efectele casatoriei.doc

8/17/2019 Efectele casatoriei.doc

1/25

Capitolul III. Efectele căsătoriei

Starea de persoană căsătorită este aducătoarea unui „pachet” de drepturi şiîndatoriri, de natură personală şi de natură patrimonială, în beneficiul, respectiv însarcina fiecăruia dintre soţi, drepturi şi îndatoriri care vor însoţi căsătoria pe toatădurata sa1.

Existenţa şi, în bună măsură, conţinutul acestor drepturi şi îndatoriri fiindstabilite de lee, au la ba!ă deplina ealitate a soţilor în familie. "otrivit acestui

principiu, consacrat în art.#$ alin. % din &onstituţie, soţii sunt îndemnaţi să decidăde comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria. 'n acest sens art. 1( alin. 1 &.

familiei prevede) „Toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi încomun, în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile familiale.”

*eea nu prevede ce se înt+mplă în ca!ul în care soţii nu cad de acord asupraunui act sau asupra unei măsuri care trebuie luată în decursul căsătoriei. Sesi!areainstanţei de udecată se poate face în privinţa de!acordului privitor la creşterea şieducarea copiilor, nicidecum referitor la neînţeleerile dintre ei. -stfel, ei sinuritrebuie să înlăture neînţeleerea respectivă pentru a nu deenera şi duce la divorţ.

repturile şi obliaţiile care iau naştere între soţi ca urmare a încheieriicăsătoriei se constituie în relaţii cu caracter personal şi relaţii cu caracter

patrimonial.Efectele căsătoriei sunt relementate prin dispo!iţiile &odului familiei, caresunt completate de normele dreptului comun. Spre exemplu, dispo!iţii referitoarela nume, comunitatea de bunuri, vocaţia succesorală reciprocă a soţilor se conţin în&odul civil.

SECŢIUNEA I. Relaţiile personale dintre soţi

/elaţiile personale dintre soţi cuprind un domeniu foarte vast, motiv pentrucare normele dreptului familiei relementea!ă doar o parte din acestea, caredob+ndesc un caracter uridic. "entru situaţiile nerelementate, soţii vor hotărîsinuri, de comun acord, ale+nd soluţia cea mai potrivită intereselor lor.

„Relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţiicomune de întreţinere a familiei, de îngrijire şi educaţie a copiilor” 0 prevede art.1( alin. # &. familiei.

/elaţiile personale dintre soţi privesc) numele şi domiciliul soţilor, obliaţiade spriin moral reciproc, obliaţia de fidelitate conuală, îndatoririle conuale.

Numele soţilor2.1 E. lorian, op. cit., p. $2.% &odul familiei, în art. 12, foloseşte termenul „nume de familie”. 'n sens restr+ns, prin nume se înţelee numainumele de familie, sens pe care îl vom folosi în continuare.

1


2/25


3/25

eşi constituie obiectul unor dispo!iţii exprese 7art. % alin. 9 şi art. 1$ alin. %&. familiei4, leislaţia nu determină conţinutul concret al acestei obliaţii.

upă cum s6a menţionat#, situaţiile de fapt în care ne este7sau ne6ar fi4 deautor asistenţa morală a celuilalt, şi invers, nu pot fi prevă!ute, cum nu pot fianticipate nici modalităţile cele mai adecvate de a răspunde unei atare nevoi.

3bliaţia de spiin moral poate consta în susţinerea şi încuraarea celuilaltsoţ în depăşirea situaţiilor mai dificile, acordarea celuilalt autor în ca!ul în careacesta, datorită v+rstei sau sănătăţii, are nevoie, precum şi de a fi solidar cu celălaltîn toate împreurările vieţii;.

Oli!aţia de fidelitate con"u!ală"revă!ută expres în art. % alin. 9 şi art. 1$ alin. % &. familiei, obliaţia de

fidelitate conuală implică datoria soţilor de a nu întreţine relaţii sexuale în afaracăsătoriei.

"e respectarea acestei îndatoriri de către soţie se întemeia!ă pre!umţia leală

de paternitate a copilului născut sau conceput în timpul căsătoriei7art. #2 alin. 9 &.familiei4. acă această îndatorire există pentru femeie, în ba!a principiuluiealităţii dintre sexe, vom reţine că obliaţia de fidelitate conuală există şi pentru

bărbat.&u toate că leislaţia /. 8oldova nu stabileşte nici o sancţiune pentru

încălcarea obliaţiei de fidelitatea conuală, totuşi, nerespectarea acesteia poateconstitui un motiv temeinic de divorţ.

#ndatoririle con"u!ale.3bliaţia soţilor de a avea raporturi sexuale 7numai4 împreună, sunt de

natura căsătoriei şi sunt distincte de obliaţia de coabitare, pentru că existăindiferent dacă soţii au domiciliul comun sau locuiesc separat (. /efu!ul unuiadintre soţi de a6şi îndeplini această îndatorire poate constitui motiv temeinic dedivorţ.

$rin urmare% leislaţia familială instituie aceste obliaţii în sarcina soţilor,însă nu prevede nici o sancţiune pentru încălcarea acestora, precum şi soluţiile deurmat în aceste situaţii. &eea ce înseamnă că relaţiile de familie au un caracter strict personal, sunt ba!ate pe încredere reciprocă şi soluţionate de comun acord decătre soţi, fiind asiurate de principiul inadmisibilităţii amestecului deliberat înrelaţiile de familie.

=n alt raport personal relementat de leislaţia în vioare îl constituieprofesia sau &ndeletnicirea soţilor.

"otrivit art. 1( alin. % &. familiei) „&iecare dintre soţi este în drept să!şicontinue ori să!şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia”.

-stfel, fiecare dintre soţi va decide asupra îndeletnicirii sau profesiei pe careo doreşte şi care îi va aduce o satisfacţie materială sau spirituală, fără a avea nevoiede vreo încuviinţare din partea celuilalt. esiur, aceasta se reali!ea!ă prin acordulcomun al acestora, „ei ale+nd6o pe aceea care ar asiura crearea unei ba!e

# E. lorian, op. cit., p. >?.; -. @acaci, #.

9


4/25

materiale solide a familiei, permiţ+ndu6i acesteia exercitarea tuturor funcţiilor şisarcinilor impuse2”.

#n conclu'ie% starea de persoană căsătorită nu în!estrea!ă pe niciunul dintresoţi cu vreo „autoritate” asupra celuilalt, respectiv toate problemele vieţii defamilie vor fi soluţionate de către soţi de comun acord, în ba!a principiului

ealităţii lor în relaţiile de familie.

SECŢIUNEA II. Relaţiile patrimoniale dintre soţi

( ). Drepturile *i oli!aţiile patrimoniale dintre soţi.

/aporturile patrimoniale dintre soţi, relementate de leislaţia în vioare, sereferă la obliaţia de spriin material reciproc între soţi, precum şi la drepturile şiobliaţiile soţilor în leătură cu comunitatea matrimonială.

Bi în privinţa raporturilor patrimoniale, soţii urmea!ă să decidă de comunacord. 'n ca! de neînţeleere, soţii se pot adresa instanţelor de udecată, în anumitesituaţii. e exemplu, dacă soţii nu sunt de acord cu înstrăinarea unui bun comun,unul dintre aceştia poate cere partaarea bunurilor, pentru a deveni proprii, put+ndsă le înstrăine!e. e asemenea, în ca!ul neînţeleerilor dintre soţi referitoare laobliaţia de întreţinere, unul dintre ei poate sesi!a instanţa de udecată pentru ahotărî.

'n principiu, raporturile patrimoniale dintre soţi sunt stabilite prin normele&odului familiei, dar există şi acte uridice pe care soţii le încheie şi îşi ăsescrelementarea în &odul civil. "rin urmare, în situaţia în care dreptul familiei nuoferă soluţii leale proprii acestora, urmea!ă a se face aplicarea dispo!iţiilor dreptului civil.

Oli!aţia de spri"in material reciproc &ntre soţi.=nul din principiile enumerate la art. % alin. 9 &. familiei, statuea!ă că soţii

au obliaţia de a6şi acorda reciproc spriin moral şi material. Spriinul material

reciproc vine în completarea perfectă a spriinului moral reciproc, acordat de cătresoţi unul altuia în timpul căsătoriei.

-ceastă obliaţie se reali!ea!ă prin suportarea cheltuielilor căsătoriei$, precum şi prin diferite alte forme de asistenţă materială dintre soţi.

Comunitatea de unuri a soţilor+.

2 E. lorian, $.> Coţiunea de :comunitate de bunuri a soţilor” a fost consacrată de literatura de specialitate, repre!ent+nd o

universalitate uridică, care poartă asupra tuturor drepturilor şi obliaţiilor patrimoniale ale soţilor. -ria decuprindere a comunităţii de bunuri este mai vastă, cuprin!+nd dreptul de proprietate comună în devălmăşie a soţilor,alte drepturi reale7dreptul de u!ufruct, u!, abitaţie, servitute, superficie4, drepturile de creanţă, precum şi obliaţiile patrimoniale ale soţilor. - se vedea . *upulescu, 'reptul de proprietate comună a soţilor, &asa de editură şi presă

#


5/25

&omunitatea de bunuri ia naştere odată cu încheierea căsătoriei şi însoţeştecăsătoria pe toată durata sa, împreună cu reulile proprii privind drepturilefiecăruia dintre soţi asupra masei de bunuri comune. /eulile care uvernea!ăcomunitatea de bunuri a soţilor poartă denumirea de reim matrimonial.

otalitatea normelor uridice care relementea!ă relaţiile dintre soţi cu

privire la bunurile lor şi pe cele care se stabilesc între soţi şi terţele persoane privind bunurile soţilor constituie reimul uridic al bunurilor soţilor, adică regimul matrimonial 1?.

