evaluare psihologica custodie

8/13/2019 EVALUARE PSIHOLOGICA CUSTODIE

1/30

ABORDAREA SISTEMICA IN EVALURILE

PENTRU STABILIREA CUSTODIEI

George Visu-Petra1, Camelia Anca Borlean21Curtea de Apel Cluj

2

Curtea de Apel Oradea

Abstract

Articolul de fa !i propune pre"entarea modului n care corpul de cuno!tine

e#istent n a$ordarea sistemic a familiei poate fi utili"at n conte#te aplicate, cum

ar fi sistemul de justiie% &nelegerea familiei din perspecti'a a$ordrii sistemice

poate fi foarte util pentru practicienii din cadrul sistemului de justiie n

ca"urile de di'or, pentru c poate oferi informaii rele'ante cu pri'ire la deci"iile

ce se impun legate de custodie sau program de 'i"itare% (ai mult, deja au fost

reali"ate demersuri importante n acest sens, at)t din punct de 'edere teoretic, c)t

!i aplicati'% Vom pre"enta perspecti'a sistemic asupra e'alurii familiei n

conte#t

juridic, precum !i instrumentele sau metodologiile de"'oltate n acestsens%

1. INTRODUCERE

A$ordarea sistemic a familiei su$linia" ideea c familiile repre"int sisteme de

indi'i"i interconectai !i interdependeni, indi'i"i ce nu pot fi nele!i pe deplin i"olai de

sistemul din care fac parte% A')nd n 'edere faptul c di'orul este un e'eniment care

amenin ec*ili$rul +c*ir !i disfuncional a familiei ca ntreg, este important utili"area

a$ordrii sistemice pentru in'estigarea antecedentelor, a stresorilor relaionai cu di'orul !i


2/30

a modului n care sistemul se re-organi"ea" pentru fiecare indi'id cu scopul de a asigura o

funcionare optim dup acest e'eniment de cele mai multe ori dramatic%

amilia repre"int un sistem unic n care relaiile dintre mem$rii acesteia au la

$a" legturi de natur $iologic, afecti', legal, geografic !i o istorie comun% .tadiileciclului de 'ia prin care trece familia repre"int un proces central in care mem$rii familiei

!i negocia" e#pansiunea, diminuarea sau realinierea sistemului astfel nc)t acesta s

suporte sc*im$ri , ie!iri iar de"'oltarea mem$rilor s se reali"e"e ntr-un mod funcional !i

adaptati' +Carter / (c Goldric0,1%

amilia e#perimentea" un ni'el ridicat de stres o dat cu apariia e'enimentelor de

tran"iie care corespund ciclului de 'ia al unei familii% .epararea !i di'orul repre"int

unul dintre e'enimentele tran"itorii cu impact puternic asupra mem$rilor familiei% 3i'orul

repre"int un proces de transformare a familiei ca sistem unic !i care face parte din ciclurile

'ieii unei familii +Carter / (c Goldric0, 1% Atunci c)nd mem$rii familiei parcurg n

mod de"adaptati' aceste stadii apar disfuncionaliti n relaiile dintre mem$rii sistemului

care 'a afecta ajustarea postdi'or a acestora +4ell5 / .$arra, 2662%

2. IPOTEZA TRANSMITERII INTERGENERAIONALE A CALITII VIEII

CONJUGALE

Cstoriile sta$ile !i mplinite par s fie tot mai rare n lumea de ast"i, iar acest

lucru este 'ala$il pe plan internaional +Glenn, 1% &n ncercarea de a nelege de ce se

deteriorea" csniciile, unii cercettori s-au focali"at pe dinamica relaiilor dintre soi dup

cstorie, n timp ce alii s-au centrat pe trsturile !i a$ilitile de relaionare pe care

fiecare dintre soi le aduce ntr-un mariaj%

(ai mult, este general acceptat ideea conform creia unele dintre caracteristicile

pe care persoanele le aduc ntr-o csnicie !i au originea n familia de pro'enien% &n

consecin, s-a conturat ipote"a potri'it creia satisfacia n csnicie sau problemele ncsnicie se transmit ntr-o anumit msur de la o generaie la alta. Aceast opinie nu se

$a"ea" pe un raionament a$stract, ci pe o serie de date pe care le 'om pre"enta n cele ce

urmea"%


3/30

&n concordan cu noiunea transmiterii intergeneraionale, un numr mare de

cercetri au artat c di'orul prinilor are ca re"ultat cre!terea pro$a$ilitii ca !i copiii

acestora s !i termine csnicia printr-un di'or +Amato / 7ogers, 189 Bumpass, (artin,

/ .:eet, 119 eng, Giarrusso, Bengtson, / r5e, 19 Glenn / 4ramer, 189;olfinger, 1%

3ac di'orul are o component intergeneraional, este posi$il ca !i de"acordul

marital s se transmit n acela!i fel% Pro$lemele conjugale mresc riscul ca o csnicie s se

sf)r!easc printr-un di'or, ns nu toate di'orurile sunt precedate de lungi perioade de

conflict parental9 pe de alt parte, o seam de csnicii eaton / Al$rec*t, 11%

Pentru a testa aceast asumpie a transmiterii intergeneraionale tre$uie colectatedate at)t despre prini di'orai?nedi'orai cu copii, c)t !i despre copiii acestora c)nd

ajung la maturitate +pentru a 'edea cum au e'oluat csniciile lor9 tre$uie a!adar reali"ate

studii longitudinale care s ai$ n 'edere am$ele generaii% &ns acest tip de studii este

mare consumator de timp !i efort, ceea ce a fcut ca numrul lor sfie redus% @e 'om opri

totu!i asupra a dou dintre aceste cercetri +'e"i nfo-Bo# de mai jos care ofercele mai

'alide informaii care susin ipote"a transmiterii intergeneraionale%


4/30

@ O - B O 1 P OD E F A D 7 A@ . ( DE 7 3E - A H @G H G E @E 7 A I O7

Primul dintre acestea este studiul reali"at de Caspi / Elder +19 ace!ti autori au

continuat o cercetare anterioar +Ber0ele5 Guidance .tud5, @J12 !i au artat c n principal

conflictul parental a fost asociat cu un numr ridicat de pro$leme comportamentale n r)ndul

copiilor pro'enii din familiile di'orate% (ai t)r"iu, la ')rsta adult, ace!ti copii a'eau un

mod de relaionare mai pro$lematic care prea s influene"e n mod negati' calitatea

csniciei% 3e asemenea, eng et al% +1 au comparat informaiile o$inute despre un numr

de familii n 181 cu informaiile o$inute despre copiii acestor familii n 11% .-a artat

astfel c percepia po"iti' a tailor referitoare la csnicia lor este asociat cu o percepie

po"iti' a fiilor referitoare la csnicia lor actual9 cu alte cu'inte, satisfacia conjugal a

tailor corelea" cu satisfacia conjugal a fiilor% &ns n cadrul acestui studiu nu a fost

e'ideniat !i o relaie n pri'ina cuplului mam-fiic, iar autorii au e#plicat acest lucru prin

e!antionul destul de redus%

Cel de-al doilea studiu mai important a fost reali"at mai recent de Conger et al% +2666

!i a folosit date o$ser'aionale o$inute pe un e!antion de 1K de familii% Ace!ti autori auartat c e'aluarea comportamentului interpersonal dintre prini n perioada 1 L 12

+perioad n care copiii erau tineri adolesceni a fost un $un predictor pentru calitatea relaiei

intime a copiilor n 18 +c)nd ace!tia se aflau n perioada maturitii timpurii% 3acprinii

Pentru a susine aceast asumpie a transmiterii intergeneraionale, Amato / Boot*

+11 au formulat M!"#$# M"!%"r%% +(ediation (odel% Acesta are mai multe elemente

pe care le 'om e#pune succint nsoite de studiile rele'ante pentru aceast pro$lematic%

a) nvarea observaional

Ace!ti autori sugerea" c o$ser'aiile pe care copiii le reali"ea" asupra

comportamentului marital al prinilor m e d i a z transmiterea caracteristicilor conjugale

de la prini la copii% Este foarte $ine documentat faptul c copiii n'a o serie de

comportamente interpersonale prin o$ser'area modelelor adulte +Bandura, 18K9 .anders et

al%, 1% Copiii au frec'ente oca"ii n care pot s !i o$ser'e prinii, ceea ce nseamn c

ntr-o anumit msur comportamentul lor seamn cu cel al prinilor% (ai specific, copiii

ai cror prini au o 'iaa conjugal tensionat, sc*imonosit au mai puine !anse s n'ee

comportamente po"iti'e +cum ar fi manifestarea suportului pentru cellalt, compromisul,

re"ol'area cooperant a nenelegerilor etc% care s facilite"e de"'oltarea unor relaii

satisfctoare !i dura$ile% Hnele cercetri au artat c*iar c prinii !i copiii tind s utili"e"e

strategii similare de re"ol'are a conflictelor +3adds et al%, 1, s manifeste stiluri


