III

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE~TI

Iam?lichos ~i Xenofon d' EfAchdleus Tatios ~i I In ~s - L?ngos - Heliodorreg e a I T i r u I u i s tOr I a ] u I A pol] 0 n ius'

/{rece~ti _ Organiz;e~tru~~lura PIrincipalelor roman~mlJ oace or de expresie.

.CD TOA TE ca Ise pot .lutla ppimeLor romane ' re co~stata decorun variate in evo-~tr~oburi ~i teX'turi mal~ sic::r~t cuno~eute, 'e.l'e uzirteaza ,to'tu~iJontatea produetii,lQr 'roman p t~' m<l:l fu~ctl()naIe dedit iIlla-

~:n. ~i ur~a,~oare, maroMe ~~ lerotIce ?m .se.co.Ide aI II-lealnea retoncli al'tifieiQase' T .a~ mal subhllIat, de inrlu-menul poate fi evidentiaJt c~.ce e~ e-a doua sOifist<ici.Feno-a~a-zirse1or romane ,sofistice. lar ~l ,de prezeilitarea subiectului

Romanul Babiloniaca . t 'h" .f~st u!1uI din cele mai iC: Pi Ulit l~ ~a.n:bII~~OS,pare sa fiblza!?'ttJ.rnSuda, ar rfi avut ~9 ,~eu~avl~dlc~tllie .j,exiconului~lUIu~I11Une-au parvenit dedt ' cart!.. Dm textul roma-l~sotllt. de un comeniariu a oteva c~bte l~i un rezumatb~zantm Fotios in Biblioth~ m~eID' re~llZate de patriarhulr~zu~ta ca autoruI ar fi f~~ s~ .bab~Im~ormatiiIe lui Fotiosbmd1t 0 educatie greaca . I ~lan, care ar fi do-Soaimo.s Achemenides re}l cIarAear '~l .trailt in timpuI lui

A· , 6,e 'a rmenlel . I A Vroman ntonmus Piu,s (138-161 )' ~ ~lA a It,nparaJtuIuitate a secoluIui aI II-I F ~.n. , adlca 1'll pnma juma-nizaJt s~u re:tor greoo-sf~~~~' ~ ()Jtb~~'h10). Babilonian 'helJe-cupluIUl babiJoniam RhA'da'ne' s~m .IC A os a narat aventuriIeI b' v U'. s- InonlS Int ta am lcata. Din rezumatul I . F' . r-o .s ruetura iI1ltensdanes ~i frurr.oasa Sl'n . clUl

0;105 reles,e ca tinaruI Rho-v OllIS e C'Unnd v vt " A

numarate ItribuIatii pentru' a scv casaJ~r~tl, mfrunUi ne-byIonuIui Garmos Cl;pade urmanrea regeIui Ba-, , care 0 VOla f v C

pent~u el. Hiiiltuiti de .soldaO' ,pe, .er~eca~?area femeiebolnavesc, le~inct ~i A 't . I re~eIul, ,tmeru soti se lm-

sm oonslderatl morti de urmaritori \ii

deci Iasati pe dmp. Acuzati succesiv .de omueidere, furt,ajung- Inltr-o insula a Afrodi,tei. Slnt Iuati drept altii ~iantrenatiln nm compilicatii care prilejuiesc g-elozla Si'l1o-nidei ; apoi tln)ia'a femeie ajunge sotia regelui Siriei ~i Ga'r-mOSil nume~te pe Rhodanes ,comandant :al trupelor ,tI'imi"elmpotriva sirienilor, cu intentia de a-I ucide. Dar Rhodaneslnvi,ng'e In lupta, 0 reg-as'eI~te'Pe Sinonis '~i ,devine reg-Ie alBabyIonului. Aprecierille direote ~i numeroasele citate alebizantinilor ate5'ta faima de care se bucura acest roman.Fotios II consi,dera pe IamblichOiS inferior lui HdiodoI', darsuperior Iui AchiUeus Tatios. IambIichos dezvollta Iffiotiv:ulgeIoziei, convel'1tind personajul Sinonis lntr-un simbol viual acestei aprig-e pasiuni. 3 De asemenea, el 'extinde wnside-rabiI quiproquo-uI, prezent ,la Chariton ,doar IlntI'-o fOI'maembrionara.

Istoria romanuluierotic g-rec Efesiaca .sau AventurileAnthiei ~iale lui Abrocomes (Ta KU't"Av&iav Kai 'A~POK6~l1v)ilustreaza un moment destul de important. Romanul paresa fi fost redactat de lun anume X,enofon, considerat delexiconuI Suda ca pfO'venitdin cetaka microasiatica ,a Efc-sului. 4 Analiza a{enil:aa textului a reliefat ca iJ'omanul tre-hui'e sa fi fOSlt.aldi:tuilt 'un1tre domnia lui Hadrian (117-138 e.n.) ~i dis'truge:r:ea ItempluIui zeitei Artemis din Efes,inoendiat de goti ill arml 263 ·em. Intr-a!devar Xeno,fon serefera la anumite magistraturi, tnfiintate de Hadrian, ~i numentioneaza 'distrugerea acestui ,oelebru templu. 5

RomanuI se compune din cinci ca:rti. 6 Frumosul efesianAbrocomes, cape- I dispre~uia pe Eros, este condamnat dezeu sa 'se indragosteasca de knthia. 'f.inerii lncep sa se iu-bea&ca ; parintii li casaitoresc ~i li 'brimit lntr-o calatorie pemare. In drum spre Egipt, sint atacati de pirati ~i Iuatica sclavi, In 'Pof'ida disperarii, 'lacrimiIoI' vansate, lnoercari-lor Ide sinucidere. La Tir, Manto, fiica piratului Apsirtos,se lnddigoste$'te de khrocomes, 'daI' acesta 0 resping-e. Mantose casatore~te eu un allot barbat ~i '0 uncr,edinteaza pe Anthiaca nevasta unui capI'ar, care lnsa ii ,eruta castitaJ1:ea. Dupaun aIt naufrag-iu, Anthia ajung-eln mlinile unoI' t~lhari, dela care 0 saIveaza magistratuJ. PeriIaos. Acesta 'se undra-goste~te de ,tl."1arafemei·e ~i ocel'e in casatorie. Intre limp,

Ab~?comes, fugit Ide 1a s>tapin, intilnqte pe unrul din til-har11 ca~e :~ captur.asera pe An:thia ,~i, dupa ce lliScuLtapo-ves,tea .vletn aceSitma, .afla ~tiri despre ,soti,a sa. Tredndpea~t yah.er, Xenof?n rela" ave?turile Anlthi.ei,care: ca sa evitecasat~.rla cu. Penl~os, mg;hlte un Isomlllfer, VIndl1lt dreptotr~va. qa ~l C~1l.1ro~e,:se}rez'e~te in mormint, ,este captu-ra~~de 1ll~'t5hotl ~l vunlduta. I?tre timp Abrocomes ajung,e.inEglpt, dupa un nou naufragm, 'este aC'.lzat de omrucidereclar scapa '~e ILa mo~rte numai salvat de apele Nilului:care-l P9ar~a :pe valunle Isale. GuV'ernatorul 11 'eIibereaza ~iel pl~aca ,sa-~l caute nevasta in Halia, .ajunsa intr-un Jupa-~ar, 1ll.orru;;~lT.are:nt. ASi ~thia i~iapara castitMea, simu-lmd epllepsla,~l. e cumparata de loMul tl1har, prieten al luiAbrocomes. In msula Rodos, unde 0 dusese aces,ta se In-tilne~e,. ~upa noi coincidente pabronate de zei, c~ Abro-comes ~l lI1Jtr-un happy-end, de care beneficiaza ~i prieteniil?r, se int-orc impreuna la Elks. tn acest mod se sting sufe-nntel.e l~r, care fuses~ra '!1~rate :pe mai fiuIte paEere, infunctle ~l de avenltunle pnetenilor ~i slujitorilm.

. M.ult ~ai simplu, mai elevat, mai 'limpede este construit~l scns ulllcul roman paSitoral al ,antiohitatii, cODisider3Jtin-deob$te ca eel mai Ibun produs groec al genului romanesc.E:ste yorba de Irounanul lui LongOis (Aventurile lui) DafnisjZ Chloe (Tn Ka'tn LlacpVIV Kat XMTjV).

A.n:l ~el~v,a~ dej.a .ca !",ef'eri~tele 1a 'drahmele gasite deD~flllS ZadaJ11110eSC.on~e l.ncercari ~e da-tare 'tardiva a ope-r~l. ~O'manul trebUla .sa fl £ost sons de un Iscriitor 'Original'dm Insula Lesbos, ale direi moravur,i, naitura, Itraditii sintprofrundcunoscUite de ,autor. Numele Jui este laJtin aJstf.elindit . el 3:1' fi. pUitut apartine fami'liei Pompei,Jor 'Longii,mentl'ooatl aCl m .secolul al III-lea e.n.7 Pr'obabil ea Lon-¥os, r~ma:nci~r grec, ~~r d~ lorigin.e ron:ana, ~i-a 'scris operaIII ann sau III decenule CInd .scnau ~l Xenofon din EfesIamblichos, Aplileius. '

In acest opusculin paltru earti, Longus utilizeaza nu-mde ,eroului unui foal1te raspindit mit pas>toral, ,de origine

PRINOIPALELE ROMANE EROTICE GR,ECE$TI I 41

beotico-eoliana, dar freev~llltat ,~i indr~g~t prin :X'~dentaA Sicilia. 8 Tolhl~i 11'0manClerul nlJ.1a eX'IylOaltalt:Ill'1tulcare1U ea anecdotiea~i senlSUridifer,~te Isau i-;a trans:f'ormalt total.aV Actiunea Ise desfa~oara. in jUliul. celtatii ~yti1~~ din Les-bos ~i se prezinta sub forma unet JPov:e~t~.lstor~slte de r~-mandeTo Cidbanul Lamon descopera un baletel III fa~e, pa-

v 't pe dmp oi 11 duce la nevasta .sa :MYl1tal.e; ultenor,rasIo '( f . v b d tV' C' dastorul Dry,ais descoper.a ? "etIta ~ .an 'Olll3:~ ~l ~a... m~ei doi copii 'ltffiplinesc elllclisprezece ~l 'l1espeet!":,<trelspI,e~eceani, parintii adOlptivi :ii deprind sa pasto.:,e3JSCa,la. iQrdln~llui EI'os, dar un incident, 'provo.cat de ca~~rea 11mDafm~Intr_ogroapa-capcana iPen'tro lUpl, ,sltrecoa~a III 'suHetu~ feteldragostea pentI'u Dafnis. lubirea Cel?T dOl a~olesc.e~tl. evo.:;-lueaza simplu, Ipur, id,~lic, bazata pe 19noranta .en)ltIca totala~i dep~,~te aocidentde dramatice . .AJs~felnafms are ~n ICO;?:flEd ,eu ni~te tiner,i din Methymne I~l armata ,acestet cvetatlinitiaza represalii, 0 capitureaza pe Ohl<oe, .dar, s'oma;a dezeul Pan, 0 dibereaza, dupa Joarte sC~:lJ1tt.rmp. Dup~ tre-cerea iernii, Dafnis Iii Oh:loe i~~ reiau pasto~~~ul. I?af3'lsest~initiat in tainele draglOsteide ~aJranca L.ykallllo~, .1ill.SaC~l~,:

v" v L~.n-.on care era sclaN Ipnm~'te 'V'l'zlba1f,31ffilibelrann1']e pUira. ''''AU'' , v' • 'v l' v

staplnului sau Dionysorfanes~i n3lr,eazal~tona t:naru oUl'pas-tor. Dionysofanes reounoa:~e in Dafms 'U3' JlU pecare-~abandonase dndva '~i-l ia Ila oI131~im;preuna c~ q.h1<oe.Cc~doi tineri parasese rvremelnic conditia Ipa;tora;!a v IIIA ,se mutain Mytilene, unde Chloeeste 'recunOscllta de ba~nn~l Me-gaklesca 0 fiiea, albandonata cindva de el. Daf.n~s .lil.~~llo:l~i eelebreaza nunta 1a ~ara in aceeru;;i atmo~fe:a l~lhca !~"pastreaza.... obiceiuri pastOlre~ti pina Ila 3JdlllCl ba'trinetl(Longos, 4,39).

Simplitatea, densitat,ea, simetr~ile compozi,ti\onale !din Daf-nis ~i Chloe nu se VOl' m~i ,,:ocunoa~te lin ,r{)lIIlanele uJ1.t:-rioare. Etiopicele sau Ethwpzca (A18to1ttKa), ro:m3JnUll...J1lU

v • ail 1 . H-" d apare ,ca mult llIlal coml'~exzece cartl I .Ul 'OlIO or, :ne . .structur.at, dominat de ponofU!rde genulUl.

. S:im Ichiar .din .a5e~tiunile ro~ancierului, ca ,e'l 'era "'iriandl?.Emessa, flU ~l l.m Theo~oslOs, descendent 311unei fa-mI1~l, de. saoerdotl al c~H~l~l ~oare:lui (Hdiodor, 10,41).¥al p<ut~nc~ar :s,~.p'rezmta msa !probJ.ema datarii. Socrate('l'r: ISltona iBlseno'l, 5,22,51) amill1te~lte/11'nanUiffie HeliOldorepls'c~p }n ,?ra~ul thessalian Tl'ikka, pagin I()re~tinat,.care a;fls,~ns~n b,nerete 0 p~veSite de iubire, intitu'1ata Etiopicele.FotIO:. ~l Nrcefor Calhs!OIS corobol'eaza acea&ta informatie.Totu9l. ~x'eg.eza mvo~erna a ohservaJt rnn roman limplicatiileteolO'!?lelvsQl.are, f~ra sens in:tr-o epodi tirZJi,e,iar infil'llentaexel'ntata de !I~ihodor asupra lui AohiNeus Tatios infirmao daJt~Te 1andlva. ~otodata este indoie1nic .ca a functionatun epls~opa;t la Tnkka in primele seoole ale erei noastre.Ron:anClerul ~-a ~OiSt,proha:bil, lliciodata episcop cre~tin. \J

E.rwlll R.ohde ~l ,altl ceroetaJtori, 'bizuindu-se pe valentele neo-pltaBorel~e~Ie ro;nanului I~ipe velstigiile ,cuilitului solar, da-teaza E~zoplce~e 111~ecolul al II-Ilea, dnd dinas>tia 'romanaa. SeVl~nlor a mcurapt resusci'tanea conoeptiilor lui Apollo-mos ,dm Tyana, a protej at 'pe sirieni ~i a [nCUral'at ,rultdesIlo N' . v v .o .are. .01 opmam ca romanul trebui,e sa fi fost scrischla5in :tll~~pul domniei primilor Severi, adica in iprimeledou~ decenn ale ,s'ecolului al III-Iea, ·sau l.a .sfir~itul seco-lu!m a~ ~I-l.ea e.n. (perioada de max~ma illfluentaa credi,tu-1m ~poh.hc ~l '; conceptiilor rdigioase Isiriene).

. Actmnea l11cepe brUiscindelta Ni'lului. Ni~te <til,hariaJU'11gpe urmele unui macel de ,nei.nteles ~i iau ,cu ei unc~J:lu de t.ineri ~a:niti. !n birlogul .ha<iducilor. ,~giprt:eni,tmara Chandeea l~l evoca 0 parte dm -nenoroClf1'le pre-ceden!te ~i atenianul Cneman, anat In taJbara >tilharil'OT isipove~t~~te 01?art~. din 'tribulatii, caci {tusese ,exiJat din Aiten'ad~toE~ta ~a~tnatllior. mamei Vli,trege Demainete, care, res-pl1l!Sade tmar, ,aranlase Uinfals aJtentat al 'lui Cnemoolm-p,?tEiva tat~lui sau. ~doua zi, Itiilharul Thyamis vrea sa secas~o:reas~a cu 'C:h~andeea. !,ata s~ preface ca accepta, \spreaG1~bga t1'I~P,J1 l~tr-adev~r. taJbara lui Thy-amis cs1te dis-tnusa vde altl hlhan. Ne~enclltul cuplu~i t~narul atenian

. pleaca de pe :l.ocu'~,~u:pte!.CneTon ajunge separaJt intr-unsat rmde trebull\a sa-l 1D!t~lneascape ceilalti doi tineri in 'ainlooul 1101' gase~te un baltrln, care-i cauta Isi el. Ba'tr1n~l

nUffiea Calasiris din Memf.is ~i, de fapt,era tatal luiThy a'11llis. Reflllg,iat Ja rDelfi, af,1,asede la 'preobul Charidesantecedentele Oharideei, descopelli,ta ,de acest sacerdot \intr~ocalatorie in Egipt ~i cres.outa de dIn Greci~. t.ntr-~ pro~cesl-une Charideea ~i Theagenes se cunoscUisera '1/1se mdragos-tise~a ulliul de aMul. Calasiris i-a spri.iin.i~ in sec!et ~i <l: af.la:ttoata :taina fecioarei. Charideea er,a fuca DegrIm Ehoplel,dar se nascuse alba, deoarece mama ei wntemplas~ un t~-blou car,e 'Oinfatil~a pe Andromeda; temind'u-se sa n~..heinvinuita de aduHer, regina Persinai~i abar~Aonase A fnca,dupa ce 'Ii .lasase semne d,e recunoa~ere. galasm~ l-~ l~el~tpe Charides ~i.a fU.g'it}n Eg~p~ imp;.e~na c~ C~l dOl mdra-gostiti. Pe vo.:a:r,e, e.1 caz,:sera m muml~ plfatll~r, care. ~emasacrasera 'lutre el, dupa ce ,debarcasera m deLta. Ca1.<lJSlnS~i Charideea Iii regasesc pe Thyamis '~i.~hea.genes :l~ Mem-fis, unde Thyami:s devine preot al .zeltel ~SlS, dupa, ~oa~-tea lui CCIllasiris.Apoi Theagenes~1 Chaf,ldeea pleaca dlOMemEs ~i ,cad Intr-o arnibus<cada a eniopienilor, care lup-tau irn.potriva persanilor <lin Egi,pt: Dupa ~i,~torie, Hydaspe,regele Etiopiei, 1i ,d.u~e \P'~ ce.i do\ 1?:godnlcI ~r: Mer?e, ca-pitala sa, pentI'u a-I Jertfl zel~or taml .iS~le. Insa, 1nal,?te dea fi ucisa Charicleea marturlse~te 'ongmea sa, ara'ta sem-nele ,~i c~vinge, cu a.i~to~ul gym.nogofi,~tului etio:pian Sivsi-mithres, care ocreswse mamtea lUl Chancles. ~a :l~ul s~.u,Theagenes r,ealizeaza dt~va ~apte. d~ b}avura m .1ocu.fIllesportive, care cdebrau vICtona etlO'plana, este crutat 111 sedlsato,re~te cu Charideea.

Achilleus Tatios s-a inspirat evident din vmodelul cons~tru~t de Hcliodor. De aceea forma actuala a romanulUlAventurile LeukipfJei ~i ale lui Cleit~f~n (T~ 1«J.1'~AEUKln:n:TlV Kui KA-f;t1'O<p&V1'U), divizat i.nopt cartl, s.e s~,tueazain descendent a Etiopicelor. Lexiconul Suda :epr~zmta auto-rul ca pe un alexandrincre;;tinat ~i ~evem~ eplscop. Exe-geza moderna ~pr.esiaza ~c~ste date bIOgrafIce .{;a ~ruot alunei legemde, faunta Idupa tIparele - COD'tes-tablle~l eleale vietii lui Heliodor. .' ., .

Un papirus ne prezinta Aventunle Leukzppel ~l ale lUlCleitofon ca redaotate ~ivcunoscut-ein ;secolul al IV-lea e.n.Mai gray pare faptul ca un alt paplfUiS, de data -aceasta

din secal1;ll al }I-lea e.n., reliefeaza cunoa~terea I'lubiectuluiromanu;lm. tnsa. cum Achilleus Ta:tios ,trebuie 5a-l fi cunoscutpe Hehodor, mise pare pel1tin:eDlta.supOlZitiaca romanul ac'omportat dectiv doua faze ,de redadtare: una realizata inseco~uJ al II-lea e.n., in fond primul InucIeu, ilIlodelat poote?upa formula romanesd a Jui Oha'ni,ton, ~i 0 aHa realizatal~ secolul ..al I~I-lea e.n. de Aiahilleus TiaHos ilnSiU~i.dUipa~lparele 11mHehodor. 11 A6bfel s-,ar exp1ilca tIlIlparte ~i uOellema.dvertente ca plasarea AlexanJdriei heUenistice intr-unEg~pt ,apar,ent pensan. 12 Gricum ar fi, osteneala ~ui AchiUeusTatio~ a prilejuit 0 unificar,e destul de solida, tncit diferen-tele dmtre c~le~ouaredaotari 'nusting:heresc leotura -5iopus-culul se prezmta ca '0 naratie coerelJlta.

Romaoul ne arata cum adolescelJlvul Cleitafon se indra-goste~te l~ Tir de veri~o~ra sa, Leukippe, N~fugiata din Bi-~ant. ~le1tofor:, desc.?pera :0.Leukippe ingaduitoare ~i estemc~raJa;t de varu} :sau Clem1aJs; Insa este 'surprins de Pan-the1a, maffiJi fete1, pe c1lIld,inoerca Isa se ,strecoare in iata-c~l tine.rei .fecioar~. Olleito[on, salavul ,sau Satyros, Cleinias~1Leuk1ppe ,fug dIn ,or~~ ~i se ImJbarca la Beirut pe 0 navam drum spre Alexandna. Pe bord, ei se apropie de Menc-laos, ~ar~ Ie pove:'t~$te cu~, din neaLentie, ,i~i omorise prie-tenul mtIm la '0 vmatoare ~1,fusese exilat. Se iscainsa 0 fur-tuna,~,ca:r~ di$tmge corabia '~.i-i arunca pe tarmul Egiptului.~e~part* de Men.eJla?s, Cl<:IniasA.~i.Satyros, cei Idoi logod-mCl pornesc 'pe N1,l ~l oa!d m mllilllIe taralJlilor-haiduci dind~lta. Cleitofo? eSit~ sca,p~t de solidatii persani, dar Leu-k1ppeeste sacnf1ca!ta decatre tr1hari, chiar in rfata trupelorpersane. T'O'cmai dnd voia sa se 'sinucida, Cleitofon desco-~era ca~uciderea ~eukippei, de fapt vie :~i neatinsa, fu.se-seslmulat~ .~u .0 sab1,e de rteabru de Menelaos ~i de Satyros.Logo:dm~ll aJulIlg la A~'exan~dria, unde Leukippe este rapi1ad~ p1rat1, ca:-e 0 rdec~p1~eaza; Cleitofon sufera 'cumplit, insapma ~a urma accep'ta ,sa se msoare cu vaduva Melite. Sotiipleaca la Efes, uncLesalveaza 0 iSclava din chinuriJe unui in-tendent : Clei,tofon afrla Ip.rintr-o scrisoare ca fata este chiarLeukippe, intrudt, pentru a scapa de urmaritori piratii de-capi~a~era an locul ei 0 aHa femeie. Bmsc aJ)~re ,~i sotulMehte1, Thersandros, care nu murise nki .el, a~a cum se

zvonis-e. Lui Cldtofon i rse llnsC'en"eJaZa.un pr?ces, ~e.d~iarcondamnat la moaI1te, 'insa ibort:ul,se \lllche1e cu bme, caCI ~~nedoela Bizaint tatal Leukippei. B~trinul i~i reounoa,~'te Ifllc.arefugiata in Itemplul z.eitei Artemis ~i 11'ellibereaza pe Clel-tofon. .

De~i Fotios critica stilul 'lui A~hineus !ab?s, 'pe care-~consider a prea ef.emil1at, Aventurzle Leukzppez ~z ale !uzCleitofon constituie, din muJlte pun?te de vedere, unul. dlTI-tre ,cele mai rell'~ite romane gf'ece~t1. A~a cum yom eV1d~n-tia mai .ios, aoest roman e:lGceleazapri~ digr~si1;ln!~i de&cr~-tii de.e;ante, 'reI.evanJe ventr~ formatla ~S~.f1shca aaJUtoru-lui, pl1i,oeput sa 'puna 0 surdl~a .acumularll d.e s,cene l11lelo-dramatice, sa puncteze nara~la cu un anum1t umor. ell 0

~scu;si,ta.deta~are amuzalta. . .Romanul numi1t lstoria lui Apollonius, rege al Tzrulw

(Historia Apollonii regis Tyri) ni s-a pMtra!t 'inrtr-o versiunelaJtina alcatuita dupa un ,original grec pi'el1dut. Nu cunoa~:tern ~umele autlorulUli. He1'lenismele 1ingv1Sitice, mo~ale ~lcu1tur,ale revela pr,ezenta aces'tui ,original g.~e.c. Indlferel:tdud a fOist intocmilta rt:almacirea laitina 13, ongInalul trebUlesa fi fost redactat'in secdlele al III-lea - .a!l I~-lea e:n.,de unde ~i monote~SIIIlu:lfilrozofic al romanc1erul:ll. ,~non~m.

Autorul necuno,sCUlt J1ecurg,e "ii el la lID artIflclU b~neconsacrat, :c1'll'd,aifirma c~ Ilaorigine~ naratiei sale :se ~fla ~i,storie ,exaota a unei vieti <Teale,scnse .de Apollonms .n~SU~1in doua exemplare (1st. lui Ap0J!a:z-zus, 51). ~a olr~gmeatriJbu~atiilor wi Alpioo,lonirusse aifla mcestUl~ 1m Anh<Y~'Us.;rege al Antiohiei. Vii<duv, acesta es<tecupnns de o.lpatImavi,olenta pentru 'frumoasa sa fiica, pe ~are 0 n~Olnste~te.Pentru alnndepanta petitorii, A:ntio~us [1 'pup~ sadezlegeenig.me dif,icile~i apoi Iii Idecap~teaz~. De~l tI~arul ~poUo-nius, print al Tirului, ideileg·ase ,emgma, .AntlO'~l;ls .u ~on-testa v,ictor.ia ~i-,l mmii<re~te pentJru a-l uClde. Ha1tmt ~1~eprieteni, care sperau As~ lincas~ze pr.etul pus pe ca1?ul saudecwtre Antiohus, <tInarul rpnnt rfuge pe. mare. ~.1un~ l.aCYl'ene, ApoUonius se <distinge la ,intrecen1~ ?'p0rtIve ~1 sedisatore~te cu f.iica lui Arhistraltus, r~ge.1eCeJt~~ll.Dar~ cUr1,n~el aHa ca An'tiohus ~i fiica sa aU plent 10','1* de trClisnet ~1pleaca sa ocupe tronul Antiohiei, care-i revenea de dr,ept.

46 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTlC

l~ ti~pul ca,1atoriei, tInara,sa r d A

~IC,:sImilal' mol'tii, Co: ciu Ull. so Ie ~a : mh-un so~n 'Iettar_~I,aJlUnge pe plaja Ef:suI~ UiI1~~OObO:l~pe tal,azunle mal'iivlata sub aparenta mortii o~ . d u~nItI~au medIc recunoa~te

Intne t' A yl VIll eca prmtesaA '" 'Imppdllonius ajunge 1 T, , "/)' ~~n gn~ a unoI' prieteni ~i pleaca t dn .ars, ac~ 'I~Ila5a fetita1ll Eg1pt, Ulnde ramine onret d ' m ,urerart de pIel'dereasotiei. ~·e paIsnreze . T' ,se nUlmea fata cre"'te L,oa"t f r~ ce anI. .£11'51£1,cumt '1 ~, ' v l' "e rumOaJSa 'TWov Ad' 'd'01'.1or sai. Soti.a tutol'.elui 0 da ' ' t''' O<CtllimVl rIa tu-faita este furata de 1 't . d un~I ,scl~v ,s-o omoar·e, dart 1 .£1 aces a e lll$te plr t' , A d~-un , up anal' ,din MytiI.en A" T ' A

a. I ~I VIll uta In-mta:tea fascinind pe tine . e, bel, ar,sla I~1 consel'va virgi-din Egipt Apoillonius' aJ£rl~cJ lasme. ,£oa~'~efrurnoase. Intol'sAh" ,a UJe a rpnetenII sa,' . 1illI lllrea, ca Tarsia a mur'lt Zd b' ' 1, care ,sImu aupe mare pina ]'£1 M}"tiilene1 .. d 'TO Itd!def~TUrere,navigheazaIn cinstea Iui Nep,tun z,,'1 un~ e.,.seA·'hesa~ura 0 sal'batoaret~t" . , uu maru t ena"'or Ia u, vme ,sa viziteze vasul ' t ~. ,A ~.." as, rege e ce-o chearna pe Tar'5ia care ,in~~ar~a}n~yorba cu rnarinarii ~igoras eu ni~te ghicilt~l'i Recun ca sa-I amuze rpe Athena-nagoras ,se casatore~te' cu T o~~te:,edas<:dedan~eaza, A'the-In timp ce Apolloni:us ramv A arSla {>I h·evme rege £11Tirului,

me morral' £11A t' L' • Imat de un angelus Apo'il ' n Willei. 'ndru-Ef " c , omus mero-·e·in tern 1 ID' , .eS~I-~I poy;esrt~te rperipef'l h' '" .. p u Ianel dmsurvine _ incandescent' II e G Iar rnaru 'Preotese, Indata~ . am epune - a doruacaOI marea preoteasa este ch' t'.1·' , r'ec~noa~tere,

ArpoMonirusmerg.e sa~'pedepsealarvlso 1£111~~ ApollolllUS, Apoi, ~ . " sca pe iSotu '. d' T~I ,sa recornpenseze e ce' l' ~ sperJun In £Irs

~elor 1£1d,ivinita1Je (~eus) Ic~e-',aJuta~era'A In P?fida referin-dinilor (1st. lui Apolloniu r~ ~mi~r~me m cuhse1e yi.cisitu-geru~ tr.i~is de aceasta (i6ide:n 48~:~)21 ; 22)~I 1a 'In-cre~m ~I se IllScrie ~n tradi i ' ~ A ~ ~'?manul. nu estene~,ti heHenice Cu1tel ~ At a p<ilgma .~ :lIte-ratuni roma-monOiteisrnese~tiaI ca~ep~~me ~i1~ 'epOCHajunsesera 1£1unditionali, ca Neptu~ul din M;~1e~e~a celebrarea zeirlor .il'a-

Prin urmar'e de'" t t• , ~l 's ruc ura romanesca evo1u ~ dsImp.lu 1£1cornplex,invaI1iantele .r 1 e~za ' e 1£1, C.}~eee romane~tI Ise men-

tin, cu 0 co~stanta IP()lte~tata.. ~'cei1a:~i~up1u de Itine:i logod-niCl sau ·sotl Itraverseaza un 'Iihnerar SlDTUOS,darr onentat petipare iSJtabi}e,unde ise multipliea coincidentele, curse'1e per-fide intinse dealti 'Indragostiti, artacurile tilhare~rti, naufra-giile, rnorti'le faillse, dovitllta Ide sinurcidere, a{;~stenta pr-i.ef:e-nilor sau a z.eilor, penforrnantelle sportive ~i mili,tare, Tecu-noa~terile etc. 0 functie srernnificaitiva rev,ine marii ~i ape-lor in gene,ral. Majoritatea rilJpiri'loJ."ori atacuri.Ior se des-fa~oara pe Mediterana, 'Pe Ni'l, sau pe tarrnurile 1'01'.