/eimurile matrimoniale se clasifică după mai multe criterii11.upă i!vorul lor, reimurile matrimoniale sunt legale şi convenţionale, după

cum sunt stabilite prin lee ori prin convenţie. Se va aplica reimul leal, ori dec+te ori soţii nu încheie o convenţie privind aspectele pecuniare ale căsătoriei.

upă structura lor, există regimuri matrimoniale de separaţie7reimul propriu6!is al separaţiei de bunuri şi reimul dotal4 şi regimuri de

comunitate7universal sau parţial de bunuri4.upă cum se pot sau nu se pot modifica în timpul căsătoriei, reimurilematrimoniale sunt imutabile şi mutabile.

*eislaţia /epublicii 8oldova oferă posibilitatea soţilor fie să se supunăreimului leal, fie să încheie o convenţie matrimonială privind de!voltarearelaţiilor patrimoniale dintre ei. -stfel, &odul familiei relementea!ă at+t reimulcomunităţii de bunuri al soţilor7leal 0 art. 1>6%( &. familiei4, c+t şi reimulcontractual7art. %269% &. familiei4.

( 2. Re!imul le!al al unurilor soţilor

/eimul leal al bunurilor soţilor este acel reim matrimonial, fixat prinnorme leale, preponderent imperative, care uvernea!ă raporturile dintre soţi

privitoare la bunurile lor, precum şi raporturile patrimoniale ale acestora cu terţe persoane.

/eimul leal al bunurilor soţilor se aplică în situaţia în care soţii nu auîncheiat o convenţie matrimonială privind aspectele patrimoniale ale căsătoriei."rin urmare, în lipsa convenţiei, precum şi în ca!ul nulităţii convenţiei încheiate,între soţi se va aplica reimul leal al bunurilor soţilor.

e asemenea, art. 1> alin. % prevede că) „Regimul legal al bunurilor soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial”.

/eimul leal al bunurilor soţilor, instituit de &. familiei, stabileşte existenţaa două cateorii de bunuri în patrimoniul soţilor)

6 bunuri comune ale soţilor7art. %? &. familiei4, 56 bunuri proprii fiecăruia dintre soţi7art. %% &. familiei4.

„Bansa”, 1>>9, p. (;6($5 -. @acaci, Raporturile juridice patrimoniale în dreptul familiei, p. (?.1? Don ". ilipescu, -ndrei D. ilipescu, op. cit., p. #%. "entru alte definiţii date reimului matrimonial a se vedea E.lorian,


6/25

&onstituie bunuri comune, potrivit art. %? alin. 1 &. familiei, bunuriledob+ndite de către soţi în timpul căsătoriei5 sunt bunuri proprii doar acelea expresşi limitativ enumerate de art. %% &. familiei.

-şadar, reula în această materie o constituie comunitatea de bunuri,excepţia o constituie bunurile proprii. -ceastă afirmaţie îşi are temeiul în aceea că

toate bunurile dob+ndite de soţi în timpul căsătoriei sunt pre!umate de lee a ficomune.'n schimb, pentru ca un bun să poată fi considerat propriu al unuia dintre

soţi, va trebui să se facă dovadă în acest sens. "re!umţia de comunitate are la ba!ărealitatea că, în mod obişnuit, soţii dob+ndesc bunuri în timpul căsătoriei dinveniturile ce sunt re!ultatul muncii lor. *eiuitorul a înţeles să acorde prioritatecomunităţii de bunuri tocmai datorită faptului că aceasta este destinată acopeririisarcinilor re!ultate din căsătorie, precum şi creşterii şi educării copiilor 1%.

'n ca!ul în care comunitatea de bunuri dintre soţi este supusă relementării

reimului leal, acestea vor fi uvernate de reulile prevă!ute în art. 1>6%( &.familiei.

2.1. Bunurile comune ale soţilor in coroborarea art. 1> alin. 1 &. familiei care dispune că „bunurile

dob"ndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii îndevălmăşie” şi art. %? alin. 1 &. familiei 0 „)unurile dob"ndite de către soţi întimpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conformlegislaţiei”, reţinem că toate bunurile obţinute de oricare dintre soţi în timpulcăsătoriei fac obiectul proprietăţii în devălmăşie a soţilor.

"roprietatea în devălmăşie a soţilor cuprinde at+t drepturi, c+t şi obliaţii,aparţin+nd ambilor soţi p+nă la desfacerea căsătoriei sau la împărţirea bunurilor întimpul căsătoriei.

Coţiunea de „bunuri”, folosită de &odul familiei, trebuie considerată înaccepţiunea sa de drept comun, cuprin!+nd bunurile corporale7mobile şi imobile4,

precum şi toate drepturile reale7principale şi accesorii4 şi drepturile de creanţă,adică tot ce se află în circuitul civil.

2.).). Criterii de determinare a unurilor comune."entru calificarea unui bun ca fiind comun al ambilor soţi sunt necesare a fi

întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii)a) bunul să fie dobândit de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei.

1% -. @acaci,


7/25

ob+ndirea presupune obţinerea, de către oricare dintre soţi sau de eiîmpreună, a unui drept patrimonial19, real sau de creanţă, în temeiul leii, al unuiact sau fapt uridic.

@unurile devin comune fără a deosebi între modurile de dob+ndire, cuexcepţia bunurilor dob+ndite prin acte cu titlu ratuit, care potrivit art. %% alin. 1 &.

familiei şi art. 92% alin. 1 &. civil sunt declarate bunuri proprii ale unuia dintre soţi.Sunt comune bunurile dob+ndite separat de unul dintre soţi şi cele dob+nditede soţi împreună. e aceea, nu pre!intă importanţă, pentru ca bunul să devinăcomun, dacă în actul de dob+ndire fiurea!ă numai unul dintre soţi ori fiurea!ăam+ndoi1#.

e asemenea, bunurile vor fi considerate comune dacă sunt dob+ndite întimpul căsătoriei, dob+nditorul av+nd astfel calitatea de soţ.

&alitatea de soţ se dob+ndeşte prin încheierea căsătoriei, respectiv se pierde prin încetarea sau desfacerea căsătoriei.

-stfel, căsătoria durea!ă din momentul încheierii, adică din momentul încare ofiţerul de stare civilă care oficia!ă încheierea căsătoriei constată existenţaconsimţăm+ntului viitorilor soţi şi îi declară căsătoriţi şi, p+nă în momentulîncetării, desfiinţării7doar pentru soţul de bună6credinţă4 sau desfacerii acesteia

prin divorţ.'n acest sens, art. %? alin. ; &. familiei prevede) „*unt proprietate în

devălmăşie a soţilor bunurile care au fost dob"ndite din ziua înc+eierii căsătoriei p"nă în ziua încetării acesteia”.

"rin noţiunea de „încetare”, în sensul &. familiei al /epublicii 8oldova,trebuie să înţeleem încetarea căsătoriei prin decesul fi!ic constatat sau în ba!ahotăr+rii instanţei de udecată declarative a decesului unuia dintre soţi, precum şidesfacerea căsătoriei prin divorţ.

b) bunul să nu facă parte din categoria bunurilor proprii enumerate înart. 22 C. familiei.

-rt. %% &. familiei enumeră, expres şi limitativ, bunurile calificate proprii alefiecăruia dintre soţi)

„#- )unurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi p"nă la înc+eiereacăsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sunt proprietate

personală a fiecăruia dintre soţi.

19 repturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au conţinut economic, fiind evaluabile în bani. Ele seîmpart în două mari cateorii) drepturi reale şi drepturi de creanţă. repturile reale sunt drepturi subiective patrimoniale care conferă titularului lor anumite preroative, recunoscute de lee, asupra unui bun, pe care el le poate exercita în mod direct şi nemilocit, fără a fi necesară, în acest scop, intervenţia oricărei alte persoane. upăcum au sau nu o existenţă independentă, de sine stătătoare, drepturile reale se clasifică în) a4 drepturi reale principale 6 dreptul de proprietate şi de!membrămintele dreptului de proprietate7dreptul de u!ufruct, u!, abitaţie,servitute, superficie45 b4 drepturi reale accesorii 0 dreptul de a, dreptul de ipotecă, dreptul de retenţie. repturile decreanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora titularul lor sau subiectul activ, numit creditor,

are posibilitatea uridică de a pretinde subiectului pasiv, numit debitor, persoană determinată, să dea, să facă sau sănu facă ceva, sub sancţiunea constr+nerii de stat. - se vedea *. "op, 'reptul de proprietate şi dezmembrămintele

sale, Editura *umina *ex, @ucureşti, 1>>2, p. %%.1# Don ". ilipescu, -ndrei D. ilipescu, op. cit., p. ;#.

2


8/25

- /ucrurile de uz personal îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte-,cu e0cepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lu0, sînt proprietate personală a

soţului care le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dob"ndire”.2.).2. ,unuri calificate de Codul familiei drept unuri comune.1. -lături de prevederea enerală conform căreia bunurile dob+ndite de către

soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ale acestora, art. %? alin. % &. familiei prevede că sunt proprietatea comună a soţilor, bunurile procurate din contul)„a- veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din1! activitatea de muncă2! activitatea de întreprinzător2! activitatea intelectuală2b- premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu e0cepţia celor care au uncaracter de compensare ajutor material, despăgubire pentru vătămarea

sănătăţii etc.-2

c- altor mijloace comune.&alificarea salariului soţilor ca fiind bun comun sau bun propriu a st+rnitmulte controverse în literatura de specialitate, alimentată de lipsa unei relementăriîn leislaţie a conţinutului noţiunii venitului din muncă. reptul la salariu se naşteîn temeiul muncii prestate de către o persoană, sub forma unui drept de creanţă,fiind un drept exclusiv al celui ce a prestat munca, indiferent că acesta estecăsătorit sau nu. in momentul încasării, salariul devine obiectul dreptului de

proprietate comună devălmaşă.-lături de alţi autori1;, considerăm că salariul constituie obiectul dreptului de

proprietate comună în devălmăşie din momentul încasării lui, fiindcă numai prinîncasare se transformă într6un bun corporal susceptibil de a fi apropiat sub formadreptului de proprietate.

