en iso 2409-2007 vopsele si lacuri. incercarea la caroiaj

SR EN ISO 2409

VOPSELE SI LACURI INCERCAREA LA CAROIAJ

PREAMBUL

Aceasta a patra editie anuleaza si inlocuieste a treia editie (ISO 2409:2007) ce a fost revizuita din punct de vedere tehnic.

Principalele modificari sunt:

a) Descrierea metodelor corespunzatoare pentru indepartarea surplusului de vopsea, a fost transferata intr-o anexa informativa ca exemple si, pentru metoda ce utilizeaza banda adeziva, duritatea benzii nu mai este specificata;

b) B) instrumental de taiere unilamelar utilizat in mod regulat in prima editie (1972) a acestui Standard International, a fost reintrodusa;

c) a mai fost specificat inca un instrument de taiere cu aparatura de sectionare transversal;

d) pictorialul standard pentru clasificarea 2 a fost inlocuita de catre unul utilizat in mod curent in prima editie (1972) si in cea de a doua (1992) a acestui Standard International;

e) materialele plastic au fost adaugate ca exemplu de suprafata dura in 6.1.4;

f) un cod de denumire a fost introdus, pentru a indica rezultatul testului;

g) conditiile suplimentare pentru testare ce se aflau anterior la Punctul 7, au fost integrate in raportul de incercari;

h) a fost adaugata o Nota la Subpunctul 3.2.1 , aceea ca aparatura (manuala sau motorizata) si tipul instrumentului de taiere utilizat, influenteaza rezultatul incercarii.

1. DOMENIUL DE APLICARE

Acest standard international descrie o metoda de incercare pentru evaluarea rezistentei unei acoperiri de vopsea la separarea de suportul sau atunci cand se practica o crestatura in unghi drept , ajungand pana la suport. Proprietatea masurata prin aceasta incercare empirica depinde, printre alti factori, de aderenta stratului la stratul precedent sau la suport. Aceasta procedura nu se va considera, totusi, ca mijloc de masurarea aderentei.

Acolo unde este necesara masurarea aderentei, atentia este atrasa de metoda descrisa in ISO 4624.NOTA 1: Desi incercarea este initial considerate pentru utilizarea in laborator, incercarea este de asemenea adecvata si pentru incercarea la fata locului.

1

SR EN ISO 2409


Metoda descrisa poate fi utilizata de asemenea ca test ”corespunde/nu corespunde” sau, unde circumstantele sunt conforme, ca un test de clasificare in sase-gradatii. Acolo unde este aplicat un sistem multistrat, se poate efectua si evaluarea rezistentei la separatia straturilor individualeIncercarea poate fi efectuata pe obiecte finite si/sau pe esantioane de incercari pregatite special.Desi metoda este aplicabila pentru a vopsi pe suport dur (de ex. metal) precum si pe suport moale (ex.lemn, ipsos), aceste suporturi diferite necesitand procedure diferite de incercari (vezi pct.6).Metoda nu este utilizabila in cazul acoperirilor cu o grosime mai mare de 250 μm sau pentru acoperirile texturate.NOTA 2: Metoda, cand se aplica acoperirilor desemnate sa dea o suprafata cu textura aspra, va da rezultate care vor arata diferente mari (vezi ISO 16276-2).

2. REFERINTE NORMATIVE

Urmatoarele documente de referinta sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referintele datate, se aplica doare editiile citate. Pentru referintele nedatate, se va aplica ultima editie a documentului (inclusive orice amendamente).

ISO 1513 – Vopsele si lacuri – Examinarea si pregatirea esantioanelor pentru incercari;ISO 1514 - Vopsele si lacuri – Placi standardizate pentru incercari;ISO 2808 - Vopsele si lacuri – Determinarea grosimii peliculeiISO 3270 - Vopsele si lacuri si materiile prime ale acestora – Temperaturi si umiditati pentru conditionare si incercare.ISO 15528 – Vopsele si lacuri si materiile prime pentru vopsele si lacuri – Prelevare probeISO 60454-2, Specificatii pentru benzi adezive la presiune cu utilizari electrice – Partea 2: Metode de incercari

3. APARATURA

3.1 Generalitati

Utilizati aparatura obisnuita de laborator, impreuna cu aparatura specificata in 3.2– 3.4.

