editie de colectie - madalina manole

S E D I S T R I B U I E G R A T U I T | M P R E U N å C U Z I A R U L J U R N A L U L N A } I O N A L

Luni, 14 iulie 2008

AMINTIRILE DRAGI ALE COPILåRIEI

„Ploie[ti este ora[ul copil`rieimele. Copil`ria e tot ce pot sàm eu mai sfînt, amintirilecele mai frumoase s\nt deatunci. Neavînd a[a o copi-l`rie cu de toate, treaba astane-a unit [i mai tare, c\nd aino[tri ne-au avut pe amîndoi,mama [i-a l`sat imediatserviciul. Mama a devenitcasnic` [i ne-a crescut pemine [i pe fratele meu a[acum trebuie. N-au vrut s` fimcopii crescu]i cu cheia de gît“,poveste[te M`d`lina.

A INTRAT LA LICEU CU 9,86

Cînd a fost tat`l ei cel maimîndru de ea? „Cînd a intrat laLiceul de Chimie din Ploie[ti,f`r` nici o preg`tire. Era azecea pe list`, dar ca medie atreia, cu 9,86. Am dus-o la ocofet`rie, i-am luat apoi [i unstilou cu peni]` de aur“,poveste[te tat`l artistei.„Pentru noi, M`gdu]a a fostun bulg`re de aur. Ca p`rin]i,noi n-am [tiut de ea, [i-apurtat de grij`, nu ne-a cerutnimic. Cînd a fost sup`rat` nune-a spus, a preferat s`sufere în t`cere, ca s` nu nesup`r`m [i noi. Nici numerit`m s` st`m înaintea ei,a[a este de bun`, de decent`,de darnic`“, spune mama ei.

VERSURILE: ROXANA POPESCU

Roxana Popescu a scris maimult de jum`tate din textelecîntecelor pe care le cînt` M`-d`lina Manole. S-au cunoscutîn urm` cu 20 de ani [i au r`-mas prietene, de[i uneori s-au[i certat. M`d`lina spune càutoarea textelor melodiilor eiîi cunoa[te foarte bine stareasufleteasc`. „Ea [i acum esteomul cu care colaborez cel maibine în materie de versuri.“

UN GLAS PARTICULAR

Titus Andrei: „Mi-aduc aminteprin 1994 de o remarc` acompozitorului AlexandruMandy, cel care a scriscelebrele «Masa t`cerii» [i«Poarta s`rutului», [i «Glasultù» dedicat Mariei T`nase,cum c` M`d`lina are glasul cucea mai pronun]at` particu-laritate din muzica noastrù[oar`, iar un mare artisttrebuie s` se disting` printimbrul glasului sù“.

M`d`linaManoleM`d`linaManole

Luni, 14 iulie 2008

M`d`lina ManolePOVESTEA

2 Jurnalul Na}ional Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

ÎN ZBORDestinul M`d`linei este unzbor. Vocea ei? Ceva carese na[te o dat` la cî]iva anibuni. Puternic`, dar [imelodioas`, grav` [i plin` de via]`. Optimist`,r`scolitoare. Un glas à laMaria T`nase coborît înmuzica pe care noi o numimcel mai adesea u[oar`. Unom care nu abdic` de laprincipii într-o lume în carecei mai mul]i ar face orices` ajung` în fa]`. Cîndvocile unor soliste le auzidoar prin talk-show-uri [iabia [tii cum cînt` pescen`, f`c\nd un playbackam`r\t, M`d`lina refuz` s`apar` la televiziuni dac`tema i se pare nepotrivit`.N-a mers niciodat` într-unspectacol în acela[i loc,chiar dac` era doar unor`[el, la mai pu]in de dou`luni. Pentru c` î[i respect`publicul. Exist` reversuldureros ca publicul s-o uite dac` nu iese mereu în fa]`. Dar n-o va uitanimeni, pentru c` are mereugrij` s` aduc` ceva nou înrepertoriul ei. În plus, cumpo]i s` ui]i ceva care te-aîncîntat pîn` acum atît demult? Va r`mîne în istoriamuzicii române[ti. Fata cuchipul [i glasul dragi, cup`rul de foc, dar mai alescu sufletul arzînd. Destinul M`d`linei Manoleeste un zbor care se vedebine de la bordul plin debutoane al controlorilor de trafic aerian, din avionulplin cu pasageri mira]i, dar[i de jos, de unde trebuie s` î]i pui mîna pîlnie la ochica s` po]i privi mai bine.Este sus. Este în zbor.