1. Sunt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile,valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social dininstituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite,

procurate sau făcute din contul miloacelor comune, precum şi alte bunuridobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numeleunuia dintre soţi7art. %? alin. 9 &. familiei4.

%. 8unca depusă de femeie în ospodărie şi pentru creşterea copiilor

constituie un aport la sarcinile căsătoriei. -stfel, nu poate fi neată contribuţiaacesteia la bunăstarea familiei, chiar dacă nu a obţinut venituri proprii.

'reptul la proprietate în devălmăşie se e0tinde şi asupra soţului care nu aavut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educaţia copiilor saudin alte motive temeinice”, statuea!ă art. %? alin. # &. familiei.

2.2. Bunurile proprii ale soţilor 16

1; E. lorian,


9/25

/elementarea bunurilor proprii ale soţilor în art. %% &. familiei constituie,de fapt, o deroare de la reula comunităţii de bunuri, potrivit căreia bunuriledob+ndite de către soţi în timpul căsătoriei, sunt bunuri comune ambilor soţi.

-şadar, bunurile proprii nu fac parte din comunitatea de bunuri a soţilor5enumerarea acestora în art. %% &. familiei, av+nd caracter limitativ, este de strictă

interpretare, respectiv orice act uridic prin care soţii, unul dintre ei sau o terţă persoană ar tinde să lărească sfera acestor bunuri, prin includerea şi a altor cateorii, atrae sancţiunea nulităţii absolute.

otodată, menţionăm faptul că calitatea de bun propriu a unuia dintre soţi se pierde, bunul devenind comun în ba!a art. %9 &. familiei. -stfel, „bunurile ceaparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească

proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, dincontul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori înurma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor

reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.-”.'n ca!ul în care ambii soţi efectuea!ă reparaţii sau lucrări de îmbunătăţire lao construcţie proprietatea unuia dintre ei, acea construcţie răm+ne pe mai departe

bun propriu al soţului titular al dreptului de proprietate, însă sporul de valoare adusacesteia prin lucrările noi constituie bun comun, cu condiţia să fi adus un spor devaloare, nu şi atunci c+nd ele au fost necesare ca urmare a u!urii determinate defolosinţa în comun a imobilului. Sporul de valoare adus imobilului prin lucrări deîmbunătăţire, renovări etc, efectuate de ambii soţi, constituie bun comun şi atuncic+nd imobilul este proprietatea indivi!ă a unuia din soţi şi a altor persoane. acă,însă, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţire de mai mare amploare, a re!ultat un

bun cu totul nou, el va fi considerat bun comun dob+ndit în timpul căsătoriei înîntreul său12.

repturile de folosinţă, posesie şi dispo!iţie a bunurilor proprii vor fiexercitate fără restricţii de către soţul titular al dreptului de proprietate, în condiţiiledreptului comun.

Cate!oriile unurilor propriia- ,unurile dondite &nainte de căsătorie/art. 22 alin. ) C. familiei--v+nd în vedere că doar bunurile dob+ndite în timpul căsătoriei de către soţi

formea!ă comunitatea de bunuri a acestora, este de la sine înţeles că cele obţinute

anterior căsătoriei răm+n proprii ale dob+nditorului.Sunt bunuri proprii, de asemenea, bunurile dob+ndite după încetarea sau

desfacerea căsătoriei, chiar dacă leea nu prevede în mod expres aceasta, soluţiaimpun+ndu6se potrivit art. %? alin. 1 &. familiei.

- ,unurile dondite prin mo*tenire% donaţie sau &n a'a altor acte cutitlu !ratuit de către unul dintre soţi &n timpul căsătoriei/art. 22 alin.) C. familiei-.

eşi sunt dob+ndite în timpul căsătoriei, aceste bunuri constituie proprietatea personală a unuia dintre soţi, datorită caracterului personal al dob+ndirii lor.

/eferitor la bunurile obţinute prin moştenire1$

, trebuie să facem diferenţieredupă cum este vorba de moştenirea leală sau moştenirea testamentară.12 -. @acaci,


10/25

'n ca!ul moştenirii leale, transmisiunea drepturilor succesorale sereali!ea!ă în temeiul leii, în considerarea leăturii de rudenie sau a calităţii de soţsupravieţuitor în raport cu cel ce lasă moştenirea, la data deschiderii ei, vocaţiasuccesorală av+nd un caracter personal. -ceasta înseamnă că bunurile dob+ndite

prin moştenire leală vor fi în toate ca!urile proprii ale soţului moştenitor, în ba!a

devoluţiunii leale a moştenirii.&+t priveşte moştenirea testamentară, unde ultima voinţă a lui de cujus a fostmateriali!ată prin testament, precum şi donaţiile, fiind făcute în considerarea

persoanei ratificate, vor urma voinţa dispunătorului. -stfel, bunurile dob+ndite prin testament sau donaţie sunt proprii unuia dintre soţi, dacă asta a fost voinţadispunătorului.

estamentul şi donaţia sunt acte uridice cu titlu ratuit, încheiate intuitu personae, prin care se urmăreşte ratificarea unei persoane, fără a obţine ceva înschimb.

=n subiect controversat în doctrină îl constituie calificarea darurilor de nuntădrept bunuri comune sau bunuri proprii unuia dintre soţiF arurile de nuntă suntacele bunuri, dăruite oricăruia dintre soţi cu oca!ia celebrării căsătoriei, av+nddrept scop constituirea unui patrimoniu comun al soţilor.

'n doctrină s6a expus o părere1>, potrivit căreia, bunurile donate, indiferent demomentul primirii lor, trebuie considerate bunuri proprii, dacă dispunătorul nu a

prevă!ut că ele vor fi comune. =n alt punct de vedere susţine că „atunci c+nd, cuoca!ia sărbătoririi căsătoriei, se fac daruri obişnuite, ele se pre!umă a fi făcuteambilor soţi, în ideea constituirii minimului patrimonial necesar în căsnicie. acă,însă, este vorba de bunuri av+nd valori ridicate sau sume de bani foarte mari, astfelde bunuri trebuie considerate proprii soţului care le primeşte, neput+ndu6se

presupune numai datorită momentului la care donaţia a avut loc că voinţadonatorilor a fost de a6i ratifica soţi%?”.

"otrivit practicii udiciare din /epublica 8oldova, darurile de nuntă suntconsiderate bunuri comune ale soţilor, dacă dispunătorul n6a menţionat expres cădoreşte să ratifice doar pe unul din soţi.

'n ceea ce ne priveşte, considerăm că darurile de nuntă urmea!ă a ficonsiderate comune ale soţilor, indiferent de valoarea lor, deoarece sunt dob+nditeîn timpul căsătoriei, iar scopul lor este să forme!e începutul patrimoniului comun

necesar soţilor la începutul căsătoriei.onaţiile făcute în timpul căsătoriei, dar nu cu oca!ia serbării nunţii, sunt

bunuri proprii ale soţului ratificat, dacă nu s6a prevă!ut în mod expres că devin bunuri comune.

c- ,unurile de u' personal /art. 22 alin. 2 C. familiei-

1$ "otrivit art. 1#9% alin. 9 &. civil, „3oştenirea are loc conform testamentuluisuccesiune testamentară- şi întemeiul legii succesiune legală-” .-şadar, succesiunea poate fi leală sau testamentară. a4 Succesiunea le!ală estecea care se face în virtutea leii, în ca!ul în care de cujus nu lasă testament sau atunci c+nd, deşi există testament,acesta nu este valabil, este caduc ori nu cuprinde dispo!iţii referitoare la bunurile succesorale5 de aceea, ea se mainumeşte şi moştenire ab intestat , adică fără testament. b4 Succesiunea testamentară este cea care se face în virtutea

voinţei persoanei decedate, manifestate pe timpul c+t aceasta a fost în viaţă prin una din formele de testamente prevă!ute de lee.1> . eaG, Tratat de drept civil. 4ontracte speciale, Editura =niversul Huridic, @ucureşti, %??1, p. 1;;.%? -. @acaci,


11/25

&onform art. %% alin. % &. familiei% „lucrurile de uz personal îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte-, cu e0cepţia bijuteriilor de preţ şialtor obiecte de lu0, sunt proprietate personală a soţului care le foloseşte,indiferent de timpul şi modul de dob"ndire.”

Similar acestor dispo!iţii, art. 92% alin. % &. civil statuea!ă) „)unurile de

folosinţă individualăîmbrăcăminte, încălţăminte şi altele asemenea-, cu e0cepţiabijuteriilor şi a altor obiecte de lu0, sunt bunuri personale ale soţului care le foloseşte, c+iar dacă sunt dob"ndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soţilor”.

upă cum putem observa, rupa bunurilor de u! personal cuprinde acele bunuri care sunt destinate în mod efectiv u!ului exclusiv şi personal al unuia dintresoţi%1, cum ar fi îmbrăcămintea, încălţămintea, echipament sportiv, obiecteleîntrebuinţate în vederea întreţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate etc.

ata dob+ndirii bunului7înainte de căsătorie sau în timpul căsătoriei4,

folosirea miloacelor proprii sau comune ambilor soţi pentru procurarea bunului,nu sunt relevante pentru calificarea acestora drept bunuri proprii ale unuia dintresoţi.