Naratia continua sa seoI1ganizeze pe sertare,IThsa obiec-tiv, 1£1nivelul preeminentei ,CO'mun~earii evenimente1or, Inafara react~ilor, par.ticiparii materiale ,~i interioare a 1'0-mancioerulTUi,care 0 .co:nltemp1a diIl'tr-o operspectiva emina-mente frontala. &pQl1'loniusdin Tir ,~iCl'eitofon, de~i pretinda~'i povesti vi £Ita, flU intervin de loc in narCltie, care pierdeorice a1uraautohiografica. Utiliza'rea unui tip, ,c'hiar mai pa-lid, de Ich-Erziihlung, nu ,dlmilne .fara incidente asupra for-mulei 'Cornpozitiona1e a romanului 'scris ,de Aohilleus Tatios.Dar lea nuimp.lid parti,ciparea afectiva rea:1a a ,naratoru1ui]a ev'enirnenlteJ.e re1atate, Icare ,a:stfel nu devinevenirnente.autenltic trai,te de el. Longos alfirma ea ,aflase Ipovcstirea de1£1cunQisdttori,~rrsa nu ace~tia 0 nar,ead, ci lrnsu~i ,autorul.E1 nu apar,e dedit in introducere, unde relabeaza lea a 0-nat iIn ,insula Le.shos ~i a iafi1at a.()olo Ipove",tjrea infati~atain continuare. Long-os n'll intervine in ,corpu1 naratiei dedtprin CttevacollllenJtarii de inspiratie sofiS/tica.

Totodata, melodrama se densifica ~i se propaga 1£1mo-clu1 ce1 mai serios, Glurnele sint inexistente sau a!par foaderar, ca 1£1Heliodor sau Ja Achtlleus Tatios. 0 anurnita seni-na,tate se strecoara numai in Dafnis $i Chloe~i mai ales InAventurile Leukippei $i ale llli Cleitofon, a~acurn am men-tionat mai ISurS,Crteodata, ~i ilndeosebiln pr,imcle doua carti,Achilleus Tatios camemp1a larnUZ3ltinltriga naralta. In pofidafrecventei accentelor tragice, reI pare a persifla !deta~at iu-birea cama1a a cdor doi Ibineri, 'cu un ,suns in:teligent, parcape mmele Iui Petroniu ; poa:tedin aceasta prlcina aventurilenu se mai precipiJtaspre ,accelerarea comp'licatii1or funam-bule~ti, oa incddlal'be rOlillane. De :aHmi[1iteri, caI1tea a douase inoheie pe lterna comparatiei impudice, ·oS'tent3ltiv'cornice,

48 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

intre tipurilede dragoste 'praoticate de aJDitid. In carte-a atreia, filonul pi,car,esc linoepe sase Ipi-arda '~i Achilleus Tatio>~revine '1a investi'gamea ,sofiJsJbrCaitaa vi'fltua:Ii,tatilor dr,amaticeincorporate in scene de naufragiu, Illloarte falsa, Irapire, ba-talie, proces 'e'te. Este interesanta in aJoest sens ~i 'S'ohimba-rea brusca a atitudvnii cuplui'ui ; de unde la Sidon cei doiadolescenti aspirau spre 0 iuIYire foaI'te concreta, ,acum, de~ipot 'rea:liza foarte u~'or 0 asemenea 'aJspiratie, se !clecid sprerelatii dt mai cas'te, in a'~teptarea unei casil!torii llnca In-departate. 14

Totu~i mutatii mai impontante se POltsemnalain evolutiade Ta 'primele romane la ode numite soflistice "ii chiar inperipluil aeesitora din urma.

Cum am remarcat $i lin capitolu:l precedent, contextuliSitoric pierde Itr~ptaJt din pregnanta ~i autenticitalte. Perso-najele inceteaza ,a mai punta nume autentic .istorice, rdevinmani:fest fictiv,e. Desligur autorii 'continua .sa simuleze auten-ticitaJbea ~i 'sa precizeze ,cu minutie numde versonajeJ.or, ca-riera}.or ~i alte demente adiacente. Asdel, Xenofon dinEfes elucideaza illllimelte'orcu;;uluiin care se des.fa~oara actiu-nea, v,iata lui Albrocomes, numele paJrintilo'r Anthiei, con-ditiille exaote in oare se inttllnesc ,tinenii, virsta ~i chiar asp-ec-tul lor fizic. ADithia, 'b'londa cu oohi negri, pre:figureaza dealltfd idea!lu:l de frumusete al lui Gerard de Nerval! (Xe-nofon ,din Efes, 1, 1-2).

P.eregrinihile ,emilor Iromane~.ti nu se desfa~oara intr-unpeisaj fantastic, ci 1n mediul famiJli-ar dbiJturiIor al Medite-ranei, prin ex,celenta ,in Asia Mica, GI'ecia, Fenicia, Sicilia"ii in mod dbligatoriu iln Egipt.

Actiunea romanelor conti'lma sa lSe si,tueze indeob~te intimpu1I domvnatiei persane a Egioptului, intocmai ca In Aven-tUTile lui ChaiTeas $i ale CalliToei. RapoI1turile dintre per-sani l~i egipteni ,siut ,destul de hine cunOiscute de Tomancieri.Sint ilustrate reactiile taranilor din ,delta Ni'lului, nn per-manenta revoHa, niciodata s'UPl1~ide Ipel1sani, constrin~i lahaiducie de .impilarea straina (Heliodor, 1,1-6; 30-33).Helliodor consemneaza tirania persa;n,ilor ; Ar,saoe afirma, dea!ltfel !impede, ca 'ei inteleg sa lconduca Egip1ml dupa bunullor plac ~i ignora slfaturile preotilor indigeni (Heliodor,

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE$TI 149

5,3 ; 5 ; 9). Tot Heliodo[' oonsemneaza cuHul Nilului (idem,9,9), euriozitati oa putruil 'car,e malsoara apele fluviului laSyene, ,cadrranele solare (idem, 9,22). Ca1a:siris vorbe"itecompeten1t despre Ni'l1?i reval'lsarille s,a:le: " ...eJ.cre~:te1'e ,timpde v<lJra, nu, cum a:u creL'JUtunii, \pentru ca vinnul de lanord-est ar urona apele Salle, tCi,ca ,urmare a unei alte <l!C-

tiuni mtf'epllinse ,de aoest vmt. Norii, lin preajma .solsti-tiului de vara, hmpi~i ~i minati, ,de 'la miazanoapte spremiazazi, Sf:: ingramadesc in zona tierbinte, unde avintU'l Iee6

lte taiat de dildura ,exagerata; iQ<ata umezeala, care se

adunase cu :Jncet-ul sise condensase acolo, se eV'Cl\pora~i dana~ter,e la ploi bo,gate, 'ceingroa~a Nilul, care nu mai do-re~te isa ramina un fluviu ob:i~[luit ~i reJse,din a!l'biasa, intin-zinodu-sle'Pe~te Eg,tpt prec.um iQ mare ~i G'lligra~indogoardein timpul revansarii. De aceea apa Ni1uluies'te a:bi,tde dulcela baut, ~i ,atlt de p1acUital,dnd ·este atinsa, inltruolt nu maipoate fiatit de :calda ea la inceputul cursuJ:ui sau, dar paredlJ.duta. Din <lJcea&tapJricina, Nilu1 e.ste sing-umI fluviu carenu Iseoate aburi, {apt car,e ar ,tI1eIYuisa se pI10duca daca, ds-ar revarsa in urma to}>iirii zapoezilor, a~a cum au ,alfirmatanumiti ,invatati veSititi din Grecia" (He1liodor, 2,28).

'Pro!fes'Q<rulGrimal l!1oteaza ea HeliQ<dor cUDoa~tebine '5i,probabil direot, Egiptul .merid;'onal ~i E'tiopia. 15 E'l 'laudacaliHitiJle morale~i intdectual,e ,ailediopie:rnilor,descrie ora~ulMeros (Hel1iodor, 10, 1 ; 4 ; 5; 10).16 $i A,dhil~leusTatiosfigmeaza pregnant pe haiducii ddtei 'ca 'aparaJtQlrii nealtir-narii Egiptului, cunoal~te Si descl1ie elefantii (A!chilleus Ta-tios, 4,13 ; 4). Dar, de~i f.enician, Ckitofon se cO'rIlIPor,tacaUJD grec autentic. Nu Dumai ca el mentioneaza Alexandriain Egiiptul persan guve:rnat de un sabrap (Adhilleus Ta:tios,4,] 1), cidescrie insula Faros, cf'eatie a ,epocii heUenistice(idem, 5,6). larin ['omanul aventurilor tui APO'llOniiUSdinTir ,situationarea ilStorica ,es'beaooO:lut oonventionala, fjindpopuIata de rega:te :care n-'au ,exiSitatniciodata sau care n-auputut ,£'icontem:porane. TiHurile conduca.torilor politici, ora-"ide, pcisaj de, moravurilesintin chip manifest rezultattilunor oombinatii artificioase, din care rezulta un context in-chis fata de evenimentde real'e, adecvat numai demonstrariiintrigii.

so / EUGEN OIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

Ln sehimh, 'toti romancierii proieateaza In roman anumiterealitati soci.a1e ~i moravuri aile epoeii .lor. Societatea carese sehiveaza in roman nu ,este '~n esenta sa Ifactiee, a~a cuma.fjnma dndv,a Alexis Ghassang. 17 NaufragilHe ~i dHator,iilepe mare, ,rapirile ~irecuno~terile surveneau ~i ,In realitateaprimdor ,seeole ale erei noastre. Xen()lfc)ll ,din Efe.s, Helio-dol', AchiHeus Tatios sug'er,eaza 'eu suficienta pertinenta viataintensa a eetatilor greco-orientale din ,epoca 'lor, ea ~i rela-tiiIe d~n easele familiilor lnstarilte, albili1tati!letinerilor sta-pini :~i aile sdavilorfide1i, iin lU'pta ,eu rigorile impuse deparintii severi. 18 In Dafnis ~i Chloese l'emarca raporturiledintre sc1av,ii epocii ~i statpinii Ilor. Sc1avi ca Lamon nu mailuereaza ,in ,cete ca pe vr,emea lui Spartacus, ci pe pareeleIncredintate ,famihei lOT. Situatia coa-espu11ldeuneia din ce1emai pregnanbe realitati aile secolelor II-V 'e.n. Relatiileacestor 'sclavi-tarani cu micii proprietal1i sau .arenda~i Eberidin veeinatake nu sint marcate de conditia lor servila : fi~n-teaza dimpot-riva sO'lidari~aJtea straveche a celor ce detinaeeea~i staT,e materi.a:la ~i care Itraiesc la .fel. Totodata, ace-la~i Toman li,lustreaza unul din fenomenele pregnante aleepocii, oligan1tropia, eriza demogranica ~i premisele ei. Bo-gata~ii nu VOl' sa alba: multi copi,i spre a nu-~i diviza averea.Di'onysofanes, dupa 'tr,ei eopii, ~i..,l albandonase pe al pabru-lea (Longos, 4,24), j,ar Megakles chiar pe unicU'l, dnd i~isim:t~se amenintata aJverea (idem, 4,35).

To,todata romanul aventurilor lui Apol1onius din Tircompor,ta motivuI one,s,titatii eelor .saraci ~i umili. Singuriicare-I asista pe Apollonius, tradat de prieteni'i sai bogati,sint saraeii. HeHanieus llil:previne de Iprimejdia ,care-I ame-ninta, de~i Apollonius rduzClJse initial sa raspunda salutuluiadre.sat Ide un om atrt de modest. HelIanicUis respinge ~i cei100 Italanti de aur,echivalentul 'oferit de ApoJlonius al pre-tului fixat de Antidhus pe eapul Iui (1st. lui Apollonius, 8).Cu alte cuvinte, ~i in Iprincip,alele romane eroticegrec~ti sesuprapun mai multe tipuri de civilizatie. Din nou ~i chiar inmasma mai mare dedt In cde precedente, este yorba numaide evociiri fragmentare ale tipurilor reale de existentai,sto-rieo-Isociala - uneori 'chiar amestecate - ~i nu de cons-

PRINCIPALELE ROMANE EROTlCE GRECESTl / 51

truetii complere. In .aceasta a doua faza ,a romanului gr-eese profileaza :c~tarea 'a trei ,tipuni ,de civilizatie - ,eel orien-tal-persan, localizat 'In Eg,iptullsubjugait, Icellgr'eco-helilenistie~i cd greco-poman - ateslThrrd amplificarea, complicareastructurii literare ~i dm acest punot de v,edere.

Impresia de neverididtate pe cape 0 au Ulnii dtitori ne-zuJta, dupa parerea noaSitra, nu din materia evenimentelor,rapini, m~inatii, iuhiri pasionale, surprize £unambuJe~ti, eidin aeuml1'larea 'lor ex'traordinara, manifesta ~n special laIamlYliahos ~i la He!liodor. Can'titatea extraViaganta a unoI'asemenea 'eveni'mente apasa asupra :wnstructiei ,ramanelor~i pare anormalain limid:ele de timp a1trihui1kactiunii. R~s-tamari'le totaJle :in corrdiiia unoI' eroi (ea Thyamis ·din Etio-picele) par itotu~i rneaJ~teptatre. Impresia de artificialesteeonferi,ta~i de frecventa coineiden~elor mai numeroa:se dedtIn romaneIe secolle!lor 1. Mai pmden1t consbruita in aeeastaprivinta, intri,ga ,din Dafnis ~i Chloe este mai veridica, Inciucla altmosf'erei idilice oare invaluie rapoI"ul1'riIe'dintre per-sonaje. De asemenea, Longos altesta 0 eunoastere desavir-~ita a na'turii, a vietii ~i mi~carii anlima~ellor. Sint surprinsepe viu 'illi~ciiriJle'si obieeiurile caJpl1dor, tapillO'l",oilor, boilor- indusiv ·feIul Jor de a anota - .clar 'si ale dinilor, Ilupilor(Longos, 1,2; 5; 11 ; 12; 22 ; 30 e1c.) In aeest med-iu na-tural, 'seducator ,schitalt, se desfa~oara muncile oamenilor,pertinent ~i migalos illustrate (Loiligos, 2,2 ; 3,4 etc.).

Implicat-iile problematicii rfiJozo,fi/ce~i r-eli~6oase se In-mult-esc In rapoflt cu ro:rnaneile anberioare. AsHe! se muilti-plica l'ocurile co:mune ale f:ilo'wfliei epocii, uzitat.e de 1ntisofi~tii. Reluind 0 veche teza stoica, A!broeomes, dev,enitsclav, afirma ca numai eorpul ,apartine sitapIuului, caeisufiletul este libel' (X'enafon ,din Efes, 2,4). In acee~i sferiide mediltatie sJ!:oica,dar si 'neopibagoreicii de uz comun, s'esitueaza diverse reHeetii din Etiopicele. Calasiris exaltabinefaceril,e cunoa~terii 'destinului. Nimeni nU-II tpoalte evi,ta,dar iintr-o nenorocire numai neprevazutal este ans:paimin-tator. Ceea ee secuno~te poate fi mai 'l1~or SllportClJt,d~iesbe ineludabil (Heliodor, 2,24). Calasir-issi Theag-enes re-fleeteaza me1ancol'ici ,asll.lJpraim.tabilitatii ,conditiei umane(Heliodor, 4,9 ~i 5,4; 6). In aeela~i context trebuie inte-

52 / EUGEN CIZEK - EVOLUfIA ROMANULUI ANTIC

leasa ~i pledoaria aUitorului Pen!tru casltjtate. TobocLaJtaro-manele lui Xenofon ,din Efes, Achilileus Tabios ~i mM euseama He:liodor, poarla marea pIidbl1em!atieiiIJ.1eligioase.Meileneopilf:agoreice I\>i:Il!eopbtoniciene ,se grefeaza pe aderentamanifes'ta la eJ.1edinte:Ieisiaoe ~i Isdlare. Anthia i~i eanservaeastiJtaltea numai ,eu Isprijinul ~eilor ,egipbeni, mai alles Isis~i Apis (X,eno£on diill Flfes, 3,3; 5,4 l~'i 13). Heliodor esteun adept aJ.1dent al ~elilui ,solar ,din Emessa, echi'Valent eutracLitionalruilApollo. 19

Aeeasta pobentare a e:lementeltor re1igioalse ~i a optiuniiretorieo-,sofistiee a autorilor n-a dlJmas fara niei 0 eanse-cinta asupm .struoturii de acl1nerme a romanelor. Aventurilefara numar ale 'er,oiloT nu ISLutnumai ,e£ectUilIsen<timentelorde dragoSJI:e,~ial proi,ect,iitor acestora, d, eel putin nn aeoc~imwsura, ~i al joeuQui Gl:pricios al soalJ.1tei,al destinullui, nu-milt TuX'll sau Fortuna. In oomparatie au romalnde seco-lellor I, ponderea desltinuilui ,Slpon~~te,coilisiderahil. In ara-ooseurile complieatte ale tribulatiilor personajellior romane~ti,destin'lll tmpline$te 0' fu:netie ideiterminaJnta. Aoeasta funetiespol'e$te an iJmporltainta if.a He1iodor I~i la A:ehilleus Tatios,ehiar J.n eompanatie eu Xenooon diln Efes. Toamai inter-ventia .majora a tdestinu!lui ~n resollturile esentiale ale ro-mandor marcheaza, mai rpregnailit ea oricare alta 'CompJi-catre noua, ampliJfriearea s:truoturii romalne~ti a seeolelor II~i urma.toal'ele 'in eomparatie eu ol'ganizaroea mai simpla l'e-levata de analiza primelor manifestari ak genl\1lui. P,ro-babil ea aoeasta aug.mentare a functi'ei ,soantei Tasfringe in-fluimta 's;pori:ta a rdol'ieii asupr,a culturii I~imentalitatii oa-meni'lm. Retorii disGl1tau mult ,despre jocul destinUilui. Iti-neraml Isinuosall 'lui Aibroeomes ~i al Anthiei idepinde inmare ma.sura de contenciosul ,intre zei, eei gre,ce~!ti ea Eros,nefavoraJbili aOT,~i eei egiptel11i,Nihil, Isis, kpis eare-i a,sista.Ulte~i:or Tyohe (Soarta) se coIllst~f:rui,elin stmctura intrigiica 0 .forta Iffiotriloe,manifest aurtonoma :ea repr,ezinta marelearlti'zan <ilItribulatiillor liIlltilmpin<itede eroi. TheaJg,enles rdie-feaza ea So,al'ta guverneaza ,aventurile salle ,~i aile Chari-deei. Ty.che £aJee sa intervina pirati ,sau ,tllltharoi~i Ie brans-forma existentaintr-o tragedie: "Plina dnd va trehui safugim de iJYUterea cLe&tilnuluioar,e ne 'Urmare~te IprebUJt'i:n-

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECESTI I 53

dem? Sa ne indlilnam Jill fata soattei ;~i ,s-o !a.sam sa ne!:irasea aeO/lo unde poH~te, cad V'om ,ev~ta 0' 'goana faratel, 0 existenta rataeitoare ~i injurii1e ve~nieeaJ1e zeilor.Nuobservi ea, ldupa fuga n01astra, soarlta a adus piratii, iar .dupapnimejdiile marii, me-a cople~~t au primejdiile ]nca mai eUlffi-pl~te ale ,parmnltu:lui ~i lindata, dwpa ltflhari, eu ra:lJhoiurl?..'Ea ne-aaJrata:tliJmanul ostenelilor nOa5\bre,fuga ~i '1iber:ta-tea, ea aeum sa ]mpinga impotr~va lItOastra ,peoeiee ne vorueide. Se razboie~te cu noi, deoar,ece Iii 'Place sa ne trans-forme viata intr-o tragedie" (Helioc1or, 5,6). Marea furtunacare a1taea va5ul fenician, aeum ooupat de pirati, este 'Pn~ei-nuilta de 0 hatarure a SoaIitei (Heliodor, 5,27). In pilin duelIlnltre 1lhyamis ~i Peiosiris, demonul !Sau I>oartta1-1 aduee peCalasiris (Heliodor, 7,6) ~i ullterior Idestinul urmare~te peeei doi tineri prin mijlocirea femeilnr An;aee ili Cybele(idem, 7,12). La rindui sau, Cldtofoo rclalteaza ca tatal saudorea Isa-1 1]Il50Meeu CailJligolne,dar preeizeaza ca Moiroele,zeitele :soaritei, smt mai puternice Idecit omul. Nimeni nueste mai tare deci:t destl,nul. "Oind aveam nouaslPrezeoe ani,spune Cleilto£on,... Tyche a ineeputaotiunea ei" (Aehi'UeusTa:tios, 1,3). Eslte dar di fUillotia atribuita Tyehei nu eores-punde doar unei subtile aIIlJPlifiealfin~toriee a narati'ei, undeabunda, oum am aratalt, l'Oleurile eOlffiune <ile iilowfiei. Eareverberieaza ,oonv:ingeri profunde. Intriga niloi nueste deeoneeput, niei n-ar Ji putut sa s,e ,stroctureze !In romanelesofistiee Ifara contritbutia c1e,srtinului, sursa a muHiplieariiaveilitudlor, mortiv fundalmentaa al aetiunili.,

TO'tu~i niei unua din a!ce~il:iromaneieri nu dezbate inpwfunzime problemaitiea Taporturilor dintre om ~i destin.

Visele, oracolele, ,ghicitorile dd1:f1n.c1ese~i ele 0 pondereS'podta, in congruenta eu portentarea funqiei dest'inului, de-oareee apar lea refllexe ale fortei faimoasei Tyahe.Pr,inintermediul llor, Ise poate decoda s,ensul roisterins ail dir,ec-tiilO'r ldestinului, ise poate 'reorienta itinerariul erouluri, se Te-stabiile~lteordinea indispensahila aetiunii umane. P,ersonajelenu 'in~eleg tdtdeauna semnifieatia ~or ~i de ,a!eeea ac~taordine se regase~te mai g,reu. Totu~i Ifina!lt:tloptimist '0 in-staJleaza definitiv punlind ,eapat ttl1turor peripetiilor haotice.Thyamis intuiel\>te Irau semniJficatiavisului sau (Heliodor,

54 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

1,18l, .~ar 1LnteJeptuI Cwlasir'hs evidentiaza difimltatea inter-pretaru 'tutur~'r se:nnelor premonitorii : indeob~te de nu sem!eleg ,decit. anvc1~pa vdnd s~ implinesc (idem, 2,36). EI sePJIcepe tot~I sa talmacea'sca mesajel1e Tychei ~i <lJlezeilor( .e~odor'02,26.; 3,.11 ~e!c). Oharliloles a fo.st avel,tizat deplel1 erea hanc1eeJ, caCI 1ll vis un vu~tur i-a smuls-o i adus-o .d~~arte (Heli~do.r, 4,11). Reg-de ~i regina Etiopiei ~,intaJnun~~tI I? Is~mn .ca-~l VOl' regasi fivca, dar inteleg- tirzills~met~~fllcatI(HavI~,suIU1,.cape lngiiduie Sncheierea f,ericit~ a pe-np 11or e !Odor 9 25· 10 2) N . ~ 1 ..£'0*" , v " , ,. lumal Ilnte eptu gymno-so I?Ll.mtU1s~ra subsrtanta acestor semne (Heliodor 104)Uneom ~mesa)ul supr~aJtundului slllrvine in circumst~nte iu~gubre, m pIma scena ,de necroman'Cie . 0 batrinav A • A •tempo £' 1 v t A ' ' , I~l Invle. .. rar 1\1,ca~u pe mnipul de Iupta~i acesta rofete te

St~tvll'torul.' lnc1~SIV~oa1"tea mamci Ilui (Heliodo'f, 1,14-1~)1 aJveIlltu:-r1e1m OIelltoifon smt preoedate de un vis. In acest

m~d, destlllul. s~ar r,evda o<lJmen~lornu pentru a-i :a'ut ~evI'te nenoroCInle cAt nit 1 f '1' J a sa.(Achill T' ' a, pe ru a v e Aa~I,Iita slllporta~'ea lor. eus atJOs, 1,3). Intr-adevar, mirmte de a 'pJeca spreInsula Faros, l~go~r:i.cii Ilrut1ITI1pinapreves,tiri nefavorabiJe~,r v~u pat opr! Vllzlta 10[" funesta (AchiHeus Taitios 5 3)'

~ta 'a1t~,avertvs~e:nteile ~int I1ntelese. Cleito,fon~i Le~kipp~pastreaza Ilogodna lor pura la inidemmIl1visuril"'" t' . dArtemis 1 d'v . . V" r~m}ose, e. ,care e r,ecoman a sa ramI.na virgini (AchilleusTahos, 2,2~). '~n .p[eaI.abi} Pantheia intrase spe'fiata in ca~~era LeuklpJ?el .~I IJ11pI:dI'case \1nirea fecio~ei cu CI,eitofon,m. urma ~'?UI VIS ~ve!1bzator: 1 Ise ,aratase un tllihar care-ispmteca fuca (AchI,IIJeus Tatios 2 23) Tot, . ~I ' ~D f' v v v ' ,. un VIIS11' aJutatpe va ms sa gaseasca :cele itrei mii ,de drahme ~i ,s-o "pe-easca pe Chloe (Longos 327) E 1 v d f' . .d' D f' . Ch ". 1"osrezo va ,e mlbv Intr.iga111 a ms ~z loe, oOimandind fin vis lui Dionysofanes

banthetul unde Chlo~ va. £'i recunoscU!ta (Longos, 4,34)~t '1n a1emenea J?asaJe, vlse!re determina direct cursul aven-lU:I,'(},D It a.cela~I mod actioneaza ~i g-hicitmile ,din IstoriaUl p~ ortzus, rege val Tirului. De~legarea lor de catre

A'poUonm~ de;:lan~.eaza de ,fapt 'towta ,intriga (1st. lui Apollo-mus, 4/, Iar '1'nSU~Ienuntul aLtoI' O1hici.toride c:::,t T .determ v A Lt' v, v b w re ar81i:t1 . A~ m1IaI? u( .bi1r:t

dalllstanta recuno~terea ei drept hidi a

UI "'>Jpo'onms z ern, 42-43).

Fir~te I1n5ad dragostea ~i cOffiplicatiile eisubzista 'cafaetO'ri determinanti ai iIlltrigii, DragosteaSitimulleaza com-bativ~ta!tea ,tiner-e1or cupluri~i Ie ,determina sa a~tep:te iz-binda £inala. Aivelltura Iui OIei!tofon 'cOl1is,tituietotu~i in pri-mul rind 0 poveste de draJgoste. Oleitofon marturi.se~te 1'0-

mancieruluica e1 este un exemplu al suferinvelor impusede Amor. Romancierul S:I f'Oaga sa ia loc oi;i8a ipoves1teasca"Vreau sa ascult povesltir,ea ,ta ; 10CUlI,este Ifermedttor ~i s,ep()ltrive~'tebine unci 'Pove,~ti de dragos,t'e" (AohiUoeus TaJtios,1,2). La Longos, caruia ii Ilipse$te fervoarea i,siaca sau 50-lara,dr,agostea prezideaza il1triga 'tot a!t.ilt,de aulboritar ca ~iin romanul .Jui Chaniton. In lintroducer.e, ramancierul i~i de-did naratia z,eului Elfos. "Intr-aJdevar nimeni n-a sdipat ~illU va ,sdlpa vreddata de idrago.ste, dta vreme va fi frumu-seteln lume ~i 'ochi care s-o vada", ,afinma Lonrgos. Carteaintli se Sncheie cu imaginea incal1tatorie a Ipasltomlui Daf-nis, infrico~a!t de puteri,l'e dragostei. "Il durea inimaca min-cata de 'otravud. Rasuflarea ii ,elra clnd iputemica, ca ~i cumn UiJimarea cineva, oind slaba ca a unui drumet v,enirt dedepante. Taran ,binar, neprioepu't inca in vide~ugurile dra-gostei, i Ise 'parea scwldatul Hloei mai de temut 'decIJtmarea,iar Isufletul lui, ca se gase~te In miini'le hotilor" (Longos,1:32). Descoperir,ea misterelo'r iubirii, dep~irea ignoran~eimecani,smelor ei, hranqte permanoo't, of era Isubstanta fabu-latiei. T,oa!te tiparele se recunosc cu UI~urinta, caci Chiloeera alba, infl,or.iltoare ~i blonda,iar Dafnis brunet ~i suplu,Intoamai caeroii superp1"oductiilor rsecolului nos,tJru (Longos,1,13 ; 16 ; 17).

I'IlItr-adevar, Sntoate romanele 'sofis.tice - utiEzate camotive fundamenta:le - dragoSitea ~i destiillul creeaza struc-tura de adirrcime. Dragostea ,~i Tyohe intra in conflict 'Vio-lent una cu alta ~i mentin justi.£ioanea pe,ripetiilor. In ce pri-ve~te ponderea rIoI',numai dozajul 'difera, caoi iuibi'fea poateIasa ilITIlpr,esia.ca este mai impOlianta dedt Tyche la Xeno-fon din Ef.es ~i la ILongos ~i inferioara acesteia la Helio-dol' ~i AchiUeus 'f,atios. Dar asetmeneaaprecieri, intemeiatepe analize farmaoeutice, nu pot evita nicioda1ta contes'ta-tiile. Esential apare numai ,faptulI d mQltivatia ,fuilidamentaia

se amplifidi In raport cu prima faza a r>Omanului g>rec, In-trudt Ift~leva dihotomia ol'ganizatrii ,de proolUinzimea intri,gii.

De fapt, 'iJndifepent de canti,tatea implicatiilor ideO'lo-gice n:~ligiaase, filo7Jofice etc., romanele ,greoB~,ti din seco-lele al II-lea {ii al III-,lea e.n. ramill toa:te pove~ti de aven-turi ~i de iubitre. Aces!t:eimplicatii se integroaza onganic mul-tipilicarii perupel;iilor ~i nu re1]~'esc,sa confere infr,asbructuraparticulara I'Omanel.or so'Cia:le, religioase sau fi'lo,zofice, lite-ratudi care se intreaba .dramatic asupra conditiei umane.CuHul virtutii, dihotomia "maiIliheista" a oamenilor, a acte-10r - bune J~i rele - se sU'bordoneaz~ permanent intrigiiromanului de av,enturi. Nici un romaiIl grec nu 'lncorporeazao simbolistica auteiliticli, nu se converte{ibe in parabola. Va-loar,ea intr,inseca a aneodotioii este manifest suibLiniata InDafnis ~i Chloe: "penrtru Itotioamenii va .£i 0 comoara plinade farmec; bolnavUll l~i va gilisi vindecarea, cel 'lnhistart,mLnglierea, cine a Ifosrt:'l'lldragosrtit o data l,~iva aminti iara~i,iar eel care n-a iubi,t Inca, va linvata. bltr-adevar, nimenin-a .sca:pat ~i nu va sdipa vreooaita ,de 'dragoste, cJ!ta 'Vremeva '£i fl"Umusel;e in '1ume I\>iodhi .car·e .s-o vada. lar noua,ajuta-ne zedl sa pubem sorie povestea ,cu sufletul lini~tif'(Longos, iifl'troducene).