3.2 Instrumente de taiere

3.2.1 Cerinte generale

2

SR EN ISO 2409


Este important in mod special a se asigura ca partea ascutita are un profil definit in forma de V si ca muchiile acestuia sunt in stare buna. Instrumentele corespunzatoare sunt descrise la 3.2.2 si 3.2.3 si aratate in Fig.1 si 2.

3.2.2.1 Un instrument cu o singura lama (3.2.2) este instrumentul preferat in toate tipurile de acoperire, atat pe suprafete dure cat si moi. Instrumentul cu mai multe lame (3.2.3) nu este adecvat pentru acoperiri groase (>120μm) sau dure sau acolo unde pelicula este aplicata peste suporturi moi.Instrumentele descrise in 3.2.2 si 3.2.3 sunt adecvate pentru utilizarea manuala, desi aceasta este cea mai potrivita metoda de utilizare, unealta poate fi montata si la un aparat angrenat de un motor, ce produce o zgarietura mai uniforma. Aplicarea prin aceasta ultima metoda trebuie acceptata de partile implicate.NOTA: Aparatura (manuala sau motorizata) si tipul instrumentului de taiere influenteaza rezultatul testului.

3.2.2 Instrumentele de taiere cu o singura lama3.2.2.1 Instrumentul cu maner de taiere cu o singura lama asa cum este ilustrat in

Fig.1.a.3.2.2.2 Instrumentul de taiere cu o singura lama – utilizata in aparatul motorizat, - Fig.

3.3.2.2.3 Cutter cu lama rigida cu muchie taietoare in forma de V, asa cum este ilustrata in

Fig.1b, (de ex. Cutter 3011), precum este ilustrat in Anexa A din ISO 17872:2007. Grosimea lamei poate fi neluata in considerare atata timp cat lama este rigida si taietura produsa este in forma de V pe toata grosimea invelisului.

NOTA: Lama cutterului este proiectata pentru a se fisura intr-un anumit fel, astfel incat lama ascutita sa fie disponibila oricand.

3.2.3 Instrument de taiere multilamelar

O unealta multilamelara va avea 6 muchii taietoare distantate la 1,2 si 3 mm. In plus, doua muchii de ghidare (vezi fig.2) sunt necesare pentru a usura manipularea. Capetele directoare si muchiile taietoare vor fi de acelasi diametru (vezi Fig.2). (vezi fig. 2).Latimea de-a lungul celor sase muchii taietoare, a, va fi de 5 mm pentru un instrument care are o spatial intre muchii de 1 mm, si 10 mm pentru un instrument care are spatial intre muchii de 2 mm.Cand muchiile taietoare s-au tocit cu 0,1 mm, acestea se vor ascuti.

3

SR EN ISO 2409


1- muchiile taietoare2- a- directia de taiere

Fig. 1- Exemple de instrumente de taiere cu o singura lama ( toate dimensiunile aproximative, cu exceptia cazurilor unde tolerantele sunt indicate special)

1- lama taietoare2- capat de ghidare3- muchii taietoare4- directia de taiere

Fig. 2 – Exemple de instrumente de taiere multilamelare

3.3 Lamele de ghidare si distantare

4

SR EN ISO 2409


Pentru a aprecia corect spatiile dintre crestaturi , o serie de muchii de ghidare si spatiere sunt necesare cand utilizam un instrument de taiere cu o singura lama. Un aparat corespunzator pentru utilizarea cu dispozitivele cu maner si cu o singura lama 3.2.2.1 este aratat in Fig.Dimensiunile in mm , cu exceptia celor mentionate altfel in mod expres.

a. Instrument cu o singura lama

b. Instrument multi lamelar

1- Muchii taietoarea- Latimea de-a lungul celor 6 muchii taietoare.

a- Reascutiti cand capetele taietoare s-au tocit la 0,1 mm.

5

SR EN ISO 2409


b- B- muchiile de ghidare si muchiile de taiere sunt pe acelasi diametruc- Directia de taiere.

