La Ierusalim, la mormntul Domnului, n noaptea nvierii, Patriarhul intr in Sfantul Mormant. Toata lumea e intr-o incordare si intr-o asteptare unica, divina. Deodata, la cativa metri de usa capelei Sfantului Mormant apar fulgere de lumina si scantei, ca margelele, ca globuletele, din intuneric tasnesc sageti de lumina, ca niste fulgere. Se amesteca cu sclipirile blitzurilor, dar se disting clar fulgerele de acele sclipiri. Si deodata, un glob de lumina tasneste dinauntrul capelei si fuge spre bine-credincioi, aprinzndu-le cele 33 de lumanari (numrul lumnrilor amintete de vrsta la care Mntuitorul a murit i apoi a nviat).De la cei crora li se aprinde manunchiul de 33 de lumanari aprinde si restul lumii. Lumina divina e lumina invierii. Cine a fost vestitorul cel dintai al invierii? O femeie, Maria Magdalena; sau, inainte de ea, Maica Domnului, asa cum marturiseste Sfanta Traditie. Maica Domnului, Maria Magdalena, femeile mironosite, ele au fost deci primele primitoare si vestitoare ale luminii invierii.Patriarhul aprinde lumanarile lui mari din aceasta lumina. De asemenea, pune din ea in doua candele si una este dusa la altarul bisericii mari iar cealalta este pentru celelalte biserici crestine, ca sa se impartaseasca toti din ea - la armeni, la catolici... Atunci, patriarhul iese din capela, sau deschide uneori cele doua firide, si aprinde lumanarile multimii care se inghesuie sa primeasca lumina din lumina. Aceasta lumina cel putin trei minute nu arde, nu mistuie, asemeni rugului de la Horeb, care ardea si nu se mistuia. Pe urma isi schimba chipul: nu ea se schimba, ci contactul cu lumea o face sa se schimbe. La inceput ea nu arde, asa incat unii isi dau cu ea pe fata, altii trec cu mana prin ea. Insa dupa cateva minute, cand ea se uneste cu firea noastra - noi toti avem harul lui Dumnezeu in noi, dar de multe ori ne departam de el prin pacatele noastre, si firea noastra parca nu mai arata intotdeauna ca purtam har - datorita contactului cu lumea de aici, incepe sa capete si chipul lumii acesteia. E o unire intre cer si pamant, intre lumina divina si lumina noastra.O, Doamne, ce mare dar, mai ales pentru sfanta noastra credinta ortodoxa, pentru ca, asacum vedeti, aici se aprinde sfanta lumina - la ortodocsi. Si din ea se impartasesc toti.Atunci cand, pe la anul 1300 si ceva, niste armeni au vrut sa primeasca ei lumina, patriarhul ortodox s-a indepartat si asezat langa un stalp, la intrarea n Biserica nvierii, afar, stlp care este pana in ziua de azi, ca marturie. Au asteptat toti, cu focul inimii, sa vina focul divin. in cele din urma, a venit focul divin ca un fulger, ca un traznet, acolo unde era patriarhul ortodox. Nu pentru omul acela, ci pentru sfanta Ortodoxie, pentru ca e dreapta marturisire. Ortodoxia crede cu atata putere si in crucea Mantuitorului, dar si in inviere. Niciodata Ortodoxia n-a despartit crucea de inviere. In Apus s-a pus prea mult accent pe crucea si pe patimile Mantuitorului, de aceea in operele unor pictori mari Mantuitorul este infatisat in suferinta lui atat de contorsionat, atat de chinuit - suferinta infatisata pana la ultima ei limita. Dar pentru noi aceasta suferinta a Mantuitorului reprezinta iubirea Lui pentru noi, iar in iubire e viata. Prin urmare, nu poate fi despartita crucea de inviere, Vinerea Mare de Duminica Pastelui. De aceea, cred eu, pentru dreapta noastra credinta, pentru marturisirea sfintei invieri cu atata foc, lumina divina e un dar facut Ortodoxiei.Aceasta sa ne dea o data mai mult bucuria si nadejdea si incredintarea ca sfanta noastra marturisire ortodoxa e dreapta credinta, pe care s-o cunoastem, s-o iubim si sa fie marturie de dragoste a credintei pentru toti fratii nostri, de orice credinta ar fi ei! Noi stim si credem si marturisim ca Ortodoxia e dreapta credinta, deplinatate a credintei si nestirbire a credintei. Ea nu a adaugat si nu a stirbit nimic, ci a marturisit tot asa cum i-a incredintat Mantuitorul, prin Sfintii Apostoli si prin Sfintii Parinti. De aceea, nimic nu-i lipseste Ortodoxiei, decat sa fie cunoscuta, iubita si traita in aceasta taina a unitatii Crucii si invierii Mantuitorului. De aceea la ortodocsi crucea are niste raze care pleaca de la imbinarea celor doua linii - una care uneste cerul cu pamantul si alta care imbratiseaza lumea. Acele raze reprezinta taina luminii divine care tasneste din crucea, din mormantul Mantuitorului. in aceasta unitate sfanta a Crucii si a invierii, asa cum spunea Sfantul Serafim, "de-acuma Hristos a inviat si viata noua ne-a daruit si marturia sfintei Sale lumini", a luminii neinserate pentru care Biserica Ortodoxa spune: "O, Pastele cele mari si preasfintite, Hristoase! O, intelepciunea si cuvantul si puterea lui Dumnezeu, da-ne noua sa ne impartasim pururea de lumina Ta, si mai adevarat in ziua cea neinserata a imparatiei Tale! Amin."

Avem marturii despre minunea sfintei lumini pascale inca din timpul patriarhului Narcis al Ierusalimului. Patriarhul Narcis vorbeste pe la anul 135 despre o minune, cum s-a aprins untdelemnul din candele din aceasta lumina sfanta. De asemenea, istorici ca Nichifor Theotochie si altii marturisesc despre ea. Nu s-a facut zgomot - aceasta a fost intotdeauna taina sfintei Ortodoxii - dar ea e marturia biruirii mortii. De aceea, din mormant rasare lumina. Aceasta e semnificatia cea mai adanca, si anume ca moartea e biruita. Observati, din cele sapte cuvinte ale Mantuitorului pe cruce, sase sunt din spontaneitatea Lui iar unul nu-i de la El. Acestea sunt:

1 - Se roaga pentru rastignitori: "Iarta-i, ca nu stiu ce fac";2 - Incredinteaza pe ucenic Maicii Domnului si pe Maica Domnului ucenicului: "Femeie, iata fiul tau!" si "Iata mama ta!";3 - Fagaduieste talharului pocait: "Astazi vei fi cu mine in rai";4 - "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai parasit?"5 - "Mi-e sete";6 - "Savarsitu-s-a", adica a implinit chemarea, misiunea; 7 - "Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu".Care din aceste cuvinte nu este spontan, de la El? Acesta: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai parasit?" De unde e luat cuvantul? Din Psalmul 21, versetul 1. De ce l-a luat Mantuitorul de-acolo? Intai, ce inseamna moartea: despartirea de bunastare, parasirea lui Dumnezeu, despartirea de Dumnezeu Cel viu. Dar pe de-o parte, S-a despartit vreodata Fiul lui Dumnezeu de Tatal? Se putea desparti? Nu se putea! Pe de alta parte, putea fi moartea in Hristos, in Fiul lui Dumnezeu? Nu putea fi! Atat ca Fiu al lui Dumnezeu Cel viu - Dumnezeu e numai "da", nu e si "nu", pentru ca moartea inseamna negatie -dar si ca om. Moartea e plata pacatului; era in Hristos pacat? Nu era! Si atunci, daca e vorba de moarte, ea nu putea pleca de la Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu si ca unul fara de pacat. Ea e rodul omului. Dar daca nu lua Mantuitorul moartea s-ar fi mantuit omul? Nu s-ar fi mantuit. Atunci, El Se uneste cu strigatul omului: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?", asuma moartea omului si o invinge. Acest cuvant e luat din strigatul omenirii suferinde; se uneste umanitatea suferinda, osandita mortii din pricina "celui strain", cum ii spune Mantuitorul: "Oile Mele asculta glasul Meu; dupa cel strain nu merg". Care e strainul de care vorbeste Mantuitorul aici? Cu certitudine, Lucifer, care a aruncat samanta mortii in Iunie. De aceea din mormant rasare lumina, pentru ca mormantul n-are ce cauta in lume. Prin Hristos, in cele din urma toate mormintele vor ramane goale. Ele nu sunt locase de veci; nu exista locas de veci al mortii. Din mormant a rasarit Hristos Cel inviat si lumina invierii. Acesta este intelesul teologic de negrait.