5/30

afecti'e similare n situaii de conflict +4at" / Gottman, 1M !i s manifeste ni'eluri

similare de furie n relaiile cu ceilali +Nen0ins, 2666% Alte studii au artat c ni'elul de

conflict dintre prini corelea" cu calitatea relaiei dintre copiii acestora !i prietenii?colegii

lor +.toc0er / oung$lade, 1%Cu alte cu'inte, din perspecti'a n'rii o$ser'aionale se poate spune c acei copii

care pro'in din familii conflictuale ajung la maturitate cu a$iliti de relaionare sc"ute !i

cu un repertoriu de comportamente interpersonale care su$minea" satisfacia !i sta$ilitatea

conjugal%

b) Relaia printe-copil

Hnii autori au sugerat faptul c tensiunile maritale dintre prini afectea" copiii n

principal prin impactul negati' pe care acestea l au asupra relaiei printe-copil +au$er et

al%, 16% O metaanli" recenta K de studii care au in'estigat relaiile dintre prini !i

copii n familii conflictuale a e'ideniat faptul c adesea conflictul interparental este nsoit

de relaii deficitare printe-copil n general, !i de comportamente puniti'e mai dese !i

acceptare parental mai sc"ut n particular% Deoria ata!amentului susine c relaia

printe-copil constituie $a"a formrii


6/30

copiilor este un predictor pentru ni'elul de satisfacie n 'ia, de stim de sine !i de distres

psi*ologic raportat de copii n perioada maturitii timpurii% Conflictul parental este

pro$lematic pentru copii din mai multe moti'e o$ser'area acestui conflict este un stresor

direct pentru copii, copiii consider c prinii se ceart din 'ina lor iar prinii de'in maipuin ateni !i suporti'i !i mai puniti'i cu copiii lor +3a'ies / Cummings, 1M% Hn stil

parental dur cre!te numrul de simptome depresi'e nt)lnite la copii !i nu doar pe perioada

copilriei deoarece aceste simptome persist pe termen lung +.imons et al%, 1K% O alt

categorie de date sugerea" c pro$lemele emoionale cu care indi'i"ii intr ntr-o csnicie

cresc pro$a$ilitatea unor relaii nesatisfctoare !i conflictuale +>ouston / >outs, 1%

3in aceste moti'e starea de ec*ili$ru emoional al copiilor poate fi unul dintre mecanismele

su$sidiare transmiterii intergeneraionale a calitii 'ieii conjugale%d) Perspectivaontogenetic

a un ni'el general aceasta presupune c e'enimentele !i procesele din cadrul

familiei de origine au implicaii pe termen lung pentru traiectoria de 'ia a copiilor%

(anifestarea la timpul potri'it !i sec'enierea corect momentelor c*eie din 'iaa copilului

!i pot pune amprenta asupra strii de $ine !i asupra relaiilor interpersonale ale indi'idului%

3e e#emplu, insecuritatea emoional i"'or)t din coa$itarea cu prini conflictuali cre!te

riscul ca adolescenii s ai$ relaii se#uale la o ')rst timpurie, ceea ce cre!te riscul pentruo na!tere n afara csniciei% Dinerii cu ne'oi emoionale +de securitate, de confort etc%

nemplinite tind s se cstoreasc la ')rste timpurii pentru a prsi casa unde locuiesc%

Adesea ace!tia prefer concu$inajul, care este o relaie cu un ni'el de angajament mai

redus dec)t cstoria% 3eoarece este $ine !tiut c relaiile de coa$itare tind s fie insta$ile,

tinerii din aceste familii pro$lematice ajung la maturitate cu o istorie de relaii intime

e!uate% &n concordan cu raionamentul anterior s-a artat c pentru copiii din familii

di'orate este mai mare pro$a$ilitatea de a a'ea o sarcin n afara cstoriei, de a se

cstori mai repede, de a a'ea relaii de concu$inaj !i de a di'ora +ursten$erg / Deitler,

1M% Doate aceste situaii cresc la r)ndul lor pro$a$ilitatea unor relaii

interpersonale insta$ile !i ne- armonioase+Amato / 7ogers, 189 Boot* / Ed:ards,

169 Bumpass et al%, 119 ;*ite,

11%

e) Statutul socio-economic


7/30

.tatutul socio-economic este un alt factor care poate s medie"e efectele pe termen

lung ale calitii conjugale% .tresul asociat cu conflictul interparental cronic interferea" cu

atenia acordat !colii, educaiei% Prinii tensionai de csnicia pro$lematic ofer mai

puin sprijin pentru acti'itile educaionale !i ncurajea" mai puin de"'oltarea academic%&n consecin, copiii care pro'in din familii aflate n dificultate rm)n n urm la !coal,

ating un ni'el de !colari"are mai sc"ut, au un succes ocupaional mai modest !i c)!tig mai

puin% Amato / Boot* +18 !i .nare5 +1K au e'ideniat o legtur ntre calitatea

mariajului din familia de origine !i statutul socio-economic de mai t)r"iu al copiilor% ar

'eriga care nc*eie acest lan al sl$iciunilor este faptul c statutul social sc"ut !i

dificultile economice sunt asociate cu dificulti conjugale !i di'or +Conger et al%, 169

;*ite, 11%

&. EVALURILE PENTRU STABILIREA CUSTODIEI DIN PERSPECTIV

SISTEMIC

Odat cu rata tot mai ridicat a di'orurilor, instanele speciali"ate pentru judecarea

cau"elor de minori !i familie sunt ne'oite s se pronune n pri'ina custodiei !i a

programului de 'i"itare al minorilor% O serie de studii au artat c)i'a factori care sunt n

special stresani pentru copii !i sunt predictori ai unei ajustri sau adaptri modeste a

acestora ni'elurile ridicate de conflict parental, o competen parental sc"ut n

managementul comportamentului copiilor !i reducerea eficienei sistemului parental

+amularo, enton / 4insc*erff, 1K9 (cGill, 3eutsc* / Fi$$ell, 1

.peciali!tii care lucrea" n domeniul sntii mentale sunt adesea solicitai pentru

a oferi asisten instanelor de judecat n procesele de di'or9 n acest conte#t ei tre$uie s

reali"e"e e'aluri ale familiei, ale relaiilor parentale post-di'or, a relaiilor copilului cu

fiecare printe, a "onelor de conflict, a punctelor tari si punctelor sla$e ale mem$rilor

familiei etc% Aceste e'aluri sunt reali"ate at)t prin aplicare unor instrumente psi*ometrice,c)t !i prin inter'iuri clinice sau nt)lniri cu persoane rele'ante% E'alurile au scopul de a

proteja interesul superior al copilului !i de a identifica msura n care prinii au a$ilitile

de cola$orare n interesul copilului% Hneori, n urma acestor e'aluri pot fi formulate

recomandri%


8/30

Atunci c)nd un cuplu cu copii *otr!te s di'ore"e, se impun o serie de deci"ii cu

pri'ire la custodie !i programul de 'i"itare% Pentru luarea acestor deci"ii, tre$uie a'ute n

'edere aspecte multiple, care in de contetul familial, de relaiile de familie !i de cultura

familiei +ernande" / Ves*in0i, 266M% Conte#tul familial se refer la date demografice +dee#emplu, ')rsta copiilor implicai, la statutul socio-economic sau la condiiile de trai pe

care le poate oferi fiecare dintre prini9 mai sunt importante ni'elul educaional al

prinilor, familiile de origine !i implicare $unicilor n 'iaa copiilor precum !i condiiile de

trai sigure !i adec'ate% dentificarea relaiilor de familie se refer la statusul familial