de DANIELA{ONTICå

Director: Marius Tuc`Editor: Daniela {ontic`, Carmen Anghel([email protected])Art Director: Petre D`noiuDesign: Gabi DumitruRedac]ia: Loreta Popa, Lumini]a Ciobanu, Mihai

{tirbu, Ionu] R`duic`, Roxana Vintil`Fotografii: Arhiva personal` M`d`lina ManoleTelefon: 021 318 20 43e-mail: [email protected]: Florin RaduLayout: Carmen PopaProcesare imagine: Robert T`taru, Claudiu RujanCorectur`: Emanuela Morariu, Andreea Anghel,

Andrei B`loiTiparul executat la: G CANALE & C

FATå DRAGå

Muzica: {erban GeorgescuVersuri: Aurel Felea

Refren:Fat` drag`, nu fi trist` Fiindc` e p`cat, F`r` lacrimi nu exist` dor adev`rat.Dar se zvînt`, nor \n soare,lacrima u[or,{i surîsul reapare cald [i-nfloritor

La fel [i eu am iubit{i cineva m-a min]it,Am pl\ns [i drumul f`r`rost mi s-a p`rut,Dar dup` o zi [i \nc` o zi,Cerul cald al inimii,Str`lucea \nsorit ca la \nceput

A[a au fost [i vor fiC`r`rile inimiiA[a se-nt\mpl` ori de c\te ori iubim,Ai s`-n]elegi mai t\rziu[i-ai s`-mi daidreptate, [tiu,Fruntea sus [i-mpreun` s` z\mbim.

(Piesa nr. 1)

M`d`lina Manole s-a n`scut la 14 iulie 1967, la V`lenii de Munte.

La mul]i ani!


Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 3

Fata cusuflet de focM`d`linaManole esteun om caretrìe[te dup`principii. {i-acondus via]adup` un cuvîntdin DanteAlighieri:„Iubirea mut`stelele“. DANIELA {ONTICå

De la iubirepleac` to-tul, spuneartista. „As-ta am f`cuttoat` via]a,

ca o leoaic` m-am luptat cutoat` lumea din jur, în numeleiubirii. M-am luptat în numeleiubirii de a trì frumos [i astaam s` fac pîn` la sfîr[itul dru-mului.“

Cele mai frumoase amin-tiri ale ei s\nt din copil`rie.Nu de la V`lenii de Munte,unde s-a n`scut, pentru càcolo nu a stat decît pîn` ladoi ani. „Ploie[tiul este ora-[ul copil`riei mele. Copil`riae tot ce pot s` am eu maisfînt, amintirile cele mai fru-moase s\nt din copil`rie.Neavînd a[a o copil`rie cude toate, treaba asta ne-aunit [i mai tare, c\nd ai no[-tri ne-au avut pe amîndoi,mama [i-a l`sat imediat ser-viciul. N-au vrut s` fim copiicrescu]i cu cheia de gît. Ma-ma a devenit casnic` [i ne-acrescut pe mine [i pe fratelemeu a[a cum trebuie. Aino[tri ne-au oferit tot ce s-aputut dintr-un singur sala-riu. Cam toat` via]a ne-ammutat dintr-un apartament

în altul, am cùtat mereu sàvem condi]ii tot mai bune...Pe ai mei a[a mi-i amintesc,din sacrificiu în sacrificiu,erau în stare de orice ca s` nefie nou` bine.“

Cînd vezi un artist la tele-vizor sau pe scen` ui]i c` esteom, îl transpui într-un planîn afara realit`]ii. Nu te gîn-de[ti decît c` el e sus, c` aretot ce î[i dore[te. Ce [i-a doritM`d`lina Manole în copil`rie[i n-a avut?

