european union european regional development fund ... · investing in your future! european...
TRANSCRIPT
Development strategy of boutique tourism
Project title: The Path of the ClayProj. Code 15.2.1.003, cofinanced under the Interreg V-A Romania-Bulgaria ProgrammeEU Contribution: 259,697.08 euro
Alexis Project Association Filiași
Karpat Publishing HouseBucharest, 2018
Date of Publishing: January 2018
The content of this material does not necessarily represents the official position of the European Union.
INVESTING IN YOUR FUTURE!
EUROPEAN REGIONAL DEVELOPMENT FUND
EUROPEAN UNION
GOVERNMENT OF ROMANIA GOVERNMENT OF BULGARIA CIVIL ASSOCIATION FOR DEVELOPMENT
INVESTING IN YOUR FUTURE!
EUROPEAN REGIONAL DEVELOPMENT FUND
EUROPEAN UNION
GOVERNMENT OF ROMANIA GOVERNMENT OF BULGARIA
Lead beneficiary: Civil Association for Development, № 16 „Vasil Levski” St., Cherven bryag, Pleven District, Post Code 5980, BulgariaMobile: +359887773993E-mail:[email protected]
Beneficiary 2: ALEXIS Project Association Filiasi, №1 Luncii St., Bilta Village, Dolj County, Post Code 205300,Romania, Mobile: +40763 498 010E-mail: [email protected]
Web-site: www.thepathoftheclay.euFacebook: The path of the clay
Project „The Path of the Clay” is cofinanced by the European Union through European Regional Development Fund under the lnterreg V-A Romania-BulgariaEU Contribution: 259,697.08 euro
Project title: The Path of the ClayEditor: Alexis Project Association Filiasi
Date of Publishing: January 2018The content of this material does not necessarily represents the
official position of the European Union.
The content of this material does not necessarily represents the official position of the European Union.
1
Strategia de dezvoltare a turismului de tip boutique
Titlul proiectului: Calea Lutului
Codul proiectului: 15.2.1.003 selectat în cadrul programului Interreg V-A România-Bulgaria
Data publicării: Ianuarie 2018
Alexis Project Association Filiași
Editura KarpatBucurești, 2018
UNIUNEA EUROPEANĂ
INVESTIM ÎN VIITORUL TĂU!
FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL BULGARIEI
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.The content of this material does not necessarily represents
the official position of the European Union.
2
©
București, str Anton Pann nr. 18 E-mail: [email protected]; Web: www.editurakarpat.ro Telefon/fax: 031.4249751, Mobil: 0724KARPAT (0724-527.728)
Tipărit la:
Ploiești, str. Cronicar Ion Neculce nr. 36A E-mail: [email protected]; Web: www.karpatprinting.ro Telefon/fax: 0344.116159 Mobil: 0723KARPAT (0723-527.728)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiASOCIAŢIA ALEXIS PROJECT (Filiaşi) Strategia de dezvoltare a turismului de tip boutique / Asociaţia Alexis Project Filiaşi. - Bucureşti : Karpat, 2018 ISBN 978-606-94546-2-6
338.48
3
Cuprins
Introducere ........................................................................ 5I. I. Dezvoltarea turismului în România și Bulgaria ........................ 8 1. Potenţialul și dezvoltarea turismului în România ........................ 8 2. Potenţialul și dezvoltarea turismului în Bulgaria ....................... 12II. Potențial de dezvoltare a turismului în zona țintă ................... 16 1. Potenţial de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră ........ 16 2. Regiunea transfrontalieră sud-vestică a României ...................... 18 2.1. Informaţii generale despre teritoriul ţintă ............................ 18 2.2. Resurse turistice .......................................................... 21 2.2.1. Resurse turistice naturale ............................................. 21 2.2.2. Resurse turistice antropogene ........................................ 22 2.3. Capacitatea și fluxul turistic ............................................ 27 2.4. Atracţia turistică și competitivitatea zonei ţintă din România .... 30 2.5. Forme de turism practicate în zona ţintă din România ............. 35 3. Regiunea transfrontalieră nord-vestică a Bulgariei .................... 32 3.1. Informaţii generale despre teritoriul ţintă ............................ 32 3.2. Resurse de turism în zona ţintă din Bulgaria .......................... 36 3.2.1. Resurse naturale ........................................................ 36 3.2.2. Resurse antropogene ................................................... 38 3.3. Capacitatea și fluxul turistic ............................................. 44 3.4. Atractivitatea turistică și competitivitatea zonei ţintă din Bulgaria .. 38 3.5. Forme de turism practicate în zona ţintă din Bulgaria .............. 39 4. Posibilitatea dezvoltării turismului de tip boutique în regiunea transfrontalieră ................................................... 51III. Ruta turistică „Calea lutului” ............................................. 52 1. Poziţia geografică ............................................................ 52 2. Locurile incluse în traseul turistic ......................................... 54 3. Profilul de marketing al rutei „Calea lutului” ........................... 60 3.1. Caracteristicile generale ale rutei - zile (mic dejun, prânz, cină și cazare) kilometri .................... 60 3.2. Poziţiile pieţei și potenţialul pieţei rutei turistice ................... 70 3.3. Accesibilitatea transporturilor ........................................... 70 3.4. Condiţii pentru vizitele turistice ........................................ 70 3.5. Segmentarea pieţei ....................................................... 71IV. Viziune și strategie pentru dezvoltarea rutei „Calea lutului” ...... 72 1. Viziune ......................................................................... 72 2. Strategia de dezvoltare a turismului de tip „Boutique” ............... 72 3. Părţile interesate ............................................................ 73 4. Mix de marketing ............................................................. 73 4.1. Strategia de produs ....................................................... 74 4.2. Strategia de preţ .......................................................... 74 4.3. Strategie de publicitate .................................................. 75 4.4. Strategia de comunicare ................................................. 75Concluzie .......................................................................... 77Bibliografie ........................................................................ 78
4
5
Scopul Strategiei de dezvoltare de tip Boutique este de a oferi pe piaţă un produs turistic de specialita-te și competitiv. Noul produs turistic de specialitate ar trebui să utilizeze la maxim potenţialul turistic al zo-nelor ţintă din regiunea transfronta-lieră a României (judeţul Mehedinţi, judeţul Dolj, judeţul Olt și judeţul Teleorman) - Bulgaria (raioanele Vi-din, Vratsa, Montana și Pleven) și de a ocupa o nișă de piaţă în prezent neacoperită.
Produsul turistic de tip Boutique a fost dezvoltat sub forma unui traseu de specialitate bazat pe rolul tradi-ţional istoric al lutului în dezvolta-rea societăţilor umane. Traseul este dezvoltat ca un „inel”, cu punctul de plecare la Calafat în judeţul Dolj din România și punctul final la Vidin din Bulgaria. Traseul are un accent principal și unul secundar. Principalul accent se pune pe rolul lutului de-a lungul secolelor în cultura civilizaţii-lor create în Valea Dunării de Jos și pe tradiţiile păstrate. Accentele secun-dare se referă la principalele repere culturale și istorice, de-a lungul căro-ra trece traseul specializat. Dunărea de Jos este situată în valea largă din-tre Carpaţi - la nord și Balcanii - la sud - o zonă în care civilizaţiile și culturile sunt dezvoltate cu rădăcini comune: dacii (România) și tracii (Bulgaria).
Din vremuri preistorice, istoria umană a fost asociată cu producţia de ceramică de uz casnic și de con-strucţii. Cele mai vechi obiecte ce-ramice cunoscute sunt figurile slavo-nești - „Venus din Vestnicele de Jos”
(satul Dolni Vestonice, Republica Cehă), datate în jurul anului 29000-2500 î.Hr. Figurile oamenilor și ani-malelor au fost idolatrizate. Prime-le vase au fost găsite în Yuchanyan (sudul Chinei, 16000 î.Hr.). Cele mai vechi forme de vase sunt realizate manual din lut, arse iniţial la soare și, ulterior, la temperaturi joase în-tr-o groapă sau în foc deschis, apoi în cuptor. Apariţia roţii olarului (Me-sopotamia, 6000-4000 î.Hr.) repre-zintă o adevărată revoluţie neoliti-că. A început un boom în producţia și comerţul de lucrări de ceramică.
Astăzi, săpăturile arheologice deseori dezvăluie părţi ale artefacte-lor ceramice. În gospodării, ceramica este folosită pentru a face oale pen-tru depozitarea alimentelor, a semin-ţelor și a lichidelor (apă, vin etc.), pentru prepararea alimentelor (gătit, coacere), pentru livrarea alimente-lor, pentru fabricarea diferitelor us-tensile și unelte, greutăţi pentru răz-boaie, figurine, jocuri și jucării, dale, decoraţiuni (mărgele) și ritualuri.
În mileniul VIII î.H., lutul a înce-put să fie folosit și pentru materialele de construcţie. Există cărămizi făcute din pământ cu conţinut de lut, impu-rităţi din paie, excremente și păr de animale, uscate în soare, până când devin dure (Tell Aswad, Siria, Anado-la, Turcia, Yerihon și Chatal Hyuyuk, datate în jurul anului 7500 î.Hr.). În unele zone sărace ale lumii de astăzi, astfel de cărămizi sunt încă folosite. Primele cărămizi arse au fost datate în anul 3000 î.Hr. (așezările de pe vă-ile râurilor din India, Egipt și China).
Introducere
6
Din mileniul II î.Hr., în Babilon sunt produse cărămizi cu glazuri colorate și imagini în relief. Pe lângă cărămizi, lutul este folosit pentru construcţia de apeducte, încălzirea subacvatică, bor-duri, ornamente, basoreliefuri, statui, elemente de cult (altare, idoli), mese și blaturi ca material de legătură pen-tru construcţii, etanșare, și altele.
De aceea, familiarizarea cu tra-diţiile prelucrării lutului și produc-ţia de ceramică cu elementele sale caracteristice în Dunărea de Jos permite iubitorilor patrimoniului cultural și istoric să se familiarizeze cu istoria ţinuturilor dintre Carpaţi (România) și Stara Planina (Bulga-ria) - din vremuri străvechi până azi.
*****În ultimii ani a existat un interes
crescând pentru călătoriile turistice și o creștere constantă a numărului de turiști. În 2014, turismul global a crescut cu 5%. Europa are o cotă de piaţă de 46% din turiștii la nivel mon-dial. Se așteaptă ca până în 2030 Eu-ropa să fie vizitată de 744 milioane de turiști și o cotă de piaţă de 41% din turiștii din lume. Europa de Nord, Sud și Marea Mediterană crește cu peste 8%. Cota de piaţă a Europei Centrale și de Est va scădea de la 10,1% la 9,7% între 2020 și 2030, cu o creștere a nu-mărului absolut de turiști (1,8 miliar-de de turiști în lume și 740 milioane în Europa în 2030); dezvoltarea ac-celerată a noilor destinaţii din afara Europei (regiunea Asia și Pacific).
Toate acestea arată că ţările au început să depășească criza finan-ciară și economică de la sfârșitul primului deceniu al secolului XXI.
Așteptările pentru dezvoltarea tu-rismului internaţional în anii urmă-tori sunt pozitive. În acest context, turismul din România și Bulgaria este în creștere și are perspective bune.
Un studiu realizat de Comisia Eu-ropeană pentru Turism cu privire la preferinţele și motivele turismului arată două tendinţe distincte:
• Vizitatorii din America de Nord (SUA și Canada) vizitează Europa fiind motivaţi să exploreze patrimo-niul cultural (turismul urban și vizite în parcuri naturale), care este cel mai puţin prezent pe pieţe precum Brazi-lia, China și, mai ales, India;
• Turismul comercial este un factor important motivant pentru turiștii chinezi din Europa (de ase-menea ecoturism). Shopping-ul este un motiv principal și pentru turiștii din India, Rusia și Brazilia.
Turiștii europeni care călătoresc în Europa practică în special turism cul-tural și sportiv (39%), urmat de eco-turism (25%) și divertisment (19%). Ei sunt, de asemenea, interesaţi de bu-cătăria locală, de cumpărături, viaţa de noapte, croaziere, vizite la centre-le de divertisment și parcuri tematice.
Turiștii ruși care vizitează Europa combină petrecerea timpului liber cu vizite la evenimente sportive / turism (63%), site-uri culturale (45%), ecotu-rism (35%) și divertisment (28%).
Turiștii din Japonia și Coreea care vizitează Europa practică ecoturism (47%) și turism cultural (34%). Sunt interesaţi de cumpărături și bucătă-ria locală.
Există mai multe tendinţe principa-le în dezvoltarea turismului mondial:
7
• Pieţele cu o creștere rapidă în regiunea asiatică vor continua să genereze rate ridicate ale creșterii turistice pentru Europa în următoa-rele două decenii;
• schimbarea cererii și a com-portamentului turistic pe pieţele europene ca urmare a îmbătrânirii populaţiei (care se așteaptă să atin-gă 65+ în 2020 pentru a ajunge la 20% din populaţia Europei);
• creșterea turiștilor cu mobi-litate dificilă și cu nevoi specifice;
• creșterea cererii turistice pentru forme de turism de speciali-tate la nivel mondial;
• diversificarea produselor tu-ristice pe piaţa europeană și oferirea de produse turistice tematice în do-meniul patrimoniului cultural și isto-ric, al culturii moderne, al turismului religios, al zonelor naturale proteja-te, al turismului balnear, al turismului sportiv și de aventură etc .;
• creșterea rolului inovării și tehnologiei informaţiei ca factor decisiv în competitivitatea industri-ei turismului;
• sporirea concurenţei între Europa ca destinaţie turistică prin-cipală și noi destinaţii emergente;
• schimbările climatice pe ter-men lung pot duce la schimbări în ceea ce privește călătoria și furnizarea unor tipuri de turism (iarna și vara);
• dezvoltarea legăturilor ae-riene va continua să fie un factor important pentru competitivitatea destinaţiilor turistice;
• intrarea activă a Chinei, a Indiei, a Japoniei și a Rusiei pe piaţa turistică mondială;
• reorientarea turismului de la „economia de serviciu” la „economia de experienţă” și evidenţierea atrac-ţiilor turistice, animarea și oferirea de specificităţi naţionale autentice;
• creșterea concurenţei în ca-litatea serviciilor turistice.
Turismul cultural este o practi-că tradiţională care a evoluat de la antichitate până în prezent. Începu-turile turismului cultural au fost do-cumentate în mileniul III î.Hr. (papi-rusuri din Egiptul antic). În ultimii ani, turismul cultural a devenit una dintre cele mai de succes industrii din diferite ţări din întreaga lume. Astăzi, explorarea altor culturi și popoare a devenit un motiv ma-jor pentru călătoriile din întreaga lume. Călătoriile de turism cultural reprezintă 37% din toate călătoriile turistice, iar cererea crește cu 15% pe an. Potrivit Organizaţiei Mondi-ale a Turismului (OMT), călătoriile culturale cognitive vor avea un rol de lider în lume până în 2020.
Baza pentru dezvoltarea turismu-lui cultural este patrimoniul cultural și istoric și potenţialul său, care sunt considerate o sursă strategică pen-tru dezvoltarea socio-economică a regiunilor și a comunităţilor locale.
Potenţialul cultural al unei desti-naţii este exprimat prin:
• istoria ţării / regiunii - situri istorice unice, patrimoniu istoric și reproducerea evenimentelor istorice;
• religie - centre religioase și locuri sfinte, ritualuri religioase și călătorii de pelerinaj;
• folclorul - muzica tradiţională locală, dansul și obiceiurile sunt fac-
8
torul principal pentru atragerea turiș-tilor - festivaluri populare și programe de divertisment, seri și concerte;
• bucătăria naţională - particu-larităţile și calitatea sa lasă o aminti-re de durată a emoţiilor pozitive ex-perimentate în locul de destinaţie;
• meșteșugurile populare - suvenirurile tradiţionale realizate de meșterii locali sunt o amintire bună din locul destinaţiei.
Pe primele locuri în dezvoltarea turismului cultural sunt ţări cu patri-moniu cultural și istoric conservat, în care sunt identificate LoCuS cultura-le (LoCuS – Local Cultural System). Acestea sunt zone care, prin împăr-tășirea valorilor, a resurselor cultu-rale și a sistemelor de infrastructu-ră, unesc teritoriul cu resursele sale culturale, temele relevante și seg-mentul ţintă al pieţei. Exemple de LoCuS cultural sunt Parisul, Londra,
Roma, Istanbul, etc., care atrag mi-lioane de turiști în fiecare an.
Tendinţe importante în dezvolta-rea turismului cultural:
• extinderea conţinutului - pe lângă monumentele culturale, inclu-de și alte valori, cum ar fi: practicile agricole tradiţionale; evenimente și tradiţii sociale; bucătării și meserii locale; valori intangibile etc., care formează mediul cultural unificat.
• extinderea domeniului teri-torial - include valori la niveluri tot mai înalte: orașe istorice, peisaje culturale, trasee culturale - cu o gamă locală, naţională, continenta-lă sau chiar transcontinentală;
• potenţialul se manifestă nu numai ca o valoare spirituală, ci și ca o resursă unică care poate și trebuie utilizată pentru dezvoltarea durabilă, în conformitate cu reguli-le economice și legile pieţei.
1. Potențialul și dezvoltarea turismului în România
România are un puternic poten-ţial și tradiţii în dezvoltarea turis-mului. Turismul în România se dez-voltă pe baza unor peisaje naturale frumoase și a unui bogat patrimoniu cultural și istoric. Principalele atrac-ţii sunt: cel mai mare fluviu euro-pean - Dunărea, cu Delta și Valea, Carpaţii, coasta Mării Negre, peisa-jele rurale în care oamenii au trăit
de mii de ani. România are un bogat patrimoniu cultural și istoric - ar-hitectură religioasă, orașe și cetăţi antice și medievale, situri arheologi-ce din diferite epoci istorice legate de diferite culturi și civilizaţii.
Forme separate de dezvoltare turis-tică au fost observate în secolele XV-XVII, legate de utilizarea izvoarelor mi-nerale naturale. În secolul al XIX-lea, au fost înfiinţate primele centre SPA.
Primele activităţi turistice organi-zate în România datează din a doua ju-
I. Dezvoltarea turismului în România și Bulgaria
9
mătate a secolului XXI. După schimbă-rile democratice, turismul din România este în criză. În ultimii ani, România a concurat din ce în ce mai mult cu des-tinaţii turistice tradiţionale, cum ar fi Bulgaria, Grecia, Italia și altele.
În ultimii ani, turismul cultural și cognitiv s-a dezvoltat din ce în ce mai mult pe baza folclorului, meșteșugu-rilor și tradiţiilor păstrate. Principa-lele atracţii sunt Castelul Bran, mă-năstirile pictate din nordul Moldovei, Bucovina și Maramureș, care fac par-te din patrimoniul cultural mondial, bisericile de lemn din Transilvania și Cimitirul Vesel din Săpânţa. Atracţii turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porţile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munţii Apuseni.
Prin istoria sa bogată, monumen-tele istorice și arhitecturale cultu-
rale, capitala București a devenit o atracţie majoră atât pentru turiștii locali, cât și pentru cei străini. Anu-al, la București, este organizat un târg internaţional de turism.
În 2016, 11.002.522 de turiști au vizitat România, cu 10,89% mai mult decât în 2015. Din aceștia, 77,45% sunt localnici (turiști români), iar 22,55% sunt turiști străini.
Proporţia turiștilor locali/străini în 2016 este similară cu cea din 2015.
Numărul de nopţi în structuri-le de cazare turistică în anul 2016 a fost de 25.440.957, cu 8,7% mai mult decât în 2015. Din numărul total de nopţi petrecute în 2016, 81,0% au fost de turiști români și 19,0% de turiști străini.
Durata medie de ședere în 2016 a fost de 2,4 zile pentru turiștii ro-mâni și 1,9 pentru turiștii străini.
Tabelul 1. Turiștii sosiți și nopțile petrecute în locuri de cazare - 2016 în comparație cu 2015
Turiști sosiţi Cazări
2015 2016 2015/ 2016 - % 2015 2016 2015/
2016 - %
Total 9921874 11002522 110,89 23519340 25440957 108.17
Turiști români 7681896 8521698 110.90 19047701 20609141 108.20
Turiști străini 2239978 2480824 110.75 4471639 4831816 108.05
România este împărţită în 6 zone turistice, pentru care sunt colectate informaţii statistice pentru vizitele turiștilor locali și străini: Delta Du-
nării (inclusiv judeţul Tulcea); Coas-ta Mării Negre și judeţul Constanţa; Zonele SPA; zonele montane; alte orașe și rute turistice; București .
(INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ 2016)
10
Figura 1. Zone vizitate de turiștii români(în funcție de locul de cazare) - 2016 vs 2015
Fig. 2. Zone vizitate de turiștii străini(în funcție de locul de cazare) - 2016 vs 2015
2015 9,58 10,31 17,66 0,69 43,86 17,902016 9,45 11,07 18,37 0,65 42,62 17,84
0,005,00
10,0015,0020,0025,0030,0035,0040,0045,0050,00
2015
2016
Zonele SPA
Litoralul Mării Negre fără județul Constanța
Zonelemontane
Delta Dunării (inclusiv județul Tulcea)
București alte orașe și rute turistice
Zonele SPA
Litoralul Mării Negre fără județul Constanța
Zonelemontane
Delta Dunării (inclusiv județul Tulcea)
București alte orașe și
2015 1,94
rute turistice
1,32 7,69 0,70 76,75 11,602016 1,86 1,39 7,36 0,70 77,82 10,87
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00
90,00
2015
2016
În mod tradiţional, în 2016, ma-joritatea turiștilor români (42,62%) și turiștii străini (77,82%) au vizitat Bucureștiul și zona înconjurătoare.
Apoi sunt zonele montane și zonele SPA. Cel mai puţin au fost vizitate Delta Dunării, Marea Neagră și jude-ţul Constanţa (despre 1%).
11
Tabelul 2. Turiștii străini care au vizitat România în 2016(după țara de origine)
Țara Total
Total turiști străini 10017000
Germania 466000
Italia 425000
Israel 230000
Franţa 201000
Statele Unite ale Americii 176000
Marea Britanie 180000
Ungaria 1562000
Spania 103000
Polonia 302000
Austria 142000
Olanda 89000
Bulgaria 1527000
Turcia 327000
Moldova 1918000
Grecia 91000
Belgia 65000
Ucraina 1055000
Republica Cehă 67000
Suedia 42000
Serbia 427000
Alte ţări 622000
INS România 2016
În 2016, 10.017.000 de turiști străini au vizitat România. Majorita-tea turiștilor străini provin din ţări europene (94.92%). Dintre acestea, 55,16% provin din state membre ale UE. Primele 10 ţări de origine a turiștilor străini în România în 2016 sunt Moldova (1918000), Unga-
ria (1562000), Bulgaria (1527000), Ucraina (1055000), Germania (466000), Serbia (427000), Turcia (327000), Polonia (302000), Israel (230000), Franţa (201000). În mod tradiţional, cel mai mare interes al turiștilor bulgari este spre Bucu-rești, munţi și alte regiuni.
12
2. Potențialul și dezvoltarea turismului în Bulgaria
Bulgaria are resurse naturale și antropogene unice, care stau la baza dezvoltării diverselor forme de turism durabil: turism de recreere (Marea Neagră și munte), de iarnă, wellness, spa, balnear, sănătate, cultural, vin, gourmet, eveniment, vânătoare, iaht, golf și de afaceri. O mare parte din acest potenţial nu este folosit, în special în interiorul ţării, la frontieră și în zonele rurale.
Potrivit datelor Organizaţiei Mon-diale a Turismului, rata de creștere a
turismului în Bulgaria este de aștep-tat să scadă și creșterea medie anu-ală de 3% în perioada 2013-2020 și de 4% în perioada 2020-2030. În același timp, se așteaptă o creștere a numă-rului absolut de turiști, datorită unui volum mai mare de trafic turistic și unei mari saturaţii a pieţei. Se aș-teaptă ca în 2020 numărul turiștilor străini din Bulgaria să atingă 9 mili-oane fără tranzit. Aceasta înseamnă o creștere de 37% pentru perioada 2012-2020. Este de așteptat ca fluxul turistic de intrare în Bulgaria să se dubleze până în 2030 și să ajungă la 12 milioane de turiști străini.
Fig. 3.
Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)
13
Tabelul 3. Vizitele străinilor în Bulgaria pe țări 2016№ Țară Total
Total 10 604 396А. UE 6 208 793
1 România 1 743 6972 Grecia 1 157 0623 Germania 1 003 0304 Polonia 388 8335 Regatul Unit 281 7776 Republica Cehă 219 3497 Austria 204 4898 Franţa 195 5719 Italia 152 07810 Olanda 147 88211 Belgia 119 42912 Ungaria 118 80513 Slovacia 78 16714 Danemarca 74 12515 Spania 63 49716 Suedia 48 06617 Finlanda 30 33218 Irlanda 25 38819 Croaţia 23 46420 Slovenia 22 59121 Cipru 22 18122 Portugalia 11 81723 Malta 4 868
Alte ţări ale UE 72 295B. Alte țări europene 3 378 927
1 Turcia 1 312 8952 Rusia 589 8443 FYR Macedonia 562 3654 Serbia 490 6685 Ucraina 342 2146 Norvegia 46 8997 Elveţia 34 042
C. Alte țări 298 7181 Israel 183 8462 Statele Unite ale Americii 82 4653 Canada 17 3954 Japonia 15 012
D. Restul lumii 717 958Conform INS Bulgaria
14
În anul 2016, potrivit Institutului Naţional de Statistică, creșterea nu-mărului de turiști străini și a venitu-rilor până în 2015 se apropie de 14%. Jumătate din turiștii străini care so-sesc vin pentru vacanţe și excursii. În 2016, în Bulgaria au sosit 10,6 mi-lioane de turiști străini. Creșterea semnificativă se datorează, în prin-cipal, turiștilor din statele membre UE, care reprezintă cea mai impor-tantă piaţă generatoare de turism internaţional din Bulgaria, cu o cotă relativă de 63%. Cea mai mare creș-tere în 2016 este pentru turiștii din
România (1,7 milioane), Turcia (1,3 milioane), Grecia (1,2 milioane) și Germania (1 milion).