InteresiUl pentru scenografia a¥enturi.lor ramlne deosebitde preg;nant M1suoc,esi'Ulneade si,tuatii, ,in supraipunerea decrize ce Isurvin fara pauza In dezvo1tanea tramei. Nu l'm-pa[1t~im apinia Ilui Bruno Lavagnini ca in Dafnis ~i Chloes-ar realiza 1m aoeasta privinta '0 Iffiutatie fundamenrtala, cas-ar oonstitui ~n aoest roman 0 drama iIllterioara, Ica peri-petiile s-ar transfera ·in sUifiletul eroilor, supU\li astfel uneianalize psihologice patrunzilitoare. 20 Observatia 'I1eacti.eiumane este mai acurta dealt 1munele romane grec~,ti erotice,dar 11ngenere investigatia f'enomenelorapar,e mai peptinenta1a Longos ca la multi alti mmancieri ; am Isemnalat ~i maisus revelarea incanta:torie a dtmurHor naturii, a vietii ani-~alel?r, a impu1surilor f.iziologioe. Totu~i - am spune chiarIntentIOnal - Longo.s n-a acordat .mai multa impol'tanta. caaltiianalizei psihologioe, mil~carii ,~imotivatilei int'erioare. Infond, eroii Ilui AahiHeus Tatios atpar mai <complex .stl"Udu-ratio Se vorbe~te de 0 eVlolutie a prota'goni~tilor lui Longos,

dar aceas'ta nu modifica zonele profu~de ~l~ 5araeterul~i ~itraduce mai ales Intr-o c~OOre hlOpslhlca, ~aralda cu

:~urgerea ,anotimpudlor. tnsa -in .opo~itie cu ~e1.IrO~or, ca::espore~te frenetic succesiunea \perrpetlll~r e.xotI~e. tl \';urpI~-zelor melodramati'ce, Longos mode:eaza, slmpl.lfIca en~rg~cscenografia. In locul peiisajelor exo!Ice, aventunlor multIph,:carte, 'peregr.inarilor pe ~rii ,ge.ogr~fl~e vasbe, Longos prefer adecorulsimplual unUl ,spatlU 111l~vtat,.'cor.nPl~t~t d~ar ~efrullllUsetile stfficilor, animaleU.or ob~'~nU1lte~mtng-~l V?lt naI-

l acest chip autorul av,enburJ'lor 1m Dafms ~,l <::h1?eve. n , .... d fl t atinde nu spre '0 ilnflati.e a .d:.amel Ul'tenoare, ~l ~pr~ ~.: a ~cadndui abiectiv al 'tnbulatnlor. 1m £apt subzLsta nvAaln pn-mejdiiO~i~iprlesiunilefortellor ,ex>~~r.ne,v~~cunoscute 10 ~fle~-labil eroilor, ca :piratii,du~mann ,cetatl! n~tale. I?ar mc.-dentele ,generate de interventiile lIar se ?tIng- .lUte,:cnzele as~-fellprilejuite se r,ezolva blind. Persona.l~le maleflce ca D~l-con, Gnathon, Lampis se convertesc !n rI~~. aoceler~t la bhn-dete, ajungahiar sa ajute cuplul ; mamlclI. exbw:;l.1,precu~methymenii, oedeaza mUl.t prea Iepede. T·otl aoe~ba ne .~palca nev,erosimil de huni, ~a .cum 11malte r,omane, omo19g-.1~lorse reliefau ca nevlerosimill Ide dii. Insa Longos alcatUle~!teun roman erotilc de :faotura .specifica, un ron:Cl:npastoraL .I~ambianta conventional ,~i traditional Itran~afIrle a poves~mlpastorale, intriJga nici. nu lpU't~a evoluva II!?,.alt mod .. Alhe=tipul a fost ,de&Copent ,de totl cer;cetato~ln. l.a. TeooI'lt. Intr-un anumit :sens, Longos este chiar mal .ldlhc dedit Teo-crit, caci el suponta ~i presiunea a1b?r ch~~~, ca cde ~leliIteraturii bucolice, care pe urmele '1m V~r.glhu, <::alpurmusSiculus ~i a!ltii ,desig.ur binecunoscuti U>Dm romanCler cu nu~me latin, pot~nteaza vocatia idilica, 'edulwrarea dntecultupretiJlis p-aisboI'al.'1 .. v .

Prin urmar·e, aserti:unea 1m Erwm Rohde, .ca htera!uraromanesd greaca se mentine departeA ,~e l~ontl'D~tu} psiho-1 . bogat al romanului modern 22, '1~1'pastr,eaza m mareOglC . . 1 . . . 1 Iemasudi. validitatea. TraiiI"ile erolilor, LneUSIY~~ mal a es .ce

pendinte de raporturile Ilor erotice, VOl' sa .flle conc~ml<tentelevate ~i ardente, ,dar in Jon~ ~~ar Iconve~tlonale, tnbuta:-eunui patetism violent, l~sa aI'hflCla~, .organlzat ~e .:'~ numa~li:mitalt ,de tipare. Emo1;llle per.sona]'ellor se expnma m com

58 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

port~ri simpl~st vti~i~aJte.Ex~.1tarea ~iI1tuoasa, su£erintde pro-vocat~ ,de despartln, lbucuniIe regaJsi,rii sint ilustrate de c1-t~va t~p~l'e 'c.ar~ guverneaza I1ezistentelle ,demne, lamentarile$1 lacnm~le ~lromd ,de rfericil'e.

In. aceasta: rprivinta nu }ntervin mut~tii import ante fatade pn.mele romane. vOtU$1 este oent ca toaJbe oODistatari'le~,e mal sus sin:t va<laJ?ilenumai exceptis excipiendis ~i chiarmtr-o pl'oport'~'e mal mare ,decit lin romanele 'sec01el'Or 1.~sHel 'lU E.feswcc:, :pe linga ~cenele $i ~esturae de un paJte-tIsm e~fatIc.'. SO!I,stIcat, manIfest ,grandI1ocvent, se 'intilrnescu.n~le vIbratn gIrnga$e, 'eIno,tionante. Trairea recent casato-~~tlIor este delkat~" a'nduio$w~oare : 't~miditatea, "ll$inea, pa-sI~nea .seaa~esteca 'in condmta Anthiei ~i a llui Abrocomes(Xenofon ,dID Efes, 1,9). InrdUibital, chiar $i lintr-un ase-menea. moment Ise evi'dentiaza pri'ntre sarutar~le dulci"profuzlUne dev 1acrimi -\>i'diaJlog sentimental. Ardent~l'e in-terne consu?1a ,devorant, exag'eralt, 'trll'purile logodnicilor(Xenofon '~JfD.Efes, 1,~). Toa'te 'hairile sint rebor:ic acuzatepl~sa.te la }l~I!a ex~reslei disponibilitatilor. Sperantde -\>iin:dOlelI1e pannt~'lo: vI?leDI!, amplificat I~ugerate, ,~nsotesc ple-c~re~ 5e.lor '~o~ tI~e~lsotl (Xenofon dID Efes, 1,10). Pe vas,fl~ehtatde ~I Jura~IDt'e~e .'de 'IeaHtate, apoi disperarea nea-g~a, cople$es'c ,~allIfesltaln:I: lor (Xenofom din Efes, I,ll :1.:>,14).Urmeaza 0 cas'cada de asal1tUJrias,upra 'cast·tVt.. :f d I· v ••• •• ' I a n ~JI e 1tat.ll. reClp1'OOe.a pere~hll protagoni~tilor; kbrocomes

este Sohcltat ,succeSIVIde 'Plratul Oor,imbos (Xenofon dinEfes, 1,14), ,de fr:umoasa Manto (idem 2 1 . 5) d f' .K (·d ' " , e emela. ~l1'? z .em,..3,12) .. Desigur An~hia atrage ind ~i mai multemIm.I : pIratll Eux~nros (Xenofon ,din Efes 1 15) ~i Aps·rt~ens,~atul lui Manito (idem, 2,11), magi~tr~tU'1 cilicia~ pOes~r~laos (zdem, 2,13~, Psammis (idem, 3,11), Ibanditul Anchilaos(zde::z,v3,5), .Anftnomos (idem, 5,2), Pdlydos (idem 54)Erollrasp~nd cu ? ~raV'~Ira casta $i ,emfatica, propunind~-$ide nenumara:te ,on .sInucIderea, 'dar renuntind mereu I 'tul fatal. a ge:s-

,CuA t~ate 3a -\>iad d.omi?a emfaza, sugerarea sentimente-l~r se 1mbogat~e,. devJfDemtmcltva mai coml>Jexa in Etio-pzcele. Destul de mteresanta e~te figurarea acelui coup de

/oudre, 'oare tdeclaIll$,eazadra~ostt:ea 'Pr()ltagoni~tilor. Ei se In-tillrnescla proc,esiune, 1?irarnJinincremeniti ;apoi, l~,t, Cha-riJdeea rnIl!tirndetorta ~i to't lent 'Dheageneso apuca .spa-e aalprinde aJItarul. Oohii lorse pr.ivesc iooelung, ca ~i cum s-.arfi cautat inltr-o veche amill'}tire ; sutid blim, se inro~esc 'llllS-tuiti ,de pasiune (HeHodor, 3,5) ,,~i indata paJtima, eel pu-tin a~a cred, pwtrunmnd ·pana ,in amDlcuJlinimii, i-a facut sapaleasca ; 'lntr-un rWSltimpsoupt, au luat an.r1oooi mii ~e .in-fat~$ari diferite :$i au Ischimba:t culoarea ~l obrazul va~IndaJstfel fdl.minitaril<e sll'fletul<ui Ilor" (Heliodor, 3,5). Deslgur,in continuare ei Isuf'erapsihic ~i fizic l,a limita unor v10-lente interi.oare irncred~bile (Heli,odor, 3,7; 10; 19; 4,4;6-7,8 cOc.) ; lIDgeneral bucurii1e, .durerile, gel~zia Ifa~ Ta-vagii incomparab~le an exi,sbenta tuturor p~nsonaJeJror. (zder:;,5,11 ; 6,8 ·~i 9; 7,9; 8-9; 10,16 etc.). Hdl'OIdor starme apa-sat $i asupra psiihologiilof 'cdleotitV'e,asupra It:airi,l~r ,grupu-rilor ~i mul1imilor exageml!t ,sugerate, dar mal pertment de-oilt ~n romanull 'lui Ohadton. Gtwm asbfel uluirea haiduciloregipteni, care looDitempla peisajul ~~gmati<cei lupte .de latarmull marii (Heliodor, 1,1-4) Isau ,frumusetea cupl1ulUla~usin swla~uil.lor; vazlnd prada tnJlbd~ugata '$i cer·cetind fru-mUisetea ~eiasca a feci-oarei, aedeau ca tovar~ii lor prii-daserili vrerm s,andtuar sm Itemple pline de aur ~i li~i spu-neau 'cu nairvita:te ca ,ac~'tia ,rilJpisera ~i preOitearsa'sau ca Ilu-asera cu ei 0 statuie lrDsuf,l<etilta(idem, 1,7). Multimea etio-pienHor deplora soaIita oar,e ° ,amerrinta Ipe Chari'Cleea (He-liodor, 10,9), iar reCU'no~terea susdta sU()cesiv ag~tatie, stu-pef actie, inolntare, ~iroa~e Ide laJcri.mi amestecate ou ,illsetede 1!l1'U1ltumire(idem, 10,15-17 ; 38). Romancierul pare con-~rtient,de mellodramatismul naratiei sale ~i aJdesea ;perSlOnajdedeclarii di. ,in:timpllari'le lor par similare unar :soene de teatru,procum Nausicles dnd IsuPVLneiIlea~teptata Imbilnire qal~s~-ris-CharioI.eea (BeHOIdor, 5. 11), iar HyidaSipe, l1~gele EhOlpleI,protesteaza, dUipa ce Oharidleea ,dec:larase d este fiiea sa, $iafirma d Itotul sea:mwna .a Iteatru (idem, 10, 12).

Tdliril'e pelisonajdor Iui L'Ongos ,sint mai naive, wsa maisimple ~i iSupuse unei ,observatii de acuitaJte sporita. Er:oiilui Long,os 'evita vir:tultea feroce a cellar modelati de Heho-dOL Fideli,tatea crup[ul:ui nu ,este de lac iP'Uriltana, caci Chloe

nu refiuza lui DorcQn un sarut (Longos, 1,30), i,ar Dafnisse initiaza in tainelle idragQstei lITI!Preuna cu femeia Lykai-nion: scena este d.escrisa cu real~sm I'}iumor (idem, 1,18-19). El nu 'tine, ca a1ti' erai, 1a neprihanirea sa, daresteadevarat ca nid nu-i cunoa~te semniIfi.catia. 23 In Dafnis ~iChloe purita!tea nu rezul'ta din exaJtare viIituoasa, tradusaintr-o wpa,rare deBberata, {enma a caJStitatii, ci din n~tjinta,candoarea ,er01lor, ca ~idin silffipHtatea gesturilor. Desigurcomportamellibuil mdodramatic nu lips~te ,din substanta 1'0-manul'ui. OfuJ:d0 za~te pe Ohloe, ~ntoraiIlldu-;se ,din Itaba<rasOOdatillormetJhymnerri, DafniIs 1,e~iIna: ".De pe un ,loc lnalt,Da£nis, zar.ind Iturmele ~i pe Hl'Oe, str.iga 'tare: 0, nimfelor ;0, Pan! Se wbo,d spre dmpie, :se stJrnnse-n brate cu Hloe~i dizu le~ina't. Abia putura 15a-l aduca in fire sarutarile ~ii'ffibditi~arile caIde aile fe<tei" (Longos, 2,30).

k~a cum am adiltat mai SUlS,protagoni~ii lui AchiUeusTatios apar uneori chiar mai complex, mai nuant3Jt struc-turati. Reactiile mileziene, foar:te realiste, s'U'cced acceselorde virtute exaltata. Oeitofon se lasa roravan ciOimagit deun biet cetatean, rrnai batrIn dedt el, Thersallidros, sotulMel:iJtei~i nu apare niciodalta ca un viteaz.TOItodata forma-tia sofisltica determina pe romancier spre descri'Ptii subtile,alambicate, elegante. Dragostea brusca aic~ioneaza asupra luiCleitofon ca orana, mai pwfunda dedt cea pridnuita desagea:ta, .trednd prin ochi ~i pa1Jrun21md in adincul sufle-tului, ~i camponta admiratie, Istupoare, ,teama, ,timiditate, ne-ru~inar'e (Achilleus T3Jtios, 1,4). Nu lipsesc lJIici unde obser-vatii acute. N abura, constata aultonrl, vrea ca bolik corpu-lui~i ale sufletului ,sa J-ie mai dureroase noaptea decit intitmpul zilei, .sa-~i descopere atunci 0 inltensitat.e nona:"Natura face lI1ltc-adevar Itoate bolile ~i mai ales ranile1JrupuJ.uimai dureroase nn timpul noptii ; in 'vreme ce noine od.illmim, de capata 0 intensita:k noua ~i ne spores'c sUJfe-rinta, deoarece, dnd corpul &e odihne~te, platg,a afla mij-loacele \Sa ISpor,easca boala D!oastca. Tot 3J~a~i dlinile sufle-tului, dnd trUIPu:1ramine nemi~ca>t, devin cu mult mai du-reroase" (Achil:leus Tail:ios, 1,6). Se a:daugoa remarci judi-cioase privind Hnerele fete, uniJrea animalelJ..or I;>.iplantelor(idem, 1,9 ; 16-18).

PRINCIPALELE ROMANE EROTlCE GRECE~Tl I 61

. I' Apollonius rege al Tirului, se1 anul Istona U2 ' • t '. n ro~, an3Jlize ~i etaHiri ,de .sentrmente, evoca e l.n

rehefe.aza . a;lte f f subtil dar cu 'Un sUl1pl'Uisde .brut~h-at:el~l ,spmt ~o IS liCd' . m'·lgavl,-.sIpasiunea monstruoasa a

A tf 1 se 'esone I v" , v. . .tate. ~ e ni ta 1v nJtrica intre patima <1;1rU~l.lle, tr~u;n-lui A~t1o~US,"<up. aUesturiJor,stupefactia fetei 'plng~l~e,ful pfIl.me1, v'101,;nta gof d' tat3:1ui' tradusa nn l{)recautn lS-care contraste~zacu 'pe~ L 1f-2) 1~ alte capitole, cmzimeacusite. (I st .. ~uz Al~o~o~.z~~~iS perfidia -celor doi tarsieni, tid-mach1a'Ve.11caa I\ll n l' .' . care VOl'sa-l piarda ;pentrulo~ia ,prieteni,lor pr,o'tagon~SltU:lu~31st intentional cu devatiaa lncasa recompensa - m cAo 11 . s Tars'l'a Athenago-v aJ'e ca pOltOlllU, ,morala a unoI' per,~o'11 v midi deschidere spre des-ras, Hell":,n~cus ~ .11'UStrea~.j:~ anilio 'atO'logice. Evident insacrierea stanlor ~~1mpuisUll 0 rp5 1 Psuprafata nu pa:trundeca aceasta IdeSloh~derese men l-?e. aD' ,tl£el p'revalenta ra-, . el aJsemenea tra1n. e a:m m~ster e unoI' t' ea patosului monocdlor ex-, ., ~o''''t J'oman op 1un v· tmme1l1 In a""", elodramatizat. Dupa 1ll'ces"trem, inseltat. ,d'e un a1hsod}litm.. da (1st. lui Apolloniu5,fiica lui AntlochusVlrea

dsa se etS1a~UCrlepedeabandonat. Fiica

) Es 'v gest ' e oiper " h2. te :msa un' 1 v . ~dip tl"ebuie cautat Itn ome-reg-elui di,~ Cyrene, aJ -:arul am 'stal1ltaneu de ApeHonius,rica Nauslcaa, se ti~ddrag:o~tet~tep:~tl'11dun 1'01dramatic (lst.dupa ce-l a';lde ICinuEllI,;~l 1Ilielllui Apollonzus, 17). d'" fV v reu~i sa lntrupeze caraotere,

In asemenea con 1tn, ~ra a. rficate ahiar I?iin acestepersonajde ramrn. sohe~'tce.~ rn;~~ea:liz~aza au tenacitate.romane. Monoton~a pSI 0 ogrc lenta reocupata ,de ,pastra-Cha'ricleea e ,tot .tLmpu~m~n?va;.t Al p'u~ne ch'lar "i Ipe Thea-. v " A masllra 'ln01 1 vrea 'Pnr~'t3;tllm vCli~a' eota (Helliodor, 4,18-19). Ea vagenes sa Jure ca 0 v~ _~esPf . 'tne ,de 0 ing'enuiJtaJte feroce,. . t t personaJ rue ' ,em1n , ,1illJsp1ra' OClie " A d l' I'--abura umv,er-ed ecole de-a pm u 1ll 1"",', 'car~ Be VOIl'~u.oc a ise~sta c3Jsta fedoara, Demainete, mamasala. In opoz.Itte ,ou ac 1 . Thisbe per,sana Arsace sevitrega a 1m ~nemon.' s,caV\~fice Univ~rsul lui Heliodorvadesc impud:,ce, veg01st~, ma t d~ vedere moral, anticulate~te intr-adev.3!r ,s~ra~ d~nJPunl~ ~i,t de affiJb~guiltati ~,i zonePe opozit,ia slmpla blue-r,rou, ,1p "e oa un f~dd amo-

v 'r . d ca The3Jgenes alPa.'· .de umbra, 24 OrU\\H,'a , ,C.1 ., s se confilguI1eiaJZamal su-rez desvul de vag cOo1llturat, a: aSJ,n .

62 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

gestiv. Fi~ura acestui batr' " 1este cu adevar.at emotionantT', ~nte ept! bun ~i foarte abiI,Etiopicele se mod 1 v • Car~otenzanea lPers'onajelor 'in. e ,eaza nu numal ,ca din . v h' v

actmne, ci ~i ca :dineeta Her d :. anuca, sc ltata 'inspune _ asupra aspede'lo l~ ~r staru~e. - piotural amcaliltatilor morale' el la d v r ex ~.~lO'7re...'f'lZ:C~, ,dar ,~iasUIPraca moderatia .' .. u a :?emlJ oot msu~mle lui Hydaspe

JM'Il " Ju~tltla, bhndete,a (Heiliodor 10 1 . 3)

. al on, ,traducatorul francez 1 Et' . ' , ~l .unele pensonaje feminin 1 f' a wincelor, oooerva dCybele, Ansace apa; cr~i iIIl~e Ice, cum stnt Demainete,tid. lI11SaaceI.a;i filolog t onba.e c~ 'talent, ouv 'v~rva auten-

• v re Ule :sa recunoasca ~ "texceSlva, Ipaloarea .seal'bada l' On 2~ 'vI nalvl a:teatern afirma ca ' . 1 a Ul emon. In genere pu-evolutia lor n'l1~~rs~~~r~e~z~u ~n~, 't~~te imobile, fixe, dara pUitut Thyamis sa se transr' u lIlive,eg~m de fd cum de'insa :Iacom I~i crud, 1l1ltr-un ~rme 'total dl:n banditul viteaz,alter-CaIasiI1is. IIn slchimb p Ieot vener~blI, ones,t, veritabilLongos sint mai 'conving~t~~~ ~6'Personal'e secundare ale Iui

AiutomI Istoriei lui Ap II .' ..duie~tesa atribuie emo 0: \omus, rege al Tlrulul, se stra-caIiJta~i. Mai fidel ~Iihet~~t~',~r s,al~o ga,maJ?ai laI'ga demanCler, el sugereaza muMivakr;:enc demt ~n~are aIt ro-ApoUoni'lls nu numai ,10' 1'· , ta protagom~\tllor, a unui(Ist. lui Apollonius 13)' la ~\ Ililtd~Il~ dar ~i bun spolr1tiv16) A. 1 " exceileilit I01l11taret,~. t ('b'd

. .n!po Ionius este regel d v ,. ..,,1 ao or 1 1 emvirtuos, muIti,compdeilit e't ,esavlNr~ltal~anti:chita~ii, [rumo",'It' ' VI:eaz. umal Inora 1 ,. r 'n I emelUl unui par,aIeIism manife " ' '?U 11, lps~te.

nu numai prin casti,tat.e C'Mt st ~l Ta;r~la. se remarcatatea iIlltelectuaIa ta!leIllt~I~ ~' '~PUJ?uset~, Cl "i

l prin abili-tnra

v

(I~t. ,..lui Apollonius, ~~~o;~c) I~Tmuz~caI, eruJitia s~lu-Ienta ramlne indeob~te ext' v· OtU~l aceaSJta plunva-

It' v enoara.. n ' oate romanele .slilitimpresionamlt . h' .

t!rce ide~i,t 'ode aIle 'Pwtag,oni, ,ei'l" f e ,~~c lal: mal. auteI}-nooowowi'le :lor eWlii p' " ~' or,l~~flIle iplnetemlor. Indezinteresa;t iCa,ild'fl'e"c:amCltpa1 sebpOdtbl,zui ;pe Isprjj.inuIl'o,rf " ,es e val' a C 1 ..'Ie de Cleinia~, MeneIaoiS -etc. . e I a: aSlns, Nausidles,

In 'canoluzle romamcieri' 1 1e.n. ramIn fiideii tilpa:pelor ~iseco ~ orIaI II-lea ~i 311 III-leasorii ~or, poncifurilor inv,ari~b~: ~~eor '~rIe,:teR\detpr.edece-e genu Ul. ornanul do-

PRINCIP ALELE ROMANE EROTICE GRECESTl I 63

b;inde~te totu~i un plus ,de complex.itate,atestat ~i [n reteauaresorturiI'or interioare, IUnJdefunctia detenminania a dooti-nului apar,e 1'D generall 'consi:derabil pOitentata. ,Pe de a!ltaparte, ,disparitia pensonajelor istorice ,din romanele eroticeamplilfica autonamia hctiunii. Inf.luenta viziunii 'r,eltoricernarcheaza de asemenea mai accentuat ,constructia intrigii, apersonajdor etc. 0 anum~ta ironi'e, .0 ,oar,ecare deta~are decongl'omera:tul avooturilor circula in unele ,romane, ca Daf-nis ~i Chloe ~i Aventurile Leukippei ~i ale lui Cleitofon.

Mar.eJe meri,t al a:ceSJtorl1'omancieri este ca nu ~i-au pier-dut curopatul. Intr-.adeva.r, ei au l1'tiJliz.atexperienta retori-lor ~i au ,~tiut ,sa se descurcein mul~titudinea perilpetiilor ~isa . .struotureze coerent na;ratia. Numai romanul ,liV'ooturilo,rlui A:pollon~us Iseprezinta :mai descusut, mai Iprost organizat,conSitruit ca 0 suitili Ide avenlturi miraculoase, nelegate intrede printr-'o intima neces~taJte.27 Astf.eI, iCilisatorialui Apollo-nius inoheie lun pr~m :episod, el tin:su~i,0l1ganizat ca un 11'0-man 'in 'Doman; nu Elps~te niiCi happy-end-rUl, ,clJci Apol1o-ni'lls i~i gas~te [,ericir,ea ,iar \dU>?iIIlaniisai mor iin :ohip CUIlll-pl.it (1st. lui Apollonius, 23-24). Si'IlIbem:pa:rca rtntr-'UIIlserialm'odern, ca:C'itoomai ,aceasta pedepsi1:e a 'l:ui Al11t~ohusvadesohildJe ialldoi,IeaepisO'd. De {apt na'Ulfralgi'ul1uidilll pr,imulepisod ~i luore:spuIl!de>0 a:l,ta nenwOIcire ,survenitta pe mare ~ianume fa;1sa IIDOall1tea sotiei 'lui Apol.loniiUlS,care genereazanoi peripetii, ~D'tocmai ca acel na:ufrajgiu(lst. lui Apollo-

nius, 25).Indeob~te~,j Iromanele ,secolelor al II.Jlea ~i al Ill-lea e.n.incep cuprecizarea ,daJtclor ,pl"elliminare, in stil de basm, ca'in Efesiaca ("era la Ef.es un tbilirbat... Li:cO\Illedes", Xenofoodin Efes, 1,1) sau in Aventurile Leukippei ~iale lui Cleito-fon .,,&lilt f,enidlan de llleam; Ti'rul 'e ipa:bria mea; ma nu-mesc Gleiltof.on. Parintele meu e HippiGlJs, iar unohiul meuSostrato.s, rfrate v~tne:gICU'talta. Mamele era'll :una din Bizant,cealalta, adka a taltalui meu, Idin Tir. .. Tatal meu a \traitla Tir. Mama a mur,~t pe dud ,eram copil ~i tatM meu s-arecasatol"it ,cu IQ alta femeie, de la care mi-adat 0 sora vi-trega, Calligone ; taJta voi,a sa ne dsatoreasca" ..., Achil1leus

'T.atios, 1,3), 10 aeeasta pl'ivinta, numai HeliodOir rupe eutraditia, El pmiecteaza !brUISedtiltoml ~n mijl,oeuJ aqiu!1ii~i a:bia ulterior ,~igraduall limpeze~te oniginile ~i imcputurileintrigii. Aeest exordium ex abrupto eSIte fertil rrn efecte $ialtesta caJJ.,~taVill.'e'COilIlpozitiooale aile 'romanului, 28 lata ehiartexJtul lui Hdiodor: "ZorDle ineepeau sa i1mbealsea ~i soa-rde mingiia eu razele Isale V'irtful cola.nelor: ni~te oameni,inarmati ea tilharii, sta1eau Ila pbda pe inaltimile de lagurile NillUilui, In~ltimi e.are domina ambueatura lui Hera-kles. Ei se O!prilseraIputin pe:ntru a Iseurta eu 'privirea mareacare 1.i se l!01tindea J.a pidoare; apoi, dupa ee-'~i plimba-sera pmviriJ.e pe va:luri I~ideoareoe nu descoperisera nici 0

prada, ineepura sa ,cereete1Je tapmul eel mai apropiat. ~iiata ee era aoolo: 0 eorahie negrustorea.sea aneorata, faranici un om la tbor'ld,dar eu toata inlCare~tura ei... Tarmulera acoperiJt Ide tmpurile unor oameni mOI1ti de-a bineleasau nrnnai pe jumaJtate ; mll,dUilarele Ilor, calde inea, arll,tauell, Ilupta abia se Inoheiase ... Tmharii priveau toate aeesteadin virful COillinei,lIlJsa nu pri,celpeau Intelesul lor; erau vie-time, dar !OIUse vedea niei un ,hiruitor ; era 0 izbinda evi-denta ~i deplina, dar prada Ise afla ·neatinsa... De~i ,nu 1;jti3.uee se petreeltse, mlharii nu chj,bzuiau dedt la folosul lor ~ila prada, Ih'lo~t eonsidemndu-'se bimitori,se :~i napustira"(Heliodor, 1,1).