Inteligena emoional (EQ), reprezentat de abilitile emoionale i sociale, este considerat la fel de important ca inteligena cognitiv (IQ) i poate fi stimulat la orice vrst. Exist o gam larg de activiti care faciliteaz dezvoltarea abilitilor specifice inteligenei emoionale: empatia, integrarea ntr-un grup, bunele maniere, perseverena, controlul emoiilor etc. Cu ajutorul educaiei religioase, copiii dumneavoastr vor nva s comunice mai bine cu ceilali, i s depeasc momentele dificile. ncurajarea empatiei i a preocuprii pentru ceilali Gndirea realist Optimismul: un antidot pentru depresie i rezultate dezamgitoare Abilitile conversaionale Beneficiile i importana umorului Relaiile de prietenie Perseverena i efortul Asumarea i depirea eecurilorPrograme ce pot stimula inteligena emoional:

1 . INTELIGENA EMOIONAL ,,Iat care e taina mea: Limpede nu vezi dect cu inima. Ochii nu pot s ptrund n taina lucrurilor. (Antoine de Saint-Exupery) Un numr tot mai mare de educatori recunoate faptul c elevii care beneficiaz exclusiv de pregtire colar pot fi neechipai pentru provocrile viitoare, att ca indivizi, ct i ca membrii ai societii. Nu este suficient doar ca mintea s fie hrnit. Astfel putem constata c majoritatea dintre noi neglijm aspectul emoional al inteligenei noastre, considernd c, inteligena academic este cea care primeaz n dobndirea performanei, nerealiznd faptul c exist i o inteligen emoional. Studiile arat c inteligena emoional este cel mai bun predictor pentru achiziiile viitoare ale copiilor fa de inteligena tradiional, cognitiv i abilitile tehnice. Dinamica schimbrilor sociale contemporane solicit o bun capacitate de adaptare a individului la mediu care se poate realiza numai dac nelegem rolul extraordinar pe care l are folosirea inteligent a emoiilor. Teoriile moderne despre inteligen s-au dezvoltat prin observarea faptului c persoana, de-a lungul vieii, este ntr-o permanent dezvoltare. Din lucrrile oamenilor de tiin despre inteligen se observ interesul special acordat inteligenei emoionale i sociale care se refer la abilitatea de a te nelege pe tine i de a-i nelege pe ceilali. Un numr tot mai mare de educatori i cercettori n domeniul educaiei recunosc faptul c la sfritul anilor de coal, absolvenii sunt nepregtii s fac fa provocrilor vieii de fiecare zi, att la nivel personal, ct i ca membri ai societii. Abordarea prin excelen cognitiv a demersurilor curriculare i didactice nu este suficient. n consecin, la ora actual, aria nvrii emoionale se dezvolt pe baza cercetrilor n domeniu, respectiv al noilor teorii privind natura emoiilor i a inteligenei. Prin nvare social i emoional, inteligena emoional a indivizilor este dezvoltat, constituind un bagaj enorm pentru viitorul lor personal i profesional. Termenul de inteligen emoional a fost formulat pentru prima dat n S.U.A. de Wayne Leon Payne n anul 1985, care considera c inteligena emoional implic o relaionare creativ cu strile de team, durere i dorin (cf. M. Roco, 2001). Cel mai important element al inteligenei emoionale l constituie emoiile. Ele sunt foarte importante deoarece asigur: Supravieuirea emoiile noastre ne atenioneaz atunci cnd ne lipsete impulsul natural; cnd ne simim singuri, ne lipsete nevoia de a comunica cu ali oameni; cnd ne este fric ne simim respini, lipsete nevoia de a fi acceptai. Luarea deciziilor sentimentele i emoiile reprezint o valoroas surs de informaii, ajutndu-ne s lum hotrri. Stabilirea limitelor sentimentele noastre ne ajut s tragem nite semnale de alarm atunci cnd ne deranjeaz comportamentul unei persoane. Dac nvm s ne ncredem n ceea ce simim i s fim fermi n a exprima acest lucru, putem ntiina persoana respectiv de faptul c ne simim incomod, de ndat ce devenim contieni de acest fenomen. Acest lucru ne va ajuta n trasarea granielor care sunt necesare pentru protejarea sntii noastre mintale. Comunicarea sentimentele noastre ne ajut s comunicm cu ceilali. n cadrul comunicrii dintre oameni, comunicarea nonverbal reprezint cel puin 60%, iar adevrul n privina emoiilor se afl mai mult n cum spune persoana dect n ceea ce spune ea. De exemplu, expresia feei noastre poate exprima o gam larg de sentimente: team, bucurie, surpriz, suprare, dezgust, furie etc. Dac suntem mai abili n arta comunicrii verbale, vom fi n stare s exprimm mai mult din nevoile noastre emoionale, avnd astfel posibilitatea de a le simi mai bine. Suntem capabili s-i facem s se simt importani, nelei i iubii, dac reuim s fim ct se poate de receptivi la problemele emoionale ale celorlali oameni. Parafrazndu-l pe marele filozof Constantin Noica, nelegerea este completat de ceea ce nu este exprimat prin cuvinte. Comunicarea l conine pe om, iar omul se nfieaz sau se ascunde prin comunicare. Din testele efectuate asupra a peste 7000 de persoane din SUA i 18000 din alte ri s-au constatat avantajele capacitii de a interpreta sentimentele prin indicii nonverbali, inclusiv o mai bun adaptare emoional, o mai mare popularitate i deschidere (M. Roco, 2001). Unitatea sentimentele noastre sunt probabil cea mai mare surs de unitate a tuturor membrilor speciei umane. Sentimentele sunt universale trecnd peste graniele religioase, politice i culturale, cum ar fi sentimentele de empatie, compasiune, cooperare i iertare. Acestea au potenialul de a ne uni ca specie. ntr-o viziune de ansamblu, sentimentele, ne unesc, convingerile ne despart. n anii 80, Howard Gardner, n teoria inteligenelor multiple a identificat inteligena interpersonal i inteligena intrapersonal, care combinate, reprezint ceea ce nou ne este cunoscut astzi sub numele de inteligena emoional (IE). Gardner abordeaz flexibil conceptul de inteligen, vede n ea o promisiune de potenial bio-psihologic omniprezent la toate fiinele umane care contribuie la acte de creaie, iar faptul c domeniul sau cmpul de manifestare determin inteligena care este valorizat, subliniaz importana actului educativ n dezvoltarea uneia sau mai multora dintre inteligenele umane n funcie de oportunitile i posibilitile de dezvoltare. n teoria sa, Gardner rezerv un loc important formelor de inteligen, componente ale inteligenei emoionale i anume: inteligena interpersonal i inteligena intrapersonal. Inteligena interpersonal const n abilitatea de a-i nelege pe ceilali, de a cunoate ceea ce i motiveaz pe oameni, cum muncesc ei, cum poi s cooperezi mai bine cu ei. Inteligena intrapersonal const n abilitatea de a se ntoarce spre sine, n interiorul propriei persoane, de a realiza o aprofundat cunoatere personal, abilitate dezvoltat la copii prin educaia religioas nsuit att n col, familie, ct i n Biseric. Psihologii au artat c aceste abiliti nu sunt generate de un nivel ridicat al inteligenei academice/teoretice, ci ele constituie un fel de sensibilitate specific fa de practic i de relaiile interumane. Astfel, s-a nscut o nou form de inteligen inteligena emoional. n jurul anilor 90 s-au conturat trei mari direcii n definirea inteligenei emoionale, trasate de urmtorii cercettori