+familie amestecat +$lended famil5, fanilie condus de un singur printe +sigle-parent-led

famil59 $unici care funcionea" ca prinie +grandparents functioning as parents%

3efinirea culturii familiale ajut la clarificarea unor aspecte precum sistemul parental+matriar*al sau patriar*al, rolurile parentale sau de gen, stilurile parentale +autoritar,

permisi', a$ilitile parentale sau percepia mem$rilor familiei asupra familiei%

&.1. I'(#%car"a c(%%#r )* (rc"s$# !" #$ar" a !"c%+%"%

7ecent, o serie de autori !i practicieni din sistemul legal au nceput s pun su$

semnul ntre$rii asumpia potri'it creia copii nu au suficiente competene pentru a fi

implicai n deci"iile legale referitoare la familiile lor% Perspecti'a asupra implicrii copiilor

n deci"ii a nceput s se sc*im$e c)nd s-a constatat c ace!tia pot s contri$uie

semnificati' la *otr)rile cu pri'ire la re"iden !i programul de 'i"itare% (oti'ul pentru

care copiii nu erau cooptai n procesul de luare a deci"iei era c po'ara unei astfel de

responsa$iliti era prea mare pentru ei% &ns ncurajarea participrii copiilor la disputele

legale nu nseamn nici c prerea lor este determinant, nici c responsa$ilitatea re'ine

total n sarcina copilului% &n general copiii sunt con!tieni de pro$lemele cu care se

confrunt familiile lor, iar dac prerea lor este ascultat, se pot a'ea n 'edere anumite

an#ieti, incertitudini sau frici ale copilului% Part%c%(ar"a c(%%#r #a (rc"s$# !" #$ar" a!"c%+%"% (at" a,"a ca r"+$#tat 'a% b$*- acc"(tar" a !"c%+%"% #$at" % (at" st%'$#a

c(%#$# s(r" "ta(- !" !"+,#tar" 'a% 'at$r- % 'a% r"s(*sab%#-.

.mit*, Da5lor / Dapp +266K au reali"at un studiu pe 8K de familii, studiu n care i-

au ntre$at pe copii acestor familii despre perspecti'a lor asupra despririi prinilor,


9/30

despre relaiile ulterioare cu fiecare dintre prini !i despre sta$ilirea custodiei !i a

programului de 'i"itare% &n total au participat 168 copii + $iei !i 2 fete cu o medie de

')rst de 12, ani% MMQ dintre copii au afirmat c se $ucur foarte mult de contactul cu

printele cu care nu locuiesc, M1Q au afirmat c se $ucur, 1KQ au fost neutri !i 2Q auafirmat c 'i"itele ar tre$ui rrite% &n ceea ce pri'e!te consultarea sau ne-consultarea

copiilor cu pri'ire la deci"ii, s-au o$ser'at urmtoarele efecte msura n care copii au dorit

s fie implicai n deci"iile familiale a 'ariat9 majoritatea copiilor au apreciat faptul c li s-a

oferit posi$ilitatea de a alege cu care dintre prini s rm)n sau c li s-a oferit

posi$ilitatea de a nu se nt)lni cu un printe dac nu doreau acest lucru% 3e!i deci"ia final

nu era luat de ei, majoritatea copiilor au apreciat !i 'alori"at faptul c au fost consultai !i

c prerea lor a fost ascultat%!oarte important pentru copii a fost faptul c li s-a oferit posibilitatea de a

modifica ulterior programul de vizitare n funcie de sc"imbrile aprute pe parcurs

#sc"imbarea calitativ a relaiei cu printele etc.).

3e asemenea, copiii din acest studiu au fost ntre$ai ce sfat ar da ei prinilor care

se despart% (ai mult de jumtate dintre copii au menionat n primul r)nd importana

consultrii copiilor cu pri'ire la deci"ii% Copiii !i-au e#primat aceast dorin astfel


10/30

interesului superior al copilului au fost sta$ilite ca fiind identificarea ne'oilor psi*ologice

de de"'oltare a copilului in acord cu grupa de ')rst din care face parte9 competena

parental a fiecrui printe9 msura in care a$ilitile prinilor de cre!tere !i educare a

minorului satisfac ne'oile sale psi*ologice de de"'oltare9 preferinele copiilor in pri'inaaranjamentelor ulterioare pri'ind domiciliul printelui cu care prefer s locuiasc9 calitatea

relaiei dintre copil !i prinii si, e'aluarea paternurilor de comunicare dintre prini,

modalitatea de a re"ol'a pro$leme !i de a lua deci"ii pentru copil, relaia copilului cu ali

mem$rii ai familiei e#tinse care sunt implicai in cre!terea !i de"'oltarea copilului9

ajustarea copilului in ariile specifice de de"'oltare performane academice, relaii de

familie, relaii cu grupul de prieteni, comunitate9 starea de sntate psi*ic a fiecrui printe

!i a copilului%Var%ab%#"#" c'(rta'"*ta#" care descriu principalele arii de e'aluare in 'ederea

sta$ilirii custodiei sunt descrierea situaiei pre"ente n care se afl familia, sarcinile !i

a$ilitile fiecrui printe !i msura in care contri$uie fiecare la cre!terea !i educarea

copilului, descrierea relaiei dintre frai !i a modalitatea de raportarea a prinilor fa de

fiecare dintre frai, descrierea relaiilor dintre cei doi prini cu referire la stilul coparental !i

disponi$ilitatea fiecruia de a contri$ui la cre!terea copilului !i a sta$ili mpreun un plan

parental comun%

Str$ct$ra ",a#$-r%% cuprinde inter'iuri cu am$ii prini !i cu mem$rii familiei

e#tinse care sunt implicai in cre!terea !i educarea minorului, 'i"itele la domiciliul familiei

e'aluate, o$ser'area relaiilor printe-copil, inter'ie'area copiilor separat, e'aluarea

calitii relaiilor dintre frai, inter'ie'area altor persoane colaterale, informaiile culese din

dosarul cau"ei aflat pe rolul instanei de judecat, redactarea raportului final%

Ar%%#" s("c%0%c" c$(r%*s" %* str$ct$ra ra(rt$#$%pri'ind sta$ilirea custodiei sunt

1. I*0r'a/%% %*tr!$ct%," care fac referire la identificarea familiei in pri'ina

numelui prinilor, domiciliul, indicarea numrului de dosar%2. Mt%,$# r"0"r%*/"% ca+$#$i in 'ederea audierii conine solicitrile pe care le face

instana fa de psi*olog in pri'ina principalelor domenii de e'aluare relaia dintre fiecare

printe !i copil, relaia dintre cei doi prini, a$ilitile prinilor de cre!tere !i educare a


11/30

copilului, sntatea mental a fiecrui printe !i a copilului, dinamica de familie cu

poteniale surse de suport pentru copil n perioada postdi'or%

&. As("ct"#" (r%,%*! c*0%!"*/%a#%tat"a audierilor sunt regsite ntr-o seciune

special, care are ca scop informarea prilor in legtur cu confidenialitatea !i limitrileacesteia%

. Prc"!$ra !" c#"ctar" a !at"#r repre"int o seciune important a structurii

raportului deoarece pre"int metodologia aplicat in culegerea tuturor informaiilor

regsite in coninutul raportului% 3escrierea procedurii conine !i moti'area alegerii

anumitor instrumente% Criteriile rele'ante pentru aceast seciune descriu metodologia

utili"at in inter'iul cu fiecare mem$ru al familie9 o$ser'aiile interaciunii printe L copil

!i a celor doi prini9 inter'iurile cu mem$rii semnificati'i ai familiei e#tinse !i altepersoane ca surse colaterale de informaie9 metodologia de nregistrare 'ideo ? audio a

inter'iurilor precum !i utili"area testelor psi*ologice%

. D"scr%"r"a s%t$a/%"% (r"+"*t" cuprinde pre"entarea unui scurt istoric a relaiilor

de familie, a po"iiei prilor in faa instane precum !i interesul acestora in a o$ine

custodia minorilor%

n pri'ina descrierilor a$ilitilor de cre!tere !i educare a copilului, a relaiei

printe-copil, a strii de sntate psi*ic a prinilor, aceste informaii sunt structurate in

seciuni separate pentru fiecare printe in parte%

3. E,a#$ar"a (-r%*/%#r

Criteriile rele'ante sunt sta$ilite prin raportare la interesul superior al copilului !i

a')nd n 'edere de"'oltarea armonioas !i ajustarea acestuia postdi'or% Pre"entarea acestei

seciuni are in 'edere urmtoarele arii de e'aluare datele generale in legtur cu fiecare

printe, interesul in o$inerea custodiei copilului, istoricul personal cu referire la familia sa

de origine in pri'ina structurii familiei, locaia acesteia, a relaiei de cuplu a prinilor,

paternurile de comunicare si felul in care sunt a$ordate conflictele, indi'iduali"areaprintelui ca indi'id fa de familia sa de origine, calitatea relaiilor cu mem$rii familiei