@iuteriile şi obiectele de lux constituie excepţie de la reula potrivit căreia bunurile de u! personal sunt bunuri proprii ale unuia dintre soţi. *eiuitorul ainstituit această măsură de protecţie, din considerentul că biuteriile şi obiectele delux, datorită valorii lor mari, sunt achi!iţionate în scop de te!aur, pentru investireaeconomiilor comune ale soţilor.

&are este situaţia uridică a biuteriilor şi obiectelor de lux dob+ndite înaintede căsătorie, a celor primite în dar sau moştenite, dacă art. %% alin. % &. familiei

prevede „indiferent de timpul şi modul de dob"ndire”. S6ar înţelee că acesteaconstituie bunuri comune ale soţilor.

-stfel, formularea excepţiei în art. %% alin. % &. familiei, vine în contradicţiecu prevederile alin. 1, care prevede că bunurile primite în dar sau moştenite sunt

proprii soţului ratificat%%.@iuteriile şi obiectele de lux, achi!iţionate din miloace comune, vor fi

considerate bunuri comune sau bunuri proprii, av+ndu6se în vedere nivelul de viaţăal soţilor, la care se va raporta valoarea acestor bunuri. 'n ca!ul în care, aceste

bunuri au o valoare deosebit de mare, disproporţionată faţă de veniturile soţilor şi

de nivelul lor de viaţă, fiind achi!iţionate în scopul investirii economiilor comune,vor fi considerate comune, chiar dacă au fost folosite în exclusivitate de către unuldintre soţi%9.

d- $lăţile care au un caracter de compensare 0 a"utor material%despă!uire pentru 1ătămarea sănătăţii etc /art. 2 alin. 2 lit. - C. familiei-.

%1 Don ". ilipescu, -ndrei D. ilipescu, op. cit., p. 2?.%% Iin+nd cont de cele expuse, propunem modificarea art. %% alin. % &. familiei, cu următorul conţinut)„)unurile de uz personal îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte- sunt proprietate personală a soţului care

le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dob"ndire”.%9 'n acest mod sunt calificate bunurile de lux drept bunuri comune sau proprii de către instanţele de udecată din/om+nia. 'n acest sens a se vedea) Don ". ilipescu, -ndrei D. ilipescu, op. cit., p. 215 -. @acaci, 5 E. lorian, op. cit., p. 1%;.

11


12/25

Sumele de bani care au fost încasate de către un soţ cu un asemenea titlu saucreanţele cu privire la acestea sunt bunuri proprii, deoarece sunt destinate să repareo paubă exclusiv personală, să contribuie la refacerea sănătăţii şi la redob+ndireacapacităţii de a munci ori la asiurarea existenţei persoanei dacă refacereacapacităţii sale de a munci nu mai este posibilă%#.

'n acest sens pot fi exemplificate indemni!aţia de asiurare, în ba!a unuicontract de asiurare de viaţă sau vătămare corporală a persoanei5 indemni!aţia pentru incapacitate temporară de muncă, plătită din sistemul public de asiurărisociale5 despăubirea pentru paube7materiale sau morale4 pricinuite persoaneiunuia dintre soţi, ca urmare a faptei ilicite a altei persoane etc.

Ne e3primăm opinia &n sensul lăr!irii cate!oriei de unuri proprii%;, prinincluderea unor bunuri cum ar fi) bunurile destinate exercitării unei profesii saumeserii7instrumente mu!icale, biblioteca de specialitate, atelierul de unelte etc45

manuscrisele ştiinţifice, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şiinovaţii, precum şi alte asemenea bunuri, datorită caracterului excepţional almuncii persoanei care le6a creat, ce reclamă un efort deosebit şi calităţi intelectualeaparte5 valoarea care repre!intă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care atrecut această valoare.

2.. !repturile soţilor asupra bunurilor comunerepturile soţilor asupra bunurilor comune sunt circumscrise de prevederile

art. %1 &. familiei.'n conformitate cu principiul ealităţii în drepturi a soţilor în familie, art. %1

alin. 1 &. familiei dispune că „soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun debunurile comune”.

/eula este simplă 0 soţii vor putea exercita oricare din drepturile ce le suntconferite de lee asupra bunurilor comune, doar de comun acord.

"entru că nu toate actele pot fi aduse la îndeplinire cu consimţăm+ntulexpres al ambilor soţi, fiindcă aceasta ar înreuna foarte mult exercitareadrepturilor soţilor asupra bunurilor lor comune, precum şi circuitul civil, leiuitorula relementat în art. %1 alin. % „mandatul tacit reciproc” sau „consimţăm"ntul tacit reciproc al soţilor”.

"otrivit acestui mandat, oricare dintre soţi, poate efectua diferite acte şioperaţii ce sunt necesare a fi îndeplinite în timpul căsătoriei asupra bunurilor comune, fiind pre!umat că are şi acordul celuilalt soţ.

%# Don ". ilipescu, -ndrei D. ilipescu, op. cit., p. 2#.%; Spre exemplu, art. 9#? &. civil al /om+niei prevede că nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ)a4 bunurile dob+ndite prin moştenire leală, leat sau donaţie, cu excepţia ca!ului în care dispunătorul a prevă!ut, înmod expres, că ele vor fi comune5 b4 bunurile de u! personal5 c4 bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintresoţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri5 d4 drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le6a înreistrat5

e4 bunurile dob+ndite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiecteleartistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri5 f4 indemni!aţia de asiurare şi despăubirile pentru orice preudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi5 4 bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dob+ndit în schimbul acestora5 h4 fructele bunurilor proprii.

1%


13/25

&onstituie obiect al dreptului de repre!entare reciprocă între soţi actele deadministrare, de conservare, precum şi actele de dispo!iţie privitoare la bunurilecomune.

5ctele de administrare sunt acelea prin care se urmăreşte o obişnuită punereîn valoare a unui bun sau patrimoniu, cum sunt, de exemplu, contractul de

închiriere pe o anumită perioadă, contractul privind reparaţiile unui imobil, perceperea şi întrebuinţarea fructelor şi veniturilor, asiurarea unor bunuri,v+n!area bunurilor supuse stricăciunii sau a fructelor naturale.

5ctele de conservare sunt actele prin care se urmăreşte preînt+mpinarea pierderii unui drept subiectiv, cum ar fi înscrierea unui drept în reistrul bunurilor imobile, întreruperea unui termen de prescripţie în ustiţie.

5ctele de dispoziţie sunt acelea care au ca re!ultat ieşirea din patrimoniu aunui drept sau revarea cu sarcini reale a unui bun. 'n cateoria acestora se cuprindat+t actele de dispo!iţie uridică, ca cele de înstrăinare sau cele de revare a unui

bun, de renunţare la un drept patrimonial, c+t şi cele de dispo!iţie materială princare se decide însăşi existenţa materială a bunului, cum ar fi distruerea sauconsumarea acestuia.

"re!umţia mandatului tacit reciproc are caracter relativ, ceea ce înseamnă căsoţul care nu a participat la încheierea actului uridic respectiv, poate face dovadacă s6a opus încheierii actului dat, fapt ce va duce la anularea acestuia. "entru a fideclarată nulitatea actului astfel încheiat, potrivit art. %1 alin. # &. familiei, soţultrebuie să dovedească lipsa propriului consimţăm+nt, precum şi reaua6credinţă aterţului, care a ştiut sau trebuia să fi ştiut că al doilea soţ este împotriva încheieriiactului respectiv. -ceastă opo!iţie trebuie făcută în termen de 9 ani din momentul,c+nd celălalt soţ a aflat sau trebuia să fi aflat despre încheierea actului în cau!ă.

8andatul tacit reciproc al soţilor nu există, fiind necesar consimţăm+ntulexpres al ambilor soţi, în următoarele situaţii)

a4 actele de dispo!iţie cu privire la imobile. Cici unul dintre soţi nu poate dispune de bunurile imobile comune, fără acordul expres alceluilalt soţ7art. %1 alin. % &. familiei4. &onsimţăm+ntul expres

poate fi dat personal, prin pre!enţa soţului la întocmirea actului, sau prin existenţa unui mandat special, prin care se autori!ea!ăefectuarea actului de dispo!iţie de către unul dintre soţi.

b4 re!ilierea contractului de închiriere a spaţiului de locuit, înstrăinareacasei sau apartamentului, limitarea dreptului la locuinţă al celuilaltsoţ7art. %1 alin. ; &. familiei4. 'nstrăinarea casei sau apartamentuluise face în ba!a unor acte de dispo!iţie, pentru a căror încheiere estenecesar consimţăm+ntul ambilor soţi, în conformitate cu art. %1 alin.% &. familiei.

e asemenea, mandatul tacit reciproc de repre!entare poate fi limitat princonvenţia soţilor, însă nu în eneral şi definitiv, ci pentru fiecare act în parte.

-ctele încheiate cu nerespectarea cerinţei consimţăm+ntului expres al

ambilor soţi, precum şi actele prin care se micşorea!ă ori se suprimă comunitateade bunuri sunt declarate nule de către instanţa de udecată, în ba!a art. %1 alin. 9 &.familiei.

19


14/25

2.". #mpărţirea bunurilor comune ale soţilor "otrivit dispo!iţiilor art. %; alin. 1 &. familiei, bunurile comune ale soţilor

pot fi împărţite „at"t în timpul căsătoriei, cît şi după desfacerea ei”. e asemenea,separaţia comunităţii de bunuri poate fi cerută odată cu divorţul %(, fapt care poate fi

dedus din interpretarea art. 9$ &. familiei.'mpărţirea bunurilor comune „în timpul căsătoriei”, înseamnă timpul cuprinsîntre momentul încheierii căsătoriei şi momentul încetării acesteia, sau în ca!ulcăsătoriei desfăcute prin divorţ7de către instanţa de udecată4 0 momentulîncheierii căsătoriei şi momentul răm+nerii definitive a hotăr+rii de divorţ.

