplinire minoră 810

neîndeplinire moderată 48

neîndeplinire majoră 04 pentru urmatoarele criterii: 1. Calitatea sistemului structural:

- criterii de apreciere: eficienţa conlucrării spaţiale a elementelor structurii care depinde de natura şi calitatea legăturilor între pereţii de pe direcţiile ortogonale şi a legăturilor între pereţi şi planşee, existenţa ariilor de zidărie aproximativ egale pe cele două direcţii;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile CR 6-2006. 5 puncte

2. Calitatea zidăriei: - criterii de apreciere: calitatea elementelor, omogenitatea ţeserii, regularitatea

rosturilor, gradul de umplere cu mortar, existenţa unor zone slăbite de şliţuri şi/sau nişe, etc;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: calitatea materialelor şi a execuţiei conform reglementărilor în vigoare.

7 puncte 3. Tipul planşeelor:

- criterii de apreciere: rigiditatea planşeelor în plan orizontal şi eficienţa legăturilor cu pereţii (capacitatea de a asigura compatibilitatea deformaţiilor pereţilor structurali şi de a împiedica răsturnarea pereţilor pentru forţe seismice perpendiculare pe plan);

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: planşee complete din beton armat







35

monolit la toate nivelurile, fără goluri care le slăbesc semnificativ rezistenţa şi rigiditatea în plan orizontal.

3 puncte 4. Configuraţia în plan:

- criterii de apreciere: compactitatea şi simetria geometrică şi structurală în plan, exprimate prin raportul între lungimile laturilor şi prin dimensiunile retragerilor în plan, existenţa sau absenţa bowindow-urilor.

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2006. 3 puncte

5. Configuraţia în elevaţie: - criterii de apreciere: uniformitatea geometrică şi structurală în elevaţie

exprimate prin absenţa / existenţa retragerilor etajelor succesive, existenţa unor proeminenţe la ultimul nivel, discontinutăţi create de sporirea ariei golurilor din pereţi la parter /la un nivel intermediar;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2006. 7 puncte

6. Distanţe între pereţi: - criterii de apreciere: distanţele între pereţii structurali, pe fiecare dintre

direcţiile principale ale clădirii; - criteriul orientativ pentru punctajul maxim: sistem structural cu pereţi deşi –

(fagure) definit conform CR 6-2006. 6 puncte

7. Elemente care dau împingeri laterale: - criterii de apreciere: existenţa arcelor, bolţilor, cupolelor, şarpantelor, cu/fără

elemente care preiau/limitează efectele împingerilor; - criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa elementelor care dau

împingeri. 4 puncte

8. Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor: - criterii de apreciere: natura terenului de fundare (normal/dificil), capacitatea

fundaţiilor de a prelua şi transmite la teren încărcările verticale, eforturile provenite din tasări diferenţiate şi din acţiunea cutremurului;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: teren normal de fundare, fundaţii continue din beton armat.

8 puncte 9. Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente:

- criterii de apreciere: existenţa/absenţa riscului de ciocnire cu clădirile alăturate (clădire izolată, clădire cu vecinătăţi pe 1,2,3 laturi), înălţimile clădirilor vecine, existenţa riscului de cădere a unor componente ale clădirilor vecine;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: clădire izolată.







36

6 puncte 10. Elemente nestructurale:

- criterii de apreciere: existenţa unor elemente de zidărie majore (calcane, frontoane, timpane), placaje grele, alte elemente decorative importante care prezintă risc de prăbuşire;

- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa acestor elemente sau asigurarea stabilităţii lor conform prevederilor din P 100-1/2006.

8 puncte

Aprecierile anterioare sunt sintetizate tabelar:

Nr. Crt.

Criteriul Criteriul

este indeplinit

Criteriul nu este indeplinit

Neindeplinire minora

Neindeplinire moderata

Neindeplinire majora

1. Calitatea sistemului structural 5

2. Calitatea zidăriei 7

3. Tipul planşeelor 3

4. Configuraţia în plan 3

5. Configuraţia în elevaţie 7

6. Distanţe între pereţi 6

7. Elemente care dau împingeri laterale 4

8. Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor

8

9. Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente

6

10. Elemente nestructurale 8

Rezultatul analizei calitative detaliate în raport cu criteriile de alcătuire se

cuantifică prin indicatorul:

R1 = pi = 56

unde pi sunt punctele acordate fiecărui criteriu. 5.9.2. Calculul indicatorului R2. (a se vedea aprecierile din cap. 5.1-5.8)

Conform normativului P 100 / 2008 – 3: în funcţie de amploarea şi distribuţia nivelului de avariere pe întrega construcţie, punctajul detaliat pentru diferitele