e#tinse, pre"enta posi$ilelor coaliii sau aliane intre mem$rii sistemului familiei e#tinse,

stilurile parentale din familia de origine, aspecte referitoare la e#istena unor


12/30

comportamente a$u"i'e fa de unii mem$rii ai familiei, pre"ena unor afeciuni de natur

psi*ic la mem$rii familiei de origine%

Educaia !i cariera profesional a fiecrui printe este de asemenea un criteriu

important in structura raportului de e'aluare% E#istena unor pro$leme majore de sntateca de e#emplu $oli cronice, a$u" de su$stane, consum de alcool sau droguri constituie un

al criteriu important in e'aluarea printelui%

.tatutul marital este o seciune care se refer la descrierea istoricului relaiei de

cuplu, dinamica relaiei, modalitatea de a se raporta la conflictele care au aprut pe

parcursul csniciei%

.tatutul parental cuprinde descrierea sarcinilor !i responsa$ilitilor pe care fiecare

printe !i le-a nsu!it in rolul lor de prini !i msura in care au cola$orat in luarea deci"iilor

importante pri'ind cre!terea !i educarea copiilor p)n in pre"ent% 3etaliile la aceast

seciune fac referire la ngrijirea copiilor, satisfacerea ne'oilor principale de siguran,

nelegere, acti'iti de joac, asistarea copilului la acti'itile !colare precum !i

monitori"area performanelor academice ale acestuia, metodele de disciplinare ale

copilului, modalitatea in care asigur empatie !i suport fiecrui copil, '"ut ca

indi'idualitate%

actori protecti'i 's% de risc sunt descri!i prin urmrirea c)tor'a criterii rele'ante

cum ar fi stil autoritati' de educaie, cldur !i suport emoional +ncurajarea copilului,

cunoa!terea !i nelegerea ne'oilor psi*ologice ale copilului, acceptarea necondiionat a

acestuia ca persoan indi'idual, ajutarea copilului la teme !i la alte acti'iti specifice,

responsi'itate !i recepti'itate la ne'oile specifice ')rstei sale de de"'oltate9 asigurarea

unei relaii armonioase cu copilul in care s se facilite"e e#primarea emoiilor, dorinelor,

a!teptrilor respect)nd drepturile acestuia9 monitori"are adec'at !i asigurarea unui mediu

predicti$il si sta$il copilului9 aplicarea unui stil disciplinar consistent, ferm, $a"at pe

sta$ilirea clar a limitelor si a a!teptrilor n acord cu ')rsta copilului !i cu posi$ilitilereale ale acestuia de a rspunde la aceste rigori9 e'itarea e#punerii copilului la conflictul

dintre cei doi prini, ncurajarea !i meninerea relaiei copilului cu cellalt printe%

uncionarea social !i psi*ologic a printelui repre"int un criteriu important in

inter'ie'area printelui deoarece in situaiile in care printele sufer de anumite afeciuni

de


13/30

natur psi*ologic diagnosticate de medicul specialist este necesar de e'aluat gra'itatea !i

implicaiile pe care le-ar a'ea asupra relaiei printe L copil !i ajustarea acestuia in toate

domeniile de de"'oltare%

4. E,a#$ar"a c(%#$#$%.

E'aluarea copilului presupune parcurgerea unor criterii rele'ante pri'ind

funcionarea acestuia ca mem$ru in sistemul de familie datele de identificare a copilului,

descrierea personalitii acestuia !i a ni'elului de de"'oltare raportat la grupa de ')rst din

care face parte9 starea de sntate, preocuprile de $a" ale copilului, grupul su de

prieteni, performanele academice, relaia cu fiecare dintre prini, relaii cu fraii !i cu

mem$rii familiei e#tinse +$unici, mtu!i, unc*i9 reacia copilului la separarea !i di'orulprinilor +modalitatea in care i s-a pre"entat copilului situaia, msura in care a neles

fenomenul separrii, care este rolul su pe care-l percepe in procesul de separare fa de

prini, frai, mem$rii familiei e#tinse9 participarea copilului la

programe de consiliere sau psi*oterapie% nformaiile o$inute in

urma inter'ie'rii copilului fac referire la a$ilitile cogniti'e !i emoionale ale

copilului, pre"enta unor comportamente disfuncionale9 modalitatea in care copilul

rspunde la msurile disciplinare9 a$ilitile sociale !i caracteristicile interaciunii

copilului cu mediul social9 modaliti de coping la stres !i frustrare9 percepia relaiei

cu prinii +cum percepe stilul parental al fiecrui printe, rutina "ilnic !i structura

familiei !i cu mem$rii familiei e#tinse9 legtura de ata!ament !i tipul de ata!ament fa de

persoanele repre"entati'e emoional pentru copil9 pre"ena conflictelor de loialitate in care

se afl copilul in disputa dintre cei doi prini9 preferinele copilului in sta$ilirea

domiciliului la unul dintre prini +aceste informaii se culeg prin metode indirecte de

inter'ie'are9 e#istena suportului din partea sistemului de familie !i a celui social +in

cine are ncredere copilul L mem$rii ai familiei, educatori, prieteni, etc9 funcionareapsi*ologic a copilului +acti'itile copilului, ajustarea copilului la scoal, acas, societate,

grup de prieteni, a$ilitatea copilului de a sta$ili !i menine legturi de ata!ament, a$iliti

de e#primare a emoiilor, a$iliti adaptati'e de coping la stres, la situaii

frustrante, managementul furiei, an#ietii%


14/30

5. Str$ct$ra % !%*a'%ca 0a'%#%"%

3in aceast perspecti' un prim pas in e'aluarea familiei este identificarea stadiului

n care se afl familia n momentul e'alurii !i felul n care a parcurs stadii anterioare%

3in perspecti'a structurii familiei+(inuc*in, 18M, 1M sc*im$rile sunt radicale o datcu separarea !i di'orul% Organi"area familiei intr-o structur atipic poate compromite

capacitatea mem$rilor si de a rspunde adec'at !i adaptati' sc*im$rilor specifice

e'enimentelor de tran"iie !i de cri" prin care trece familia a!a cum este !i di'orul%

E'aluarea familiei din perspecti'a structural este important deoarece se pot

surprinde paternurile de organi"area a mem$rilor familiei, ierar*iile care au fost sta$ilite ,

e'entualele aliane cu mem$rii semnificati'i ai familiei e#tinse care repre"int in perioada

postdi'or surse principale de ajustare pentru prini !i copii%E'aluarea structurii familiei 'a ser'i ca suport pentru a determina rutina "ilnic a

familiei,coaliii dintre mem$rii sistemului de familie care au o putere de influen fa de

unul dintre prini9 de asemenea se 'a surprinde frec'ena cu care s-au luat deci"ii in

familie si care dintre cei doi prini a fost cel care a luat frec'ent deci"ii !i s-a implicat in

mod acti' in educarea copiilor% O dat cu e'aluarea structurii familiei nucleare se are n

'edere msura in care graniele de delimitare a su$sistemelor prini - copii sunt difu"e sau

rigide fa'ori")nd astfel o implicare emoional e#agerat a mem$rilor si +dificultatea de a

permite de"'oltarea autonomiei !i indi'iduali"rii mem$rilor familiei in relaiile familiale

sau dimpotri' o de"angajarea a mem$rilor +mo$ili"are redus a mem$rilor in a asigura

suport atunci c)ndsunt solicitai in situaii de cri" c)nd tre$uie s rspund intr-un mod

adaptati' la solicitrile mediului sau la diferii stresori ai sistemului% 3e asemenea, se are n

'edere tipul granielor +clare 's% difu"e, fle#i$ile 's%rigide dintre sistemul familiei nucleare