BICICLETA. „Amavut tot felul de nostalgii, deexemplu, tab`ra \n care nuam reu[it s` plec, pentru c`nu am avut niciodat` bani.Eu nu [tiu cum e s` mergi întab`r`. Însemnau destul demult 500 de lei pe atunci. Ampreferat s` le dau banii meidin economii alor mei. Pu-sesem deoparte [i str\nsesemsuma asta, îns` i-am auzitpe ai mei [u[otind în bu-c`t`rie c` le mai trebuie banipentru un linoleum pe jos [iatunci am renun]at la ta-b`r`. Sau toat` copil`riamea mi-am dorit s` am o bi-ciclet` Pegas [i n-am avut.Le tot ceream bicicleta peacolo prin fa]a blocului celor-lal]i copii. Dar iubesc la ne-bunie amintirile din copi-l`rie, cu toate neajunsurilecu tot... Acestea n-au f`cutdecît s` ne uneasc` mai multca familie.“

BALERINA. Ambi-]ioasa feti]` cu p`rul lung,filiform`, de o frumuse]e careie[ea imediat în eviden]` erafeble]ea profesorilor. Dar nus-a bazat niciodat` pe acestatu. A fost mereu premiant`.Era îns` mereu un personajactiv la serb`rile [colare. „Nu[tiu cum am f`cut eu c`m-am remarcat înc` din pri-mele clase. Am f`cut baletîn primii ani de [coal`, profe-soara de balet f`cea [i muzi-c` [i m-a ales la cor. La înce-

put eram în ultimul rînd,apoi, pentru c` aveam voce,m-a mutat în fa]` ca prim-solist`.

Cu corul luam tot felul depremii. Dar dorin]a nebun`de a fi pe scen` mi-a declan-[at-o spectacolul în care amv`zut-o pe folkista Ana TeteleaIonescu. Aveam 12 ani cîndacea f`ptur` magic` a cîntatcîntecul «Fata de iarb`».

C\teodat` mai glumesc,uite de la «Fata de iarb`» amajuns la «Fat` drag`»“, î[iaminte[te M`d`lina Manole.A înv`]at s` cînte de la Ana,dar [i s` compun` singur`pe versuri de Octavian Gogasau Zaharia Stancu sauRadu Stanca.

Pu[toaica cu o chitar` [iplete lungi era invitat` pe ladiferite spectacole prin ora[.„Am cunoscut-o pe {tefaniaGhi]`, ea este mai mare cudoi ani ca mine, tocmai ie[isedintr-un grup, studiase flau-tul, ne-am împrietenit. {i amînceput s` facem cîntece pen-tru duo. Am numit acestgrup Alfa [i Beta. Eram înliceu [i trebuia s` am grij` s`m` ]in [i de carte [i demuzic`. Eram un fel de mic`vedet` local`. Urmeaz` apoidrumul Cenaclului Flac`ra[i al Serb`rilor Sc\nteii Ti-neretului. Am plecat în c\-teva spectacole cu maestrulAdrian Pùnescu. Împreun`cu {tefania compusesem«Iert`rile» pe versurile poe-tului [i i-a pl`cut. Dar noidou` nu puteam s` mergemla cenaclu pentru c` plecauprea mult în ]ar`. A fost multmai u[or pentru noi s`mergem cu Lucian Avrames-cu la Serb`ri [i am r`masmembre permanente aleacestui cenaclu. Dintr-a IX-apîn` într-a XII-a, via]a noas-tr` se desf`[ura a[a, pe de-oparte [coala, pe de altaSerb`rile. Pentru mine a fostperioada unei [coli a vie]ii“,poveste[te artista.

C|ND DANSEZ CU TINE

Muzica: {erban Georgescu

Versuri: Aurel Felea

C\nd orchestra la dans ne-a chematCu acest nou refren minunat Tu spre mine-ai venit, m-ai privit,mi-ai z\mbit [i pe ringul de dans m-aipoftit. Un feeric v\rtej a-nceput, Care-n mreje ne-a prins nev`zut {i dansam [i pluteam, \mpreun`visam, \ntr-un ritm Ce p`rea c` nu se mai oprea.

Refren: Ce bine e, ce bine e c\nd dansez cutine {i m` str\ngi \n bra]e tot vorbind dedragoste, Ce bine e, ce bine e, s\nt ca \ntr-ovraj` Din ea s` m` trezesc nu a[ mai vreanicic\nd. C\nd s\nt singur` iar peste zi, C\t de mult \mi lipse[ti nici nu [tii Dar \n fiece g\nd, te z`resc ap`r\nd{i te-aud vorbe dragi murmur\nd. T\mpla parc` ]i-o simt l\ng` a mea [iaud ca prin vis muzica Iar plutesc, iar dansez [i iar treaz`visez, iar pe str`zi a[ c\nta |ns` nu \ndr`znesc.