Tehniea povestir.ii pe septare se mentine in ,toate roma-nele eonsemnate. In uneile romaine ale secolelor al II-lea $ial III-lea 'em.se tincLe sprecombinarea abila a modeluluide compozitie erea:t Ide Antonios Diogenes eu eel initia1 deOhariton, daea nu ,de Romanul lui Ninos, ,adiea, de imbi-narea in~idirii pe mai multe paliere eu ,incadrarea unor po-vestiri enuntate de 'emi. Desigur in~irarea ramine proeedeulprevalent al romanelor greee~ti. 29 Printre rezilstentele !Salela asalturille Soartei, eroul li~i faure~te ,fabula, dar nu eleauta av,enturi,le, ci ele 11 urm~rese. Desfa~urarea peripe-tiilor Be structureaza pe paliere. In Efesiaca fabula ,se dife-rentiaza pe doua sau ,ehiar Itrei paliere, ·al Anthiei, al IuiAbrocomes, al Iui Hippotoos (tilharul care ,se Lmp'rietene~tecu Abl'Ocomes), care se intilnese abia in final, dupa ce seapropiasedi, se :inveeinasera de mai :muJ.te o,ri pe ,parcursul

PRINCIPALELE ROMANE EROTlCE GRECESTl / 65

O' v X f n din Efes ~neorporeaza lin intr,i-act~un11.!Qoodalta .eno

t,?all J.ui Hippotoos (Xenofon dln

ga narat1a unQr penpe 11 e . ,Efes

L,3'~-d2)l' au Hel.iodor s-a .australt ca un t~hll1~l3!ndl~-a nIl u ,s ',., b'l v rchestreze lseuslt, po 1-

savl,~it 'al, eompout1e1, clapal 1 ,";:e~te ~i malieuseama defonic, intnga, reteldel \ e. eVte!~l.130 Aeeasta virtuozitate eon-

~" . tegr<lite an a te nara 11, H I' d tnara:~ll III A •. rd' Hi a antei sale.e 10 or es esti:tuie de .fapt l~s,~~lrea ca ~~ el uziteaza fertil prGceduramaestrul pov,eshrJ.l,:pe sentar , tOO pe trunohiUil pove.stirii-

-:I v.. . seraTll unor nara'~l1 , ' Itine(l,U1rarll, m "hl F1l A' realizeaza eompoz1tla IfiUoadru, Rahmener;,a ung.~.' 'Tohiar de ca:tre Xenof on .:dinmai ,complex, deOlt 9lhan~:0: contnibuie la ducidarea hre-Efeso Toema1 narat~l e er _,j.·1 lu~ Cnemon sau Cala-. t' ., poveshrea aveUlc/llI1[or' dl,?f, m ng~lo A· 0ca vervtaibile nUiVele.dar e.?n-Slns aU~l va~oar~ III sllle~." . dru Asemenea naratll seteaza ~i impheatllile ,'P0ve ~rll-e! . figurarea peripetiilorA ' Sie1nter\Secteaza eu ,-:I'mtrerup ~n~OO'l, . uilJterior. JO'Cltllpen~peotivelor, :u:5con-~rez.entulUl .~1501'1r,?au f v romanUilui 0 arhiteetomea va-tlllUltatea tLmP'UilUl'b.;~n~ract'10neze restrictiv asupra mono-. v bT capaJ 1[a sa a . . 'bna.ta, ma: 1 a, ° C A ' intrerupe .pr,ezenltarea tn u-toniei plSlhologl'ee. ' nemOlIl 1~1I • • Ithriu in jurul per-

"I (H r d l' 19-17) 0 rela mal 1latll or e 10 0, , . '. 01 impontant 'In trecutusonajului Thi:,be, care JIll~a~efIll ~za eu cel,e ale perechiisau; aventUJ!'C~art~~e:e l~n~~:l~~~ chip, poves6rea lui Cail~-Theagooes- , . ,A A du-5oe<JUpleearea dinsiris se desfa:~o~Ha'Pe dale, mtrelrurn mai ',os (idem, 5,17).De'1fi (Heliodor, 5,1) pentru a.se r~ta A jare apar Thea-Ea eontribuie la ducidarea sltuatll or, 1'~v . elerrnenite caregenes ~i Charideeainl EguJ?}:d~r ~:=:~t~l~~ 'egiptean. He-rdeva nUJffia:idestinu: Slpee1

d1e~ •. ea~sel all sentarelGr lIla-

I, d eaJza deOl un 3J ,evarac Al10.or suger v' d' .outate (oercetatorul italian cestera:hve eu 0 reaJ1a JU 1e1 . 1 ltemante-Angelini c<liEfiea tehniea aoeasta drept ~~r ~ot:data mul-lor 3t, simplifioind 1I1ltrucitv~ proeedura) ; d p.e %nO'a av,en-. . v . de evemmenlte, Isugenn, ,.,

ttphca comun1C<lirea . Oh . 1 .' altele ale lui Cnemon,turile lui Theag~~es ~,1 ~no 'Ch3J~~c1es lIji chiar Hydaspe,Thyamis-~ebo:S?,r1S, nfC.a1as1rs,v veritabila Inuvel~ eroiea 32.ale ,carui V1ctorn co 19ureaza 0

Pe deaMa parbe, iln inlteriorul unor pov,estiri .'lint ineastratealtele, ,caoea a lui Ohanias lin naratia ,lui Cnemon. Astlelaventurile lui Onennon, ,care Ie nar,eaza pe amindoua devinmai olare.

Ac'hiUeus Tatio.s ,renunta :la divizarea a:otiu:nii pe paliere,dar practica inserar-ea unor pwestiJri enulIlta;te de persona-je:le secundare. Specifid Iesite autonomi,zarea integrala aaJoes'tor naratii, c01lJstituite manif'est ca veritabile nuvele dedragoste. RelevanteS'inlt an aceSit ,sens povestiriJle de 'dra-goste efehica !depanate ,de Gleinias (A,dhilleus Tatio'S, 1,7-8)~i de Menelaos (idem, 1,34) 33.

La Longos palierele nu se -despart .a'Pr,oape de ~oc, cacieroiJi actioneaza reuniti, ins a 'ei, ~i mai aLes Da£nis, povefJ-tescadesea mid leg'ende ~i naratii de a1t tip, iooeob~teautonome, [uncti()IlJind ca mid digresiuni ; astfd Dafnis Sjpu-ne pove~tik guguJ~tiucuilui (Longos, 1,27), nimfei EdlO (idem,3,23), Lamon nareaza hasmul naiului (idem, 2,34) e1Jc.

Ramii£iicarea comunicarii 'de evenimen:te imag.inare serealizeaza ~i prin .sciJndarea fluxrullui narativ pe episoade de-limitate semantitc. Longoslmparlte timpul actiunii eroi'lor saipe .secvente, Is,elParabede mutatia -auotimpudlor, ilmtraJ1:a :in£raze ~icuvinte semIllific<litive. InJtri,ga ~ncepe de fapt prinreuniJrea celor ,doi !tineri Ia rpruscubuloilor ~i ,capre!lor, eveni-mentele anterioare echivaHnd au un ver~tabil preambul.RomanciJerul 'precizea:za ,delimi<tar,ea bemporaila: "era pe Ias,fir~iJtul primaverii, dud Horile 't'oate ~mbobO'ceau; ~icelede pnin paduri, ~i cele din ~,ivezi, ;~i .cite IC!.'esCIa munte"(Longos, 1,9). MOaJrltea Iui Doreon ~i atacul nereU!~it al ltil-harilor ancheie prima mal1eseoventa a intrigii ~i anceputulurmatoarei ,este marcat inacelaJ~i mod ca mai sus : "eraamm Itoamna lin Itoi ~i se apro:pia culesul vi~lor" (Longo'S,2,1). Tranzi,t1a ,spre 0 noua sectiune -se r,ealizeazain aeel1a~ifel: "Asbfel, il"az\boiUlldintne metihimi1eni, care lncepuse inchip nea~tepttat, In celIe din IUil'mainceta. Dar veniiarna pen-tru Dafnis '~i Hlloe, mult mai aspra deaLt ra2Jboiul" (Longos,3,3). Identic se efeotueaza ,diJf,erentierea Icelei de a patrasecvente, cea a r-e<:unoa~terii ,celor doi ,tine!.'i: "Vara fiindpe duca ~i toamna arpropiin:d'll-,se, Lamon pregatea starpinu-lui 0 locuinta" (Longos, 4,1). Se observa lesne ca aceasta

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECE$TI I 67

v d r ·Ita comunicarea ev,enimenteJ.or ,CQlI"es-rnaniera de a ' e .Im~ .. .. e patru carti.

de Qn linii man d!ivlzlum.1iP . ·b·lv Anumiti fi10-pun . antumentare pOSJII a. ~ .Nu este ~mgu~a com~ sa deslUl~eaJ~ca,douasp:.ezec~ pa:tl

l.ooi germam au lOoer~<]t, t·t e 0 struatura Itnnara:b • • f cons' I'm ,e p' f .a:le naratlel, Icare ar I. 1 t"unii). 2 a) ,despre Da IfilS;

1. introducere (locul ~i tlU::PUlao.;. Ri~uil ,de 5uccesiune aIb) despre. C?~lo~; 3. ai,;n'l:)l1.r.e~m;. deznodamlOit. 34 .'

acestor IdlVlzl,um.s-ar mceltIm pr lui orO'anizar-ea IpnnCil-Prin urmare moddar~~ romandevi~ ~ai bOigate, mai

alelor procedee comI?,ozltlon~le,. I . 'enului. Cre~\bede ase-function ale ~i iJlus.treaza .mat¥~I~~~~v~area naratiei, descr~p-meneacompet.en~a auto;llo~ . Aproape fie,car,e ge~tes~ntlaltiei ,dialogu~m 1$1mOiOQllog?l. d mOIlOIlog bot mal clar, '. "·1 este insot~t ' e un , , d·· ,al protagom~'ul. -Ql~ 'v • v P·n lexcelenta se l.shng In

··t hrada relbon-ca. n . I 't reaCO'nsh~Ul'~a. 0 v H r d i AchiHeus TahD's. n vpu eaceasta pnvlOta e' 10' ;or ~Cl .dleea Ise gra.be~te sa mono-noptii$i in tabalra ItQlha.nlor; . 1ar,\,t .. ApoUo zise ea, tu

. vltr,eglell .soar el. " '.. Itlogheze t~ISt asupl"ci.g;el~~i'le noastre$i nu con:slder~ ~Ut·rpedeps~h pre a cru ' ' v· am ,fost despartl I emitoare razbunar-ea :ta, .cu <toate t~a ~~da nenumaratelor pri-familie, rapiti de plratl, arur:,ca I Pturat·1_ Ide daita aoeaJStav·· doua oara -cap ,~ .mej dii ,ale roaru, a. . IV t· pe .seama unor mcercar~de tilharii pamintulUl -:- ~I a~a I 't te -acestea ? Daca VQ.loi mai aanare. C~nd ve~ con:er:1 cu f?aplIVaout. dar dara. voiY A v· v C tul IIDI va I' ,muri -nepmgan,ta, S ~T~I. . A • ·,toare eu oare am Ifost tQlt-fi Hisata ~n voia ,:nel ,ru$lhnlIIn]051 otr;angUll 0 va lua ina-

tata de T. ,eagenes, Y v· v td,eauna :es~~o M ' JPii&trat nepniJha.nita'.'?i ma VOl PIas,Eaintea in]unel. I -am" (H r d 1 8). La Pindu sa:uastfel pana la mo.ar1te .... v e helO.0rc'end':lulJ.agar.u:lu'i1:il1han-

d '00 tV e za;r~' llfi!- - , .Theagenes, I e:J. 'a a. 'c moaI1ta i IOU se Idecide la SIIIlU-lor, 0 ,cre~e pe Chanole~io a dram$atic. Monolo,?;'ul se muI-cidere inamte doe a mo~ g P' a reac~ie Id,e dragoste

v • A anu1 1m Longos. nm ~ ·b·l·t ttiplica ~I an rom '~ . c 10 ,lin insa de senS1 I I' a :a Chloei. ded~~eaza un ~~~) fat intr-o situatie lSimil~ranaiva, gmg~a ~L~ngos:. ' , ri'Iltr-un mOIl()llog: "Ce ml-ODafnis riposteaza

v slmulib::Hlt~1Buzele ei .glint mai fragedefi facut, o.a:~, .sarwt . °d~ice ca fagurul de miere ; dar,ca trandaf1TlQ ~I.gma ~:lt v t decit acul albinei. Adeseatotu~i, iSaru:tul el e mal an epai or I

EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

am sa t . ..m at lezll, adesea am ,sa.rurtaJt vt 1 ., , .de ~or.con. Sarutarea asta e al,tfel .c~ ~ U~~l ~lvV1t;eJuJ.daruitma ,lml tresare sufletul ' t' Iml ,~ale ra:suflarea, ini-v 'v ' , ml se 'ope~te t t .

s~m~ lara~i, 0, hillluinta Meste tV ~l, 'r; ~1, ,vreau s-ocarel nume nu~tiu sa 1 mS~af, 0 ,sufennta cmdata alA • t d vV - 'SlPun, a i haut HI 'm~l'~' ,e, e a ma 'saruta ? C Id ' . oe vreo otraviipnvlghetorile iar n":l"ul urn e n-<l; mur.vt ea ? Cum clnta• '" ' u; meu a amutlt' C bleZll, ~l eu stau locului , C ' Uim se 'lJ enguiesci~pletesc cununi! Top~ra~ir sie d~sfba:~fL,?r~Le,~i le~ ,nu maims se ooile~te' SV ' ~ ~ zamJ vIa Itn£loresc, lar Daf-

. ?" v' a aJunga ,oare Dorc ' ,.cmme,' (Longos, 1,18). on mal Illrumos ca

Sl Lamon ,raS\pUinrde~a jafull 'ald'"no1Qg interior ;p11n :de " i '(L gl mu 5aJe IPrinltr-un mo-no'logiheaza d~reras I rol:;e , ??,gOIS, 4,8) ,; ItO! \siJmetric mo-danodta modif v "p d?on~tll, cUnd cr'ed 'ca s-au piendut

EI l<Cam ,con Itiei JOir s 'all ('d ' ,

~te ~nsa !i,nteresGliI1'tca' Gnath ,ocd e tern, 4,27 ~i 28),filS, rostit ,dooi ca odecl ,on aUi ,e 'n.;on~l,ogul iui Daf-oonsecinta, .\salvSnd-ope Chl~~~ de -\i'coala, ~l actioneaza in

, ,~de~l vocatii ,rerorice cond .~lel dIS'CUI1sulri'lor.DiaI.og1Ullrpers ' , ?Cl spr-e pOitentarea func-l'~ dis'CUI1SUfoi:lndilad!rate Th a:~aJle ~r ,IS!:trv3!l:Slforma adeseande,ea p'ri~~r-un ,di.scur~ (H~lid~~ sohnta cGlis~boria cu Cha-'?U rMI!hl sal printr-o culVllntar d' A 1,~~-~9) ~l ~~cepe Juptarar Oharideea lurea e rUD"' ee ImJ,a'l1 at~ne (tdem, 1,29),care se disculpa (ide~ 8 9) ia~'em~'ls :ostmdo tirad'a ~napar ~i ol,ntr-'un if:unni'r ' 't n 1 aim,s ~t Chloe discu, I\'mrile

,. .paJSI ora eplsodrOlffiane~1 eVlident I11lJte" t' neounOlSCU!t altorbanilor ,rezida de allbf~ ~ ll1l1 ide ia Teacnilt. 'Intrecerea cio-

I . , 1:11 an e Qlcvenrt;a,lor (Lo 1 15n s\plirl'tul aIitei rafinate a f' 'I ngos" -17),

lelor a!1 II-'lea ~i ,al III-li. sol }~\tt OT, roman'cieriiseco-natura, Longos Ie tnan-I ,ea vep, l~mul,tesc descriiPtiile de

teJl'1' ' ' :.wrma ltIl 'mlci ~i '" • t~\tUTI iP~me ide 'cul'O'are d .' Iy

, I1JnCl'n'<11,oare rpas-

b'lV ' , 'e\SenaJte ,cu 0 VI t 't

CGliII a, car,e ~Thsa~f:i,elSa mirrn .', r UOZlate remar-Asemenea, mi1ci pa t-~' eze ~lpontanellta:tea proasjpart:a 35•..•1 " s cuUJrl aroar 51 in Et' p' 1 'ulJmrrn oolo~lll'i ifermecaJb d" v ~o tee e, unde in-8,14), De a!hf-n ,rO'1ffiaOna'Cr~..e dnatma egl:piteana (Helioldor0, " l'ern ' ,e ,c v '

mul,tumeau cu evocarea ~... " are ne ocupam nu se, 'I n<1llunl pure 'CIVI izatia umana in ",t 1 ' ,', genume, neatinse de

d" ' , SpIn u unUl roma t' 1tgresmnile ,lor atJ1t Len' . n l'SIill exa tat. In, ongos t ~l AchllJeus Tatios descri'll

PRINCIP ALELE ROMANE EROTlCE GRECESTI I 69

O'rupuri ,s<cul)p'turale, picturi, inte'IiVentii all,e ar1tei umane in~rnarea, in aju&'tarea naturii. Ohiar 1[1 introldJucene, Longo

s

dedlara ca IprimuJ1 sau cOI1'tac~ eu ~ntlmPHirile nara'te de elI-a co,n\S'tittll~tIC01lltemJplarea re\prezentadlor 10ir 'SculiPturale.Mai jos, Longos delSicrie chipuri['e soulipltate a:le nimfellordiln p~tera £rOOV'ootaita de Dryas, unde a fo&t Ide&CQtperit~i rpruncuJ1 \mai ~lIiZiJu nUlffii\t Oh'loe: "Pe alcOilo era a p~-tera a nimfdor, <0 IstlJ:lca mare, scolbita \pe dinauntru, iarpe IdinafaJra raltllnda. Ohiar ,chipurile nimlfelor erau cio-plite in piaha, \descd1lt;e,cu brateile goaile IPI:na la Ulffieri, .euparul despletit pe spate, awnd 00 dngatoare peste ~o1duri$i .pr,i'viJrea ,sunuzaJtoar,e, DUlPa Itnitreaga ,lor '1DJfliJti~are, ,!>a-reau datll'tui,uoar,e IPrinse-n }dC" ,~LollJgos, 1,4), 1n templull luiDionysolS din j.j'v,ax1a \lui Lamon ex~sif:au Ipicturi lIlli,tooOig

itCe,

pe scu~t \(J.escr~&e(idem, 4,3). Ohiar ~i HdlioldOlr fi:gureazaaten1t graViUra Ide \pe Glimetilstulldat de Calasi'ril8 lui Nausi-cles In 'Siohimbull Charideei (HelEolC1or, 4,14), Achil~eusTa!tiolS !ffien~ioneaJZa ~i ,ell Ojpere Ide ar:ta !pe llll1iga fJ.uwii, gra-

dini, .ora~'e,tn ,gellere se poate 'afirnna tea !pe urmel.e ,artei rafinaJtea s()f~~ttlor, ,ac~ti Iromancieri ~i tn special Heliodor, Lon-goo ~i Ach~bleUis Tati'Os ex.pl1\oalreaJZaabill ;~i mulilbivalent 'dis-ponibilitati'le di'g're:siullJilor Icar:e \completeaza il?i amplificaretoric, dteodrart:a ,abiar Ipeldant, expuonerea Isu!bie'ctului, I'llprivinta sUibtilitatii elocutiei, orgal1lizarii mij\loacelar aUXii-liare, ei GlIffiplifi'Cll.mul1't resursele descopel'itede precunsoriil,or, fa,ra a se abaJte sUib.sltantj'aJl de Ila organizaTealfun:da-mentalla adons1lmrctiei Tomanullui, ~a teum 0 ~ntellesesera

ace~tia,InventaTul !tiparruor manevraite de ei aQ)are, neinldoieil-n~c, ,ca mai bogat. Cu 1Jotii, dar mai mult dedlt oeilalti,HetEoidor ~i Aoh~1Ileus Tatioo au acuzaJt Inttrebuint

area

co~nciJdentelor ~i sunpriJze1011', julY-entia ISt~tUaitiilor nea~1:ep-tate, 'care sa 'ramilfioe nar,ati.a, 8-0 bca .imposibil de pre-vmu!t. 1n f,ellllliiacoota, elpidta!tea qperei d~1J~ga an lSU:hsltan,ta~i \tensi'une, cad Ise ISUigera U!Ileori un a!devar.a:t suspense.Utilizarea '~mpreIV~zihi\lull;uicaJ¢iJvant 'S'd1Yliniaza \cu deosehitaola1iitalte prrmoIidiJall~'tatea mven~iei, a narati1ei ~n rO'manUil

70 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

gree. Aohi!llleus Tatiols i-a depw~i!t pe toti ceila:lrti nn aceasrtaprivinta, nu numai pri.n eXJtravaganta surpnizelor, _ an nieiun aIt roman pfOIta,gonista nu tnvie atit de mirarculos, pre-cum L'eukippe inviaUi, dupa ,ce este aJparent ima'celarita laun a~a-zis sacnificiu ~i .decapitatii1de pirati _ d ~iiPrinumorul eu 'care trateaza aselffienea aovi:turi de 'teatru, re-darte Ide ,e! eu.un SU11isironic albia iiehi~at.

In 'Slohimb, nu se lPoalte afirma nimic nou despre ,in-troducerea proceseJor imaginare. In toate rromande, 'Crizel

ei'lllJporta'll'te componta Iproeese Ln!fre pellsonaje. AdlilleusTa!t,io,s 'excogite.aza chiar doua pro.oese pEne .de :pledoariifoarte fide:le ,traditiilor (Achilleus Tatios, 7,7-12 ~i 8,7-11).

o fUll'ctie imlpoI1tantain reg1lementarea rapolitur,ilOirdintr,e personaje Irevine 'S'crilSorrillor tfiretive, ,pe care ~i Ietri'rni,t ace$/tia. De ~bicei mma:ncierii Ie insera :in !text ~i Ierejpwduc ,in sfil idiredt, deci Ica idoCllImente aurtentice. Plr,o-Celdeull :ingaiduie rezoll'v,aI1ea muliitor .si'tuatii ~i es:tc de efect,ca'ci impresioneaza, intriga rcititoruL Sosirea Leukippei esteprecedaJta de 0 Iserisoare, ,care 0 anunta ,~i 0 Iffiotiveaza, ~ianume de misiva aJdrresata ide SOlStratos lui HiiPpias, rfra1telesau ~i taltal lui Cleitcxfron (AichriIlrleus Tatios, 1,3) : Leukippe,aju11lSa ,schwa ~i sallv,aJta de Melite, an:un:ta printr-oep,isltudape Clei:tolfon rea a sUlpralV'ietuil/: (idem, 5,18), rla 'Calr,e fOlSltuJlei 10igodnic raspunde {i!drem, 5,20). Ja.ta 't,extulacestei utl-timeepilSrtUlle: ",SalUlt, rO ,sltapma mea LeubplPe. Sint nefre-ricit &n mijloeul fericirii mde, fiirndd observ din scri-soarea ta ca tu e~ti departe de mine, ,de~i lLll aparenta neaBlil!m foaJ.ite ,a/Pi1'aatpe, unu!l ide a1'tllll. Dad vrei Isa a$'teptidezvaluirea adevarului I$i sa nu macondamni Snainte dea-l ,cunoa~te, vei aHa ca I$i euslnt virg,in, a:~a cum ~ti $itu, de 'exilSita eu aJd,evarat 0 fedO'r,ie a :baribaltill-or. naif daea.ai J:ucepu:t sa ma urw~.ti, Snaiwte ca eu sa ma Ipot <lipara,jrur !pe zeii care 'te-au rSa>lrva:t,,ea. 6ntr-un ,timrp foarte S!curtma voi a,para rin .fata ta Ipentru lucruriJle caire mi Ie rt>.pro~'ezi. Iti ur,ez sa Ifii Isana:toasa, i:ubi1to, -$i .sa ,ie iporti bille. "cu ,m'llne.

Co loiri:t11'1retofi,c all :Siti1uliU'i 'se irralduce intr-o proceduradeS/tu'1 ,de var,ialta 36. Romancierii aCllza, 'aJrniplificare;torkductnl Eniar all iiffiCligisticii lor. iDilfect sau :prin intermediu~

PRINCIPALELE ROMANE EROTICE GRECESTI / 71

personajellor, ei comenteaza actiuuea, g.I.OiS,eaza fa:pte:le,ex.3Jg,ereaza ,selffinilircatiile lor. Frulmuset'ea ,cUlphlilui Thea-genes-C~arideea e~~tioneaza 'pe. ,oll.hari, dei, o~serva He,:-liodor, slilllp'la alparntle .a noh/letel ~l a rfmffiiusetll poa:te sasUipuna ohiar fir,ea unui ,tilhar i$i a unui 'sirl:ba'tic (Heliador,1,4), iar Onemorn exolama ca If["eibuie .sa fii de oteJl sau defier penrtru a nu fi impr,csiona't de a:ven1turi[e ~i ,drago~teaceIor ,doi (idem, 4,4). Gum CaIasiris soser~,te ,ohiar rtn dilPaduelullui rdinltre ThYalmis ~i Petoisiris, Heliador observaca miil.e de precauti,i luate Ipentru a e.vita aCeist siPectacolfUS,flSera inurtNe, Ideoar-ece desrtinllli 1'1 'invins,es,e ~i-tloon-damnase sa vada 'oeea ce zeii 'Prezil5era de muHa vrerne(He!l,iordor, 7,6). lar 'GOiIllpar.atiiI.e romancierillor islnt de 0pregnanta ,~i de 0 'eleganta desilJvI~ita. 37

Scriitura .rormancieriJlor secoJe1or 'al II-lea ~iaJI IlI-Jeae.rn. Ta,mlne ,~i ea fidela Ipr,ecursori'lor, dar comporta 0 ma-nifesta rafinare. Textura llingvistica a romanului este ~le-fuita cu acuralteta, :ornata 'au 0 minutie exceptionaJla.

In cazUlI Efesiacelor rafinarea ellO'cutiei inve.~mlnrteazaforma mimarii ,simplitatii, .spontaneita~ii i:ngenue : con-structiile paratactirce primeaza in raportcu ,eele hipotac-fLce. 38 . .simiJlar~~i aJlcil!tuiel~te ISitruC'tura~i Longos, care ,oferamesajului il1tentiornal rsilIIliP'lu,idilie, un COld sti%stie con-gruent, adica simulilnd spontaneitatea, orches'tdnd echilibrul,SJugestia pregnanta, 'contralpunctul. Simetriei compozi,tionale(des,cqperipea prunGitlor, Idestinul lor, mono!logurile, aban-donarea efemera a conidiitiei /pastorale, t,oa:te ,simetric fi-gJura!te) Ii corespunJd,e :simetria pedecta ~n Istruetura hazei.Pe unmele :Iui Gongias, ,fOImancieruJ1 ,CO'lWtruie~'te Fraze pegmpe riJnmice 'de dte rdoi lSaiU[r,el 'termeni. Se Icauta de .bptpreJtutirudeni pedo,rmanta r.etorica. Un iJntrreg anSJenalestearticulat 'cu is<C'usinta: paraleli,sme, antiteze, Time interi··oare, efecte de paranormasie v,i~lnd mu~i,calizar,ea frazeLTotordata, lexicu:l ,este ,presarat ,eu tenmeni JlTl)prumutati po-eziei eoliene $i ioniene. S-ar spune d Longos 'penduleazasurprinziiltoT In!tre un olasiei'sm genui'11 ~i un harochi.sJPatent orchestrat. 39. In .schilll1b, Hdliodor prefera alambi-carea manifesta, pa'lelta ,asltentaJtiv pOllicwma. SrimelJriile g,alles'lnt mullt mai aaboI1ios aldl:tuite, sintezaes1te 'relativ difireila.

6 - E'/olutia romanului antic - c. 716

Partile nara't~ve ~i descrilpitilve ap.ar s'cri:se oarecuiffi maistYbru, dar monooOigu'l'i1le liri1ce ~i dils:CUlisuri;le slnt rooactateacuzat emifa!bic; aibunJda ex,dlama:tii'le ~i in1:er<~gatiiqe de-olarrnatorii. Helioldor jOillgileaza :cuali'teratiile, anibitezele,sellitentel1e, reldunldantele Ide ItOa:te ,categoriile. VocahularUl1abunda <in lfaritati, In ternneni de formatie reoenta lllsa ~i I'Dalttii veohi, Incarcati ,de al UlZii care .conf'era se.nsuri:lor 0

supra,£'ata 1,aJbi'la, va:I.ente mullti:ple, abi1i\tate sa osciilezeamplu Iln:bre 'tarlmull \poeziei ,sugeSlbive~icdl al prozei.ASltJfdl Helioid:QIf lPare a 'OlPta rpen!tru un asianils'ffi ffiOiderat,ca, Ide aJ.<tJfdl,~i Achilileus Taltiols. ,In 'textura ling'Vistica aramanului av,enuurilor perechii <Leuki:ppe...,OleitOifon afecta-rea se inrteTIiSiJfi'ca,;anti,tezelle 1S1n1tImai ,aCUZait cautate 40, .pro-lix,itatea digresilllnilor ~i anallizelor aJpare servita de un yo-cahular ~OItentait ,ooloraJt, Ide 0 i:magistid !pedanta. To1u~i.In .generall, frazei ilui A,ohimeus Taitios fiiu-i !lipse$te :dinamils-mull, 'VilvaJc~baJteaautenltica.

$i pentm a;pogeull romanului Ig,rec de rcLr<ligoslteIPropuuemo schema, oI1ganiza1a pe rubriciIe utiEzate In capitolul pre-cedent:

Rubrica Continut

Moti'Vati'e fundamen- Tyohe + dragosteatala.

Ti'Puri de ,civi:lizatie. 1. OrienltaJl-!perlSanci.tate ~i nu integral 2. Helile.nisitkre.'>tituite. 3. G.r.ec0- r()lJIlan

Invariantele tematice C~HaJtorii lPe 'mare, nau:fragii,rl3.piri, ge1:ozii, morti ~l Sl~nucideri faLse, iI'ecunoaJ~ter i,coinci:dente, 'fwsturnan

Esenta intr,i: 11 Aventurile

Intensi-tate

Personaje1e Rune ~1 ma:lefice, pI as ate In

sit:UJatii me!lddramatice malnumeroaJse, lIIlai nlllantaJtecain treout, dar ,rama'Se Inafara lIIli!~car.iJlor psihiceI[)wf'1.lnlde.

Naratia Obiecti'Va, reaJlizata 'Pe s-er:tare1. In :paJ.i,ere diferhe2. pTin :lnca:drar;ea U?O~ po:vestir.i iln naratla pnnclpala

AHe pmcede:e compo- De.'>criJpti,i d.e natura o$i OIPere

ziti-onale Ide aJTIta, ,d!i,aJ1~, monolJog,procese If.ictiv~, d<iISC'1.lr~ri;Isurprize mul'bLple, .scnSOrIIf,;:c(i;ve

D~vgur 0 asemenea 5chema IUU poa:te m3lsura nici ,va-riati~le parti'cUllare fiecarui 'f'OIffian ~i ni~i valerutele. c,~-plexe alte ,dezvdlrt:a:rii d.iacr.onice ,a IgooUJIUl. Pentfiu. a uldlcatolt~i IpatitialanUiIIli:te mlllta:tii II?' r,<liport .cu !pNmelk ,:-0-mane, a:nailiza'!:'e 1n <:aJPirto1ul an!ten'or, aJmcon:semn.at Ila £l~-care :ruJbrid s:porull ,de mteniSiibaJte ~i .de ,c~:plexl'taite prInundle ~e[Il[J.e dlemenltare: asbfel + altesta ,au~u:rne~ta\e~pr,egnantei i1ar - d'imin'llarea ei. Duibhllrea lUl + mdlc~o <:r~tere 'mai int~sa. O~iidedlm ,ca :din ,exp.unere ,ea SIdin modelul" .sugerat de nai, a r,ez11ltat ,ooIIllPbcarea tr,ep-tata ; organizarii romanel1'Of grec~ti.

1 Nu ~tim sigur dad. rezumatul est.e ~omp'let, a~a cum pare, saupartial, cum ar rezulta din confruntarea mdlcatnlor: d. MARINESCU-HlMU. op. cit., p. 224. LA It t

2 Cum presupune Renzo Nuti: d. CATA,!?EL , romanzo c as-sico, p. 253 (NUTI). Numele este, de fapt, sman.

104 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

pra sensulu.i Intr-un uria< .aceste' s . to . ' mecallism literal' .I oCle atl mecanism b care surprmde tend'dintele esentializate ale soc'eat:~.t. pe omologia dintre axe!e lui <imttele

4 R. HANSLIK . 1 a,ll. ' en-Stuttgart, 1965 p. 26t21 t. Roman din Lexikon del' alien Welt ZOo. I

5 A ' . ' unCl

• " ugus~o ROST AGNI, Genio" -It; Rw!sta d! /tlologia e di ist . glecol ~ genw romano nella "oes'~I urm. rltz!one c aSS1({/, N. S" VII, 1999 r <!a:

6 G LUKAC . - , pp, 30"7 S'I' ::;, 0/1, Clt., p, 21.

cavIa ca atare intras •. .succed,aneu,. dar In ansambJu s;ci~~a Impas ~Iv colonatul se impunea ca de~IJCn~lU1abia In secolul al III-I tea IOmana va cunoa~te 0 prima fal~a

nze! .. ea e.n. .,

fe economlco-soClale" I't'a ectat prof une! lumea g 0 'pi po I Ice ale secolului I I ecreate t' reaca e de altO t .. n. n-au

nica a aIeno; ;e. mentine In r~manul grec ~i ~ar ~ pre.stig~ul tipare!orr 'v mpenu UI roman intra I f upa ce jumatatea helleItJC~, efervescenta ilustrata d e er~escenta re!igioasa, moral a -

AchIJIAtlEa~~s (vezi l!1ai sus ~~p.erIihm romanele lui Helioddr P~i10 P "S, o.p. at., p. 4.

entru Lukacs 0/1 c't .credem Insa ca num~i U1;ii Id:' tp· 5~, tOtl eroii romane~ti cauta N'ca de p'ldo . m re el se dezvoltV b . 01

II 1 a cel ai romanului latin. a su semnul cautarii,d Cu.plul I'oman i·c!eali1Jtic-rom . ,ar a~c:ptat ~i de alti cercetatori an 5atll'1C es,te sugerat de ROHDEnoast~~ m. acveea~i categorie, In fu~ct?ndarea aut?rilo~ citati In fraz~se eii On~~za ~a LA V~GNINI, 0/). c~t.e1So0vocatle ffilleziana comuna,. IscUtlC an,pla a probleme' '..' v

ctro.ducere I~ Caritone cli A/rod' I. se 1 dIJefeaza la A. CALDERINIathroe, Tormo 1913, pp. 29 ~i u:~~' Le avventure di Cherea e di

Enigmele Satyriconului - Subiectul ~i arhetipurile rnma-nului _ Structura universului lu Petroniu - Tipologiapersonajelor _ Procedeele compozitionale - Umorul lui

Petroniu - Limba Satyriconului.