!i sistemul familiei e#tinse% n acest sens este important de e'aluat msura in care e#ist

mem$rii semnificati'i din familia e#tins care influenea" in deci"ii unul dintre prini sau

se implic emoional in mod e#agerat +enmes*ment in relaiile maritale ale prinilor%Acestea informaii se 'or completa ulterior cu cele desprinse din e'aluarea ni'elului de

indi'iduali"are a fiecrui printe fa de familia sa de origine% 3aca acest proces nu s-a

reali"at in acel stadiu specific autonomi"rii !i indi'iduali"rii adultului fa de familia sa

de origine, acest fenomen se descrie prin acela!i termen de


15/30

Pre"ena sau a$sena triangulrilor copiilor in relaia prinilor poate constituie

puncte de referin pentru e'aluarea a$ilitilor parentale de a re"ol'a conflicte, de a

disciplina, educa !i g*ida copilul%

n urma e'alurii structurii familiei se o$in informaii rele'ante a dinamicii decuplu, modalitatea de raportarea la un conflict% n familiile cu ierar*ii nedefinite a$ilitatea

parental de a cola$ora este redus, oferind astfel informaii suplimentare pri'ind stilul

coparental e#istent intre cei doi prini L gradul de disponi$ilitate de a cola$ora !i de a lua

deci"ii mpreun pri'ind cre!terea !i educarea copilului% Acest aspect este rele'ant atunci

c)nd se pune in 'edere un plan parental comun pentru custodia comun legal% n familiile

in care ierar*iile sunt rigide, prinii pot a'ea tendina de a manifesta comportamente

a$u"i'e n relaie cu copiii lor%Conclu"iile desprinse din e'aluarea structurii familiei 'or contri$ui la e'aluarea

stilurilor parentale !i coparentale necesare perioadei postdi'or%

3in perspecti'a modelului strategic +>ale5, 1K9 1R9 18 este important de

surprins am$i'alena familiei la sc*im$are iar pro$lemele sunt '"ute ca funcii protecti'e

interpersonale pentru anumii mem$ri ai familiei% &n e'alurile pri'ind custodia deseori se

pre"int situaia copilului si comportamentele sale pro$lematice% dentificarea simptomului

rele' informaii pri'ind manifestarea stresului cu care se confrunt familia in situaii de

tran"iie% .imptomul poate fi conceptuali"at ca fiind un mesaj metaforic prin care se

comunic disfuncionalitile sistemului de a se raporta la pro$leme !i la situaii stresante

de 'ia dar ser'e!te !i ca o


16/30

persist ca paternuri disfuncionale de interaciune intre mem$rii si iar separarea !i

di'orul in unele ca"uri este ine'ita$il%

7elaiile dintre mem$rii familiei sunt caracteri"ate prin tran"acii simetrice !i

complementare% Acest aspect este regsit in stilul parental si coparental adoptat de cei doiprini%

Conclu"iile desprinse din e'aluarea familiei prin intermediul modelului strategic

contri$uie la identificarea paternurilor de interaciune dintre mem$rii familiei atunci c)nd

se confrunt cu pro$leme, conflicte !i modalitatea de re"ol'are a acestora% Conceptuali"area

familiei din perspecti'a strategica ajuta la identificarea !i clarificarea incongruenelor

ierar*ice ale familiei, stadiul ciclului familiei in care sunt pre"ente dificultile !i

modalitatea in care familia gestionea" puterea !i alternea" rolurile parentale cu celemaritale, de cuplu% 3in inter'iul mem$rilor familiei, in atenie fiind prinii este util

identificarea setului de e#pectane pri'ind relaiile de familie postdi'or cu scopul de a

clarifica msura n care prinii 'or fi dispu!i !i dein suficiente a$iliti in a renegocia

roluri, reguli !i a redimensiona relaii 'iitoare intre ei pri'ind cre!terea !i educarea copiilor%

Aceste informaii pot fi rele'ante atunci cand se are in 'edere custodia comun legal 's%

fi"ic a copiilor%

(odelul transgeneraional +Bo:en, 189 (c Goldric0 / Carter, 26619 @elson,

266K facilitea" cunoa!terea familiei din perspecti'a familiei de origine a mem$rilor si si

surprinderea acelor paternuri de interaciune la pro$lemele cu care s-au confruntat !i

mem$rii familiei de origine% n pri'ina strii de sntate a prinilor, ace!tia preiau

paternuri disfuncionale de relaionare dar si anumite tul$urri care s-au manifestat si la

mem$rii familiei sale de origine% Aceste informaii sunt rele'ante in e'aluarea strii

pre"ente de sntate a fiecrui printe%

amilia este e'aluat din aceast perspecti', ca fiind un sistem emoional care

reacionea" la solicitrile mediului e#tern iar aspectul central al acestui model estediferenierea sinelui de familia sa de origine% 3in aceast perspecti' in e'alurile pri'ind

custodia sunt utile informaiile rele'ante pri'ind dinamica relaiilor de cuplu prin prisma

diferenierii !i indi'iduali"rii celor doi parteneri fa de familia lor de origine !i gradul de

satisfacie marital a acestora in relaia de cuplu% Pentru a identifica aceste paternuri de


17/30

interaciune care sunt transmise, preluate transgeneraional si a$ordate in conte#tul

sc*im$rilor ce apar in ciclurile de 'ia ale familiei, gradul de indi'iduali"are !i de

difereniere a fiecrui printe fa de familia sa de origine, se procedea" la ntocmirea

genogramei familiei% .pecific pentru persoanele care au parcurs acest proces deindi'iduali"are !i difereniere a sinelui fa de familia sa de origine presupune ca acesta s

de'in con!tient de procesele emoionale din familia sa !i s de'in con!tient de pre'enirea

apariiei acelor paternuri recursi'e de comportament care au e#istat si in familia sa de

origine% 3in perspecti'a acestui model, modalitatea de raportare !i de relaionare cu

mem$rii familiei sale de origine este de tipul adult L adult% Acest aspect este rele'ant n

e'aluarea competenei parentale care constituie la r)ndul su un factor esenial in sta$ilirea

custodiei minorului%

E,a#$ar"a ab%#%t-/%#r (ar"*ta#"

.copul principal care se are in 'edere pentru e'aluarea prinilor in sta$ilirea

custodiei copilului este acela de a identifica mediul propice de"'oltrii armonioase a

copilului n care i este satisfcut interesul su superior acela de ngrijire, siguran,

confort, disciplin, sociali"are !i de meninere a relaiilor personale cu am$ii prini%

7olurile parentale se de"'olt o dat cu apariia copiilor in familie% a $a"a

e#ercitrii acestor roluri parentale stau comportamentele !i a$ilitile prinilor de a

satisface in mod consistent ne'oile de $a" ale copiilor L siguran, ngrijire, control !i

disciplin, de"'oltare cogniti', afecti' !i comportamental% Copiii de"'olt legturi de

ata!ament fa de cei care i ngrijesc "ilnic !i care de regul sunt prinii lor% Pro$lemele

emoionale !i de comportament ale copiilor pot aprea atunci c)nd nu e#ist o coeren si o

consisten a acestor reguli, roluri, limite !i nici un sistem 'alid de recompense !i sanciuni%

Prinii sunt cei responsa$ili pentru deci"iile pe care le iau n pri'ina cre!terii !i

educrii minorilor post di'or% 3in acest moti' e'aluarea factorilor parentali este o condiiea$solut necesar pentru determinarea interesului superior al copilului in sta$ilirea custodiei

minorului de ctre instan%

actorii parentali fac parte din categoria factorilor protecti'i care contri$uie la

ajustarea copiilorpost di'or !i sunt concreti"ai n competena parental, stilurile parentale


18/30

ale fiecrui printe !i stilurile coparentale +gradul in care 'or cola$ora prinii postdi'or n

pri'ina copiilor%

E'aluarea a$ilitilor parentale presupune e'aluarea comportamentelor,

atitudinilor, credinelor !i 'alorilor pe care le deine fiecare printe !i care alctuiescmpreun competena parental% Aceasta repre"int a$ilitatea printelui de a menine

afeciunea !i respectul copiilor si care la r)ndul lor s le arate respect !i s-!i asume