Potrivit Monitorului Mondial al Turismului, contribuţia totală a in-dustriei turismului la PIB-ul Bulga-riei pentru 2012 este de 10 586,1 milioane BGN, ceea ce reprezintă 13,6% din PIB-ul ţării. Previziunile pe termen lung se referă la o creș-tere medie anuală de 1,9% până în 2023, când se estimează că indus-tria turismului din Bulgaria va oferi venituri de 13 072,2 milioane BGN (10,6% din PIB).
Fig. 4.
Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)
Până în 2012, în funcţie de „nu-mărul turiștilor străini pe cap de locuitor” (LPT), Bulgaria se află pe locul 10 printre ţările europene cele
mai importante. Valoarea acestui in-dicator pentru Bulgaria este de 0,89. Cele mai importante ţări din Europa sunt Austria (2,85) și Croaţia (2,42).
15
Fig. 5.
Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)
Majoritatea regiunilor din Bulga-ria nu reușesc să creeze și să promo-veze produse turistice de calitate. Nu există un sprijin real al statului pentru dezvoltarea destinaţiilor tu-ristice în ţară și pentru dezvoltarea unor forme alternative de turism.
Sondajele turistice pentru ne-voile Ministerului Turismului din Bulgaria arată că Bulgaria nu este o destinaţie recunoscută ca marcă turistică. Competitivitatea ţării se datorează în principal preţurilor scăzute. Bulgaria se confruntă în mod serios cu concurenţii în ceea ce privește următorii indicatori:
• raportul preţ / calitate a serviciului, unde conduc Turcia și Republica Cehă;
• patrimoniul cultural, unde conduc Italia, Austria, Grecia și Turcia;
• Natura - Austria.
Pe pieţele internaţionale, Bulga-ria este percepută relativ pozitiv ca o destinaţie turistică ieftină, low-cost, cea mai mare parte maritimă, cu natură excepţională, patrimoniu cultural și istoric bogat și mâncare bună. În același timp, Bulgaria este asociată negativ cu servicii necores-punzătoare, servicii de calitate scă-zută, infrastructură subdezvoltată.
Bulgaria este împărţită în 8 regi-uni turistice pentru a crea o identi-tate specifică prin branding și o mai bună recunoaștere a ţării printre grupurile ţintă și păstrarea statis-ticilor: Dunărea - Moesia; Balcan (Stara Planina); Valea Trandafirilor; Tracia; Munţii Rodopi; Sofia - Serdi-ka; Pirin, Rila și coasta Mării Negre.
16
Harta 1. Zona turistică a Bulgariei
Strategia de dezvoltare durabilă pentru Bulgaria 2014-2020 (orizont 2030)
II. Potențial de dezvoltare a turismului în zona țintă1. Potențial de dezvoltare a tu-rismului în zona transfrontalieră
Regiunea transfrontalieră România - Bulgaria se caracterizează printr-un potenţial turistic bogat. Resursele na-turale și antropogene diverse sunt o condiţie prealabilă pentru promovarea
regiunii ca destinaţie turistică, dezvol-tarea turismului durabil pe tot parcursul anului, crearea și impunerea unui brand regional bazat pe identitatea unică. În același timp, ca regiune de frontieră, regiunea este slab dezvoltată și nu poa-te fi recunoscută ca destinaţie turistică de către turiștii locali și străini.
Harta 2. Regiunea transfrontalieră România – Bulgaria
http://www.interregrobg.eu/en/programme/programme-general-data.html
17
Resursele naturale au un efect complex ca peisaj de agrement și au un efect recuperator și vindecă-tor. Zona Dunării de Jos are o bogată abundenţă de medii naturale diver-se, caracterizată de puncte de in-teres atractive și turistice: munţi și fenomene de rocă, văi de canion și reliefuri carstice, câmpii și lunci, ape minerale și râuri, lacuri și mlaștini, ecosisteme unice și peisaje atractive. În limitele zonei există parcuri natu-rale și zone protejate, cum ar fi:
• România - Parcul Natural Por-ţile de Fier; Cazanele Dunării (par-te a defileului când fluviul Dunărea traversează prin Carpaţi); Geopar-cul Platoul Mehedinţi; Pădurea Că-lugărească; Parcul Natural Comana; Cheile Dobrogei; zonele umede sub auspiciile Convenţiei Ramsar Cala-fat-Ciuperceni-Dunăre, Confluenţa Jiu-Dunăre, Confluenţa Olt-Dunăre, Bistreţ, Balta Suhaia, Vedea-Dună-re, Iezerul Călărași, Delta Dunării, Canalele Dunării și altele.
• Bulgaria - rezervaţia biosferei „Chuprene”; parcuri naturale („Vra-chanski Balkan”, „Persina” (insulele Belenski și Nikopolski), „Rusenski Lom” și peștera „Orlova Chuka”); Rezervaţii („Vrachanski karst”, „Go-rnata Koriya”, „Ibisha”, insula Kit-ka, insula Milka, Beli Lom) și altele.
Există numeroase trasee ecologi-ce pe teritoriul zonelor protejate din România și Bulgaria. Există diverse trasee ereditare și croaziere fluvia-le, posibilităţi de vânătoare și pescu-it și practicarea diverselor sporturi. Resursele naturale bogate și diverse creează condiţii favorabile pentru
dezvoltarea unor forme alternative de turism: cognitiv; ecoturism; fo-tografie; ornitologie; dendrologie; camping; aventuros; extrem (peșteri și alpinism) și multe altele.
Resursele antropogene sunt legate de efectul cognitiv asupra turiștilor. Acestea sunt potrivite pentru vizită pe tot parcursul anului. Zona Dunării de Jos este bogată în patrimoniu cul-tural și istoric din toate epocile isto-rice: artefacte din paleolitic și neoli-tic, situri arheologice, arhitecturale, etnografice și religioase, monumente ale artei totalitare și contemporane. Muzeele din regiune sunt interesante prin expoziţii: expoziţii arheologice, etnografice, artistice și documentare care atrag interesul a sute de mii de turiști în fiecare an.
Cea mai distinctă atracţie naţio-nală și a zonei transfrontaliere este identitatea sa unică, moștenirea vie și modul de viaţă al comunităţilor locale, tradiţiile și folclorul conser-vate, diversitatea obiceiurilor, săr-bătorile și festivalurile, mâncărurile tradiţionale. În aceste zile sunt re-zervate diverse meșteșuguri, speci-alităţi culinare, obiceiuri și ritualuri păgâne și creștine. Varietatea sărbă-torilor și a festivalurilor este o con-diţie prealabilă pentru dezvoltarea turismului cultural și de evenimente.
Multe dintre sărbătorile tradiţio-nale din zonă sunt comune României și Bulgariei: Survakane, St. Vasiliy, Botezul (Jordan) (BOBOTEAZĂ), Tri-fon Zarezan, Baba Martha, Curse de cai (Todorovden - o săptămână a cailor - SĂPTĂMÂNA CAILOR LUI SANTOADER), Kumichene (Urzikut-
18
sa, Duminica Floriilor); LAZĂRUL, LĂSATUL SECULUI DE PASTE - „IER-TĂCIUNEA”, - „BATEREA HALVIŢEI”, ziua Sf. Gheorghe, Enyovden, Igna-zhden, Sf. Ignatie Bogonosets, Sf. Nikola, PAPARUDA și Călușul, stema, sedanele, centurile și altele.
2. Regiunea transfrontalieră sud-vestică a României
2.1. Informații generale despre teritoriul țintă
România este împărţită în opt re-giuni de dezvoltare care corespund categoriei NUTS II. Teritoriul ţintă al proiectului include în România 4
judeţe (NUTS III) care se învecinea-ză cu Dunărea și fac parte din două NUTS II - MH, DJ, OT (Sud-Vestul Ol-teniei) și TR (Sudul Munteniei).
Teritoriul celor patru judeţe din regiunea ţintă ocupă 10% din terito-riul României (23.635 km2), iar popu-laţia este de 1 871 191 de persoane. Populaţia rurală predomină - 1 004 393 persoane. Zona administrativă vizată este împărţită în 20 de orașe și municipii, 10 municipii, 361 comune și 2327 sate (LAU 2, anterior NUTS V). Cu cea mai mare suprafaţă și popula-ţie este judeţul Dolj (3,1% din supra-faţă și 697 374 locuitori), iar judeţul Mehedinţi (2,1% din suprafaţă și 285 579 locuitori) se află pe ultimul loc.
Hărți 3. Hărțile regiunilor NUTS II și NUTS III (județe) în România*
https://en.wikipedia.org/wiki/NUTS_statistical_regions_of_Romania*NUTS - Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică. NUTS 2 / regiuni mijlocii. NUTS 3 / regiuni mici / orașe mari.
Densitatea medie a populaţiei este de 79,8. persoane / km2, cea mai mare din judeţul Dolj (94,1 persoane / km2) și cea mai mică din judeţul Mehedinţi (57,9 persoane / km2). În judeţul Dolj, populaţia urbană predomină, comparativ cu populaţia rurală (384 867/312 507).
În judeţul Mehedinţi, populaţia ur-bană și rurală sunt relativ egale, cu o ușoară prevalenţă a celei urbane (144 353/141 226), în timp ce în celelalte două judeţe din populaţia rurală predomină - judeţul Olt (196 578/255 66) și judeţul Teleorman (141.000 / 295.000). Teleorman
19
se numără printre judeţele din regiunea Sud - Muntenia cu o rată redusă de urbanizare (sub 40%).
Regiunea este mai slaba din punct de vedere economic în com-paraţie cu alte judeţe și regiuni de planificare. În zona Sud-Vest Oltenia creșterea economică este ascen-dentă, dar în 2011 PIB-ul este de 8% (44 840,60 milioane RON) din totalul ţării și este ultima din toate regiu-nile. Regiunea Sud - Muntenia se si-tuează pe locul doi în PIB - 12,74% din totalul ţării (70 923,0 milioane RON). Judeţul Teleorman este zona cea mai subdezvoltată din Sud - Muntenia.
Din punct de vedere economic, în zona ţintă a proiectului, cel mai dezvoltat este judeţul Dolj. Acesta este judeţul cu cea mai bună dez-voltare a industriei și cea mai mare contribuţie la PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia. Orașul Craiova, cen-trul administrativ al judeţului Dolj, este un centru industrial și universi-
tar. Cea mai mică contribuţie la PIB în Sud-Vestul Olteniei este judeţul Mehedinţi.
Cele mai mari rate de creștere din Sud-Vestul Olteniei sunt sec-toarele serviciilor, comerţului și industriei. Sectoarele agriculturii, silviculturii și pescuitului se dezvol-tă relativ constant. Gradual, schim-barea structurii economiei regiona-le, creșterea ponderii serviciilor și comerţului și reducerea sectorului industrial. La nivel regional, secto-rul agricol, forestier și piscicol au o pondere mai mare la nivel naţio-nal. În același timp, agricultura este sectorul cu cea mai mică productivi-tate. El angajează 47,5% din totalul angajaţilor din regiunea Sud-Vest Oltenia, cu contribuţii la PIB-ul re-gional de numai 9,5%.
În Craiova s-au creat: parcul industrial cu infrastructură de afa-ceri, Parcul tehnologic Craiova, centrul expoziţional transfrontalier (EXPO) și 3 incubatoare de afaceri.
20
Tabe
lul 4
. D
ate
rezu
mat
ive
priv
ind
popu
lați
a și
str
uctu
ra a
dmin
istr
ativ
ă a
jude
țelo
r ți
ntă
din
Rom
ânia
Potr
ivit
dat
elor
de
la B
irour
ile R
egio
nale
de
Stat
isti
că p
entr
u 20
15, 2
016
și 2
017
Județ
Supr
afață
km2
% di
n su
praf
ața
țară
Po
pulaț
ie -
nr.
Dens
itate
med
ie
popu
lație
nr
. loc
uito
ri/km
2
Diviz
iune
a ad
min
istra
tiv-
terit
oria
lă
Cent
re a
dmin
istra
tive
prin
cipale
/nr.
locu
itori
Tota
l Ur
ban
Rura
l Ce
ntru
– pe
ste 1
0 m
ii lo
cuito
ri Po
pulaț
ie
4 933
Me
hedi
nți
2.1
285 5
79
144 3
53
141 2
26
57.9
5 o
rașe
și m
unici
pii,
2 mu
nicip
ii, 61
comu
ne și
34
4 sa
te
105 2
32
12 37
3 11
438
Drob
eta-
Turn
u Se
verin
Or
shov
a St
reha
ia Do
lj 7 4
14
3.1
697 3
74
3848
67
3125
07
94.1
Cr
aiova
Bă
ilești
Fil
iași
Calaf
at
7 orașe
și m
unici
pii,
3 mu
nicip
ii, 10
4 com
une
și 37
8 sa
te
Dăbu
leni
293 5
67
19 41
3 18
463
17 38
2 12
485
Olt
5 498
2.
3 45
2238
19
6578
25
5660
82
.3
8 orașe
și m
unici
pii,
2 mu
nicip
ii, 10
4 com
une
și 37
7 sat
e
76 73
6 34
431
20 63
2 18
956
12 22
8 12
027
Slatin
a Ca
raca
l Ba
lș Co
rabi
a Sc
ornic
ești
Drăgăn
ești-
Olt
5790
Te
leor
man
2.4
436 0
00
141 0
00
295 0
00
75.3
3 m
unici
pii;
2 orașe
; 92
comu
ne cu
228
sate
50 49
6 31
849
30 08
9 15
672
11 98
7
Alex
andr
ia Ro
șiorii
de
Vede
Tu
rnu
Măgu
rele
Zi
mnic
ea
Vide
le
Tota
l 23
635
9.
9 1
871
191
866
798
1 00
4 39
3 79
.8
20 o
rașe
, 10
m
unici
pii,
361
com
une
și 23
27 sa
te
21
Regiunea de Sud - Muntenia este împărţită în zonele nordice și sudice (agricole). Judeţul Teleorman este situat în partea de sud-vest a regiunii și are cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor dintre cele
șapte judeţe din regiune. Judeţul Teleorman este printre cele mai puţin dezvoltate din România, cu un indice de 56,9% din media ţării. Nu există parc industrial pe teritoriul judeţului Teleorman.
Județ Profil
Mehedinţi Centrale termice, construcţia și repararea navelor fluviale și a bărcilor. Construcţii civile și industriale. Industria textilă și a celulozei. Industria minieră. Viticultură și vinificaţie. Turismul de-a lungul fluviului Dunărea.
Dolj Centru Universitar Regional cu impact naţional. Centru industrial - producerea și distribuţia energiei electrice și termice, exploatarea minelor și carierelor de lignit; producţia de mașini și mașini agricole; mașini grele, transformatoare și locomotive electrice; electronică; industria chimică și materi-alele de construcţie; Prelucrarea produselor alimentare; agri-cultura ecologică. Instituţii financiare.
Olt Extracţia și prelucrarea metalelor neferoase (producţia de aluminiu). Fabricarea de produse auto (pneuri, etc.), mașini, ansambluri și tuburi din oţel fără sudură. Agricultura - extracţia de grâu, porumb, rapiţă și producţia de vin.
Teleorman Agricultură - cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb), legume (mazăre, soia etc.) și plante furajere. Prelucrarea produselor agricole. Potenţial - colectarea regională, depozi-tarea și comerţul intern și internaţional cu produse agricole.
Tabelul 5. Profilul economic al județelor
Potrivit Agențiilor de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia
2.2. Resurse turistice în teritoriul țintă al României
2.2.1. Resursele naturale
Relieful este plat și deluros, cu excepţia zonelor muntoase din Mehedinţi, caracterizate prin forme carstice și peșteri. În ciuda bogăţiei apelor din zonă (suprafaţă și ape subterane), o parte din teritoriu
are parte de secetă, salinizare, eroziunea solului și schimbă-rile climatice. În partea de sud a judeţului Dolj, de-a lungul fluviului Dunărea, există cea mai mare zonă de piatră, de nisip și dune naturale din România. Terasele de-a lungul câmpiei Dunării sunt adesea inundate, iar lacurile sunt acoperite. Aceste teritorii sunt favorabile dezvoltării ornitofaunei, în care
22
zona este bogată. La vest, în judeţul Mehedinţi, zona este dominată de lanţurile muntoase Cerna și Mehedinţi și Platoul Mehedinţi. Clima este moderată continen-tală, cu o anumită influenţă asupra maselor de aer mediteraneene. Celebre pentru apele minerale sunt Bala, Gighera, Icoana, Ticleni și Potcoava, ale căror resurse nu sunt pe deplin utilizate. Regiunea dispune de o bogată biodiversitate, care reprezintă un potenţial neex-ploatat serios pentru dezvoltarea unor forme alternative de turism.
Flora din zona ţintă este formată din stejar (Quercus robur L.), fag (Fagus sylvatica) și păduri mixte de foioase (Quercus cerris, ulm / Ulmus, carpen / Carpinus betulus, salcâm / Acacia, plop / Populus etc.) , arbuști, flori, plante, ferigi, stepa, vegetaţie de apă și mlaștină, pajiști cu bujori sălbatici, păduri de liliac etc. În zona Parcul Natural Porţile de Fier se găsesc multe specii endemice de vegetaţie.
Fauna zonei este reprezentată de: Mammalia (mistreţul / Cerbul, capreolus capreolus, ursul / Ursus, Martes martes, lup / Mustela putorius, pisica sălbatică / Felis silvestris, nevăstuică / Mustela nivalis, bursuc/ Meles meles); rozătoare (Veveriţa/ Sciurus vulgaris, Apdemus agrarius, Spermophilus citellus), amfibii și pești/ Chordata (Carpio / Cyprinus carpio, Silk glanis, Esox lucius, Sander lucioperca, Caracus) în zonele umede de-a lungul fluviului Dunărea (Corvus corax, Phasianus, Quadrix Coturnix și zeci de specii de
păsări protejate). În teritoriul zonei ţintă există staţii de reproducere a vânatului, care dezvoltă turismul de vânătoare de succes și atrage interesul turiștilor străini. Râurile, lacurile, mlaștinile și barajele din zonă au condiţii minunate de pescuit.
Regiunea are o mare varietate de arii protejate de diferite tipuri: zone umede, paleontologice, ornitologice, botanice, păduri, florale, geologice, peisagistice și mixte. Cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea turismului sunt: Geoparcul Platoul Mehedinţi; Parcul Natural Porţile de Fier, zonele umede protejate internaţional - Calafat-Ciuperceni-Dunăre; Influxul râului Jiu în fluviul Dunărea (confluenţa Jiu-Dunăre); Bistreţ; Balta Suhaia și altele.
Resursele naturale diverse ale teri-toriului ţintă creează condiţii pentru dezvoltarea diverselor forme de turism, cum ar fi: munte, croazieră, bicicletă, aventură, vânătoare, pescuit, speologie, ecologie, orni-tologie, dendrologie, fotografie și altele. Acest lucru necesită utilizarea durabilă a resurselor naturale și valo-rificarea acestora prin încorporarea lor ca o componentă a industriei turismului și utilizarea mai largă a marketingului turistic și a publicităţii.
2.2.2. Resurse antropogene
În judeţ sunt înregistrate 2490 de monumente istorice și culturale. Cele mai multe dintre ele se află pe teritoriul judeţului Olt și cele mai puţine în judeţul Teleorman. Dintre acestea, 500 sunt situri arheologice
23
și istorice, 706 locuri religioase, 1129 monumente arhitecturale și de construcţie, 94 monumente și altele.
Siturile arheologice provin din epoci și culturi istorice diferite:
• Paleolitic (până la 8000 î.Hr.);• Epipaleolitic (9000-4500 î.Hr.);• Neolitic (de la mileniul 7 la
mileniul 7 î.Hr - cultura Vinča, cultura Starčevo-Criș, cultura Boian-V, cultura Gumelniţa, cultura Vadastra, cultura Dudești);
• Eneolitic (începutul sec. al III-lea î.Hr. - cultura Bodrogkeresztur);
• Cultura Cernavodă III (între eneolitic și epoca bronzului);
• Bronz (de la 3500 î.Hr la 1100, cultura Verbicioara, cultura Gârla Mare, cultura Salcuta, cultura Coţofeni, cultura Glina);
• Fierului timpuriu (sec. X-VI î.Hr, cultura Hallstatt, cultura Basarabi);
• Antică - secolul al VIII-lea î.Hr. - secolul al VI-lea d.Hr. (Latène-V-I î.Hr., cultura gotică - IV-III î.Hr., daco- romană și cultură romană sec. I-IV, cultura post-romană);
• Medievală – sec. V-XVI - timpurie (cultura Ipotești-Cândești, cultura Dridu), medie și medie târzie (până la începutul secolului al XVIII-lea în Balcani).
Cele mai interesante situri arhe-ologice de pe teritoriul regiunii ţintă sunt: situl arheologic al orașului roman Drobeta-Turnu Severin (inclusiv ruinele de la Podul împăratului Traian / Podul lui Traian, amfiteatrul roman, ruinele cetăţii medievale Severin, cetatea romană - Hinova, cetatea Trikule, Svinita, cetatea Déjal Pelaveda, situl arheologic Desa, Castraviţa, Complexul
Sucidava, Corabia, Cetatea Turistică, Turnu Măgurele etc. Monumentele reli-gioase culturale includ complexe de mănăstiri și biserici, biserici episco-pale, biserici din lemn și biserici cu simboluri masonice, ruine de mănăstiri și biserici, capele. Sunt o resursă extrem de importantă pentru dezvol-tarea turismului cultural,cognitiv și religios. Nu puţine au fost construite iniţial în secolele XIII-XV, în locul vechilor biserici, după care au fost reconstruite în același loc. Există de asemenea multe biserici din lemn conservate construite la mijlocul secolului al XVIII-lea. Site-urile religi-oase sunt:
• Ansamblul Arhiepiscopiei din Craiova și al Mitropoliei Olteniei; Catedrala episcopală “Sf. Alexandru, Alexandria (1834-1842, reconstruită între 1869-1898);
• mănăstiri - Mănăstirea Baia de Arama (1703); Mănăstirea Gura Motrului (sfârșitul sec. Al XIV-lea); Mănăstirea “Strehaia” (mijlocul secolului al XVIII-lea); Mănăstirea Sf. Ana, Orșova (1936-1939); Mănăstirea Mraconia, Dubova (1523); Ansamblul Mănăstirii medievale “Topolniţa” cu biserica “Sf. Ioan Botezătorul” (1378); Ruinele Mănăstirii Vodiţa (1369-1374); Mănăstirea Jitianu (1654 - 1658); Mănăstirea Bucovăţ (Coșuna) (1483); Mănăstirea Sadova (1633); Mănăstirea Brâncoveni (1699); Mănăstirea Clocociov (1628); Mănăstirea Călui (1588); Mănăstirea Strehăreţ, Slatina (1668); Mănăstirea Plăviceni, Aluniș (1648), etc;
• Biserici - Drobeta-Turnu Severin - ”Maioreasa” (1842), Biserica Grecescu
24
(1872), “Nasterea Maicii Domnului” (1860); “Sf. Nicolae”, Orșova (1746); “Înălţarea Domnului”, Gruitsa (1751-1753); Craiova - Biserica Catolică Sf. Anton (1699), Toţi Sfinţii (1710-1730, “Sf. Dumitru” (1205, resta-urată în 1651, 1723, refăcută în 1933), Ansamblul Sf. Trinitate (1765-1768) , Madona Dudu (1750-1756), Biserica Sf. Ilie (1720, restaurată în 1893), Biserica Sf. Gheorghe, Sfânta Paraschiva, Biserica comunităţii Evanghelice (1870-1872), Biserica de lemn Sf. Nicolae Balota de Jos, Murgași (1709-1710), Biserica de lemn Sf. Voievozi, Balota de Sus, Murgași (1812, Sf. Nicolae, Alexandria (1824), Sf. Apostoli Petru și Pavel, Alexandria (1846),”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1684), Buzești (1860), Biserica de lemn Sf. Paraschiva, Bujoreni (1711), Biserica de lemn “Sf. Paraschiva”, satul Dracesti, Scurtu Mare.
În zona ţintă există numeroase monumente interesante arhitec-turale și de construcţie, precum și monumente ale artei grădinări-tului. Aceste obiective culturale și istorice creează o premisă impor-tantă pentru peisajul arhitectural general al zonei și pentru dezvol-tarea turismului cultural-cognitiv și a tururilor specializate. Interesul pentru turiști include: Turnul de apă, Drobeta-Turnu Severin; Complexul arhitectural Ada-Kaleh; Cula Tudor Vladimirescu și Cula Nistor, Șimian; Castelul Pleșa, Obârșia de Câmp; Centrul istoric din Craiova, incluzând - bisericile din centru, Palatul Băncii Comerciale (Primăria de azi a Craiovei, Palatul Administrativ
(Prefectura de astăzi), fostul Hotel Palace (azi sediul Primăriei Craiova), Casa Glogoveanu, Casa Nicolae Romanescu, Colegiul National Carol I, Colegiul National Elena Cuza, Biblioteca Judeţeană Alexandru și Aristia Aman, Hotel și Casino Minerva, Statuia lui Alexandru Ioan Cuza și Palatul Jean Mihail, Muzeul de Arta de azi, Scoala Centrala pentru fete (acum Muzeul Olteniei), Casa Alba, Parcul Nicolae Romanescu, Palatul Marincu, Calafat (Muzeul de Artă de azi), Ansamblul Curţii Coţofenilor din satul Coţofenii din faţă, Mausoleul Filișanu din Filiași, Slatina - Banca, Casa Fantaneanu, Muzeul Etnografic, Muzeul Regional Olt, Primăria, Casa culturală, Ruinele Curţii domnești de la Brâncoveni, Caracal - Teatrul Naţional, Parcul Ctin Poroineanu, Tribunalul, Alexandria - Ansamblul Constantin Brancoveanu, Casa Zarzara (Palatul Copiilor), Casa Marin Vasilescu, Scoala Veche; Casa Mamut din Roșiori de Vede; Cula lui Costea din Frăsinet; Conacul Făgărășeanu din Balaci și multe altele.