3 dată cu soluţionarea acţiunii de divorţ, la cererea soţilor sau numai a unuiadintre ei, instanţa de udecată este obliată să împartă bunurile proprietate îndevălmăşie a soţilor7art. 9$ alin. % &. familiei4.

upă desfacerea căsătoriei, partaarea bunurilor comune poate fi făcută timp

de 9 ani de !ile, conform art. %; alin. $ &. familiei. ermenul de prescripţie

%2

detrei ani începe nu din momentul încetării căsătoriei7răm+nerii hotăr+rii definitive4,dar de c+nd persoana a aflat sau trebuia să afle despre le!area dreptului ei7art. %2din Aotăr+rea "lenului &urţii Supreme de Hustiţie nr. 1? din 1;.11.1>>9 cu privirela practica aplicării de către instanţele udecătoreşti a leislaţiei în cau!ele dedesfacere a căsătoriei4.

'mpărţirea bunurilor comune ale soţilor se poate face)6 în ba!a acordului dintre soţi56 la cererea oricăruia dintre soţi56 la cererea creditorilor personali a oricăruia dintre soţi.

#mpărţirea unurilor comune prin &nc4eierea unui acord &ntre soţi% întemeiul art. %; alin. % &. familiei % se poate face at+t în timpul căsătoriei, c+t şi dupădesfacerea acesteia.

&odul familiei nu dispune cu privire la condiţiile de încheiere a acordului,forma şi conţinutul acestuia, puterea leală a acestuia etc. "rin urmare, se vor aplica normele leale în materie de contracte, cu menţiunea că, în unele ca!uri,forma autentică a acesteia este cerută ad validitatem.

%( 'n acest sens, art. 929 alin. % &. civil dispune) „@unurile proprietate comună în devălmăşie a soţilor pot fi împărţiteat+t la divorţ, c+t şi în timpul căsătoriei. 'mpărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectea!ă reimul uridic al bunurilor care vor fi dob+ndite în viitor.”%2 Există opinii care susţin că acţiunea pentru împărţirea bunurilor comune ale soţilor trebuie să fie imprescriptibilăsub aspect extinctiv, iar alineatul $ art. %; &. familiei trebuie exclus. -cest punct de vedere este susţinut, din punctde vedere leislativ, „dar şi din considerentul, că, de multe ori, din diferite motive, cum ar fi al convieţuirii soţilor după desfacerea căsătoriei, aceştia nu cer împărţirea proprietăţii comune devălmaşe, sper+nd că vor putea relua viaţade familie. 'n acest sens, soţul de rea6credinţă, poate să6l inducă în eroare pe celălalt prin diferite miloace, pentru a61 determina să nu ceară partaul averii, ca apoi, după expirarea termenului de prescripţie, să invoce acest fapt şi să sefacă „stăp+n” asupra tuturor bunurilor comune. Sau aici pot fi invocate dispo!iţiile art. %2> &. civil privitoare larepunerea în termenul de prescripţieF "oate fi considerată convieţuirea soţilor ca motiv pentru repunerea în termenulde prescripţie pierdutF Susţinem că da, însă &odul civil nu prevede expres această cau!ă de repunere, iar dacă

aceasta fi prevă!ută, ar trebui înaintată o cerere separată în instanţă cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, ceea ce va necesita o oarecare perioadă de timp, un proces care ar putea fi evitat, dacă cererile cu privirela partaul averii ar fi imprescriptibile sub aspect extinctiv sau convieţuirea soţilor ar constitui un motiv deîntrerupere a cursului prescripţiei extinctive”. 'n acest sens a se vedea E. loria,


15/25

'n celelalte ca!uri, „acordul de împărţire a bunurilor proprietate comună îndevălmăşie poate fi autentificat notarial%$”, doar la dorinţa soţilor.

'n acest sens, art. (( al *eii cu privire la notariat%> relementea!ă modul deeliberare a certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei6părţi din

proprietatea comună în devălmăşie7fără a se specifica în mod expres şi cea a

soţilor49?

."rin contractul de partaare a bunurilor dob+ndite în timpul căsătoriei, soţii pot, fie să stabilească în cuprinsul ei numai cotele care le revin, fie să determine înconcret bunurile atribuite fiecăruia, potrivit acestor cote.

#mpărţirea unurilor la cererea unuia dintre soţi.-ceastă partaare a comunităţii de bunuri poate fi cerută ori de c+te ori soţii

nu cad de acord asupra modului de separare a bunurilor comune.'n timpul căsătoriei, partaarea bunurilor comune la cererea unuia dintre soţi

poate fi cerută, spre exemplu) c+nd unul din soţi foloseşte în mod abu!iv bunurile

comune5 c+nd unul din soţi ascunde bunurile comune în scopul de a şi le însuşi5c+nd unul din soţi înstrăinea!ă bunurile comune fără consimţăm+ntul celuilalt soţ5c+nd unul din soţi împiedică celălalt soţ să se folosească de imobilul comun.

#mpărţirea unurilor la cererea creditorilor personali a oricăruiadintre soţi.

'n ba!a dispo!iţiilor art. %# alin. 1 &. familiei, creditorii soţului debitor potcere instanţei de udecată partaarea comunităţii de bunuri a soţilor, deoarece„fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală

şi cu cota!parte din proprietatea în devălmăşie”. -şadar, creditorii personali ai soţilor îşi pot satisface creanţa din bunurile

proprii ale soţului debitor, precum şi din cota6parte din comunitatea de bunuri asoţilor, stabilită de către instanţa de udecată. "rin împărţire, bunurile comunedevin bunuri proprii, put+nd fi urmărite de către creditorii personali.

'mpărţirea bunurilor comune la cererea creditorilor personali a oricăruiadintre soţi se poate face prin hotăr+re udecătorească, iar acţiunea în ustiţie trebuieîndreptată împotriva ambilor soţi, pentru ca hotăr+rea dată să fie opo!abilă.

"entru a protea comunitatea de bunuri a soţilor, considerăm că, creditorii personali pot cere împărţirea bunurilor comune, prin hotăr+re udecătorească,

%$ S. @ăieşu, C. /oşca, -. &limova, -. "ascari, E. 8ihailenco, *uport de curs, Dnstitutul Caţional al Hustiţiei, EdituraElan "oliraf S./.*., &hişinău, %??$, p. 9%(.%> *eea cu privire la notariat nr. 1#;96J< din ?$.11.%??%KK publicată în 8onitorul 3ficial al /epublicii 8oldova nr.1;#61;2K1%?> din %1.11.%??%.9? *eea cu privire la notariat nr. 1#;96J< din ?$.11.%??%, în art. (( prevede)

„#- 6n baza cererii comune scrise a tuturor coproprietarilor notarul eliberează certificate cu privire la dreptulde proprietate asupra cotei!părţi din proprietatea comună în devălmăşie.

-6n cazul decesului unuia dintre coproprietari, certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei! părţi din proprietatea comună în devălmăşie se eliberează la locul desc+iderii succesiunii în baza cererii scrise atuturor coproprietarilor şi a moştenitorilor care au dreptul la succesiune.

7-3ărimea cotelor coproprietarilor în proprietatea comună în devălmăşie se stabileşte în baza cererii scrise atuturor coproprietarilor dacă legea nu prevede altfel.

$-4ertificatul cu privire la dreptul proprietate asupra bunurilor imobile se eliberează de notar la locul aflăriiacestor bunuri.

8-4oproprietarii trebuie să prezinte dovezi scrise despre participarea lor la dob"ndirea proprietăţii comune îndevălmăşie.”

1;


16/25

numai în măsura în care creanţa a rămas nesatisfăcută, în urma epui!ării bunurilor proprii ale soţului debitor.

#mpărţirea unurilor prin 4otărrea instanţei de "udecată.'n conformitate cu prevederile art. %; alin. % şi 9 &. familiei, împărţirea

bunurilor comune se poate face pe cale convenţională prin încheierea unui acord

între soţi sau prin hotăr+rea instanţei de udecată.'mpărţirea bunurilor la cererea unuia dintre soţi sau la cererea creditorilor personali a oricăruia dintre soţi se poate face numai prin hotăr+re udecătorească.

'n privinţa procedurii de urmat, &odul de procedură civilă nu prevedeaspecte deroatorii, astfel, se vor aplica reulile enerale de competenţă materialăşi teritorială de drept comun. -stfel, acţiunea privind împărţirea bunurilor comuneeste de competenţa udecătoriei de la domiciliul sau de la locul de aflare a

p+r+tului7art. 9% alin. 1 şi art. 9$ alin. 1 &. de procedură civilă4. 'n ca!ul în careîmpărţirea bunurilor comune se face pe cale accesorie în cadrul acţiunii de

desfacere a căsătoriei, competenţa revine instanţei sesi!ate cu udecarea cererii privind desfacerea căsătoriei, potrivit dispo!iţiilor art. 9> alin. 1; &. de procedurăcivilă.

'n ceea ce priveşte determinarea cotelor cuvenite fiecărui soţ, art. %( alin. 1şi % &. familiei dispune)

„#- /a împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinareacotelor!părţi din aceasta, părţile soţilor sunt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

- 9nstanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele!părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţin"nd cont de interesele unuia dintre soţi şi%sau de interesele copiilor minori”.

"ornind de la existenţa relaţiilor de căsătorie, coroborat cu ealitatea soţilor în drepturi şi obliaţii, leiuitorul a dispus stabilirea, ca reulă, a unor cote eale

pentru fiecare. "rin excepţie, cotele6părţi pot fi diferenţiate, în ca!ul în careinteresele unuia dintre soţi sau interesele copiilor minori o cer.