PRIMUL roman latin .este eunoseut sub nume1e de Saty-ricon ~i este ,atrihuit Iui :Pebroni.u. Dar aeest rO'ffian din eareun Ini s-au pastrat dedt ,fr,agmentar 141 de eapitole, dqilegat prin numeroase fire de epooa in care a Iuat na~tel"e.constituie 0 insula ide literatura .antiretorica intr-un momentistor-ie dominat de lretorica ~i nu moralizeaza nieiocLata os-tentativ lintr-o v,reme mnd moralismul emf.atie era ·Ia moda.Or, a,eeasta Slubuat:iespore:~belffiuJ..teleetni\~me oal1e JflOonjoaraexistenta Satyriconului. Controverse intense se desfa~oarain jurul autorului ~i datei, dimensiunilor .reale ~i ehiar ti-tl.ului romanului.Filologii ,au ,risipit nenumaraite argumente pentru a in-cadr.a Satyriconul ,lntr-un moment sau albul din evolut

ia

Irrnperiului f'oman, inseeolul I ~i chiar 'in veacurile II ~i IIIe.n. Totu~i majoritatea eercetatO'rilor coosidera romanulredactat ~i leditat in timpul domniei lui Nero. Considera

m

aeeasta ipoteza ea foarte solida. 11ntr-adevar in Satyriconnu .apar nume de personaje eunoseute ~n ari,a i.storiei dupa68 e.n., i.ar aIuziiIe la :rmparati ~i alte personalitati din primajumatate a secolului nU trebui.e sa surprinda la un romaneiercare Ie eunosc>use direct, daca nu .admitcm ea el ~i-a scrisopera la V1lrsta de 15-20 de ani. Mai mult dedt at1t,a'utorul SatYl'iconului se ref·era la 'Persona.ie~i <obieeiurispeci'fiee epoeii neroniene. Astfel, printre altele, el se re-fera la un dntaret cunoscut numai in epoea lui N era, unanume Meneer.ates: libertul Trimalehio fredaneaza In baie

106 / EUGEN CIZEK - EVOLUT!A ROMANULUI ANTIC

o ari.e a acestui citared (Pebroniu, 73), mentionat ~i de Unalt a'lltor (Suetoniu, Nero, 30). De asemenea, sclavii toannala 0 masa apa racita Iin zapada, aqua niuata (Petroni'll, 31).Dar Pliniu cel Batnin declara foarte limpede ca aceasti\aqua niuata a fost inventata de Nero ~i ca ea nu se cu-no~tealnainte de domnia acestui cezar (Pliniu, N at. Hist.31,3, $i Suetoniu, Nero, 47).1 De asemenea Satyriconul res-pira atmosfera pilJrticulara epocii lui Nero, pune iin discutieuneIe probleme li,terare care 0 pasionau, utilizeaza ea sis-tern de referinta mOTaVIurile specifice domniei acestui IU1-parat. Epooa lui Nero reprezinta cea mai tensionata ~i maibogata in semnificatii secventa a secolului. Eliminarea re-ziduuri'lor de viata ~i .stnudura .soeiala mai veche, evolutiasinuoasa ·a economiei, ,afirmarea ostentativa ,a unui absolu-tism imperial oarecum utopic, necrutator eu vechile fortesociale, confera un dramatism intens ~i foarte complexexisotentei oamenilor. Totodata, momentul Nero marcheazaun pisc in dezvoltar,ea literelor ~i filozQfiei.

Noi ne-,am straduit Insa sa demons tram ca romanul itfost redactat Inanii 61-63 e.n., pebaza polemicii ~ndrep-tate impotriva poemului Pharsalia al lui Lucan, akatui,t Inaces-ti ani, a refleetiilor pe marginea unordiscutii .cu privireJa conditia solavilor, Ifoarte <liprinse .In perioada in cauza,a 'llnor aluzii disimulate la Per.sius, 'poet mort 'J,n62 e.n. etc. 2

Numele ~i personalitatea lautorulruiau suscitat polemicimai complexe. il'nbr-adevar, unele mar~urii antice ~i aproapetoate manuscrisele care au conservat ttxtul iJncomplet alromanului indica dr.ept autor pe Petronius Ar;biter. Tacitmentioneaza un Petroni us £avorit al .1ui Nero, inainte dea fi obligat de cezar sa se sinucida. Acest Caius sau TitusPetroni us, fost consul, era CUlloseut pentru inte1igenta ~iratinament'lll sa'll epicureic ~i de aceea supranUiInit elegan-tiae arbiter (Tacit, Anale, 16,16-18; cf. ~i Pliniu, Nat,Hist., 37,8). De ·aci s-ar putea lesne deduce ca Satyriconula fast scris tocmai de personajul amintit de Tacit. In rea-litate sit'uatia esbe mult mai complieata. Cercetatorii rrnoderninoteaza d unele izvoareantice ~i cei care ill evul mediuau copiat manuscrisele Satyriconului .au pu~ut ei In~i~i sase lase ln~e1ati de stral'llci:rea ma:rturiei 1'lli Tacit ~i sa adauge

b· " P /1!'n:ga aceasta, Taoi~ nu-l moo.-epitebul Ide "an ~tl'U. f P t ''lls ea autor al Satyrico-tioneaza p.e fostul eoopsu . e rOOI f'l' putut scrie roman'll!.

. d . n al,t etromus ar 1 l'tnulUI : ~CI U Ie circula foarte frecvent ~i izv~are e 1 e-'i'l1tr-adevar nume . v , ul,t.e personaJe eu ace~t1 . . f mentlOnealZa mal m vrare ~1 e~ngr~ lc.e, 1 1 . N ro.3 Cu mtiva ani In urma, s-aJ1'ume chlar In ,tImpu Ul . e nvin atoare ca a'lltorul Saty-sustin'llt <:'11 argu~entepfotarte. co NiO'~r consul {:hiar ,In anul. l' ar fl TItus e ramus 0' . 1)rlconu III ., 'd vreia lloi Ii .atribUlm roman'll :62 e.n. (deCl m perlOl~ a tC': t 0 'lnscriptie ar fi acel.a~1. . 'mentlOna 1,D r- , 4Acest pel son?,J, d T :t c'll nUJmele 'lntrucitva altera:t. .eu ~.1 pomemt . e1 . acl ~'uscitat aHe nec1umeriri. Manusc.n-

11t1'lll roma~u Ul a.. t acest tin'll sau propun chlarsele indica dif,ente g,rafn pen ru P troniu direct ca autor .deun .a1tul, care l-ar prezdenta vp

te 'ae scrl"ltorului antic Manus

• 5 T' --,'d ama' e mar un ,"sa.tIre. . 111m se. m 20) ca ~i de termina:tia greacaVlctorm'lls Wetr~mu, frag S· . " CUV'Intul ar reprezentaa tit1u}.ui,. pref.era1m for1av t ~?:;~~~.reg'ulile dec1inarii gre-un g'enetIv plura, - ~ ,ca UtI', ( a . urn) TJ·tJ1ul complet' . d' 1 sa yncus - - ,ce~t,i - ~l 'llnUl. a: .Je~ IV .carte .d; ,satire" .sa'll "carte dear fi deo satyn~on ~Ibe: - "bstantivizat comporta, proba-amestecuri.", caCI adJecu.1tIV'lult'su atma care a Insemnat initialbil, 0 aluzle la termen a m s

" 6 •• v

"amestec : .. d b v Ie Satyriconulul ne mfolrmeaz~Una dm copnle e aza·a . unoscute noua ar provent

ca fragment~le !,eproduse ?e ~a ~le~ece aI,e romanului. Anu-din cartiJe cmClsprezece ~lv!/I~lsd~rt' dar al~I'l' 0 considera. . d 't easta mIca lie '~miti fIlolog.1 a T ..aco· 1m dimedsiunile Teale ale Saty-efect'lll unel con 'llZll, nCI., ere lilter3!Te vdluminoase,riconului era'll c~le. ale Ujr?p caci noi n'll posedam indadi nu ale unUl rom~;o UVIU, ... 1 . Petroniu.

t d 't 0 modesta .p·arte a scnerll 'Illprezen eCl

, b' se intr-o scena desfa~urataTeX'tul comerv.at. ~ncepe ru 1 di 'cutii aprib.ge. Primala 0 ~coala de retonca, u~de. au .oc d tv In ceea ce ni s-ap~rte a~cest~,r {:onve~s~~~l e:~~ef:~[ual ~agabond Enwlpiuspastrat, .11 aflam pe tmd . care reproba ruperea reto-in postura de student e ocazle

108 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

ricii de via1a, artificialitatea temel . . '1 I .culturii care se departeaza d .. 0\ ~~~'b'UUl, decadenta~emnon ii da dreptate 'dae ,ma~l1 .c aSlSI. Pwfesorul .Aga-~I l?rete~tiile parintilor, car~ ,:ncr.lId~n:aza /?ustul PUb~lCu1uicat]] solIde, gradual dectuata Imple lca realIzarea unel edu-

In continuare tonul' 'dbrusc. Encolpius' care na~lreCOO}o~~tele na,r.atiei se modifidic • ' aza aC~l'U1nea- I' b1uga dm ~coala ,a prietenuJ.ui ~i col . I J ?m~nu 'Ul,, () servadescopera l.a u~a unui I egu u~ sau Ascyltos: IIcelor doi colegi continua u~an~ar'l I.~ c~ntmuare, ave.nturiJecearta pentru Giton micul fee a~.l stJ ex.travagant. Ei seoearca sa v~nda Intr~o . v avont al 1m Encolpius, In-fory~l.a 0 orgie de Qua~.~fl\~~ m~nta. funata,. sln~bMti eupet1l1e acestor cap't If' preore,asa zeulm IPnillp. Peri-

d. A 1 0 e au ost Diumlte d v ..erm venturile lui Encolp·e CeQTetatOrIlmo-

U v ZltS,'. rmeaza apoi episotdul .',' 1 .7 nmalchionis, adica Banchet~117C~p,j . al l ro~anulm, Gena

Un sdav al retoruliUi A amemnUl :.m'!a~h!o (cap. 26-78).A~cylto~ ~i Giton la ospftul dat 0:; Ib1mVlta re Enco~piU'l,chlO. Enmul contact ou 0, e .ogatul lIbert Tnmal-

t I· . aceSLJasurvemt ch' " .u 'UI ~l anume la ba' e t ' . vIal' .malntea ospa-

pius v1ede un ba:tdnl ~h~sle ts~rdPnnz~tor vde bW'lesc : Encol-. ' silent [mbracat 'v

cu mmgea printre copii dar h v '.~ care se Joacapocnin'd din degete En~olp' c eamav sdavll trufa~, numaicrie casa gazdei saie ob' ,lUs'lnar.eazaapoi banchetul, des-.. f ' IcelUn eel ,eXJtravagaiIlt . .d' 1;,nes~nl1, elurile de mlncare d' 1 ' A'L v

e.~In lCOe,

m tlIll;pul cinei etc. Bucatel~ /vters~ e mtJmplar~ ce au locl11tncarea simboli~eaza d' 'c/l1nptlJn,e .de 'surpnz'e. Uneoriun sclav T aie taie (G zo I·acu ; lalteon ,T:rimalchio strrga

I' arpe carpe) cenume e dt ~i sarcina sel;' l' ;.' ea ~ce r~'Prez,enta at};t

masa, Diver$i meseni libe~uill!, ~mUi~.s~ tale portiile la~ovestesc Iln.tlmplarr-i ~ers()n~le ~uc tOtll, mcep c03-versatii,1Jbert~1 Halbmnas, prieben cu T;im~ hI?are.., pompa ,sose$~ereleva cum ,a faeut car' e v . ,A' C 10. Gazda se Imbataviata. Profi,tlcr1Jdde gVl} .ra $1 1$1 face funeraliile -indi l~/-. •.a a:gla, ·oa,re provQlcas h' ..ven~lJa pompierilor, Encol ius' : ..' e ~~ 'Iar I~l mber-

A treia Earte a . Pl' $1 pnetenn sal fug la hanE

. romanU'll! a fost ' v A .'umolplts. 'ntr-adevar En I' ,numlta venturile lui

care-l luase cu el ~i pe C? PluGs.se despa,:te de Ascyltos.mlCU ItQn, parase~te ~co,ala lu!

Agamemnon ~i se imprietene~te cu batdnul poet ratacitorEumolpus, maniac al versilficarii. Ulterior 11 regase~te ~ipe Giton. Pentru a scapa de mmarirea 1ui Ascyltos, se lim-barca toti ,trei, Encol'Pius, Eumo1pUis ,~i GiltOillIpe un vas.unde, <:Lupa0 crunta r1l!fuiala cu Lichas ~i Tryphaena, vechiilor du!?mani ,afl,ati intlmplator pe coralbie, naufragiaza. Sea-pati de la moarte, aj'ung ,in or~ul Crotona din sU'dul Italiei,unde exploateaza lacomi,a numero~ilor "'inatori de testa-mente. Eumolpus se da drept mare bogata~ ,f~ra .copii, ne-deci,s ,cui sa-$i laJs.eavutiile, ~iceilaW t'fec drept Isdavii sai :astfel Encolpius ia numele de Polyaenos. In aceasta oalitate,el e~ueaza comic :intr-o aventura cu JrumO'asa malt-wana.Circe. Romanul seintrerUtpe cu staJbilirea t·estamentului fic-tiv al lui EUimolpUis,car,e-"1i lasa averea celor dispu~i sa-imanince c.adavrul. Unii vinatori de testamente declara caaccepta clauza.In aceasta suita de avent-uri se po:lte lesne recunoa~,teamprenta unoI' episoade-cli~ee .ale ,romanului grec: eaUito-rii pe ornare mancate de furtuni, ~ntllniri neprevazute, re-cunoa~teri, scene de gelozie, dispute I,ntre hoti, A~a cumr.emarca ~d~nioara, E~ile Thomas, numai atacul piratilorlIpsqte dm cokctla bparelor romane$ti.7 Nu este absentnici jocul capricios ,al destinului, oprimant pentru Encol-pius ~i Giton. Caci cei doi semnifica, evident la modulpersiflant, cupl'lll oentral din romanul grec - baiatul fru-mos ca Ap.oUo, faLa iUolntato,are ca Venus. 8 De aceea unii-cercetatori i-au calificat dr,ept antieroi, socotinc1u-i inten-tional ,contr<J;pu~ieroilor serrrtimenbali ,an rO'manrului he.tlen.Rega.sim, d,e asemenea transfigura'ta, parodic, chiar ~i divi-nitatea ofens ata ~i domica de dizbunar,e din romanul l!rec.E

' 0<.a nu mal este Eros,ci 'Priap, 0 divinitate inferioara, maipopull3.ra ~i mai licentioasa. Intentia de a parodia, de acontesta comic industria romanului g,rec serios, apalle ca 0evid,enta. Petroniu pornqte de la modelul grec, dar toto-da~a il ~i per.sifleaza, oS-a pus de multa vreme problemaeXlstentel UDiUlIl'oman parodic grec, anterior Satyriconului~i deci mult mai vechi ~i mai acid dedt opusculul lui Pse-udo-Lucian. Lansata: de R. Heinze, aceasta ipoteza au-trune~te 'Inea adeziunea lui R. Helm ~i tenteaza antr-un fel

pe Quintin<> Cataudella~ ~are se Intreaba asupra validita.tiisale. 9 • Oar nu avem mCI un fel de v,esti,giu de existentaa um~l asemenea ro~an. Pe ~e alta parte, convertirea inp.aroJdle se. efect~eaza. 113' Satyncon cu un talent ~i 0 capa-CItate de ~nventle umca, cane exclude copia con~tiincioasa.

.Tot atJt d~ pregnapta este ~i prezenta satird menippeeolatll~e.P~tr.~~u. este .smgurul roouancier antic cane a recursla dJ.spomhlhtatJ1e acestui gen literar de mare succes ilus-hat de V,arro, ~Ia.ecem.as ~,i Seneca. 10 Genul lSe a~a .peam~l~an;tul pI:ozel ~I .al versurilor in acela~i text, pe com-pozlt~a mtentl:onal dezordona:ta, Ipe <ffiuHipli'carea parodii-101:~I ~ verve~ s,atirice. !Petroniu trimite manifest la Varroprm uZltar,ea 'tJparuluicoonpozitional cel mai vizibil - ames-tecul .de :'ersuri ~i pwza - prin parodierea stilurilor altorg~nun, ~I !a Sene~a, autorul satirei Apokolokyntosis, prinr'lsul ahun-aent,. pnJ.l ar'ta.. ~urilesca a naratiei, .prin umorulp.opular, uneon c~lar tnvJ.al, prin utilizarea proverbelor,c.lta~elor. :Eterogemt~tea, fo,rma descusuta a compozitiei sa-tJr-el .memppee ca ~l combmatia versuri-proza au .putut fi~olos.J'tecu 'l11ult stlJCcesde Pehoniu penhu a obtine efecteme~lte, pentru a potenta complexi,tatea sbructurii roma-ne~b.

. T?todata P~tronj.u a recurs ~i la sugestiile traditieimll~zlene, care-I ofere~ .moddul umorului patrunzator ~iPU~lI~!,~ar ,al. observatlel laoute a .realitatii cotidiene ~i ,alsa!Jr:z~~'ll d~zmv:olte a un or moravuri. Motiv,e 'ca cel altrada:I.I e:whce ~I.cel al pierderii virilitatii atesta de aseme-nea flhatlJa C'UmJ1.eziende. Cel putin doua din nuvelele In-c~str~te de ~~manci:r un povestirea sa slnt incontestaJbilmlle~lene: Bazat'1.!ldzn P~rgam ~i Matroana din Efes (Pe-tr.omu, 85-87 .~I respectJv 111-112). S-au recunoscut inaceste .nuvele hparele nuvelisticii mileziene ca Ich-Erzah-lunr" Impli catii Ie. tubirii ef~bic:, ~ire!enia pedagogilor, 10-cahzarea 1?:eograJfJ<:a,panta fm,ala acuta ~i ironica. 11

. ~ercC'ta~oll"ul francez ~~l Vey~e v a ,Pus im lumina ~iuhhzarea hpa.relor P?vestmIou de calatone. Ca ~i Apuleius,auto~ul vSatynconuluz .a exploatat tehnica acestor povestiri.Pe h~ga prezentJa, autob.i~gr,~fi~i fictive, ,Paul Veyne at rageatentLa asupra stupefactlel vadlte de Encolprus fat a de cele

va-zute in casa lui Trim~lc~io,. d~seifDind .~uEpriza c.alatoru-lui falta de ineditul pelsaJulUJ Ignor~t. pma. ,:tu~CI de e~Fieeare loc din ,roman are {) v;aloare flzlOnomlca, I'11Carn~azvao cali tate moraUi sau un prodigiu : Croton a apare, de pJlda,ea 0 capitaUi a eupiditatii. 12 •• .' "

Pe linga resursele comedllior propnu-zlse, Petronm auz.itat 'cu isousinta mijloace. ~le ?Itell~n~l?r ~i mimillor 13, s::pe-cii de gen ,c<>micIpopu,lar ~l Itahe. ~l alcl abunda~ pa~odllle,caci se persiHau lPilna'la grot~~cul acuzat 'PersonaJ~. dlI: ep?-pee ,~i,din tragedie. Indis-cutnle purtate~e m~senJJ 1~1Tn-malchio '3Ipar ~i ele~,ente tribu~ar,e. 'pove~t!lor t~~pulU1,. und~se l'lU'binau mi'tOllogla Ipopulara ~l ce~ savanta. ~e Clteazaastfer! Povestea Sibilei inchisii. in stzclii. "(Pe!romu,. 48). 14

Se pare, ide asemenea, ea Petron~u s-a mspI.ratdl? ma-relesau a:ntecesor, 'Poetu1 Horatn~. S-'~u de~CQlP~ntan.a-logii intre osatira horatiana (II,8) ~I ospatu1 1m Tn~al.chlO.Acest ultim persoillaj aminte~te i~tnu.d,t,:av ~.e N~sldl.e~~Rufus care mil1lleaza aristocratu1 hn, mVlta hteratl: ,d~I ~~par,azi:ti sau bufoni, se ,ostene~te sa-~i impr,esioneze J11vJtatll

etc. 15 . .Nu trebuie dedus din aceasta evocare a arhetJpunlor r~-

cunoscute 'in structur.a Satyriconului ca fOI?anul se const!-tuie ca IUn mozaic de ,reminiscente eterochte, de elementemostenite din diverse genuri sau opere, clemente. asam-blate mai mult sau illlai putin mecanie. Chiar lin m~1 ma.remasura dedt Apuleius, Petroniu a iin~orporat. org~mc arhe-tipul ,in ,sUlbistantaoperei 'sa~e, ,a ~'eahza:~0 s~~t~za profundoriginala. El a imprumuta~ '1iIltentlOn~l~l ia ~IJmls dest~1 ~eclar la uncle surse, tocmal pentpu ca s-a d!stantat pal OdICde izvoal'e. VizDunea sa este profund noua a~a cum estenoua ~i substantJa roman~lui, un~~, c';lm semnala. p;"ofesoru!Pierre Grimal, ,pentru pnma oara IIllh~tera!u.ra latma .ab.un~~aventurile un or personaje ce nu ,apartm mCI legendel ~I mCIistoriei. 16

Periplul acestor antieroi este asbfel dirij atinc'it sa de?putinva observarii .acute .,a realit~tilor v\il~tllmpi~a!e.Un ~~n-tabil roman de moravun se desfa~oara m paglmle SatY'lco-

112 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

nului. I~naceasta privinta, diferenta f vgrece~tI ,este imensa Pet' ata de anbecedenteleiasca 0 anumitaV sce'nogrraOf~uudnu se ~nul~ume~te sa eonstru-, v . . Ie a ecvat v." ,Cl releva mtel~gent satiric ' amlI~cal ~I personaJelorale mediului colinda't de etxperNI.ente'~ sOClale ~i morale"1 ' aces ea uma P , 1 'gJl..e arheologice ambiante ne oEera 1 ompeLU ~I vesti-tabe pentru neconstituirea mod 1 . 'Un m.at<:,nal de aeeea~isecolu1ui I e.n Deosebit 'd ' d' u.Ul de. vIata ,al Tomanilar,,' Ie JU ICLOasem se p vapreClen ale profesorului P' G . a:r urmatoapelea'l lerre nmal· PICtU t' , v

moravun or pr,evaleaza £ata d ." ra sa Inca~~ente; astfel se evidentiaza lim o~ toate ceJelalte compo-lIteral' grec se trans£o.m v " }?c, e madul I.n care un genI' a m mJlm romane ~ 'b'b vun rea 15m acuzat cane este eu t tIt :.,... I se 1m I a denic," 17 Printre meand'rele t'O,u s ram ro.manului helle-, d . .' IlIara'leI se ag·',tV f 'ne e personaje grote f . I a .TenetIc 0 gale-c~tegori i sociale sp~ci,fi~el,. c~~f. I1u.st~eaza vtI~a?aturile unoI'v~cleni, ~i totu~i pro~ti ~i" ~f tt~r:1 Imbog~tItl, cumplit deleduali declasati _ c . t 1J~. a ua I" punga~1 de Nnd, inte-

a Ie orJl VeTO"Isa t" dmabroane desfI1lnate "I' p t 1 Vb', u poe II ecrepiti-

, v ·reo ese '1I! nce t 'xenetl etc, Toti ace~tia m' v, ' cu~ ezane ~I pro-i? A~co1i,$i tav,erne, lin han~~nai ~t?l'~a~,eh~noI1~r i~bogatiti,$~ ,m pmacoteci. Astfel se co ~ t't ~UtI, m pa.I,cun ~legantccltItorului un uria~ me . ns I ~Ie sub OChll f,a9cmati aidecripteaza lent un' can~sm sacral, ale carui mistere se

1 I' mecamsm omolog da .d '

rea, ntr-adeva,r .fantezia f, <' v r nu 1 lentIc celuipleaca de la dOieumenta i e ,erve~cent~ a romaneieruluisociale _ oferl'nd eu t a exceptlOnala as'Upra realitatii, m am spus v t ... 'cetatorului modern _ d ' mar U~ll mestimabile cer-, .ar 0 eX3.g.erea~a 0 't' vcu 0 vlftuozitate 'uluito.3Ife A tf 1 ~ L, canca unzeaza, . ' s ,e 1m roman se f' vun anumlt tIp de civiliZiatie t' con Igureazaprin trimiteri la unele ,rea1ita~~~:/u~t comp:,et ~i nu sugeratEste tocmai un tip de . 'I' . once, ca m romanul grec.. v ,CIVI Izatle roma v$1 strainii insetati d.e 1'0' . na spre care aspira. mamzar.e Pe d ltv .mu n-a fost ,ath un analist e't ... b e a a parte, Petro-capacitate de penetr,atie .a' ~i .un 00 .senna,tor, El n-a avutBalzac ~ia construit fapt l' s,telrulUt. SOCIal, reliefata dededt ca un rezulta.t 18 Cuslot,ela n::1aIdegrabaca un dat, d . u a e cuv nt 1m eob~te neoesara struot .V," I. e,v e n-a considJeratUlalll mareolm sau mecanism social

investi.garea orilginii 1f.eIl!OIillendorItncol1porate naratiei. Exis-ta inlSa 3n aceas1ta prhninta Idoua ex'ceptii remareaibi,k : Ji.gu-rareaascensiunii libertilor ~i tratJarea situatiei din ~eolile de

retorica.Cariera liiber-tilQlI'~i sistem'lll 'ei de ref,erinte ,slnt miga-los eereetate de lautor. Unii dintre ace~ti fo\'ti solavi se nmbu-gateau ~i se desprindea:u de masa celorlal,ti, rama~i saNlici.Tocmai ace~ti nouveaux riches capteaza atentia scriitoru-lui. Unul dintl'e liberti a lneeput prin a cara lemne ~n spi-nare ~i a sfrir~it putred de bogat (Petroniu, 37). Altii 'slntantreprenQlri de pompe funebre (Petroniu, 38), negustori dehaine (idem, 45) S3JU,eandue .ateliere, unde se ciople~te mar-mura (idem, 53), p.etroni'll evidentiaza ca lihertii nu consti-tuiau 0 categorie sociala staibila. Fiii lor deveneau ()IameniJiberi,cu .dr,epturi depline ~i se asimilau div.erselor ca,t,egoriide oameni 1iberi. 19 Lihertii 'ln~i~i se stradui,es,e lSa-,~ivalo-rizeze mult prea Zlgomotos propria eonditie. 'oBinu se sfiescsa-$i dezvaluie ori:ginea servila, declara ca nu conteaza na~-terea, ci numai banul~i capacitatea de a reu~i ~n viata.Pe de aHa parte, l~bertii apadi cu vehementa excesiva peTrimalchiode i,roniile olamenilor nascuti liheri (Petroniu,57-58), Totodata Trimalchio insu~i etalleaza un lux ,stri-dent ~i se ostene$te s.a-~i d~tige prietenia aristoaa:tilor deviata. Toti libertioi li idisp'l'etuies,c pe intel-eduaJli, dar VOl'sa para cultivati, Flecaresc peste masura ~i spun nenumar.ateineptii, Este clar ca peei toti 'Ii apasa s'tatutul lor social,ii anima dor,inta de a pa,rveni In straturile superioa,re, de-oarece 1n s~nea lor ~~i considera conditia drept 0 ttara l'U-

~inoasa.Eloeventa este In acest sens eariera lui Trimalchio, Dintinar scl:av pletos, :adus din Asia, el ajunge .succesiv ~nten-dent, lati<fundiar, apoi eomerciant ~i in sf1r~it l,atifundiar-camatar, fascinat de propria sa bogatie ~i de patima aris-tocratizarii autentiee.

Toti libertii de la masa lui Trimal'dhio sint vanito~i,egoi~ti, meschini, stap1niti de setea inavutirii, avizi de con-cmenta aoerba. Printre meseni se af]a de altfel un libertcare saradse din prieina acestei concurente, Personajul Her-meros remarea lin legatura eu acesta: "A avut milionul sau

d,e sesterti, dar a incurcat-o diu. Si-a ipotecat pina ~i parul.~l, pe Hercule, nu din vina lui: !IlU gase~tiom mai bun~a el ! Dar I-au dus la sapa de lemn ticalo~ii de liberti, diI-Cll~luat ~otul. D~" ~a, oala f~er,be prost dac~ fi~~be peI.1tr~mal multI toV\ara~1 (Pebwll\Iu, 38). Petromu II prezmtanuanvat, complex, caci sugereaza singura dimensiune umanaa .ac~st.or parveniti moostruo~i ~i ,anume dragostea paterna.£1 '}~l lUbesc profund copiii ~i dores'c ·ca acq,tia sa nu cu-noasca umilirile ~i tribulatiile lor. Unal din coliber1ii lui~rim:alc3io evoca duios existenta, crc~terea, preocupaTileftulm sau, pe ,car,e-l numq,te "pu~tiul men", cicaro melts(P'CtroniJu, 46). Totodata Petroniu consemneaza lucid trans-formarea 'continua ;a 'siotuatiei I~i >caile de a:seensiune aleace~to.l: liberti. ~l 'cr,ee~a un personaj aflat laineeputulcanem pareursa de Tnma1chio, un sclav ~iret, aflat inpragul eli>berarii, un Trimalchio virtual. £ yorba de un ca-padocian numit Massa, mascarici abil, craTepoza in ,recita-tor,dar amesteca versuri ,din .a:tellane in -textul Eneidei,In s'ehimb, se priceJ?ea ca 'll.imeni altUlI ,sa iJrnite vizitiii ~iseconda toate ,afiacenle amoroase sordide ale staplnului sau(Petroniu, 68-69).