În zona de destinaţie există și monumente care prezintă interes turistic și care completează celelalte repere culturale și istorice: Monumentul împăratului Traian, Drobeta-Turnu Severin; Monumentul eroilor din primul război mondial, Drobeta-Turnu Severin; Statuia lui Decebal; Craiova - Bustul lui Ion Maiorescu, Monumentul lui Tudor Vladimirescu; Monumentul eroilor ruși din războiul ruso-turc din 1828-1829; Monumentul celor căzuţi în războiul din 1877, Calafat; Monumentul “Slatina - 600”; Statuia lui Ecaterina Teodoroiu,
25
Slatina; Monumentul eroilor, Caracal; Bustul lui George Enescu, Caracal; Monumentul Independenţei, Corabia; Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, Alexandria; Statuia lui Tudorică Dorobanţu, Turnu Măgurele; Memorialul Independenţei, Turnu Măgurele.
Există numeroase instituţii culturale și de altă natură în zonă (muzee, colecţii muzeale, case culturale, teatre, grădini zoologice, grădini botanice etc.) care joacă un rol important în îmbogăţirea produ-sului cultural pe care îl oferă teritoriul ţintă. O atenţie deosebită se acordă muzeelor regionale din Mehedinţi, Slatina și Alexandria și, mai presus de toate, Muzeului Olteniei cu cele trei secţii (Istorie și Arheologie, Etnografie și Știinţe Naturale), Gradina zoologică și botanică din Craiova. Există 31 de muzee regionale și municipale și unul privat (arheologic și istoric, etno-grafic, artă, mănăstire și biserică), 12 muzee, 2 colecţii muzeale, 1 muzeu și 1 expoziţie documen-tară, 2 teatre naţionale (Craiova și Caracal) și Filarmonica (Craiova), Grădina Botanică (Craiova) și Gradina Zoologică (Craiova). În centrele judeţene, urbane și comunale mai mari există case culturale care păstrează și menţin folclorul tradi-ţional. Au creat ansambluri profesi-onale și amatori de folclor și teatru care popularizează obiceiurile și tradiţiile populare. Aceste instituţii, împreună cu biserici, mănăstiri, administraţii urbane și comunale, se află în centrul organizării diferitelor festivaluri tradiţionale.
Muzeele mai interesante sunt:
Muzeul Regional al Porţilor de Fier și Muzeul de Artă din Drobeta-Turnu Severin; Colecţia muzeală a mănăs-tirii Gura Motrului; Colecţia muzeală a Mănăstirii Strehaia; Peștera Topolniţa din Balta; Craiova: Muzeul Olteniei (Secţia de Arheologie și Istorie, Secţia de Etnografie), Casa Băniei, Secţia de Știinţe Naturale, Muzeul de Artă Craiova; Colecţia Muzeală a Mitropoliei Ortodoxe din Oltenia, grădina zoologică, grădina botanică “Alexandru Buia”; Muzeul de Artă din Calafat; Slatina: Muzeul Regional Olt; Muzeul Etnografic Regional, Caracal; Muzeul Romanaţiului, Secţia de Arte Plastice; Muzeul Câmpia Boianului, din Drăgănești-Olt; Muzeul de Artă Populară din Chilia; Complexul Muzeal Etnografic Boianu din Stoicănești; Muzeul Arheologic și Etnografic din Corabia, Șantierul naval; Muzeul Mănăstirii Brâncuși; Muzeul Judeţean Teleorman; Muzeul Etnografic din Drăcșenei și altele.
Un rol important în turismul modern îl joacă patrimoniul viu - tradiţii și obiceiuri populare păstrate, meșteșu-guri tradiţionale, folclor. Organizarea anuală a diferitelor festivaluri atrage interesul multor turiști. În termeni industriali, zona este mai puţin înapoiată, dar satul românesc, cu tradi-ţiile și obiceiurile sale tradiţionale, a fost păstrat. Astăzi, ca și în trecut, sunt organizate diferite obiceiuri, legate de tradiţiile păgâne din trecut, de religia creștină și de viaţa rurală. Sunt obiceiuri interesante precum: Capra (un joc ritual de tineri cu un om care poartă o mască de “capră”), Boboteaza (botezul cailor, Marșul
26
păcătoșilor), Gângiova; Babindeanu sau Ziua Moașei, Frumoasa; Galicea Mare, Cerat, Segarcea, Găuriciu și Bragadiru; Todorovden (curse cu cai), Desa; Suhaia, Nasurelu și Viisoara; Urzicuţa; Sărbători de Paște - Focuri de ritual în Joia Mare, Melinești, Poiana Mare, Sărbători de Paști, Sf. Gheorghe, Bistreţ; Strângerea oilor; “Rusalii” și “Calușul” Conţești si Frumoasa – manifestare etnofolclo-rică de început de vară; Sf. Nicolae; Sf. Ignat (Ignatul - sacrificarea rituală a unui porc); Crăciun, colinde de Crăciun; Plugușorul de Anul Nou - un vechi Obicei, Sorcova; tradiţiile de nuntă, Suhaia; Lada pentru zestre și multe altele.
Schimbarea vieţii și industriali-zarea au dus la dispariţia treptată a multor meșteșuguri tradiţionale. Cu toate acestea, există încă meșteșu-guri, care, deși dificile, se păstrează în noile condiţii. Meșteșugurile tradiţi-onale conservate oferă o oportunitate unică turiștilor de a călători în trecut și de a simţi spiritul veacurilor. Pentru a dezvolta o rută turistică specială legată de apariţia și dezvoltarea olăritului, este important să explorăm tradi-ţiile ceramice conservate. Astăzi, un număr de meșteșuguri tradiţionale se păstrează pe teritoriul regiunii vizate din România, cum ar fi: ceramice Sisești, Corbeni, Romana, Oboga, Vadastra, Maldaieni; torsul, ţesutul și cusutul; croșetat (“macrameu”); reali-zarea costumelor naţionale - Orșova, Baia de Arama, Podei și Salcia; Măști pentru jocuri; covoare (Atelier de ţesut pentru covoare) Bechet; prelu-crarea lemnului (obiecte folclorice
din lemn) - Salcia; sculptură în lemn; pictura pe lemn și sticlă; pictura și montarea icoanelor și producerea de obiecte religioase din lemn; dulgherie; fierărie; tacâmuri; coșuri de tricotat și mobilier din trestie; producţia de carne (cârnaţi) și produse lactate (brânză, cașcaval, unt, lapte), paste și produse de patiserie; apicultura;con-strucţie; morărit și altele.
În zonă se organizează două târguri ale meșteșugarilor (Târgul Meșteșugarilor, Craiova, Festivalul etno-folclor „Arborele vieţii” – Târgul de artă populară, Balș și numeroase festivaluri locale, regionale, naţionale și internaţionale: Festivalul Liliacului, Ponoarele, Ziua Apei, Floarea de salcâm, Desa, Sărbătoarea Teiului, Carpen și Băbiciu, Sărbătoarea Bujorului la Pleniţa, Sărbătoarea folclorului polonez, Strehaia, Festivalul recoltei, Sărbătoarea pâinii, Scornicești, Sărbătoarea iiei de la Festivalul de Folclor Tradiţional, Șovarna, Festivalul smochinelor, Sviniţa, Festivalul Zaibărului (varietate de struguri de vin) și a Prazului, Băilești, Festivalul Vinului, Leu, Bechet, Băilești, Sărbătoarea Peșterii Topoliţa, Cireșu, Festivalul de muzică populară și dans “Plaiul Cloșani” Dubova, Festivalul folcloric “Ferestre spre noi”, Svinita, Festivalul folcloric „Maria Tănase “, Craiova, Festivalul folcloric, Balș, Festivalul internaţional “Căluţul Românesc”, Slatina, Caracal, Vâlcele, Dobrun, Oporelu si alţii; Festivalul de umor “Oltenii și restul lumii”, Slatina; Festivalul Naţional de Muzică Populară și Poezie “Ion Minulescu”; Festivalul Naţional de Folclor “Lică Militaru”,
27
Drăgănești-Olt; Festivalul de cântec tradiţional, dans și costum popular din Teleorman, Alexandria; Festivalul Naţional de Folclor, Alexandria și altele.
Sunt organizate diverse festi-valuri de cinematografie (Balkan Love, Craiova), teatru (Festivalul International Shakespeare, Craiova) și festivaluri de jazz (Festivalul de Jazz Craiova), concerte cu muzică clasică și pop și alte evenimente culturale, de afaceri și sportive.
De interes deosebit pentru turiști este turismul gourmet și posibili-tatea de a încerca bucătăria tradi-ţională locală, precum și degustări de băuturi tipice. Zona Olteniei și Sud-Vest Muntenia se caracterizează prin bucătăria tradiţională, mâncă-
rurile și băuturile făcute în casă și cramele de vin.
2.3. Capacitatea și fluxul turistic
Dinamica turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia a crescut constant de când criza financiară (sfârșitul primului deceniu al secolului XXI) a fost depășită si s-au înregis-trat fluctuaţii mari. Aceasta este tendinţa din judeţul Mehedinţi și din judeţul Dolj. După unele fluctu-aţii în perioada 2005-2010, tendinţa este pozitivă în judeţul Mehedinţi. Nu este aceeași situaţie și în judeţul Olt. Spre deosebire de Mehedinţi și Dolj, în Olt nu există o dezvoltare pozitivă a turismului, ci o stagnare.
Tabelul 5. Profilul economic al județelor
Conform datelor din INS ale României pentru anul 2016
Cazare Sud-Vest Oltenia Mehedinti Dolj Olt Sud
Muntenia Teleorman
Hoteluri 111 13 26 10 165 6
Hosteluri 26 7 8 1 28 1
Hoteluri apartament
1 0 1 0 2 0
Moteluri 25 2 5 0 39 2
Hanuri 34 0 0 0 2 1
Vile turistice 13 0 1 0 58 2
Cabane turistice 1 0 1 0 32 2
Bungalouri 5 0 0 1 4 0
Campinguri 0 0 0 0 3 0
Casute turistice 0 0 0 0 6 0
Numărul total 216 22 42 12 339 14
28
Există, de asemenea, o dezvoltare pozitivă a turismului pe teritoriul Munteniei de Sud. Judeţul Teleorman este cel mai înapoiat judeţ atât în sfera turismului, cât și în economie. După 1990, în judeţul Teleorman, a existat o tendinţă negativă constantă de dezvoltare a turismului.
Până în 2016, au fost înregis-trate 216 de locuri de cazare în Sud-Vest Oltenia, dominând hotelu-rile și motelurile. Pe lângă acestea, există o serie de pensiuni și case de oaspeţi. În judeţele Mehedinţi, Dolj și Olt se află doar 76 locuri de cazare, 35,19% din capacitatea regiunii Sud-Vest Oltenia. Acest lucru se datorează faptului că prin-cipalele site-uri se află pe teritoriul celorlalte două judeţe care nu intră în zona ţintă.
În regiunea Sud Muntenia, până la mijlocul anului 2016, au fost înre-gistrate 339 de locuri de cazare, dintre care 234 hoteluri, moteluri și pensiuni, iar 105 pensiuni agro-turistice. Există două locuri pentru cazarea turiștilor de croazieră din zonă, care se află în judeţul
Teleorman. În judeţul Teleorman se înregistrează doar 14 locuri de cazare, ceea ce reprezintă doar 4,13% din numărul total din Sud Muntenia.
Majoritatea locurilor de cazare din judeţele ţintă se află pe teri-toriul Dolj - 42 și cel mai puţin în Teleorman – 12.
Baza de cazare din Mehedinţi a crescut; în judeţele Dolj și Olt este practic neschimbată, iar în Teleorman a scăzut. Cu toate acestea, există o schimbare cali-tativă a bazei turistice legate de renovarea și construirea de locuri noi. Se înregistrează o creștere semnificativă a interesului turiș-tilor în judeţul Dolj / Mehedinţi, nu există nicio schimbare semnifi-cativă în judeţul Olt, în timp ce în judeţul Teleorman se înregistrează o defalcare semnificativă în prezenţa și cazări. Indicele de utilizare netă în Dolj a crescut, în judeţul Mehedinţi la nivelurile 2000, în judeţul Olt aproape neschimbat în ultimii ani, iar în judeţul Teleorman s-a prăbușit de mai mult de cinci ori.
29
Tabe
lul 7
. Cap
acita
tea
loca
lităț
ilor M
ehed
inti,
Dol
j, O
lt, Te
leor
man
(flux
turi
stic
și in
dice
de
utili
zare
net
ă pe
r pat
– 19
95-2
016)
http
://w
ww.
meh
edin
ti.in
sse.
ro; h
ttp:
//w
ww.
dolj.
inss
e.ro
; ww
w.ol
t.in
sse.
ro; w
ww.
tele
orm
an.in
sse.
ro* I
nfor
maț
iile
din
31 iu
lie 2
016
sunt
disp
onib
ile n
umai
în ju
dețu
l Meh
edin
ți.
An
Turiș
ti (m
ii) no
pți
Capa
citate
a de c
azare
a tur
iștilo
r (m
ii) Ind
ice de
utiliz
are ne
tă pe
r pat
(%)
Exist
ent (
patur
i) Mi
i de l
ocuri
/ zi
MH
DJ
OT
TR
MH
DJ
OT
TR
MH
DJ
OT
TR
MH
DJ
OT
TR
MH
DJ
OT
TR
1990
-
- -
1396
-
- -
332
- -
- 58
14
1 -
- -
42.4
1995
18
75
- -
1042
41
4,7
- -
198
55.1
- -
21
130,1
-
- 36
31
.4 -
- 18
.0 20
00
1858
-
- 10
37
448,5
-
- 23
6 38
.9 -
- 10
11
8,4
- -
40
26.4
- -
16.9
2005
11
64
- -
870
403,8
-
- 19
5 45
.6 -
- 12
11
5,0
- -
26
28.5
- -
13.2
2010
15
24
- -
675
508,3
-
- 22
4 54
.9 -
- 10
13
5,9
- -
29
26.7
- -
12.9
2011
15
87
2242
-
714
500,4
72
0.4
- 24
8 54
,8 58
.5 -
12
137,1
11
6.4
- 28
27
,4 16
.2 -
12.4
2012
17
72
2259
86
7 73
2 54
9,4
838.4
29
2.8
234
53,7
83.0
36.4
14
119,9
14
6.8
72.9
38
21,8
17.5
24.9
16.2
2013
17
68
2125
87
4 79
8 57
3,5
775.0
30
4.1
278
52,3
85.8
35.7
13
117,1
16
1.5
67.8
39
20,4
20.9
22.3
14.2
2014
18
04
2191
86
9 12
04
596,7
76
8.2
316.1
27
8 51
,8 91
.2 34
.8 11
11
2,2
161.7
68
.7 24
18
,9 21
.1 21
.7 8.7
20
15
2118
22
46
860
1024
66
1,3
814.6
30
9.7
274
81.0
102.5
33
.3 13
16
5,6
187.3
73
.3 23
25
.1 23
.1 23
.7 8.4
20
16*
2174
-
- -
713,1
-
- -
91,4
- -
- 20
1,6
- -
- 28
,2 -
- -
30
Resurse/Bază/Infrastructură Mehedinti Dolj Olt Teleorman
1. Resurse turistice naturale:
Peisaj 3 1 1 1
Forme variate de relief și atractivitate peisagistică;
3 1 1 1
Factorii climatici favorizând dezvoltarea turismului;
3 1 1 1
Resurse de apă 3 2 1 1
Faună: vânătoare și pescuit 3 1 1 1
Flora: Păduri și vegetaţie 3 1 1 1
Zone protejate 3 1 1 1
Factori terapeutici 2 0 0 0
Calitatea mediului; 2 1 0 0
2. Resursele turistice antropogenice:
Monumente de istorie și artă 2 2 1 1
Situri arheologice și artefacte 3 2 2 1
Biserici și mănăstiri 1 2 1 1
Muzee 2 2 1 1
Arhitectura vernaculară 1 1 1 1
Meșteșuguri tradiţionale 2 2 1 1
Obiceiuri tradiţionale 1 2 1 2
3. Baza materială și tehnică
Baza de cazare turistică 3 1 1 1
Restaurante și baruri. Bucătărie tradiţională. 2 1 1 1
Locuri de divertisment 2 0 0 0
Locuri pentru balneoterapie 1 0 0 0
4. Infrastructura generală
Drumuri de acces: rutier, feroviar, aerian, apă - fluviu;
2 2 1 1
Infrastructură comunală - alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaz, energie electrică, centrale termice, comunicaţii;
2 2 1 1
Puncte de colectare a deșeurilor 1 1 0 0
Indice de atractivitate turistică 0,72 0,42 0,28 0,28
Indicele teritorial comun țintă în România 0.42
2.4. Atracția turistică și competi-tivitatea zonei țintă din România
Pe baza informaţiilor din Planurile de dezvoltare ale regiunilor Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia, atracti-
vitatea zonei ţintă a fost evaluată prin utilizarea a patru indicatori: potenţialul resurselor naturale; potenţialul resurselor antropo-genice; infrastructura turistică și infrastructura tehnologică.
Tabelul 8. Indice de atractivitate turistică pentru teritoriul ţintă din România
31
Pentru fiecare indicator, se indică o estimare de la 0 la 3. Rezultatul arată că regiunea are o atractivitate și o competitivitate turistică relativ scăzută. Judeţele Mehedinţi, Dolj și Olt au cel mai scăzut indice de
atractivitate în sud-vestul Olteniei și respectiv judeţul Teleorman în regiunea Sud Muntenia. Judeţul Mehedinţi are un indice mai mare decât media regiunii Sud-Vest Oltenia (0,55)
2.5. Forme de turism practicate în zona țintă din România
Forme de turism Mehedinți Dolj Olt Teleorman
Cultural și istoric Condiţii bune Condiţii bune Condiţii relativ bune
Nu este bine dezvoltat
Religios (monastic)
Condiţii bune Condiţii bune Condiţii bune Nicio condiţie
Sport și vânătoare
Condiţii foarte bune (scufundări în peșteri, ciclism, deltaplanning), pescuit
Condiţii bune Condiţii bune (13 terenuri de vânătoare), în special pentru pescuit
Nu este bine dezvoltat, există condiţii pentru pescuit
Balnear, medical și de tratament
Condiţii bune (Centrul Spa Bala și Platoul Mehedinţi /
Există premise, dar nu este dezvoltat
Nu există premise
Nu există premise
Croazieră Mehedinţi) Există premise, dar nu există porturi și nu este dezvoltat
Există premise, dar nu există porturi și nu este dezvoltat
Există premise, dar nu există porturi și nu este dezvoltat
Agro și ecoturism Condiţii bune (porturile Orsova și Drobeta-Turnu Severin, canalele Dunării și Dunării)
Puţin dezvol-tate, dar există premise (tradiţii și obiceiuri păstrate și sărbători)
Tradiţii și meserii conser-vate - ceramică
Nicio condiţie
Eno-gastronomic (Gourmet – Vin și mâncare)
Puţin dezvoltate, dar există premise (tradiţii și obiceiuri si sărbători păstrate)
Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Premise - tradiţii culinare conservate
Premise - tradiţii culinare conservate
Urban Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Condiţii bune, sunt organizate diverse evenimente internaţionale
Premise - evenimente internaţionale și naţionale
Premise - eveni-mente culturale
Știiţific Slab dezvoltate, există premise
Puţin dezvoltate, dar există premise
Nicio condiţie Nicio condiţie
Afaceri, congrese și întâlniri
Există condiţii pentru studii complexe de peșteri
Au fost create condiţii bune (parcuri indus-triale, centre expo, hoteluri etc.)
Există condiţii pentru dezvol-tarea Slatinei ca centru turistic de afaceri
Nicio condiţie
Tabelul 9. Forme de turism - Mehedinţi, Dolj, Olt și Teleorman
32
3. Regiunea transfrontalieră nord-vestică a Bulgariei
3.1. Informații generale despre teritoriul țintă
Hărți 4. Bulgaria - Regiuni de planificare NUTS III și regiunea Nord-Vest
Prin Decretul Consiliului de Miniștri, Bulgaria este împărţită în 6 regiuni de planificare, care răspund nevoilor statisticilor (NUTS II). Zonele ţintă ale proiectului - Pleven, Vratsa, Montana și Vidin se înscriu în regiunea Nord-Vest. Până în 2006, regiunea Nord-Vest este formată din raioanele Vidin, Montana și Vratsa. După această perioadă, raioanele Pleven și Lovech din regiunea centrală de nord au fost repartizate în regiunea Nord-Vest.
În prezent, Regiunea Nord-Vest este alcătuită din 5 raioane - Vidin, Montana, Vratsa și Pleven, care se încadrează în zona vizată a proiec-tului, iar Lovech, care nu face parte din zona de cooperare transfronta-lieră. Există 43 de municipii, 37 de orașe și 484 de sate în cele 4 zone ţintă. Principalele așezări sunt orașe raionale, care sunt centre adminis-trative, economice și culturale ale zonelor ţintă.
Zonele ţintă ocupă o suprafaţă de 14 941,4 km2 (13,47% din suprafaţa ţării). Regiunea Pleven are cel mai mare teritoriu (4653,3 km2), iar Vidin cel mai mic (3 032,9 km2). Populaţia este de 640 401, din care 405 868 în mediul urban și 234 533 în mediul rural. În funcţie de populaţie, regiunea Pleven este prima (248138 persoane), regiunea Vidin este cea mai mică (88.867 persoane). Regiunea Pleven are cel mai mare procent din populaţie urbană, iar raionul Vratsa cea mai mare populaţie rurală. Densitatea medie a populaţiei în zonele ţintă este de 42,9. persoane / km2; cea mai mare este densitatea medie din regiunea Pleven (53,3 persoane / km2) și cea mai mică din regiunea Vidin (29,3 persoane / km2).
Între 2011 și 2015 populaţia regiunii Nord-Vest a scăzut cu 14.879 (în principal, Vidin) și a majorat rata activităţii economice (15 - 64 ani) de la 61,6% în 2011 la 67,5% în 2015.
33
Raion
Su
prafa
ță
км2
% din
su
prafa
ța
țării
Popu
lație
- nr.
Dens
itate
med
ie po
pulaț
ie po
pulaț
ie / k
m2
Diviz
iunea
ad
minis
trativ
-te
ritor
ială
Tota
l
Cent
re ad
minis
trativ
e prin
cipale
/ Nr
. pop
ulație
Ur
ban
Rura
l po
p.
Cent
ru -
peste
10 m
ii
Pleve
n 46
53.3
4.19
248 1
38
165 0
60
83 07
8 53
.3 11
mun
icipii
14
oraș
e 10
9 sat
e
137 8
20
Pleve
n Ch
erve
n bria
g Kn
ezha
12
822
10 50
0
Vrat
sa
3 619
.7 3.2
6 16
8 727
98
139
70 58
8 46
.6 10
mun
icipii
8 o
rașe
116 s
ate
60 69
2 11
227
Vrat
sa
Byala
Slat
ina
Kozlo
duy
Mezd
ra
13 59
3 10
918
Mont
ana
3 635
.5 3.2
8 13
4 669
85
751
48 91
8 37
.0 Mo
ntan
a 11
mun
icipii
8 o
rașe
121 s
ate
Berk
ovits
a Lo
m
44 50
2 13
532
24 18
1
Vidin
3 032
.9 2.7
3 88
867
56 91
8 31
949
29.3
Vidin
50 97
7 11
mun
icipii
7 o
rașe
138 s
ate
Tota
l 14
941.
4 13
.47
640 4
01
405 8
68
234 5
33
42.9
43
mun
icipii
37
oraș
e 48
4 sat
e
Tabe
lul 1
0. D
ate
stat
isti
ce p
rivi
nd p
opul
ația
și s
truc
tura
adm
inis
trat
ivă
a zo
nelo
r ți
ntă
din
Bulg
aria
Conf
orm
dat
elor
INS
34
Principalele date macroecono-mice arată că VAB-ul în regiunea Nord-Vest în sectorul agrar este de 17,5% din ţară, în industrie - 8,1%, iar în sectorul serviciilor - 5,5%. Regiunea cea mai puţin dezvoltată din punct de vedere economic este Vidin, care are cel mai mic PIB (578 milioane BGN), PIB (578 milioane BGN) și PIB pe cap de locuitor - 6 258 BGN (50,7% din indicatorul naţional și 82,3 în regiunea Nord-Vest). Sectorul agrar și sectorul serviciilor sunt cele mai dezvoltate
din regiunea Pleven și din sectorul industrial din regiunea Vratsa. Sectorul agrar din regiunea Montana este relativ dezvoltat, la fel ca în Pleven și Vratsa, dar sectoa-rele industriale și de servicii sunt mai puţin dezvoltate în regiunea Montana decât în regiunile Pleven și Vratsa. VAB și PIB în milioane BGN sunt cele mai ridicate în regiunea Plevna. Cel mai mare PIB pe cap de locuitor este în regiunea Vratsa (75,4% din indicatorul naţional și 122,3% faţă de cel regional).
Tabelul 11. PIB * și VAB ** pe sectoare și regiuni economice, 2015
INS* PIB - Produsul Intern Brut** VAB - Valoarea adăugată brută
NUTSVAB pe sectoare economice VAB,
Mln.BGNPIN, Mln.