&onsiderăm că stabilirea cotele6părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor nu trebuie să fie influenţată de interesele unuia dintre soţi sau interesele copiilor minori. &riteriul în determinarea cotelor părţi cuvenite soţilor, fiind cel al ealităţii,credem că trebuie completat de acela al contribuţiei efective la dob+ndirea

bunurilor comune de către soţi91, deoarece dob+ndirea acestor bunuri este re!ultatulmuncii acestora.

*a împărţirea bunurilor comune ale soţilor nu pot participa copiii, deoareceart. ;2 alin. 9 &. familiei prevede că „copilul nu are drept de proprietate asuprabunurilor părinţilor, iar părinţii ! asupra bunurilor copiilor”. e asemenea, art. %;

91 &odul familiei al /om+niei nu relementa criteriile de determinare a cotelor cuvenite fiecărui soţ la partaarea bunurilor comune. -stfel, instanţele de udecată, sesi!ate cu astfel de cereri, aplicau criteriul contribuţiei efective asoţilor la dob+ndirea bunurilor comune. 'n pre!ent, partaarea bunurilor comune se va face în cote eale, dacă nu s6astabilit contrariul. 'n acest sens, art. 9;2 &. civil al /om+niei prevede)„$1) 6n cadrul lic+idării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la

partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.$2) 6n acest scop, se determină mai înt"i cota!parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale at"t ladob"ndirea bunurilor comune, c"t şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. ("nă la proba contrară, se prezumă că

soț ii au avut o contribuț ie egală”

1(


17/25

alin. ; şi ( &. familiei stabileşte un drept de proprietate a copiilor asupra unor bunuri7îmbrăcăminte, încălţăminte, rechi!ite şcolare, instrumente mu!icale, ucăriietc.4 şi asupra depunerilor băneşti făcute de soţi pe numele copiilor minori. 'n ca!de divorţ, acestea urmea!ă a fi transmise soţului căruia i se va încredinţa sprecreştere şi educare copilul minor.

'nsă, atribuirea bunurilor unuia sau altuia dintre soţi poate să se facăţin+ndu6se cont de interesele soţilor sau copiilor minori. Spre exemplu, ladeterminarea căruia dintre soţi i se cuvine locuinţa construită împreună, instanţeleurmea!ă a avea în vedere interesele copiilor minori, atunci c+nd aceştia există, c+tşi posibilităţile fiecăruia dintre soţi de a6şi asiura o altă locuinţă.

"rin urmare, considerăm că copiii sau alte interese ale unuia dintre soţi nutrebuie să influenţe!e determinarea cotelor părţi, ci doar, eventual, atribuirea înnatura a unora sau altor bunuri.

'mpărţirea propriu6si!ă constă în determinarea cotelor6părţi şi atribuirea

bunurilor fiecăruia dintre soţi. *a atribuirea bunurilor se ţine cont de o multitudinede factori, precum mărimea cotelor6părţi ce se cuvine fiecărui soţ din masa bunurilor supusă împărţirii, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia soţilor sau alteasemenea.

„'acă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce!irevine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură”,stipulea!ă art. %; alin. # &. familiei.

*a efectuarea împărţirii bunurilor comune urmea!ă a se lua în calculvaloarea pe care bunurile o au la acea dată7şi nu valoarea pe care bunurile o aveauîn momentul în care au intrat în comunitate4, deoarece unele bunuri îşi pot diminuavaloarea, prin u!ură 0 de exemplu, mobilă, covoare, aparate electrice, iar altele să6şi mărească valoarea 0 apartamentele. -precierea se va face în funcţie de valoareade circulaţie, care urmea!ă a fi stabilită printr6o experti!ă de specialitate, efectuatăîn procesul de împărţire.

"e toată durata procesului de împărţire a bunurilor comune, instanţa de udecată poate lua măsuri de conservare a acestora, dacă există pericol deînstrăinare sau deteriorare sau dacă unul dintre soţi îl împiedică pe celălalt să

beneficie!e de veniturile produse de aceste bunuri. 'n acest scop se poate instituiun sechestru udiciar.

"rin efectul împărţirii, bunurile comune respective devin proprii. 'n ca!ulîmpărţirii bunurilor comune în timpul căsătoriei, potrivit art. %; alin. 2 &. familiei,„acestea devin bunuri personale ale soţilor, iar bunurile care nu au fost împărţite,

precum şi bunurile dob"ndite ulterior de către soţi, sînt proprietate în devălmăşiea acestora”.

Datoriile soţilor.upă cum soţii au două cateorii de bunuri, la fel ei au două feluri de

datorii) personale şi comune. Cumai creditorii comuni pot să urmărească bunurilecomune ale soţilor, creditorii personali ai soţilor pot urmări numai bunurile proprii

ale soţului debitor. -stfel, se creea!ă o corespondenţă între natura creanţei şicateoria de bunuri din care poate fi satisfăcută.

12


18/25

atoriile personale sunt considerate acele datorii care au apărut anterior încheierii căsătoriei sau în timpul căsătoriei, fără a beneficia celuilalt soţ sauîntreii familii. "ot fi considerate datorii personale) împrumutul luat pentrureparaţia unor bunuri mobile şi imobile proprii, dacă nu servesc întrei familii5datorii în urma ocurilor de ha!ard5 acoperirea unei paube materiale la serviciu

etc. e asemenea, sunt personale şi unele obliaţii patrimoniale care au un caracter personal şi nu pot fi transmise) plata pensiei de întreţinere pentru membrii minorisau inapţi de muncă ai familiei5 obliaţia de reparare a daunei pricinuite sănătăţiisau averii unei persoane.

&reditorii personali se pot îndrepta asupra bunurilor proprii ale soţuluidebitor, însă dacă acestea sunt neîndestulătoare, ei pot cere împărţirea bunurilor comune a soţilor, satisfăc+ndu6şi creanţa din cota6parte din proprietatea îndevălmăşie a soţilor, determinată de către instanţa de udecată7art. %# alin. 1 &.familiei4.

3bliaţiile asumate de soţi în timpul căsătoriei, întru satisfacerea interesuluifamiliei 0 constituie datoriile comune ale soţilor7de exemplu, creditul bancar luatde către soţi pentru reconstrucţia casei de locuit4. -cestea pot apărea în temeiulleii, al unui act sau fapt uridic.

&reditorii comuni ai soţilor îşi pot îndrepta pretenţiile asupra comunităţii de bunuri, iar dacă acestea nu acoperă creanţele, soţii răspund în mod solidar cu bunurile proprii care le aparţin.

"otrivit art. %# alin. % &. familiei)„*oţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost

asumate în interesul familiei, fie şi numai de unul dintre ei, precum şi pentrurepararea prejudiciului cauzat ca urmare a săv"rşirii de către ei a unei infracţiuni,dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor”.

*a repararea preudiciului cau!at ca urmare a săv+rşirii de către un soţ7sauambii4 a unei infracţiuni, trebuie să se stabilească că, banii dob+ndiţi din aceastăinfracţiune au sporit comunitatea de bunuri a soţilor. "ot fi identificate douăca!uri9%)

1. urmărirea bunurilor pentru repararea preudiciului cau!at printr6oinfracţiune.


19/25

&ontribuţia soţilor la datoriile comune în timpul căsătoriei trebuie să fieeală. 3dată cu împărţirea bunurilor comune se va stabili şi contribuţia la datoriilecomune, desiur, „proporţională cotelor!părţi ce le!au fost repartizate”7art. %(alin. 9 &. familiei4.

(5. Re!imul contractual al unurilor soţilor

!efiniţia contractului matrimonial

&odul familiei, relement+nd reimul contractual al bunurilor soţilor, oferă posibilitatea încheierii unui contract matrimonial, prin care viitorii soţi îşi stabilesc propriul reim matrimonial sau prin care soţii modifică reimul matrimonial subcare s6au căsătorit.

&unoscut sub denumirea de „contract de căsătorie”, „contract matrimonial ”, „convenţie matrimonială”, nu trebuie confundat cu căsătoria, carerepre!intă o instituţie aparte a dreptului familiei.

'n literatura de specialitate, convenţia matrimonială desemnea!ă „actulconvenţional prin care viitorii soţi, u!+nd de libertatea conferită de leiuitor, îşistabilesc reimul matrimonial propriu sau îşi modifică, în timpul căsătoriei,reimul matrimonial sub care s6au căsătorit99” sau repre!intă „actul uridic princare părţile îşi relementea!ă raporturile patrimoniale esenţiale, care se vor desfăşura între ei în cursul căsătoriei9#”.

-v+nd la ba!ă definiţiile date în literatura de specialitate, într6o opinie9;, s6amenţionat că contractul matrimonial repre!intă un contract civil ordinar, căruia îisunt aplicabile reulile enerale în materia încheierii contractelor sau executăriiobliaţiilor, av+nd, însă, şi unele particularităţi, ca de exemplu)

a4 părţi ale acestui contract pot fi numai persoanele care încheie căsătoria sauau încheiat6o dea, adică subiecţi sunt soţii sau viitorii soţi5

b4 pot încheia asemenea contracte numai persoanele fi!ice, nu şi cele uridice5

c4 prin acest contract se stabilesc doar relaţiile patrimoniale între soţi sau serelementea!ă drepturile şi obliaţiile soţilor în ca!ul desfacerii căsătoriei.*eislaţia /. 8oldova relementea!ă contractul matrimonial la art. %2 &.

familiei care prevede) „4ontractul matrimonial este convenţia înc+eiată benevol între persoanele care doresc să se căsătorească sau între soţi, în care se determinădrepturile şi obligaţiile patrimoniale ale acestora în timpul căsătoriei şi%sau încazul desfacerii acesteia”.