De asemenea, Petroniu 'lncearca sa stabileasca nu numaiaspectul moml ~i intelelotual al educatiei dob'indite an ~coli- educa,tie de:oastruoasa, caci pwfesorii erau daca nu in-competenti, in orice iCaz amorali, vero~i - Ici I~i cauzele, ~iofera chiar unele remedii., In,schimb.' romancierul ~nfegistreaza mai putin dinamic

sltuatla sclavllor, supu~i cruzimilor stapinilor ~i chiar ~efilorlor ,tot de conditiesefvilll: - ca ~i staltutul oamenilor libericu 0 stal"e modesta, @m'Pin~i'adesea spTe lumea interlopa.

Petrooiu linregistreaza nu numai decadenta maTcata acredint,elo,r ~i riturilor traditionale (Petroniu, 44) sufocatede ascenSlunea eu1Jtelor import ate din Orient,ci ~i rezistentaunOI' 'suI;lerstitii ~i zeitati minore de interes local (idem, 17),Concomlitent d 'alude ladeoadenta manifesta a unoI' ora~edin sudul Italiei ,(Petroniu, 44-45; 116) sau la prolifera-rea poetilor profesioni~ti ~i a premiilor Iiterare (idem, 83).Moravurile ca ~i ,realitatile apartin atit Romei dt ~i Italieimeridionale hellenizate.

In a.cee~i 'teilmica .caricaturala, Pdron~u atri?~~e un~rintdivizi ~i iChiar unoI' categorii sociale 0 sene de VIm cardI-nale. AstJfel romancierul se ,refera la pasiunea matroanelorpentru sclavii fnumo~i (Petroni'll, 126), dar ~i la vinarea te:-tamentelor .celibatarilor (idem, 116 I~i umn.), la coruptlacare bintuia in lumea magi!Stratilor ~i judecatorilor (idem,14-15, 44), dar ~i iln 'I"i.ndurile clerului marunt (id~~,136-137). I'll legaturacu tribulatiile .prilejui>te de 0 tumca,.Ascyltos declara: "Cred ca 'e mai bine sa cumparal? >t:;m!ca.de~i ea este a noastra ~i am Tecunoscut-o. £ mal sanatossa ne recapatam comoara ICUcev,a bani, dedt sa ne infundamintr-un proces andoidnic.

Legile ee pot sa fadJ. atuneea c'ind regele-i doar banulOmul sarae neavlnd sorti de izblnda de loe lChiar ~i aeei ee-~i due viata eu traista de cinic pe umarVlnd adevaruri ades tot pe arginti sunatori.~i judeeata de-acuma e numai 0 publidi marfa,Judele - un eavaler - Llrgu-ncheiat aproblnd.

Pr~n intermediul hanohetului oferit de Trimalchio, 1'0-mancierul sugereaza efortul grotesc al .famili.ilor fr~nta~edin ltalia ~i 'chiar din provincii de a mlma vlata Ta\fmata.de lux exopbitant dusa de :aristocratia din Rama. E~eculacestei imi:tatii e~t,e insistent subliniat. Totu~i ,noiastazidistingem mai ,gpeu din ,lectura ra.manului c~ea, ceoera efec-tiv g.rotesc, prost mimat, rizibil, de ac~le oblc~lUn ,care ~arastazi hizare, 'insa ,care erau de fa,pt hl'llle wp1late '~l nu Sl'lltdeci persiJflate de .autor: multe aluzii nu mai slint acumrecog-noscibile. 20 •. • , . • .. •

Problema aluzulor satmce pohtr,ce pare ~l mal comph-cata. Emile Thomas remarca rezerv,a excesiva a lui Petro-ni'u iill1priMemele ,pol,ihce ~Iisublinia. c~el a evitat tocmaiperwanele pe care Ie frecventa, .ad~ca cele. de la .~U1:tea.imperiala: s-ar crede ca pentru el nu a eXlstat mCI lm-peri'll, nici curte, nici :ilmpa.r,at.21 Preocupa't de contextul so:cial ~i .de .moravuri, din motive pe care l~ v?m p:~zen.ta maljos, Petroniu ll1-a exprimat 1nroman .oPYl'~'ll'1'pahtr·ce !m'por-tante. ,Primejdia unoI' asemenea OptlUlll mtr-un reglm net

•••autor.itar, ca ~i Ipreca~'itatea faJCtorului politic in ra,port eufinalitrutile struetural,e ale romanului, deSicurajau ~i ele.Totu~i ll'oicredem d. ,se ,pot decela in Satyricon 0 'seriede aluzii Ia personaje poli1ice. Este yorba de aluzii bineprimite l,a cUl'tea lui Nero, unde influenta romancieruluiera inca fOGinbeputernicii. As,tJfd oonsiide)1~mca se pot des-lu~i in ,compo'rrtamentu'1 lui Trimalchio simillith.lJdinirelevantecu obiceiuri ale lui Pallas, lilbert atotputernic la curtea luiClaudiu ~i favorit al :lmparatesei Agrippina. Ca ~i Pallas,Trimalehio 'I~i Ichema sdav,ii pocnind din .degete (Petroniu,27), ~i facuse cari'era ca amant al sta.pinei sale (idem, 75).lar I~n pasiunea Circei pentru sdavi s-ar tputea, eventuaLdiscerne aluzii satirice i1ndrt:<ptate 'impatriva Messalinei ~ichi,ara Ag.rippinei. 22 Nicaieri nu apar 'i'llSa adevarate i'deipoEtice.

Prin mijloc.irea personajdor sale burlqti, Petroniu ex-prima lIllult mai dar propl1ia sa Oipticaasupra cultturii ,epo-cii. ,In capitolele initiale ~i :rn altele, dacuza delca:dentafenomenului cultural, ,inovatiiIe .realivate ~n arta eposuluide ca;tr,e Lucan (petroniu, U8) ~i 'a:dmira traditia dasidi.In practica, romancierul nu se va ilus'tra ca un dasicizantortodox,~i i~i v,a construi tex:tura lingvistica ~;n fl.lJnctie decOilioeperea limJbii c1asicilorca un tot cri,staliz,(lIt.Cerceta-torii lIlloderni au semnalat,de 'altfel, cunoa~terea p.rofundaa operei lui V:er,giliu, atesta:ta de citarea ~i parddierea versu-rilor mantovanului 23, men~ionat:e de Hoi lIllai j-os.

S-Ia disoutat mult daca ,Petroniu a !fast sau nu un mora-list caml.lJfl.at.Desi~ur el a repudiat mo.ralizarea, homeliilesevere !dar nucredem ca s-a vrut un amoral. RJisul des tins,saVl1fOSse aJfla ,pe primul planal intentiilor .sale, .insa .el nucontesta fara drept de apel 'tola:tevalorile ~i nici nu atestaindHerenia globala fata de de. l.ndoielile asupra valorilorconsacrat'e, 'tensiunea prdblematicai~i fac drum Iin naratiasa, ,dar ele ,semnifica dezbaterea unei anumite etici, carese refuza organic ostenttatiei. Muttatia brusca a conduitei~i sentimentelor matroanei din Efes se ,co.nfi,gmeaza cu 0ironiece abia disimuleaza mihnirea. ne altifel ,Petroniu exa-gereaza ~n rau,acuza ,dimensiunile sordide ale fapl1:elor.Finalitatea primordiala a romanului pare a fi ilntr-adevar

fresca moravurilor ~i a unOI' date sociale condU'der:te, i~-vlHuite in ~arja cariaaturii ~i a parodiei, tnsa deslu~l~ea mslllbtext a unei structur.i de ,adJincime .condw::e la .~eslzare~filozofiei, e1ticii car,e IgJuverneaza o~gamz~rea mtent~llor ma!u~or perceptrbile. Sau 'altf~l spus, lntentla de .f,resc~ ~e a.f1a~~-lna;d~~cimile ,ro~a:1UIUl,.. dar ea nu se motlveaza Jin smeCl sub ~ncrdenta unel fllozofu. .

De altfel nu este ~J1,cauza numai subtextul. Caplto~ul132 contine olteva versuri .,cel~~r,s, ~~,U'ntate ,de Encolpluslutr-un conLeX'tcar,e nlU Ie Jushflca ~l mtr-o asemenea m~-niera uncit se poaLe desoifr.a in cuprinsul lor 0 dedarat1eprog;amatica, 'Unica itliLerv,entie directa a ~utorului 'in de-rularea romanului. lata LeX'tulaCCostorversun :

Oare de ce ne priviti voi, Catoni, cu ° !runte posacii ?Sorierea mea COtudaJm.nlnd,simp<lii cum aHa n~a fast?Farmecul vesel al vorbei curate suride 1ntr-1nsa .-Faptele unui popor spuse 1n candid limbaj !Cine nu ~tie, iubind, sa se-nfrupte din darul Venerii?Cine ne poat<> opri sa huzurim In pat cald ?Ne-ai poruncit-o, savant Epicur, adevarului tata;fnvat5Jtura-ti 11:e-aspus : viata nu are alt I,el !

Delci Pettroniul~i prodama romanul "oper~ de .?oU~simplitate" (,in textul latin al v,ersurilor nouae szmp~zcztatlSopus), expusa Qntr-un Embaj pu:. ~ceas~a pentr~ v c~ el arpractica ca nimeni altul ohslervat1a smcera a realitatll tdrep'tobiectiv Ide prima importanta 24, 'Empreupa' cu ilmstrarea ~i-centiosului ~i a desfatar.ii dedaJ1~ate prmtr-l.lJ? ms sugeslt~v:Aceste finalitati siint ansa a:firmate 'Lmpotnv.a .conceptl~.lstoi'ce despre ,exi'Stenta - adoptalte de CaJtO~1 de urm~~llsai filozofici - ~i 'in temeiul a'deziunii fervente la doctnnalui Epicur. De alltfel, 'I~ ah .)?asaj,. romanderul a:tr.ibuie poe-tului Eumolpus nQ!tatla "c~ E,plcur era n~gre~lt. u~n omdivin" (Petroniu, 104 : ...Epzcurum esse homznem dzuznumJ.

De altminteri, filologii .au semnala~ ILn.ro~an .unele. ve~-tigii de ontolo~ie ~i.de ~tica e~ic~reica. 2J Atrt~dm~a l~npI~oasa a romanClerulUl fata de ZCl m se pa;re mamfesta. Chl~l~i ,respectul pentru Priap pare formal, lmpus d~ ~~nVeJ1tlagelliului, mo~tenita din ramanul grec. In de!fl.mhv cum

putea fi 'sincedi stima fata de 0 divinitate rizibila, S'truc-tural ,impudica,a~a oum era P,riap? .Astfel, 6n spirit mate-rialist, acela~i Eumolpus respinge ideea 'transmigrarii sufle-telor ~i dezvoltarii 'c~clice a 'llniversului. Totodata d derivadin optica materialista preconizarea trairii integrale a pre-z~ntului concret: ",eu am trait totdeauna ~i in orioe loc, Cil~l cum mi-a~ petrece cea 'din urma zidintr-o viata caren-ar mai reveni ,niciodaita" (Petroni'll, 99: ego sic semperet ubique uixi, ul ullimam quamque lucem tanquam nOIlredituram consurnerem).

Chiar aceasta fraza defi'ne~te, dupa parerea noastra, unstil de existenta. IInsa ilntreg romanul semnifica trairea di-recta,concrda, 5n viziunea imanentista. Locul omului seana printre llUcrurile ~i relatiile care-l determina, cu toatemisterde ~i ambiguitatile lor reprobabile ~i reprob.ate dePetroniu. Viziunea interioara a contingentelor externe tre-buie sa tina se,ama 'de posibilitatile autentice ale efortuluiuman, definite :in peisaj ~ii1n pasiuni concrete. Intreharikasupra conditiei umane 'I~igasesc raspuJ1S numai in acestmediu. Desigur, aoest raspuns nu se obtine fara dificulditi~i ,intreg romanul implica tensiune rprob'lematica.

Stilul de viata carnal ~i totodata umoristic poate ducela un anumit e~ec. Nu ~tim astazi cum se sfilqea Satyrico-nul, dar chiar ,dad Encolpius ,t~i regasea un anUJIllitechilibrufinal. itinerariul ,sau se desfa~oara 'Intr-un mediu aproapedamnat ~i e~te presarat de nenumarate qecuri. Nu esteyorba de capriciile Tychei din romanele grece~ti, ci deeseeul car,e se ar:umuleaza, care conduce la degrada,reapotentata a personajului, lin pofida ,sau poat,e 'chiar tocm~idin pricina modului de viata ales de acesta. Placerile luiEncolrpius e~ueaza ,si 'chiar experienta lui Trimakhio sem-nificao ratare pe Iplan uman, in pofida satisfa'otiilor g-ro"Jo-lane dobindite de antierou. Chi-ar faptul ca toate persona-jde se 'convertesc Iin antieroi Hustreaza pesimismul autoru-lui. AeeSite experiente nu sint I~nsaIfoark tragice pentnu caromancierul nu Ie regreta. Dimpotriva Petroniu se dis-treaza in contullor, diJci d se opre~tein pragul tragicului, 11refuza si adopta deliciile risului. Si ~n fond, epicureii pareau

adesea a crede ca placerea se gase~te 'In trecut, 1n amintireaechilibrului si delectarii.

Es'te de alt~el singura atitudine valida, caci valorilemajore, consacrate S'Lnrt'imdoielnice. Ar trebui sa ne in-toarcem la de, dar decadenta Ie-a facut sa paleasca prea,mult pentru a putea fi efectiv recuperate. Iar Petroniu nUzare~te noiJe valori promovate I1nperioada de ardente mutatiipe care 0 traia. De aci sentimentul unei anumi'te 1nstrainaria pratagonistului. Tristet,eaca~i dezba<terile suscitate deproblemele ,epocii nu se pot neutraliza dedit pr1n ds ~i prinmentinerea stilului Ide IViata adeovat acestuia, In ciUida e~ecu-rilor. Un asemenea ,stil de viata, Ibazat Ipe ,aventura inte-grala izvoJ"llta din placere, constituie oricum 0 realitat<:'palpabila, vie, Icare lipse~te valor,ilor limbratisate de tri~tij~i inutillii Oa1:oni. Poate d mod'eratia 'in plikeri recomandatade lns'l1~iEpicur, ar oiferi liinanul mult .cautat, dar cel putinin pasajele conservate din roman, autorul nu pare sa-lIntrevada. Petroniu critid numai lipsa de masura a luiTrimakhio, a~a Icum vom v.edea mai jos. In aibs'enta acestuiliman, existenta dedicata hai,rii plenare, incandescente adesfatarilor carnale ~i aconten1platiei umoristice, 1C0nsti-tuie primaevidenta, substanta contextului imanoot; caciEpiour reoomandas'e, iar Petr·oniu sUibscri,s,eseiSfatului sau,eV1t3rea sistematka a 'tral1'Slcertdentului, a Idescoperirii sen-surilor enig-meiexistentei, mis,terelor Isodale, In afara struc-turii lor. Ins>trainarea ,relativa prilejuita de deteriorareavalorilo.r traditionale ,flU se poate fnil11adedt prin construc-tia stilul'lli de viata imanerttist, epicureic.

De aceea :noi consideram ca inf'rastructura romanuluirezida .nu Intr-o conventional a si nebuloasa raZJbunare a luiPri<lJp, cum mai ,aJfirma indatiti ,ceroeta-tori 26, ci 'tocmaiIn cautarea acestui wd de ,existenta, pe masura cunoa~terijlumii materiale, a placerilor sim,ple, 'chiar daJca Ul'mate df'ronsecinte SiUparatoare, a r1'SUlui captivant. Personajele llliPelroniu ~i mai ales Encolpius colinda frenetic lumea, i~icauta un slil de viata, se desfata ~i sufera tocmai pentru cifurmarese - ~i eu aprobarea autorului - trairea intensa,imanentista a clipei de fata. Aceasta traire este reeomandalade Pelroniu nu in virtulea unei indiferente non~alante, slra-

ina oricarei reflectii de profunzime, ci tocmai ca 0 filozot.:eautentica, tulburaior ~i dramatic adoptata, inainte de a- ~iariita suprafata exterioara deliberat surizatoare. \

Cons'ecintel1e 'acesteiinfrastructuri filoZOlfi'ce rezida deciIn ~mp~oarea aco.rdata !u,crurilor, conditiei sociale ~i rapor-tunlor Interuma'11e, ca ~I an dezbater,ea problemelor pe tonulpersiflarii - de~i de &nchid :tensiunej,n ,structura lor Uiun-trica - sa,u ~n tinuta antj,retor~ca a romanului, semnalatade mai mul,ti 'ceI1cetatori. 27 Nu Inumaica retorica a subminatvechile vvalori,darea l~i ,piel'de orice functionalitate Intr-ostructura consacrata faptelor, pentru ca Petroniu Ie C011-sidera uni.culdat social valabil. Din filozofia petronianadescinde ~i figurarea actiunii romanului ca ,prezenta ime-diata a personajelor, ca traire dir,elcti'i. Fresca moravurilorse constituie prin ~i pentru ele. p.ersonajde smt cele care 0descriu, '0 carioaturizeaza ~i 0 traiesc, caci ele iinsde I~i cautilun ,stil de viaJta. S-ar parea ca romanci'erul se Incurca Ink-uncerc - oamenii vor sa traias.ca datele imediate ~i defapt ei Ie ~i traiesc - dar vOic<litiade realitate imediat tra-ita a actiunii obliga la 0 asemenea aparent~ confuzie. Pen-lru a putea mentine universului sau canacterul de dat feno-menal, Petroniu ,s-a simtit silit saelimine comentariul osten-tativ, careaJr fi fost r,eceptat ca 0 fortaextema, abstracta.I;tl'treaga intriga se constituie ca ,experienta a lui Encolpius,sltuat permanent ~ntre traireanoastra ,a conflictului ~i ceaa lui Petroniu. Romamiel'Ui1 a Iluat rdistanta il'onid fata depef's(maje prin qnsa~i desfa~urarea actelor saw,qite de ele,aproape totdeauna definitorii pentru psihologia ~i desti,nu]lor, ,~i ,~i-a Ilimitat 'riguros interventia la stridul ne,oesarelucidarii optiunii filoZOIficeepicuf'eice. I.nsa~i tehnica ,ra-cursiului rde,pinde nu numai de compunerea '11aratiei Informa auto~iog~afica, ci ~i de sele<:,tia 'faptelor Itntreprinsede personaJele msele, care nu cauta ohLar totul, ci numaiceM ae releva codullor existential.

Am evidentiat ca personajde SatY1"lconului observa re-ali~i'ij:ile ~i ca totodata de slint definite Ide Ipropria lor con-dUlta. ne asemenea ele se caracterizeaza ~i prin notatiile

enuntate de narator cu p~lvlfe vla coml?ortameritul exte~io.rsau la calitatea lor morala. tnsa, tocmal pentru a Ie defm.l,g-esturile~i moibiluriIe interne trehu~e ,sa ~,ievnuantaJte, muiJltI.~val,ente. Cautilnd indilSlcl'et un cad ,de vIata, de nu pot fIsimple mostre de ,moravuri SaiUmijloace de a declan~,: me-canic ilaritatea. La aceste exigente structurale s-a adaugat~i marel.e taloent ,al lui Petroniu. O.ricum,. aproal?e .toate per-so.najele lui Petr~niu au spontanelt'a;t~ ~I ,~dlnCl~Ill, wmple-xitate, 'Intrucit Slut supuse prog,reslel ~slhologlce. Ele ;n~puteau fi ,In ni!ci un ca'Z imu.ahiIe. Tocm~l pen!rl! a se de£1Dlin act ~i 'm mi,~cape, Petronm a fost oblIg,atsa Ignore exor-tatiile 'esteticii clasicizante rderi.toare la :fixitat.ea .caracte-·relor. Per,sonajele pdroniene, ,de~l caractenzate ~l pnn uneleconstante sint mohile, vii, ,reactioneaza. variat \1'nraport CLIsituatiile ''In· care s!j.nt ang,renate. Intr-un ,fel se comportaEncolpius ca eJ,ev al ~colii lui Agamemnon ~i comentatormalitios al banohetului of'erit de TrimaI.ohio, ~i In alt '~o~Poly<lieno,s, sclavul ghinionist, care de fapt nu reprezmtadedi travestiul aceluia~i Bncolpi'Us.

,Intr-adevar naratoI1ul este una dintrc cele mai i.ntere-sante individualitwti din Satyricon. EI nu se afla la margi-nea intrigii, In 'POS'tura povesti'tO'ru1ui conventional, ci c~iarin cCintrul d. Encolpius nu repr,ezi,nta. un David CopperfIeldavant la lettl'e, ci un precursor al lui Huck Finn. Ex.perien-tele traite ill definesc I'll aceea~i masura ca ~i personajeletre.ptat oun'Oscut,ede el. Enwlpius apare ca un v,eritaJbil per-sonaj picaresc, car,e 'tr.aversase nenumarane, meserii. Aparesuccesiv ca student, aventurier fara. ti,nta. ,~i pseudosclav;insa. din aluzii,le la unde .fraglme'll'te'Pierdute sau la 'experienteexterioare romanul'Ui, rezllllta ca. el fusese ~i preot al Cyb-e-lei, deci ceqetor, hot marunt ~i chiar uciga~, gladiator dc.Romanul lui Petroniu contine clemente de Bildungsroman,de roman ail .uceniciei unui carac-ter. Caci, aJ~a,cum am ara-talt mai gUS,Satyriconul g'ohiteaza 'istorkul degringdlaclei &0-

dale ,~ia'l capicita.~ii .de rezistenta. moral'a. a lui Encolpius. EInu se prezinta initial mai hun, mai virtuos, dar ca disci polal lui Agamemnon, Encolpius heneficiaza oricum de 0 con-ditie sociala mai putin d.eplorabila. ca ulterior. Orgoliul ~!

inven~ivitatea sa ajung sa 's,e destrame printree~'ecuril~~ces!ve, care ,culmipeaza cy :tnf,ningeri el'otice oatastrofale~

evarate angoase mcep sa-l apese zeioi zel'te excl vel v v v· . 11' arf ,,'(, ,Mna. , ce .r~~ e sa tral.e~tI ~n· ara legii : a~tepti mereu pedeapsa

cu.vemt~ (PetronlU,. 125). Nu credem ,totu~i ca pra;bu~irea1m s"-sa]reduce 1'a pIer~lerea tfortei virik, a~a cum s-aopi-nat. - ~ar el :am'ine fIdel 6tilului sau initial de existentam~:euv cauta~ ~l me:e!'1 redescoperit pe acela~i sistem de re~fellDta. E.go~n.:ul CII~ICll'U i se diJnte~te ~i ,regretaqecuriledar nu ~I fara?d~gl.le sau p'u'Tlga~iile comise. Ramlne de~s~menea la~ ~I hP.slt de scrupule. Nuantat structurat 111U. ,e~te. t.OtU~1pe GI ton cu 0 duio~ie reala ,~i ra:rn:ine iealpr!e.t~lel c~ E:rmolpus. 1m acela~i .timp ,se manifesta caspmt. lDventIv,. mtehger:t, ~ultivat, dotat cu un gust real.~. Dm aceea~1 .categ~ne tlpologica fac parte ~i prietenii

sal, Ascyhos, Glton .sr Eumolous Chiar nllmele A' 'It' v v. 1 . v .r.· I 11 I us-Ieaz~,..caci e'~ com~o~ta ~aluzll la l~elatiie lor sexuale ~i la

O.CUpil;~l1par~zl~il:re. 2 ratl se poar,ta ca ni,~te ,escf.Oci inte-l~~entl da: hPSltl .d~ sc.rupule, ipocriti ~i egoi~ti. Contradic-tlJ]e}lU hps.esc mCI dm caracterele lor: Eumolpus actio-neaza uneOTl ca un n""ghl'ob A • 1 b'~.r.·. . . . '" I, In ,specia SU lullunrea ma-me: de a. v:ersIfrca, al,tadata s'e releva plin de l1esunse~i nas-coc~~t7 C1n~ctot :~:I'U1~e .'tru~uri, cape nu tree nici prin min-tea. pnet:mlor sal vmal bn~n. Eumolpus iube~te in tens pHl.-cenle, viata u~oara darol artele EXI'StV A v . d'fA • '( , • a msa ~I I 'ere-ntemtre ~~col;plUs ~i El1'molpus. Daca cd dintli este 'lndeosebiun ghml?mst, Eu~olpus se aWi mai aproape de favorurilenAoroculu~.E~coIP~~s ~este totdealUna lucid, Eumolpus numai~md or sltuatle CI?tIC~ill obliga sa excogiteze tr~ucurj salva-,oar~. n fond chlar l~esp.omabilitatea, neghiobia sa, 'H apar-ape umovlpus. de l~v~tunle soal'tei, functioneaza macar cao plat?~.a. pSIhol~?lca; '~a il prezerva de analiza amaraa co,?dltlel sale, ~I ~~?tme. :ohilibml Jauntfi,c ~i neutrali-zea.za pu5erea ,ahe~c:.rlJ. Pma ~i metromania pe1'manenta:c;JOneaz~ dca un iffil]loc de aparare. Aceasta ,ire'sponsabi,li-G'~ se _va e~te un ha1' I~alutar, un cadou al norocului sau !

1 0r;t apare ~a 1lr;t copil pe1'vers ~i videan, ~n eiuda a a-rentel sale blmdetl : este insa frumos, cu parul me~te~!git

frezat. Ascyltos s,e compol'Hi ca un alter-Encolpius, insamai ,no1'ocoS,mai int1'eprinzator ~i mai crud.

Oarecum inrudite moralice~te se reliefeaza pe1'sonajesecundare, p1'ecum ,slnt preoteasa Quartilla, fiinta de ()luh1'icitate ex,cesiva, plina de cruzime, T1'yphaena, detra-cata ratacitQare, de~i 'instarid, ve~nicoap,ricioasa, s.c!av:lChrysis, .mijlocitoarea iubirilor clandestine ,ale stapinei sale,'investita Gl 'ill1semnele IcaraJCterologioe ale traditionalei sluj-nice cO'DIfidente,Uchas, tJareIlitin Isuper.stitios ~i destrabalat,Filomela, femeie din Crotona, .lmba'tninita rn rele, ipocritagrotesca, ,ce-~i ofera copiii pofte1or ba:brunilo1' bogati ~ifar a mo~tenitori, sub cele mai onorabile pretexte. Femeile1ui IPetroniu slnt tOiate ipocrite, fara sc1'upule, setoase deplaceri ~i de d~tig banesc.30 Cu totii s~nt schitati 'in trasa-tmi rapide, dar meobi~nuit de sugestive.

Cereetatorii moderni plaseaza ,indeob~te 'In alta catego-rie tipologica pe Trimalchio, Fortunata, Habinnas ~i peceilaHi liberti din Gena T rimalchionis. Encolpius, Ascyltos~i Giton sint definitica martori ai tarelor grote~ti ale aces-'tora. 31 Inferiorita:tea hl!telectuala, dilJCa Ill'U ~i .morala aliheriiJlor, se releva. ca maniJfesta, ·ostentativa. Prin interme-diul lui Encolpius, Pdroniu deseneaza. caractenul lui Tri-malchio, eu darurile sale'de artist ,al sugestiei fascinante ~ide maestro al burlesoului. Chiar ~i numele personajului paresemni,ficativ. Tri "triplllJ", constituie un prefix burlesc, a-p1'oape plautin. Restul ~i anume malchio a fost interpretat'in mai multe feluri, cu ,atH mai mult .cu eit lapare pe imcrip-tiile timpul'Ui~i este de .etimologie semitica. 0 glosa it echi-valeaza leu "prost" sau "infatuat". Unii Iceroetato1'i au de-monstrat d semnifica "stapin bogat ~i arogant". Alte ma.r-turii identiJica laci 'sensul de basileus, 'in ,greaca "rege". ~icelelalte elemente ale numelui personajului sint edifiea-toare. Intr-adevar T.rima1chio se numea ~i Gaius PompeiusMaecenatianus. Defa,pt Caius ~i Pompeius 1'eprezentau pre-numele ~i 'numele gentilic ale insului care-l .eliberase peTrimalchio. Cum linsa ele trimi,t ~n mo,d ahsurd 1.aun celebrupersonaj 1Sitoric,suna iPOimpos~irj,diCOil.Ai do ilea cognomen_ "poreda" _ (,prima era Trimal'ohio), de fost 'sclav allui

124 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

M.aecenas, comporta altuzii ironice 1 0 "1IUl de protector al culturii 32 a pI etentll e persona j 1.1-

Construind nuantat d~r coere t .veste~te portretul fizk cu 1,t lersonajul, Petroniu 111-moral, reliefind lastfel c ro ~ e oomplement 'al ccluiCaracterul este linsa mai Stgaclltate grobesc~l personajului.condui~ei .()i limbajului ,~~so~~~er~tou ajutorul actelor,Encolplus. Comentariile ~a t rj~Ul, observate acut de"S-aaratat Insuoi TIOI'1l1alolr~or~' Ul pote~teaza imaginile:

. v ' , no ~I 'ne aft v ~dill~te nesa:buiti" notcaza Eilicol i, '(- ac~ sa 1'1 em caacea~ta a fost declan atV d pus Petr?nIU, 32). Reactiasi lips ita de gust ,a l~uiaT :et1nh!a vestrmentara stridenli'i.tra.satu.ril'e fizice tinuta verstI~a ct 1'0:, lntr-~devar, pe llno<>a. . .,. ' I'men ara a 1 To' 1 h'tm.e 0 functle IIDportantal . . Ul lIma c 10 de-Tnmalchio nu se multume n car,IcaJturrza~~a pel'sonajU:l'ui.oare: descoperea chiar~' iba t~dala!~a bljute!iilor ex'terj·.,Capul lui ras ieoea IdI',n:rro,a;Ul, ,ctasa 1 s~.vada podoabele :

I.. A Y L' - man a stac . A' ~

Ul, ~I a~a mgreuiat de 11mb v v. ,.?~Ie, .n~ jurul gItu-cu 0 dunga lata ~i CU· ~acanllnte, ,I~I trllnhse un fular:nult dedt ,aHta, IIn de ~~~fu:~i ,~.re atlr~~~. i~i~~i. colo. Maimel vmare, putin auritg ~i la ult' IC aJ mhIl:uIs~ngi purta un~rmator, ~alt'Ul mai mic.' Dupa L-:J:t II~Cereul!ra a ~egetuluiInel era m intregime Hicut din m; s~ larea mle, acestde fier. ,$i, ca sa nu ne 't aur, 'I:~sa Itl1crustat cu steledezgolit br.atul drept fYar:i:ft eonumb ~ace~te boga.tii, ~i-aun ~e[lc ,de filde~, u~ehis ]\', _ U 0 '}atar

v

a d.e aur ~i Oiltronru, 32). L~psa de g 't ?-tdr0 bpJac~ stralluotoare" {Pe-

d. ,us ~I e un sI'mt . ltV

'A .cacuzate rn notarea pseudo It" ' rezu a m Ilormerecita vanto~ fragmente de -cu uru .l?~rsonajului. T.rimalchionu ~tie temeinic latinqtoe ~re~~;~rgilran. (Petraniu, 39), de~ifel se Ipwclamav naJt.rI·o't e ero.n grosolane. De alt-

..t" l'oma:n: pref t 11 . .gl'eoe~tr ~I punea !pe fla'Ur~f v. "era a e .ana cOmedIC}(Petroniu, 53). Apreeieril~' I ~a-\:~1'rlte [lU;nai arii laJtinqticolosal EI !l eonsidera pe CS~e } erare srnt de ./Un comicbrl' A ' loCeroeogal eu m' f II IUS. dres'Indu-,se 1 . A Imogra u Pu-rog, profesore, s une_r::.I, gamem~on, decla~a ritos: "Te~i J>Ulblilius? MI·Pe11111'sel ee de~s,ebiine poate fliil1~tre Cicero. ,pare ea oe d' (. fvent, L~r celiilalt mai cinsti,t" (P . m II a os~ ~~i eloc-confuzIIle s,ale literare ~. .t ~tr?nru, 55). IrezIstrhile smt

1 offil0 aglce. Inoor,ca legenda ci-

clo'pului din Odiseea (Petroniu, 48), amesteca pe Hannibalin eueerirea Troiei (idem, 50), 1ui Her,cule 'Ii spune Her-meroS ~i lui Patrode P.etraites (idem, 52). Gafde sale eul-mine-aza 1IllSa in aser1;iunea crt dzhoiul troian ,s-aT fi des-fa~Uloa:tintre troieni ~i pare.ntini (Petrol11iu,59). Aceasta dupaee-~i afirmase 0 eompetenta desavliqi1ta in proiblemele eul-turii: .,priceperea mea in asemene.a l'ucruri n-a~ vinde-opentru tot aurul din IUIne" (petrD'niu, 52). iBilflelontelesca sepretinde ~i artist, nu Inumai critLc literar: 'in ,conseciniaimproviz,eaza versuri ~i ehiar olntece, pe ,ear,e Ie masacreaza.