Tu spre mine-ai venit, m-ai privit,mi-ai z\mbit [i pe ringul de dans m-ai poftit, Iar plutesc, iar dansez [i iar treaz`visez, Iar pe str`zi a[ c\nta, \ns` nu\ndr`znesc.

(Piesa nr. 2)

>



UNDE E{TI VOI FI {I EU


Versuri: Roxana Popescu

Taina iubirii Eu poate-o [tiu sau nu Dar am o [ans`Iar [ansa mea e[ti tuDe ast`zi drumul meuÎl str`bat la bra]ul t`u{i-acum în doi Prin vînt [i ploi Nu-mi pare greu

Refren:Unde e[ti voi fi [i eu,Tu e[ti gînd din gîndul meu,Serile nu s\nt prea lungi C\nd zîmbete arunci Unde e[ti voi fi [i eu,Umbra ta voi fi mereu, {i chiar dac` te mai cert Eu [tiu [i s` te iert

Nu vreau palate,Nici alte bog`]ii,Ce fac cu ele dac` n-a[ iubi?A[ fi o frunz` în vîntA[ uita s` rîd, s` plîng{i nici n-a[ avea Cui s` pot da iubirea mea.

Poate [tii, poate nu,Poate n-ai s` crezi, Dar cite[te-mi în ochi {i-ai s` vezi.

Refren:Unde e[ti voi fi [i eu,Tu e[ti gînd din gîndul meu,Serile nu s\nt prea lungi C\nd zîmbete arunci Unde e[ti voi fi si eu,Umbra ta voi fi mereu, {i chiar dac` te mai cert Eu [tiu [i s` te iert.

(Piesa nr. 3)

„Eu nu [tiu cum e s` mergi în tab`r`. Însemnau destul de mult 500 de lei pe atunci. Am preferat s` le dau banii mei din economii alor mei. Pusesem deoparte [i str\nsesemsuma asta, îns` i-am auzit pe ai mei [u[otind în buc`t`rie c` le mai trebuie bani pentru un linoleum pe jos [i atunci am renun]at la tab`r`“

M`d`lina Manole

„Toat` copil`ria meami-am dorit s` am obiciclet` Pegas [in-am avut. Le totceream bicicleta peacolo prin fa]ablocului celorlal]icopii. Neajunsurilen-au f`cut decît s` neuneasc` mai mult cafamilie“

M`d`lina Manole



„E cea mai frumoas` senza]ie, cel mai frumossentiment pe care îl poate avea un artist. Cîndvezi bucuria de pe chipurile oamenilor, cînd levezi ochii în lacrimi atunci c\nd le c\n]i despreiubire, desp`r]ire, în momentele acelea în careai publicul aproape [i îl vezi cum reac]ioneaz`,c\nd vezi ce influen]` ai asupra oamenilor,atunci ui]i absolut tot. De toat` mizeria dinshow-biz, de mafia caselor de discuri, des`n`tatea pe care ]i-ai dat-o peste cap de multeori, fiindc` ai avut o via]` dezorganizat`, cînddin 30 de zile 20 dormeai pe patul de hotel...Ui]i de toate acestea cînd vezi c` oameniiaproape uit` s` [i respire cînd cîn]i“

M`d`lina Manole

Feti]a dinmijloc,primeleapari]ii pescen` aleviitoareiartiste

Nu e pu]in lucru s`cîn]i în fa]a a 10.000 deoameni pe Cîmpia de la Blaj!

Î[i aminte[te de lumea dinspatele scenei. S-a maturizatartistic în preajma unor Lu-cian Avramescu, VictorSocaciu, Gyuri Pascu, Gheor-ghe Gheorghiu, a fost aproapede Iris, Compact, Ro[u [iNegru, Mircea Rusu... LiviuTudan, la fiecare turneu, oîntreba p`rinte[te: „Ce faci,Manole? Ai mai crescut?“.