'alorile acestora ca fiind de"ira$ile social%

C'("t"*/a (ar"*ta#- +500en, 1 influenea" de"'oltarea a$ilitile

prosociale ale copilului de-a lungul stadiilor de de"'oltare !i maturi"are% Copilul in e'oluia

sa are ne'oie de supra'eg*ere, g*idare !i disciplin% n situaia n care acestea nu i sunt

asigurate de prini, copiii !i gsesc persoane semnificati'e pentru ei in grupul de prieteni%&n cadrul relaiilor de familie copilul n'a primele a$iliti de sociali"are care 'or fi

de"'oltate ulterior in grupul de prieteni !i n societate%

Competena parental include a$ilitatea de a identifica !i nelege ne'oile de

de"'oltare !i psi*ologice ale copilului !i de a rspunde acti' i prioritar la satisfacerea

acestora ntr-un mod adaptati' +Ac0erman / .c*ondorf, 1M9 7o*man, .a0s / ou,

189 .c*ut" et al%, 1 , a$ilitatea de a o$ser'a acurat comportamentele indi'iduale ale

copiilor !i de a le corecta atunci c)nd acestea sunt de"adaptati'e, comunic)nd empatic !i

nelegtor +Bra5, 119 is*er / is*er, 1R%

Prinii sunt cei care de"'olt !i asigur mediul propice de cre!tere a copiilor intr-

un mod armonios de-a lungul etapelor de e'oluie ncep)nd cu comportamentele de

autonomi"are !i indi'iduali"are !i finali")nd cu cele de responsa$ilitate social !i ncredere

n sine% .tima de sine este ncurajat de prini atunci c)nd ace!tia !i g*idea" copiii

oferindu-le mai multe alternati'e !i ls)ndu-i pe ei s aleag alternati'a cea mai $un

pentru luarea deci"iei% 3e asemenea, do$)ndirea ncrederii n forele proprii la copii este

dat de a$ilitile prinilor de a sta$il reguli clare !i ferme dar in acela!i timp !i standardeconsistente de disciplin in cadrul unor relaii printe-copil in care drepturile am$elor pri

sunt respectate +Ac0erman, 19 (acco$5 / (artin, 1K9 (acco$5 / (no0in, 129

.c*ut" et al%, 1%


19/30

&n'area copilului de a nelege sta$ilirea limitelor, respectarea regulilor,

respectul fade sine !i fa de ceilali precum !i acceptarea necondiionat a copilului de

ctre printe, sunt asociate po"iti' cu cre!terea ncrederii in sine la copii +.c*et05 /

Benede0, 16% 3isciplina repre"int un aspect necesar !i important n procesul de educareal copilului% Aceasta este pre"ent su$ diferite forme de manifestare n funcie de

e#pectanele sociale !i culturale ale familiei% Competena parental in domeniul disciplinei

este sugerat de sta$ilirea unor reguli corespun"toare ')rstei de de"'oltare a copilului,

e#pectane re"ona$ile !i n acord cu posi$ilitile reale ale copilului, g*idarea, e#plicarea !i

corectarea comportamentelor inadec'ate atunci cand acestea apar, oferind in acela!i timp

copilului !i soluii alternati'e +Ac0erman, 19 Bra5, 119 3erde5n et al%, 129 .ta*l,

1M9 .c*t" et al%, 1%Competena parental este descris prin a$iliti ale prinilor de a ncuraja n mod

acti' satisfacerea ne'oilor copilului, de a facilita petrecerea timpului personal !i cu cellalt

printe, de a implica acti' copiii in acti'iti sociale !i e#trafamiliale cu scopul de a ncuraja

de"'oltarea a$ilitilor sociale !i a competenei morale ale acestora !i implicarea copilului

in mod direct n acti'itile familiei recunosc)ndu-i astfel po"iia de mem$ru dorit !i special

+4ell5 / Emer5, 266K%

Comunicarea cu copilul se $a"ea" pe e#primarea direct a emoiilor, empatie,

cldur, interes, preocupare +is*er / is*er, 1R% n ce pri'e!te comunicarea,

competena prinilor este e'aluat prin prisma pre"enei a$ilitii !i fle#i$ilitii prinilor

de a comunica intre ei pri'ind cre!terea !i educarea copiilor% iecare dintre prini tre$uie

s arate nelegere a intereselor !i dorinelor copilului dar !i disponi$ilitate n a le satisface

cu prioritate ne'oile% iecare printe are o relaie personal cu copilul su iar e#primarea

e#perienelor reciproce a'ute cu copilul lor, facilitea" comunicarea !i cola$orarea dintre

cei doi prini, asigur)nd astfel o continuitate n satisfacerea ne'oilor copilului in am$ele

case%O competen parental de"'oltat presupune la ni'elul funcionrii sistemului

familial o fle#i$ilitate crescut n sta$ilirea limitelor clare intre su$sisteme, e'it)ndu-se

astfel posi$ilitatea apariiei a$u"ului emoional sau fi"ic% O apropriere psi*ologic

e#agerat intre printe !i copil poate de"'olta riscul apariiei unor comportamente


20/30

disfuncionale la copii% actorii personali care in de funcionarea indi'idual a fiecrui

printe are o contri$uie major in de"'oltarea competenei printe!ti in aceast arie de

relaionare%

3i'orul este resimit !i la ni'elul indi'idual al prinilor, nu numai al copiilor% nfuncie de a$ilitile de coping la situaii stresante prinii pot sau nu de"'olta diferite

afeciuni psi*ice care se influenea" negati' ajustarea copiilor postdi'or, dar !i

competena parental% 3e e#emplu, un printe care este depresi' sau an#ios poate manifesta

un anumit grad de dependen n relaiile cu copilul, ceea ce ar determina inconsisten n

aplicarea regulilor de disciplin sau formularea unor a!tepri e#agerate in ce pri'e!te

comportamentul copilului%

&n situaia n care printele manifest comportamente impulsi'e !i o toleransc"ut la frustrare e'aluarea criteriilor de competen parental tre$uie reali"at cu

precauie, anali")nd dac aceste comportamente sunt pre"ente o dat cu declan!area

procedurii de di'or sau repre"int o consisten in timp si au fost pre"ente pe tot parcursul

relaiilor de csnicie% Aceasta categorie de prini 'or a'ea tendina de a fi mai puin

recepti'i !i responsi'i la ne'oile psi*ologice ale copiilor !i de a se focali"a cu prioritate pe

satisfacerea propriilor sale ne'oi% 3e asemenea, astfel de prini au tendina de a formula

e#pectane nerealiste si neconcordante cu posi$ilitile reale ale copiilor de a le ndeplini

+Gaines, .andgrund, Green / Po:er, 189 Gar$arino / Gilliam, 16%

.ntatea mental a fiecrui printe este un alt criteriu important de a'ut in 'edere

in e'aluarea competenei parentale% 7eaciile prinilor la separare !i di'or sunt diferite !i

depind de factorii personali ai fiecruia% Hnii prini pot de"'olta tul$urri patologice care

afectea" in sens negati' at)t competenele lor parentale c)t !i relaia cu copiii% Astfel, este

recomandat atenie deose$it e'alurii acestei dimensiuni% actorii rele'ani n e'aluarea

e#istenei acestor tul$urri ar fi sta$ilirea diagnosticului, se'eritatea !i posi$ilitatea de

recuperare, ')rsta copilului, reaciile comportamentale ale copilului, funcionarea social aprintelui, suportului sistemului familial !i social, intensitatea conflictului parental, statutul

financiar +O5serman, (o:$ra5, (ears / irminger, 2666%

.tudiile empirice recente +Budd, 26619 Budd / >olds:ort*, 1R9 Budd,

Poinde#ter, -eli#/ @ai0-Polan, 26619 Budd, Poinde#ter, eli# / .loss, 26629 Condie,


21/30

266K efectuate cu scopul de a sta$ili criteriile minime necesare n e'aluarea competenei

parentale au e'ideniat !apte factori rele'ani de"'oltarea !i funcionarea intelectual,

funcionarea social !i adaptati', funcionarea emoional !i structura de personalitate,

cuno!tine, atitudini !i percepii cu pri'ire la rolul parental, interaciune printe-copil,ne'oile psi*ologice !i de de"'oltare ale copilului, disponi$ilitatea !i responsi'itatea

prinilor !i potenialul acestora pentru sc*im$are%

Hnii autori +(acco$5 / (artin, 1K arat faptul c relaia conflictual printe-

copil este generat deseori de felul in care prinii percep !i e'aluea" comportamentul

copiilor ca fiind inconsistent cu a!teptrile prinilor !i nu de comportamentul pro$lematic

n sine al copilului% Prinii care pre"int un ni'el crescut al distresului emoional sunt mai

puin preocupai !i orientai spre satisfacerea cu prioritate a ne'oilor copilului pre"ent)nd

a$iliti reduse de a comunica aserti' !i de a arta acestui empatie !i nelegere% 3e

asemenea, a$ilitile de a sta$ili reguli consistente de disciplin !i de soluionare a

disputelor sunt reduse la aceast categorie de prini%

Hn criteriu rele'ant care este cuprins in e'aluarea competenei parentale in cadrul

procedurilor de sta$ilire a custodiei l constituie anali"a stilurilor coparentale !i a stilurilor

parentale%

.tilurile coparentale au fost anali"ate !i definite +(acco$5 / (noo0in, 12 ca

fiind grupate n trei mari categorii +cooperati', conflictual, e'itant n funcie de

modalitatea, gradul !i disponi$ilitatea prinilor de a cola$ora !i de a lua deci"ii parentale

comune n pri'ina cre!terii !i educrii copiilor lor9 frec'ena paternurilor de comunicare

dintre cei doi prini9 asigurarea contactului constant al copilului cu cellalt printe9 natura