BGNPIN per
persoană din pop., BGN.Agricultură Industrie Servicii
Bulgaria 3 664 21 335 51 547 76 546 88 571 12 339
Nord-Vest 625 1 723 2 848 5 197 6 013 7 606
Vidin 84 82 333 499 578 6 258
Vratsa 149 656 592 1 396 1 615 9 305
Montana 145 248 475 869 1 005 7 270
Pleven 154 431 959 1 544 1 787 7 039
35
Raion Profil
Pleven Sectorul primar - agricultură și silvicultură - determină apariţia majorităţii municipalităţilor. Creșterea s-a datorat, în principal, culturilor și creșterii animalelor. Zonele agricole sunt în principal cultivate de cooperative agricole. Creșterea animalelor - producţia de porcine, creșterea vitelor pentru lapte. Silvicultură slabă din cauza pădurilor limitate. Sectorul secundar (industrie) - industrie - există un trend descendent în producţie și în sectorul indus-trial. Industrii principale - produse alimentare, băuturi și produse din tutun; fabricarea produselor textile; fabricarea de confecţii; construirea de mașini. Constructii - construcţii noi. Turismul - se dezvoltă constant, dar potenţialul nu este folosit. Principala destinaţie turistică este Pleven. Locul principal în economia regiunii Pleven sunt municipiile Pleven, Belene, Cherven briag și Levski. Sectorul terţiar - servicii, sănătate, educaţie, știinţă. Pleven este un centru administrativ, știinţific, educaţional, de sănătate, industrial, cultural și turistic.
Vratsa Industria prelucrătoare (producţia de ciment); construcţii de mașini (mașini de tăiat metale) și metalurgie; activităţi comerciale și de reparaţii; Produse alimentare și băuturi (produse din carne, pâine și paste făinoase); transport, depozitare și servicii poștale; construcţie; agricultura (câmpuri, pajiști și culturi mici-perene, cereale și seminţe oleaginoase - floarea-soa-relui și rapiţă, porumb, animale - vite, vaci de lapte, bivoli, capre, porci, - heleșteie și baraje); turism (crește capacitatea, dar are un rol minor în economia locală); generarea și distribuţia energiei electrice; educaţie și sănătate. Vratsa este un centru administrativ, cultural, industrial (nu de bază), pentru sănătate și turism al regiunii. Cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt municipiile Vratsa, Kozloduy, Byala Slatina și Mezdra.
Montana Comerţ; repararea autovehiculelor și motocicletelor; industria prelucră-toare (fabricarea de echipamente electrice, produse alimentare, băuturi și tutun, fabricarea metalelor și a produselor din metal, producţia de vehicule); fabricarea de echipamente informatice și de comunicaţii, produse electro-nice și optice; hoteluri și restaurante; sănătate și asistenţa socială; tranzacţii imobiliare; construcţie; agricultură, silvicultură și pescuit. Agricultură și silvi-cultură - plantaţii (plantaţii de fructe - mere, vișine, prune, zmeură, căpșuni, grâu, porumb, rapiţă și floarea-soarelui, viţă de vie, orz și ovăz); animale (ovine, caprine, bovine, vaci, bivoli, porci, iepuri, albine); Silvicultură.
Vidin Servicii - Comerţ, reparaţii de automobile și aparate de uz casnic; hoteluri și restaurante; industria (producţia și distribuţia energiei electrice, combusti-bililor termici și gazoși, mine și cariere); transport, depozitare și comunicaţii; construcţie; sănătate și activităţi sociale; agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit. Producţia culturilor - în ultimii ani, suprafaţa culturilor de cereale și a culturilor perene scade, iar numărul celor utilizate cu culturi tehnice crește. Cereale - grâu, orz, porumb, secară și triticală; porumb; floarea soarelui și rapiţa; plante perene - nuci, migdale și alune; viţă de vie; legume - roșii, piper, cartofi, varză, mazăre și fasole. Animale - bovine, bivoli, oi, capre, porcine, apicultură, păsări de curte, iepuri, pescuit și acvacultură. Construcţia celui de-al doilea pod peste Dunăre la Vidin - Calafat creează condiţii favorabile dezvoltării regiunii Vidin.
Tabel 12. Profilul economic al raioanelor
36
3.2. Resurse de turism în zona țintă din Bulgaria
3.2.1. Resurse naturale
Teritoriul ţintă din Bulgaria (Pleven, Vratsa, Montana și Vidin) este situat în nord-vestul Bulgariei și acoperă partea principală a regiunii de planificare NUTS II de Nord-Vest (cu excepţia regiunii Lovech). Regiunea Nord-Vest este situată în partea de vest a Câmpiei Dunării, care se află între Stara Planina și Dunăre și se învecinează cu România și Serbia. Relieful este plin de dealuri, crescând treptat altitudinea de la nord la sud, trece prin frontul balcanic și ajunge pe pantele nordice ale Stara Planina. Relieful este divers și cuprinde forme și structuri geologice variate (zone joase costiere, depresiuni, câmpii, dealuri, munţi, văi, văi transversale și longitudinale).
Clima este temperat continentală cu ierni reci și veri calde. Temperatura medie anuală este de aproximativ 11°C - 13°C. Temperaturile anuale variază de la - 20,5°C iarna până la 38-40°C în timpul verii. Precipitaţiile medii anuale variază de la 550-650 mm. Stratul de zăpadă durează aproxi-mativ 50 de zile în regiunile muntoase ale Munţilor Balcani. Vânturile vestice și nord-vestice predomină, mani-festându-se prin forţă mai mare în timpul anotimpurilor de tranziţie. De asemenea, se întâlnesc și vânturile sudice, care determină topirea rapidă a zăpezii primăvara. Stara Planina este o barieră climatică și limitează
tranziţia masei vântului din nord spre sudul Bulgariei.
Zona are ape relativ limitate. Există o serie de râuri în regiunea Nord-Vest, dintre care mai mari sunt Dunărea, Timok, Iskar, Vit, Osam, Iskar, Ogosta și Lom. Stara Planina are un impact asupra fluxului râurilor. Fluxul râurilor au nivel mare de apă primăvara și stabil toamna-iarna. Râurile curg de la Stara Planina spre Dunăre. Zona are, de asemenea, ape subterane de origine carstică. Lacurile sunt limitate - lacul Rabisha. Barajele mai mari sunt „Gorni Dubnik” și „Ogosta” și există multe diguri și micro-diguri. Există ape minerale în regiunea Varshets - Spanchevtsi și două izvoare în municipiul Iskar. Varshets este un vechi și bine-cu-noscut centru SPA de importanţă naţională. Apele miniere, care nu au fost încă dezvoltate, se găsesc în zona Vidin-Slanotrun-Kosha.
Floră. În fluiviul Dunărea se găsesc: Phragmites, Typha latifolia, Bidens tripartila L., Silax alb alba I., Populus nigra și Populus alba, ulmul (Ulmus minor) și Ulmus laevis, Vitis silvesths, Humulus luputus I. (Humulus luputus I.), lunci naturale și plopi, frasin, ulm, vegetaţie halofitotică (iazuri drenate) - (Salicornia herbacea), Camphorphia monspeliaca, Puccinelia limosa Puccinelia și altele. De la 150 la 600 de metri. - Quercus cerna, Quercus cerris, Quercus rubra, Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Quercus frainetto, stejar alb Fraxinus, Lilia (Tilia), Carpinus orientalis, Acacia, Populus, Populus nigra. Superior în Munţii Balcani sunt:
37
salcam alb (Robinia pseudoacacia L.), fag (Fagus), stejar (Quercus), stejar pufos (Quercus pubescens), castan, mesteacăn (Betula), mesteacăn alb (Betula pendula Fraxinus ornus, Populus tremula, Pinus nigra, Pinus sylvestris, Picea pungens, Salix, Alnus, Abies, Picea, Acer heldreichii, Carpinus, Pseudotsuga menziesii, ienupăr, jneapăn (Pinus mugo) Crataegus monogyna, Rubus idaeus, Rubus fruticosus, Vaccinium vitis idaea, Salata sălbatică (Lactuca serriola) (Sorbus aucuparia), Achillea mille-folium, Achillea Clypeolata L., Rosa canina, Thymus, Anemone hepatica, leurdă (Allium ursinum L.) (Aspernium scolopendrium, Angelica pancicii, Chenopodium Bonus-Henricus L., Artemisia vulgaris L., Betonica offi-cinalis L., Centaurium erythraea, Hypericum perforatum), rostopască Chelidonium majus, Cichorium intybus L., Colchicum, Cotinus, Clematis vitalba , Digitalis lanata Ehrh., Galium, Origanum vulgare, Melissa, Geranium, Galanthus, Paeonia Peregrina, nufărul galben (Nuphar lutea), Trápa nátans, Sulcicia lusida, Allium angulosum, Glucyrriza glabra, Leucojum și diverse specii sălbatice (Sulcicia vulgaris), feriga plutitoare (Salvinia natans), Euphorbia lusida, ciuperci. Pășunile montane mai înalte, râuri de piatră și mlaștini sunt mai sus. Stara Planina include specii endemice balcanice precum: Lilium jankae, Astragalus wilmotti-anus, Campanula moesiaca, Ramonda serbica, Potentilla nicici, Crocus tommasinianus) și specii endemice bulgărești cum ar fi Chamaecytisus kovacevii, Viola balcanica, Rubus
oblongoobovatus, Silene velcevii, frasin alb din Belogradchik, 57 de specii fac parte din plantele din Parcul Balcanic Vrachanski din Cartea Roșie a Bulgariei, dintre care 8 specii sunt în categoria „ameninţate de scarletă și febră - 49 de specii se încadrează în categoria „speciilor rare”- Juniperus sabina, Angelica, Bupleurum Gerardi Toate, Ferula heuffelii Grseb.), Limodorum abortivum nedezvoltat, Anacamptis papilionacea, Anemone Sylvestris și altele.
Faună. În regiunea de nord-vest există 255 de specii de păsări: vultur de mare (Haliaeetus albicilla); (Accipiter gentilis), vultur alb (Buteo rufinus), vultur (Hieraaetus pennatus), vulturul de stepă (Aquila nipalensis), vulturul mic (Aquila pomarina) Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Circaetus gallicus, șoim (Bocaurus stellaris), Tringa totanus, Tringa totanus, Scolopax rusticola, Columba oenas, Bubo bubo, Sternidae, Larus, cormoran (Phalacrocoracidae), heroni (Ardea), raţe sălbatice (Anas platyrhynchos L.) și gâște (Anser), etc. În curentul inferior al Dunării există 83 de specii de pești: sturion (Acipenseridae), macrou (Algae immaculata) și specii incluse în Cartea Roșie - Leucaspius delineatus), umflătură (Benthophilus stellatus); Ponticola kessleri; osar (Pungitius platygaster); homar (Lota lota). Nevertebrate (1231 specii se găsesc numai în Parcul Balcanic Vrachanski în 500 de peșteri studiate - 37 sunt specii endemice bulgărești, 28 sunt specii endemice balcanice, 36 sunt rare și 9 sunt relicve din Marea Egee și Palaeo-Aegeană) - Triops, Pheggomizetes; 53
38
specii de mamifere, dintre care 14 specii de lilieci (Rhinolophus ferru-mequinum, Rhinolophus hipposi-deros, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus), Lutra lutra L., Spermophilus citellus, Mesocricetus newtoni, Mouse spicilegus, Sylvaemus sylva-ticus, Apodemus agrarius, Erinaceus concolor, Dryomys nitedula , Sorex araneus și Sorex minutus, Neomys anomalus, Badminton, Jackal (Canis aureus L.), Martes foina, Capreolus capreo lus), mistreţ (Sus scrofa), pisică sălbatică (Felis silvestris), râsul, mustela putorius, vulpe (Vulpi), iepure (Lepus europaeus), cerb (Cervus elaphus) nivalis); 11 specii de amfibieni (Bufo bufo), Pelobates syriacus, Pelobates fuscus, Bombina bombina, Rana dalmatina, Hyla arborea, tritonul de Dunăre Triturus dobrogicus, Triturus vulgaris și 15 specii de reptile: Natrix natrix, Elaphe longissima, Coluber caspius, Podarcis taurica, șopârla (Darevskia praticola), șopârla verde (Lacerta viridis), broasca ţestoasă comună (Emys orbicularis) și altele. În teritoriul ţintă există 120 de arii protejate (11,8% din cele din Bulgaria - 1018) și 67 de zone protejate (19,8% din Bulgaria - 339). În funcţie de categorie, zonele protejate din cele patru raioane sunt distribuite după cum urmează: parcuri naturale (3, 23,3%); rezervaţii (5, 9,4% din care una cu statut internaţional - „Rezervaţia biosferei”); rezervaţii conservate (2, 8,33%); monumente naturale (42, 12,5%); zone protejate (68, 11,8%). Majoritatea zonelor protejate se află pe teritoriul Pleven (52,43,3% din teritoriul ţintă și 5,1% din cele din
Bulgaria). În restul există mai puţine zone protejate, cele mai puţine pe teritoriul regiunii Vidin: regiunea Vratsa (30%, 25% / zona ţintă și 2,9% / Bulgaria); raionul Montana (21%, 17,5% / zonă ţintă, 2,1% / Bulgaria); Regiunea Vidin (17, 14,2% / zona ţintă și 1,75 / Bulgaria).
Există diverse zone protejate în zonă: insule, lunci, mlaștini, peșteri, cascade, păduri, masive de rocă, văi ale râurilor, depozite fosile și specii rare și pe cale de dispariţie de vegetaţie și animale. Este de mare interes biodiversitatea parcurilor naturale Persina (Pleven), Balcanii Vratsa (Vratsa, Montana); rezer-vaţiile „Kitka” (Pleven), „Milka” (Pleven), „Gorna coria” (Montana); rezervaţia conservată „Persina Blata” (Pleven), „Ibisa” (Montana); (Vidin), (Vratza), Peștera Ledenika (Vratsa), Cheile Kartovo Chelnerka (Pleven), Studenets (Pleven), Tektonski ridge Kaleto, Pleven, „Belogradchik Rocks” (Vidin), „Peștera Magura” (Vidin) și altele.
3.2.2. Resurse antropogene
Partea bulgară a teritoriului ţintă este caracterizată printr-o bogată diversitate de patrimoniu cultural și istoric. Există 139 de obiecte culturale imobile înregistrate în categoria „semnificaţie naţională”. Cele mai multe dintre ele se află în regiunea Vidin - 42 buc. și cele mai puţine în regiunea Pleven. În funcţie de tipul de obiecte, ele sunt împărţite în:
• Istorice - 40;• Construcţii arheologice și arhi-
39
tecturale din Antichitate și Evul Mediu - 62;
• Construcţii arhitecturale - 14 bucăţi;
• Construcţii arhitecturale și artistice - 2;
• Arhitecturale și artistice - 13;• Construcţii arhitecturale-gră-
dini, parcuri și istorice - 2 buc.• Construcţii arhitecturale,
istorice și artistice - 1 buc.• Art - 5 buc.Un număr de valori culturale
imobile au fost înregistrate la categoria de „semnificaţie locală” și „pentru informare” (fostă categorie într-un ansamblu), dar nu a fost creat un registru public accesibil pentru acestea.
Cele mai interesante situri arhe-ologice din Antichitate și Evul Mediu sunt orașul roman Dimum, orașul Belene (Pleven), colonia romană din Ulpia Eskus, satul Gigen (Pleven); cetatea antică Storgozia (Pleven); Staţia romană, satul Riben (Pleven); cetatea medievală Vratsata (Vratsa); Cetatea antică și medievală, Mezdra (Vratsa); Valea Starobulgarski, satul Ostrov (Vratsa); Orașul antic Almus, Lom (Montana); orașul antic Castra ad Montanesium (Montana); Orașul roman Ratiaria și fortăreaţa turcă, satul Arar (Vidin); Cetăţile turcești, Vidin (Vidin); Situri preistorice, romane și medievale - Peștera Magura (graffiti și picturi), Rabisha (Vidin); Castelul medieval Baba Vida, Vidin (Vidin).
Printre siturile istorice de interes se numără: Monumentul Gen. Stoian și Vladimir Zaimov - Parcul Skobelev,
Pleven (Pleven); Mausoleul și parcul românesc, satul Grivitsa (Pleven); Yolkovitsa, lângă Vratsa, orașul Kozlodui (Vratsa); Monumentul lui Hristo Botev, Pavolche (Vratsa); Monumentul antifasciștilor decedaţi între 1923-1924, Vidin (Vidin) și altele.
Printre locurile religioase, valorile culturale reale de importanţă naţională, mănăstirile merită atenţie (Ruinele Mănăstirii Sadovski, Sadovets / Pleven, Mănăstirea Lopushanski Sf. Ioan Precursorul, Montana, Manastirea Chiprovtsi Sf. Ivan Rilski, Pleven), Moscheea Pazvantoglu și Sinagoga din Vidin (Vidin) și biseri-cile: „Sf. Nicolae” (1834), Pleven (Pleven), „Sf. Petru și Pavel” (sec. XIII), Nikopol (Pleven); Adormirea Maicii Domnului (1840), orașul Nikopol (Pleven); „Nașterea Fecioarei Maria” (1860), Belene (Pleven); „Sf. Dimitrie” (1837), orașul Iskar (Pleven); Biserica din sec. XIII-XIV, Mănăstirea, satul Ohoden (Vratsa); „Sf. Nicolae”, Berkovitsa (Montana), „Nașterea Fecioarei”, orașul Berkovitsa (Montana), „Kremikovtsi” (Vratza) Sf. Vitus, Vratsa, Biserica medievală „Înălţarea Domnului Hristos”, Chiprovtsi (Vratsa), Sf. Pantelimon, Vidin, Sf. Vlas, Sf. Vlas, Vidin. Dimitar „, Dolno Draglishte (Vidin),” Sf. Înălţare „(Vidin), Makresh (Vidin), Mănăstirea Rakovski - fresce în biserica Sf. Treime (Vidin), Școala Sf. Dimitrie, Teshevo „Sf. Nikolay „, Targovishte (Vidin).
În teritoriul ţintă există și alte mănăstiri: Gradeshti „Sf. Ivan” (Vratza); „Sf. Profet Ilie” (Vratsa); Bistreţky Sf. Ivan Rilski (Vratsa);
40
Cherepish „Adormirea Maicii Domnului” (Vratsa); Dolno Bessovih „Sf. Arhanghel Mihail” (Vratsa); (Vratsa), Vratsa (Vratsa), Mănăstirea Medievală, Manastirile (Vratsa), Sf. Treime (Vratsa) Hurlecki, Sf. Nicolae Făcătorul de Minuni (Vratza) Complexul Mănăstirii „Sf. Arhangel Mihail” (Vratsa), Gushovski „Sf. Arhanghel Mihail” (Montana), „Sf. Treime” Dobritolski (Montana) Klisurski St. Cyril și Metodiu (Montana), Rassovski Sf. Treime (Montana) și Izvorski, Dimovo (Vidin).
Printre valorile culturale reale ale arhitecturii și construcţiilor de interes naţional se numără: Mausoleul și Parcul și Iv. Vatsov (actualmente muzeu), Pleven (Pleven); Turnul cu ceas, Berkovitsa (Vratsa); Muzeul de case „Ivan Vazov”, Berkovitsa (Montana); Casa lui Ivan Izatovski, Berkovitsa (Montana); Casa lui Krystyu Pisurka - clădirea primei școli, Lom, (Montana); Clădirea Muzeului, Lom (Montana); Depozitele veneţiene, Vidin (Vidin); Biblioteca lui Pazvantoglu, Vidin (Vidin); Vidovska kapia, Enicer Kapia, Florentin kapia, Telegraph kapia, Market Kapia, Stambol kapia, Vidin (Vidin); Cazarmele încruci-șate (actualmente muzeu), Vidin (Vidin) și altele. În cele patru raioane se află un număr de monumente, dintre care mai interesante sunt: Capela mausoleu „St. Georgi Pobedonosets”, Pleven (Pleven); Monument - Obeliscul lui Pirogov, Dolna Mitropolia și Gorna Mitropolia (Pleven); Complexul Memorial „Botev Path”, Vratsa (Vratsa); Monumentul bust al lui Knez Ivan Kulin, Medkovets
(Montana); Monumentul bust al generalului-maior Krastyo Marinov, Vidin (Vidin); Monumentul războini-cilor români uciși pentru eliberarea Vidinului de sub jugul otoman, Inovo (Vidin); Monumentul războinicilor români uciși în 1878, Archar (Vidin); Monumentul războinicilor români uciși pentru eliberarea Bulgariei în timpul războiului ruso-turc, Dimovo (Vidin); monumente ale voievozilor bulgari, revoluţionari - G. Rakovski, Hr. Botev, V. Levski și alţii; monumente ale soldaţilor; monumente ale participan-ţilor la răscoala din septembrie (1923) și altele.
În zona ţintă există o serie de instituţii și situri culturale și de altă natură care au un rol important în promovarea și dezvoltarea turis-mului cultural și cognitiv:
• muzee (31), parcuri muzee (2), muzee în aer liber (1), lapidarium (1), colecţii muzeale (7), comori antice tracice (2); Muzee Regionale de Istorie - Pleven, Vratsa, Montana și Vidin (Muzeul Konakka); Panorama Pleven Epopee 1877, Parcul muzeu Skobelev - Muzeul Vinului, Pleven (Pleven); Parcul General VV Lavrov, satul Gorni Dabnik (Pleven); Muzeul Casa „Majestăţii sale Regale Karol I” și Muzeul Casa „Velikaya kniaz Nikolai Nikolaevich”, Pordim (Pleven); Muzeul Etnografic, Muzeul căruţelor și Peștera Ledenika, Vratsa (Vratsa); Muzeul Naţional Vasul cu Aburi „Radetzky”, orașul Kozlodui (Vratsa); Lapidarium, Montana (Montana); Muzeul Istoric Lom și Varshets (Montana); Muzeul Etnografic, Muzeul Casa Ivan Vazov
41
și Muzeul în aer liber, Berkovitsa (Montana); Muzeul „Cazarmele încrucișate” și Cetatea Baba Vida, Vidin (Vidin); Cetatea Belogradchik și Peștera Magura (Vidin) și altele. Comorile tracice - Vratsa (Mogilanska mogila) și Rogozensko (Vratsa) - au un loc special;
• comunitară cu biblioteci și colecţii de amatori (451) - Chitalishta joacă un rol important în păstrarea și popularizarea artei, obiceiurilor și tradiţiilor populare;
• biblioteci - 4 biblioteci regionale din centrele raionale, chitalishteși biblioteci școlare;
• teatre - 5 în centrele regionale și 2 orchestre filarmonice (Pleven, Vratsa);
• galerii de artă (11);• Ansamblul de cântece și dansuri
din nord-vest, Orchestra municipala de aramă și Corul Municipal, Pleven;
• Centrul de artă și școala de artă, Pleven;
• Case de tineri (Pleven, Vratsa, Montana, Vârșeţ, Vidin etc.);
• Asociaţia Scriitorilor (Pleven, Vidin), Uniunea Scriitorilor (Vratsa), Clubul Literar (Vidin);
• Casa maeștrilor meșteșugu-rilor artistice populare (Vratsa și Montana);
• Altele – Parc forestier (Pleven și Montana), 2 Grădini zoologice (Pleven și Knezna / Pleven, Institutul viţei de vie, Pleven).
Cultura intangibilă joacă un rol exclusiv în „patrimoniul viu”, păstrând, conservând și popularizând creativi-tatea populară, obiceiurile și tradi-ţiile. Tradiţiile și cultura populară a
bulgarilor și a românilor sunt similare. Și astăzi se păstrează obiceiuri și tradiţii precum: Bango Vasil (Anul Nou Roman), Lom (Montana); Kukeri din Ivanovden, Dolna Mitropolia, Gigen (Pleven); Babinden (omniprezent); Trifon Zarezan (în toate regiunile viticole); Baba Martha (omniprezent); „Korava mare” / Tudorica, satul Gorna Mitropolia, satul Trastenik, satul Yasen, satul Bukovlak (Pleven); Love Moshuly, satul Vabel (Pleven); Inima lui Todorovden (omniprezent); „Seara unui ginere”, Dolna Mitropolia (Pleven); Sărbătoarea ginerilor decedaţi, satul Zgorigrad (Vratza); Love Sirni Zagovesi, satul Altimir, orașul Kozloduy, satul Dobrolevo, orașul Mizia (Vratsa); Săptămâna surorilor, Kula (Vidin); Kukeri, satul Goren Vadim (Vratsa); Obiceiul tradi-ţional „Kukuvici”, satul Belotintsi (Montana); Loves „Kumichane”, Malorad, Dobrolevo, Mizia, Krushovitsa (Vratsa) și Draganitsa (Montana); Lazarovden (Lazăr), orașul Nikopol (Pleven); ritualul Călușari, satul Debovo, satul Baikal (Pleven), satul Harlets (Vratsa), satul Zlatia, satul Ignatovo (Montana); Ritualul „Kupani” / „Cupaci”, satul Reselets (Pleven), Kula (Vidin); Love Mireasa nebună, Gulyantsi (Pleven); Love Enya Bulya, satul Slivovik (Montana); Obeliscul de la Ilinden, Cherven briag (Pleven); Love Ladoon, Slivovik (Montana); Ajunul Crăciunului și Crăciunul / obiceiuri de Crăciun (omniprezent); Survakan (omniprezent). În satele din nord-vestul Bulgariei se păstrează obiceiuri de nuntă tipice.
• Principalele sărbători
42
creștine sunt celebrate peste tot si sunt adesea sărbători populare: Duminica Floriilor, Paște, Crăciun, Ioan Botezătorul (Ivanovden), Boboteaza (crucea / imnuri - udare, spălarea rituală, stropire cu apă și trecerea unei ape curgătoare ), Sf. Todor (Todorovden), Sf. Lazar (Lazarovden), Sf. Gheorghe Victoriosul (St.George), Înălţarea Domnului (Spassovden), Sf. Treime (Rusalii), Sf. Profet Ilie (Ilinden), Adormirea Maicii Domnului, Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (Mica Fecioară), Sf. Petka / Sf. Parascheva (Petkovden), Sf. Mucenicului Dimitar Solunski (Dimitroven), Sf. Arhanghel Mihail (Arhangelovden), Sf. Nicolae Mirlikiyski (Niculden) și alţii.