MEZINA. „Un turneu]inea o s`pt`m\n`, zece zile.Eram cea mai mic` dintre ei.M ̀aducea tata cu ma[ina saucu trenul pîn` la autocarul cepleca de la Casa Scînteii. M`d`dea în grij` lui Lucian saua lui Socaciu, avea încrederemai mult` în ei. Am fostextrem de cuminte, mi-efoarte drag s`-mi aduc amintede perioada asta [i c` am cres-cut cu ei. S\nt convins` c` niciunul dintre ei nu se gîndea c`pu[toaica aia care era acolocu ei avea s` devin` M`d`linaManole de mai t\rziu“, spuneinterpreta.

Cum s-a f`cut trecerea dela muzica folk la cea u[oar`?Cam atunci cînd [i-a încheiatonorabil socotelile cu liceul,s-a produs [i incidentul Cena-clului Flac`ra la Ploie[ti [i s-adat interzis manifest`rilor gencenaclu. Nu prea mai [tia ces` fac` în domeniul acestaartistic. Se afla într-un punctde r`scruce.

M`d`lina poveste[te: „Amavut o discu]ie cu p`rin]ii. Sepunea problema ce fac maideparte. M` ]in de carte [idau la Facultatea de LimbiStr`ine, care mi-ar fi pl`cut,sau merg mai departe pe dru-mul muzicii? Ai mei m-aul`sat s` hot`r`sc singur`. Euam considerat c` e bine s` vinla Bucure[ti, de unde se spu-nea c` «se d` ora exact`» [iunde erau compozitorii.G\ndul meu era {coala Popu-lar` de Art`. Unde erau IonelTudor [i Mihaela Runceanu,Mihaela fiind unul dintreidolii mei, al`turi de AngelaSimilea [i Mirabela Dauer.Am ales muzica“.

DIVA... Dar ce era s`fac ̀într-un ora[ unde nu aveape nimeni, nu avea buletin deBucure[ti, iar p`rin]ii nuaveau bani s` o între]in`? Erasfîr[it de var`, s-a înscris la{coala Popular ̀de Art .̀ Eraupu]ine locuri [i doar doi accep-ta]i la clasa lui Ionel Tudor [ia Mihaelei Runceanu. Un loca fost al M`d`linei. Fata dinPloie[ti era în al nou`lea cer

Anca Magdalena Manoleîncepe s` devin` M`d`linaManole. Perioada aceasta afost pentru fata de la aeroportuna foarte grea. A trebuit s`mearg` [i la cursurile de con-trolori, [i la serviciu, [i la orelede muzic`. La sfîr[it des`pt`mîn` mergea la Ploie[ti,la p`rin]i. A sl`bit atunci cîte-va kilograme. Era nevoit` s`schimbe gazdele destul de des.Nu întîlnea mereu oamenicumsecade. O dat` a trebuits` se mute prin Drumul S`rii.Conform anun]ului, era o fa-milie, so] [i so]ie. Dar, de[iera atîrnat` o hain` de femeieîn cuierul de la intrare, femeianu a ap`rut niciodat .̀ A intratîn panic`, [i-a sunat tat`l,care abia plecase la Ploie[ti. Af`cut cale întoars`, dar eraiarn` [i viscol, ceea ce a dus laun drum lung de vreo 10 ore.

FOCUL. A urmat întîl-nirea cu {erban Georgescu,compozitorul [i so]ul ei pentru15 ani. {lag`re, aplauze,discuri, premii, turnee, bani,fericire, lacrimi de bucurie înochii spectatorilor, flori înbra]ele artistei. Interpreta„Fetei dragi“ a trecut prinepisodul „Fata cu p`rul defoc“. Dar M`d`linei i-ar pl`ceas` i se spun` „Fata cu sufletulde foc“. Pentru c` pre]uie[teiubirea [i pune suflet în totceea ce face.