37

categorii de avarii se va lua din tabelul D.3:

Tabelul D.3 Calculul indicatorului R2 pentru evaluare calitativă detaliată

Categoria

avariilor

Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah)

Suprafaţa afectată Suprafaţa afectată

1/3 1/32/3 > 2/3 1/3 1/32/3 > 2/3

Nesemnificative 70 70 70 30 30 30

Moderate 65 60 50 25 20 15

Grave 50 45 35 20 15 10

Foarte grave 30 25 15 15 10 5

Rezultatul analizei calitative detaliate în raport cu criteriile de alcătuire se

cuantifică prin indicatorul: R2 = 30 + 25 = 55

6. EVALUAREA CALITATIVA PRIN CALCUL – metodologia E2 evaluare analitica detaliata a structurii cladirii existente afectata

de incarcarile impuse de normele actuale – cf. P 100 / 2008 – 3 / respectiv forta seismica de calcul din expertiza (elaborata de ing. Gligor Eliza in 2004), actualizata conform P 100 - 2008;

Evaluarea prin calcul a siguranţei seismice a clădirilor din zidărie, în prezenţa încărcărilor verticale (permanente şi utile), implică două categorii de evaluari:

evaluarea prin calcul cu metode liniar elastice, pentru efectele acţiunii seismice în planul pereţilor;

evaluarea prin calcul pentru acţiunea seismică perpendiculară pe planul pereţilor. Complexitatea procedeului de de evaluare va fi evaluarea detaliata, si anume, pentru acţiunea seismică în planul pereţilor şi normal pe plan.

6.1. Rezultate ale evaluarii conform P100 / 92. Calculul peretilor din zidarie de caramida s-a efectuat in baza normelor

utilizand programul de calcul al structurilor din zidarie nearmata si anume programul elaborat de I.P.C.T. S.A. Bucuresti CAZIN si CASANS-12.

In baza evaluarii „E2A”, din cadrul expertizei din 2004, a calculelor efectuate pentru a stabili gradul nominal de asigurare la actiuni seismice, s-a analizat comportarea sirului de pereti pe cele doua directii si a rezultat ca nu se asigura valoarea minima recomandata pentru gradul de asigurare la actiuni seismice (R min.=0,60) la urmatoarele siruri de montanti si spaleti:

- in sens longitudinal, la peretii de la parter din sir B la care Ref.= 0,45, - in sens transversal, la peretii de la parter din ax 2 la care Ref.= 0,54.







38

Pe zonele unde nu exista pereti de contravantuire pe ambele directii, s-a efectuat totusi un calcul pentru fiecare perete independent in varianta existenta, adica alcatuirea defavorabila preluarii sarcinilor din seism si au rezultat valori sub R min recomandat P 100 / 92 (vezi breviar de calcul).

Se pot evidentia urmatoarele aspecte:

in sens transversal lipsesc peretii de contravantuire pe zona centrala, adica cea situata inte axele 4-8. In aceasta zona valorile Refectiv sunt sub Rmin,

In sens longitudinal lipsesc peretii de contravantuire pe zona dintre sir D-L, intre ax 1-3 si 8-10. In aceasta zona valorile Refectiv sunt sub Rmin,

Datorita tipului de plansee, exista o cedare fragila a peretilor care nu sunt suficient de lestati.

6.2. Determinarea rezistentelor de calcul. Rezistenta de calcul la compresiune, rezulta conform CR 6-2006;: fd rezistenţa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei: fd = fm / CF = 18.00 daN/cm2

fm rezistenţa unitară medie la compresiune a mortarului: fm = 1,3 fk = 0.45 N/mm2 N/mm2

30.070.0

mbk fKff

K = 0,5 fb = ɗ x fmed

CF = 1,35 (KL1): Rezistenta medie, caracteristica la intindere a mortarului

fmortar = 0.45 daN/cm2 Deci,

fmortar = 0.45 daN/cm2

fd = 18.00 daN/cm2

6.3. Determinarea incarcarilor din seism 6.3.1. Siguranţa faţă de efectele acţiunii seismice în planul peretelui Distribuţia forţelor seismice orizontale Pentru calculul la acţiunea seismică în planul pereţilor, distribuţia forţei

tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii (Fb), între pereţii structurali se face astfel:

in cazul planşeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal: proporţional







39

cu masa totală aferentă fiecărui perete structural orientat cu axa majoră (lungimea) pe direcţia forţei seismice (direcţia de calcul),

Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează cu expresia (4.4) din P

100-1/2006.

mTSF dIb 1 unde:

Sd(T1) ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale

T1 perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul vertical ce conţine

direcţia orizontală considerată

m masa totală a clădirii, considerată la verificarea la ULS în cazul acţiunii seismice,

conform CR 0-2005

γI factorul de importanţă - expunere al construcţiei, conform P 100-1/2006, 4.4.5.

λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin

masa modală efectivă asociată acesteia, ale cărui valori sunt:

- λ = 0,85, dacă clădirea are mai mult de 2 niveluri;

mTSF dIb 1

m = 856 x 1417 x 2 = 3600860.00 daN = 36008.60 kN

Fb=1 x (0.12 x 3.0/1,5) x 0,88 x 0.85 x 36008.60 =6464.25 kN

In baza fortei seismice majorata conform P 100 / 2008 -3:

- valoarea factorului de comportare al structurii, s-a luat in funcţie de natura structurii şi a materialului din care este realizat, astfel, pentru zidarie simpla q = 1,5.

VED = Fb = 6464.25 kN

Pentru m = 36008.60 kN, corespunde:

0 = nniv x qetaj x Aetaj / (Ax+Ay) = 36008.60 /160.61 = 224.18 kN/mp = 2.24 daN/ cmp

Ax = Along = 97.91 m2 p% = 11.43 % din Ac,parter; Amin = Ay = Atrans.= 88.79 m2 p% = 10.37 % din Ac,parter;

Calculul capacitati portante Qmin = VRD: Calculele s-au condus cu programul CAZIND, elaborat de IPCT STRUCTURI-Bucuresti, in Anexa 1. Calculele se conduc pe directia longitudinala unde avem Amin = Ay = Along.= 88.79 m2 p % = 10.37 % din Ac,parter;

Rezulta Q min=VRD=∑ VRD2 = 515.18 t = 5151.80 kN







40

Rezulta : R3 = VRD / VED x 100=(5151.80 / 6464.25) x 100 = 79.00 In consecinta rezultatelor evidentiate anterior, rezulta ca se impun masuri de imbunatatire a conformarii structurale antiseismice.

7. INCADRAREA IN CLASE DE RISC SEISMIC

Stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcţie se face prin încadrarea acesteia într-una din următoarele patru clase de risc: Clasa Rs I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime;

Clasa Rs II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă;

Clasa Rs III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;

Clasa Rs IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.

Evaluarea siguranţei seismice şi încadrarea în clasa de risc seismic se face pe

baza a trei categorii de condiţii: - R1, gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică, care oglindeste gradul de îndeplinire a condiţiilor de conformare structurală şi alcătuire a elementelor structurale şi a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul acţiunii seismice,

Tabelul 8.1. cf. P 100 / 2008 – 3. Valori ale indicatorului R1 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic

I II III IV

Valori R1

< 30 31 – 60

56

61 – 90 91 – 100

- R2, gradul de afectare structurală, reprezintand o măsură a degradărilor structurale produse de acţiunea seismică şi de alte cauze,







41

Tabelul 8.2. cf. P 100 / 2008 – 3. Valori ale indicatorului R2 asociate claselor de risc seismic


I II III IV

Valori R2

< 40 41 – 70

55

71 – 90

91 – 100

- R3, gradul de asigurare structurală seismică, reprezintand raportul între capacitatea şi cerinţa structurală seismică, exprimată în termeni de rezistenţă în cazul utilizǎrii metodologiilor de nivel 1 şi 2. Tabelul 8.3. cf. P 100 / 2008 – 3. Valori ale indicatorului R3 asociate claselor de risc seismic


I II III IV

Valori R3 (%)

< 35 36 – 65

66 – 90

79

91 – 100

Valorile celor trei indicatori se asociază orientează încadrarea în clasa de risc seismic Rs II în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă.

8. SOLUTII SI PROPUNERI DE REABILITARE

Degradarile prezentate in prezenta expetiza, reclama interventii sub forma de consolidari si repartii, urgante, astfel rezistenta si stabilitatea cladirii sunt puse in mar pericol.

8.1. Propuneri de reparatii si consolidare structurala 8.1.1. Propuneri de reparatii si consolidari a elementelor structurale

degradate (o parte dintre acestea sunt preluate din expertiza din 2004, nefiind puse in opera pana in prezent).