n acest domeniu: a. Mayer i Salovey (1990, 1993) neleg prin inteligena emoional capacitatea de a percepe ct mai corect emoiile i de a le exprima, de a accede sau genera sentimente atunci cnd ele faciliteaz gndirea; de a cunoate i nelege emoiile n vederea promovrii i dezvoltrii emoionale i intelectuale. Aici putem aminti numele psihologului american Festinger cu teoria disonanei cognitive, conform creia oamenii refuz s se gndeasc la lucruri care le provoac sentimente, emoii negative. Totodat, n urma relaionrilor interpersonale exist tendina de a selecta ideile care sunt conforme cu valorile proprii i care declaneaz sentimente pozitive. Din aceste opinii rezult intercondiionrile ntre emoie/sentimente i gndire. b. Reuven BarOn ne prezint o alt versiune a inteligenei emoionale. Componentele acesteia sunt grupate n felul urmtor: Aspectul intrapersonal -contientizarea propriilor emoii care presupune s trieti experiena prezent i nu ceea ce ai simit n trecut: optimism, asertivitate; -respect, consideraie pentru propria persoan ca imagine proiectat a lui Dumnezeu; -autorealizare; -independen. Aspectul interpersonal -empatia; -relaii interpersonale; -responsabilitate social. Adaptabilitate -rezolvarea problemelor; -testarea realitii; -flexibilitate. Controlul stresului -tolerana la stres; -controlul impulsurilor. Dispoziia general -fericire; -optimism. c. n viziunea lui Daniel Goleman (1995) conceptele care compun aceast form a inteligenei sunt: -contiina de sine: identificarea i nelegerea emoiilor, contientizarea unei emoii care se schimb, nelegerea diferenei dintre gnduri, emoii i comportamente, ncrederea n sine, nelegerea consecinelor unor comportamente n termeni de emoii; -auto-controlul: managementul emoiilor dificile, controlul impulsurilor, managementul constructiv al furiei, mniei, dorina de adevr (adevrul este doar la Dumnezeu), contiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea, disciplina; -motivaia: a fi capabil() s stabileti obiective i s le ndeplineti, optimism i speran (ndejde) n faa obstacolelor i eecurilor, iniiativ, optimism, perseveren, druire -empatia: a fi capabil() s te pui n pantofii diferitelor persoane cu care relaionezi, cognitiv i afectiv, a fi capabil() de a-i nelege pe ceilali, perspectivele acestora, a fi capabil() de a arta grij, atenie, nelegerea diversitii; -aptitudinile sociale: stabilirea i pstrarea relaiilor (prieteni), rezolvarea conflictelor, cooperarea, colaborarea, capacitatea de a lucra n echip, comunicarea, influena, conducerea (leadership-ul); El prezint ca aspecte majore ale inteligenei optimismul, perseverena i capacitatea de a amna satisfaciile. D. Goleman a deschis noi orizonturi printr-o definire mai complex a inteligenei emoionale. Unii autori consider c inteligena emoional are mai multe arii distribuite de la simplu la complex: - Identificarea emoiilor: abilitatea de a recunoate propriile emoii, sentimente dar i pe ale celor din jurul nostru, precum i identificarea lor n diferite persoane care pot fi sfinii prini, obiecte, de exemplu obiectele de cult, art art religioas, sacramental, poveti vieile sfinilor, muzic muzic religioas sau ali stimuli cum ar fi participarea la sfintele ierurgii. - Utilitatea emoiilor: abilitatea de a genera, folosi i simi o emoie ca necesar n comunicarea sentimentelor sau angajarea ei n alte procese cognitive (gndire, decizii). Implic abilitatea de a pune n relaie emoiile cu alte senzaii mentale, de exemplu gust i culoare (angajarea n munca artistic) i folosirea emoiilor n rezolvarea de probleme. (integrarea emoiilor n gnduri) - nelegerea emoiilor: abilitatea de a nelege informaiile despre emoii, de a nelege combinatorica emoiilor, progresul prin tranziiile relaionale. Implic rezolvarea problemelor emoionale prin cunoaterea emoiilor asemntoare sau diferite, dar mai ales prin ceea ce acestea transmit sau semnific. Managementul emoiilor: Abilitatea de a fi deschis() fa de sentimente i de a le adapta propriei persoane i emoiilor celorlali pentru promovarea dezvoltrii sufleteti i a relaiilor inter-umane. Implic nelegerea consecinelor comportamentelor sociale asupra emoiilor i reglarea emoiilor n funcie de nevoile personale i ale celorlali. Inteligena emoional este un obiectiv important n perspectiva formrii iniiale i continue, n plan confesional sau sufletesc, de exemplu. Optimismul i sperana sunt trsturi care se constituie n ceea ce psihologii numesc eficacitate personal, convingerea c poi interpreta i folosi pe plan sufletesc ntmplrile vieii tale i c poi face fa provocrilor cu care eti confruntat. Dezvoltarea unei competene de orice fel ntrete eficacitatea personal i face ca persoana respectiv s fie n msur s-i asume riscul i s fac fa provocrilor, care, odat depite, fac s creasc sentimentul de eficacitate personal. Aceast atitudine duce la valorificarea aptitudinilor i talentelor, cu alte cuvinte, la dezvoltarea personal. Albert Bandura, psiholog la Stanford care a realizat multe cercetri n legtur cu eficacitatea personal, o rezum astfel: Convingerile oamenilor despre capacitile lor au un efect profund asupra acestor capaciti. Capacitatea nu este o proprietatea fix. Exist enorm de multe variante n care aceast capacitatea poate fi folosit. Cei care au aceast eficacitate personal se dau la o parte din calea eecului; ei abordeaz lucrurile n aa fel nct s le poat stpni fr s se ngrijoreze n privina diverselor dezastre posibile (D. Goleman, 2001, p. 117). Sugestii pentru dezvoltarea inteligenei emoionale: Nici o schimbare nu este posibil fr acordul implicit i participarea activ a cadrelor didactice, elevilor i prinilor. ...Pentru prini... ncepei educaia emoional a copilului nc de la natere (chiar i nainte). Manifestai atenie fa de nevoile sociale i emoionale ale copiilor dumneavoastr, astfel nct tranziia ctre adolescen s se fac mult mai uor. Participai la discuii de grup, workshopuri, discuii online, chat pe tema dezvoltrii sociale i emoionale. Fii un model pentru copilul dumneavoastr din punct de vedere al manifestrii abilitilor emoionale i sociale, care s-i stimuleze comportamentul socio-emoional. Folosii un limbaj cu copilul dumneavoastr care s implice: discuii despre emoii, descrierea emoiilor. ntrebai-l cum se simte, nvai-l c poate avea mai multe sentimente n acelai timp. ncurajai efortul copilului pentru mbuntirea inteligenei emoionale. Folosii momentele naturale care se ntmpl zilnic, ca momente de nvare, n care putei discuta despre diferite stri, dispoziii, despre rezolvarea conflictelor sau managementul emoiilor. Fii contieni c abilitile emoionale pot fi nvate prin povestiri personale, evenimente zilnice, curente, discuii despre filme sau pagini WEB. Recunoatei i vorbii despre comportamentele emoionale, sociale din mass media. inei un jurnal care v ajut s devenii mai reflectiv asupra emoiilor personale i ncurajai copilul s fac la fel. Achiziionai jucrii i produse pentru copii care s-i ajute la dezvoltarea competenelor emoionale i sociale.