99 &. 8. &răciunescu, /eimuri matrimoniale, Editura -** @E&L, @ucureşti, %???, p. 11.9# ".


20/25

#nc%eierea contractului matrimonial

"otrivit art. %$ alin. 1 &. familiei, „contractul matrimonial poate fi înc+eiat p"nă la înregistrarea căsătoriei sau, în orice moment, în timpul căsătoriei.”.

'n principiu, contractul matrimonial se încheie de viitorii soţi înainte decăsătorie, însă va produce efecte uridice de la data încheierii căsătoriei7art. %$ alin.% &. familiei4. 'nsă, contractul matrimonial poate fi încheiat în orice moment întimpul căsătoriei, produc+ndu6şi efectele de la data prevă!ută de soţi sau, în lipsă,de la data încheierii.

Existenţa contractului matrimonial este condiţionată de faptul încheieriicăsătoriei. -stfel, în situaţia în care contractul de căsătorie a fost încheiat, iar actul

uridic al căsătoriei nu, această manifestare de voinţă nu va avea nici o valoare uridică, deoarece contractul matrimonial încheiat înainte de încheierea căsătoriei

în modul stabilit de lee are valoare uridică din momentul încheierii actului uridical căsătoriei conform dispo!iţiilor leale, la oranele de stare civilă9(.ar, în acelaşi timp, contractul matrimonial are un caracter facultativ.

'ncheierea contractului matrimonial nu este o obliaţie, ci un drept al persoanelor care doresc să se căsătorească sau a soţilor, care decid independent dacă vor încheia un astfel de contract. &ontractul matrimonial se încheie numai dacă sedoreşte un alt reim matrimonial dec+t reimul comunităţii de bunuri. 'n lipsacontractului matrimonial, precum şi în ca!ul nulităţii acestuia, între soţi se vaaplica reimul leal al bunurilor soţilor relementat în art. 1>6%( &. familiei.

'ncheierea contractului matrimonial trebuie făcută fără vreo intervenţie dinexterior, prin liberul consimţăm+nt al soţilor. 'n ca!ul în care, la încheiereacontractului matrimonial consimţăm+ntul unuia sau ambilor soţi7viitori soţi4 va fiviciat prin eroare, dol sau violenţă, se va aplica nulitatea relativă a acestuia.

&ontractul matrimonial este un act uridic solemn, art. %$ alin. 9 &. familieiimpun+nd forma scrisă şi autentificarea notarială, sub sancţiunea nulităţii absolutea acestuia. "re!enţa personală a soţilor este obliatorie, fiind exclusă încheiereacontractului matrimonial prin repre!entare.

&biectul contractului matrimonial

3biectul contractului matrimonial, cum poate fi dedus din art. %2 &. familiei,îl constituie drepturile şi obliaţiile patrimoniale ale soţilor în timpul căsătorieişiKsau în ca!ul desfacerii acesteia. -stfel, contractul matrimonial va conţine clau!eat+t cu privire la reimul bunurilor dob+ndite în timpul căsătoriei de către soţi, c+tşi alte raporturi patrimoniale dintre soţi.

Cu pot forma obiectul contractului matrimonial raporturile personale dintresoţi, precum) obliaţia de a se iubi reciproc5 de a respecta fidelitatea conuală5îndatoririle conuale a soţilor5 să nu folosească băuturi alcoolice5 să nu ducă un

anumit mod de viaţă5 obliaţia soţiei de a se ocupa de menaul casnic5 modul de

9( E. lorian.


21/25

comunicare cu copiii în ca! de divorţ etc92. ar, de exemplu, contractulmatrimonial poate conţine sancţiuni patrimoniale pentru soţul culpabil deinfidelitate conuală, de vătămare corporală, de desfacerea căsătoriei etc. easemenea, soţul poate fi obliat să done!e soţiei o blană cu oca!ia naşterii unuicopil.

/eferitor la reimul aplicabil bunurilor dob+ndite în timpul căsătoriei, art. %>alin. 169 &. familiei dispune)„#- (rin contractul matrimonial soţii pot modifica regimul legal al

proprietăţii în devălmăşie stabilit la art.:.- 4ontractul matrimonial poate stabili că toate bunurile dobîndite de

fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei sînt proprietate personală a soţului care le!adobîndit.

7- 4ontractul matrimonial înc+eiat în timpul căsătoriei nu are acţiuneretroactivă. )unurile dobîndite pînă la înc+eierea contractului sînt supuse

regimului legal prevăzut de prezentul cod”. &u alte cuvinte, prin contractul matrimonial, viitorii soţi pot modificareimul aplicabil comunităţii de bunuri stabilit de art. %? &. familiei, reim care seaplică ori de c+te ori nu este încheiat un contract matrimonial.

Spre exemplu, soţii pot alee reimul separării de bunuri, în care proprietatea comună nu există, iar bunurile dob+ndite aparţin soţului care le6adob+ndit. 'n acest reim, soţii trebuie să determine modul de participare a fiecăruiala cheltuielile familiei9$, drepturile şi obliaţiile casnice, educarea copiilor etc.Stabilirea contribuţiei fiecăruia la susţinerea cheltuielilor familiei se poate face în

ba!a unor criterii de contribuţii, a proporţiei cotelor6părţi etc. 'n ba!a principiuluiealităţii dintre soţi, va fi lovită de nulitate absolută clau!a care prevede exonerareatotală a unuia dintre soţi de la cheltuielile căsătoriei.

/aporturile patrimoniale dintre soţi, care pot forma obiectul contractului patrimonial, nu sunt limitate, dispo!iţiile art. %> alin. # &. familiei fiind doar exemplificative. -stfel, „soţii sînt în drept să determine în contractul matrimonial drepturile şi obligaţiile privind întreţinerea reciprocă şi modul de participare a

fiecăruia la veniturile obţinute de fiecare dintre ei şi la c+eltuielile comune,bunurile ce vor fi transmise fiecăruia dintre soţi în caz de partaj, precum şi să

stabilească alte clauze patrimoniale, inclusiv sancţiuni patrimoniale pentru soţul

culpabil de desfacerea căsătoriei”.'n practică, o atenţie deosebită se acordă aspectelor leate de situaţia

bunurilor în ca! de divorţ. &ontractul matrimonial poate conţine prevederi privindîmpărţirea tuturor bunurilor dob+ndite în timpul căsătoriei, prin enumerarea

92 Spre deosebire de alte ţări, leislaţia /epublicii 8oldova nu permite includerea în contractul matrimonial aobliaţiei soţiei de a spăla vesela, de a ăti, de a face cumpărături, de a felicita soacra cu !iua de naştere5 a inter!iceînt+lnirea cu prietenii, pescuitul, v+nătoarea, mersul pe bicicletă5 dreptul soţului la odihnă fără celălalt soţ pentru osăptăm+nă5 obliaţia de a nu avea relaţii intime cu socrul, soacra5 să6şi îndeplinească obliaţiile conuale nu mai rar de trei ori pe săptăm+nă.9$ 'n literatura de specialitate, cheltuielile familiale au fost rupate în modul următor) a4 cheltuieli necesare precum

plata chiriei şi a serviciilor comunale, plata pentru transport, alimentare c+t şi cheltuielile privind întreţinereaautomobilului7ben!ină, parcarea, reparaţie45 b4 cheltuieli leate de achitarea studiilor, asistenţei medicale,tratamentul staţionar5 c4 cheltuieli pentru odihnă şi călătorii5 d4 aşa6!isele „cheltuieli de bu!unar”, de care soţiidispun după bunul lor plac. 'n acest sens a se vedea


22/25

acestora şi indicarea persoanei căreia îi va aparţine. @ineînţeles că bunurile vor fiîmpărţite între soţi, însă nu se exclude faptul ca copiii să devină proprietarii

bunurilor în ca! de divorţ al părinţilor.Efectele contractului matrimonial pot fi limitate la un anumit termen7de

exemplu, contractul matrimonial poate fi încheiat pentru 1? ani, după care poate fi

revi!uit4 sau pot fi puse în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea anumitor condiţii7contractul matrimonial av+nd ca obiect apartamentul soţilor, poate să fiecondiţionat de procurarea acestuia4. 'n acest sens, soţii pot condiţiona producereaefectelor contractului de survenirea sau nesurvenirea anumitor condiţii, chiar şi denatură nepatrimonială7de exemplu, în ca! de infidelitate conuală, soţul vinovat vacumpăra celuilalt soţ un imobil indicat în contractul matrimonial4.

&lau!ele contractului matrimonial sunt hidate de prevederile &oduluifamiliei, care se adauă principiului eneral în materie de contracte, conformcăruia părţile pot încheia în mod liber contracte şi să determine conţinutul lor, în

limitele normelor imperative de drept7art. ((2 &. civil4. -stfel, potrivit art. %> alin.( &. familiei, contractul matrimonial nu poate aduce atinere) capacităţii uridice sau de exerciţiu a soţilor7viitorilor soţi4. Cu pot

forma obiectul contractului matrimonial clau!e, care limitea!ă dreptulunuia dintre soţi la învăţătură, la muncă, aleerea profesiei, libertateamişcării etc. e exemplu, soţul nu poate oblia soţia să6şi abandone!eserviciul, pentru a se ocupa cu ospodăria casnică, pe motiv că el oîntreţine.

dreptului soţilor de adresare în instanţa udecătorească pentru

relementarea relaţiilor personale dintre ei. e exemplu, princontractul matrimonial nu poate fi inter!is soţului să se adrese!e îninstanţa de udecată cu acţiune privind împărţirea comunităţii de

bunuri a soţilor. Este încălcat liberul acces la apărarea, pe cale udecătorească, a drepturilor şi intereselor leitime ale cetăţenilor.

drepturilor şi obliaţiilor dintre ei şi copiii lor. 'n contractulmatrimonial nu se poate stabili că, în ca! de divorţ copilul va răm+necu mama sau tata5 modul de comunicare şi vi!itare a copilului în ca!de divorţ. e altfel, leislaţia familială relementea!ă drepturilecopiilor, drepturile şi obliaţiile părinţilor în leătură cu copiii lor,drepturile copiilor în ca! de divorţ a părinţilor, dreptul la plata pensieide întreţinere în favoarea copilului minor etc. 'mpărţirea cheltuielilor necesare creşterii şi educării copiilor pot fi fixate în contractulmatrimonial.

dreptului soţului inapt de muncă la întreţinere. "otrivit art. $% alin. 1&. familiei soţii îşi datorea!ă întreţinere materială reciprocă. 'n ca!ulrefu!ului de a acorda întreţinere şi dacă între soţi nu există un contract

privind plata pensiei de întreţinere, soţul inapt de muncă are dreptul dea porni o acţiune în instanţa udecătorească împotriva celuilalt soţ7art.