1. Avand in vedere degradarile existente la peretii situati intre ax 8-10 sir M-O gnerate de calitatea foarte slaba a zidariei, crapaturi si fisuri existente in toti peretii de la etaj si parter, deplanare perete colt cladire ax 8 sir – vezi plansele 10/R si 11/R, rotiri ale fundatiei, neasigurarea conlucrarii zidariei vechi cu cea care s-a







42

executat ulterior dupa bombardament, cand s-a refacut cladirea, lipsa centurii din beton armat la planseul din beton de peste parter, evolutia in continuare a fisurilor din pereti (vezi fisura din perete ax 10/MO parter – baie care a reaparut dupa ultima refacere a finisajelor, apreciez ca aceasta zona de cladire nu prezinta siguranta in exploatare. In aceste conditii, prezenta expertiza propune:

a. demolarea peretilor de la parter si etaj din sir O si M ax 8 si 10/sir M-O, demolarea planseului de peste parter intre sir MO si a planseului de peste etaj pe zona dintre sir L-O.

Varianta de consolidare a acestei zone poate deveni mai costisitoare decat demolarea si refacerea ei, viciile ascunse ale acestei zone de cladire vor aparea pregnant numai dupa indepartarea tencuielilor de pe zidaria peretilor.

b. solutia (agreata de beneficiar), care prevede:

subbetonarea fundatiei sirului N si a coltului fundatiei ax 8 sir N,

introducerea a doi contraforti pe inaltimea parterului, perpendicular pe sirul N, in continuarea axelor 8 si 10, fundatia contrafortilor va fi comuna cu subbetonarea fundatiei existente, cu consultarea expertului dupa dezvelire,

mentinerea planseului de beton de peste parter, cu lucrari de consolidare a acestuia prin introducerea unui sistem de tiranti dispusi in diagonala in planul inferior acestuia,

demolarea peretilor de la etaj, a planseului peste etaj si a sarpantei cu refacerea ulterioara a acestora. 2. Verificarea in situ si inlaturarea cauzelor care au produs degradari la

zidaria peretilor si a fundatiilor si anume excesul de umiditate din talpa fundatiilor atat din zona exterioara cladirii cat si din subsol. In acest context se impune a se verifica, revizui retelele subterane de apa-canal si incalzire, retelele aparente din subsol.

3. Injectarea cu mortar de ciment a fisurilor si crapaturilor existente in zidarie cat si camasuirea locala cu plase sudate a zidariei peretilor subsol, parter si etaj si anume zona dintre ax 1-3 sir F-N – vezi si arc perete din subsol din ax2/Hl, parter arc sir B/ax 1-2.

4. Reparatii ale boltilor si arcelor respectiv ale buiandrugilor care prezinta fisuri: poztiile 1-6 din fig. 27 si cele care la dezvelire vor necesita reparatii.

5. Consolidarea elevatiei din zidarie de caramida pentru refacere sectiune cu plombe de beton, camasuire cu plase sudate, injectare crapaturi in urmatoarele zone: sir D ax 3 si ax 8, in ax 9/l-M (pentru pozitionare vezi pl.20/R).

6. Realizare reazem pentru profiul metalic al planseului de peste subsol in sir D intre ax 7-8 (vezi pl.20/R).

7. Consolidarea elementelor din lemn ale sarpantei care sunt degradate. 8. Revizure planseu din lemn de peste etaj cu precadere zona de reazem







43

a grinzilor de pe peretii exteriori si pe toata lungimea grinzilor pe zona dintre ax 1-2 langa sir H (a se vedea crapatura din tencuiala tavanului).

9. Reparatii la planseul din b.a. a coridorului de la etaj (cursiva) prin refacerea stratului de acoperire cu beton al armaturii si protejarea cu vopsitorie a profilelor metalice aferente consolelor de sustinere a planseului cat si a celorlalte profile metalice aparente din zona cursivei, refacerea stratului de uzura, astfel incat sa se elimine infiltratiile de apa la betonul placii cat si prelingerea acesteia pe intradosul planseului.

10. Pentru a evita infiltratiile de apa la fundatiile peretilor exteriori se recomanda captarea si evacuarea controlata intr-un sistem organizat (jgheaburi, burlane, rigole) a apei din precipitatii de pe acoperisul cladirii, totodata refacerea trotuarului cu inchiderea rostului dintre acesta si perete respectiv asigurarea pantei de scurgere a apelor pluviale in canalizare.

8.1.2. Propuneri pentru imbunatatirea conformarii antiseismice a cladirii 1. In sirul B la subsol, parter si etaj (partial) peretii se vor camasui cu plase

sudate, iar la parter peretii se vor lega intre ei cu tiranti metalici, (Ø 25 OL 37 sau profile metalice OL 37), de o parte si de alta a arcelor din zidarie de caramida pozitionati pe verticala la nivelul planseului de peste parter.