Pentru cadrele didactice... Integrai activiti pentru dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale n programul zilnic colar. 5

Cercetai succesul unor programe de dezvoltare social i emoional (de ex. luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, rezolvarea creativ a conflictelor) i discutai cu colegii de cancelarie despre consecinele pozitive ale implementrii acestora. Demonstrai elevilor dumneavoastr un comportament inteligent social i emoional. Participai la forumuri, conferine, ntlniri cu specialiti, discuii pe Internet pe tema dezvoltrii sociale i emoionale. Promovai n clas activiti pentru dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale, folosind mijloacele TIC: jocuri pe computer i video. Fii receptivi(e) la momentele care se ntmpl n clas n mod atural: momentele cnd observai schimbarea strilor i a dispoziiilor, conflictele, actele de grij fa de ceilali,respectul, atenia. Valorizai inteligena social i emoional a elevilor dumneavoastr ca fiind mult mai importante dect dezvoltarea lor cognitiv. ncurajai exprimarea impresiilor despre abilitile emoionale i sociale dezvoltate n clasa dumneavoastr! De exemplu: un afiaj/panou despre vocabularul emoiilor, un afiaj/panou cu complimente adresate de elevi ntre ei sau probleme despre care ei doresc s vorbeasc i rspunsuri la acestea. Verificai mpreun cu alte cadre didactice din coal strategiile folosite la clas n lucrul cu elevii pentru susinerea competenelor sociale i emoionale. inei un jurnal n care s reflectai asupra emoiilor dumneavoastr i ncurajai-i pe copiii cu care lucrai s aib o astfel de activitate pentru monitorizarea emoiilor, att cele pozitive, dar mai ales cele negative. Informai-v despre resursele existente (centre pentru educaie emoional i social, cri, reviste de specialitate, pagini WEB, pliante, cursuri de formare) pe tema dezvoltrii sociale i emoionale. Oferii ajutor elevilor n evaluarea emoiilor i sentimentelor: nvai-i s clasifice cuvintele care denumesc emoii, nvai-i s gseasc cuvinte pentru emoii; ncepei prin exprimarea emoiilor sau prin discuii despre sentimente. Acordai-le oportunitatea de a a alege: laudai-i pentru deciziile luate, ntreabai-i cum pot fi ajutai pentru a veni n rezolvarea nevoilor lor, dar nu insistai cu aceast cerere. Respectai sentimentele lor: ntreabai-i cum se simt, ce i doresc nainte de a aciona, gndii-v ce v propunei s simt elevii prin activitile de nvare, ce sentimente creeaz un mediu pozitiv de nvare. Validai sentimentele: acceptai sentimentele lor, artai nelegere, empatie, grij i respect, atenie, oricare ar fi problema i nu uitai c ntotdeauna prima dat este de dorit s validaii sentimentele. mputernicii-i (engl. empowerment): ntreabai-i cum se simt i ce ar fi necesar pentru a se simi mai bine, nvai-i s rezolve singuri problemele folosind empatia, compasiunea i respectul mutual pentru sentimentele altora. Evitai etichetrile i judecile critice: evitai etichetarea subiectelor ca fiind bune/rele, drgue/grosolane etc., evitai ar trebui. Identificai zilnic acele exerciii prin care ai putea s lucrai i asupra emoiilor elevilor. Ca activiti de dezghe folosii modaliti de a diagnostica starea emoional a elevilor la nceput de zi. Asociai situaiile de nvare cu emoii i sentimente. Alocai timp pentru a vorbi despre ele. Structurai eseurile ca rspunsuri la ntrebri de genul: Cum ar arta emoiile tale dac ar fi sunete, obiecte, fenomene ale naturii, culori, persoane celebre, evenimente, flori, animale, gusturi etc. Discutai cu elevii despre responsabilitatea emoiilor, reaciile emoionale, consecinele emoiilor 6 1INTELIGENA EMOIONAL1. Inteligenta emotional si msurarea ei1.1. Definitia inteligentei emotionale1.2. Msurarea inteligentei emotionale2. Componentele inteligentei emotionale2.1. Cunoaterea emoional proprie i imaginea sinelui2.2. Asertivitatea2.3. Stima de sine2.4. Toleranta la stres2.5. Rezolvarea de probleme2.6. Responsabilitatea social2.7. Flexibilitatea2.8. Controlul impulsurilor2.9. OptimismulObiective: dup ce vor studia acest capitol, cursanii vor fi capabili:1. s defineasc inteligenta emoional si componentele sale2. s analizeze comportamentul propriu si al elevilor n vederea depistriiindiciilor unei inteligente emotionale sczute sau crescute3. s aplice n consiliere si educatie principiile inteligentei emotionaleBibliografie recomandat:1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotionaln educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.2. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.3. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti.4. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership,Curtea Veche, Bucuresti.5. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti.6. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi.7. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,Bucuresti.8. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL,Bucuresti.9. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor,Bucuresti.2Inteligenta emotional cuprinde ca elemente eseniale: ntelegerea mai bun apropriilor emotii, gestionarea eficient a emotiilor si cresterea calittii vietii, ntelegerea maibun a celor din jur si un confort ridicat n relatiile interumane, precum si crearea de relatiimai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivittii, odat cu mbunttireaimaginii personale. Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua orimai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionalereprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.n scoal inteligenta emotional ridicat este cheia consilierii de succes. Printre beneficiilecresterii gradului de inteligent emotional se numr: performantele crescute, motivatiambunttit, inovatia sporit, cresterea ncrederii n sine, managementul eficient si confortuln munca de echip.Primul capitol, inteligenta emotional si msurarea ei, abordeaz originile conceptuluide inteligent emotional si explic diferentele dintre tipurile de inteligent. Pentruconsilierea eficient sunt necesare o serie de abilitti care apartin de inteligenta emotional, sianume: observarea emotiilor, capacitatea de a simti emotiile si empatia, capacitatea de asesiza ce anume transmit emotiile si urmrirea evolutiei emotiilor. Modalitatea de msurare ainteligentei emotionale este prin intermediul scalelor EQ. Sunt trasate paralele ntre scaleleIQ si EQ, pentru a rspunde la ntrebarea de ce unele persoane cu IQ crescut au performantesczute si din ce motiv exist persoane slab pregtite cu performante ridicate.1.1. Definitia inteligentei emotionaleInteligena emoional se refer la mai buna nelegere a emoiilor, gestionareaeficient a propriilor emoii, nelegerea celor din jur i mbuntirea imaginii personale.Emotiile sunt o sursa utila de informatie care ne ajuta sa ne descurcam in mediul social.Inteligenta emotionala include 4 tipuri de abilitati: perceperea emotiilor, utilizarea emotiilor,intelegerea emotiilor si gestionarea emotiilor.PREZENTARE GENERAL1. INTELIGENTA EMOTIONAL SI MSURAREA EI1.1. DEFINITIA INTELIGENTEI EMOTIONALE31.1. 