$% alin. % &. familiei4.

%%


23/25

drepturile şi interesele leitime ale soţilor sau ale unuia dintre ei, precum şi clau!e care contravin principiilor şi naturii relaţiilor familiale) căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, ealitate îndrepturi a soţilor în familie, spriin reciproc moral şi material,

prioritate a educaţiei copilului în familie, manifestare a riii pentru

întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei etc."otrivit leislaţiei unor ţări9>, contractul matrimonial nu poate aduce

atinere, de asemenea, devoluţiunii succesorale. "rin contractul matrimonial nu poate fi înrădită ultima dorinţă a soţului cu privire la bunurile ce vor forma masasuccesorală, precum şi modificarea reulilor devoluţiunii leale a moştenirii.

'odificarea( reilierea *i încetarea contractului matrimonial

Similar celorlalte contracte, şi contractul matrimonial poate fi modificat saure!iliat în orice moment. 'n temeiul art. 9? alin. 1 &. familiei, modificarea saure!ilierea contractului matrimonial se face în ba!a acordului dintre soţi, acordul, înacest sens, trebuie să îmbrace forma scrisă şi să fie autentificat notarial.

Cerespectarea acestei condiţii de formă atrae nulitatea absolută a actului demodificare sau re!iliere a contractului matrimonial.

*eislaţia în vioare nu prevede respectarea vre6unei proceduri pentrumodificarea sau re!ilierea contractului matrimonial.

'n ca!ul în care unul dintre soţi refu!ă să modifice sau să re!ilie!e contractulmatrimonial, celălalt soţ se poate adresa în instanţa de udecată, pentru a6şi apăradreptul pe care îl consideră le!at. 'n acest sens, art. 9? alin. 9 &. familiei prevedecă, :instanţa judecătorească poate modifica sau rezilia contractul matrimonial înmodul şi temeiurile prevăzute de 4odul civil ”.

&onstituie temei pentru modificarea contractului matrimonial 0 schimbareaesenţială a condiţiilor de la care viitorii soţiKsoţii au pornit în momentul încheieriilui7 starea financiară sau familială a soţilor4. "ot fi considerate esenţiale aceleschimbări care, dacă părţile ar fi putut să le prevadă, contractul matrimonial ar ficonţinut alte clau!e sau nu ar fi fost încheiat deloc.

e asemenea, întinderea drepturilor soţilor poate suferi modificări în sensul

extinderii pentru unul dintre soţi, respectiv restr+nerii pentru celălalt soţ."reluarea unor drepturi de la celălalt soţ poate interveni, dacă acesta se află înimposibilitate de a6şi manifesta voinţa sau de a6şi executa obliaţiile, pun+nd în

pericol rav interesele familiei.'nsă, refu!ul neustificat a unuia dintre soţi de a6şi îndeplini obliaţiile

asumate poate constituie motiv pentru re!ilierea contractului matrimonial."rincipiul forţei obliatorii în materie de contracte, este aplicabil contractului

9> "otrivit leislaţiei beliene, contractul matrimonial nu poate deroa de la reulile ce stabilesc drepturile şiîndatoririle soţilor, de la reulile privind autoritatea părintească şi tutelară, precum şi ordinea succesiunilor7*.

8ărineanu, op. cit., p. $#4. 'n acelaşi sens, art. 99% &. civil al /om+niei dispune) „714 "rin convenţia matrimonialănu se poate deroa, sub sancţiunea nulităţii absolute, de la dispo!iţiile leale privind reimul matrimonial ales dec+tîn ca!urile anume prevă!ute de lee. 7%4 e asemenea, convenţia matrimonială nu poate aduce atinere ealităţiidintre soţi, autorităţii părinteşti sau devoluţiunii succesorale leale.”

%9


24/25

matrimonial şi în ba!a art. 9? alin. % &. familiei 6 nu se admite refuzul unilateral dee0ecutare a clauzelor contractului matrimonial.

8odificarea sau re!ilierea contractului matrimonial poate fi cerută decreditorii soţului debitor, dacă clau!ele acestuia îi le!ea!ă drepturile şi intereseleocrotite prin lee7art. 9% alin. % &. familiei4.

#ncetarea contractului matrimonial

&ontractul matrimonial nu mai produce efecte din momentul încetăriicăsătoriei, prin decesul unuia dintre soţi, sau din momentul desfacerii căsătoriei,

prin divorţ. "entru soţul de bună6credinţă, contractul matrimonial va produceefecte p+nă în momentul declarării nulităţii căsătoriei de către instanţa de udecată.

'ncetarea raporturilor de căsătorie, duce neapărat şi la încetarea contractuluimatrimonial, av+nd un caracter accesoriu la actul de căsătorie. "rin excepţie,

clau!ele care prevăd, de exemplu, obliaţia de întreţinere, modul de executare aacesteia în favoarea soţului incapabil sau a copiilor, bunurile care aparţin fiecăruiadintre soţi la desfacerea căsătoriei, constituind clau!ele care au fost stipulate pentru

perioada de după încetarea căsătoriei, îşi vor produce efectele după desfacereacăsătoriei.

+ulitatea contractului matrimonial

Cerespectarea condiţiilor de valabilitate7de fond şi de formă4 cerute pentruîncheierea contractului matrimonial atrae nulitatea acestuia.

eclararea nulităţii căsătoriei atrae nulitatea contractului matrimonial. "rinexcepţie, în ca!ul soţului de bună6credinţă, instanţa de udecată poate sărecunoască valabil, total sau parţial, contractul matrimonial.

e asemenea, instanţa de udecată este în drept să declare nulitateacontractului matrimonial, la cererea unuia dintre soţi sau a procurorului, în ca!ulîn care conţine clau!e care le!ea!ă drepturile şi interesele unuia dintre soţi, alecopiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lee7art. 91 alin. 9 &. familiei4.

Culitatea poate fi totală sau parţială, după cum afectea!ă întreul contractmatrimonial sau numai anumite clau!e.

&poabilitatea contractului faţă de terţi

%#


25/25

3 remarcă#? adusă &odului familiei, pe bună dreptate, constă în neasiurareaopo!abilităţii faţă de terţi a contractului matrimonial şi a modificărilor acestuia. 'nacest ca!, contractul matrimonial sau modificările acestuia nu vor fi opo!abileterţilor şi vor produce efecte doar pentru soţi. 3ri, astfel, soţii pot încheia contractematrimoniale care vor preudicia creditorii.

-rt. 9% alin. 1 &. familiei dispune)#- &iecare dintre soţi este obligat să înştiinţeze creditorii săi despreînc+eierea, modificarea sau rezilierea contractului matrimonial. 6n cazul nee0ecutării acestei obligaţii, soţul debitor răspunde pentru obligaţiile saleindiferent de conţinutul contractului.

- 4reditorii soţului debitor pot cere modificarea sau reziliereacontractului matrimonial dacă acesta le lezează drepturile şi interesele ocrotite

prin lege”."rin dispo!iţiile art. 9% &. familiei, leiuitorul înlătură posibilitatea soţilor de

a induce în eroare pe creditorii săi, cu privire la masa de bunuri sau patrimoniulacestora, impun+ndu6le obliaţia de a6i anunţa pe ei despre toate modificările ceintervin în conţinutul contractului matrimonial şi oferindu6le posibilitatea să cearămodificarea sau re!ilierea acestuia, dacă le le!ea!ă drepturile.

#? &haterine -ndrM, consilier adunct, Serviciul "ublic ederal al Hustiţiei7@elia4, în &omentariu privind &odulamiliei al /epublicii 8oldova, în *. &hirtoacă, op. cit., p. $;. 'n @elia, pentru a protea terţii care ar putea fi le!aţi prin instituirea unui reim matrimonial sau modificarea acestuia, este relementată o procedură specială de publicitate a contractului matrimonial. Spre exemplu, actul de modificare a contractului matrimonial urmea!ă să fie pre!entat în instanţa de udecată pentru omoloare, după care va fi publicat în 8onitorul 3ficial al @eliei.'n /om+nia, pentru a fi opo!abile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în /eistrul naţional notarial alreimurilor matrimoniale, care poate fi cercetat de orice persoană, fără a ustifica vreun interes. upă autentificarea

convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei, notarul public expedia!ă un exemplar al convenţiei la serviciul de starecivilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie, precum şi la alte reistrede publicitate7cartea funciară7pentru bunurile imobile4, reistrul comerţului etc.4. 'ndeplinirea formalităţilor depublicitate poate fi solicitată de asemenea şi de oricare dintre soţi7art 99# & civil al /om+niei4

efectele casatoriei.doc

Documents