Figura 1 – ustensile de taiere

1 - zece muchii de taiere de 1 mm grosime

2- material plastic laminat sau otel

3- cauciuc

Figura 2 – Serii de lame de distantare

3.4 Peria fina

3.5 Banda adeziva sensibila la presiune

Cu exceptia cazurilor unde se accepta altceva, se utilizeaza banda adeziva cu o rezistenta adeziva intre 6 N per 25 mm latime si 10 N per 25 mm latime ( determinata in conformitate cu IEC 60454-2). Bana va fi de cel putin 50mm latime.

NOTA: Se recomanda banda transparenta.

3.6 Lupe

Folositi lupe cu maner, cu o magnificatie de x2 si x3.

6

SR EN ISO 2409


4 Prelevare

Luati o proba reprezentativa a produsului ce va fi incercat, asa cum e descris in ISO 15528.

Examinati si pregatiti fiecare proba de incercare, asa cum este descries in ISO 1513.

5. Placile de incercari

5.1 Suportul

Cu exceptia cazurilor cand este altfel convenit, selectati suportul dintre cele descries in ISO 1514.

Placile vor fi plane si fara distorsiuni. Dimensiunile vor fi astfel incat sa permita incercarilor sa fie efectuate pe trei pozitii diferite, la nu mai putin de 5 mm una fata de cealalta, sau de o muchie a panoului .

Unde panoul este dintr-un material relative moale precum lemnul, grosimea minima va fi 10 mm. Acolo unde sunt din material dur, grosimea minima va fi de 0,25 mm.

NOTA 1: Panourile dreptunghiulare, masurand aproximativ 150mm x 100 mm, au fost considerate corespunzatoare.

NOTA2: In cazurile unde panoul este confectionat din lemn, directia si structura granule poate influenta incercarea si o granula pronuntata va face ca evaluarea sa fie imposibila.

5.2 Pregatirea si acoperirea

Cu exceptia cazurilor unde este altfel acceptat, pregatiti fiecare test de acoperire in conformitate cu ISO 1514 si apoi acoperiti prin metoda descrisa cu produsul sau sistemul de incercare.

5.3 Uscarea

Uscati (la cuptor) si imbatraniti, daca este aplicabil, fiecare panou de incercare acoperit printr-una din procedurile specificate in ISO 2808. Faceti masuratorile la sau cat de aproape posibil, de pozitiile la care crestatura a fost facuta. Numarul de determinari de grosime este dependent de metoda utilizata.

7

SR EN ISO 2409


6. Procedura

6.1 General

6.1.1 Conditiile de incercari si numarul de incercari

Efectuati incercarea la temperatura de (23±2) °C si o umiditate relative de (50±5)%, cu exceptia cazurilor unde este in alt mod acceptat(vezi ISO 3270).In incercarile la locul constructiei, conditiile ambientale vor trebui sa fie acceptate.

6.1.2 Pregatirea placilor de incercari

Cu exceptia cazurilor unde este stipulat altfel, conditionati placile imediat inainte de incercari la o temperatura de (23±2)°C si o umiditate relativa de (50±5)% pentru minim 16 ore.

6.1.3 Numarul de zgarieturi

Numarul de taieturi in fiecare directive a caroiajului trebuie sa fie sase.

6.1.4 Distanta dintre zgarieturi

Distanta de zgarieturi in fiecare directive trebuie sa fie aceeasi si va depinde de grosimea acoperirii si de tipul suportului, precum urmeaza:

Pana la 60 µm: 1 mm distanta, pentru suporturile dure( ex. metal);Pana la 60 µm: 2 mm distanta, pentru suporturile moi ( ( ex. lemn si ipsos);Intre 61-120 µm: 2 mm distanta, pentru suporturile moi si dure;Intre 121-250 µm: 3 mm distanta, pentru suporturile moi si dure.Spatiile dintre zgarieturi vor fi conform duritatii suporturilor si acoperirii.