In definitiv vieiul fundamental al lui Trimalchio rezidail1 lipsa de .gust ~i de masura. In jurul ,acestei carente

predom~nante graviteaza toate eelelaHe 'defeete ca prostia,infatuarea, ipouizia, l~udaro~enia etc. Lips.a de gust seilusbrea,za ~i in rapo.rturile eu namenii: dnd 0 la.uda peFortunata, oind 0 injuri,aza necrutator, de fata eu totimesenii : "Cum oare, salti'111banea asta grasana a uitat totul ?Am luat-o de la :tirgul d~ sclavi ~i am fa-eut-o om, nugluma. Jnsa aeumse umfla ea 0 broasca ~i nu-~i seuipa insm ; Ie 0 'ueghioaba, nu 0 muiere. Dar omul nasout 'intr-oeocioJ31ba,nu viseaza ,la palat. Sa nu .ma ajute Geniul meu,de n-o sa am eu grij~ 'sa se dell. pc brazda Cas;andra astaincaltata ,in sa-ndale s'Olda~e~ti" (Petroniu, 64). iDesigur Tri-malchio nu este omul masear,a:dei inofensive, deoaJl:ece Roatefi lCrud, tiTanic: Ii invita pe sclavi la masa, dar h hatepentru orice fleae.Celelalte personaje din lumea lui Trimalchio apar Inoptica lui Encolpius eu aeeea~i autentiGitate ~i patrunderepsihologica. Petroniu reeonstitu~e cu minutie ~i sagaeitateprofilul libertiloT, indusiv aspedul ,fizilC.33 In Itrasaturi sin-tetice, intr-un lilffilbai pitoresc, libertul Henmeros E prezintalui Encolpius pe Foruul1ata, ea pe 0 parveni,ta a.vad, ener-g~ca, ra:utacioasa, dar sufkient de 'diplomata: ",aeum nuse ~tie nici cum ~i niei de ,ee, s-a eo.wtat sus de tot ~i aajuns mina dr,capta a lui Trimalchio. Ce mai caka-valea,daca eaii spune :in miezul zilei di e Inoapte, el cnede. Tri-malehio nu mai ~tiealta avere are, caci 'e putred de bog,at ;dar thfa asta sta eu oehii lin patru : nimLe nu-i seapa. M3.-nind pe sponci, nlUbea, se pricepe sa-ti dea sf-atuTi bune.

126 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

E ? v(:omoara Ia caSia omului T' 'vGalta, nu aJIta! Daca iUlbe<::t' Ot~~l are lImba ascutitadaca nu-l iUlbe<te nu-l l' 'b teY

; (ppe cm~va, apoi 11 iube~te:A Y' U e~ etronJu 37) ,rta portreltului petronian rele v d',.' v

c.entra.re revelatorie, trntele ere va eCl .pregna?t<:: con-;<,;~ pasmnea exagerarii oarrcat P1ntrr pr~~elsmul .vletll,lusan:le![l dedin ,~i descitflmrudsti::rJ~ v7~t:a:nat pr.mtre ~alo-dlat~, uncle urmar,ea virtuarCt'l ,tall? r,ealItatea 11lle-destms, romancierul nu arl l.a 1.e. msudul plenar, ve~nic

. : 11a ~I mCl nu 0 e v fls,onaj~ o,nor.a:biJ,e.IPersonaje1e se d' "d d l' a" sa a e per-f~vonzate de1mprejurari ca Asc IIVI ,oar. m n?rocoase,mste, Ica Encolpius insu~i sau L' ny tos sau Gtton ~l ghinio-

T t d tV lC as.o 0 a a a,ceasta a:rta: demonJstreazv d' v 'ce s;ns Satyriconul este 'un ro a 0 ' ~t~ .mal muH intruOlt evi!dentiaza limitele man 'Ial.co,ndltlel umane Iln-co~pius) ,sau ,pnostie ,(T" 01mh~n)'escuUl I? inteligenta (Ea-, b' . lIma c 10 e~ec ~ d 1 t . .~I. a jectle. A~a ,cum am relevat ' T . 1. e ec are, ndlcol~tIe sa se :imbogateasca E 1'· nmalchlO ,este prost darpoate evita Infdnerile ' . me? -Pl~l~ este intdigent dar nuridicoli ~i abjecti ~ar dr~~ n~vl~at.lle ~xcesive, libertii Slutgenitura ii menti~e 'In limit~lSe a, m?t~s?:pentru propria pro-, umam atll.

Co?,jUg11nd,cum am subliniat 1 h t· ' ..racur~l.ului.' .Petroniu selecteaza ' c - .rzahlun.~ cu tehnicasemmfIcatIve, revelatoare entr pregnant detal~I1.e 'cele maitru un 'frag t' P U 0 stare de SpIrIt sa'u P'"

v men Important d' . r . 'v ~n-nata pasionat ~i (:aricatural de In 1ea I:tatea Imanenta, lumi·

A l' romanClerm. ,re lefat ca romaJncieruJ (>' •• •••

EncolpllUS, nu-I tranStformav , t nu s_ SubstIt'Ule VIZlbI1 Iui

t' IV Iln 1'-0 prezpntV t'JOna a, dea1t JiI1 pasajul r,' ""'. ": s nct conven-15 din capitolul 132 D ' .r~a/za\ m ver~unle panagrafuluise 'disc~ta despre cuitur~r s~~ulI~:dte Ipasate~ in. special underea eplcureismUilui Ell!col' . el se maItuns~te adoptta-~e el, mai ales Eu~ol us pms .~lva.te . perSionaje oooervrateslmtal asertiunilor f~m~l~~pr~ma ~del ,ale autorului. Bunul~'ea~a 'insu~iTea de ca:tre auto~ s~u el, vconsensul lor, Invede-del ca demente .solide ale l' l'tVt~l?~car~probaJrea ,acestorea 1 a 11 Imedlate, ·evocate per-

11lanent

de p.etroniu . .tn ,asemenea cazuri ,caracterizarea per-sonajului deta~eaza romancierul de antieroii sai, dar nu ~ide ideile lor. 34 linsa nu e yorba numai de opinii, de con--c

epl;ii. eu exceptia Genei T rimalchionis, Petroniu proiec-

teaZa, ,()llIl'l. de hpt am ,rdevat macar in subtextul conside-ratiilor wterioare, ~n reactiile lui Encolpius, parcele dinpropria sa sensibilitate ~i mentalitaJte. Ritmul farsei, carica-turizarea aventurilor ,~imonalitatii personajului, nu anuleaza,ci doar refuleaza .asemenea tdiiri profunde.

Motivatia filowfid a 51tructllrii materiei ~i personajelor

nU a alter-at in nid IUn fd vivacitatea intrigii, inten.sitateanara:tiei. Comunicaroea teVenimentelor ramane bOgJata, de~icomenta'r,ea lor directa s.au indirecta devine foarte impor-tanta. Romanul lui Petro,nilll se con&tituie ca primul .romanal conditiei umane din literatura universala, dar ram1ue~i 0 mostra de fiotiune valoroasa. Nu are complexitateanarativa a unora din cele mai bune romane grece~ti, intrig-astrueturindu-se ca l'elatarea unui Iperiplu bUr11esc,dar stra-1uce~te prin inv,entia .exceptional ae bogata a unor situat

ii

pal'tioulare, deosebit d,e,semnifidative.Orgmizata -ca .aut'Obiografie ficti'va, intrig-a Satyriconu-

lui nu se S1cindeaza pe paliene. Nara'tiil'e personajelor seeun-dare nu intervin prea des, sint succinte, cuprind ,relativputine evenimente ~i urmaresc adesea £acilitarea caraete.ri-zarii personajului. Trimalchio, Eumolpus, Giton, Quartillade. Ie enunta eu aplomb. Asemenea naratii se ~nmul'tesc ~id~tiga in varietate ~n Gena T rimalchionis. Ele integreazianecdote, reproduoeri de ,evenimente ,fantastice, povestitcde meseni pentl1u a anima banohetul. De fapt ele intra imnaratia lui Encolpius prin prOicedeul Incadrarii ~i figureazaciteodata autonom. Pe linga nuvelele mileziene, mai susconsemnate, Slepot cita 'iln acest ,sens ane,cdota sticlei inca-sabile (Petroniu, 51), pove~tile fantastice despre un pricolici(idem, 61-62) ~i desproestri.gii (idem, 63) elc,

Ca !~ila Longos, materia romanului este divizata pe sec-vente delimitate semantic. Daca lnsa ulterior romancierulgrec va indica ,dr,ept asemenea limita mutatia anotimpului,Petroniu se va multumi sa semnifice trecerea unei ore saua dteva zile, Slarea fragmentara a textului impiedica ana-

liza ad?lncita a fenomenului, Idar iugaduie totu~i constata_rea lui la ,frontierele 'celor trei mari compartimeil'te, mai sussemnalate. De la a;ventur,ile Iui rE'llIw1pius la Gena 7ri-malchionis 'tranzitia se efedureaza 'ashfel: ,,'trecusera treizile ~i a~teptam ,cina I~bera" (Petroniu, 26) ; 'Iudata apare unsclav, care invita iProtag()ni~tii la Trimalchi'o. Limi.ta dintreGena ~i episoadeJ.e urmatnare ·esk marcata astfel : "De aceea,dupa ,ce am orbecait aproape 0 ora 'i:ntreaga prin ,toatepi<etmaiele ... " (Petroniu, 79).

MeritaanaliZ'ata milicar sumar structurarea acelei fabulamilesia .numita Matroana din Efes (Petroniu, 111-112).Aci Petroniu s'ervindu-se de expunerea lui Eumolpus, in-cepe prin a urmari s:ugestiv dezvoltarea .sub semnuleroicu-lui a unui 'car,acter f'eminin~i cristalizaI1ea admira:tiei g'ene-rale penlru vaduV'a neconsola:ta. rnbervine apoi ·soldatul,personaj foarte milezian, dar co.nsi,der,aibil a'd!incit, nuantatde Petroniu. Soldatul se insinueaza treptatin suflebul m&-troanei, -declan~nd 0 mutatie exbraordinara. I'ntr-adevar,dupa ce se linchisese in morm~ntul sotului spre 'a muri defoame, matroana accepta aj:u:torul osta~ului intra:t incidentalIn mormmt, manllI1ca intIi ce ,ii daruie~te acesta, apoi de-vine amanta lui. Substa11JtaepiJca bogata, prez'enta imprevi-zibilului, utilizat ~n mod stralucit, structmarea clara, sim-plitatea ele'ganta a discursului seimbi'na cu bogatia in da teasupra psihi,cului personajelor, maiou seama asupra tran-sformarii lor gradate. Confruntarea eu fabula Viiduva sisoldatul a lui Fedru, redactata pe ?-ceea~i tema,este eloc-v,enta. Rigidita'tea ~i .simplismul lui Fedru, absenta motiva-rii psihologice, pun 3n evidenta capacitatea lui Petroniude 'a :imbogati cu stralucire tr,atarea unor motive traditio-naJe.35

Digl"esiunile nu obosesc ,cititorul. Ele slnt dozate ,cu eco,nomie ~i nnconjurate de ,avClnturi burle~ti dinamice. Epi-soade secundare ca cel al sdavului care pj.erduse haineleintendentul:ui (P,etroniu, 30--31) nu se extind ~i con tindetalii semni,ficative. In principal, compozitia este deci do-minata 'de procedeul~n~irarii aventurilor protagonistului,ce suscita 'aJbil curiozi,tatea loeidorilor. Satyriconul se remarca~i prin calitatile epice ale naratiei, caci personajele 'infrunta

. t te' virtu~ile unei. i.nventii exu-siuuatiilecele ma: .n~a~te? ~ ' compozitie ~n ,acel.a~i timpberante se valoon:frc~ .pnn r-01 . lentVa a imprevizibilului,

. v .' IV Ubhz,area p unva . .vanata ~l S1mp ,:' . 1 t" . solite varidatea pen-petl-. t ar'atlel S\pre IS{)IlU11 In, ,., -OTlen area IIlv ' tentia. Inventia meTeu ~mrp~osp~-ilor ca'Pbea:z<: \pemm~enJt ~ ici m~kar aJbsur,duI, ttlffi\pl~bte dl=tata -nu eVlita \fantasr~lG~1 l1

rl n 1 Iconfera naratiel verva

. f t eahsta ar umoru .baCl cu a.c ura l' . . r t" de acumll'larea unor pen-adecV'ata ~i deta~are mte 1gen apetii. .... ee Petroniu a parodi-

Opednd cu t'ehmca satlJ:el mempp , '. versrurik,.' . rt a am.estecat pr oza en .

at stilun ~l .mohrve 1 erare't' " nt-at ,la or,ganizarea SltnetA t t f lul de me n a renu ~ ' 1 .

com:p~ll'se~n '? .: eD' .' stal:ea rfragmento.ra a textll' Ul P~,-Iogica .a mtng11 .. ; eSlgur ., I xa aproape descll'sll'ta.

~. 'eSla de compozlt1e a , .. I l'tenteaza Impr . . l' b'l Corax sluJltoru Uld 1·, .v,' Inexp lca 1 e. , v

Unele eta 11 laIDm A r 't 1 94 Dar ll'nde se gaseaEll'molpll's, apar-e hrll'sc Q~ ~ m capl.Otorat ' rill haia publi,cael oind EumolpUis ,cutr~lel,ase l}e~Jbatr1nll'lf versificator 11in-(Petronill', 90) sall', mal a els,. O1'~n camera (idem, 94)? De

. E lplus ell' c lela 1, . tAtchlsese pe nco, A t bV CU1TIde se inavutlse a 1b sa ne 1m re am vasemenea pu em v mie de sesterti rpentru rega-de iute AscyI,tos ca .sa o~ere ~ 98) dll' a cedll'ses,e atilasirea lui vGi~on (petron~u, ~ lexiste~ta d~ intelectll'al decl~-vreme alart:un de iE'1lcolplUfS -I . IUc'ldat Ilntr-unll'l dill. v ? P t ca· apt'll el a e ' . vsat ~l sarac. oa ,e. me-ntine constatarea c.a

I . dut·e Orveum se,' .hacrmente e pIer. VI' PetronlU nu seo v r v de verva a UI .fantezi.a spumoa.sa, p Inad, t r'e'ii compozitiei. Totu~i aspl-impiedica ,dreexlgentele. ~~. 1 ~alitatii imediate, ca ~i .sub-ratia ·spre. s~ge.rar.eav v';U'~~if:~~ rmaruntele neglijoe.nte Sl. de9tanta eplca bOlga:ta ~ll'ful tV,' tm vibratie, dual' umtatefapt confer~ romanll'lm uen a, 11 ,

de atmosf~ra. Intr-o maniera originala cli~eul 1'0-Petromu folos~~te vt'l de toate' OKIeciile se sll'cced

1 . el Incurca UPl e ~t' •manesc a ~ll'rpflz _. . I r ba'll'l hipel'bahc care mar-in motivatla roma:nll'lm .. n

tl~l J Petroniu untrebuinteaza

h v t turarea canca un or, af" dceaza s rue; . v A_ r ba' ul cinematogr . lel mO er-a.mplu sur.pnzacoffilca (m . 1m J im rima mii!?car'e ~i efer-ne, gag-ul). Acest pr()lc~de;r, c~re ortPantaV cardinala lin eco-

v· t" rezmta 0 Imp - ~ .vescenta mven l~l, 'e. . t leaza aproape in fiecare epl-nomia .romanulm, caCl se ms a

sod. Exista. de fapt doua tipuri de surpnize ,cornice: a) uncleprilejuite de consbituirea intrigii linsa~i, in care, ~a :cumam 'evidentiat, imp.revizitbiluJ. actioneaza 'permanent; b) altelea1'anjate caatare c.hiar de personaj-e, ;in special .de Trimal-chio. EnoollPius num~te una ,dintre asemenea surprize "cine~tie ce nascoci1'e ca1'aghioasa" (P.etr.oniu, 54). In prima cate-gorie se !lncadreaza fuga lui Ascyltos de la ~coala ~ui Aga-memnon (Petroni'll, 6) ~i ,<ljproape toate aventurile 'care-isucced : Enwlpius spera sa ajunga la han, lnsa se Itrez~teintr-un lupanar (Petroniu, 7) ~i se teme de diiZbunareaQual'biHei, dar ea veni'se rpentru 0 iP'ekecere (Pdroniu,19-20). Surprizele din a doua categoriea:bunda in ban-chetul 1ui TrimaJlchio, un de fieeare nou fel de rrfIncare ~ifi.ecare gest al gazdei aJs.cunde 0 asemenea surpriza, con-ceputa de initiatori ca serioillSa, insa ridicola prin st!lngacie~i inardecvare. Mesenii s'e tem de prabu~irea pla:fonull\.li, darii inunda It'Ot{dlUl de bunaJtati: "N-am avut ra-gaz sa ad-mi,rarrn a.ces,te ,puneri !in scena at1t ide alese, fiindca, penea~teptate, a !inceput sa bubuie tavanul ~i 'Sa ,se cutremuretot tridiniul. M-arn l'ildicat ulluit, caci m-am temut ca nucurrnva sa ,wboare din t'avan vreun acrobat. Ceilal,ti meseni~i-au ridicat ~i ei privirile, a~teptlnd sa Ii se vesteasca dincer cine ~,tie ce noutate. lata ansa ca tavanul s-a desehis sia un.lceput sa coboarei:n jos un ceI'C,de~prins de buna seamade la un poloboc maJ:ie. ,Pe ,tot inelul sau atirnau coroalledin aur ou vase facute din alabast'ru, 1m care se pusese par-furrn. 1.0 vreme ce eram lm!biati sa luam aceste daruri, eumi-am ·intors din nou privirile srpre masa" ... (petroniu, 60).Toata ,oasa l<ui Trimalchio apare organizata ca un teatnlde sur,priZJe,comioe. Un bucatar uita sa cmete un pore demaruntaie, spre nemultumirea lui Trima:lchio, care-l p:unesa execute pe loc operatia. Insa S\pre surpriza ~i ,s,pre mul-tumiJ:iea ,mesennor lacomi, din p:intecele porGului se re-,var.sa nu viscere, ei drnati gusto~i (Petroniu, 49). 36 U neorisurpriza ,adopta tiparul quiproquo-ului, procedeu de reSUTseumoristice eX'ceptionale. Enco1pius se spenie de 6Q1lemnita-tea primirii lui Habinnas la os,pat, ,crez~TldIn vizita cine sticcarei personalLtil,ti. tnsa apare un biet antrep1'enor de pom-pe funeb1'e (Pet1'oniu, 65).

Regasim de asemenea 'lltilizate lin ac.ela~i con~ex'~I'Paro-. v·· A at e a scr,I'son ·or -

dic-ironic p1'ocedede mser~ru J.? nar 1 r,oceselorschimb de epistule intre C1I"Ce~I polYla;nohse'latpaePv.asintre

. . t t t d pace ce ITlO 'judi~iar'~. ~I ~ U?-iUl. 1'3; a ~,e.1lui :EnoOilpius. Textul 'savurospa1'bzanu . .lUl Lldhas '~:vce: ,£1.. reprodus: Eu, Tryphaena,al ,acestUl t1'a,tat men a sa Ie v m"avVO'lmai rpHno-evii t I d onoare ,ca nu ~declar pe cu ? u deu ~Adva Giton si nu-:!' voi mai ~nvi-de o~ara .c~ fiI-a a 'llS-O ~n . mai ratbuna pe eJ. ~i nu,,~nui un UlCl un fel, nu ma VOL t t lAIntr-ecut . daca. v . t ceea ce s-a rpe reou , vvoi mal unman pen ru v ' " . ere bavI'atului nici sahef faca nu VOLmal C . .

~~av~r~~~~ ~ici .'sro~a @~bditi(e~l::e s~alfi~a~~e~d~~i ~~1TIine·vDe nduVOl.rg:peeta Lt~~~:~eclar' 'Pe euv'intul meu deo suta de I ,enan. yl eu, 'E l' .. cu vo1'ba

v ••••• 'pe nco 'pLUS nLCI . ,onoare ca nu-l VQ.1 mal }Ign:,. .. h's' de locul in. . .. .. . ma VOl Imal SIno 1 1mel ,cu 'pnvlrea ~I Diel ;'lU(p t ' 109) Efeetul comic re-care doa1'me e'1noaptea e IronlU,. . , os adec-