Dac` e obositor s` ai suc-ces? „E cea mai frumoas` sen-za]ie, cel mai frumos senti-ment pe care îl poate avea unartist. Cînd vezi bucuria depe chipurile oamenilor, cîndle vezi ochii în lacrimi atuncic\nd le c\n]i despre iubire,desp`r]ire, în momentele ace-lea în care ai publicul aproape[i îl vezi cum reac]ioneaz`,c\nd vezi ce influen]` ai asu-pra oamenilor, atunci ui]i ab-solut tot. De toat` mizeria dinshow-biz, de mafia caselor dediscuri, de s`n`tatea pe care]i-ai dat-o peste cap de multeori, fiindc` ai avut o via]` de-zorganizat`, cînd din 30 dezile 20 dormeai pe patul dehotel... Ui]i de toate acesteacînd vezi c` oamenii aproapeuit` s` [i respire cînd cîn]i“,spune M`d`lina. De ce nu areun impresar? „Mi-am condussingur` cariera [i cred c` des-tul de bine, n-am avut oamenicare s`-mi spun` unde s` m`duc, pe c\t s` m` duc sau c\nds` m` duc undeva s` c\nt, nicice s` spun la un ziar... Tot-deauna mi-am fixat eu regu-lile acestui joc. Eu discutdirect cu organizatorii de spec-tacol. Nu regret c` am f`cuta[a“, ne-a m`rturisit artista.

pentru reu[ita aceasta. Dar[i mai aproape de nori a dus-oajutorul prietenului ei, CostinDiaconescu de la Radio, care atrimis-o [i la aeroport, undeerau ni[te locuri de controloride trafic. I s-a pus un manualde englez` specializat` înbra]e [i l-a tocit. A luat [i acestexamen! O fascina enormmunca de la aeroport, în para-lel mergea la cursuri, undeMihaela Runceanu i-a re-marcat vocea, ambi]ia [itenacitatea. M`d`lina î[iaminte[te prima or` de laclasa Mihaelei Runceanu: „Pe15 septembrie, am urcat laetaj, la clas`, erau to]i cei dinanii mai mari, st`teau acolode vorb` cu Mihaela, se pu-

pau, povesteau din vacan]`,erau bucuro[i de revedere. Eust`team într-un col], emo]io-nat`. O vedeam pentru primadat` în carne [i oase. Artistade la televizor îmi era profe-soar`! Deodat` î[i aminte[tec` are dou` eleve noi [i zice:Unde este Diva de la Otopeni?Nu [tiu ce îi povestiser` se-cretarele la care m` înscrise-sem [i unde a trebuit s` scriuc` lucrez la Otopeni... Poate acrezut c` s\nt o tip` cu fi]e,m\]îit`... Îns` cînd m-a v`zut,[i-a dat seama c` s-a în[elat.Omul timid, emo]ionat, mo-dest din fa]a ei spunea altce-va. Eram a[a de cople[it`...Am r`mas una dintre eleveleei preferate“.

NU E{TI CHIAR UN |NGER



Dragostea-i problem`grea, dar mai greu ef`r` ea,M` \n]elege bine oriceom \ndr`gostit,Numai tu ridici dinumeri, n-ai v`zut, n-aiauzit{i \mi iei \n glum` dorulf`r` de sf\r[itNe cert`m din oricefleac, Eu m` sup`r, eu m`\mpac.{i o lu`m de la cap`t zi[i noapte tot a[aBa \mi spui o vorb`bun`, ba \mi spui ovorb` rea,Ce s` mai priceap`biata inim` a mea.

Refren:Nu, nu, nu e[ti chiar un\nger, deseori m`nec`je[ti,C\nt, pl\ng, r\d [i nicinu-]i pas`, dar mi-e[tidrag a[a cum e[ti.Nu, nu, nu e[ti chiar un\nger, dar nici demontu nu e[tiPribegi g\nduri m`apas`, dar mi-e[ti draga[a cum e[ti

Asta nu \nseamn`nimic dac` m` iube[tiun pic, |ns` nu-mi dau seamade-i a[a sau nu-i a[a.Care este adev`rul,oric\t vreau nu pot afla.Te \ntreb zadarnic,Nu-mi spui nici nu, nici da.

(Piesa nr. 4)

>

M`d`lina ManoleFAMILIA


,,Nu [tiu din cee pl`m`dit`“

„Toate melodiile cîntate de M`d`lina îmi plac, dar cea mai frumoas` cred c` este «Fat` drag`». Cred c` o reprezint` cel mai bine, parc` a avut o presim]ire textierul“

Ion Manoletat`l

P`rin]iiartisteir`sfoiescsucceseleconsem-nate înzeci dereviste.

