exercitii ceccar

Categoriile I, XI – Contabilitate

1. O societate prezintă următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 134.000 lei; cheltuieli cu

amortizarea 3.000 lei; sold iniţial clienţi 8.000 lei; sold final clienţi 2.400 lei; sold iniţial stocuri 12.000

lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniţial furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit

pe profit de plătit 1.200 lei. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost

plătiţi în cursul perioadei. Tot în cursul perioadei s-au plătit 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu

dobânzile ale perioadei precedente. Au fost încasaţi din emisiunea de acţiuni 1.400 lei şi din

împrumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren

în valoare de 10.200 lei şi s-au încasat 9.200 lei din vânzarea unui utilaj. Care este mărimea fluxurilor

de exploatare, investiţii şi finanţare?

Profit înainte de impozitare : 134000 lei

Cheltuieli cu amortizarea: 3000 lei

Diminuarea creanţei client: 5600 lei (8000-2400)

Creşterea stocului: 3600 lei (15600-12000)

Creştere datorii furnizori: 31200 lei (33600-2400)

Cheltuieli cu dobânzile: 4000 lei

Plǎţi dobândǎ pentru perioada curentǎ: 1700 lei

Plǎţi cu dobânzile ale perioadei precedente: 1000 lei

Creşterea datoriei faţǎ de stat (impozit pe profit): 1200 lei

Plǎţi achiziţii teren: 10200 lei

Incasǎri din vânzarea utilajului: 9200 lei

Incasǎri din emisiunea de acţiuni: 1400 lei

Incasǎri din împrumuturi pe termen lung: 1300 lei

1

Nr

crt

.

Explicaţie Valoare Fluxurile de numerar pentru activitǎţile de

Exploatare Investiţii Finanţare TOTAL

1 Profit inainte de impozitare 134.000 134.000 0 0 134.000

2 Cheltuieli cu amortizarea 3.000 3.000 0 0 3.000

3 Diminuarea creantei clienti 5.600 5.600 0 0 5.600

4 Cresterea stocului 3.600 -3.600 0 0 -3.600

5 Cresterea datorii furnizori 31.200 31.200 0 0 31.200

6 Cresterea datoriei cu Impozitul pe

profit

1.200 1.200 0 0 1.200

7 Cheltuieli cu dobanda 4000 4.000 0 0 4.000

8 Dobanda platita 1.700 -1.700 0 0 -1.700

9 Dobanda platita aferenta perioadei

trecute

1.000 -1.000 0 0 -1.000

10 Plati privind achizitia unui teren 10.200 0 -10.200 0 -10.200

11 Incasari din vanzare utilaj 9.200 0 9.200 0 9.200

12 Incasari din emisiunea de actiuni 1.400 0 0 1.400 1.400

13 Incasari din imprumuturi pe

termen lung

1.300 0 0 1.300 1.300

TOTAL 172.700 -1.000 2.700 174.400

Pentru rezolvarea exercitiului am ales sǎ folosesc metoda indirectǎ, unde fluxurile de trezorerie

din activitǎţi de exploatare sunt determinate prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele

modificǎrilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare,

elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi

câştigurile în valutǎ nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele

minoritare şi tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din

investiţii şi finanţare.

2. Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 400.000 lei; plăţi către furnizori 30.000 lei;

plăţi către angajaţi 5.000 lei; dobânzi plătite legate de activitatea de exploatare 200 lei; impozit pe

profit plătit 12.000 lei; plăţi privind: achiziţii de terenuri 200.000 lei, achiziţii instalaţii 800.000 lei;

încasări din vânzarea echipamentelor 100.000 lei; dividende încasate 240.000 lei; încasări din creşteri

de capital social 14.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 3.000 lei. Să se determine prin

metoda directă fluxurile de numerar din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Ştiind că

trezoreria la începutul exerciţiului era de 200.000 lei , să se determine trezoreria de la sfârşitul

exerciţiului.

2

Incasǎri de la clienţi: 400000lei

Plǎţi cǎtre furnizori: 30000 lei

Plǎţi cǎtre angajaţi: 5000 lei

Dobânzi plǎtite legate de activitatea de exploatare : 200 lei

Impozit pe profit plǎtit: 12000 lei

Plǎţi privind achiziţii de terenuri: 200000 lei

Plǎţi privind achiziţii instalaţii: 800000 lei

Incasǎri din vânzarea echipamentelor: 100000 lei

Dividende încasate: 240000 lei

Incasǎri din creşteri de capital social: 14000 lei

Incasǎri din împrumutiri pe termen lung: 3000 lei

Trezoreria la începutul exerciţiului: 200000 lei

Conform metodei directe, se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar, pe total şi pe tipuri

de activităţi (exploatare, investiţii şi finanţare). Încasările în numerar sunt afectate cu semnul +, iar

plăţile efectuate în numerar pentru aceleaşi activităţi sunt afectate cu semnul -.

Flux de exploatare Flux investitii Flux finantare

+Incasari + 400.000

de la clienti

- Plati - 200.000

achizitii terenuri

+Incasari + 14.000

din cresteri

de capital social

-Plati catre furnizori - 30.000 -Plati - 800.000

achizitii instalatii

+Incasari din + 3.000

imprumuturi

pe termen lung

-Plati catre angajati - 5.000 +Incasari + 100.000

din vanzarea

echipamentelor

-Dobanzi platite - 2.00

legate de exploatare

+Dividende + 240.000

incasate

-Impozit pe profit - 12.000

platit

=Flux de exploatare +352.800 =Flux investitii - 660.000 =Flux de finantare + 17.000

Fluxul net de trezorerie (Δ TN) rezultă din variaţia în valori absolute a trezoreriei nete de la un

an la altul, reprezentând fluxul monetar net, respectiv fluxul de numerar degajat din activitatea firmei

pe parcursul unui exerciţiu financiar (cash-flow).

3

Δ TN = TN1 – TN0

TN1 – trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului;

TN0 - trezoreria netă la începutul exerciţiului.

Fluxul monetar poate fi: pozitiv sau negativ.

Fluxul monetar net pozitiv semnifică creşterea puterii de investire a firmei şi a averii

acţionarilor. Fluxul monetar net negativ semnifică reducerea puterii de investire a firmei şi a averii

acţionarilor.

Ţinând cont de cele 3 activităţi, relaţia de calcul este următoarea:

Δ TN = Δ TExp + Δ TI + Δ TF

Δ TExp – flux de numerar din exploatare;

Δ TI – flux de numerar din investiţii;

Δ TF – flux de numerar din finanţare.

Pentru situatia data TN0= 200.000 LEI

TN1 = + 352.800 – 660.000 + 17.000 = -290.200 lei

=> Δ TN = - 290.200 + 200.000 = - 90.200 lei

Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

Principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul Etic sunt: integritatea,

obiectivitatea, competenţa profesională şi prudenţa, confidenţialitatea, profesionalismul, respectul faţă

de normele etice şi profesionale.

2 .Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci

efectuează servicii profesionale. Integritatea implicǎ şi tranzacţii corecte şi juste. Un auditor nu trebuie

sǎ fie asociat cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciazǎ cǎ acestea

conţin declaraţii false sau omisiuni ce induc în eroare, informaţii date cu iresponsabilitate.

Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati,

să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială

raţionamentele profesionale ale acestuia.

3. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

4

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:

- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului

când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;

- abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor

de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;

- respectarea confidenţialităţii în mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , în relaţiile cu un

potenţial client sau angajator; în cadrul entităţii angajatoare;

- asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru

profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil

şi client sau angajator.

Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:

autorizare de către client sau angajator;

autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală,

prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);

conformare auditului de calitate;

investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea

informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare:

solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).

Confidenţialitatea este strictǎ, în afarǎ de cazul în care profesionistul contabil a primit o

autorizaţie specialǎ de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.

Profesioniştii contabili trebuie sǎ se asigure cǎ persoanele angajate sub orice formǎ: subalterni

sau colaboratori, respectǎ aceleaşi reguli de confidenţialitate.

4. Independenţa în audit

Componentele independenţei sunt:

- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de spirit care

înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul

profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă

profesională;

- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi

circumstanţelor care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând

toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la

concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau

grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

5

Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament

profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că

importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată,

care, având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

Categoria III – Expertiza contabilă

1.Sebastian este expert contabil judiciar, debutant, numit într-o cauză civilă. Prin Încheiera de şedinţă,

Instanţa judecătorească a menţionat sarcina expertului contabil judiciar numit, de a întocmi raportul de

expertiză în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte. Dilema lui Sebastian este legată de faptul că

nu ştie dacă exemplarele părţilor trebuie depuse la Instanţă sau pot fi predate şi direct, părţilor.

Argumentaţi răspunsul.

Conform Standardului Profesional 35, privind Expertizele contabile, de regulă, raportul de

expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru organul care a dispus

efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul contabil care a efectuat expertiza contabilă.

Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită

acest lucru, in acest caz Instanta Judecatoreasca.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin

cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Cele trei exemplare ale raportului trebuie predate la

Registratura Instanţei judecǎtoreşti pentru a fi înscris pe fiecare exemplar numǎrul şi data de

înregistrare a raportului de expertizǎ.

2.Grigore este expert contabil judiciar debutant. Este presat de termenul de depunere a raportului de

expertiză într-o cauză aflată pe rolul Instanţei judecătoreşti, la birou mai are mult de lucru, aşa că

începe în mare grabă să creioneze raportul pentru a doua zi. În redactarea raportului, trece sumar peste

materialul documentar şi nu mai consideră necesar să facă menţiuni cu privire la problemele ridicate de

părţi întrucât oricum acestea nu aveau legătură cu obiectivele stabilite de organul jurisdicţional care a

dispus expertiza. Reportează pentru o altă zi, când va avea mai mult timp, prezentarea raportului pentru

efectuarea auditului de calitate. Dilema lui este legată de eventuale consecinţe ale deciziilor sale.

Argumentaţi răspunsul.

In vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil Grigore, trebuie să

studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa

si condiţia necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe

documente justificative şi evidenţieri contabile, si nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor si/sau ale

martorilor. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară

6

pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului

contabil si dispunerea unei noi expertize contabile.

Pentru încadrarea în termenele prevǎzute de cǎtre instanţǎ, era necesar sǎ se elaboreze un

program de lucru în care sǎ se precizeze, alǎturi de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un

buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta in parte.

In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui

procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă

judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la

soluţionarea cauzei în care a fost dispus.

Expertul contabil nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul

său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente

justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul care i-a fost fixat de

organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

Expertul contabil trebuia să supunǎ raportul său, auditului de calitate potrivit Regulamentului

prinvind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului, şi dupǎ aceea trebuia

sǎ depunǎ raportul sǎu, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei

interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.

3.Mihai este expert contabil judiciar debutant. In ultima perioadă a avut probleme de sănătate şi este în

imposibilitatea de a duce la bun sfârşit misiunea de expert contabil judiciar numit într-un dosar civil. E

întocmeşte un raport de imposibilitate. Dilema lui este legată de faptul că filiala i-a comunicat că nu a

respectat normele şi uzanţele profesionale. Argumentaţi răspunsul.

Existǎ cazuri de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertizǎ datoritǎ inexistenţei

documentelor justificative sau a evidenţelor contabile care sǎ ateste evenimente sau tranzacţii supuse

expertizǎrii. In astfel de cazuri se va întocmi un Raport de imposibilitate a efectuǎrii expertizei

contabile care va avea aceeaşi structurǎ cu un raport obişnuit (necalificat) dar care în cap. II şi III va

prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuǎrii expertizei contabile

comandate de beneficiar.

Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi

sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului

contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul

contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează

la citarea organelor în drept care 1-a numit, acestea sunt abilitate să dispună

înlocuirea lui.

1. Care sunt normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele

contabile?

7

Normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile

sunt urmǎtoarele:

a) independenţa; competenţa; secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil; calitatea

expertizelor contabile; acceptarea expertizelor contabile; responsabilitatea efectuării expertizelor

contabile;

b) dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea expertilor contabili; contractarea şi

programarea expertizelor contabile; delegarea şi supravegherea lucrărilor privind expertizele contabile;

documentarea lucrărilor privind expertizele contabile;

c) ambele variante sunt corecte.

Rǎspuns corect: a)

2. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile judiciare poate fi refuzată?

a) da;

b) da, pe motive etnice, religioase, politice sau de altă natură;

c) nu; dacă există motive temeinice, expertul contabil poate solicita înlocuirea sa.

Rǎspuns corect: c)

3. Expertul contabil numit de organul în drept să efectueze o expertiză contabilă este obligat

să fie independent faţă de :

a) toţi magistraţii unei instanţe;

b) grefierul de şedinţă;

c) părţile interesate în expertiză.

Rǎspuns corect : c)

4. Expertizele contabile judiciare pot fi efectuate de către:

a) experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului, cu viza filialei la zi;

b) experţii contabili care au suţinut examenul de acces la profesie şi sunt sau au terminat perioada de

stagiatură;

c) experţii contabili care au susţinut examenul de aptitudini şi urmează să fie înscrişi în Tabloul

Corpului în anul respectiv.

Rǎspuns corect: a)

Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor

8

Aplicaţia 18.

O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având urmãtoarele date

estimative:

– activ net contabil = 120.000 mii lei;

– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;

– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma

lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);

– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Care este valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare ?

Valoare patrimonială de bază: Imobilizări-Obligaţii+Creanţe+Stocuri+Disponibilitaţi

Valoarea trezoreriei=120000+5000-6000-2000= 117.000 mii lei

Aplicaţia 19.

Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode, cunoscând urmãtoarele

elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000;

clãdiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000;

împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000;

profit 55.000.

A CORECTI

I

ANC P CORECTII ANC

CH DE INFIINTARE-15.000

CLADIRI - 200.000

ECHPAMENTE – 250.000

STOCURI – 300.000

CASA – 10.000

BANCA – 150.000

-15000 0

200000

250000

300000

10000

150000

K SOCIAL – 100.000

REZERVE – 10.000

PROFIT - 55.000

FURNIZORI –

400.000

IMPR BANC. TL –

200.000

CREDITORI – 80000

V ANTICIPATE –

80.000

DIFERENTE DIN

CORECTII

+80.000

-80.000

-15000

100000

10000

55000

480000

200000

80000

-15000

TOTAL 925.000 -15000 910000 TOTAL 925000 -15000 910000

9

Metoda activului net contabil corijat (ANCC)

Procedura constǎ în:-luarea în considerare a activului „real” şi a pasivului „real”:

Activul real = total activ – elemente de activ fǎrǎ valoare

Datorii reale = total datorii – elemente de pasiv fǎrǎ valoare

In concluzie valoarea intreprinderii rezultǎ:

ANCC = Activul real – Datorii reale

Met aditivǎ

ANC = Kpr + / - Dif din corecţii

Kpr = Ksoc + rezerve + profit =165000

Dif din corecţii = – 15000

ANC = 165000-15000 = 150000

Met substractivǎ

ANC = total active – total datorii = 910.000 – 760000 = 150000

Aplicaţia 20.

Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, cu ce sumă va fi ajustat (corijat) în minus bilantul

contabil ?

Valoarea întreprinderii = Activ net contabil = Total Activ – (Datorii + Active fără valoare)

Sunt considerate active fără valoare:

– cheltuieli de constituire

– cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii

– diferenţe de conversie activ.

Valoarea cu care va fi ajustat în minus bilanţul contabil = 2500 + 15500 + 125000 = 143.000 lei

10

Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi

1. O societate A cu un capital de 20.000 lei format din 5.000 de acţiuni absoarbe societatea B cu un

capital de 40.000 lei format din 10.000 acţiuni. Societatea A a fost evaluată la 30.000 lei iar societatea

B la 48.000 lei. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului şi prima de

fuziune.

A B

Activ net contabil 30.000 lei

Nr actiuni 5.000 actiuni

VMCA= 30.000/5.000= 6 lei/ actiune


Numǎr de acţiuni ce trebuie emise = 48.000/ 6 = 8.000 acţiuni

La societatea A în urma fuziunii :

- Capitalul propriu creşte cu 48.000 lei

- Capitalul social creşte cu 8.000 acţiuni emise* 4 lei /acţiune( valoarea nominalǎ a unei acţiuni A

20.000/5000)= 32.000 lei

Prima de fuziune = 48.000 – 32.000 = 16.000 lei

2. O societate A cu un capital de 40.000 lei format din 10.000 de acţiuni absoarbe societatea B cu un



fuziune.

A B








- Capitalul social creşte cu 16.000 acţiuni emise* 4 lei /acţiune( valoarea nominalǎ a unei acţiuni A

40.000/10.000)= 64.000 lei


11

3.O societate A cu un capital de 30.000 lei format din 7.500 de acţiuni absoarbe societatea B cu un



fuziune.

A B








- Capitalul social creşte cu 12.000 acţiuni emise* 4 lei /acţiune (valoarea nominalǎ a unei acţiuni A

30.000/7.500)= 48.000 lei


Categoria VI – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

6. Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării. Parcurgeţi

fazele contabile ale lichidării:

- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor);

- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări

(amortizabile şi neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…),

recuperări de creanţe (cu şi fără acordare de reduceri comerciale/financiare);

- plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;

- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;

- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete),

rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat.

Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.

12

Societatea SC BALAN IMPEX SRL, cu sediul în Roman, Str. C. A. Rosetti, Nr. 9, jud. Neamţ,

are ca asociat unic pe dl. Balan Mihai. Societatea are ca obiect de activitate : Cod CAEN: 1392-

Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrǎcǎmintei şi lenjeriei de corp).

SC BALAN IMPEX SRL activeazǎ pe piaţa de confecţii textile din anul 1999, devenind un

important producǎtor de confecţii textile cunoscut în toatǎ ţara.

Directorul societǎţii, dl. Balan Mihai decide printr-o Hotǎrâre a Adunǎrii Generale, lichidarea

societǎţii, prin dizolvare.

Lichidarea convenţională are loc atunci când dizolvarea întreprinderii este urmată de lichidare

şi nu de reorganizarea acesteia prin fuziune sau divizare. Dizolvarea întreprinderii este reglementată

prin Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, articolele 227 – 237.

Comform art. 231, alin (2) si (3) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, noua hotǎrâre

se menţioneazǎ în Registrul comerţului, dupǎ care Oficiul registrului comerţului o va trimite

Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societǎţii. Creditorii şi

orice parte interesatǎ pot face opoziţie la tribunal împotriva hotǎrârii, în condiţiile art. 62.

La art. 232, alin. (2) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale se precizeazǎ faptul cǎ

înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 204, când dizolvarea are loc în baza unei hotǎrâri a

adunǎrii generale.

Dizolvarea societǎţii are ca efect deschiderea procedurii lichidǎrii. Dizolvarea are loc fǎrǎ

lichidare, în cazul fuziunii ori divizǎrii totale a societǎţii sau în alte cazuri prevǎzute de lege .

Din momentul dizolvǎrii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot

întreprinde noi . In caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar rǎspunzǎtori pentru acţiunile întreprinse.

Societatea îşi pǎstreazǎ personalitatea juridicǎ pentru operaţiunile lichidǎrii, pânǎ la terminarea

acesteia.

După dizolvare, întreprinderea intră în procesul de lichidare (dacă nu se reorganizează prin

fuziune ori divizare). Procesul de lichidare este reglementat tot prin Legea nr. 31/1990 a societăţilor

comerciale, respectiv articolele 252-270.

Operaţiunile de lichidare a întreprinderii vor fi gestionate de către un lichidator numit de către

Adunarea generală a asociaţilor, în cazul societǎţii SC BALAN IMPEX SRL, lichidatorul judiciar este

desemnat dl. Vasile Paul. Lichidatorii pot fi persoane fizice (cu condiţia să fie lichidatori autorizaţi) sau

persoane juridice. Pe lângă puterile conferite de către asociaţi, lichidatorii mai au şi următoarele

competenţe oferite de lege:

- să dea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;

- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;

- să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a întreprinderii;

- să facă tranzacţii;

- să lichideze şi să încaseze creanţele întreprinderii;

- să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice

acte necesare.

13

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1149/Operatiuni_de_trezorerie_bancara

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1362/Lege_organica

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4062/Efect

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1819/Hotarare

Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul întreprinderii, registrele

încredinţate de administratori şi actele întreprinderii.

La începutul lunii ianuarie a anului 2014, balanţa societǎţii SC BALAN IMPEX SRL, se

prezintǎ astfel:

Simbol Cont Denumire cont Sfd Sfc

1012 Capital subscris vărsat 50.000

105 Rezerve din reevaluare 2.220.500

1061 Rezerve legale 9.000

1068 Alte rezerve 12.625.000

117 Rezultatul reportat 315.000

1511 Provizioane 177.000

162 Credite bancare pe termen mediu şi lung 1.300.000

167 Alte datorii pe termen mediu şi lung 5.681.000

2111 Terenuri 2.800.000

213 Echipamente tehnologice 21.632.000

2813 Amortizarea imobilizărilor corporale 4.956.000

301 Materii prime 600.000

302 Materiale consumabile 165.500

345 Produse finite 1.555.000

394 Ajustări pentru deprecierea produselor 30.000

401 Furnizori 8.178.000

4111 Clienţi 6.890.000

4118 Cienţi incerţi sau în litigiu 600.000

4423 TVA de plată 159.000

455 Sume datorate asociaţilor 451.000

491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 20.000

5121 Conturi la bănci în lei 1.921.000

5191 Credite bancare pe termen scurt 101.000

5311 Casa în lei 9.000

542 Avansuri de trezorerie 100.000

Total 36.272.500 36.272.500

Principalele operaţiuni care trebuie efectuate în cazul lichidării convenţionale sunt următoarele:

• inventarierea şi evaluarea patrimoniului;

• întocmirea bilanţului înainte de lichidare;

• stabilirea de către AGA a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în

numele întreprinderii;

• valorificarea elementelor de activ;

14

• achitarea datoriilor întreprinderii;

• stabilirea rezultatului lichidării;

• calcularea, reţinerea şi vărsarea la buget a impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende

rezultate în urma lichidării întreprinderii;

• întocmirea bilanţului de partaj;

• efectuarea partajului activului net (capitalurilor proprii).