2. Pentru directia transversala pe zona dintre ax 4-8 se va executa la parter camasuirea peretelui din ax 4/BD, iar in sirul A si D in axele 4 si 7 la parter si etaj se va executa o confectie metalica care se va rigidiza in sens transversal si cu montanti din sir B cu tiranti metalici la nivelul planseului de peste parter, iar la nivelul planseului de peste etaj se vor rigidiza cu grinzi din b.a. (ax 4 si 7).

La nivelul planseului de peste etaj se vor executa in sir D tiranti centura (laterali zidariei), iar in axul 5 se va pozitiona o grinda din b.a..

3. Pentru imbunatatirea conformarii longitudinale se recomanda acelasi sistem de consolidare cu tiranti - centura pozitionati la nivelul planseului peste etaj se va realiza si in ax 3/DN cat si in sir N.

4. Pentru imbunatatirea conformarii transversale cat si longitudinale se vor realiza pe inaltimea parterului si etajului in axul 2/N un contrafort din b.a., iar peretele din ax2/F-N pe toata lungimea se va camasui cu plase sudate cat si local peretii din ax 1/H si 1/I se vor camasui. Contrafortul din b.a. din sir N se va ancora cu tiranti in camasuiala peretelui din ax 2/J-L. Fundatia contrafortilor se va continua si sub pereti prin spargerea fundatiilor existente si introducerea fundatiei noi. In sens longitudinal se vor pozitiona tiranti metalici la nivelul planseului de peste parter in sir I si H intre ax 1-3, iar la nivelul planseului de peste etaj tot in sirul I si H/1-3 se vor executa grinzi din b.a. care se vor ancora si in centura tirant din ax 3.

8.1.3. Propuneri pentru urmarirea in timp a constructiei reabilitate Avand in vedere natura interventiilor propuse, se recomanda ca odata







44

lucrarile de demolare partiala / reabilitare / consolidare realizate, beneficiarul sa procedeze la dispunerea lucrarilor de urmarire in timp a constructiei in exploatare, conform normativului P 130-1999, Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

8.2. Propuneri de consolidare si reparatii la elementele nestructurale

- se impune a se lua masuri de consolidare a calcanelor existente care au

grosimea de 15 cm si inaltimea mai mare de 4 m (ax1 si 10), - cele doua cosuri de fum care nu prezinta siguranta in exploatare, se vor

consolida sau se vor demola (fiind neutilizabile) pentru a evita eventualele accidente generate de desprinderea unor caramizi cu precadere din zona de deasupra invelitorii,

- peretii subtiri de compartimentare care prezinta fisuri sau crapaturi se impune a se repara si in paralel a se lua masuri de ancorare de peretii structurali si de plansee

- se vor repara tencuielile exterioare pentru a se opri degradarea zidariei peretilor, dar si pentru a evita eventualele accidente care pot fi generate de caderea tencuielilor si accidentarea persoanelor care circula in zona.

Se atrage atentia la refacerea componentelor nestructurale (CNS) : a instalaţiilor si echipamentelor fixate pe fatada si a celor arhitecturale – calcane, pereti subtiri de compartimentare, finisaje si decoraţii, care au ca suport elementele de închidere, structurale sau nestructurale, profile ornamentale, firme, reclame, la proiectare si/sau executie vor fi respectate urmatoarele principii generale:

Prinderile vor avea suficientă rezistenţă şi rigiditate şi vor fi alcătuite astfel încât să asigure transferul direct al forţelor seismice şi gravitaţionale aferente de la CNS la structura principală sau la o altă CNS, care, la rândul său, trebuie să fie legată direct de structura principală.

Rezistenţa, stabilitatea şi rigiditatea elementelor de construcţie pe care sunt fixate/rezemate CNS (elementele structurii principale sau o altă CNS) vor fi verificate pentru efectul local şi de ansamblu al forţelor de legătură.

8.4. Recomandari suplimentare Lucrarile de consolidare / reabilitare, se vor executa conform detaliilor

de executie elaborate de catre proiectant in urma solutiilor date de expert pentru fiecare situatie in parte, si cu rezerva de modificare a acestora, in urma dezvelirii in timpul executiei a zonelor indicate de expert.







45

Se recomanda in mod expres sa nu se execute lucrarile de reparatii /

consolidare in „regie proprie”.