• În zona ţintă se celebrează și se organizează diverse festivaluri, care, cu magia muzicii, dansului, discursului și artei, atrag mii de turiști în fiecare an:
• Festivaluri de muzică: Festivalul Internaţional de Muzică Katya Popova și concurs de cântece populare bulgare „Golden Arlekin”, Pleven (Pleven); Festivalul Naţional de Producţie de Cântece Hristo Kovachev, satul Reselets (Pleven); Sărbătoarea cântecului vechi din oraș „Mara Vrachanka” și festivalul rock „Rock to the end of the world...”, Vratsa (Vratsa); Festivalul Internaţional de Orchestră de Crăciun „Diko Iliev” și Concursul naţional pentru crearea de noi opere pentru orchestre de aramă, Montana (Montana); Revista naţională a orchestrelor de aramă studen-ţești, Vârșeţ (Montana); Festivalul „Berkrock”, Berkovitsa (Montana);
• Festivaluri literare și culturale: Zilele Laureaţilor Katya Popova, Festivalurile culturale bulgare și ruse și concursul naţional pentru dramaturgie bulgară nouă Ivan Radoev, Pleven (Pleven); Sărbătorile de cultură în timpul zilei, Nikopol (Pleven); Festivalul de Artă Georgi Parsalev, Levski (Pleven); Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret „Vreme” și Festivalul Naţional de Forme Teatrale Mici, Vratsa (Vratsa); Sărbătorile tradiţionale de vacanţă din mai, Mezdra (Vratsa); Concursul internaţional de desen pentru copii „Tapan bee, horo se vie”, Montana (Montana); Festivalul de teatru al teatrelor de amatori „Krystyu Pishurka”, Lom (Montana); pictură „Berkovska pring”, Berkovitsa (Montana); Sărbătorile culturale Timoska spring, Bregovo (Vidin);
• Festivaluri / sărbători populare: Gergyovden, Koynare (Pleven); „Zhivi vagleni”, Debovo (Pleven); Festivalul folcloric „Dans și cântec Taraqka „, satul Gradishte (Pleven); Festivalul Internaţional de Folclor „Primăvara Vratsa” și Târgul Naţional de Folclor „Ledenika”, Peștera Ledenika, Vratsa (Vratsa); Studioul Moonlight „Moonlight” de Diko Iliev, Oryahovo; Montana Montana și Festivalul Naţional de Folclor pentru Copii, Montana (Montana); Festivalul „Sărbătoarea balcanică și dansul” și Festivalul de Zmeură la Kom hut, Berkovitsa (Montana); Sărbătoarea balcanică, satul Diva Slatina, Kopilovtsi (sub vârful Kopren), Chiprovtsi (Montana); Festivalul de
43
dansuri, Festivalul de Film și Dans VFD / Festivalul de cântece și dansuri românești MFF și FN „Budnik”, Vidin (Vidin); FF „De la Timok la Iskar - pe urmele tracilor”, Belogradchik (Vidin). Adesea, congregaţiile sunt legate de mănăstiri, biserici, așezări sau sărbători religioase. Jurămintele - jurământul este un loc sacru, un loc sacru creștin dedicat unui anumit sfânt, patron sau sărbătoare creștină. Multe dintre biserici sunt situate pe vechile sanctuare păgâne din cele mai vechi timpuri, dedicate spiritelor păgâne și zeităţilor. Mai multe astfel de jurăminte au fost păstrate în nord-vestul Bulgariei și au fost reînviate în ultimii ani. De obicei, acestea sunt cartiere familiale sau individuale.
• Altele: Festivalul covoarelor Chiprovtsi, Chiprovtsi (Montana); Festivalurile naţionale etnologice cu participare internaţională, Photobiala internaţională „Fodar” și Festivalul de artă populară și artizanat, Pleven (Pleven); F „Banatski kustotiti - tradi-ţiile satului meu”, satul Asenovo; Sărbătoarea serii și zilelor Botevului, Vratsa (Vratsa); Festivalul culturilor antice „Soarele Todorcei”, satul Ohoden (Vratsa); Festivalul Zilei Dunării și Festivalul Mierii, Kozlodui (Vratza); Sărbătoarea peștelui, satul Ostrov (Vratsa); Sărbătoarea Banitsa, satul Banitsa (Vratsa); Ziua internaţi-onală a romilor, satul Borovan, muni-cipiul Kozlodui (Vratsa); Expoziţie de costume tradiţionale bulgare, satul Galiche (Vratsa); „Balt” - un muzeu viu de folclor și tradiţie, satul Bardarski geran (Vratza); Competiţia Internaţională de Dans Montana și
Festivalul de mâncăruri tradiţionale Montana; Festivalul culinar „Babina Souhitsa”, Belogradchik; satul Gorni Lom; Sărbătoarea Munţilor Balcani, satul Gorni Lom și satul Chuprene Balcanic, Satul Chuprene (Vidin), etc;
Târguri: Levski, Bivolare, Sadovets, Cherven briag, Belene și Gulyantsi (Pleven); orașul Oryahovo; orașul Byala Slatina; orașul Vratsa (toamna) și orașul Mizia (Vratsa); orașul Brusartsi (Montana); Gramada și Kula (Vidin);
Meșteșuguri tradiţionale: Treptat, au fost pierdute un număr mare de meșteșuguri, dar există și altele care au fost păstrate și adaptate condiţiilor moderne: broderii bulgare, olărit, prelu-crarea lemnului, cherestea, sculptură în lemn, instrumente de muzică, pictură, ţesut, croitorie, broderie și tricotaje lucrate manual, covoare (covoare Chiprovtsi - din 2014 „Tradiţia producţiei covoarelor Chiprovtsi” este introdusă în Lista Mondială a elemen-telor patrimoniului cultural intangibil), fierărie, fier forjat, îmbrăcăminte din piele, panificaţie, olărit, încălţăminte, construcţii, hamuri, coșuri, producţia de mobilier împletit, producţia de pere de Chiprovsky, producţia de produse lactate la domiciliu, producţia de patiserie de casă, panificaţie (prăjituri, pâine rituală), apicultură etc.
Bucătărie și băuturi tradiţionale: Regiunea Nord-Vest este carac-terizată de folclorul, bucătăria și băuturile specifice:
• Bucătărie tradiţională: ardei umpluţi cu carne tocată; kozunaci; scoici; varza acră cu orez, bulgur; gogoși cu umplutură de brânză;
44
ardei roșii uscaţi cu branza; amestec de urzici cu brânză; tocana cu ceapă; castane; chutney cu ardei uscat și usturoi; dovleac cu praz; saramură de pește de Vidin; prăjituri proaspete; banitsa; banitza dulce; kachamak; tatuaj rural; gulaș; supă cu pește, șuncă si supa de fasole;
• Băuturi și crame de vinuri: vin alb, roșu, rosé de casă sau industrial produsă, ţuică, coniac din fructe, miere etc. de casă sau industriale; Crama „Kailuka”; VC la Institutul Vinului și Producţiei de Vin, Pleven (Pleven); VC Mizia AD, Pleven (Pleven); VC, Dolni Dabnik (Pleven); „Bulevardul Telish” AD, satul Telish (Pleven); „LVK Gamza” - RA, Levski (Pleven); VC de la Vinprom Svishtov AD, Pleven (Pleven); VC Vachanska Temenuga AD, Vratsa cu crame în orașul Oryahovo și orașul Roman (Vratsa); Vinprom Lom AD - Lom și Vinprom Montana AD, Montana (Montana); Magura AD - Rabisha și Novoselska Gamza AD, Vidin (Vidin)
3.3. Capacitatea și fluxul turistic
Regiunea Nord-Vest este clasată pe ultimul loc de cazare și capacitate turistică (număr de paturi - 2,4% din capacitatea naţională). Cea mai mare capacitate din regiunea Nord-Vest este Lovech, care se află în afara teri-toriului ţintă. În zona de Nord-Vest, 8 235 de persoane sunt angajate în sectorul hotelier și al restauran-telor, ceea ce este semnificativ mai mic decât în celelalte regiuni (121 869 în ţară). Costul remuneraţiei în regiune este de 13 523 000 BGN
(1 642 BGN pe angajat pe an), care este, de asemenea, semnificativ mai mic decât în celelalte regiuni (313 379 000 BGN pentru ţară, 2571 BGN pe angajat pe an).
În 2016, sunt înregistrate în regiunea de Nord-Vest 200 unităţi de cazare (6% din numărul total în ţară). În zona ţintă cele mai multe sunt înregistrate în raionul Vidin - 33 de articole. (16,5% din numărul total din regiunea Nord-Vest). Cele mai puţine sunt în regiunea Plevna - 26 buc. (13%). În Vratsa există 28 unităţi (14%), iar în Montana - 27 buc. (13,5%). Este demn de remarcat faptul că pe teritoriul ţintă sunt înre-gistrate 114. (57% din numărul total din regiunea Nord-Vest). Capacitatea regiunii Nord-Vest este de 8.843 paturi (2.7 din numărul paturilor din ţară). Cea mai mare capacitate este în raionul Pleven - 1 285 unităţi paturi (14,5% din numărul de paturi din regiunea de Nord-Vest). Cea mai mică capacitate este în regiunea Vidin - 904 paturi (10,2% din numărul de paturi din regiunea de Nord-Vest). Capacitatea raionului Montana este de 1.195 paturi și raionul Vratsa - 936 paturi (13,6% și 10,6% din numărul de paturi din regiunea de Nord-Vest).
Pe teritoriul regiunii Nord-Vest, în 2016, 302.076 de turiști au petrecut 609.673 nopţi. Turiștii bulgari sunt 272 696 (4% din toţi turiștii din ţară) și cei străini - 29 380 (0,9% din totalul turiștilor din ţară). Turiștii bulgari au petrecut 486.479 nopţi. (5,4% din nopţile petrecute de turiștii bulgari în ţară), cei străini - 61 597 nopţi (0,4%
45
din nopţile petrecute de turiștii străini în ţară). Turiștii bulgari au atins o medie de 1,8 nopţi, în timp ce cei străini - în medie 2.1 nopţi. Rata de ocupare netă a paturilor din regiunea Nord-Vest este de 0,22% (0,63% pentru ţară).
Veniturile din nopţile petrecute în regiunea Nord-Vest sunt de 19.106.358 BGN(1,6% din cele din ţară). Dintre aceștia, 16 163 061 BGN sunt venituri din cazarea turiștilor bulgari (4,3% din populaţia ţării) și 2 943 297 BGN de la turiști străini (0,3% din tara). În medie, potrivit datelor oficiale, în Regiunea Nord-Vest un turist a plătit 63 BGN pe noapte (în medie, 171 BGN la nivel naţional). Turiștii bulgari au cheltuit 59 BGN pentru cazare (88 în medie pentru ţară) și turiștii străini - 129 BGN (în medie 263 de lei pentru ţară).
În ciuda faptului că raionul Pleven are un număr mic de locuri de cazare, acesta are un număr mai mare de paturi, existand totodata mai multe venituri și turiști. Un total de 80.962 articole au fost vândute pe teritoriul regiunii (14% din numărul total de nopţi în regiunea Nord-Vest), în timp ce turiștii bulgari au petrecut 66 028 de nopţi (13,6% din numărul total de nopţi în regiunea Nord-Vest), în timp ce turiștii străini - 14 934 nopţi (24,2%). În total, 46.236 de turiști (15,3% dintre turiștii care au petrecut nopţi în regiunea de Nord-Vest), dintre care 39.278 de turiști bulgari (14,4% din regiunea Nord-Vest) și 6960 de turiști străini (23,7%). Turiștii au petrecut o medie de 1,8 nopţi, turiști bulgari - 1.7
nopţi și turiști străini - 2,15. nopţi. Veniturile din nopţile petrecute în 2016 sunt 3 546 039 BGN (18,6% din totalul nopţilor petrecute în regiunea Nord-Vest). Dintre acestea, 2 617 674 sunt din nopţile petrecute de turiști bulgari (16,2% din nopţile turiștilor bulgari în regiunea de Nord-Vest) și 928 365 BGN din nopţile petrecute de turiști străini (31,5% din nopţile turiș-tilor străini în regiunea Nord-Vest ). Indicele de utilizare netă în raionul Pleven este de 0,22%, la fel ca și Regiunea Nord-Vest, și este cel mai scăzut în zona ţintă.
Al doilea loc de pe teritoriul ţintă, realizat de veniturile din cazări peste noapte, este raionul Vratsa. Pe teritoriul zonei, în anul 2016, au fost înregistrate un total de 95,703 (17,5% din numărul total de nopţi din regiunea de Nord-Vest). Dintre acestea, 77.711 au fost petrecute de turiștii bulgari (16% din nopţile turiș-tilor bulgari în regiunea Nord-Vest) și 17992 de turiști străini (29% din nopţile petrecute de turiștii străini în regiunea Nord-Vest). Cazările în zonă au fost realizate de 39.467 de turiști (13,1% din turiștii din regiunea Nord-Vest). Dintre acestea, 33.896 de turiști bulgari (12,4% din turiștii bulgari din regiunea Nord-Vest) și 5 571 de turiști străini (19% din turiștii străini în regiunea Nord-Vest). În medie, un turist a petrecut 2,52 nopţi (1,81 nopţi în medie în regiunea Nord-Vest). Turiștii bulgari au realizat în medie 2.3. sejururi peste noapte (1,8 numărul mediu de nopţi petrecute de un turist bulgar în regiunea de Nord-Vest), în timp ce cei străini - 3,2 nopţi
46
(2,1 pentru Regiunea Nord-Vest). Veniturile din nopţile realizate în anul 2016 în raionul Vratsa reprezintă 2 492 763 BGN (13% din numărul total de turiști în regiunea Nord-Vest), din care 1,774,450 BGN sunt venituri din nopţile petrecute de turiști bulgari (11% din regiunea Nord-Vest) 718,313 BGN de turiștii străini (24,4% din cele din regiunea de Nord-Vest). Indicele de utilizare netă în raionul Vratsa este cel mai mare dintre cele patru zone ale zonei ţintă - 0,36%, la 0,22% pentru Regiunea Nord-Vest.
Locul trei pe venit este raionul Vidin. Un total de 51.090 nopţi (9,3% din totalul nopţilor din regiunea Nord-Vest) au fost înregistrate în zonă în 2016. Din acestea, 39 165 au fost petrecute de turiștii bulgari (8% din nopţile turistice din regiunea nord-ves-tică a Bulgariei) și 11.925 de străini (19,4% din nopţile petrecute de turiștii străini în regiunea de Nord-Vest). Înnoptările în zonă au fost realizate de 38.704 de turiști (12,8% din turiștii din regiunea Nord-Vest). Dintre aceștia, 30 744 de turiști bulgari (11,3% din turiștii bulgari din regiunea Nord-Vest) și 7 960 de turiști străini (21,1% din turiștii străini din regiunea Nord-Vest). În medie, un turist a realizat 1,3 înnoptări (1.81 nopţi în regiunea Nord-Vest, în
medie). Turiștii bulgari au petrecut în medie 1,3 sejururi peste noapte (1,8 nopţi în medie pe turist bulgar în regiunea de Nord-Vest), în timp ce cei străini - 1,5 (2,1 pentru regiunea Nord-Vest). Veniturile din nopţile petrecute în regiunea Vidin în anul 2016 sunt de 1.967.913 leva (10,3% din veniturile totale din nopţile petrecute de către turiștii din regiunea de Nord-Vest), din care 1 476 904 leva sunt venituri din sosirile turiștilor bulgari (9,1% din regiunea Nord-Vest ) și 491 009 BGN de cei străini (16,7% din cele din regiunea de Nord-Vest). Indicele de utilizare netă în raionul Vidin este de 0,23% și este comparabil cu regiunea Nord-Vest - 0,22%.
În cele din urmă, regiunea Montana se numără printre cele patru domenii de venituri din sejururi peste noapte. Pe teritoriul raionului, în anul 2016, au fost înregistrate în total 63.772 nopţi (11,6% din totalul nopţilor din regiunea Nord-Vest). Dintre acestea, 58 506 au fost realizate de turiști bulgari (12% din înnoptările turiștilor bulgari din regiunea de Nord-Vest) și 5 266 de turiști străini (8,6% din nopţile petrecute de turiști străini în regiunea de Nord-Vest). Înnoptările în zonă au fost realizate de 30 582 de turiști (10,1% din turiștii din regiunea Nord-Vest).
47
Tabe
lul 1
3. A
ctiv
ităț
ile d
e ca
zare
din
Bul
gari
a și
reg
iune
a de
Nor
d-Ve
st în
201
6
INS
Bulga
ria
Patu
ri Ca
zare
(buc
.) (bu
c) Pa
turi-
zile
(buc.)
Nopți p
etrec
ute
(numă
r) Tu
riști
peste
noap
te (bu
c) Ve
nitur
i din
sejur
uri
(BGN)
Ind
ice ne
t de
utiliz
are a
patu
rilor
(%)
Zonă
/ zo
ne
Total
Inc
lusiv
cei s
traini
To
tal
Inclus
iv ce
i stră
ini
Total
Inc
lusiv
cei
străin
i
Bulga
ria
3 331
32
8 264
65
169 4
74 2
5 185
996
16 15
0 666
7 19
6 397
3 3
86 93
2 1 2
29 07
3 306
891
829 0
42
0,63
Regiu
nea
Nord-
Vest
200
8 843
2 8
35 16
4 54
8 076
61
597
302 0
76
29 38
0 19
106 3
58
2 943
297
0,22
Vidin
33
904
277 1
03
51 09
0 11
925
38 70
4 7 9
60
1 967
913
491 0
09
0,23
Vrats
a 28
93
6 31
8 977
95
703
17 99
2 39
467
5 571
2 4
92 76
3 71
8 313
0,3
6
Monta
na
27
1 199
42
1 479
63
772
5 266
30
582
2 552
1 8
66 00
0 25
4 419
0,1
6
Pleve
n 26
1 2
85
428 7
70
80 96
2 14
934
46 23
6 6 9
60
3 546
039
928 3
65
0,22
Love
ch
- -
- -
- -
- -
- -
48
Dintre acestea, 28.030 din turiștii bulgari (10,3% din turiștii bulgari din regiunea de Nord-Vest) și 2 552 de turiști străini (8,7% din turiștii străini în regiunea Nord-Vest). În medie, un turist a realizat 2,1. nopţi de cazare (1.81 nopţi în medie în regiunea Nord-Vest). Turiștii bulgari au petrecut în medie 2,1. sejururi peste noapte (1,8 nopţi în medie pe turist bulgar în regiunea de Nord-Vest), în timp ce cei străini - 2,1. (2,1 pentru regiunea Nord-Vest). Veniturile din nopţile realizate pentru anul 2016 în regiunea Montana sunt de 1.866.000 (9,8% din numărul total de turiști în regiunea Nord-Vest), din care 1,611,581 sunt venituri din nopţile petrecute de turiști bulgari
(10% cei din regiunea de Nord-Vest) și 254 419 leva de la cei străini (8,6% din cele din regiunea de Nord-Vest). Indicele de utilizare netă în raionul Vidin este de 0,16% și este semni-ficativ mai mic decât în raionul de Nord-Vest - 0,22%.
3.4. Atractivitatea turistică și competitivitatea zonei țintă
din Bulgaria
Experţii de la PIC, Ltd au făcut o evaluare expertă a atractivităţii turistice a teritoriului ţintă din Bulgaria, folosind aceiași indica-tori care au fost utilizaţi pentru evaluarea experţilor în România. Indicele total pentru teritoriul ţintă din Bulgaria este de 0,51.
Resurse/Bază/Infrastructură Pleven Vratsa Montana Vidin
1. Resurse turistice naturale:
Peisaj 1 3 2 3
Forme variate de relief și atractivitate peisagistică; 1 3 2 3
Factorii climatici favorizând dezvoltarea turismului; 1 3 2 3
Resurse de apă 1 2 2 2
Faună: vânătoare și pescuit 1 3 2 3
Flora: Păduri și vegetaţie 2 3 2 3
Zone protejate 2 3 1 3
Factori terapeutici 0 1 2 1
Calitatea mediului; 0 2 2 2
2. Resursele turistice antropogenice:
Monumente de istorie și artă 2 1 1 1
Situri arheologice și artefacte 2 1 1 2
Tabelul 14. Indicele atractivității turistice pentru teritoriul țintă din Bulgaria
49
Biserici și mănăstiri 1 2 2 1
Muzee 2 1 1 1
Arhitectura vernaculară 1 1 1 1
Meșteșuguri tradiţionale 1 1 1 1
Obiceiuri tradiţionale 2 3 3 2
3. Baza materială și tehnică
Baza de cazare turistică 2 1 1 1
Restaurante și baruri. Bucătărie tradiţională. 2 1 1 1
Locuri de divertisment 2 1 0 0
Locuri pentru balneoterapie 0 0 3 0
4. Infrastructura generală
Drumuri de acces: rutier, feroviar, aerian, apă - fluviu; 2 1 1 1
Infrastructură comunală - alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaz, energie electrică, centrale termice, comunicaţii;
1 1 1 1
Puncte de colectare a deșeurilor 1 1 1 1
Indice de atractivitate turistică 0,43 0,57 0,51 0,54
Indicele teritorial comun țintă în Bulgaria 0.51
3.5. Forme de turism practicate în zona țintă din BulgariaTabelul 15. Forme de turism - Pleven, Vratsa, Montana și Vidin
Forme de turism Pleven Vratsa Montana Vidin
Cultural și istoric Condiţii bune Condiţii bune Condiţii relativ
buneCondiţii relativ bune
Religis (monastic) Nicio condiţie Condiţii bune Condiţii bune Condiţii relativ
bune
Sport și vânătoare
Condiţii relativ bune (alpinism, ciclism, pescuit).
Condiţii foarte bune
Conditii bune (peșteri, vânătoare, pescuit, sporturi de iarnă).
Nu este bine dezvol-tată (există condiţii pentru vânătoare, pescuit, canotaj și înot).
Balnear, medical și de tratament
Nicio condiţie
(peșteri, alpinism, ciclism, delta-planning, vânătoare, pescuit).
Conditii foarte bune (Varshets și Spanchevtsi)
Nicio condiţie
50
CroazierăCondiţii relativ bune, dar baza nu are nivelul potrivit
Nicio condiţieCondiţii relativ bune, dar baza nu are nivelul potrivit
Condiţii relativ bune, dar baza nu are nivelul potrivit
Agro și ecoturism
Puţin dezvol-tate, dar există premise (tradiţii, obiceiuri și sărbători conservate)
Condiţii relativ bune, dar baza nu are nivelul potrivit
Puţin dezvol-tate, dar există premise (tradiţii, obiceiuri și sărbători conservate)
Puţin dezvol-tate, dar există premise (tradiţii, obiceiuri și sărbători conservate)
Eno-gastronomic (Gourmet – Vin și mâncare)
Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Puţin dezvol-tate, dar există premise (tradiţii, obiceiuri și sărbători pastrate)
Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Urban
Condiţii bune, sunt organi-zate diverse evenimente internaţionale
Condiţii bune (crame și tradiţii culinare păstrate)
Condiţii relativ bune, sunt organi-zate diverse evenimente internaţionale
Condiţii relativ bune, sunt organi-zate diverse evenimente internaţionale
Știinţific Nicio condiţie Condiţii relativ bune, sunt organi-zate diverse evenimente internaţionale
Există condiţii pentru studii complexe ale peșterilor
Nicio condiţie
Afaceri, congrese și întâlniri
Condiţii bune în centrul raionului - ROBKamera, Centrul regional de afaceri, Zona industrială, Incubatorul de afaceri.
Există condiţii pentru studii complexe ale peșterilor
Condiţii relativ bune - Agenţia pentru Dezvoltare Economică Regională și Centrul de Afaceri 2000, RO a BSK, Incubatorul de Afaceri.
Condiţii relativ bune- BC de BAM, Agenţia pentru Dezvoltare Economică Regională și Centrul de Afaceri - Incubatorul de Afaceri.
Câteva zone de agrement („Bozhuritsa” - 18 km sud-vest de Vidin și „Ratiaria” - 17 km sud de Vidin, Belogradchik, „Kom” - lângă Berkovitsa, turism în peșteră, Parcul de distracţii Ledenika, Parc lângă Varshets, etc.). Există multe condiţii bune pentru ecoturism în regiune - diferite trasee ecologice și ereditare
în regiunea Pleven, Belene, Cherven briag - satul Reselets, Sadovets (Pleven); Vratsa, Kozlodui, Parcul Natural Balcanic Vratsa (Vratza); Berkovica, Varshets, Chiprovci, Kopilovtsi (Montana); Vidin, Kula, Belogradchik (Vidin) și altele. O regată internaţională se organizează anual la Vidin. Râul Dunărea, râul
51
Falkovets, râul Stakevska, râul Iskar, râul Vit, râul Osogovo și barajul oferă condiţii de apă și turism.
4. Posibilitatea dezvoltării turismului de tip boutique
în regiunea transfrontalieră
Regiunea transfrontalieră România - Bulgaria se caracterizează printr-un potenţial turistic bogat pentru dezvol-tarea turismului de tip boutique. Resursele naturale și antropice diverse și unice sunt o condiţie prea-labilă pentru popularizarea regiunii ca destinaţie turistică tip boutique, dezvoltarea turismului durabil de tip boutique, crearea și aplicarea unui brand regional bazat pe identitatea sa unică. În același timp, ca regiune de frontieră, este slab dezvoltată și nu poate fi recunoscută ca destinaţie turistică de tip boutique de către turiștii locali și străini.
Fiecare cazare și sejur de tip boutique ar trebui să creeze o senzatie ușor de recunoscut, bazata nu numai pe splendoare și perfec-ţiune, ci și pe armonia mediului, natural și social. O condiţie preala-bilă pentru dezvoltarea acestui tip de turism sunt resursele diverse și unice oferite de regiunea transfron-talieră Bulgaria - România.
Resursele naturale din zonă au un efect complex ca peisaj de agrement și au un efect revigorant și vindecător. Regiunea Dunării de Jos are o abundenţă de medii naturale diverse fiind caracteri-zată prin atractivitate turistică. În zonă, se află parcuri naturale și
zonele protejate, sunt construite mai multe trasee ecoturistice, sunt oferite diferite trasee ereditare și croaziere fluviale, posibilităţi de vânătoare și pescuit și practicarea diverselor sporturi.