1. Elementele componente ale inteligentei emotionaleConform lui Goleman se evideniaz 4 componente ale Inteligenei Emoionale:1. AutocunoatereaAutocunoaterea EmoionalAutocunoaterea Realist i Corectncrederea n sine2. AutocontrolulAutocontrol emoionalTransparena & meninerea integritiiAdaptabilitate & adaptabilitate la schimbareOrientarea spre rezultateIniiativaOptimism & perseveren3. Social Awareness (contiina social, de grup)Empatie (simirea sentimentelor i perspectivei celorlalti, interes real fa de grijile celorlalti)Awareness la nivelul organizaieiOrientarea spre sarcin4. Managementul relaiilor interpersonaleDezvoltarea altora, a abilitilor acestora, coachingLeadership inspiraionalCatalist al schimbrii (iniierea i managementul schimbrii)Influena (un rol important l joac persuasiunea)Managementul conflictelor (legat de negocierea i rezolvarea disputelor)Lucrul n echip i colaborarea (crearea de sinergie de grup n urmrirea scopurilor grupului)Primele dou componente sunt privite ca i componente personale ale InteligeneiEmoionale, n timp ce celelalte 2 sunt privite ca i componente sociale ale InteligeneiEmoionale.1.1.2. Istoricul inteligentei emotionaleTermenul inteligen emoional a fost folosit pentru prima dat ntr-un articol dinanul 1990 de ctre psihologii, Peter Salovey i John Mayer.1.1.3. Beneficiile inteligentei emotionale1. Performante marite42. Motivatie imbunatatita3. Inovatie sporita4. Incredere5. Leadership si management eficient6. Munca in echipa excelenta1.1.4. Tipuri de inteligentn 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de Inteligene Multiple. Cele 7tipuri de inteligene ale lui Gardner sunt:1. Inteligena MatematicLogic2. Inteligena Interpersonal3. Inteligena Spaial4. Inteligena RitmicMuzical5. Inteligena Intrapersonal6. Inteligena Kinestetic7. Inteligena LingvisticVerbal1.2.1. Legtura dintre IQ si EQIQ msoar baza informaional individual a unei persoane memorie, vocabular,coordonare vizual i motorie. EQ se refer la domeniul intrapersonal, domeniulinterpersonal, domeniul adaptibilitii, domeniul controlrii stresului i domeniul striigenerale, fiecare cu componentele sale, dup cum urmeaz:1. domeniul intrapersonal (capacitatea de auto-cunoatere i auto-control): contiinaemoional de sine (capacitatea persoanei de a recunoate cum se simte ntr-un anume fel, iimpactul comportamentului su asupra altor persoane), caracterul asertiv (asertivitatea),independena (capacitatea de auto-control i autodirecionare), respectul de sine (cunoatereapunctelor forte i a celor vulnerabile, stima de sine), mplinirea de sine (recunoatereapropriului potenial).2. domeniul interpersonal (capacitatea de a interaciona i colabora cu alte persoane):empatia, responsabilitatea social, relaiile interpersonale (aptitudinea de a construi imenine relaii).1.2. MSURAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE53. domeniul adaptibilitii: testarea realitii (capacitatea persoanei de a vedealucrurile aa cum sunt i nu cum i-ar dori s fie), flexibilitatea (adaptarea sentimentelor,gndurilor i aciunilor pe msura schimbrii condiiilor, soluionarea problemelor).4. domeniul controlrii stress-ului: tolerana la stress, controlul impulsurilor.5. domeniul strii generale: optimismul, fericirea.1.2.2. Scala BarrOnInventarul emoional BarrOn este unul din cele mai cunoscute instrumente de msura inteligenei emoionale la ora actual. Se aplic persoanelor cu vrsta peste 16 ani. Timp deadministrare: 30 minute, de tip auto-evaluare.Inventarul emoional BarrOn const din 133 de itemi care evalueaz:1. cunoaterea emoional proprie2. asertivitatea3. stima de sine4. auto-actualizarea5. empatia6. relaiile interpersonale7. responsabilitatea social8. rezolvarea de probleme9. flexibilitatea10. testarea realitii11. tolerana la stress12. controlul impulsurilor13. optimismul14. fericireaSunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul inteligenteiemotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care acestea pot fi gestionate.Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur sibarierele care ar putea sa stea in calea acestei ntelegeri. Toate cele 3 aspecte se leaga intreele, dar se diferentiaza doua zone particulare: managementul stresului si managementul2. COMPONENTELE INTELIGENTEI EMOTIONALE6furiei. Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-aconstatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor carezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.2.1.1. Estimarea gradului de constientizare a inteligentei emotionaleEstimarea gradului de contientizare al inteligenei emoionale reprezint totalitateaevalurilor, interpretrilor, impresiilor legate de propria persoan, de cei din jur i de diversesituaii. Aceste estimri sunt n mare msur determinate de mediul familial, experieneleanterioare, sistemele de convingeri i valori i iau forma unui dialog interior. Estimareagradului de contientizare al inteligenei emoionale ajut la nelegerea modului n caredialogul interior influeneaz sentimentele, aciunile i reaciile, acestea putnd fi schimbaten funcie de diverse situaii.2.1.2. Senzatiile si emotiilePrin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur.Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de desperceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul deconstientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si sepoate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, potimonitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar. Persoanele cu o inteligentaemotionala dezvoltata au capacitatea de a intelege la nivel emotional perspective diferiteasupra unei singure situatii, capacitatea importanta in rezolvarea flexibila de probleme.2.1.3. Imaginea de sineImaginea de sine a unei persoane este imaginea mentala pe care o are despre ea,imagine care in general este destul de rezistenta la schimbare, continand elemente care suntdisponibile observarii de catre ceilalti, dar si elemente care au fost invatate de persoana prinexperientele sale directe sau prin internalizarea judecatilor de valoare emise de altii. Imagineaproasta despre sine este in general rezultatul acumularii de catre persoana a criticilor care i-au2.1. CUNOASTEREA EMOTIONAL PROPRIE SI IMAGINEASINELUI7fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe.Un aspect particular este imaginea de sine a celor care sunt in postura de victima.2.2.1. Definitia asertivittiiCa si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul devedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct.2.2.2. Afirmarea eficient de sinePersoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti.Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentinarespectul reciproc si sa-si apere atat interesele lor cat si cele ale celor din jur.Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte cireprezinta o exprimare increzatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei.Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cuscopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane.2.3.1. Definitia stimei de sineStima de sine este un termen utilizat pentru evaluarea globala a persoanei privitor lapropria sa valoare. Stima de sine cuprinde credinte (de tipul sunt sau nu sunt competent) siemotii (de genul triumf, disperare, mandrie, rusine). Stima de sine se poate aplica la oanumita situatie particulara (de exemplu referitor la profesie) sau are extindere globala (sunto persoana buna, sau nu sunt bun de nimic). Stima de sine este o caracteristica personalastabila, cu mici variatii in decursul timpului.2.3.2. Stima de sine explicit si implicitStima de sine implicita se refera la inclinatia persoanei de a se auto-evalua in manieraspontana, automata sau inconstienta. Stima de sine explicita este evaluarea constienta dupa2.2. ASERTIVITATEA2.3. STIMA DE SINE8auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente aleconceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca efectulidentificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte.Un aspect important este acela ca experienta de socializare a persoanei va afecta nivelulstimei sale de sine implicite.2.3.3. Formarea stimei de sineStima de sine se formeaza pe baza mai multor factori: relatia dintre persoana sifamilia sa, prietenii apropiati, colegii de serviciu, grupul religios/politic din care face parte.Aceasta deoarece oamenii au tendinta sa se compare cu ceilalti. Stima de sine negativa esteun factor de risc pentru tulburarile de comportament alimentar cum sunt bulimia si anorexia.2.3.4. Cresterea stimei de sineCresterea stimei de sine este prima interventie in consilierea scolara si vocationala.Tehnicile de crestere a stimei de sine sunt generic cunoscute sub numele de intarirea eului,acestea fiind de domeniu integrativ, si putandu-se realiza prin mijloace cognitivcomportamentale,de tip gestalt, in cadrul programarii neurolingvistice sau prin tehnici dehipnoterapie.2.4.1. Definitia stresuluiStresul psihologic se refera la incapacitatea unei persoane de a raspunde adecvat laamenintarile emotionale sau fizice, reale sau imaginare. Semnele stresului sunt cognitive,emotionale, fizice sau comportamentale, incluzand: gandirea defectuoasa, o privire deansamblu negative, griji excesive, instabilitate dispozitionala, iritabilitate, agitatie,incapacitatea de a se relaxa, sentimentul singuratatii, izolare, depresie, dureri somatice, diareesau constipatie, ameteli, greturi, dureri toracice, palpitatii, mancatul in exces sau pierdereaapetitului, neglijarea responsabilitatilor, cresterea consumului de alcool, nicotina sau droguri.2.4.2. Frustrarea si toleranta la stresTolerana la stress include un repertoriu de rspunsuri adecvate la situaii stressante.Oamenii cu toleran bun la stress tind s fac fa crizelor i problemelor n loc s cedeze2.4. TOLERANTA LA STRES9sentimentelor de neajutorare i dezndejde. Anxietatea care apare atunci cnd tolerana lastress nu funcioneaz n mod adecvat are un efect suprtor asupra performanelor generalepentru c duce la slbirea puterii de concentrare, creaz dificulti n luarea deciziilor i ducela probleme de ordin somatic, cum sunt tulburrile de somn.2.4.3. Managementul stresuluiManagementul stresului se refera la ameliorarea stresului si in special a stresuluicronic, cu scopul imbuntatatirii functionarii zilnice. Managementul stresului a fost dezvoltatpornind de la premiza ca stresul nu este un raspuns direct la agentul stresor, ci mai degraba laresursele si abilitatile persoanei de a media raspunsul la agentul stresor. Este necesar saidentificam inainte de toate care sunt factorii centrali in controlul stresului pentru persoanarespectiva. Stresul poate fi redus schimband perceptia persoanei asupra agentului stresor.Tehnicile de management al stresului difera functie de paradigma teoretica, dar ingeneral includ:- trainingul autogen- terapia cognitiva- rezolutia conflictului- exercitiul fizic- meditatia- gasirea unui hobby- expresia artistica- tehnici de respiratie- tehnici de relaxare- managementul timpului- ascultarea muzicii2.5.1. Neajutorarea nvtatNeajutorarea nvat este situaia n care o persoan a nvat s se comporteneajutorat, chair dac are posibilitatea de a se ajuta pe sine pentru a evita circumstaneleneplcute sau duntoare la care a fost supus. Respectiv persoana are impresia c nu poatecontrola rezultatul unei situaii. Neajutorarea nvat este de asemenea o problem2.5. REZOLVAREA DE PROBLEME10motivaional: persoana care nu a reuit n trecut s ndeplineasc o sarcin ajunge laconcluzia eronat c nu i poate mbunti performanele. Neajutorarea nvat poate fifolosit ca i scuz.2.5.2. Rezolvarea eficient de problemeRezolvarea de probleme este un proces mental si parte a procesului mai larg alproblemei, care include gasirea problemei si modelarea problemei. Considerata una din celemai complexe functii intelectuale, rezolvarea de probleme este definita ca si proces cognitivde ordin inalt care necesita modularea si controlul mai multor abilitati.Problemele care par de nerezolvat au in general mai multe caracteristici comune:- lipsa de transparenta sau de claritate a situatiei- scopurile multiple- complexitatea- constrangerile temporale si lipsa de predictibilitate dinamicaRezolvarea problemelor dificile necesita despartirea pe componente a acestorcaracteristici.2.6.1. Definitia responsabilittii socialeResponsabilitatea sociala este o ideologie sau teorie conform careia o organizatie saupersoana are obligatia de a actiona in beneficiul societatii. Responsabilitatea sociala poate fipasiva, de genul evitarii angajarii in acte negative sau daunatoare, sau activa, de tipulactivitatilor realizate in beneficiul social.2.6.2. Responsabilitatea social si stima de sineCu cat stima de sine a persoanei este mai crescuta, cu atat cresc sansele ca ea sa seimplice in mod direct in acte care denota responsabilitate sociala.Persoanele cu stima de sine scazuta sunt prinse de obicei in doua tipuri de capcane:- confuzia responsabilitatii sociale cu asumarea responsabilitatii in orice situatie, si in modspecial in situatii care in mod normal nu ar trebui sa fie responsabilitatea persoanei in cauza.De obicei in aceste situatii avem de-a face cu fenomenul victimizarii.- neimplicare completa in viata sociala, ca urmare a neajutorarii invatate.2.6. RESPONSABILITATEA SOCIAL112.7.1. Definitia flexibilittiiFlexibilitatea este o trasatura de personalitate, reflectand gradul in care persoana poategestiona schimbarea in diverse circumstante si in care se poate gandi la probleme intr-un modnou si creativ.2.7.2. Flexibilitatea si reactia la schimbareReactia la schimbare este cu atat mai buna cu cat flexibilitatea persoanei este maicrescuta. Persoanele putin flexibile au dificultati de gestionare a schimbarilor, putand aparereactii diverse la stres si in mod frecvent reactii anxioase. Flexibilitatea implica de asemeneacapacitatea de gandire pozitiva si un management eficient al stresului si timpului. Rigiditateaeste in multe situatii o forma de aparare psihologica, ca urmare a faptului ca schimbareaesteperceputa ca un potential pericol.Mult vreme emoiile au fost privite ca fiind pasiuni care apar i dispar, mai mult saumai puin incontrolabil (Solomon, 1976). Totui se pare c ne putem controla emoiile, printrogam larg de strategii de influenare a lor (Gross, 1998).Strategiile de reglare emoional specific pot fi difereniate pe parcursul desfurriirspunsului emoional. Emoiile ncep cu evaluarea indiciilor emoionale, care declaneaz oserie de tendine de rspuns coordonate care implic sisteme experieniale, comportamentalei fiziologice. Odat ce apar aceste tendine de rspuns, ele pot fi modulate. Strategiile dereglare emoional sunt diferite, funcie de locul n care au un impact primar asupraproceselor generatoare