6.1.5 Numarul determinarilor

Efectuati incercari in cel putin 3 locuri diferite (vezi 5.1) pe placa( vezi si pct.8). Daca rezultatele nu se potrivesc, diferentele fiind mai mult decat un punct de clasificare, repetati incercarile la alte trei locuri, daca e necesar, utilizand placi diferite, si inregistrati toate rezultatele.

6.2 Zgarierea si indepartarea acoperirii acoperirii cu ajutorul unei proceduri manuale

6.2.1 Asezati placa de incercari pe o suprafata rigida ( vezi 5.1), plata, pentru a preveni orice deformare a placii in timpul incercarii.

8

SR EN ISO 2409


6.2.2 Inaintea incercarii, verificati muchiile lamei si pastrati starea acesteia prin ascutire sau inlocuire.Efectuati zgarierea manual, urmand procedura specificata.Daca placa este din lemn sau un material similar, faceti zgarieturile la aprox. 45° fata de directia fibrei lemnului.6.2.3 Mentineti instrumentul taietor (3.2) cu lama in pozitie perpendiculara pe suprafata placii. Cu presiune uniforma asupra instrumentului de taiere si utilizand ghidul de spatiere adecvat (3.3), faceti sase taieturi in suprafata de acoperire la un interval uniform, prin deplasarea instrumentului de taiere in directia abordata de operator. Fiecare taietura va continua peste extremitatile taieturilor perpendicular cu aceasta, pentru aproximativ 1-2 mm pentru a da puncte definite de intersectie. Toate taieturile vor marca sau zgaria suportul. Adancimea spatiilor in support va fi in orice caz, cat mai scazuta posibil.Daca, datorita duritatii acoperirii, nu este posibila penetrarea suportului, testul va fi declarant necorespunzator si asa va fi raportat.

6.2.4 Repetati aceasta operatie efectuand taieturi paralele de numar egal, peste zgarieturile la 90° fata de acestea astfel incat sa se formeze un caroiaj.

6.2.5 Indepartati orice surplus de vopsea din zona de taiere. Exemple de metode adecvate sunt date in Anexa A. Metoda de indepartare a surplusului de vopsea va fi agreata intre partile interesate si va fi consemnata in raport.

6.3 Zgarierea cu un dispozitiv angrenat de un motorDaca instrumentul de taiere este angrenat de un motor, aveti grija la punctele descrise in manualul procedurii, in special la numarul si distanta zgarieturilor si numarul de incercari.Fiecare taietura va continua peste marginea extrema a taieturilor perpendiculare, cu aproximativ 1-2 mm, pentru a define puncte de intersectie.Indepartati orice surplus de vopsea de pe suprafata de taiere. Exemple de metode adecvate sunt date in Anexa A. Metoda de indepartare a surplusului de vopsea va fi agreata de partile interesate si va fi consemnata in raport.

7. Evaluarea si interpretarea rezultatelor

Examinati cu atentie zona taieturii a suprafetei de acoperire pntru incercare, iluminata suficient utilizand o vizibilitate normal sau corectata, daca este agreat de partile interesante, utilizand lupa, (vezi 3.6). In timpul procesului de observare, rotati panoul astfel incat vederea si iluminarea zonei de incercare sa nu fie indreptate doar intr-o singura directie. NOTA: Informatii ajutatoare suplimentare sunt date de descrierile din Tab.1.

9

SR EN ISO 2409


In Tab.1, este data o clasificare in 6 pasi. Primii trei pasi sunt satisfacatori in scopuri generale si se utilizeaza cand este necesara evaluarea corespunzator/necorespunzator. Pot aparea circumstante special in careclasificarea in 6 pasi este necesara.Pentru un sistem multistrat, raportati interfata la orice neregula apare.Daca rezultatele difera, raportati fiecare rezultat al incercarii. In cazul sistemului multi-strat, raportati site-ul de separare dintre acoperiri sau dintre acoperire si suport).