Resursele antropogene din regiunea Dunării de Jos, precum și identitatea unică, moștenirea vieţii și stilul de viaţă al comunităţilor locale, tradiţiile și folclorul conser-vate, diversitatea obiceiurilor, sărbătorile și festivalurile, mâncă-rurile tradiţionale, meșteșugurile conservate, specialităţile culinare, obiceiurile și ritualurile creștine sunt premise pentru dezvoltarea unui turism durabil de tip boutique în regiunea ţintă.
O parte integrantă a turis-mului de tip boutique este cazarea de tip boutique. Hoteluri de tip boutique nu fac parte din lanţuri hoteliere mari. Numărul unor astfel de hoteluri este încă mic, dar în conformitate cu tendinţele globale, există o tranziţie la renovarea și construcţia de hoteluri mai mici, cu stiluri variind de la soluţii de design strict clasic la cele mai extrava-gante, precum și dezvoltarea de destinaţii unice, a căror naturaleţe este combinată cu culoarea locală și emoţiile unice. Unele dintre ofertele de cazare incluse pe ruta turistică „Calea lutului” pot fi ușor integrate cu numărul de hoteluri de tip boutique, oferind nu numai cazare, ci și posibilitatea turiștilor de a alege diferite servicii de tip boutique incluse în produsul turistic.
52
Strategia a fost elaborată pe baza raportului „Dezvoltarea rutei turistice” Calea lutului”, furnizată de Autoritatea Contractantă în cadrul Asociaţiei ALEXIS PROJECT, România.
Ruta turistică „Calea lutului” este o rută cultural-cognitivă speci-alizată, care are ca scop familiari-zarea turiștilor cu utilizarea lutului din antichitate până în zilele de astăzi de-a lungul fluviului Dunărea de Jos și tradiţiile conservate legate de folosirea lutului în viaţa de zi cu zi, construcţia și creativitatea artistică.
1. Poziția geografică
Ruta este situată în Dunărea de Jos și cuprinde patru judeţe admi-nistrative din România (Mehedinţi, Dolj, Olt și Teleorman) și Bulgaria (Pleven, Vratsa, Montana și Vidin). Traseul este planificat ca un inel: pornește de la Calafat (Dolj) și se termină la Calafat (Dolj).
Este planificată trecerea Dunării cu feribotul la Turnu Magurele (Teleorman) - Nikopol (Pleven) și podul de la Vidin (Vidin) - Calafat (Dolj). Planificată astfel, ruta specializată este potrivită pentru turiștii din România și Bulgaria, precum și pentru turiștii străini care pot ajunge cu nave de croazieră de-a lungul Dunării. În cazul în care turiștii străini sosesc pe cale aeriană, aeroportul internaţional din Craiova (Dolj) este potrivit. În acest caz, ruta poate începe și se finalizeaza în Craiova (Dolj), urmând același traseu.
Traseul „Calea lutului” include site-uri din 18 așezări din România și 14 din Bulgaria, după cum urmează:• Judeţul Mehedinţi / Mehedinti...3;• Judeţul Dolj / Dolj.................3;• Judeţul Olt / Olt..................11;• Judeţul Teleorman / Teleorman...2;• Raionul Pleven.....................7;• Raionul Vratsa.....................1;• Raionul Montana...................3;• Raionul Vidin.......................3.
III. Ruta turistică „Calea lutului”
53
Romania Bulgaria
Regiune Locuri locuite Coordinate GPS Regiune Locuri locuite Coordinate GPS
Mehedinţi Sisesti N°44.768251 E°22.852876 Alt(m)- 212
Pleven Nikopol N°43.700985 E°24.895268 Alt(m)- 46
Drobeta-Turnu Severin
N°44.635830 E°22.659581 Alt(m) - 79
Pordim N°43.377947 E°24.847197 Alt(m)- 173
Strehaia N°44.620936 E°23.192021 Alt(m) - 145
Pleven N°43.416318 E°24.606838 Alt (m) - 113
Riben N°43.200742 E°23.547366 Alt(m)- 384
Knezha N°43.493863 E°24.090625 Alt (m)- 147
Telish N°43.327186 E°24.261186 Alt (m) - 188
Red Beach N°44.112649 E°24.344686 Alt(m)- 104
Dolj Calafat N°44.328201 E°23.794881 Alt (m) - 110
Vratsa Vratsa N°43.210405 E°23.553111 Alt (m) - 361
Filiasi N°44.558682 E°23.511305 Alt(m) - 118
Craiova N°44.328201 E°23.794881 Alt (m) - 110
Olt Balș N°44.355310 E°24.095673 Alt (m) - 128
Montana Montana N°43.409032 E°23.225376 Alt(m)- 145
Corbeni N°44.382942 E°24.101110 Alt(m)- 140
Berkovitsa N°43.237045 E°23.125109 Alt(m)- 408
Romana N°44.358729 E°24.104497 Alt(m) - 153
Chiprovtsi N°43.384442 E°22.882070 Alt(m)- 489
Oboga N°44.424170 E°24.089452 Alt(m)- 146
Călui N°44.462869 E°24.030996 Alt(m) - 180
Slatina N°44.428961 E°24.371998 Alt (m) - 174
Draganesti-Olt
N°44.158112 E°24.521977 Alt(m) - 76
Caracal N°44.109513 E°24.347848 Alt(m) - 108
Vadastra N°43.863492 E°24.378783 Alt(m) - 67
Corabia N°43.775271 E°24.502868 Alt(m)-46
Teleorman Alexandria N°43.974781 E°25.328027 Alt (m) - 46
Vidin Belogradchik N=43.627778 E=22.682976 Alt(m)- 311
Turnu Măgurele
N°43.700985 E°24.895268 Alt(m)- 46
Rabish N°43.71602 E°23.62199
Vidin N=43.996159 E=22.867930 Alt(m)- 37
Total 18 buc. 14 buc.
Tabelul 15. Așezările incluse în Traseul turistic „Calea lutului”
54
2. Locurile incluse în traseul turistic
Ruta include 73 de site-uri, dintre care 42 sunt de bază și 31 sunt suplimentare. În teritoriul ţintă al României sunt prevăzute 21 site-uri principale și 14 site-uri suplimentare, în timp ce în Bulgaria - 21 principale și 17 site-uri supli-mentare, după cum urmează:
• Muzee - un total de 30 (14 în România și 16 în Bulgaria). Dintre acestea 3 sunt muzee de artă (2 în România și 1 în Bulgaria), 8 muzee regionale (4 în România și Bulgaria cu profil - istorie și arhe-ologie, etnografie, natură și arte, inclusiv 1 lapidarium în Bulgaria), 13 muzee locale din România și 13 în Bulgaria, inclusiv 1 parc arheologic din România) și alte 3 muzee - 1 în România (muzeu în aer liber) și 2 în Bulgaria - muzeu de vin și natură;
• Situri arheologice - 10- 2 în România și 8 în Bulgaria (inclusiv replica caselor din neolitic);
• Locuri istorice - 3 - 2 în România și 1 în Bulgaria - două centre istorice ale orașelor raionale și un complex de monumente;
• Situri religioase (biserici, sinagogi
și mănăstiri - 8 - 4 în România (2 mănăstiri și 2 biserici în România), 4 în Bulgaria (1 mănăstire, 2 biserici și 1 sinagogă);
• Capele - 2 în România;• Mausoleu - 1 în Bulgaria;• Târg de meșteșuguri - 2 în România;• Școli - 1 în Bulgaria (folclor);• Centre ceramice (ateliere și
fabrici) - un total de 7 - 6 ateliere de olărit din România și o fabrică de ceramică în Bulgaria - 1 centru în România - Balș, Olt (cu 4 puncte de lucru în Corbeni, Romana și Oboga) și încă 2 ateliere de olărit în Sisești, Mehedinţi, Vadastra, Olt și o fabrică în Bulgaria - Cherven briag, Pleven. În acestea, turiștii nu numai că pot să vadă cum se realizează lucrările ceramice cu tehnologii autentice, ci și să se implice în acest proces;
• Repere naturale - 3 în Bulgaria - situl protejat Kailuka (Pleven) și Peșterile Ledenika (și obiectivele naturale Vratsata din Parcul Natural Vratsa, Vratsa) și Magurata (Vidin). De asemenea, Muzeul Vinului (Pleven) este situat într-o peșteră naturală din Parcul Kailuka;
• Parcuri urbane - 2 în România;• Teatru - 1 în România;• Galerii de artă - 3 în Bulgaria.
55
Tabelul 16. Tipuri de muzee incluse în „Calea lutului”
Tipuri de muzee Buc. Loc locuit Secțiuni / Specializare
Artă 3 - Craiova, Dolj, Romania General
- Calafat, Dolj, Romania General
Pleven, Pleven Artă
Regionale 11 Drobeta-Turnu Severin, Mehedinti;
Istorie și arheologie, Etnografie, Natură;
Oltenia - Craiova, Dolj - 3; Istorie și arheologie, Etnografie, Natură;
Slatina Olt - 2; Istorie și arheologie, Etnografie, Artă;
- Alexandria, Teleorman Istorie și arheologie, Etnografie;
- Pleven, Pleven Istorie și arheologie, Etnografie, Natură;
- Vratza, Vratsa Istorie și etnografie; la muzeu există un complex etnografic
- Montana, Montana; Istorie și arheologie, Lapidarium, Etnografie și Casa lui Mihail;
- Vidin, Vidin; Arheologie și arheologie, etnografie;
Locale 13 Sisesti, Mehedinti Casă memorială; Colectarea etnografică;
Draganesti-Olt Istorie și arheologie; Parcul arheologic;
Caracal, Olt Istorie și Arheologie, Artă și Etnografie;
Corabia, Olt Istorie și arheologie și etnografie;
Pordim, Pleven - 2 Istorie;
Pleven, Pleven Istorie;
Knezha, Pleven Arheologie, Etnografie, Artă;
Chiprovtsi, Montana - 2 Muzee istorice și etnografice;
Berkovitsa, Montana - 2 Etnografic;
Belogradchik, Vidin Casa memorială (scriitorul Ivan Vazov)
Altele 3 Muzeul vinului - Pleven, Pleven /
Istorie și etnografie; O colecţie de vinuri din întreaga ţară și vase și aparate pentru producţia de vin din antichitate până în prezent;
- Muzeu natural - Berkovitsa, Montana /
Știinţele Naturii
- Muzeu în aer liber – insula Șimian, Mehedinti /
Istorie și arheologie, Etnografie, Arhitectură
56
Tabe
l 17.
Obi
ecte
incl
use
în „
Cale
a lu
tulu
i”R
oman
ia
Bulg
aria
C
od
Obi
ect
Coo
rdon
ate
GPS
Lo
c lo
cuit
C
od
Obi
ect
Coo
rdon
ate
GPS
Lo
c lo
cuit
RO
/A/0
1*
Muz
eul
de A
rta
(Mar
incu
Pa
lace
);
N°4
3.99
4428
; E°
22.9
3186
0;
Alt
(m)
– 49
.
Cal
afat
, D
olj
BG/A
/01
Ceta
tea
Shis
hman
ova
Nik
opol
, Pl
even
N
°43.
7029
41
E°24
.891
687
Alt
(m)
- 10
2.
RO/B
/01*
* N
°43.
5919
; Ca
pela
Mar
incu
; E°
22.5
634;
BG
/B/0
1 Bi
seric
a "S
f. Pe
tru și
Pa
vel"
N
°43.
7008
58;
E°24
.894
663;
Al
t (m
) –
44.
RO/B
/02
BG/B
/02
N°4
3.99
7212
; E°
22.9
3469
9;
Alt
(m)
– 61
.
Com
plex
de
m
onum
ente
de
dica
te
răzb
oiul
ui
de
inde
pend
ență
(187
7 - 1
878)
Fânt
âna
Elia
N
°43.
6980
90;
E°24
.893
090;
Al
t (m
) –
58.
RO/A
/02
Cent
rul d
e ce
ram
ică
N°4
4.76
8251
; E°
22.8
5287
6;
Alt
(m
)- 2
12.
BG/A
/02
Sis
esti
, M
ehed
inți
H
S "S
f. Ch
iril ș
i Met
odie
" Po
rdim
, Pl
even
N
°43.
3767
44;
E°24
.850
150;
Al
t (m
) –
171;
RO
/B/0
3 M
uzeu
l de
is
tori
e si
et
nogr
afie
; BG
/B/0
3 N
°44.
7711
49;
E°22
.847
159;
Al
t (m
) –
207.
Casa
Muz
eulu
i "M
ajes
tate
a sa
Reg
ală
Caro
l I"
N°4
3.37
6662
; E°
24.8
5231
9;
Alt
(m)
– 17
1.
RO/B
/04
N°4
4.76
8251
; E°
22.8
5278
6.
BG/B
/04
Bise
rica
“S
t.
Gri
gore
De
capo
litul
” M
uzeu
l "Se
diul
arm
atei
ru
se 1
877
- 187
8"
N°4
3.37
7258
; E°
24.8
4497
9;
Alt
(m)
– 17
4.
RO/A
/03
Muz
eul
regi
unii
Port
ile d
e Fi
er
N°4
4.61
8850
; E°
23.6
8997
0;
Alt
(m)
– 41
.
BG/A
/03
Dro
beta
-Tur
nu
Seve
rin,
Meh
edinți
Pa
rcul
Mem
oria
l al
Mau
sole
ului
Rom
ân
Gri
vits
a,
Plev
en
N°4
3.41
4255
; E°
24.6
9491
8;
Alt(
m)
– 22
4.
RO/B
/05
arhe
olog
ic
Com
plex
ul
"Dro
beta
Rom
e"
N°4
4.62
4630
; E°
22.6
6620
1.
BG/B
/05
Muz
eul v
inul
ui
N°4
3.21
257;
E°
24.3
8701
. Pl
even
, Pl
even
RO/B
/06
Ceta
tea
med
ieva
lă
Seve
rin
BG/B
/06
N°4
4.62
2635
; E°
22.6
5626
4;
Alt
(m)
– 56
.
N°4
3.38
37;
Ceta
tea
Stor
gozi
a E°
24.6
27.
RO/B
/07
N°4
4.37
; E°
22.4
1.
Insu
la S
imia
n –
muz
eu î
n ae
r lib
er
BG/A
/04
Muz
eul P
anor
ama
N°4
3.39
8738
; E°
24.6
0615
3;
Alt
(m)
– 19
0.
RO/A
/04
Man
asti
rea
„Sf.
Trei
me“
N
°44.
6213
64;
E°23
.192
327;
Al
t (m
) –
145.
Str
ehai
a,
Meh
edinți
BG
/A/0
5 M
uzeu
l Reg
iona
l de
Isto
rie, P
leve
n N
°43.
4045
40;
E°24
.617
603;
Al
t (m
) –
111.
RO
/A/0
5 Ca
pela
Fili
sanu
N
°44.
5586
78;
E°23
.511
351;
Al
t (m
) –
118.
Fili
asi,
Dol
j BG
/B/0
7 Ce
ntru
l ist
oric
N
°43.
25;
E°24
.37′
; Al
t (m
) –
116.
RO
/A/0
6 M
uzeu
l Olt
enie
i, C
raio
va
–Se
ctia
de
isto
rie-
arhe
olog
ie
N°4
4.31
7106
; E°
23.7
8986
1;
Alt
(m)
– 88
.
Cra
iova
, D
olj
BG/B
/08
Parc
ul K
ayla
ka
N°4
3.39
1882
; E°
24.6
2221
6;
Alt
(m)
– 12
2.
57
RO/A
/07
Muz
eul d
e et
nogr
afie
“C
asa
Bani
ei”
BG/A
/06
N°4
4.31
4545
; E°
23.7
9226
2;
Alt
(m)
– 90
.
Ceta
tea
antic
ă și
antic
ă tâ
rzie
și S
tația
Rom
ană
Ad P
uent
e
N°4
3.53
5573
; E°
24.6
2074
4;
Alt
(m)
– 56
;
Ribe
n, D
olna
M
itro
polia
, Pl
even
RO
/A/0
8 Ta
rgul
mes
teri
lor
popu
lari
– a
nual
in
Oct
ombr
ie
BG/A
/07
N°4
4.31
8929
; E°
23.7
9836
1;
Alt
(m)
– 10
8.
Muz
eul i
stor
ic și
et
nogr
afic
Knez
ha,
Plev
en
N°4
3.49
2775
; E°
24.0
8072
3;
Alt(
m)–
110
. RO
/B/0
8 Pa
rcul
Nic
olae
Ro
man
escu
BG
/A/0
8 N
°44.
3001
89;
E°23
.799
178;
Al
t (m
) –
80.
Repl
ica
case
i neo
litice
N
°43.
3271
86;
E°24
.261
186;
Al
t (m
) –
188.
Telis
h, P
leve
n
RO/B
/09
N°4
4.18
32;
E°23
.453
5.
Parc
ul T
iner
etul
ui,
Crai
ova
BG/A
/09
Fabr
ica
de c
ărăm
izi
N°4
3.28
0451
; E°
24.0
8285
1;
Alt(
m)–
116
.
Cher
ven
bria
g,
Plev
en
RO/B
/10
N°4
4.20
; E°
23.4
9.
BG/A
/10
Teat
rul N
ațio
nal „
Mar
in
Sore
scu”
, Cr
aiov
a M
uzeu
l reg
iona
l de
istor
ie
N°4
3.20
0884
; E°
23.5
4744
8;
Alt
(m)
– 38
4.
Vrat
za,
Vrat
sa
RO/B
/11
Cate
dral
a „S
f. D
imit
rie“
, Cr
aiov
a BG
/A/1
1 N
°44.
3144
16;
E°23
.792
372;
Al
t (m
) –
87.
Com
plex
ul e
tnog
rafic
-re
nasc
entis
t "So
fron
ii Vr
acha
nski
"
N°4
3.20
2455
; E°
23.5
5055
8;
Alt
(m)
– 38
0.
RO/B
/12
Muz
eul d
e Ar
tă,
Crai
ova
N°4
4.31
9179
3:
E°23
.795
0188
. BG
/B/9
Si
te-u
l arh
eolo
gic
trac
iano
-rom
an
"Vra
titsa
"
N°4
3.19
1605
; E°
23.5
3152
7;
Alt
(m)
– 44
8.
RO/B
/13
N°4
4.31
8686
5;
E°23
.791
4346
. BG
/B/1
0 Se
cţia
de Şt
iinţe
le N
atur
ii -
Muz
eul O
lten
iei,
Crai
ova
Pest
era
Lede
nika
. N
°43.
1235
64;
E°23
.293
480.
RO
/B/1
4 N
°44.
20;
E°23
.49.
Ce
ntru
l ist
oric
, Cr
aiov
a BG
/А/1
2 M
uzeu
l ist
oric
regi
onal
M
onta
na,
N°4
3.40
9032
; E°
23.2
2537
6;
Alt(
m)
– 14
5.
Mon
tana
RO/A
/09
N°4
4.35
3510
; E°
24.0
9567
3;
Alt(
m)
– 12
8.
Bal
s, O
lt
BG/A
/13
Expo
ziți
a m
ește
rilo
r po
pula
ri –
Fes
tiva
lul
"Arb
orel
e vi
eții"
Muz
eul e
tnog
rafic
N
°43.
2399
32;
E°23
.127
016;
Al
t (m
) –
409;
M
onta
na
Berk
ovit
sa,
BG/B
/11
Muz
eul I
van
Vazo
v N
°43.
2370
45;
E°23
.125
109;
Al
t (m
) –
408.
RO
/A/1
0 At
elie
rul d
e olăr
it a
l lui
Tu
rcit
u G
heor
ghe
N°4
4.38
2928
; E°
24.1
0911
1;Al
t(m
)-1
40.
Cor
beni
, O
lt
BG/B
/12
Gale
ria d
e Ar
tă "
Ote
ts
Paisi
y"
N°4
3.23
7045
; E°
23.1
2510
9;
Аlt(
m)-
408
. RO
/A/1
1 BG
/A/1
4 At
elie
rul d
e olăr
it a
l lui
Ili
e Ch
irea
M
uzeu
l de
istor
ie
N°4
3.38
4442
; E°
22.8
8207
0;
Alt(
m)–
498
. M
onta
na
Chip
rovt
si,
RO/A
/12
Atel
ieru
l de
olăr
it a
l lui
St
efan
Tru
sca
- se
min
ar
N°4
4.40
0192
; E°
24.1
0292
1;
Alt(
m)
– 14
8.
Rom
ana,
Olt
BG
/A/1
5 M
uzeu
l Etn
ogra
fic
"Kat
erin
ina
kash
ta"
58
RO/A
/13
Atel
ieru
l de
olăr
it a
l lui
M
arin
el C
iung
ules
cu
N°4
4.42
5215
; E°
24.0
8668
2;
Alt
(m)
– 14
6.
Obo
ga,
Olt
BG
/A/1
6 N
°43.
4037
9;
E°22
.933
63.
Măn
ăstir
ea "S
f. Iv
an
Rilsk
i"
RO/A
/14
Măn
ăsti
rea,
Căl
ui
N°4
4.46
2528
; E°
24.0
3152
8; A
lt
(m)
– 16
4.
Căl
ui,
Olt
BG
/A/1
7 M
uzeu
l de
istor
ie
N°4
3.62
7778
; E°
22.6
8297
6;
Alt(
m)
– 31
1.
Belo
grad
chik
, Vi
din
RO/A
/15
Muz
eul j
udet
ean
Olt
; N
°44.
4303
72;
E°24
.360
446;
Al
t (m
) –
141.
Sla
tina
, O
lt
BG/A
/18
Ceta
tea
Belo
grad
chik
N
°43.
6238
74;
E°22
.676
522;
Аl
t (m
) –
582.
RO
/A/1
6 BG
/B/1
3 M
uzeu
l jud
etea
n O
lt,
secț
iune
Еtn
ogra
fie
N°4
3.62
3171
; E°
22.6
9128
4.
Muz
eul d
e ist
orie
na
tura
lă
RO/A
/17
Muz
eul C
ampi
ei B
oian
ului
N
°44.
1736
13;
E°24
.515
090;
Al
t (m
) –
78.
Dra
gane
sti-
Olt
BG
/B/1
4 Ga
leria
de
Artă
"Ote
ts
Paisi
y"
N°4
3.23
7045
; E°
23.1
2510
9;
Alt(
m)-
408
RO
/A/1
8 M
uzeu
l Rom
anat
iulu
i N
°44.
1126
29;
E°24
.344
703;
Al
t (m
) –
107.
Car
acal
, O
lt
RO/A
/19
Atel
ieru
l de
olăr
ie a
l lui
Io
nel C
ococ
i N
°43.
8635
30;
E°24
.378
846;
Al
t (m
) –
66.
Vad
astr
a, O
lt
RO/A
/20
Muz
eul d
e Ar
heol
ogie
si
etno
graf
ie(î
n re
cons
truc
ție)
N°4
3.77
4823
; E°
24.5
0200
4;
Alt
(m)
– 46
.
Cora
bia,
Олт
BG
/A/1
9 Pe
șter
a "M
agur
a"
N°4
3.73
2383
; E°
22.3
7694
5;
Alt
(m)
– 64
3.
satu
l Rab
isha
, Vi
din
RO/A
/21
Muz
eul J
udet
ean
Tele
orm
an
N°4
3.97
5057
; E°
25.3
2825
8;
Alt(
m)
– 46
.
Ale
xand
ria,
Te
leor
man
BG
/A/2
0 M
uzeu
l etn
ogra
fic
"Caz
arm
ele
încr
ucișa
te"
N°4
3.99
0583
; Е°
22.8
8153
4;
Alt
(m)
– 42
.
Vidi
n, V
idin
BG/A
/21
Muz
eul i
stor
ic "K
onak
ka"
N°4
3.98
8996
; E°
22.8
7473
9;
Alt
(m)
– 39
BG
/B/1
4 N
°43.
9910
8;
E°22
.884
21.
Ruin
ele
sinag
ogii
loca
le
BG/B
/15
Gale
ria d
e Ar
tă N
ikol
a Pe
trov
N
°43.
9855
446;
E°
22.8
7676
67;
Аlt
(m)
– 39
. BG
/B/1
6 Bi
seric
a "S
f. Pa
ntel
eim
on"
N°4
3.98
8530
8;
E°22
.880
5967
; Аl
t (m
) –
39.
Note
:* R
O /
A /
.. sa
u BG
/ A
/ ..
- co
dul d
e ba
ză a
l obi
ectu
lui d
in z
ona
ţintă
din
Rom
ânia
sau
Bulg
aria
și n
umăr
ul d
e se
rie.
** RO
/ В
/ ..
или
BG
/ В
/ ..
- cod
ul si
te-u
lui s
uplim
enta
r din
zon
a ţin
tă d
in R
omân
ia sa
u Bu
lgar
ia și
num
ărul
de
serie
.
59
Subiectele incluse în traseu sunt echilibrate. Accentul principal se pune pe centrele ceramice și de olărit existente, pe siturile arheolo-gice și pe muzee și pe colecţiile etno-grafice, unde vizitatorii pot învăţa
despre folosirea lutului în diferite epoci istorice și diferite culturi arhe-ologice. Există posibilitatea de a vă implica în ateliere de olărit și chiar să încerce să folosească diferite tehnologii de olărit deţinute.
Tabelul 18. Tipuri de obiecte incluse în traseul turistic
Obiecte Romania (buc.)