I. Inventarierea şi evaluarea patrimoniului

Primele activităţi pe care trebuie să le execute lichidatorul sunt inventarierea patrimoniului şi

întocmirea bilanţului înainte de lichidare. Problema contabilă a inventarierii o constituie evaluarea

activelor şi datoriilor.

Inventarierea şi evaluarea patrimoniului întreprinderilor aflate în procedura de lichidare se

efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată şi cu Ordinul ministrului

finanţelor nr. 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii

patrimoniului.

Evaluarea patrimoniului întreprinderii aflată în lichidare se face la valoarea actuală a fiecărui

element patrimonial, denumită valoare de inventar. În cazul activelor, evaluarea se face la valoarea

realizabilă de lichidare, stabilită în funcţie de preţul pieţei la lichidare, din care se scad costurile

estimate a fi efectuate cu ocazia vânzării, iar în cazul datoriilor, la valoarea de decontare.

Probleme contabilă a inventarierii o constituie evaluarea activelor şi datoriilor. Aşa cum se

degajă din normele contabile din ţara noastră evaluarea elementelor inventariate se face la valoarea de

inventar care este o valoare actuală estimată în funcţie de preţul pieţei, starea în care se află elementul

inventariat şi utilitatea sa.

Pentru întreprinderea aflată în stare de lichidare, valoarea actuală implicit cea de inventar este o

valoare de lichidare bazată pe preţul de piaţă pentru realizarea activelor şi valoarea de decontare a

datoriilor. Procedând astfel se renunţă la principiul continuităţii activităţii în favoarea principiului

lichidităţii aceleiaşi activităţi.

Faţă de punctul de vedere privind evaluarea prezentat mai sus se face recurs la legislaţia din

România. Astfel, Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, prin art. 177 prevede că lichidatorul

împreună cu administratorul societăţii trebuie să facă un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate

situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii.

Faţă de punctele diverse prezentate mai înainte, considerăm că evaluarea activelor se face la

valoarea realizabilă de lichidare, iar datoriile la valoarea de decontare la lichidare.

Valoarea realizabilă la lichidare este o valoare realizabilă netă (bazată pe preţul de vânzare ce

se poate obţine la lichidare mai puţin costurile estimate pentru vânzare) stresată de elementul de

depreciere propriu lichidării şi vânzarea relativ rapidă a activelor. De asemenea, în cazul creanţelor

15

pentru încasarea lor înainte de termenul convenit nu se acordă sconturi de decontare care diminuează

valoarea contabilă din bilanţ.

Valoarea de decontare a datoriilor reprezintă o valoare nominală neactualizată în numerar

care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. O asemenea valoare

este în principiu egală cu valoarea contabilă diminuată cu eventualele sconturi (disconturi) de decontare

primite de la creditori pentru achitarea înainte de termen a datoriilor.

În cazul datoriilor probabile sub forma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, evaluarea se

face la valoarea contabilă. În ceea ce priveşte activele fictive ( cheltuielile de constituire, cheltuielile

înregistrate în avans) nu sunt recunoscute ca elemente componente ale activului evaluat înainte de

lichidare.

Ca regulǎ generalǎ, inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii se efectueazǎ de cǎtre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisǎ, emisǎ de persoanele

responsabile cu gestiunea patrimoniului.

In decizia de numire se menţioneazǎ în mod obligatoriu:

- componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei);

- modul de efectuare a inventarierii;

- metoda de inventariere utilizatǎ;

- gestiunea supusa inventarierii;

- datele de incepere şi de terminare a operaţiunilor.

16

D E C I Z I A

NR 45 din data de 20.02.2014

Având în vedere :

Prevederile Legii contabilitǎţii nr 82/1991, cu toate modificǎrile şi completǎrile ulterioare;

Prevederile OMF 1753/2004, pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea

inventarierii patrimoniului;

procedura privind inventarierea în cadrul SC BALAN IMPEX SRL;

SC BALAN IMPEX SRL, Roman., reprezentatǎ legal de :

Vasile Paul în calitate de lichidator

DECIDE:

Art 1. Se constituie comisia centralǎ de inventariere alcǎtuitǎ din :

Preşedinte : Vasile Paul;

Aceasta va organiza, instrui, supraveghea şi controla modul de efectuare a operaţiunilor de

inventariere, rezolvând operativ orice problema apǎrutǎ.

Art 2. Inventarierea se va efectua în perioada 20.02.2014 - 20.02.2014, cu respectarea prevederilor mai

sus menţioante.

Art.3 Comisia va consemna rezultatul inventarierii într-un proces verbal întocmit în conformitate cu

prevederile mai sus menţionate. Acesta va fi depus la secretariatul societǎţii în termen de 3 zile de la

data finalizǎrii.

Nume Vasile Paul semnǎtura__________

Data: 20.02.2014

17

Mentiuni specifice privind inventarierea stocurilor

In procesul de inventariere a stocurilor trebuie avute în vedere elemente specifice, respectiv:

stabilirea stocurilor faptice se face prin numǎrare, cântǎrire, mǎsurare sau cubare, dupǎ caz.

In vederea efectuǎrii operaţiunii de lichidare, societatea comercialǎ inventariazǎ elementele de

activ şi datorii. In urma operaţiunii de inventariere nu au rezultat diferenţe între înregistrǎrile faptice şi

cele scriptice.

Evaluarea terenului şi a echipamentelor tehnologice este efectuatǎ de un expert evaluator,

membru ANEVAR, care printr-un Raport de expertizǎ tehnicǎ stabileşte valorile echipamentelor

tehnologice la o valoare de piaţǎ de : 19.150.000 lei. Valoarea este mai micǎ decât valoarea de inventar

a echipamentelor tehnologice, datoritǎ uzurii pe care acestea au suferit-o de-a lungul timpului şi

folosirii.

Terenul este situat în zona extravilanǎ a oraşului, însǎ zona are potenţial de creştere, astfel

valoarea terenului a fost stabilitǎ la 5.400.000 lei.

Disponibilitǎţile bǎneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie,

acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria entitǎţilor fac obiectul procesului de

inventariere.

Conturi la banci

Disponibilitǎţile aflate în conturi la banci sau la unitǎţile Trezoreriei Statului s-au inventariat

prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitǎţii. In

vederea determinǎrii tuturor legǎturilor cu banca (conturi curente, depozite, garanţii, gajuri, credite pe

termen lung sau pe termen scurt) s-au întocmit scrisori cǎtre bancǎ cu solicitarea precizǎrii tuturor

elementelor implicate de relaţia cu banca. Dupǎ confruntarea cu bǎncile s-a stabilit faptul cǎ suma

înscrisǎ ca sold final în balanţa coincide cu cea de pe extrasele de cont. Diponibilitǎţile bǎneşti aflate la

bǎnci sunt în sumǎ de 1.921.000 lei, iar în caseria unitǎţii de 9.000 lei.

Inventarierea creanţelor

Creanţele faţǎ de terţi sunt supuse verificǎrii şi confirmǎrii pe baza extraselor soldurilor

debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valoricǎ în totalul

soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.

Inventarierea datoriilor

Obligaţiile faţǎ de terţi sunt supuse verificǎrii şi confirmǎrii pe baza extraselor soldurilor

debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valoricǎ în totalul

soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.

18

II. Intocmirea bilanţului înainte de lichidare

Întocmirea bilanţului înainte de lichidare se face pe aceleaşi formulare ca şi pentru

întreprinderile care îşi continuă activitatea. La elaborarea acestuia se ţine cont de rezultatele

inventarierii şi ale evaluării patrimoniului.