de emoii.Strategiile de reglare a emoiilor centrate pe antecedente cuprind:- selecia situaiei- modificarea situaiei- deturnarea ateniei- modificarea cognitiv2.7. FLEXIBILITATEA2.8. CONTROLUL IMPULSURILOR12Reevaluarea cognitiv este util n reducerea componentelor experieniale icomportamentale ale emoiilor negative, n timp ce suprimarea expresiv modific aspectelecomportamentale, reducnd astfel expresia comportamental a emoiilor negative.2.8.2. Managementul furieiManagementul furiei se refera la un sistem de tehnici psihoterapeutice si exercitii princare o persoana cu furie excesiva sau incontrolabila isi poate controla sau reduce factoriideclansatori si efectele unei stari emotionale de tip furie.Metodele de management a furiei se centreaza pe echilibrul dintre controlul emotionalsi permiterea exprimarii libere a emotiilor intr-un mod sanatos. Aceste metode includ:- metode directe, care implica modificari comportamentale si invatarea asertivitatii- identificarea cauzelor furiei- centrarea pe scopul discutiei- examinarea propriei persoane si a propriului comportament- ascultarea celeilalte persoane2.9.1. Gndirea de tip catastroficGandirea de tip catastrofic face parte din triada cognitiva descrisa de Beck si implica:- ganduri negative despre sine, de exemplu convingerea persoanei ca nu are valoare- ganduri negative privitoare la mediu, de exemplu convingerea ca lumea este nedreapta- ganduri negative privitoare la viitor, de exemplu ideea ca viitorul este lipsit de speranta2.9.2. Gndirea pozitivStilul explicativ al persoanelor cu gandire de tip catastrofic este foarte diferitcomparativ cu al persoanelor care au o gandire de tip pozitiv. Optimismul si pesimismulprovin din modul in care oamenii isi explica diverse evenimente.Exista trei dimensiuni tipice ale explicatiilor evenimentelor, si anume:- stabil versus instabil- intern versus extern- global versus specific2.9. OPTIMISMUL13Justificarile optimiste ale experientelor negative sunt atribuite factorilor externi, cutendinta de a nu aparea reagulat (instabil) si cu limitare la anumite domenii (specific).Experientele pozitive pe de alta parte sunt etichetate de oameni ca interne, stabile si globale.Persoanele pesimiste sau cu gandire de tip catastrofic au tendinta de a atribui intamplarilenegative unor factori interni, de a le considera cvasi-permanente si cu reflectare globala.Stilul explicativ este evaluat fie cu ajutorul testului de orientare in viata, fie prinaplicarea chestionarului stilului atributiv.Cea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competenteemotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori maiimportante ca abilitatile tehnice sau intelectuale, astfel c inteligenta emotionala este ocompetenta cruciala n consilierea scoalar. Capitolul cuprinde explicatii teoretice si aplicatiipractice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modificarea modelului deinteractiune cu ceilalti.1. inteligenta emotional2. asertivitate3. stima de sine4. managementul stresului5. managementul furiei6. flexibilitate7. gandire pozitivaREFERINE BIBLIOGRAFICE1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional neducatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.2. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence.Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London.REZUMATUL CAPITOLULUICONCEPTE CHEIE143. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.4. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti.5. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership,Curtea Veche, Bucuresti.6. Goleman, Daniel, 2000, Working with emotional intelligence, Bantam Books, NewYork.7. Matthews, Gerald; Zeidner, Moshe; Roberts, Richard, 2005, Emotional intelligence.Science and myth, Massachussets Institute of Technology.8. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti.9. Salovey, Peter; Brackett, Marc; Mayer, John, 2007, Emotional intelligence, Dudepublishing, New York.10. Segall, Jeane, 1997, Raising your emotional intelligence, Holt, New York.11. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi.12. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,Bucuresti.13. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL, Bucuresti.14. Wharam, Jane, 2009, Emotional intelligence. Journey to the center of yourself, OBooks, London.15. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor,Bucuresti.ALTE RESURSE UTILE1. Hawkins, Peter J, Catharsis in counselling psychology, disponibil lahttp://www.europeanschoolofpsychotherapy.com/ESIP/Downloads_files/CATHARSIS.pdf accesat la 20.09.2010...Pentru elevi... inei un jurnal care ajut la creterea contiinei de sine i autorefleciei. Folosii monologul pentru a v ncuraja, fii pentru voi cel mai bun prieten, nu cel mai aspru critic. ncurajai prietenii votri s v spun punctele lor de vedere pentru problemele pe care le avei. Fii contieni de butonul (situaii, persoane, lucruri, cuvinte) care declaneaz suprarea, furia,mnia i de modalitile prin care acestea pot fi transformate. Fii ateni la strategiile pe care le folosii pentru a v calma i a v schimba dispoziiile din negative n pozitive. Gsii oportuniti pentru a coopera i a v angaja n colaborarea cu colegii votri. Ascultai-v intuiia: cnd eti cu un prieten sau o persoan semnificativ, iar tu ai curajul s spui c ceva acolo este greit, aa este. Rezistai presiunii grupului, fii asertivi! Fii receptivi la nevoile voastre sociale i emoionale! Observai i notai locurile i persoanele care v determin s trii i s simii emoii pozitive sau emoii negative.

Un posibil studiu de caz: ,,Iulia i Cristina sunt prietene. Elisabeta ar dori s fie i ea inclus n cercul lor, dar este exclus pentru comportamentul ei. Elisabeta nu tie de ce. Pentru ca s o ajutm pe Elisabeta s neleag care este sursa comportamentului colegelor ei s-a iniiat un joc. tim c cele 2 fetie nu au ncredere n Elisabeta aa c: am ntrebat-o pe Iulia: Ce punctaj acorzi ncrederii pe care o ai fa de Elisabeta pe o scal de la 1 la 10? Iulia a rspuns instantaneu: Nici ct o firimitur. Apoi, am cerut Iuliei s concretizeze: Poi s exemplifici cu un aspect specific ce ar trebui schimbat, din partea tuturor, n relaia cu Elisabeta astfel nct s creasc gradul de ncredere de la 0 la 1 punct? Foarte repede, Iulia a listat 6 lucruri specifice! Am ntrebat-o pe Elisabeta dac accept s lucreze asupra acestor aspecte mpreun cu fetele. Ea a fost de acord, aa c le-am propus o nou ntlnire peste o saptmn pentru a vedea dac sentimentele s-au schimbat. Fetele au agreat ideea i este evident faptul c sentimentele lor sunt pozitive. Cum contribuie inteligena emoional la rezolvarea conflictelor? Asigurai-v c elevii vor vorbi i vor fi oneti fa de sentimentele lor. Spunei-le c dac ei triesc sentimentele de: a fi urcios, dumnos, violent, distructiv, dureros, duntor, rzbuntor este n ordine s vorbeasc despre ele. Deschidei activitatea cu destinderea atmosferei, prin gsirea unor rspunsuri rapide la 10 ntrebri. Folosii umorul! De ex. Ci ochi ai? Ci Euro ai n cont? Cte scaune sunt n camer? Ci dintre noi sunt goi chiar acum? etc.ntrebai-i cum se simt! Ce emoii au? Ajutai-i s gseasc cele mai curate, cele mai potrivite cuvinte care s exprime emoii, sentimente. Cerei-le s contientizeze ce anume i face s se simt mai bine. Dai-le ocazia s ia controlul propriei angajri n spaiul clasei: ntrebai-i unde doresc s se aeze, sugerai-le c se pot aeza pe scaunul vostru, pe catedr, pe jos, acolo unde se simt confortabil. n mod frecvent, ntrebai elevii cum se simt, folosind ghidul alfabetizrii emoionale (3 propoziii). 