8. Identificarea rezultatelorUn cod de identificare care poate fi utilizat pentru identificarea rezultatului incercarii date mai jos. Va contine referinta la acest standard international, referinta la instrumental de taiere utilizat si clasificarea obtinuta. De exemplu: ISO 2409:2013 - 1a - 2Numarul acestui standard – Instrumentul de taiere si metoda utilizata - ClasificareaCheie pentru instrumental de taiere si metoda utilizata:

1- Instrument manual de taiere cu o singura lama1a- instrument de taiere manual cu o singura lama1b- Instrument de taiere cu o singura lama utilizat intr-un dispozitiv motorizat1c- Cutter cu lama rigida cu muchie taietoare in forma de V (vezi 3.2.2.3)

2- Instrument de taiere multilamelar:2a - Instrument de taiere multilamelar manual2b Instrument de taiere multilamelar utilizat intr-un dispozitiv motorizatPentru clasificari, vezi Tab.1

10

SR EN ISO 2409


9. PRECIZIA

9.1 Limita de repetabilitate, r

Limita de repetabilitate r este valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua rezultate ale incercarilor , fiecare medie a duplicatelor, poate fi asteptata sa se situeze cu o probabilitate de 95% atunci cand o metoda este utilizata in conditii de repetabilitate, si anume, unde rezultatele incercarilor sunt obtinute pe un material identic de catre un singur operator, in acelasi laboratorintr-un interval scurt de timp. Pentru aceasta metoda de incercare, r este clasificarea 1 .

9.2 Limita de reproductibilitate, REste valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua rezultate ale incercarilor, fiecare fiind medie a duplicatelor, poate fi asteptata sa se situeze cu o probabilitate de 95% atunci cand metoda este utillizata in conditii de reproductibilitate, si anume, unde rezultatele incercarilor sunt obtinute pe material identice de catre operatori din laboratoare diferite.Pentru aceasta metoda de incercari, R este clasificarea 2.

10. Raportul de incercari

Raportul de incercari va cuprinde cel putin informatiile de mai jos:

a) toate informatiile necesare pentu identificarea produsului testat;b) o referinta la acest standard international (ISO 2409:2007);c) tipul dispozitivului de taiere utilizat;d informatii suplimentare la care face referire Pct.7;e) referinta la standardul international sau national, specificatiile produsului sau alt document ce furnizeaza informatii la care se refera d);rezultatele incercarilor asa cum este indicat la pct.8;orice abateri de la procedura specificata;orice anomalie observata in timpul incercarilor;data incercarii.

BIBLIOGRAFIE:

11

SR EN ISO 2409


1 - ISO 4624, Vopsele si lacuri – Incercarea de smulgere pentru aderenta2 - ISO 16276-2, Protectia la coroziune a structurilor din otel prin sisteme de vopsele protective- Evaluarea si criteriile de admitere pentru, aderenta/coeziunea (duritatea la rupere) – Partea 2: Incercarea prin taiere in forma de cruce si incercarea prin zgariere in X.

ANEXA A(informativa)

Exemple de metode adecvate pentru indepartarea surplusului de vopsea

A.1 Perierea

Periati usor cu o perie fina, de cateva ori spre spate si de cateva ori spre fata de-a lungul fiecarei diagonale a grilajului.

A.2 Utilizand banda adeziva sensibila la presiuneAsezati centrul benzii pe grilaj intr-o directive paralela cu un set de taieturi precum in Fig. A.1 si neteziti band ape suprafata grilajului.Pentru a asigura un bun contact cu stratul, apasati banda cu putere cu degetul sau unghia.In 5 minute dupa aplicarea benzii, indepartati banda apucand marginea libera si tragandu-l constant la un unghi ce este pe cat posibil apropiat de 60º.(vezi Fig.A.1).NOTE: Operatia de aplicare si indepartare a benzii poate fi efectuata de mai multe ori, depinzand de tipul de vopsea si directia de taiere.

A.3 Utilizand aer comprimat sau nitrogenIndepartati orice surplus de vopsea cu aer comprimat sau nitrogen.

12

SR EN ISO 2409


a) Pozitia imediat inainte de indepartarea de pe grilaj

Cheie: 1- Banda2- Strat de acoperire3- Taieturi4- Suport

a) Netezitb) Directia de indepartare.

Figura A.1 – Pozitionarea benzii adezive

13

en iso 2409-2007 vopsele si lacuri. incercarea la caroiaj

Documents