Simbol Cont Denumire cont Sfd Sfc

1012 Capital subscris vărsat 50.000



1068 Alte rezerve 12.625.000




167 Alte datorii pe termen mediu şi lung 5.681.000

2111 Terenuri 5.400.000


2813 Amortizarea imobilizărilor corporale 4.956.000




394 Ajustări pentru deprecierea produselor 30.000

401 Furnizori 8.178.000

4111 Clienţi 6.890.000




491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 20.000



5311 Casa în lei 9.000


Total 36.390.500 36.390.500

19

ACTIV PASIV

2111 Terenuri 5.400.000


281 Amortizarea mijloacelor (4.956.000)

Fixe

=valoarea netă 19.594.000

1012 Capital social 50.000

subscris vărsat



1068 Alte rezerve 12.625.000





394 Ajustări pentru (30.000)

deprecierea produselor


162 Credite bancare 1.300.000

pe termen mediu şi lung

167 Alte datorii 5.681.000

pe termen mediu şi lung

4111 Clienţi 6.890.000


491 Ajustări pentru deprecierea (20.000)

creanţelor clienţi

401 Furnizori 8.178.000




5311 Casa in lei 9.000


5191 Credite bancare 101.000

pe termen scurt

Total 31.384.500 Total 31.384.500

Reglementările contabile din România prevăd că operaţiunile privind lichidarea întreprinderilor

se contabilizează cu aceleaşi conturi ca şi în situaţia continuării activităţii. Deci, nu există create conturi

speciale pentru această situaţie.

Operaţiunile privind lichidarea întreprinderilor pot fi grupate astfel:

a) operaţiuni privind lichidarea propriu-zisă;

b) operaţiuni de partaj.

Operaţiunile privind lichidarea propriu-zisă au la bază situaţia prezentată în bilanţul încheiat

înainte de lichidare şi se referă la următoarele:

- vânzarea activelor materiale şi încasarea creanţelor întreprinderii;

- achitarea datoriilor întreprinderii faţă de furnizori, salariaţi, bugetul statului, instituţii de credit

şi alţi creditori;

- încheierea unor tranzacţii în numele întreprinderii în curs de lichidare;

- înregistrarea veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatului obţinut în urma lichidării.

Operaţiunile de partaj constă în repartizarea activului net, rezultat în urma operaţiunilor de

lichidare propriu-zisă, între asociaţi. Acest activ net poate să fie: pozitiv, când se acoperă în întregime

datoriile şi mai rămâne un profit de repartizat între asociaţi sau negativ, când disponibilităţile obţinute

din realizarea activelor sunt mai mici decât datoriile de achitat, rezultând o pierdere care trebuie

acoperită de către asociaţi.

20

III. Stabilirea de către AGA a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în

numele întreprinderii

SC BALAN IMPEX SRL

CIF RO 3039401

sediu: Roman, Str. C. A. Rosetti, Nr. 9, jud. Neamt

DECIZIE A ASOCIATULUI UNIC

Nr. 785/03.01.2014

SC BALAN IMPEX SRL, cu sediul social în Roman, Str. C. A. Rosetti, Nr. 9, jud. Neamţ,

inmatriculatǎ la Registrul Comerţului Neamţ sub numǎrul J27/107/1999, C.U.I. 3039401, care s-a

ţinut la sediul societǎţii la data sus menţionatǎ.

Participǎ asociatul: BALAN MIHAI ( 50.000 pǎrţi sociale = 100% din capitalul social)

cetǎţean român, domiciliat în Roman, sector/judeţ Neamţ, str. Mihai Viteazu, nr. 17, identificat prin

C.I. seria NT nr. 373318, în calitate de asociat al societǎţii mai sus menţionate, la Adunarea

generalǎ fiind reprezentat întregul capital social.

Asociatul prezent confirmǎ cǎ hotǎrârea de faţǎ s-a adoptat cu respectarea cerinţelor legale şi

statutare pentru validitatea sa, adunarea generalǎ fiind convocatǎ cu respectarea termenului legal şi

statutar.

Asociaţii prezenţi adoptǎ în unanimitate urmǎtoarele:

1. Dizolvarea și lichidarea simultanǎ, cu numire de lichidator, a SC BALAN IMPEX SRL, în

conformitate cu art. 227 alin. 1 lit. d din Legea nr. 31/1990, rep., cu modificǎrile şi completǎrile

ulterioare.

2. Se imputerniceşte dl. Vasile Paul, în calitate de lichidator, care se legitimeazǎ cu C.I. seria

NT nr. 405789, să depună, să ridice, să semneze toate documentele şi sǎ îndeplineascǎ toate activitǎţile

necesare conform legislaţiei române şi actului constitutiv pentru înregistrarea prezentei hotǎrâri şi a

tuturor consecinţelor ce decurg din aceasta, să reprezinte Societatea în faţa autorităţilor competente în

scopul arătat, incluzând, dar fără a se limita la Oficiul Registrului Comerţului.

Redactatǎ în 3 (trei) exemplare astǎzi 03.01.2014.

Asociat unic

Balan Mihai

21

IV. Valorificarea elementelor de activ

1. Vânzarea terenului din extravilan la valoarea de 6.000.000 lei

Preţul de vânzare:

461(Debitori diversi) = 7583 (venituri din cedarea activelor) 6.000.000 lei

Valoarea contabilǎ:

6583 ( Cheltuieli privind activele cedate) = 2111 (Terenuri) 5.400.000 lei

Încasarea valorii :

5121 (Conturi curente la bănci) = 461 (Debitori diverşi) 6.000.000 lei

Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

121 (Profit şi pierdere) = 6583 (Cheltuieli privind activele cedate) 5.400.000 lei

7583 (Venit. din cedarea activelor) = 121 (Profit şi pierdere) 6.000.000 lei

2. Vânzarea echipamentelor tehnologice la valoarea de 25.000.000 lei, fǎrǎ TVA :


461 (Debitori diverşi) = % 31.000.000 lei

7583(Venit. din cedarea activelor) 25.000.000 lei

4427 (TVA colectată) 6.000.000 lei

Valoarea contabilă:

% = 213 Echip. Tehnplogice 19.150.000 lei

2813 Amortizarea mijl. fixe 4.956.000 lei

6583 Cheltuieli privind activele 14.194.000 lei

cedate

22

Încasarea valorii :

5121 Conturi curente la bănci = 461 Debitori diverşi 31.000.000 lei


121 Profit şi pierdere = 6583 Cheltuieli privind activele cedate 14.194.000 lei

7583Venit. din cedarea activelor = 121 Profit şi pierdere 25.000.000 lei

3. Vânzarea materiilor prime, la valoarea de 600.000 lei, fǎrǎ TVA:


411 Clienţi = % 744.000 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 600.000

4427 TVA colectat 144.000


371 Mărfuri = 301 Materii prime 600.000 lei

sau scăderea din gestiune:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 600.000 lei

Încasarea clientului:

5121 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 744.000 lei


121 Profit şi pierdere = 607 Cheltuieli privind mărfurile 600.000 lei

707 Venit. din vânzarea mărfurilor = 121 Profit şi pierdere 600.000 lei

23

4. Vânzarea materialelor consumabile, la valoarea de 165.500 lei, fǎrǎ TVA:


411 Clienţi = % 205.220 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 165.500



371 Mărfuri = 302 Materiale consumabile 165.500 lei


607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 165.500 lei


5121 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 205.220 lei


121 Profit şi pierdere = 607 Cheltuieli privind mărfurile 165.500 lei

707 Venit. din vânzarea mărfurilor = 121 Profit şi pierdere 165.500 lei

5. Vânzarea produselor finite, la valoarea de 1.555.000 lei, fǎra TVA:


411 Clienţi = % 1.928.200 lei

701 Venituri din vânzarea prod. finite 1.555.000



711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 1.555.000 lei


24

5121 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 1.928.200 lei

Anularea provizionului:

394 Ajustări pentru = 7814 Venituri din proviz. ptr 30.000 lei

deprecierea produselor deprecierea activelor


% = 121 Profit şi pierdere 1.585.000 lei

701 Venituri din vânzarea prod. Finite 1.555.000 lei

7814 Venituri din provizioane ptr. Deprecierea activelor 30.000 lei

121 Profit şi pierdere = 711 Variatia stocurilor 1.555.000 lei

6. Incasarea creanţelor :

încasarea clienţilor incerţi la 500.000 lei:

% = 4118 Clienţi incerţi 600.000 lei

5121 Conturi curente la bănci 500.000

654 Pierderi din creanţe 100.000

anularea provizionului:

491 Provizioane ptr. deprecierea = 7814 Venituri din proviz. 20.000 lei

creanţelor clienţi ptr. deprecierea activelor

încasarea clienţilor cerţi prin acordarea unui scont de 500.000 lei:

25

% = 411 Clienţi 6.890.000 lei

5121 Conturi curente la bănci 6.390.000

667 Cheltuieli privind sconturile 500.000

acordate


121 Profit şi pierdere = % 600.000 lei

667 Cheltuieli privind sconturile 500.000

acordate

654 Pierderi din creanţe 100.000

7814 Venituri din proviz. = 121 Profit şi pierdere 20.000 lei

ptr. deprecierea activelor

Incasarea avansului de trezorerie :

5311 Caserie = 542 Avansuri de trezorerie 100.000 lei

Virarea numerarului din caserie în contul bancar:

5121 Conturi curente la bănci = 5311 Caserie 109.000 lei

V. Achitarea datoriilor întreprinderii

Plata creditelor bancare, a furnizorilor, a TVA-ului de platǎ restant şi a conturilor

de asociaţi curenţi:

% = 5121 Conturi curente la bănci 15.870.000 lei

26


167 Alte datorii pe termen mediu şi lu 5.681.000

401 Furnizori 8.178.000




VI. Stabilirea rezultatului lichidării

Cheltuieli de lichidare, privind onorariul lichidatorului judiciar, in valoare de

1.000.000 lei:

628 Chelt. cu lucrările şi serviciile = 5121 Conturi curente la bănci 1.000.000 lei

executate de terţi

Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 Profit şi pierdere = 628 Chelt. cu lucrările şi serviciile 1.000.000 lei

executate de terţi

Anularea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli:

7812 Venituri din proviz. ptr = 121 Profit şi pierdere 177.000 lei

riscuri şi cheltuieli

Regularizarea TVA:

4427 TVA colectat = 4423 TVA de plată 6.556.920 lei

4423 TVA de plată = 5121 Conturi curente la bănci 6.556.920 lei

VII. Calcularea, reţinerea şi vărsarea la buget a impozitului pe profit şi a impozitului pe

dividende rezultate în urma lichidării întreprinderii

27

121 Profit şi pierdere

Debit Credit

5.400.000 6.000.000

14.194.000 25.000.000

600.000 600.000

165.500 165.500

100.000 30.000

500.000 20.000

1.000.000 177.000

21.959.500 31.992.500

SFC = 10.033.000 lei Impozitul pe profit: 10.033.000 * 16% = 1.605.280 lei

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit = 441 Impozit pe profit 1.605.280 lei

121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impoz. pe profit 1.605.280 lei

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 1.605.280 lei

VIII. Bilanţul contabil înainte de efectuarea partajului:

ACTIV PASIV

5121 Conturi curente la bănci 23.765.220 1012 Capital social

subscris vărsat

50.000



1068 Alte rezerve 12.625.000

117 Rezultat reportat 315.000

121 Profit şi pierdere 8.427.720

Total 23.765.220 Total 23.765.220

IX. Efectuarea partajului activului net (capitalurilor proprii)

28

În delimitarea operaţiunilor privind partajul este necesar a se reţine două etape: partajul

capitalului social neamortizat şi partajul câştigului din lichidare sau celorlalte elemente de capital

propriu.

Înregistrări contabile în baza reluării bilanţului prezentat mai sus.

Partajul capitalului social :

subscris vărsat = 456 Decontări cu acţionarii 50.000 lei

privind capitalul

456 Decontări cu acţionarii = 5121 Conturi curente la bănci 50.000 lei

privind capitalul

Partajul celorlalte elemente de capitaluri proprii:

1) partajul rezervelor legale:

1061 Rezerve legale = 456 Decontări cu acţionarii 9.000 lei

privind capitalul

impozitarea rezervelor:

456 Decontări cu acţionarii = 441 Impozit pe profit 1.440 lei

privind capitalul

plata impozitului pe profit:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 1.440 lei

2) partajul rezervelor din reevaluare:

105 Rezerve legale = 456 Decontări cu acţionarii 2.338.500 lei

privind capitalul

impozitarea rezervelor din reevaluare:

29

1012 Capital social

456 Decontări cu acţionarii = 441 Impozit pe profit 374.160 lei

privind capitalul


441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 374.160 lei

3) partajul altor rezerve:

1068 Rezerve legale = 456 Decontări cu acţionarii 12.625.000 lei

privind capitalul

impozitarea rezervelor:

456 Decontări cu acţionarii = 441 Impozit pe profit 2.020.000 lei

privind capitalul


441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la bănci 2.020.000 lei

4) partajul profitului din lichidare:

121 Profit şi pierdere = 456 Decontări cu acţionarii 8.427.720 lei

privind capitalul

5) partajul rezultatului reportat:

117 Rezultat reportat = 456 Decontări cu acţionarii 315.000 lei

privind capitalul

6) Impozitul pe dividende

30

( rezerva legale + alte rezrve +rezerve reev+profit lichidare+rez. reportat):

(9.000 – 1.440) + (2.338.500 - 374.160) + (12.625.000 - 2.020.000) + 8.427.720 + 315.000=

=7.560 + 1.964.340+ 10.605.000 + 8.427.720 + 315.000= 21.319.620 * 16% = 3.411.139 lei

456 = 446 3.411.139 lei

7) Plata impozitului pe dividende:

446 = 5121 3.411.139 lei

8) Plata dividende nete către asociaţi

456 = 5121 17.908.481 lei

Categoria VII - STUDII DE FEZABILITATE

12. Prin prismă strategică, ce presupune o investiţie de înlocuire?

Investiţiile destinate înlocuirii servesc pentru înnoirea utilajelor şi instalaţiilor de producţie

uzate, având ca obiectiv menţinerea nivelului capacităţii de producţie a societăţii. Investiţii de înlocuire

sau reutilare sunt şi acelea făcute pentru utilajele care din cauza unor defecţiuni de proiectare sau a unei

exploatări necorespunzătoare se deteriorează iremediabil şi trebuie înlocuite.

“Investiţie de înlocuire” însemnă o investiţie care înlocuieşte pur şi simplu o clădire sau o

maşină existentă, sau părţi din aceasta, cu o nouă clădire sau maşină modernă, fără a creşte capacitatea

de producţie cu cel puţin 25% sau fără a modifica în mod fundamental natura producţiei sau tehnologia

utilizată.