Pe tipuri de lucrari, se va tine cont de urmatoarele: 8.3.1. Pentru lucrari de reparatie a zidariei: Lucrari de retesere / rezidire a fisurilor / crapaturilor: Lucrarile de retesere se vor realiza înlocuind elementele rupte cu cărămizi

sau blocuri de piatră asemănătoare celor originare (reţeserea se va face folosind mortar cu proprietăţi cât mai apropiate de mortarul originar),

Lucrari de reparare a zidariei prin injectarea fisurilor: Repararea zidăriilor prin injectarea fisurilor se face ţinând seama de

următoarele condiţii: fisurile mici (cu deschideri < 2mm) nu se pot injecta sau injectarea lor

implică, în general, materiale, dispozitive şi utilaje pretentioase; fisurile mari (cu deschideri între 2 ÷10 mm) pot fi injectate cu procedee

manuale sau mecanice; pentru fisurile foarte mari (cu deschideri > 10 mm) injectarea nu este

eficientă. Atat peretii cu fisuri izolate, cat si cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri se

vor consolida prin injectarea in zidarie a unui mortar fluid, a unei paste de ciment sau rasina epoxidica . In acest scop fisurile se curata de praf cu un jet de aer comprimat, se spala cu apa, dupa care, pe zidaria degradata, pe ambele fete, se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm grosime. Concomitent cu tencuirea, in fisuri, se introduc pe o adancime de cca. 5 cm stuturile prin care urmeaza sa se faca injectarea. Ele se monteaza la intervale de 1-1,5 m in lungul fisurii si se fixeaza cu mortar. Presiunea de injectare nu va depasi 3 atm. Injectarea se face initial prin teava situata la baza fisurii. Dupa ce mortarul a inceput sa se scurga in afara prin teava urmatoare, primul stut se astupa cu un dop si injectarea se continua prin stutul urmator. Operatia se repeta prin injectarea mortarului succesiv prin fiecare stut. Repararea fisurilor izolate se poate face cu 2 plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe.

8.3.2. Pentru lucrari de consolidare a zidariei portante: Lucrări pentru realizarea conlucrării între pereţii de pe direcţiile

principale ale structurii: Intersectiile peretiilor structurali la care nu este asigurata teserea, se vor

consolida: cu injectii (matari) cu mortar de ciment armat cu bare brutt helical, pe

toata inaltimea acestora.







46

introducerea de centuri / tiranţi la nivelul planşeelor, acestea vor forma conturi închise, se vor executa de preferinţă, pe ambele feţe ale peretelui, sub sau peste planşeu, şi vor fi ancorate în zidăria adiacentă (centuri aderente). Armarea centurilor se face conformprevederilor din P100-1/2006.

Lucrări pentru realizarea legăturilor între pereţi şi planşee/şarpantă: Legarea pereţilor de planşeele cu grinzi din lemn sau profile din oţel se face,

de regulă, prin ancore metalice fixate la exteriorul peretelui şi de mai multe grinzi ale planşeului. Elementele majore din zidărie care se dezvoltă peste ultimul planşeu (calcane, timpane, frontoane) se vor ancora de şarpana clădirii care va fi consolidată în mod corespunzător pentru a prelua forţele datorate acţiunii seismice perpendiculară pe planul peretelui. Lucrari de consolidare a legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire se poate face prin aplicarea a 2 plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe. Suplimentar se curata de mortar 2 rosturi orizontale dintre caramizile de la partea superioara a zidariei se injecteaza mortar de ciment fluid

Lucrari de camasuire se realizeaza prin aplicarea pe cele 2 fete ale

acesteia a doua plase sudate din STM 3-5 mm cu ochiuri de 10-20 cm. Plasele se

leaga intre ele cu agrafe din otel-beton 6 mm prevazute cu ciocuri care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, la intervale de 50-60 cm pe ambele directii. Gaurile se vor executa cu bormasina si vor avea diametrul de 25-30 mm pentru a putea fi umplute cu mortar.

Camasuirea se va realiza cu mortar marca M5-M10, cu pompa de mortar (sau cu mistria),

cu care se vor umple atat crapaturile din zidarie, cat si golurile prin care s-au introdus agrafele. Operatia de camasuire va fi precedata de indepartarea caramizilor sfaramate, a tencuielii si curatirea rosturilor, dupa care zidaria va fi periata si spalata. Lucrari de consolidare a portiunilor de zidarii dislocate se vor consolida cu tiranti metalici sub nivelul planseelor curente sau imediat deasupra planseului de peste ultimul nivel. Tirantii se vor ancora de ziduri portante exterioare nedegradate cu profile laminate, platbande asezate pe cant etc., astfel ca sa fie asigurata repartizarea uniforma a eforturilor .