7 Amintii-le c dac ei se afl n conflict, simt o anume suferin emoional. Sarcina voastr principal este de a reduce durerea, suferina, s-i ajutai s se simt mai confortabili, mai relaxai dac sunt stresai. Invit elevii participe la sesiuni de nvare a tehnicilor, de rezolvare a conflictelor. Spunei-le c obiectivele activitii investigheaz cum s-au simit. ntrebai elevii n ce msur s-au simit nelei, pedepsii, moralizai, speriai, temtori, agresai, atacai, judecai, pedepsii, chiar se acord valori de la 1 la 10! Descriei concret emoiile trite! Nu-i judecai cnd i exprim ceea ce simt! Cnd le transmitei opiniile voastre nu le artai dezaprobare sau faptul c suntei ocai de ideile lor. Nu judecai sau invalidai ceea ce afirm elevii. Fii deschii! Nu adugai temerile, starea de stres sau disconfort pe care le simii n relaia cu elevii prin ncercarea de a pstra controlul asupra comportamentelor lor, spunnd: Privete-m n ochi sau cu atenie cnd vorbesc cu tine!, nceteaz s te mai joci cu prul!, Ridic-te cnd mi te adresezi! Cutai din nou cteva lucruri pe care fiecare le agreeaz! Centrai-v pe sugestii specifice. Verificai ce simte fiecare. Identificai i apreciai cel mai mic progres. M simt nerbdtor/nerbdtoare, nervos/nervoas. dect Eti aa de ncet/nceat, abia te miti. Sunt confuz() pentru c nu tiu de ce nu i-ai fcut temele. dect Eti aa de lene().. M tem c te vei rni dac faci acest lucru. M simt ru cnd vd c iei diferite lucruri de la alii/altele fr s ntrebi. mi este team c astfel i vei pierde prietenii/prietenele. M simt inconfortabil() cu... M simt copleit() cnd mi pierd controlul. dect Tu m nnebuneti! M-am simit jignit() cnd directorul a fost aici. dect Tu m-ai jignit n faa directorului. Am sentimentul c astzi ari ca i cum te-ai odihnit foarte puin. Test pentru inteligena emoional: n continuare sunt prezentate zece situaii (scenarii) n care se poate afla orice om. Imaginai-v c v aflai n situaiile respective i artai cum vei proceda n mod concret. Pentru aceasta vei alege una dintre cele patru variante de rspuns. 1. Suntei ntr-un avion care intr brusc ntr-o zon de turbulen i ncepe s se balanseze puternic dintr-o parte i alta. Ce facei? a. Continuai s citii sau s v uitai la film, dnd puin atenie turbulenei b. V ngrijorai, urmrii stewardesa i citii fia cu instruciunile n caz de pericol c. Cte puin din a i b d. Nu observai nimic 2. Mergei n parc cu un grup de copii de 4 ani. O feti ncepe s plng deoarece ceilali nu vor s se joace cu ea. Ce facei? a. Nu v amestecai, lsai copiii s rezolve singuri problema b. Vorbii cu ea i o ajutai s gseasc o modalitate de a-i face pe ceilali s se joace cu ea c. i spunei cu o voce blnd s nu plng d. ncercai s-i distragei atenia i i artai cteva lucruri cu care se poate juca 3. Imaginai-v c suntei sudent i dorii s obinei o medie mare pentru burs. Ai constatat c una dintre note v scade media. Ce facei? a. V facei un plan special pentru a v mbunti nota la cursul respectiv, fiind hotrt s urmai planul b. V propunei ca n viitor s luai note mai bune la acest curs c. Considerai c nu conteaz mult ceea ce ai fcut la acet curs i v concentrai asupra altor cursuri la care notele dvs sunt mai mari d. Mergei la profesor i ncercai s discutai cu el obinerea unei note mai mari 8 4. Imaginai-v c suntei agent de asigurri i telefonai la clieni pentru prospectare. 15 persoane la rnd v-au nchis telefonul i suntei descurajat. Ce facei? a. V spunei ajunge pentru azi, spernd c vei avea mai mult noroc mine b. V evaluai calitile care, poate, submineaz abilitatea dumneavoastr de a face vnzri c. ncercai ceva nou la urmtorul apel telefonic i v strduii s nu v blocai d. Gsii altceva de lucru 5. Suntei managerul unei organizaii care ncearc s ncurajeze respectul pentru diversitatea etnic i rasial. Surprindei pe cineva spunnd un banc rasist. Ce facei? a. Nu-l luai n seam este numai o glum b. Chemai persoana respectiv n biroul dumneavoastra pentru a-i face observaie c. Vorbii pe fa, pe loc, spunnd c asemenea glume nepotrivite i nu vor fi tolerate n organizaia dumneavoastr d. i sugerai persoanei care a spus gluma s urmeze un program de colarizare privind diversitatea 6. ncercai s calmai un prieten nfuriat pe un ofer care era s-l accidenteze foarte grav. Ce facei? a. i spunei s uite evenimentul pentru c nu a pit nimic b. ncercai s-i distragei atenia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care i plac foarte mult sau care l intereseaz c. i dai dreptate, considernd, la fel ca i el, c cellalt i-a pus n pericol viaa d. i relatai c i dumneavoastr vi s-a ntmplat mai demult ceva asemntor, dar dup aceea v-ai dat seama c, dup cum conduce, oferul va ajunge n mod sigur la spitalul de urgen 7. Dumneavoastr i partenerul de via (prietenul) ai intrat ntr-o discuie aprins, care a devenit foarte repede un meci de ipete. Suntei amndoi furioi i, n locul furiei, recurgei la atacuri personale pe care ntr-adevr nu le nelegei, dar le continuai. Care este cel mai bun lucru de fcut? a. Luai o pauz de 20 de minute i apoi reluai discuia b. Oprii cearta de ndat, pentru c nu conteaz ce spune partenerul dumneavoastr c. Spunei c v pare ru i i cerei partenerului s i cear la rndul su iertare d. V oprii un moment, v adunai gndurile i, apoi v precizai punctul dumneavoastr de vedere 8. Imaginai-v c ai fost numit eful unei noi echipe care ncearc s gseasc o soluie creativ la o problem scietoare de serviciu. Care este primul lucru pe care l facei? a. Notai paii necesari pentru rezolvarea rapid i eficient a problemei b. Cerei oamenilor s-i fac timp pentru a se cunoate mai bine ntre ei c. ncepei prin a cere fiecrei persoane idei privind rezolvarea problemei, ct timp ideile sunt proaspete d. ncepei printr-o edin de dezlnuire a ideilor (brainstorming), ncurajnd pe fiecare s spun orice idee i vine n minte, indiferent ct de fantastic pare 9. Fiul dumneavoastr este extrem de timid i a fost foarte sensibil i un pic nfricoat de locurile i oamenii strini, de cnd s-a nscut. Ce facei? a. Acceptai c are un temperament sfios, timid i cutai ci de a-l proteja de situaii care s-l tulbure b. l ducei la un psihiatru de copii c. l expunei intenionat la mai muli oameni i n locuri strine, astfel nct s-i poat nfrnge frica d. Organizai o serie nentrerupt de experiene care s-l nvee pe copil s ia treptat contact cu oamenii i cu situaii noi 10. Considerai c de muli ani ai dorit s rencepei s practicai un sport pe care l-ai ncercat i n copilrie, iar acum pentru distracie, n sfrit, v-ai hotrt s ncepei. Dorii s v folosii ct mai eficient timpul. Ce facei? a. V limitai la timpul strict de exerciiu n fiecare zi 9 b. Alegei exerciii care v foreaz mai mult abilitatea (care vi se par mai grele) c. Exersai numai cnd, n mod real, avei dispoziie. d. ncercai exerciii care sunt cu mult peste abilitile dumneavoastr Nr.itemi Rspunsul Notare Nr.itemi Rspunsul Notare

1 a, b, c 20 pct. 6 b, c d 5 pct. 20 pct.

2 b 20 pct. 7 a 20 pct.

3 a 20 pct. 8 b 20 pct.

4 c 20 pct. 9 b d 5 pct 20 pct..

5 c 20 pct. 10 b 20 pct.