13. Enumeraţi costurile de funcţionare curentă a activităţii unei întreprinderi;

Costurile de funcţionare curentǎ a activitǎţii unei firme sunt:

- Materii prime;

- Materiale consumabile, materiale auxiliare;

- Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime, bonusuri;

- Costuri de training şi formare personal;

- Impozite şi taxe locale;

- Servicii externe;

o Contabilitate

o Consultanţǎ fiscalǎ

o Consultanţǎ juridicǎ

31

o Consultanţǎ managerialǎ

o Consultanţǎ IT

o Consultanţǎ resurse umane

- Costuri spaţiu

o Spaţiu de birouri

o Spaţiu de producţie

o Spaţiu de vânzǎri

o Spaţiu de depozitare

- Cheltuieli de încǎlzire, gaz curent, curǎţenie, reparaţii, asigurare, apa/canal, gunoi

- Costuri cu echipamentele

- Reparaţii

- Intreţinere

14. Ce se înţelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei deinvestiţii, având drept scop

stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării uneisubramuri sau realizării unor obiective de investiţii.

Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi conjunctură

economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul

ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru

realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi laelaborarea propunerilor de colaborare cu

alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie

obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile,

precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu realizareaobiectivelor de investiţii:

- achiziţionarea de licenţe;

- credite externe şi condiţii de rambursare;

- obţinerea de materii prime din import;

- posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;

- eficienţa fondurilor investite.

15. După obiectivul investiţional, de câte tipuri sunt investiţiile? Dezvoltaţi pe scurt.

32

Cea mai întâlnitǎ este investiţia tehnicǎ privind achiziţia, construcţia şi montajul unor maşini,

utilaje, mijloace de transport;

- investiţia umanǎ - pentru formarea calificarea, specializarea personalului;

- investiţia socialǎ (construcţia la întreprindere a unei cantine);

- investiţii financiare - cumpǎrarea de titluri de participare la alte societǎţi;

- investiţii comerciale - pentru publicitate şi reclamǎ.

Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii

46. O întreprindere este caracterizată de situaţia bilanţieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că

imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale întreprinderii,

datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, 10% din creanţe sunt

garanţii de bună execuţie ce vor fi încasate peste 20 de luni şi 10% din datoriile către furnizori au

termene de plată negociate prin contract de peste un an să se analizeze corelaţia dintre fondul de

rulment, necesarul de fond de rulment şi trezorerie pe baza bilanţului contabil şi a bilanţului financiar şi

să se explice diferenţele constatate.

Indicator : 31.12.n

Imobilizări corporale : 3000

Imobilizări necorporale : 800

Stocuri : 1000

Creante : 2000

Disponibilităţi : 1000

Capitaluri proprii : 2000

Datorii mai mari de un an : 3000

Furnizori : 1600 din care 160 cu termen plata peste 1 an

Alte datorii de exploatare : 800

Datorii bancare pe termen foarte scurt : 400

a) fondul de rulment net

FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt

=(Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)

=(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800 = 1200

Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeazǎ şi urmǎtoarele rate:

-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20

33

Limita normala stabilitǎ a acestei rate este de 2/3=0,66 deci nu respectǎ raportul de 2/3 ceea ce

este benefic pentru întreprindere.

-rata de finanţare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%

Limita normalǎ este între 20-30%,deci se aflǎ la limita superioarǎ

b) Activul net contabil

Active imobilizate = Imobilizǎri corporale + Imobilizǎri necorporale

= 3000 + 800 = 3800

Active curente = Stocuri + Creanţe +disponibilitǎţi

= 1000+2000+1000 = 4000

Total Active = 4000 + 3800 = 7800

Activul net = Total active – Datorii

Datorii pe termen scurt = Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt

= 2400 + 400 = 2800

Datorii pe termen lung = 3000

Situaţia Netǎ = 7800 -(3000+2800) = 7800 – 5800 = 2000

c) nevoia de fond de rulment

NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in

avans= 1000 + 2000 + 0 - (2800 - 0)- 0 = 200

d)Trezoreria netǎ

TN=FRN-NFR= 1200 – 200 = 1000

Sau TN= Disponibilitǎţi- Credite de trezorerie = 1000 – 0 = 1000

Analiza pe baza bilanţului financiar

34

Pentru a analiza bilanţul din punct de vedere al celui financiar vor trebui fǎcute corecţiile

necesare în funcţie de lichiditate (activele) şi exigibilitate (pasivul), astfel:

Cheltuieli de constituire = 200 cu specificaţia cǎ: cheltuielile de constituire în suma de 200 sunt

considerate elemente de activ fictiv şi se deduc din capitalurile proprii

ACTIVE:

Imobilizǎrile corporale = 3000

Imobilizǎri necorporale = 600 {(800 - 200) }

Creanţele se vor separa pe termene de lichidare, astfel 10% din creanţe care aparţin garanţiilor

de bunǎ execuţie şi vor fi încasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca şi Creanţe mai mari de un

an=200 (şi se vor înscrie în activ)

ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800

Stocuri =1000

Creanţe mai mici de un an=1800

ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800

Disponibilitǎţi= 1000

TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600

PASIVE

Capitaluri permanente= 4800

Capitaluri proprii =1800

Datorii pe termen lung =2760 (3000-400 ratele scadente în anul în curs+160)

Datorii pe termen scurt =2640

Datorii pe perioadǎ mai micǎ de un an =400

TOTAL PASIV= 1800+2760+2640+400=7600

Astfel, pe baza bilanţului financiar prezentat se poate calcula:

35

a) fondul de rulment

FR= Capitaluri permanente –Active imobilizate= 4800-3800=1000

b) necesarul de fond de rulment

NFR = Active circulante – Datorii pe termen scurt =2800-2640=160

c) trezoreria netǎ

TN = Disponibilitǎţi – Credite de tezorerie =1000-0=1000

Din cele calculate, rezultǎ cǎ faţǎ de bilanţul contabil, în cazul bilanţului financiar indicatorii

FRN şi NFR au valori diferite în timp ce trezoreria este aceiaşi. Aceasta se explicǎ prin modul de

grupare a elementelor de activ şi pasiv în cadrul acestor tipuri de bilanţuri.

Categoria IX – Fiscalitatea întreprinderii10. Care din urmatoarele servicii sunt supuse cotei TVA de 9%:

a.~ cazarea in cadrul sectorului hotelier

b.~ cazrea in cadrul sectorului hotelier +serviciile hoteliere

c.~ nici o varianta nu este corecta

Rǎspuns corect a)

11. Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

a.~ furnizorul sa fie inregistrat ca fiind platitor de TVA

b.~cumparatorul sa indeplineasca plafonul minim de scutire de TVA

c.~ ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind palatitoare de TVA

Rǎspuns corect c)

12. La finele perioadei contractului de leasing operational, utilizatorul devine:

a.~ proprietar de drept

b.~ proprietar de drept, dupa expirarea duratei de viata economica a bunului

achizitionat

c.~ proprietar, daca opteaza pentru cumpararea bunului

Rǎspuns corect c)

13 Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:

36

a.~locator

b.~ locatar

c.~50% la locator si 50% la locatar

Rǎspuns corect b)

14. Cota de impozitare a dividentelor cuvenite unei persoane fizice este de::

a.~10%

b.~16%

c.~in functie de valoarea dividentelor (10% sau 16%)

Rǎspuns corect b)

Categoria X – Organizarea auditului intern şi controlul intern

9. În ce constă pregătirea operaţiunii de inventariere?

Pregǎtirea inventarierii se referǎ la mǎsuri cu caracter organizatoric şi contabil care sǎ asigure

desfǎşurarea în bune condiţii a celorlalte etape care se succed. In cadrul acestei etape se iau o serie de

mǎsuri organizatorice şi se executǎ unele lucrǎri contabile.

10. Care sunt măsurile organizatorice ce preced inventarierea prorpiu-zisă pe care trebuie să le ia

conducerea entităţii?