ltV d. . .doln]·I\.lxt(linuner·eatOil'ulm solemn, pomiP, fzu a eCl 'I." r"l f d I I g1'otesc po"vat sti}uh~i trataJt~lo; ~i £'?-t Lcat~]:dr T~)'I;h~er'a. Con:ditii1e

~~~~ I~~?~·~r~~~n:[~~d~lo;~e~:r:be.~~~s~rtia t~n~ ut~rnpl~~i>c'~::In' anume cel al v,o , .}fll curen . d'

~~t s;01em~~7' potenteaza sav·oarea parodiei pe.t1'omenc 10

a:ce~t~s~enea se pot deslu~ico~cid.entelefuzitat~ in ,roti'" Al . I douaJ mantale urate m p~amanul g1',ec,ca II!nUlmrca oe ~r ' acel i vas acuplului

(Petroniu, 13-15) .sau }eum~ea if~Cd ,as 100-105) tnsaEncol,pius~Gi.tdont~i a Avrta]t'~~~~~~1'C~I ,; ~;ta~are umo~.isticaaceste como '00 e wniscusita. .' cap at de ipo-Sp pot lesne descif1'a diSCUrSUr.I,,care. au s f t

~ . v 1 t 1 a1'odlee ,cu car·e au ostecile r,etor'li1ciidatonta ~aer: e or p. t 1't cu 1'0-investiteea ,~i dialogu1"'1, abil cOllistrUlte. n. f.aJpo v ..

I g1'ec dia:loo-ul dobindqte 0 ponder~ :~Io. arta potenmanu , 1:> • A 't db b I mal nume1'oasetate. Dis,outiile lint1'e perso?aj'e SIr: ,'pI" aJ 1,· 1'ane cudedit :in rornanele g1'ece~tI anter;I·oare .sau cOlli~emPlo1 dt

. 1 •.. . uten:hoe Altllt ,cuprmsu OT,S.aty,rtCo,,!:u , m~ V.ll\:r::tn a mimea~a ,fericit autentidtatea.~I sI.tuatule un. e 10 R ' b'l !lnt in a'0est sens conver-dezinvOiltura eflcace. emarea 1 e 5

-------------~satiile dintre mesenii Cenei. Replicile lor stralucesc 'prinverva ~i ,caraderizeaza a:dmirabil 'personajele Iin 'cauza.

Nu lipse~te nioi monologul ,enuntat cu emf azill, ,eu pate-tism av1ntat. Dar emfaza ap.are ca intentional £alsa, persi-flata. N~ci Petroniu '~i nici Encolpius,care monologheaza,nu cred 111amp.lificarile retorice ~i se distanteaza 'evident~isarcashc de valentde 1101'reale. Contextul se schiteazatotdeauna 'In asemenea termeni inoirt sa aouz'e parodia, Ast-fel prota:gonistul,aJbia scapat din naufragiu, des'COiperaunle~ 'purta:tde valuri spre tarm. P.Ende tristete, ii:ncepe sadepHnga soarta amului, ZdfoObitde un is£lqit tragi,c, an thmpce rudde ,u a~teapta acasa, Totu~i brus,c Ir~i recunoClJ~,tedu~-manU'l·~i buouria feroocese suprapune mLhnirii emfatice:"Tocmai j e,leam pe a:cest neaunoscut, ,dnd un val a lntorsspre mal un obraz 'Inca iintreg I~i astfel am r,ecunoscut,aproape azvllrlit la picioarel,e mele, ,ch~pul lui Lichas, cuputina vremeln ullma ~nspaimlntaJtor ,~i,de neinduplecat. N umi-am mai putut ,s'taptni }alcrimiLe ~i 'am lnceput .sa ma hatcu p'llmnii in piept: ce-a mai dimas din mil'nia ta~ice-amairamas Idin {mfia pe care to HutuPai pest'e !tot? Ue bunaseama se VOl'ospata p~ti,i I~ialte di,hanii de pe flundul mari-lor din tine, care eu putin mai 'inainte te gr,ozaveai cu pu-terea-Iti" (Petroniu, 115). SfIlqitul epilsodului pune ,accentulparodilc decisiv. aducind Iin ,gros-<plan mania funambulescaa ,lui ,Eumolpus de a versifi,ca neiDioetat ~i in orice Impreju-rare: "trupul l'lli Uohas fumega pe un rug nidicat de 'mli-nile Vtfajma~i,lor sai. EumO'lpus facea 'un epiJtaf 'In versuri ~ipriv,ea In departare, cautivnd alcolo un izvor ,de inspiratie". 38

E~ecurile erotice declan{ieaza Iln Encolpi'lls al<te monolog;uride mare tristet'e, eami1ce, dat fiind 'dbiectul lor ~i conditiileIn care se ex:prj1ma(petrociu, 132).

Daca 'In roman digresiunile 'Prqpriu-zi<se apar mai rar(dis'ta:ntarea Ide intriga ipriniCipaila,concretizlndu-'8e In nuvelenarate de tdivense personaje) EncoLpius descrie ades'ea ama-nuntit, 'llneori an gros-plan, peisajele I~i ,obiectelelntllnite.Descrierile a:lterneaza ![n asemenea ,cazuri 'lndhi,p .fericit cunaratia. Arm mentionak ratiunile dezvo1tarii procedeu1ui des-crierii. Diversele descr,ieri puncteaza Ipoli'crdm ~i pe aeela~iton persiflant desfa~urarea banchetu1ui dat de Trimalchio.

'1 d .'. caJsei l,ui Trimakhio (Pe-Citam ca remarc~bl e eSG~e[~~ ~sa a ,fdurilor 'de 'ffi~ncar~troniu, 28-30), frgu[b·,~~e1amll'!~uT~ima1chio (Petroniu, 28 ~l

, 1 asa a ail,or IUl d .• "1 seservlte am. ' .t t de convivi. Dar eStCfIP\,ll~e /'0

73) ~i a v:~mmtdor pUI ~rei a:le romanului. Se ?itea~a Y:.-regasesc ~l un celelalte Pf; i entfiU suavit(iltea Imagl~trCll.deob~te, pentru elega~tatV 0 l~sti~ ,parcu1 frumoasei Crrce:

urile car'e reprezl'll a 11' •vers , ., d cu IJlatanul in freamat,v ,v rasp III eau

Umbra varallca ~I-O hi arosul ce freamata ve~nir,D h e cu boabe de ram, c p .. vap n v • v frumo,s rootunJlta,P' 1 cu murmuratoare coroana .,'

I~U c' un lriu inspumat se juca ~I ~prl1\\ara-1Pnntre copa 1 ,P, v v d' du-l cu susur ~agalnic,Unda lovea in pletn~, napa Ill., , hetoarea codreanaC 'b 1 iubirii ! Iau martore PllVlg "

UI a , <I larba<;:' v Procne Vioreaua gmga~e < v"I ora~ana . , 1 1 de dntec umptura ..,

v m zburdau ~l me eagu\Le unnareau cu (Petroniu, 13\)

v. • " ,1' de imagini utiEzat de ~e=Ele atesta varreotatea [eglstru Ul detaliiolor trivia1e pma

. erO'e de ·la evocarea 'd' 1tronlU, care m fO t d'e arta subtila, ,tream prrn mu -1 aserrnenea Iper orman\e I .tftudinea crochiuril~r. gr,ote~~). d' ti-parde Icompozitiona1e

Devang~nd apantl~ ,:.nUlfi tim Petr,oniu des.crie ~i unele

practicate de romaniCl~r~1so ~'.. E1 insistro asupra ~res-marturii de arta plast

ElCa a

1yre~1l'10cuin'a 1ui T,rima1chi,?,

t 1 te de nOOplUS ,m \'. ,. v mcelor con'emlp a " xirstentei lunUI Cllne raucare avertizeaza oaJSlpetll,~supratVaeplnuluivi1ei lupte de g:la-

v 1~~ v p1ast1'Ccarrera s· '.. '(P . 29)casa, re "'Leaz,: . . 1 Iliadei i Odtseet dronlu.. :diatori sau ohl<l;rSUh.l~ete'ev 0 in':ooteca ~i cu acest 1?n1e~Acela~i Encolpl\.ls VlZl'teaza

v P . t subieotek unor pldun• v t' ast ~i rezuma iSu<ccrn ' 11 t (Peapreclaza e~ U~l Z' Protagenes, Alpe. es e .c'. '. -

celebre, a1ca:tmt,e deemt1~,. .'t: t impreO'nate de lronta. 83) "i aceste descnen :,Iln '"troulU, . Y •

acida a romancierulm.

1 Sat riconului rezida a~adar ~?Prindpalul .farmec a Y £ • ""pro""pe incantatof1l'. d tor eu el,eCee"" "" .umoru1 Gau, ilnvestrt e au . t' 'ncollporat In naratla

Am relevat di el este iprograma lC 1

134 / EUGEN CIZEK - EVOLUTIA ROMANULUI ANTIC

ro.manului, ca adecvat intentiei constibuirii unei fresce a rea_litatii ~n care sa se decanbeze stilul de viata fundat pe trai-rea integraIa a prezentului.

Efectul intens, culoarea violenta mo~tenita de Ia roma_nul grec se s{jhiteaza uneor,i Ipe paI1eur.s, dar eJle se dizolviidezinvolt ,In rus sau macar linsuI1is, caci tragedia se h.ans_forma qn melodrama ,ce e~ueaza 'In 'comic savuros. Certurileaiprigedintre Encolpius ~i Arscyl'tos se sparg ~n vorbe deduh ,car,e calmeaza ablt personajele cit I~icititorul. Encolpius~i Giton v,or sa se sinucida, dar aceastaintentie grava con-duce ispre 0 slcena de bUl;lesc edlasall: "Arma iillortii", bri-ciul, eSJteprea tocit ~i nu taie. lata relatarea acestui mo-ment atIt ,de buf: ... "am Ihotant .sa ma 'spl'nzur ~i sa stir-sese astfeI ,eu viata. Legasem 'cingatoar,ea de marginea delemn a patului pecare ....l hpi'sem de Iperet.e si imi vir'isemgrumazulin .lat, dnd s-a deschis u~a si au intrat Eumolpllsimpreunacu Giton. Eram pe tpragul mortii rsi m-au read-usei .Ja v'iata. Mai cu seama Giton, iinnebuni,t de durere. ::Iseas un strigat ~i, ilmpingindu-ma cu am;Indoua milinile, m-aazv7rIit in pat:

- Gresesti, Encolpius, dad 'Iti 1nahipui di 0 sa moriJ'ntii. Ti-am luat-o rinainte : ,Ia Ascyltos Jin ,casa am cautato sabie. Dad nu te-as ti 'intbflnit, Jmi-a~ fi ga:sit .sfir~itulintr-o pdipastie. ~i ca sa ~tii ca ,cei ee 'cantil Imoartea agilises.c u~or, uita-te la spectawlul 'pecare voiai sa-l pri-vea,9ca a1tii. Dupa ee a ispravit de vorbit, Gi,ton a smulsbriciull de .]a ,slujiltorul cu 'simbrie al lui Eumd1pus. ~i I-ainfipt in glt de ,doua ori ~i s-a priltbu~it la 'Pieioarele noasotre.Eu am tipat ,Lnspaim.lntat ~i, arundindu-ma peste el, am In-cercat sa maomor ICUaceJasi 'hrici. Dar Giton n-avea niciurma de rana, iar eu nu simt'eam nici 0 ,durere. In teacaslujitorului fusese un bri,ci grosolan ,~i tocit ,intr-adins, hunpentru rbaietiicare ilnvata meseriade haI1bier. De aceea nicislujitorul nu se ,inspa,i'!llfLntase dnd 'iismulsese Giton briciuI:;i nici Eumolpus nul'ntrerupsese aceastacomedie a sinuci-derii" (Petroniu, 94). De a'ltfel tribulatiile prilejuite de prie-tenia leu Giton, mai ales fln legatura cu unele manevre dll-bi'oase ale lui Eumolpus ~i ulterior cu peripetiile de peeorabie, rpar uneari a se apmpia de limita co~marului, mai

. . 00' . ,d Atlin s'cenele analog-e din 'ro:mult si mal autentI'~. lal . ea;ceClistaeste ,re<pedespulberatamanele grecesti. Ins,: ImbPr~s1av' venimentelor ci mai ales

. d evolutla enlgna a e . , fA t Anu numa~ e .' b 1 '. v Totul ,incepe 'si se ISIqese 111de 'lntorsatura lor I UPesca.

ras savuros. vI' G't '9i a lui .Ascyltos, EncoI-Indi.gna:t de tradarea , m 1 on. 'de Oohii ii lucescA v t lor spre a-I 'uo .pius pornise mcau area I. ~nerul ,s.abiei eu car'e se

pli.ni de f:urie ~i strluge ~ergl.c mau un 'personaj coborit. P e un erou Ulomenc s . l' vInell1sese. ar. v Et" razbunare a iubltu m ama-d· t t "agedle 'gr,eaca. elna,. '1 ce-In 1'-0 I . 'v' A f. oehiJ.or nostri lin culon e g-rave

o-it se contureaza iIn ClitaIV I 'tV Ansavcav un biet dezertor.." . v d regu a a a Ilu .o caradenzeaza ,ed . v I~I opre~te pe Encol:pius ~I-I. so-~au un borfas de . U~l~ / lin minte numai gftnduPI demeaza fiira r:u~ine: ,,111111eam h" vlba,talciti 'si' stl1lng-eam. d A ge umbIClimeu oc 11 sa v •• Domor Sl ' e sm" . . e 1 meni:sem ra?JbUnarll. arin pumn mlneruol fierulm pe cvar - v reun' dez.ertoT sau 0azut un soMat, Ide buna ,seama vm-a v . 'rins sa ma descoase : .haimana de noarpte, 'Sl a P 1 el din ce leg-iune Sl- Ce-i ·cu tine, osteanu e, spouse, ,

din ce 'centurie es~? . fV v . v dipesc, un centurion si 0Cum eu am nas,coolt, , ara saIeo-iune, m-a intrebat din nou : t v oldatii umbla In-

t> H ',d haide in armata voas ra s v- al e, b d v ooa g-receasca ?

dltati in sandale ale, vup~ fit 'dupa spaima ce IIDi seF" d v observ.ase ca rom eam, , . v . vd

. lln cr tV . cerut sill !pun jos armeJ.e Sl Sa-IIDIvaCltea pe a~, ml-a d uiat oi Iipsi,t ..de dizhunarea r:e-de drum. Pnn urmar,e, ,esp v "h" (Petronm,

v A dreptat Sple an ...crutator .retezata, m-~r;;~nt se 0Tav melodramatic, se in-82). DeCl se,ena earee u a to ,

1 . A 1 mai 'spumos burlesc. . Ic lela 111ce . h . periclita serios vlata cup u-

Lichas .lSi Tryp a~naVPAara I'tate ei nu urmaresc deci!. E 1 Glton IInsa 111rea I l' . 1 .1m neopms-. (P' . 113) Povestea ,prico J.Cmm .Slobiective erohee :tr~l1lu,. '. t .. de groaza si efectIv. "1 tItme in sme IS,om ,eea. a ,stngll or co~s' "1 scultatorilor,dar to nul, ,r'eac-spalma se. p~opa¥a ~nImmtl ~ a lui si lin special betia gene-tiile sceptlc-lrOl1lCe ae na~a or~ ,in aduie nici macar .su-ralizata risipeS'c prompt fC~~e~z~udest~I de iutesi momen-gerar,ea urmorulm negru.

tele de tensiune, de adevarat suspense, cum ar fi hatal.iilede pecorabie.

Umoml 'lui Petroniu se extrapoleaza !pe 0 gama larga,pe 0 varietabe li'ria~a de nuante, de la mal~tia u~oara dinfinalul Matroanei din Efes 'Pina la grotescul acuzat al in-mormintarii s,imulate de Trimalchio (Petroniu, 78) sau alav·enturilor lu.i Encolpius, unde se reliefeaza un limbaj in-tentiomd hiperbolJic Umoml i~mbiba in nenumalrak moda-litati subtextul romanului. Cu 0 abiEtate remallcahila.Pe-troniu desoOipera dimemiunile rizibile ale situatiilor. Chiarpers'onaje ,secundare ,~i gestul'i minore nu pot ocol.i judecatanecruta:toar·e a romancienulUli. Un biet 'crainie, veni,t sa-lsomeze pe Encolpius dupa lintoarcerea lui Gibon, este ~i ddescris eu umor 'Savuros. Romancierul nu ui:ta sa mentio-neze cii pensonajul tinea in ,mllna .0 tOTta ,care falcea maimult fum dedit lumina, :in vreme ce-~i ras'tea somatia (Pe-troniu, 97).

Petroniu 11 face pe oititor sa Zlimbeasca subtire, darade'Sea d ii !pwvoaca r.~sUlla:bundent, noncon:folimist, uneoritrivial. Astfd se elucideaza ,~i Iprezenta licentiosul:ui in ro-man. In Satyricon abunda ddalii obscene ~i chi-ar scatolo-giee. UbiJIizarea ,Ior se explica abit prin intentia pictariiautentice, cu toate umbrele inerente, acontextului an caretrebuia sa se delSf~oare trairea lplenara a fiecarei clipe, dar~i prin traditiil,e satirei menilppee ~i ale veohiului comic ilta-li,c, frust, neret.icenL Pentru ci,titorulantic aiceste eJ.ementenu erau sUiparatoare, cu a~it mai mult 'eu olt Satyriconul,ca de altfel ~i Apo,kolokyntosis a lUli Seneca, se situau inzona literaturii genmilor apreciate ca umile.

A rezultat, din .cele expuse mai sus, abundenta situatiilorcornice 'ca ~i frecventa caricaturilor sau a parodiilor. Aproa-pe lin fiecare fraza se pot des:lu~i valente caricaturale sauparodice. S-au mentionat 1n paginile anterioarecar,icaturisau parodii de moravuri, scene de viata, ,r~porturi inter-umane. T,ot Satyriconul echivaleaza, repetam, cuo parodiede roman ~i,concomitent, de !latira menippee. Satyriconulstral'Uce~te deci atit ,prin efectele parodiei moravurilor, deesenta satirid, rut ~i \prin cele ale 'parodiei Eterare, orien-tata umoristic. 39 R.ival.itatea pentru Giton dintre Encolpius

~i AscyItos, aJPoi oontre Eilicolpius ~.iE'Umo~pus~~-: printr-odasica rasturnare desituatii - ,dmtre Glton ~I Clfce pen-tru Encolpius, 'Parodiaza tipare decantate. lin ro~anel(' r;r~-e~ti anrerioare sau ,contemporane Satynconuluz. MultJpl.l-

~ind parodierea genurilor I~i motivelorv

lit~:are, . Pe~rontUpersifIeaza discutiiIe privi~'d ~auzele :decaderu :locmtel (Pe-troniu, 1-3), tioparde satIrel morahzatoare (zderr;, 4-5),ale unor epi'Soade homeri,ce cel~~)fe -: .dra~ostea lmtre En-eolpius ~i Circe paroruiaza relatnle Uhse-Clr.c~e - sau ver-giliene. Petroni'll ,par,O'diaza selO\l1ente.deItragedle. sau .de epo-pee, oind nal'eazaconflietoul artmat dmbre ~ncollplUs ~l As-cyl:tos pentru .stap'inirea :lui Giton (Petr?nJU, 80),. Ifurtuna ~Inaufragiul antieroi'lor sai (idem, 114 ~l urm.). C?'lton.as~unssub pat 'esteco!ffi'p~rat ICIU Uli$~: v",i~am poru:n~lt 1~1 ~~tonsa se vire la i'llte-ala sub pat, ~o) sa-l~l lege IJ'Ilfimlle~I .?lCIOa-rele ,eu chingile ,stinghiilor car·e sustineau saJ.t:aua y, p~e-cum se .agatase oruinioara Ulisve ·de berbe~ul. sa~; sa se v nn-tinda ,sub ,cul.c1.li1lulmeu ~i, daca Ascy.Hos ,~l.al sal VOl'}aut.apeste tot, ,sa ·g.epazeasdde miinile 11,~.r.. GI~on ~-a .za~ovI~lii, aswl1:l~ndu-'ffiior.dinul, ~i-a leg-at ,m~lm.le1m,c~mg~, ot! alcl]pi 'din oohi. L-aintreout. as~felpma ~l pS UI.Is~ !n ~lre:teni'e" (Petroniu, 97). Lacnml.le. ~l .funa razbol,r~lca a IUIEncolpius, 'pa,rasit de Gi1ton.' tnrnlt ,dl:~ct la 0 sene d: v,er-.suri verO'.iliene astfd p<LrOdlate (VengI11u, 2,664-671 , 749 ,314-316 ; 588 ; 716; 1,214).40 Cautlnd sa-,~i co~ving-~. sta-plna d trebuie sa cedeze ins'is,tentelor. ~ol~atul'~I,~luJlt0O'~-rea matroanei din Efes IpmnUinta semmft,q.t;v ,~tIhUI1";,er,..,l-liene, bocmai acelea prin care ,Anna .'se stradmse s:o mdu-pIece pe Dido a accepta dr.ag,ostea .IUl..Enea (pet:om.u, 11.1).Este clar subliniata 'intentia parodleru 'celel?ru!,U1t.no I?ldo_ Anna - Enea din cartea a patra a Eneldel, 'Pllln mlJlo~cirea formatiei matroana - sTujnica - m!l~ta.r. Cele dovuamari poeme ale ,lui ~umolpus, .Ciiderea. T roz~z ~l DesjJre. raz-boiul civil, parodiaza osbentahv epopel1~ lu; Lucan, Il~acon~i Pharsalia. It; aces~te p~ems, Pe~romu :mcoJ1J?oreaza caaccesorie I~,i0 mtentle seno.asa, Imal. <l:les'm uItJlffiul, .undese poave Ideooda ef.orbul de. a-I v~rgl'hz~ pe Lucan ~I !ot-odata de a-I uiti·ca.41 Cahtatea hterara foa:t~ modesta apoemelor rdiefeaza numai ,incapacitatea poehca a per.sona-

jl!lui care Ie debiteaza. Glnd se ,deta~eaza ironic ,de Encol-PI~S sau de Eumolpu15, romancierul opereaza de £apt .mI.Jloaeele par.odice defi~ite de Cebe, ea specifice unui hi~b.nd .d~ parodIe, ·con:comItent satiriea ~i umori,stica. 42 Chiar~I mIcJle ~ragmente de venmri, presarate :in diverse capi-tol~,consbtuie. parodii; s~ pot r,ecunoa~te iparodii de ver-s~n a?acreor!-hee'A cu motIvele lor ihedonis,te, ipersiflani alestdulUI pr~cheat .m poemele lerotrce. Astfel vel'surile debi-tated~ TnmalchI~o, rdupace se adusese la ma:sa un schelet~e argl~t v(PetronIU, 34) trimit ·pa1'odic Ja stilhuni anacreon-bce. EXISt~ d~ .as.emene3::p.arodi:ide .arta degiaea. In schian-bulde s,~nson .d~ntre CIrce ~i Encol:pius - Polyaenos s-aud~se3P~nt ~emmIsc~nte dedegie de id1'a:goste, crunt paro-dlata, 'Jar 'm?eSc~.ler,ea ~lo.cuintei Oenotheei s-au descifraturr~e. ale unUIepIso~ dm Ovidiu (yetroniu, 135 fata deC?vId~u, ~et., ~,65.5~I unm.) 43 lndata dupa reI.atarea falseism~CIdeI"~~ I~I GIton, mai :sus dtata de noi, Encolpius ,in-SU,?I.subhma~aconcludent parodierea mel<od1'amei lin acestpasaJ : ,,~n ,tImp ICe,se juca aeeaJs'ta Ipovelste sen'timentala cala .teatru, se !ril.'ta han.~iuI..." (~etroniu, 95). Cind Tri~a 1-ChIO afedea~a .generozItatea fata de solav,i (pet1'oniu 70-7~).' romaI?cIerul parodiaza teo1'iile ,lui Seneca des:pr~con-dItIa sdavdor.

L~'.rtele dS PI::. vas ,~i reconeiEerea 'subsecventaeomportaparodal ale raZ'bo~U'~'Ui.~i pacii, (petroniu, 108-109). Apa1',de, asemen~~, rugaJCIUlllIburle~b, Iparodii ale 1'iturilor ~i Em-baJdm reII~IOas~, Jea:nv-Pierre Cebe semnaleaza eiteva. Preo-te<l'sa QuartIll~ Ianplora pe Encolpius ~i pe tovara~ii sai 'in-t1'-o de~:ecatlO. patetid ~i r,idicola: "rintJind, .a~adar, spre~~u~chlI vo~tr,I brat~le ,me~e rugatoare ~i va cer ~i va con-JUl. sa nu J,:,cet1?e,ns ,mtunle noaske nocturne. Sa nu adu-cetI 1a ·1~mIn.a zl,lel :tame vce se pie1'd rin negu1'a veaeurilo1'treeute,. ~l pe care abIa daea Ie-au eunoseut 0 mie de oameni"(PetronIu: 17). I~. t:xtul, latin abunda redundantde, aso-na?tele~I vt~rm.~nH 1'.I:tu~h.Lav fd EncolpLus parodiaza ,lim-baJul rugae~Ull1I dind, I~lma ;d1'a:gostea Ci,rcei (Pet1'onju,127), SaJUa:p~torul.l';ll ~nap (zdem, 133), La rilindul sau,Oe~otheea. J~~ suhl!lllaZa p~terea iint1'-o Idecla1'atie versifi-cata, calchIata dupa cde atr.Ibuite zeitei Isis (Petroniu, 134),

Dar cuvinvele ,scabwase pe ,care Oenotheea le Sipusese euputi~e :dipe iinai~te batrlli~ei. Pro~denosco~trasteaza. semni-ficatrv ,eu .aceasta solernna ·tl1'ada,44 Dneor! ,personaJele iin-.sele organizeaza delibe1'at anumite ,scene de 'parodie ~i at1'agatentia ,cititorului asup1'a acestui fapt. Enoo1pius ~i Giton,deveniti pseudolsclavi ai lui Eumo1pus, Iparodiaza ce1'emoniajuramilntului depusde g:ladiato1'i llnaintea stapinului lor:"a~adar, pentru ca minciuna sa 1'arnllna tainuita numai in-tre noi, am jurat ,eu ,totii, 1',epetind vOl1bele Ipeca1'e le 1'os-tea Eumolpus,sa pierimde foe, ,in temnita, :sub bici sau desabie, ~i de tot ce-a mai iin,,?iratel, daca yom ,trada secretu!.Intocmai ,ca ni:~te gladi.atori Ide meserie, ne-arn Ilncredintatin mod sol'errnn stapQnului t1"Upurile~i suf1etele" (Petroniu,117).

Petroniueste deci expresionis,t dhiarin masura mai marededt 1'eali,st. In cautar·eaefectelo1' ,cornice 'pregnante, 1'oman-cierul cornbina cu dezinvoJ.tura resursele reallisiffiului eu aleale expresi'onismului. Ama;lgamul nu poaJte S'unp1'inde, caciadesea di~poniibiEtati~le ex:p1"esionisteIs-au situat ~i se situeazain veeinatatea realisrnului. Ingro~lind, acu:lJind in tehnicaex-presionista anumite detalii cornice sau alternltn:du-le lintr-o:maniera fasoinantacu obtse1'vatia realis,ta, se aiung-e, .a~acum am 1'elevat ,~imaisus, in IpEn 'dtmp de actiune al a:bs.ur-dului. MuItedin faptele lui T1'imalchio, ca ,eitirea testamen-tului sau anmo1'mlnta1'ea sa, inea in timpul vietii (Petroniu,71 ~i 78), s~nt acuzat iltbsurde, dhia1' daca unele martur!ilitera1'e ale ep06i semnaleaza lea fenomenul nu era inedit.Deformatiacomiea ,~i totodata s'emnrficatrva a ,realitatii seinvedereaza ,ostentativ inabsurda scena a testamentului 1:n-tocmit de Eumolpus la C1'otona, nnaintea Vllnatorilor de mo~-teniri. Clauzele sant ,intr-adeva1' dedomeniul celui mai si-nistru comic: "toticei care '9int treeuti ca mo~teni,tori intestamentul meu, ~n afara ,de libe1'tii mei, '11Uma Val' mo~tenid.ecit :cueonditia urm;l:toa1'e: sa-.mi taie l~uJl nn bucati ~i.sa~l manluce de Jata ,eu toala ,lumeadin ora~. Stirn ea laun de neamuri se respecta ~i aCUlmlegea ,ea lrnortii sa fieffilncati de 1'udele lor. lndt bolnavii slut deseori ee1'tati ca~~i strica singmi earnea. De aceea,eu atrag atentia prie-tenilo1' meisa nu 1'efuze indeplinirea ·cdo1' prevazute in

aceasta clauza,ci sa puna lin consumarea trupului :meu totav~n'tut cu cal'e mi-au b'1le1Ste:mat totdeauna spirituL." ~iapoi Encolpius adauga: "faima uria~a a aV'erii lui Eumol-pus orbea ochii ,~i lSu£leteile acest,or Illeferkiti ... " (Petroniu141). '

Lexicul petronian restitui,e efectele 'celor mai variate pro-cedee umoristi'ce. Comkul Ide Embaj ,corespunde celui desituatie ~i detine un rol important in ,str.uctura Satyriconului.Adevarate hipenbole burle~ti, caJambururi, 'ironii directeex-presii familiare ~i proverbiale, citatii din poetii cdebTi' stntutilizate pentm ,a provoca PIS-Ul.

lntr-una din tavile servite 11,0 timpul Cenei abunda sosulnurnit gal'um fJiperatum. D.ar, ,In acest 50S, pe~tii inoata caIntr-un eurip (Petroniu, 36). Hipel'bola g-,lumeata este iPre-zenta, indiferent daea autorul ,se g-Indqte la canalele careirigau gra.dinile ro'mane sau la strimtoarea ce desparteaEubeea de Attica, numita Eurip, de unde ~i numele datcanalelor.

Jocurile de cuvinte ahunda ,In SatVl'icon. Aproape toatepersonajele atesta 0 slabi6une ,pronuntata pentm ele. En-colpius aude de un emba,sicet ~i a~teapta cu nerabdare 0cupa, dar se pomene~te cu .un dansator desfrinat, eaci ter-menul Insemna~i una ~i aHa (Petroniu, 23-24). T'rimal-chioelibereaza un sclav numai Ipentru ,ea liber putea fi 6n-teles ~i ca Libel', alt nume ,al ,lui Bacchus, zeul vinului (Pe-troni.u, 41). El afirma ca 'poseda vase de CO'nint veritabile,deoarece me:<;terul care i Ie fumiza se numea Corinthus (Pe-troniu, 50). Tot Trima:khio I~i 'Indeamnaoaspetii la masaspunlnid hoc est ius cenae (petroni'll, 35), ·dar el inteIege~prin ius ~i "legea" sau "dreptul" (cinei), iillsa ~i "sucul" ei,deci partea oea mai buna, eaci 1:ermenul latin putea aveaambele sensuri. Deci frazase poa,te .traduoe at\lt "aceasta est<elegea ospaVtilui", <:lit ~i "acesta ,este 'sosul ospatului". Amcitit Iin rezumatul r,omanului un alt calamb:ur pe n'Uimele scla-vului 7aie (Petroniu, 36). Cailambururile abunda ~i 'In capi-talul 56, uode inscriptiile de la tombola organizata de Tri-makhio comporta bizare ~i oheodata grotqti echivocuri.":>

Tn textul romanuLui abunda ,~i 'ironiile necrutatoare. Nas-cocirile bUrl~tl ale lui Trimalchio sint tratate drept "sur-

prize elegante" (Petroniu~ 60). Oind yn }dav r~cita mizer,~-bil din Eneida, ,protagoms~ul obs,er:ra ,ca <l;t'~nc~p~ntru en-ma oara Vergiliu i-a zgilnat meChlJ,e : . "I~l lata Ica. urm<t: 0aWi distraotie. Sdavulcare ~edea la .IPl,clO~r~le .Jm J:I~b~n-nas, probahil pentru di a~a :Ii porunClse stapl,nul, reclta m-data eu un glas olntator :

Astfel Enea in larg 0 pornise ell nota intreaga.

Niciodata un sune.t a,tllt doe iPitigaiat nu-mi zg:iriase 1n ase~menea hal urechile ; nu numai ca faoea '0 g-aUl:gie dud malascutita, clnd mal scaZll't~, g,re~in.d i~nohip harb~r, A

dar scla.-vulacela lJIlai ameste,ca I~l versun dm. ~te~lane,. Im~lt, a~Uin:},pentru lnt5ia oara in viata mea, V erglhu Imsu~l ffi.l-a dlspla-rut" (Petroniu, 68»

Ironia este deci ex:plicitata In Plndul1ile urmatoar,e. En-colpius afi'fma l1mpede sensul ,iDlvectivei. sale it~l~reptata ~m-potriva sclavulu~ ,i~iC'l.;llt.~i .nu 0s>ntra 1m Ver,g;,lh'l1.46 Con co-mitent ea reproba ~l ndlcu!J.z,eaza.

Ex:presia lingvistica di'fera. ~e . .1a p~rso~naj la p~rsona.i~i serve~te substantial ,carac.tefl:zar.ll ant:eroIIo~. Porm~d. delacon~tiinta ex:isten~ei. unel hmbl l~l~sJ.Ce.sohdconstItmte,manifesta Ja acest adlJIll'ratm lal daslerlor~l. de .Qa c~no.a~te-rea profunda a expri~ari,i :~amiliare, .Petronlll ~l-a faunt unlimbaj extrem de vanat,chlar e~~roc1lt, I~a,re a f?st co:op.aratcu eel allui James J0)l1ce.47 SCTloltura 1m Petromu se mt:ndede la exprimarea .<;~gestiva, .po'pul3:ra,c.olorata cu vulgansm~~i ;proverbe sau 'dhlar emn ak l:bertl,lor .de la ospatul 1mTI'imalohio 'jJIlna la vocahularul ~'l ,g,ra.mabca pure al~ pel:-sonajelor ,culte, uneopi a,Proape or.atc}fJc.e ca run~numlte t}-rade enuntate de Encolpms, alteon :gratl,aase, ra~mate ca l~

tabIo.ul poetical pa:icului Circei~au.,ln I~exa~etneare~lntavictori.a lui EflcoliPIUS asupra !gl~itel .1m Pnap. 48 De~l, ipede 0 parte Emba Iui Encolpius ,~i EUffi'o1pus nu estecl.cero-niana, ,dki frazele slillt rdativ scul'te, departe de 'Penoadaampla a clasicilor, ,construite a'll ,stil direct .~i ,contm u~eleex,presii fa:mil'iare, edi'ficatoare Ipentru expnmarea orala a

oamenilor culti ai epocii. Petrcmiu ,glnde~k .~isCl·.iesimpluamspune ,di.rect. Pe de aWi parte, nioi Iimba Ji!bertilor n~echiva:leaza ped.ect ,ou latina vulg-ara aepocii. Ea pare ma:idegraba un limhaj pr·esarat cu vulgarisme, 'care sa sug-er·ezeca oamenii din ,categ·oria lui TrimaLdhio se ex:primau [n la-tina vulgara ~i ni·c.i nu ,cuno~teau limba Eterara.

Se pot serrnnala 3n Emha lor nenumarate ,proverbe ca 0'v IV I" f' "mana sp~ a ·~e. a. ta , ,,~.e~,ce. a ost :broasca aeum e reg-e",

"oala pnetenlel flenbe rau , ,,'m carne moa:le se nasc viermii"etc, ,sau expresii de tipul "ViiS,nu om", "piper, nu om".Lingvi~hi au consemnat prezenta unor termeni .de originegreaca, dar ~i a unor fragmentede fraza g-r·eaJca,linserateea atare In t'extul .ratin. Mesenii exall,ta 'sU!b'tiEta:tealui Tri-mal chi0, exclamlnd !pe .g-recqte "scyphos" adid. "exceptional"sau ",mtelept" (Petroniu, 40). hbunda ~i oCUvinte1etrivialeca lU/Jatria ("tlrfa", dar literal "lupoaica"), mat us "idiot"~i altele mai ~ocallite !Inca. Lihertul Henmeros se adreseazairitat lui Giton cu caepa cirr.ata ".ceapa de zulufi", fa&ndaluz·ie la buclele baiatul.ui (petroniu, 58). AJpar in frazelelor sufixe populare (- ix, ax), diminutivecaraJctenist·ice vor-biI1ii'ou.rente, termeni probaJbil .creati de P.etroniu Insu~i, for-me lexl'cale mai veohi, dar ,~i constructii recenteale lSuper-lativului, an ~genul lui ualde succossi (sunt) "s~nt .zdravandebogati" tradus mai l,~ber "s-au pr~copsit zdravan mai toti"(Petroniu, 38).

Ero.rile lor erau cde sa'V'II1~ite·de oamenii fa'ra culturaai timpului sau care putea'll ,fi wmise .de ei. Noile tendintemanifestabe Iin limba vonbita, instructia rudi.mentara ~i ori-g-inea orientala a li:bertilor favorizau aceste gI1e~eli.49 Pro-fesorul Eugen Dobroiu a demonstrat ·cu sag-aJoitate ca liher-tul Herm'eros gemineaza uneori pe s din su£ix.ul -oso-, <:alnsuccossi, mai sus -citat, deoarece d pronunta afectat adje.c-tivul de Icaracterizare laudativa ,~i Iprelung-eadura:ta al:esteieonsoane, redata grafic prin dublarea ei. De asemenea Inexprimarea lui Trimalohio 'reeurenta unor c1if,tong-iea uo,ue, ui, a uno.r consoane nazale ~i a unor voeale ca i ar su-gera rpronuntia defectuoasa a batPInului libert, rarnas fadidinti~i dotat {)u un glas pitigaiat. Pr~n urmare, Petroniu,

reocUipat de caracterizarea plurivaknta a ,personajelor sa·le,p . . d f' 50se interesa de iPronuntle ~I ~ g.ra. I~. v . v .' v

In versurile sale Petromu utJ1hzeaza 0 metl1lca val.~ata,supla (prefed ,tot~i' hexame.trul1dactilic ~i distiihu.l elegiac),ilustnind un expenment ,poetic mo.de~t dar ade~ea mteres~nt.

Scriitura lui Petroniu ·se ,constItUie ~adar I1ll p~rs!ped~vaunei fUrlotiona1itati deliberate. C~nosc~n.d temellllC latm~vulgara a epocii,. Pet;0I?-iu a extms VlZlunea sa ~e ~resea'in diferite sfere ImgvIsbce. A prevalat IUnstfUl~tUla ~m~ba-jului personajelor sale fu~.etia stilistica a :matenalulu~ hng--visti.(: utilizarea lui .ca lffi1]loc de .caracteI'lzare a unU;l anu-mit ~ediu ,social l1i a unorindivizi, clt~i ea fador mrpor-tant In dedarrsarea ,flisului. .' .

Structura In buna IDMura bar:oca va Satynco?zulw eVl-dentiaza deci conjug-area eX:t.raord~nara ~ne ;efen~.ta a~-bele sensuri rprincipale cOlllfente epltetulm) a I.n:entlel ro~a-ne~ti fertile, efervescente .si a .u.nei l~r.oblema~loClCllCu:e,chla~daca dezbatuta mai ales lmphClt pnn orgallllzarea ea ~resc~a viziunii scriitorului. Petroniu a mutat ·In 9fera cOIDI.cul';l1procedeele si formula romanului: s~bordon1'nd vas~ul ~auregistru stilistic unei infrastruotun et~~e, Icare pr~s:na cau-tarea unui stil de viata ,fullidat pe tralrea frenebc~ a .com~plexei realitati imanente. A ie~~t de aci nu numal .eel. ~~Ibun, cel mai viu, 'cel mai capbvant roman al antIchlta:l1,ci unul dintl1e cele mai valoroase produse r~leva~e ~e 1I~-treaga istorie a g-enului, Suges'~i~itate~ excelptl.~nal~: slmp~~-tatea ~i diredetea, verva comlca ul'U1toate, aSIg'ura SatY'l-conului 0 modernitate perena.

1 Aceasta apa provenea din topirea zapezii. Ap~ ast~el obti~u~a

£'It . ravcea din nou in zapada. Aceasta bautura constltUlase 1 ra ~l se v '1 Vld tun rafinament insolit, cad romanii preferau bautur~ ~ ca .u .e. d

2 Pentru aceasta ipoteza ~i pentru toate polemlcile pnvll~d a~a, l' f E CIZEK AutouT de la date du SatyTlco1l, 111

Satynco1!u Ut c. ugen, . SULLIVAN 'Studii Clasice VII, 1965, pp, 199-207, dar ~l J. P. , III