Bulgaria (buc.)Tip obiect Număr
Muzee 30 14 16
Arheologic 10 2 8
Locuri istorice 3 2 1
Obiecte religioase 8 4 4
Capele 2 2 -
Mausolee 1 - 1
Târguri de meșteșugari 2 2 -
Școli 1 - 1
Centre de ceramică 7 6 1
Atracţii turistice 3 - 3
Parcuri de oraș 2 2 -
Teatre 1 1 -
Galerii de artă 3 - 3
Total 73 35 38
Galerii de artă 3 - 3
Total 73 35 38
60
3. Profilul de marketing al rutei turistice „Calea lutului”
3.1. Caracteristicile generale ale rutei
Traseul este proiectat să dureze nouă zile. Prima zi pornește de la Calafat judeţul Dolj, în ziua a 5-a, dimineaţa, se merge cu feribotul
către de la Turnu Măgurele judeţul Teleorman către Nikopol raionul Pleven din Bulgaria. Se trece prin nord-vestul Bulgariei, iar în a 9-a zi se trece podul Vidin - Calafat, Dolj din nou în Romania, unde se termină traseul. În aceste nouă zile sunt parcurși aproximativ 1500 km - 800 km pe teritoriul României și 700 km pe teritoriul Bulgariei, programaţi după cum urmează:
Tabelul 18. Traseul turistic - cazare și masă
Ziua Mic dejun Prânz Cină Cazare
1 - Drobeta-Turnu Severin, Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, Mehedinti
2 Drobeta-Turnu Severin, Mehedinti
Craiova, Dolj Craiova, Dolj Craiova, Dolj
3 Craiova, Dolj Tourist Center "Sarulu Forest", Olt
Slatina, Olt Slatina, Olt
4 Slatina, Olt Shipyard, Olt Turnu Magurele, Teleorman
Turnu Magurele, Teleorman
5 Turnu Magurele, Teleorman
Grivitsa, Pleven
Pleven, Pleven Pleven, Pleven
6 Pleven, Pleven Cherven briag, Pleven
Vratza, Vratsa Vratsa, Pleven
7 Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa Vratza, Vratsa
8 Vratza, Vratsa Belogradchik, Vidin
Vidin, Vratsa Vidin, Vidin
9 Vidin, Vidin - - -
Total 8 buc 8 buc
61
Tabe
l 19.
Rut
a tu
rist
ică
„ Ca
lea
lutu
lui“
А
. Ro
man
ia /
RO
Ziua
Loc
Situ
ri t
uri
stic
e /
Cod
C
oord
onat
e G
PS
Dis
tanț
a (k
m)
Dura
ta
(min
) A
cces
(S
tradă)
C
azar
e/
Masă
1-st
1. Ca
lafa
t (D
J) –
înc
eput
N°4
3.59
19;
E°22
.563
4;
N°4
3.99
4428
; E°
22.9
3186
0;
Alt
(m
) –
49.
60
N°4
3.99
7212
; E°
22.9
3469
9;
Alt
(m
) –
61.
15
30
RO/A
/01-
Muz
eul
de A
rta
(Pal
atul
M
arin
cu)
RO/B
/01
- Cap
ela
Mar
incu
RO/B
/02-
Com
plex
de
mon
umen
te
dedi
cate
răz
boiu
lui de
in
depe
nden
ță (
1877
- 1
878)
12
3 12
0 C
alaf
at (
DJ)
– S
ises
ti (
MH
) D
N56
А –
DN
67 -
J671
А
2. Si
sest
i (M
H)
N°4
4.76
8251
; E°
22.8
5287
6;
Alt
(m
)- 2
12.
N°4
4.77
1149
; E°
22.8
4715
9;
Alt
(m
) –
207.
N°4
4.76
8251
; E°
22.8
5278
6.
60
20
RO
/A/0
2-
Cen
trul
de
Cer
amică
RO/B
/03-
Muz
eul
de ist
orie
si
etno
graf
ie
RO/B
/04
Bise
rica
“St
. G
rigo
re
Dec
apol
itul
” 20
40
50
DN
67
Sise
sti (M
H)
- D
robe
ta-T
urn
u S
ever
in (
MH
) 3.
Drob
eta-
Turn
u Se
veri
n (M
H)
N°4
4.61
8850
; E°
23.6
8997
0;
Alt
(m
) –4
1.
N°4
4.62
4630
; E°
22.6
6620
1.
RO/A
/03-
Muz
eul
regi
unii
Port
ile
de F
ier
RO/B
/05-
Arc
h. c
ompl
ex "
Dro
beta
Ro
me"
RO/B
/06-
Cet
atea
med
ieva
lă
Seve
rin
N°4
4.62
2635
; E°
22.6
5626
4;
Alt
(m
) –
56.
60
60
45
45
Tur
de
plim
bare
Prân
z
62
N°4
4.37
; E°
22.4
1.
10
60 +
60
Croa
zieră*
Cină
2-nd
RO/B
/07-
Insu
la S
imia
n –
muz
eu în
ae
r lib
er
Mal
ul s
tâng
al D
unăr
ii -
Posi
bilit
ate
de p
escu
it s
port
iv,
plim
bare
în
vale
a D
unăr
ii și
Vel
o m
arch
(b
icic
lete
de
înch
iria
t)
45
4. Dr
obet
a-Tu
rnu
Seve
rin
(MH
)M
ic d
ejun
60
60
A6
/E79
– D
N67
A D
robe
ta-T
urnu
Sev
erin
(M
H)
–Str
ehai
a (M
H)
5. St
reha
ia (
MEH
EDIN
TI)
RO/A
/04-
Măn
ăsti
rea
„Sf.
Trei
me“
30
N
°44.
6213
64;
E°23
.192
327;
Al
t (m
) –
145.
30
30
St
reha
ia (
MH
) –F
ilias
i (D
J)
DN
67A
- A6
/E79
6.
Filia
si (
Dol
j)RO
/A/0
5- C
apel
a Fi
lisan
u 15
N
°44.
5586
78;
E°23
.511
351;
Al
t (m
) –
118.
50
60
Fi
liasi
(D
J) –
Cra
iova
(D
J)
A6/E
79 –
DN
65F
- A6
B 7.
Crai
ova
(Dol
j)RO
/A/0
6- M
uzeu
l Olt
enie
i, C
raio
va
–Se
ctia
de
isto
rie-
arhe
olog
ie
RO/A
/07-
Muz
eul d
e et
nogr
afie
“C
asa
bani
ei”
RO/A
/08-
Tar
gul m
este
rilo
r po
pula
ri –
anu
al in
Oct
ombr
ie
RO/B
/08-
Par
cul N
icol
ae
Rom
anes
cu
RO/B
/09-
Par
cul T
iner
etul
ui
N°4
4.31
7106
; E°
23.7
8986
1;
Alt
(m)
– 88
.
N°4
4.31
4545
. E°
23.7
9226
2;
Alt
(m)
– 90
.
N°4
4.31
8929
; E°
23.7
9836
1;
Alt
(m)
– 10
8.
N°4
4.18
32;
E°23
.453
5.
N°4
4.30
0189
; E°
23.7
9917
8;
Alt
(m)
– 80
.
60 –
90
60 –
90
60 –
120
60 –
90
60
Tur
de
plim
bare
Tur
în m
așină
Tur
în m
așină
prân
z
63
N°44
.20;
E°
23.4
9.
N°44
.319
1793
E°2
3.79
5018
8
N°44
.314
416;
E°
23.7
9237
2;
Alt(
m)
– 87
.
N°44
.318
6865
E°2
3.79
1434
6
N°44
.20;
E°
23.4
9.
15
30
60
60
120
cină
RO/B
/10-
Tea
trul
Naț
iona
l Mar
in
Sore
scu
RO/B
/11
- Ca
tedr
ala
Sf.
Dim
itri
e "
RO/B
/12
– M
uzeu
l de
Artă
RO/B
/13
– Se
cția
de Șt
iințe
le
Natu
rii a
Muz
eulu
i Olt
enia
RO/B
/14
– Ce
ntru
l ist
oric
3-rd
45
8. Cr
aiov
a (D
olj)
Mic
dej
un
40
40
Crai
ova
(DJ)
–Ba
lș (
OT)
A6
B – D
N65C
– DN
643F
– DN
65F
– DN6
5/E5
74 –
DJ64
3A
9. Ba
ls (
Olt
)N°
44.3
5351
0;E°
24.0
9567
3;
Alt(
m)
– 12
8.
RO/A
/09–
Targ
ul m
este
rilo
r po
pula
ri-
“Pom
ul V
ieti
i “ –
Mai
, în
fi
ecar
e an
5
5 Ba
lș (
OT)
–Co
rben
i (O
T)
DJ64
3 10
.Co
rben
i (O
lt)
30
30
N°44
.382
928;
E°2
4.10
9111
; Al
t(m
) -1
40.
Atel
ier
olăr
it R
O/A
/10-
Tur
citu
G
heor
ghe
RO
/A/1
1- Il
ie C
hire
a
2 5
Corb
eni (
OT)
–Ro
man
a (O
T)
DJ64
3 11
.Ro
man
a (O
lt)
60
RO/A
/12-
Ate
lier
olăr
it S
tefa
n Tr
usca
- s
emin
ar
N°44
.400
192;
E°
24.1
0292
1;Al
t(m
) –
148.
3
5 Ro
man
a (O
T)–
Obo
ga (
OT)
DJ
643
12.
Obo
ga (
Olt
)30
RO
/A/1
3- A
telie
r olăr
it M
arin
el
Ciun
gule
scu
N°44
.425
215;
E°
24.0
8668
2;
Alt
(m)
– 14
6.
64
5 5
DJ64
3 O
boga
(O
T)–
Mănăs
tire
a Căl
ui (
OT
) 13
.Că
lui (
Olt
)RO
/A/1
4 -
Măn
ăsti
rea,
Căl
ui
30
N°4
4.46
2528
; E°
24.0
3152
8;
Alt
(m)
– 16
4.
25
30
DJ64
3 -
DN65
Mănăs
tire
a Că
lui (
OT
) –
Padu
rea
Saru
lui (
OT
)
(OT)
N°4
4.26
25;
14.
Baza
tur
isti
ca P
adur
ea S
arul
uiE°
24.1
108.
15
30
pr
ânz
35
40
DN65
Pa
dure
a Sa
rulu
i (O
T) –
Slat
ina
(Olt
) 15
.Sl
atin
a (O
lt)
45
45
N°4
4.43
0372
; E°
24.3
6044
6;
Alt
(m)
– 14
1.
Tur
de
RO/A
/15-
Muz
eul j
udet
ean
Olt
RO/A
/16-
Muz
eul j
udet
ean
Olt
, se
cțiu
ne
Еtno
graf
ie
plim
bare
ci
nă
4-th
35
40
DJ54
6 Sl
atin
a (O
T)
–Dra
gane
sti-
Olt
(O
T)
16.
Slat
ina
(OT)
45
Mic
dej
un
17.
Drag
anes
ti-O
lt (
OT)
RO/A
/17–
Muz
eul C
ampi
ei B
oian
ului
N
°44.
1736
13;
E°24
.515
090;
Al
t (m
) –
78.
25
30
Dra
gane
sti-
Olt
(O
T) –
Cara
cal (
OT
) DJ
546
- A6
18
.Ca
raca
l (O
T)RO
/A/1
8– M
uzeu
l Rom
anat
iulu
i 60
N
°44.
1126
29;
E°24
.344
703;
Al
t (m
) –
107.
35
35
Ca
raca
l (O
T)
–Vad
astr
a(O
T)
DN54
–DJ
544
19.
Vada
stra
(OT)
30
RO/A
/19
– w
orks
hop
olar
it s
usti
nut
de Io
nel C
ococ
i N
°43.
8635
30;
E°24
.378
846;
Al
t (m
) –
66.
20
25
Vad
astr
a (O
T)
–Cor
abia
(O
T)
DJ54
4 –
DJ60
4 -
DN54
20
.Co
rabi
a (O
T)60
60
N°4
3.77
4823
; E°
24.5
0200
4;
Alt
(m)
– 46
.
RO/A
/20–
Muz
eul d
e Ar
heol
ogie
și
etno
graf
ie(î
n re
cons
truc
ție)
prân
z 90
90
Co
rabi
a (O
T)
– A
lexa
ndri
a (T
R)
DN54
– D
N52
21
.Al
exan
dria
(TR
)90
Tu
r de
pl
imba
re
65
22.
Alex
andr
ia (
TR)
RO/A
/21-
Muz
eul J
udet
ean
Tele
orm
an;
60
N°4
3.97
5057
; E°
25.3
2825
8;
Alt(
m)
– 46
. 55
50
DN
52
Ale
xand
ria
(TR)
– T
urnu
Măg
urel
e (T
R)
23.
Turn
u Măg
urel
e (T
R)60
90
Tu
r de
pl
imba
re
cină
24
.Tu
rnu
Măg
urel
e (T
R)30
M
ic-d
ejun
5-t
h7
50
DN52
Tu
rnu
Măg
urel
e (T
R)–
feri
bot
Nik
opol
Tabe
l 19.
Rut
a tu
rist
ică
„ Ca
lea
lutu
lui”
“
В
. Bu
lgar
ia /
BG
Ziua
Lo
c G
PS
Coo
rdon
ate
Situ
ri t
uris
tice
/ C
od
Dis
tanț
a (k
m)
Dur
ata
(min
) A
cces
(S
tradă)
C
azar
e/
Masă
5-th
DN
52
Tur
nu Măg
urel
e (T
R)
- Fe
ribo
t N
ikop
ol (
Bulg
aria
- P
leve
n)
25.
Nik
opol
(Pl
even
)BG
/A/0
1– C
etat
ea S
hish
man
BG/B
/01-
Bis
eric
a "S
f. Pe
tru și
Pave
l"
BG/B
/02
- Fâ
ntân
a El
ia
N°4
3.70
2941
; E°
24.8
9168
7;
Alt
(m)
– 10
2.
N°4
3.70
0858
; E°
24.8
9466
3;
Alt(
m)
– 44
.
60
N°4
3.69
8090
; E°
24.8
9309
0;
Alt
(m)
– 58
.
15
15
65
70
Nik
opol
(Pl
even
) –
Pord
im (
Plev
en)
I-34
– II
I-34
02 –
III-
3501
26.
Pord
im (
Plev
en)
BG/A
/02
- H
S "S
f. Ch
iril ș
i Met
odie
""
BG/B
/03
- Ca
sa M
uzeu
lui "
Maj
esta
tea
sa R
egală
Caro
l I"
BG/B
/04
- M
uzeu
l "Se
diul
arm
atei
ru
se 1
877
- 187
8"
N°4
3.37
6744
; E°
24.8
5015
0;
Alt
(m)
– 17
1.
N°4
3.37
6662
; E°
24.8
5231
9;
Alt
(m)
– 17
1.
60
N°4
3.37
7258
; E°
24.8
4497
9;
Alt
(m)
– 17
4.
30
30
66
20
20
III-3
501
Pord
im (
Plev
en)
- G
rivi
tsa
(Ple
ven)
27
.G
rivi
tsa
(Ple
ven)
30
60
BG/A
/03
- Pa
rcul
Mem
oria
l al
Mau
sole
ului
Rom
ân
N°43
.414
255;
E°
24.6
9491
8;
Alt(
m)
– 22
4.
prân
z
15
30
Gri
vits
a (P
leve
n) –
Par
k Ka
ilaka
, Pl
even
II-
35 –
San
Ste
fano
Str
. -
Muz
eu
28.
Parc
ul K
aila
ka,
Plev
enBG
/B/0
5 -
Muz
eul v
inul
ui
N°43
.212
57;E
°24
.387
01.
30
Degu
star
e la
cer
ere
6 15
Pa
rcul
Kai
laka
, Pl
even
– C
etat
ea S
torg
ozia
, Pl
even
St
rada
de-
a lu
ngul
râu
lui
Purs
lane
29
.Ce
tate
a St
orgo
zia,
Plev
enN°
43.3
837;
E°
24.6
27.
30
BG/B
/06-
Cet
atea
Sto
rgoz
ia “
, Pl
even
Ce
tate
a St
orgo
zia, P
leve
n Ce
tate
a -
San
Stef
ano
Str.
-
I-35
- Pe
runi
ca-S
kobe
lev
Park
30
.Pl
even
(Pl
even
)N°
43.3
9873
8;
E°24
.606
153;
Al
t (m
) –
190.
N°43
.404
540;
E°
24.6
1760
3;
Alt
(m)
– 11
1.
BG/A
/04
- M
uzeu
l Pan
oram
a
BG/A
/05-
Muz
eul R
egio
nal d
e Ist
orie
, Pl
even
BG/B
/07
- Ce
ntru
l ist
oric
BG/B
/8 -
Par
cul K
ayla
ka
N°43
.25;
E°
24.3
7′;
Alt
(m)
– 11
6.
5 13
5
N°43
.391
882;
E°
24.6
2221
6;
Alt
(m)
– 12
2.
120
120
Tur
cu
maș
ina
Tur
de
plim
bare
Cină
6-th
31.
Plev
en (
Plev
en)
Mic
dej
un
30
40
III-3
004
- 11
8Pl
even
(Pl
even
) –
satu
l Rib
en (
Doln
a M
itro
polia
– P
leve
n)
32.
satu
l Rib
en (
Doln
a M
itro
polia
–Pl
even
)30
N°
43.5
3557
3;
E°24
.620
744;
Al
t (m
) –
56.
BG/A
/06
- Ce
tate
a an
tică și
antic
ă tâ
rzie
și Stația
Rom
ană
Ad P
uent
e
67
56
50
satu
l Rib
en (
Dol
na M
itro
polia
– P
leve
n) –
Kne
ja (
Plev
en)
III-1
18 –
I-3
– II-
1333
.Kn
eja
(Ple
ven)
20
BG/A
/07-
Muz
eul i
stor
ic și
etn
ografic
N
°43.
4927
75;
E°24
.080
723;
Al
t(m
)– 1
10.
40
40
306
Knej
a (P
leve
n) –
sat
ul T
elis
h (C
herv
en b
riag
- P
leve
n)
Plev
en)
34.
Telis
h (C
herv
en b
riag
-BG
/A/0
8 -
Repl
ica
locu
inte
i neo
litice
**
20
N
°43.
3271
86;
E°24
.261
186;
Al
t (m
) –
188.
22
25
sa
tul T
elis
h (C
herv
en b
riag
- P
leve
n) –
Che
rven
bri
ag (
Plev
en)
A3/Е
83 –
III-
3006
– s
tr.
"Sta
mbo
liisk
i" 35
.Ch
erve
n br
iag
(Ple
ven)
***
BG/A
/09
- Fa
bric
a de
cărăm
izi
240
N°4
3.28
0451
; E°
24.0
8285
1;
Alt(
m)–
116
.
prân
z
65
80
Cher
ven
bria
g (P
leve
n) –
Vra
tsa
(Vra
tsa)
III
-130
6 –
II-15
36.
Vrat
sa (
Vrat
sa)
Noa
pte
7-th
37.
Vrat
sa (
Vrat
sa)
N°4
3.20
0884
; E°
23.5
4744
8;
Alt
(m)
– 38
4.
N°4
3.20
2455
; E°
23.5
5055
8;
Alt
(m)
– 38
0.
N°4
3.19
1605
; E°
23.5
3152
7;
Alt
(m)
– 44
8.
N°4
3.12
3564
; E°
23.2
9348
0.
5
BG/A
/10
- M
uzeu
l ist
oric
regi
onal
BG/A
/11
- Co
mpl
exul
etn
ografic
-re
nasc
entis
t "So
fron
ii Vr
acha
nski
"
BG/B
/9 -
Site
-ul a
rheo
logi
c tr
acia
no-
rom
an "V
ratit
sa"
BG/B
/10
- Pe
șter
a Le
deni
ka.
20
45
90
60
75
180
Mic
dej
un
Prân
z **
**
Cină
M
ic d
ejun
50
55
Е79/
A1
Vra
tsa
(Vra
tsa)
– M
onta
na (
Mon
tana
) 9-t
h38
.Vr
atsa
45
Mic
dej
un
55
55
Е79/
A1
Vra
tsa
(Vra
tsa)
– M
onta
na (
Mon
tana
) 39
.M
onta
naBG
/А/1
2- M
uzeu
l ist
oric
regi
onal
30
N
°43.
4090
32;
E°23
.225
376;
Al
t(m
) –
145.
68
25
30
II-81
Mon
tana
(V
rats
a) –
Ber
kovi
tsa
(Mon
tana
) 40
.Be
rkov
itsa
(M
onta
na)
BG/A
/13-
Muz
eul e
tnog
rafic
BG/B
/11
- M
uzeu
l Iva
n Va
zov
BG/B
/12-
Gal
eria
de
Artă
"Ote
ts
Paisi
y"
N°4
3.23
9932
; E°
23.1
2701
6;
Alt
(m)
– 40
9.
N°4
3.23
7045
; E°
23.1
2510
9;Al
t(m
) –
408.
30
N°4
3.23
7045
; E°
23.1
2510
9;
Аlt(
m)-
408
.
20
20
47
55
Berk
ovit
sa (
Mon
tana
) –
Chip
rovt
si (
Mon
tana
) II-
81 –
III-
815
– III
-102
– II
I-10
22
41.
Chip
rovt
si (
Mon
tana
)BG
/A/1
4- M
uzeu
l de
istor
ie
BG/A
/15-
Muz
eul E
tnog
rafic
"K
ater
inin
a ka
shta
"
BG/A
/16-
Măn
ăstir
ea "S
f. Iv
an R
ilski
" N
°43.
4037
9;
N°4
3.38
4442
; E°
22.8
8207
0;
Alt(
m)–
498
.
E°22
.933
63.
7
90
30
1022
50
60
III-1
022
– II-
102
Chip
rovt
si (
Mon
tana
) –
Belo
grad
chik
(Vi
din)
42
.Be
logr
adch
ik (
Vidi
n)BG
/A/1
7- M
uzeu
l de
istor
ie
BG/A
/18-
Cet
atea
Bel
ogra
dchi
k
BG/B
/13-
Muz
eul d
e ist
orie
nat
ural
ă
BG/B
/14-
Gal
eria
de
Artă
"Ote
ts
Paisi
y"
30
60
20
20
Prân
z N
°43.
6277
78;
E°22
.682
976;
Al
t(m
) –
311.
N°4
3.62
3874
;E°
22.6
7652
2; А
lt
(m)
– 58
2.
N°4
3.62
3171
; E°
22.6
9128
4.
N°4
3.23
7045
; E°
23.1
2510
9;
alt(
m)-
408
69
20
25
III-1
401
– III
-110
2Be
logr
adch
ik (
Vidi
n) –
sat
ul R
abis
ha (
Belo
grad
chik
- V
idin
) 43
.Sa
tul R
abis
ha (
Belo
grad
chik
-Vi
din)
BG/A
/19-
Peș
tera
Mag
urat
a **
***
60
N°4
3.73
2383
; E°
22.3
7694
5;
Alt
(m)
– 64
3.
50
55
III-1
104
– Е7
9/A1
Satu
l Rab
isha
(Be
logr
adch
ik -
Vid
in)
– Vi
din
(Vid
in)
44.
Vidi
n (V
idin
)Ci
nă
9-th
45.
Vidi
n (V
idin
)N
°43.
9905
83;
Е°22
.881
534;
Al
t (m
) –
42.
N°4
3.99
108;
E°
22.8
8421
.
N°4
3.98
8996
; E°
22.8
7473
9;
Alt
(m)
– 39
.
N°4
3.98
5544
6E°2
2.87
6766
7Аlt
(m
)–
39.
N°4
3.98
8530
8E°2
2.88
0596
7Аlt
(m
)–
39.
45
60
45
BG/A
/20-
Muz
eul e
tnog
rafic
"C
azar
mel
e în
cruc
ișate
"
BG/A
/21-
Muz
eul i
stor
ic "
Kona
k""
BG/B
/15-
Rui
nele
sina
gogi
i loc
ale
BG/B
/16
– Gal
eria
de
Artă
Nik
ola
Petr
ov
BG/B
/17
- Bi
seric
a "S
f. Pa
ntel
eim
on"
Pe m
alul
dre
pt a
l Dun
ării
Wal
king
tou
r M
ic d
ejun
19
45
Е79/
A1
Vidi
n (V
idin
) -
Cala
fat
(Rom
ania
- D
olj
* Cro
azie
rele
sunt
org
aniz
ate
de M
uzeu
l Por
ţile
de F
ier.
** Ca
sele
sunt
con
stru
ite p
e pr
oiec
tul C
hist
alish
te „
Razv
itie
- 189
7”.
*** U
n gr
up m
ic d
e pâ
nă la
12
pers
oane
poa
te d
orm
i la
baza
fabr
icii
de c
ărăm
idă
din
Cher
ven
bria
g.***
* Prâ
nz -
picn
ic /
mân
care
usc
ată
în z
ona
Peșt
erii
Lede
nika
.***
** Ul
timul
tur a
l peș
terii
înce
pe la
ora
16.
30.
PIC
Ltd
70
În funcţie de politica de marketing și de preţuri, ar trebui să se analizeze dacă pachetele de cazare vor fi oferite sau suportate pe cheltuiala turiștilor, dacă degustările de vin ar trebui să fie incluse în pachet sau prevăzute ca o opţiune suplimentară (pentru care să se încaseze în avans sau mijloace on-road).
3.2. Pozițiile pieței și potențialul pieței
Din analiza fluxurilor turistice este evident că teritoriul ţintă este departe de fluxurile principale ale turiștilor străini și interni.
Pentru a evalua poziţiile pe piaţă și potenţialul rutei turistice, este necesar să se efectueze sondaje de marketing după efectuarea tururilor demonstrative și lansarea unei campanii de promovare a produ-sului turistic. Sondajul ar trebui să furnizeze informaţii actualizate privind circulaţia internă a turiștilor și zonele din care provin. Precum și interesul turiștilor străini în regiune. De asemenea, este necesar să se efectueze un studiu între operatorii de turism și agenţiile de turism.
3.3. Accesibilitatea transporturilor
Teritoriul ţintă și ruta turistică au o bună accesibilitate externă și internă. Turiștii străini din ţările balcanice, Uniunea Europeană și alte destinaţii pot accesa aeroportul internaţional din Craiova, Dolj. În acest caz ruta turistică poate începe și se poate termina la Craiova, Dolj.
De asemenea, au acces la zonă prin intermediul fluviului Dunărea (trans-portul fluvial), transportul feroviar, transportul rutier (autoturisme și transportul public cu autobuze). Dunărea face parte din Coridorul Pan-European de Transport nr. 7, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin Canalul Rhin-Maine-Dunăre. Există o reţea de transport bine organizată de coridoare fluviale de-a lungul râului. România și Bulgaria trebuie să continue să inves-tească în îmbunătăţirea condiţiilor și construirea de noi râuri și iahturi.