Mai întâi, se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisǎ, semnatǎ de conducǎtorul

unitǎţii patrimoniale şi de conducǎtorul compartimentului financiar-contabil. Se efectueazǎ instructajul

membrilor acesteia (asupra modului de organizare şi desfǎşurare a inventarierii, tehnicii de lucru sau

procedeelor folosite, a modului de completare a listelor de inventariere).

Comisia este formatǎ din cel puţin douǎ persoane, cu pregǎtire corespunzǎtoare economicǎ şi

tehnicǎ, care sǎ asigure efectuarea corectǎ şi la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea

elementelor patrimoniale. Acolo unde este cazul, comisiile sunt coordonate de o comisie centralǎ. La

lucrǎrile de inventariere trebuie sǎ participe întreaga comisie de inventariere. Membrii comisiilor de

inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi numai prin decizie scrisǎ, emisǎ de

persoanele care i-au numit.

Nu pot face parte din comisiile de inventariere: gestionarii depozitelor şi magazinelor; şeful

compartimentului supus inventarierii; contabilii care ţin evidenţa gestiunilor respective.

Lucrǎrile pregatitoare ale inventarierii de naturǎ contabilǎ cuprind:

37

se asigurǎ înregistrarea tuturor operaţiunilor în contabilitatea sintetica şi analiticǎ şi în evidenţa

operativǎ condusǎ în cadrul gestiunilor (fişe de magazine, rapoarte de gestiune, etc);

se verificǎ exactitatea înregistrǎrilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele din

evidenţa operativǎ şi prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi analitice;

se ridicǎ de la gestiuni toate evidenţele operative şi se vizeazǎ dupǎ ultima operaţiune (benzi de

la casele de marcat, fiţe de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

11. Care sunt măsurile organizatorice ce preced inventarierea prorpiu-zisă pe care trebuie să le ia

comisia de inventariere?

Tot sub aspect organizatoric, se iau mǎsuri pentru crearea condiţiilor corespunzǎtoare de lucru

comisiei (comisiilor) de inventarirere prin:

- stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariazǎ şi ordinea în care se efectueazǎ inventarierea

acestora;

- asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariazǎ:

- sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, întocmirea etichetelor de raft, separarea bunurilor

deteriorate de cele în stare bunǎ;

- asigurarea aparatelor şi instrumentelor adecvate şi în numǎr suficient pentru mǎsurare, cântǎrire etc.,

a mijloacelor necesare identificǎrii (cataloage, mostre, etc.), precum şi a formularelor şi rechizitelor

necesare;

- dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate;

- dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu douǎ rânduri de încuietori diferite.

Categoria XII - Doctrina şi deontologia profesiei contabile

25. Care sunt sursele de finanțare a unui organism profesional ?

Sursele de finanţare a unui organism profesional pot fi: subvenţii de la guvern, sponsorizarea

iniţiativelor specifice, donaţii, agenţii de ajutorare din strǎinǎtate, surse caritabile, spaţiu publicitar,

firme.

28. Cum se organizeaza evidenta membrilor unui organism profesional.

38

Organul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesar o bazǎ de date care sǎ

serveascǎ drept registru al membrilor care vor include urmǎtoarele informaţii: numele membrului,

numǎrul membrului. Adresa personalǎ, adresa de serviciu, adresa poştalǎ preferatǎ, categoria sau

sectorul de angajare, data naşterii, data de admitere ca membru, categoria de membru, informaţii din

autorizaţie- nr. şi data de emitere.

Trebuie sǎ acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor- confidenţialitǎţii.

Trebuie pǎstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi dacǎ organizaţia este implicatǎ activ în

oferirea de cursuri sau examinǎri, vor fi necesare şi înregistrǎri ale stagiarilor şi alte documente legate

de stagiari.

29. Care sunt cerintele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul

contabilitatii.

Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organizaţiei, majoritatea membrilor vor

fi persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte

mijloace. Acestor persoane li se permite sǎ se alǎture unui organism profesional de contabilitate pe o

perioadǎ specificatǎ şi limitatǎ în baza unor prevederi rezonabile de “menţinere a drepturilor

dobândite”. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie sǎ fie disponibile numai pe o

perioadǎ limitatǎ şi sǎ înceteze în momentul dezvoltǎrii unui program de acreditare.

Pentru orice desemnare analizatǎ trebuie sǎ se obţinǎ informaţii cu privire la:

-nivelul minim de studii necesar calificǎrii, durata de studii, materiile studiate;

-examinǎrile necesare, acordându-se o atenţie deosebitǎ examinǎrilor competenţelor

profesionale;

-experienţa minimǎ şi tipul acesteia(inclusiv orice formare practicǎ necesarǎ) cerutǎ înainte de

autorizare;

-cadrul general al standardelor tehnice şi etice din ţara în care i s-a acordat titlul persoanei

respective;

Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate

pentru a fi membru cu drepturi depline în noua organizaţie. Urmǎtoarele clasificǎri ca membru sunt

comune multor organisme profesionale de contabilitate:

-contabili autorizaţi sau experţi contabili

-contabili asociaţi-tehnicieni contabili

-studenţi.

Trebuie sa se analizeze dacǎ persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare

dintr-o altǎ ţarǎ vot fi acceptate pentru o anumitǎ formǎ de apartenenţǎ ca membru, alta decât membru

cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi.

Dupǎ ce persoanele cu titluri obţinute în strǎinǎtate care practicǎ deja profesia în ţara respectivǎ

au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite,

39

va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în strǎinǎtate. In acest scop trebuie sǎ se

aibǎ în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaşterea practicǎ a limbii locale, dovezi ale reputaţiei

profesionale şi cunoaşterea demonstrate a legii naţionale cu privire la societǎţi şi impozite.

33. Care este rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profeşioniştilor contabili se concentreazǎ pe responsabilitatea profesiei de a

acţiona în interesul public. Profesia de contabil a fǎcut tot posibilul pentru a-şi pǎstra reputaţia pentru

integritate, obiectivitate şi competenţǎ de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi

publicului. IFAC considerǎ cǎ organismele membre trebuie sǎ demonstreze cǎ se aplicǎ programele

adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabilǎ cǎ toţi contabilii profesionişti aderǎ la cele mai înalte

standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeazǎ prin diverse cǎi cu jurisdicţii diferite. Unele

jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calitǎţii

implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la

cerinţele profesionale aparţine contabilului profesionist. Evaluarea mǎsurii în care un contabil şi-a

îndeplinit aceastǎ datorie este realizatǎ la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îsi

desfaşoarǎ activitatea. In cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de

asigurare a calitǎţii ţine de organizaţia (angajatorul) care angajeazǎ contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionişti din practica publicǎ, implementarea regulamentului intern de

control al calitǎţii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea şi asistarea

firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunǎtaţirea calitaţii serviciilor profesionale

reprezintǎ o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţarǎ;

organismele profesionale sunt responsabile de luarea mǎsurilor adecvate pentru realizarea acestui

obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevaleazǎ în ţǎrile respective.

Controlul calitǎţii este abordat în trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi organismului

profesional. Organizaţia poate analiza mai multe abordǎri care include:

-resurse interne(inspectori angajati)

-resurse externe .

Indiferent de abordarea folositǎ, organizaţia profesionalǎ trebuie sǎ ia mǎsuri pentru asigurarea

independenţei auditorilor de calitate. In orice caz, aceştia trebuie sǎ fie independenti de persoana sau

firma şi de entitǎţile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

40

exercitii ceccar

Documents