!i intensitatea conflictului%

.ilul parental cuprinde totalitatea a$ilitilor care contri$uie la cre!terea !i

educarea copilului, la disciplinarea !i sociali"area lui% Printele este un mem$ru acti' in

sistemul familiei nucleare !i al familiei e#tinse% (odelul stilului parental interferea" cumodelul parental pe care l-a a'ut n familia sa de origine din care a preluat paternuri

specifice de comportament in actuala sa familie nuclear% E'aluarea competenei parentale

prin prisma stilului parental din perioada di'orului presupune un ni'el ridicat de precauie

deoarece prinii care se afl in di'or se afl pe po"iii de competiie a')nd tendina de a se


22/30

$lama reciproc, de a se sa$ota folosindu-se frec'ent !i influen)nd depo"iia minorilor n

instan !i de a se concentra mai puin pe ne'oile psi*ologice ale copiilor%

.tilurile parentale a!a cum au fost cercetate de Baumrid +181 sunt clasificate in

patru categorii +permisi', autoritar, autoritati' n funcie de gradul de responsi'itate alprinilor la ne'oile copiilor, de ni'elul a!teptrilor si al cerintelor de comportament !i

performan, consistena regulilor !i claritatea limitelor pe care le sta$ilesc fa de copiii

lor%

.tilul autoritati' este cel asupra crora !i-au manifestat acordul majoritatea

speciali!tilor, ca fiind cel care ser'e!te cel mai $ine interesului psi*ologic al copilului !i

satisface ne'oile lui de de"'olare +4ell5 / Emer5, 266K%

Prinii care adopt acest stil parental sunt descri!i ca fiind aserti'i n relaie cucopiii lor iar metodele disciplinare aplicate sunt suporti'e !i orientate spre ncurajarea !i

responsa$ili"area copilului% Prinii sunt capa$ili s asigure un ec*ili$ru ntre cerinele lor

!i indi'idualitatea !i a$ilitile personale ale copiilor% .tandardele de comportament sunt

ridicate ns demonstrea" o fle#i$ilitate n ceea ce pri'e!te respectarea !i aplicarea

propriilor 'alori !i judeci morale%

Conclu"iile desprinse n urma e'alurii competenei parentale se recomand a fi

asociate at)t cu informaiile culese din e'aluarea structurii, funcionalitii !i dinamicii

familiei nucleare, !i celei de origine c)t !i cu datele culese din sursele colaterale%

6. C*c#$+%%#" ra(rt$#$% !" ",a#$ar" sunt pre"entate ntr-o manier clar !i concis care

rspundcerinelorformulate de instan o dat cu referirea cau"ei% .copul principal este de

a pre"enta care este mediul propice de de"'oltarea !i ajustare a copilului postdi'or, factorii

de risc !i factorii protecti'i npri'ina fiecrui printe, e#istena unui plan parental comun

!i disponi$ilitatea prinilor de a cola$orapri'ind cre!terea copilului% Aceste conclu"ii sunt

redactate clar !i concis n urma informaiilor culese si structurate pe ariile specifice de

e'aluare a interesului superior al copilului%

&.&. I*str$'"*t" % strat"7%% $t%#%+at" )* ",a#$ar"a 0a'%#%"%

Potri'it ariilor de e'aluare propuse de Carr +266, e#ist c)te'a dimensiuni ce tre$uie

acoperite nntr-o procedur de e'aluare pentru sta$ilirea custodiei% (ai nt)i, dorinele


23/30

copilului !i ale prinilor tre$uiesc anali"ate pentru a o$ine o imagine acurat a

e#pectanelor lor% Odat ndeplinit acest lucru, tre$uie e'aluat concordana dintre aceste

scopuri !i gradul de acord?conflict dintre pri% Atunci c)nd e#ist un conflict ntre prini

cu pri'ire la custodie, n procesul de dei"ie inter'ine standardul


24/30

Da$elul 1

$imensiuni %i instrumente standardizate utilizate n evalurile pentru stabilirea custodiei3([email protected]@ [email protected] EVAHADE @.D7H(E@DE [email protected] CE

I@ 3E COP

Percepia copilului asupra

di'orului

&"ildren's beliefs about

parental divorce scale$ivorce events sc"edulefor c"ildren

4urde0, 18

;olc*i0 et al%,1

Percepia copilului asupraprinilor

(riclin scales Bric0lin, 16

Competena !i pro$leme alecopilului +2 L 1 ani

&"ild be"avior c"eclist Ac*en$ac*, 2661

C*estionar de personalitate !iscreening clinic pentruadolesceni

*illon Adolescent &linical+nventor,

(illon, (illon, /3a'ies

E'alurile profesorilor cu

pri'ire la performanaacademic, funcionareaadaptati' !ipro$lemeemoionale?comportamentale

eac"er Report !orm Ac*en$ac*, 11

A.PECDECE I@ 3EPT7@I

(sura n care prinii suntpotri'ii pentru mediere

*ediation readinessinventor,*ediation obstacle scale

u*r, 1

Adaptarea prinilor post-di'or !is"er divorce adustmentscaleAcceptance of marriagetermination scale

is*er, 18R

D*ompson /.panier, 1K

Conflict relaional Relations"ip &onflict+nventor,

Bodin, 2662

A$iliti ale prinilor de anelege si e'alua corect situaiitipice din 'iaa copilului

Parent a/areness sillssurve,

Bric0lin, 16

Apro$are, acceptare !i susinereparental

Parental 0urturance Scale Buri, 1

7elaia printe-copil perceputretrospecti' de copil

Parental (onding Scale Par0er, Dupling, /Bro:n

A.PECDECE I@ 3ECH.DO3E

E'aluare pentru sta$ilireacustodiei

1niform c"ild custod,evaluation s,stem

(unsinger /4arlson, 1R

A$iliti de co-printe &o-parenting scale Complair /.tol$erg,18

7elaii printe-copil dificileE'aluarea a$u"ului asupracopilului pentru sta$ilireacustodiei

Parental stress inde A$idin, 1


25/30

. CONCLUZII

.istemul de familie este un sistem unic n care structura, dinamica !i tipurile deinteraciuni dintre mem$rii acesteia descriu familia cu propria sa indi'idualitate ca sistem%

3in aceast perspecti', n sistemul de justiie a$ordarea familiei ca sistem unic

rele' informaii utile !i necesare pentru instan n 'ederea sta$ilirii custodiei minorilor n

cau"ele de di'or% n acest fel, judectorii sunt n cuno!tin de cau" atunci c)nd tre$uie s

ia o deci"ie asupra unui mem$ru, deci"ie care 'a afecta ntregul sistem de familie at)t ca

structur c)t !i ca dinamic a relaiilor% Pentru c fiecare familie este a$ordat n

indi'idualitatea sa, soluiile instanei 'or fi adaptate in acest fel ne'oilor specifice fiecrei

familii n parte%

A$ordarea sistemic a familiei in sistemul de justiie desc*ide o nou perspecti' in

a$ordarea familiei ca sistem unic !i irepeta$il neleg)nd !i respect)nd astfel cultura,

structura !i paternurile de interaciune dintre mem$rii si%

3eci"ia instanei pri'ind custodia are un impact puternic asupra mem$rilor acesteia,

deoarece restructurea", reorientea" !i realinia" sistemul familiei%

B%b#%7ra0%"

Ac0erman, (% N%, / .c*oendorf, 4% +12% "e Acerman2Sc"oendorf Parent 3valuation

of &ustod, est #ASP3&)% os Angeles, CA ;estern Ps5c*ological .er'ices%

Ac0erman,(% N% +1% &linician's guide to c"ild custod, evaluations% @e: or0;ile5%

Amato, P% 7%, / Boot*, A% +11% ConseUuences of parental di'orce and marital

un*appinessfor adult :ell-$eing% Social !orces4 564 -1M

Amato, P% 7%,/ Boot*, A% +18% A generation at ris7 8ro/ing up in an era of famil,

up"eaval. Cam$ridge, (A >ar'ard Hni'ersit5 Press

Amato, P% 7%, / 7ogers, .% N% +18% A longitudinal stud5 of marital pro$lems and

su$seUuent di'orce% 9ournal of *arriage and t"e !amil,4 :64 R12-R2M%

Baumrind, 3% +181% Current patterns of parental aut*orit5% $evelopmental Ps,c"olog,