Legăturile dintre România și Bulgaria se realizează prin intermediul noului pod peste Dunăre - Vidin, Pleven - Craiova, Dolj și legături de feribot - Turnu Magurele, Teleorman - Nikopol, Pleven. Legătura prin noul pod este foarte bună, dar legătura cu feribotul este relativ limitată. Guvernele Bulgariei și României explorează posi-bilităţile de a construi un nou pod peste Dunăre în zona celor două orașe. Străzile sunt relativ bune și oferă posi-bilitatea de a realiza traseul turistic.
Siturile naturale din Bulgaria au, de asemenea, un grad foarte bun de accesibilitate a transportului în condiţii de munte.
3.4. Condiții pentru vizitele turistice
Există o bază turistică bună și foarte bună în zona ţintă, în special în centrele judeţene / raionale și în jurul lor - Drobeta-Turnu Severin (Mehedinţi), Craiova (Dolj), Slatina / Olt), Alexandria (Teleorman) Pleven), Vratsa (Montana) și Vidin (Vidin),
71
în Baza Turistică Pădurea Sarului și Corabia, Olt; Grivitsa și Cherven briag, Pleven). În funcţie de mărimea grupurilor, în aceste locaţii pot fi asigurate diferite tipuri de cazare și mese. În baza fabricii de cărămizi, Cherven briag (Pleven), poate fi cazat un grup de până la 12 persoane.
Infrastructura tehnologică favo-rizează realizarea unui produs turistic. Este necesar să se creeze condiţii adecvate sanitare și interne pentru accesul turiștilor în zona centrelor de ceramică din România (ateliere private de ceramică). În zonele naturale ale Bulgariei condiţiile sunt mai limitate. De asemenea, ar trebui să se ia în consi-derare îmbunătăţirea condiţiilor pentru vizitatori (peșterile Ledenika și Magura și Parcul Kailaka).
Există centre de informare turistică în marile centre adminis-trative și unele mai mici. Există, de asemenea, centre în unele așezări mai mici, precum Chiprovtsi și Belogradchik. Există multe site-uri de pe internet care oferă informaţii despre locaţii, repere, obiective turistice și traseul turistic.
3.5. Segmentarea pieței
Segmentarea pieţei se poate realiza în funcţie de pieţele ţintă din care provin turiștii, grupurile de vârstă și statutul social. În acest scop, este necesar să se efectueze studii de marketing. Potrivit experţilor PIC Ltd., pe baza studiilor de marketing efectuate în UE și în ambele ţări și a previziunilor pentru dezvoltarea turismului mondial și european,
se poate face o evaluare expertă ipotetică, care poate fi ulterior veri-ficată pe parcursul studiilor .
Piețele țintă. Pe termen scurt, piaţa internă - turiștii din România și Bulgaria - este cea mai importantă. Turiștii iniţiali din zona ţintă și, ulterior, extinderea pieţei interne a turiștilor din ambele ţări. În același timp, trebuie avute în vedere măsuri de promovare a produsului turistic (ruta specializată „Calea lutului”) între ţările balcanice și Europa și Rusia și noile pieţe (Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat) pe termen mediu și lung. Principalul punct de interes este reprezentat de turiștii care au o afinitate pentru turismul cultural și cognitiv și experienţa.
Grupuri de vârstă: până la 25 de ani; 26 - 35 de ani; grupuri de 55+.
Statutul social: elevi; studenţi; angajaţi; proaspeţi pensionari; persoane dezavantajate.
Locul de reședinţă: turiști din Bulgaria și România; ţările balcanice; UE; Rusia și CIS; Orientul Mijlociu și Îndepărtat.
Preferinţe turistice: turism cultu-ral-cognitiv, istoric și arheologic; turismul cognitiv natural.
În viitor, este necesar să se efectueze periodic sondaje de marketing în rândul turiștilor care vizitează zona, printre operatorii de turism și turiști. Este necesar să se efectueze un studiu de referinţă și ulterior un sondaj actual, care să se realizeze cel mai bine în locurile de cazare și turistice, precum și printre cei care utilizează un tur organizat pe ruta turistică.
72
1. Viziune
Dezvoltarea, promovarea și punerea în aplicare a rutei turistice „Calea lutului” ca produs turistic de tip boutique cu propria sa marcă ca parte a unei destinaţii turistice „Dunărea de Jos” pentru o vizită pe tot parcursul anului. Includerea produsului turistic în reţeaua europeană de rute culturale.
2. Strategia de dezvoltare a turismului de tip „Boutique”
Termenul de tip boutique vine de la finanţe; banca de tip boutique este specializată într-un aspect al activi-tăţii bancare de investiţii. Cuvântul este de obicei utilizat pentru a descrie o strategie de afaceri care oferă servicii specializate pentru un anumit segment al pieţei. Pentru destinaţii, boutique înseamnă diferit sau specializat. O destinaţie de tip boutique este un loc care își exprimă în mod activ caracterul individual. În acest caz, produsul turistic „Calea lutului” respectă pe deplin definiţia relevantă a unui produs turistic de tip boutique, care necesită, de asemenea, planificarea unei strategii de dezvoltare a turis-mului de tip boutique.
Turismul de tip boutique este orientat spre cererea individuală de servicii turistice. O atenţie personală acordată oaspeţilor, atenţia acordată
confortului și cerinţelor individuale, ca o concepţie de bază a filozofiei produselor turistice tip boutique, compensează oferta turistică standard, care vizează concentrarea fluxurilor turistice mari.
Strategia turistică de tip boutique urmărește atragerea turiștilor de pe pieţele ţintă cu venituri mari, oferind servicii individuale de tip boutique și o atmosferă unică, oferită în ruta turistică creată „Calea lutului”. Atrage turiștii în concordanţă cu segmentarea pieţei turistice și alegerea segmentelor de piaţă. Utilizează tehnologii moderne și inovatoare pentru promovarea produsului turistic specializat și îmbunătăţirea marketingului turistic.
Dezvoltarea și îmbogăţirea produsului, transformându-l într-o adevărată „bijuterie turistică” de tip boutique. Utilizarea mai bună a facilităţilor existente pe teritoriul unde este organizată ruta turistică. Organizarea traseelor în perioadele în care evenimentele tradiţionale culturale și sportive din zonă sunt organizate în mod tradiţional de grupurile ţintă: festivaluri folclo-rice și culinare, târguri, sărbători, concursuri etc. Vizite de participare a turiștilor la atelierele de ceramică din Bulgaria (de exemplu, întruniri personale cu olari și posibilitatea turiștilor de a crea ceramică).
Schimbul de experienţă între olarii din România și Bulgaria și
IV. Viziunea și strategia de tip Boutique pentru dezvoltarea rutei „Calea lutului”
73
stimularea creării de ateliere de olărit noi, deschise în fiecare zi și gata să răspundă dorinţelor și nevoilor grupului ţintă de turiști. Crearea unei reţele de „prieteni ai lutului”, întâlniri individuale și multe altele. Crearea de seminarii și lecţii individuale pentru producerea de artefacte ceramice, produse de uz casnic și utilizarea diferitelor tehnici tradiţionale, organizate periodic și în funcţie de dorinţele individuale ale turiștilor. Oportunitatea de a vizita diferite site-uri și destinaţii, parte a rutei turistice „Calea lutului” cu un ghid turistic individual.
Oferirea unor astfel de servicii de turism de tip boutique, create cu un program și un concept flexibil, posibile să se modifice în funcţie de dorinţele și nevoile turiștilor în cazare de tip boutique, va crea o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea turis-mului de tip boutique în zonele ţintă, atrăgând multe fluxuri turistice noi.
3. Părțile interesate
Punerea în aplicare a strategiei vizează identificarea și implicarea părţilor interesate. Acestea sunt, mai presus de toate, organizaţiile civile neguvernamentale care se află în centrul acestui proiect. De asemenea:
• proprietarii și producătorii de ceramică (olari, proprietari de întreprinderi ceramice);
• proprietarii infrastructu-rilor turistice (hoteluri, restau-rante, atracţii turistice);
• instituţiile care adminis-
trează locurile turistice incluse pe ruta turistică (muzee, galerii, teatre etc.);
• reprezentanţi ai instituţiilor locale, regionale și de stat (adminis-traţiile municipale și consiliile munici-pale, consiliile judeţene și președinţii consiliilor judeţene, guvernatorii și administraţiile raionale etc.);
• școli și instituţii de învă-ţământ superior în care ceramica artistică este predată și studiată;
• instituţii culturale care lucrează pentru conservarea patri-moniului cultural (centre comuni-tare, case culturale și case);
• agenţii de turism și agenţii de voiaj.
4. Mix de marketing
Pentru a implementa cu succes Strategia de tip Boutique pentru Dezvoltarea Rutei Turistice „Calea lutului”, este necesar să se elaboreze strategii separate de mix de marketing pentru promovarea eficientă a pieţei turistice pe pieţele ţintă. În acest scop, este necesar să se utilizeze strategii de mix de marketing pentru introducerea unui produs nou și validarea acestuia pe piaţa turistică, ca tip boutique.
Pentru realizarea strategiilor de marketing de tip boutique este necesară lansarea rutei turistice ca produs turistic specializat pe piaţa ţintă cu propriul brand în cadrul destinaţiei Dunării de Jos. Produsul turistic oferă următoarele opţiuni:
• Turul cu ghid;
74
• Excursie ghidată a obiecti-velor incluse în traseu;
• Vizitarea unor evenimente culturale specializate și de masă;
• Participarea la ateliere de ceramică;
• Implicarea în procesul de realizare a lucrărilor de ceramică.
4.1. Strategia de produs
Scopul strategiei de produs este de a crea un pachet turistic ca produs de tip boutique și de a-l prezenta ca un produs turistic cultu-ral-cognitiv specializat pe pieţele ţintă. Scopul este de a prezenta traseul turistic „Calea lutului” ca un produs cultural-cognitiv cu elemente de componente istorice, arheologice și naturale. Traseul este dezvoltat ca un inel și include o vizită la o varietate de situri (centre ceramice, muzee, situri arheolo-gice, istorice, culturale și naturale) pe teritoriul Dunării de Jos din cele două ţări, România (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman) și Bulgaria (regiunile Pleven, Vratsa, Montana și Vidin).
4.2. Strategia de stabilire a prețurilor
Strategia preţurilor joacă un rol important în realizarea produsului turistic de pe piaţă. Competitivitatea sa în domeniul turismului de tip boutique depinde atât de atractivi-tatea zonelor turistice și obiectivelor turistice, cât și de serviciile de tip boutique oferite și condiţiile de preţ.
Scopul strategiei de stabilire a preţu-rilor este de a determina limitele de preţ ale produsului turistic de tip boutique și serviciile turistice de tip boutique oferite. Pentru a realiza o politică de preţuri durabilă, ar trebui propuse preţurile serviciilor de tip boutique de bază și suplimentare, având în vedere statutul social (și veniturile) principalelor grupuri ţintă.
Pentru a determina preţul produ-sului de tip boutique turistic, este necesar să se efectueze o analiză comparativă suplimentară a altor produse turistice de tip boutique similare. În stadiul iniţial, când produsul de tip boutique este introdus pe piaţă, se pot lua în considerare preţuri mai mici. În procesul de impunere a produ-sului de tip boutique pe piaţă - pot fi avute în vedere preţuri mai mari. Trebuie să se ţină seama de faptul că serviciile de tip boutique se bazează pe un segment de piaţă îngust și pe unicitatea produsului turistic. Turismul de tip boutique aduce beneficii care sunt durabile în timp - un număr mare de turiști și profituri mari. Acesta este un segment de piaţă promiţător care determină turismul de tip boutique să conducă turismul global în ceea ce privește veniturile generate din turism și valoarea adăugată bazată pe calitate și servicii care sunt trăsături incontes-tabile ale concurenţei. Oferta de vizite la destinaţiile de tip boutique, timpul flexibil și natura conceptuală a servi-ciilor oferite, pe deplin adaptate la dorinţele turiștilor, ar trebui să reflecte stabilirea unor preţuri adecvate.
75
4.3. Strategia de publicitate
Scopul strategiei de publicitate este crearea de produse publicitare pentru promovarea rutei turistice pe pieţele interne și externe, concen-trându-se pe atractivitatea și unici-tatea produsului turistic de tip boutique și pe experienţele care pot fi experimentate și atmosfera în cadrul Turului Dunării de Jos pe Calea lutului. În acest scop, se are în vedere o socializare eficientă a siturilor și prezentarea produsului prin publi-citate: un portal internet al rutei turistice cu obiectele și atracţiile vizitate; imagini; anunţuri video și audio; pregătirea materialelor publi-citare tipărite; crearea unui logo al rutei; colaborarea cu mass-media (materiale PR în publicaţii tipărite, comunicate de presă, plan media, tururi demo pentru jurnaliști, etc.).
4.4. Strategia de comunicare
Strategia de comunicare vizează identificarea canalelor de distri-buire a produsului turistic de tip boutique. Alegerea cu succes a canalelor de distribuţie depinde de implementarea cu succes a stra-tegiei de tip Boutique. Distribuţia produsului de tip boutique ar trebui să creeze premise pentru recunoaș-terea naţională și internaţională a produsului turistic de tip boutique (ruta turistică ”Calea lutului”).
Varietatea canalelor de vânzări este mai importantă pentru turismul de tip boutique decât pentru
alte tipuri de turism (de exemplu turismul „all inclusive”). Între 23% și 27% din cazări sunt vândute de operatorii de turism, dar nu au un flux solid de turiști în domeniul turismului de tip boutique. Ceea ce este mai important aici este rolul deţinătorilor și recepţione-rilor în ofertele de cazare incluse pe ruta turistică „Calea lutului”, de care depind vânzările și a căror activitate este considerabil mai complexă decât cea a hotelierilor. Sondajul privind tendinţele ofertei turistice de tip boutique în Europa arată că proprietarii de hoteluri de tip boutique trebuie să-și adminis-treze propriile hoteluri, acordând o atenţie deosebită atmosferei unice și serviciilor de tip boutique oferite. Orașele incluse în ruta turistică sunt considerate ca având potenţial pentru hotelurile de tip boutique - orașe cu economii pline de viaţă și zone rezidenţiale, dar cu industria hotelieră impersonală și informală.
Canalele distribuite ar trebui să utilizeze:
• proprietari și recepţioneri pe locurile de cazare incluse în traseul turistic;
• operatori de turism și agenţi de turism care să ofere trasee și să orga-nizeze tururi demo pentru jurnaliști;
• centrele de informare turistică (europene, naţionale, regionale și locale) pentru a oferi informaţii despre traseul, serviciile și atracţiile turistice;
• reţeaua de Internet și orga-nizaţiile neguvernamentale;
• distribuţia online (portal
76
internet, publicitate și promovare pe portaluri de internet specializate);
• medii sociale;• târguri de turism (participare
la expoziţii regionale și naţionale);
• activităţi specializate în turism (internaţionale, regionale și locale).
77
Succesul a proiectului trebuie să aibă în vedere elaborarea unui plan de măsuri pentru implementarea strategiei de dezvoltare a turismului de tip boutique. Planul de realizare a strategiei de tip boutique trebuie să includă: un plan detaliat al acti-vităţilor; calendarul pentru imple-mentarea strategiei de tip boutique; activităţi de dezvoltare a produsului turistic de tip boutique în conformi-tate cu noţiunile de „ciclu de viaţă” și „turism de tip boutique” și de sporire a competitivităţii produsului turistic de tip boutique; un plan de conservare a patrimoniului cultural și istoric și de îmbunătăţire a soci-alizării siturilor și infrastructurii turistice; planul media și programul adaptat pieţelor și segmentelor ţintă; politica flexibilă de stabilire a preţurilor; măsuri de stimulare, menţinere și aprofundare a legă-turilor dintre părţile interesate. Realizarea Strategiei de tip boutique și a Planului ar trebui să conducă la crearea, menţinerea și impunerea unei imagini pozitive a rutei turistice
de tip boutique ca parte a unei desti-naţii de tip boutique în zona Dunărea de Jos, interesul, participarea turistică și venituri din realizarea produselor.
Implementarea strategiei de tip boutique și a planului depinde, de asemenea, de instituirea unui sistem de monitorizare a perfor-manţei. În acest scop, este necesar să se creeze un sistem de control care să includă: dezvoltarea și evaluarea indicatorilor de bază și ţintă; măsurarea performanţei planului (sondaje de marketing) în funcţie de indicatori; compararea rezultatelor actuale cu valorile de bază și de referinţă; evaluarea riscurilor; luarea de măsuri preven-tive în situaţii de criză; evaluarea stării și a stadiului de dezvoltare a produselor și a competitivităţii de pe piaţa turistică; evaluarea produ-selor turistice naţionale și străine competitive; evaluarea punerii în aplicare a planului și luarea de măsuri corective, dacă este necesar.
Concluzie
78
Bibliografie / Библиография1. Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala Romania 2030.2. Cultural tourism - https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/offer/
cultural_bg3. Cultural Tourism development and promotion across Europe -http://
www.culturaltourism-network.eu/4. Cultural tourism in Europe, edited by Greg Richards. 2005.5. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/muzee.asp6. Dobrea, R.Z., Ștefănescu, A.N., „Analiza competivităţii industriei
turistice din România în contextual globalizării economice”, Economia seria Management, 11(1), 2008, pp. 40-54.
7. Eurostat regional yearbook 2015 - http://ec.europa.eu/eurostat/ documents/3217494/7018888/KS-HA-15-001-EN-N.pdf
8. Imaginea destinaţiei turistice – element de susţinere în construcţia brandului turistic regional. Studiu de caz: Muntenia.
9. Marketingul turismului rural - http://euranek.com/alter-agro/pdf/unit11_ro.pdf
10. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026.11. Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Ed. Humanitas, București, 1998.12. Pamfile, T. Mitologie românească, Ed. All, București, 1977.13. Planul de Dezvoltare Regionala al regiuni Sud Muntenia, 2014 – 2020.14. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, 2014 – 2020.15. Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la Nivelul Zonei Formate
din Judeţele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinţi16. Tendinţe în dezvoltarea turismului cultural - http://www.montana-vi-
din-dolj.Com/ro/publications/?NewsId=617. Turism cultural în centre istorice urbane de dimensiuni mici și medii.
Direcţii de acţiune arhitectural urbanistice. Studii de caz din România.18. Tourism, Culture and Heritage in a Smart Economy: Third International
Conference IACuDIT, Athens 2016.19. Tourism statistics. Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat/statis-
tics-explained/ index. php/ Tourism_statistics20. Tourism statistics portal. Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat /
web/tourism/ data21. Turismul cultural - http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-
CULTURAL75558.php22. Turismul cultural in Romania - http://www.cnaic.ro/projects/puncte /
Romana/ turism-ro.html23. Turismul Romaniei. Breviar Statistic. Institutul national de statistica. 2014.24. Strategia de Dezvoltare a Turismului rural Romanesc in contextual inte-
grarii in Uniunea Europeana -https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/
79
strategia-de-dezvoltare-a-turismului-rural-romanesc-in-contextul-integra-rii-in-uniunea-europeana-82599.html
25. Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014-2020.
26. Strategia de dezvoltare rurală a României, 2014-202027. Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România (context,
viziune și obiective), 2016-2020.28. Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Teleorman 2010-2020.29. Strategia de Dezvoltare a jidetului Mehedinti pentru perioda 2014 – 2020.30. Strategia de dezvoltare a judeţului Olt pentru perioada 2014-2020.31. “Sustainable Tourism for Development”, Guidebook - http://icr.unwto.
org/ content/eu-guidebook-sustainable-tourism-development32. World Travel & Tourism Council (2011). „Economic Impact Data
and Forecasts”, available at: http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/Economic_Research/ (accessed: 04.01.2011)
33. World Travel & Tourism Council (2011). „Travel & Tourism Economic Impact. Romania”, available at: http://www.wttc.org/bin/pdf/original_pdf_file/romania.pdf (accessed:04.01.2011)
34. http://adevarul.ro/locale/craiova/cele-10-minuni-inima-olteniei-po-vestile-locurilor-superbe-trebuie-vizitate-turist-ajunge-dolj-1_57601bc75a-b6550cb8f0fec3/index.html
35. http://adevarul.ro/locale/slatina/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-olt-satul-neolitic-4500-ani-bisericile-surori-stoicanestiprintre-obiectivele-trebuie-ne-aparat-vizitate-1_55ae6247f5eaafab2cca781a/index.html
36. http://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai -frumoase-locuri-din-judetul-teleorman/
37. https://beheader69.wordpress.com/2017/02/16/top10-obiective -turistice-din-teleorman/
38. http://locuridinromania.ro/judetul-teleorman39. http://www.calatoruldigital.ro/2009/11/judetul-mehedinti/40. http://www.feminis.ro/descopera-romania--obiective-turistice-din-ju-
detul-dolj_52663.html41. http://fiituristlagal.ro/gal-dunarea-de-sud-obiceiuri-si-traditii/42. https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic
-10-locuri-de-vizitat-in-oltenia43. http://www.hoinari.ro/obiective-turistice/Dolj/Craiova.php44. http://www.hoinari.ro/obiective-turistice/Teleorman/Alexandria.php45. http://www.infotravelromania.ro/manifestari-populare.html46. http://locuridinromania.ro/judetul-dolj47. http://locuridinromania.ro/judetul-olthttp://www.mehedinti.insse.
ro/main.php?id=40748. http://www.plecatdeacasa.net/2011/01/sarbatorile-traditionale-ne-
80
deile-si.html49. http://www.referatele.com/diverse/ROMANIA-IN-MEDIUL-EUROPEAN-
JUD247.php50. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_
Rom%C3%A2nia51. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-dolj.html52. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-olt.html53. http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-teleorman.html54. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-dolj.html55. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-olt.html56. http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-teleorman.html57. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-dolj.html58. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-olt.html59. http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-olt.htmlhttp://
www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-teleorman.html60. Анализ на туристическия потенциал на областите Видин, Монтана,
Ниш и Зайчар, текущо състояние, проблеми, възможности, визия за развитие” - http://net4tour.org/bg/wp-content/uploads/2012/07/Analiz.pdf
61. Киселкова, Ал. Екотуризъм и защитени територии. С., 2008.62. Концепция за туристическо райониране на България.63. Kултурно-исторически дестинации. България. Богатствата на Северозапада
(карта). http://www.tourism.government.bg/bg/tourist-destinations/211864. Kултурно-исторически дестинации. България (карта). http://www.
tourism. government.bg/bg/pages/kulturno-istoricheski-destinacii65. Лаков, Пл. Туристическа политика и развитие на екотуризма в България.
Висше училище по агробизнес и развитие на регионите. NEW KNOWLEDGE JOURNAL OF SCIENCE.
66. Марков, Ив., Н. Апостолов. Туристически ресурси. В, 2008.67. Национална концепция за пространствено развитие на периода 2103
– 2025 г.68. Национална стратегия за устойчиво развитие на туризма в Република
България 2014-2030 г.69. Национална стратегия и план за действие за развитие на екотуризма,
2009 г.70. Областна стратегия за развитие на Област Видин 2014-2020 г.71. Областна стратегия за развитие на област Враца 2014 – 2020 г.72. Областна стратегия за развитие на област Монтана 2014 – 2020 г.73. Областна стратегия за развитие на област Плевен 2014 – 2020 г.74. Осемте чудеса на Северозападна България -http://www.magelanbg.
com/index.php?option=com_content&view=article&id=919:2009-06-23-19-59-24&catid=47:2009-01-18-17-10-18&Itemid=57
75. Петров, П. Типология на селския туризъм в България според
81
характера на туристическите продукти. Конференция Велико Търново, 2009.76. Петров, П., Ал. Киселкова. Селските райони и селския и екологичния
туризъм у нас. Проблеми на географията, кн.3-4, 1999.77. Проучвания и анализи за туризма в България за 2014 г. - http://
www.tourism.government.bg/bg/kategorii/prouchvaniya-i-analizi/prouchvaniya-i-analizi-za-turizma-v-bulgariya-za-2014-g
78. Регионален план за развитие на Северозападния район за периода 2014-2020 г.
79. Станкова, М. Екологичният и приключенският туризъм като алтернатива на традиционното туристическо развитие. Проблеми на географията, кн.3-4, 2004
80. Стратегия на Европейския Съюз за Дунавския регион.81. Статистически данни за международен туризъм в България за 2016
г. - http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/statisticheski-danni/statisticheski-danni-za-mezhdunaroden-turizum-v-bulgariya-za-2016-g
82. Статистически данни за международен туризъм в България за 2017 г. - http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/statisticheski-danni/statisticheski-danni-za-mezhdunaroden-turizum-v-bulgariya-za-2017-g
83. Стратегически план за развитие на културен туризъм в България. 84. Стратегия за устойчиво развитие на туризма в област Видин 2009 – 2013 г.85. Тематичен маршрут 2 „Екотуризъм – природа и красота“ - http://
www.tour-montana-nis.com/files/custom/Project/Ecotourism_BG.pdf86. https://bghotelite.com/vratsa-zabelejitelnosti.html87. http://bnr.bg/vidin/post/100299098/27-ot-obshto-883-zashtiteni-
mestnosti-v-bylgariya-sa-vyv-vrachansko88. https://foursquare.com/user/34974054/list/10089. http://www.guide359.com/pleven-region/90. http://www.guide359.com/montana-region/91. http://www.guide359.com/vratsa-region/92. http://pdbase.government.bg/zpo/bg/result1.jsp93. https://pochivka.bg/vratsa-zabelezhitelnosti-g1994. http://www.sabori.bg/search_results/search.html?p=395. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_vratza.html96. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_pleven.html97. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_montana.html98. http://www.tourism-bg.net/obekti/obekti_vidin.html99. http://www.vidin.government.bg/094/60-16-16/sidebar/oblast_vidin/
tourism.html100. http://zonavratsa.blogspot.bg/2013/08/sightseeing-vratsa.html101. http://100nto.org/forum.html?func=showcat&catid=374&view=la