8.3.3. Pentru lucrari de refacere cursiva: Lucrari de refacere intrados cursiva:

a. Indepartarea betonului se face cu scule de dimensiuni si tipuri adecvate:

Indepartarea cu spitul ascutit+ciocan greu, pentru obtinerea unei suprafete rugoase, corespunzatoare unei conlucrari cu un materialul nou;







47

Planul de decapare nu trebuie sa corespunda planului armaturilor, care este un „plan de risc”,din punct de vedere al conlucrarii material nou-armatura, preferabila fiind dezvelirea completa a armaturi.

Suprafata si adincimea de decapare se stabileste de un „specialist in lucrari de betoane” si nu practicant al altor meserii, (zidar, dulgher);

Spargerile adinci si inguste se trataeaza in „coada de rindunica” pentru a favoriza conlucrarea cu materialul nou;

b. Pregatirea suprafetei de beton presupune operatii cum ar fi:

Spalarea prealabila;

Sablarea cu jet de nisip sub presiune sau periere mecanica (de preferat);

Spalare finala cu apa cu presiune. Operatiile de mai sus se executa inainte de realizarea operatiunilor de interventii pentru a nu se murdari in timp betonul. c. Tratarea armaturilor In consecinta stari acestora se actioneaza prin:

Indepartarea straturilor de rugina prin sablare sau periere mecanica;

Zonele de imbinare prin sudura se curata prin sablare;

Armaturile care nu sunt rupte si ramase in planul initial se pot pastra;

Armaturile noi vor fi legate de cele existente de preferinta prin sudura; d. Pe suprafata astfel pregatita se aplica :

In prima etapa, pe armatura curatata de rugina un strat de pasivare cu produsul SikaRepair 10. Dupa uscare se umezeste stratul suport ( betonul) si se aplica un strat de pasivare si protectie provizorie a intregii suprafete tot cu produsul SikaRepair 10. Aceasta operatie se aplica de doua ori deoarece va trebui sa protejeze la coroziune structura ramasa pana vor exista fonduri de reabilitare totala.

In a doua etapa se va curata prin spalare suprafata si se va aplica inca o data un strat de Sika Repair 10 iar in proaspat se va aplica un strat de cca 1- 4 cm de SikaRepair 20. Grosimea de strat este dată de necesarul de material pentru asigurarea acoperirii de beton ( minim 2 cm).

Lucrari de refacere a fetei superioara a placii de beton - cursiva : Injectarea fisurilor se va realiza cu mortar de ciment si dupa caz, cu rasina

epoxidica, dupa ce in prealabil a fost foarte bine curatata fisura, suflata cu aer comprimat, ulterior injectarii se va trece la refacerea stratului de acoperire;

8.3.4. Pentru lucrari de consolidare a zidariei neportante: Lucrari de ancorare a peretilor de compartimentare de cei structurali: Intersectiile peretiilor structurali cu cei nestructurali la care nu este asigurata

teserea, se vor consolida cu injectii (matari) cu mortar de ciment armat cu bare brutt helical, pe toata inaltimea acestora.

La consolidarea peretilor de umplutura exteriori si interiori cu grosimea egala sau mai mare de 12.5 cm se va tine seama ca acesti pereti,in special atunci







48

cand au fost bine impanati, rigidizeaza structura. In consecinta, repararea lor prin inlocuirea portiunilor degradate se va face treptat, trecand de la un perete la altul, evitandu-se demolarea lor concomitenta la un acelasi nivel.

Repararea peretilor neportanti se va face prin inlaturarea caramizilor, blocurilor, placilor degradate, precum si a portiunilor de zidarie dislocata, impanarea lor la partea superioara cu pene metalice si ancorarea de structura conform prevederilor normativului C.126.

8.3.5. Pentru consolidarea arcelor si boltilor de caramida fisurate: Lucrari de consolidare a arcelor si boltilor se vor realiza prin: injectarea fisurilor cu mortare cu rasini epoxidice, consolidarea cu scoabe din otel – beton, introducerea de bare brutt helical, camasuirea cu plase sudate a fetelor arcelor de zidarie,

in functie de deschiderea fisurilor, conform punctului 8.3.1. 8.3.6. Pentru lucrarile de demolare:

Lucrarile de demolare se vor executa cu firma autorizata pentru acest gen de lucrari si cu tehnologie adecvata. Executia acestora se va realiza in timpul zilei si va respecta urmatoarea succesiune:

protejarea accesului pietonal pe trotuarul din fata casei si dispunerea de mijloace de avertizare pentru pietoni;

debransarea instalatiilor electrice, de gaz si de alimentare cu apa, etc.; dezvelirea sarpantei prin desfacerea invelitorii din tabla, prin realizarea

unui jgheab; realizarea unei ferme de descarcare a panelor la limita de desfiintare, demontarea sipcilor si a capriorilor de lemn; demontarea panelor de lemn; demontarea popilor si a talpilor sarpantei; desfacerea podinii planseului de lemn si scoaterea umpluturii; demontarea grinzilor planseului - fara probleme, deoarece descarca pe

pereti longitudinali; deoarece partea de cladire nu are o aliura impunatoare, demolarea

zidariei se va realiza manual, linga peretele camerei care ramane, zidaria fiind taiata cu fierastrau circular cu disc, pentru a nu deranja teserea zidariei;

se va asigura spatiu de depozitare a materialelor recuperabile(tigle, material lemnos, caramida etc.);

Inceperea operatiilor de demolare se va realiza numai dupa debransarea

instalatiilor electrice, de gaz si de alimentare cu apa, in prealabil obtinindu-se avizele necesare.







49

La realizarea fazei PT si DDE a proiectului se va tine seama de observatiile de mai sus, integral, de la cap. 3 - 8 ale prezentei expertize. In faza PAC - DTAC se vor face precizarile respective in MEMORIU DE REZISTENTA si in plansele de prezentare.

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI

9.1. Conform evaluarii constructiei amplasata in Oradea, jud. Bihor, Pta 1 Decembrie nr. 2, rezulta ca structura in regim Spartial+P+1E+Mpartial, avand forma literei „L”, fiind realizata din zidarie de caramida plina nearmata, cu fundatii continue din zidarie de caramida plina, nearmata, cu 1 planseu cu rigiditate semnificativa (peste parter) si 2 plansee cu rigiditate nesemnificativa (peste subsol si etaj I), nu este conformata seismic conform normativului P 100 / 2006 in vigoare.

9.2. In consecinta interventiilor preconizate de beneficiar, precum si in

consecinta valorilor indicatorilor R1, R2 si R3 asociate claselor de risc seismic, pentru a nu afecta structura de rezistenta actuala care nu satisface cerintele de rezistenta si stabilitate, sunt necesare urmatoarele interventii structurale care sa satisfaca exigentele impuse de Normativul P100-06/CR6-2006 si P100-3/2008:

reparatii si consolidari a elementelor structurale degradate – conform punctului 8.1.1., punctele 1-10;

imbunatatirea conformarii antiseismice a cladirii – conform punctului 8.1.2., punctele 1-4;

urmarirea in timp a constructiei reabilitate conform normativului P 130-1999, Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.;

consolidarea si repararea elementelor nestructurale conform punctului 8.5.

Lucrarile de consolidare / reabilitare, se vor executa conform detaliilor

de executie elaborate de catre proiectant in urma solutiilor date de expert pentru fiecare situatie in parte, si cu rezerva de modificare a acestora, in urma dezvelirii in timpul executiei a zonelor indicate de expert.

Se recomanda in mod expres sa nu se execute lucrarile de reparatii /

consolidare in „regie proprie”.

9.3. In consecinta evaluarilor efectuate in prezenta Expertiza Tehnica, a valorilor

indicatorilor R1, R2 si R3 asociate claselor de risc seismic, rezulta clasa de risc seismic Rs II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului







50

de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă.

9.4. Interventiile la constructia analizata vor respecta propunerile de interventii de la cap. 8.

9.5.. La realizarea fazei DT si DDE a proiectului se va tine seama de observatiile de mai sus. In faza DTAC se vor face precizarile respective in MEMORIU DE REZISTENTA si in plansele de prezentare. Notele de calcul vor cuprinde obligatoriu si verificarea presiunii pe talpa fundatiilor in conditiile Studiului Geotehnic si al recomandarii din prezenta Expertiza Tehnica.

9.6. Proiectantul va elabora un Caiet de sarcini cu tehnologia de desfiintare, precizand etapele, modalitatea de desfiintare, masurile de siguranta si de respectare a protectiei munci, transportul si depozitarea materialelor, incusiv posibilitatea de recuperare a unor materiale.

9.7. Prin aplicarea acestor masuri constructive se asigura rezistenta

mecanica si stabilitatea constructiei precum si realizarea cerintelor minimale de performanta ale structurii la actiuni seismice, conform prevederilor normativului P 100/3-08.

9.8. Prezentul Raport de Expertiza face parte integranta din Documentatia DTAC / D.T.A.D.

9.10. In conformitate cu legislatia in vigoare, documentatia pentru DTAC/DTAD/DT/DDE se va aviza de expert.

INTOCMIT prof.dr.ing.TUDOR DAN

EXPERT TEHNIC AL MLPAT

expertiza tehnica bojan.pdf

Documents