*onograp", +P% 2,M +1, 1L16K%


26/30

Boot*, A%, / Ed:ards, N% @% +16% Dransmission of marital and famil5 Uualit5 o'er t*e

generations D*e effects of parental di'orce and un*appiness% +9ournal of

$ivorce ;% Nr% +1% Emergent famil5 patterns D*e intergenerational

construction of pro$lem $e*a'ior and relations*ips% +n 7% A% >inde / N%

.te'enson->inde +Eds%,Relations"ips /it"in families +pp% 21L2M6% @e: or0

O#ford Hni'ersit5 Press

Condie, % O% +266K% Parenting evaluations for t"e courts7 &are and protection matters%

@e: or0 Plenum Press%


27/30

Conger, 7% 3%, Cui, (%, Br5ant, C% (%,/ Elder, G% >% Nr% +2666% Competence in earl5

adult romantic relations*ips A de'elopmental perspecti'e on famil5 influences%

9ournal of Personalit, and Social Ps,c"olog,4 64 22M-2K8

Contreras, N% (%, 4erns, 4% A%, ;eimer, B% %, Gent"ler, A% %,/ Domic*, P% % +2666%Emotion regulation as a mediator of associations $et:een mot*erLc*ild

attac*ment and peer relations in middle c*ild*ood% 9ournal of !amil,

Ps,c"olog,4 ;>4 111-12M

Cummings, E% (% / 3a'ies, P% D% +1M% &"ildren and marital conflict. +@e: or0

Guilford Press

3adds, (% 7%, At0inson, E%, Durner, C%, Blums, C% N%,/ endic*, B% +1% amil5

conflict and c*ild adjustment E'idence for a cogniti'eLconte#tual model ofintergenerational transmission% 9ournal of !amil, Ps,c"olog,4 ;4 8-8R6%

au$er, 7% %, ore*and, 7%, D*omas, A% (%, / ;ierson, (% +16% A mediational model

of t*e impact of marital conflict on adolescent adjustment in intact and di'orced

families D*e role of disrupted parenting% &"ild $evelopment4 5;4 1112-112K

eng, 3%, Giarrusso, 7%, Bengtson, V% %,/ r5e, @% +1% ntergenerational

transmission of marital Uualit5 and marital insta$ilit5% 9ournal of *arriage and

t"e !amil,4 5;4 M1-MRM

ernande", (% .% / Vers*in0i, .% E% +266M% C*ild custod5 and di'orce assessment.trategies and in'entories% n Assessment of couples and families Contemporar5

and cutting-edge strategies,Ed%en .perr5% Brunner-7outledge%

is*er, .%, / is*er, 7% % +1R% B"at /e reall, no/ about parenting% @ort*'ale, @N

Nason Aronson%


28/30

ursten$erg, % % Nr%, / Deitler, N% O% +1M% 7econsidering t*e effects of marital

disruption ;*at *appens to c*ildren of di'orce in 5oung adult*oodS 9ournal of

!amil, +ssues4 ;:4 18K-16

Glenn, @% +1% D*e course of marital success and failure in fi'e American 16-5earmarriage co*orts% 9ournal of *arriage and t"e !amil,4 5C4 R-8R%

Gould, N%, (artindale, 3% +2668% Art / science of c*ild custod5 e'aluations, Guildford

Press

>ale5, N% +18K% Hncommon D*erap5, . 0e/ Dor7 0orton.

>ale5, N% +1R% earning and Deac*ing D*erap5% @e: or0 Guilford%

>ale5, N% +18% ea'ing >ome D*e D*erap5 of 3istur$ed oung People, 2nd edn%

P*iladelp*ia, PA Brunner-(a"el%>eaton, D% B%, / Al$rec*t, .% % +11% .ta$le un*app5 marriages% 9ournal of

*arriage and t"e !amil,4 :uston, D% %,/ >outs, 7% (% +1% D*e ps5c*ological infrastructure of courts*ip and

marriage D*e role of personalit5 and compati$ilit5 in romantic relations*ips%

+n D% @% Brad$ur5 +Ed%, "e developmental course of marital d,sfunction +pp%

11ML11% @e: or0 Cam$ridge Hni'ersit5 Press

Nen0ins, N% (% +2666% (arital conflict and c*ildrens emotions D*e de'elopment of an

anger orientation% 9ournal of *arriage and t"e !amil,4 5?4 82K-8KR

4at", % %,/ Gottman, N% (% +1M% Patterns of marital interaction and c*ildrenVs

emotional de'elopment% +n 7% 3% Par0e / .% G

4ell5, N% B%, / Emer5, 7% E% +266K% C*ildrenWs adjustment follo:ing di'orce 7is0 and

resilience perspecti'es%!amil, Relations, :?, K2LKR2%

500en, 3% D% +1% D*e case for parental licensure% n D% (illon, E% .imonsen, (%

Bir0et-.mit*, / 7% 3% 3a'is +Eds%, Ps,c"opat",7 Antisocial4 criminal4 and

violent be"avior+pp% 122L1MK% @e: or0 Guilford Press%(acco$5, E% E%, / (artin, N% A% +1K% .ociali"ation in t*e conte#t of t*e famil5 ParentL

c*ild interaction% n P% >% (ussen / E%(% >et*erington +Eds%, @andboo of

c"ild ps,c"olog,7 Eol. >4 Socialization4 personalit,4 and social development +Mt*

ed%, pp%1L161% @e: or0 ;ile5%


29/30

(acco$5, E% E%, / (noo0in, 7% >% +12%$ividing t"e c"ild7 Social and legal dilemmas

of custod,% Cam$ridge, (A >ar'ard Hni'ersit5 Press%

(cGill, N% C%, 3eutsc*, 7% (% and Fi$$ell, 7% A% +1 Visitation and domestic 'iolence

A clinical model of famil5 assessment and access planning% !amil, F&onciliation &ourts Revie/ K8 K1-KKM%

(cGoldric0, (% / Carter, B% +2661% Ad'ances in coac*ing amil5 t*erap5 :it* one

person% Nournal of (arital and amil5 D*erap5, 28, 21LK66%

(inuc*in, .% +18M% amilies and famil5 t*erap5,@arvard 1niversit, Press4 &ambridge

@elson, D% +266K% Dransgenerational famil5 t*erap5% n % >ec0er / N% ;etc*ler +Eds, An

ntroduction to (arital and amil5 D*erap5, pp% 2L2R% @e: or0>a:ort*%

O5serman, 3%, (o:$ra5, C% D%, (eares, P% A%, / irminger, 4% B% +2666% Parentingamong mot*ers :it* a serious mental illness% American 9ournal of

Grt"ops,c"iatr,, C, 2RLK1%

7o*man, %;%, .ales, B% 3%, / ou, (% +18% D*e $est interests of t*e c*ild in custod5

disputes% n % A% ;eit*orn +Ed%, Ps,c"olog, and c"ild custod, determinations7

Hno/ledge4 roles4 and epertise% incoln Hni'ersit5 of @e$ras0a Press%

.c*et05, 3% >%, and Benede0, E% P% +Eds%% +16% &"ild ps,c"iatr, and t"e la/%

@e:or0 Brunner?(a"el%

.c*ut", B% (%, 3i#on, E% B%, inden$erger, N% C%, / 7ut*er, @% N% +1% Solomon's

s/ord7 Apractical guide to conducting c"ild custod, evaluations% .an rancisco

Nosse5-Bass%

.imons, 7% %, Beaman, N%, Conger, 7% 3%,/ C*ao, ;% +1K% C*ild e#perience,

conceptions of parenting, and attitudes of spouse as determinants of parental

$e*a'ior% 9ournal of *arriage and t"e !amil,4 ::4 1-16R

.mit*, A%B%, Da5lor, @%N%, / Dapp, P% +266K% 7et*in0ing c*ildrens in'ol'ement in

decision-ma0ing after parental separation% C*ild*ood, 16+2, 261L21R%.nare5, N% +1K% @o/ fat"ers care for t"e net generation. +Cam$ridge, (A >ar'ard

Hni'ersit5 Press

.ta*l, P% (% +1M% &onducting c"ild custod, evaluations7 A compre"ensive guide%

D*ousand Oa0s, CA .age%


30/30

.toc0er, C% (%,/ oung$lade, % +1% (arital conflict and parental *ostilit5 in0s

:it* c*ildrens si$ling and peer relations*ips% 9ournal of !amil, Ps,c"olog,4 ;

evaluare psihologica custodie

Documents