Mono,m`tu[afericit`, [i Mihai, un nepotcu 10 petricoul defotbalist

M`d`lina ManoleFAMILIA


Ce a mo[tenitM`d`lina de lap`rin]i? Printrealtele, „defec-tul“ de a-[i pune sufletul în palm` prea repede. DANIELA {ONTICå

Cea mai marebucurie pecare a adus-oM ` d ` l i n ap`rin]ilor eia fost chiar

venirea sa pe lume. DomnulIon Manole, tat`l artistei, î[iaminte[te cu emo]ie c` în di-minea]a de 14 iulie 1967 seîntorcea de la schimbul trei,de la Brazi, [i pe drum a pri-mit vestea de la o rud`. Aveao feti]`! „Eram a[a de fericit,am mers în ora[ [i am cum-p`rat tot felul de lucru[oarepentru ea, am cheltuit vreodou` salarii... Am dat de bùtla jum`tate din V`lenii deMunte de bucurie“. Cînd auadus-o acas`, cei doi so]i aua[ezat feti]a între ei [i auînceput s` plîng` de fericire.Au dus-o la gimnastic`, dari-a fost fric`, apoi la atletism,dar tot muzica s-a prins de ea.Era o feti]` lipicioas`, spunai ei. Se f`cea repede pl`cut`,rudele o iubeau mult, ca [i pefratele ei, Marian, mai mic cuun an decît ea. Erau nepo]iiexemplari ai neamului.

STILOU CU PENI-}å DE AUR. Cînd a fostcel mai mîndru de ea tat`l ei?„Cînd a intrat la Liceul deChimie din Ploie[ti, f`r` nici opreg`tire. Era a zecea pe list`,dar ca medie a treia, cu 9,86.Am dus-o la o cofet`rie, i-amluat apoi [i un stilou cu peni]`de aur“, poveste[te tat`l artis-tei. Mama ei, la fel de fericit`pentru succesul fetei, î[i amin-te[te cu mare drag de anii încare [i-a l`sat serviciul de tele-fonist` pentru a-[i cre[te ceidoi copii.

„Pentru noi, M`gdu]a afost un bulg`r de aur. Ca p`-rin]i, noi n-am [tiut de ea, [i-apurtat de grij`, nu ne-a cerutnimic. Cînd a fost sup`rat`nu ne-a spus, a preferat s`sufere în t`cere, ca s` nu nesup`r`m [i noi. Nici nu meri-t`m s` st`m înaintea ei, a[aeste de bun`, de decent`, dedarnic`“, spune doamna Eu-genia (Lili).

Radioul le-a fost un izvorde bucurie, au auzit-o ani în-tregi la emisunile muzicale.Au mers la spectacolele ei, lalans`ri, pe Litoral. Un vis fru-mos, care a avut îns` [i unelemomente amare. La un mo-ment dat, presa de scandal ascris [i spus lucruri urîte [ineadev`rate despre M`d`lina,cum nu [i-au putut închipuivreodat`. Tat`l M`d`linei af`cut un diabet pe fond de su-p`rare. Iar mama ei a r`mascu triste]ea acelor rùt`]i.

Întorcîndu-se la lucrurilefrumoase din copil`rie î[iamintesc de cumin]enia M`-d`linei, de seriozitatea ei, defaptul c` f`cea mereu doar cecredea c` e bine [i dac` gre[eaceva, repara totul.

FRATE DE ARTIS-Tå. Fratele artistei, MarianManole, a avut o revela]ie cînda descoperit ce sor` deosebitàre pe scen`, la serb`ri. Era odomni[oar` frumoas`, carevr`jea lumea cu vocea [i chi-tara. „Mi-am dat seama c`sora mea este un om deosebit.Nu mai era fata cu care m`b`team cu pernele prin cas`“.Marian a urmat-o prin turneevreo zece ani, i-a fost un felde bodyguard. „Mi se umpleainima de bucurie c` s\ntfratele ei“, spune Marian. Nu[tie nici acum cum de a reu[itsingur ̀în Bucure[ti s ̀devinàtît de tare. „Nu [tiu din ce epl`m`dit`, are o dîrzenie [i ot`rie cum eu nu am“, maispune fratele ei.

Ce boac`ne f`ceau în copi-l`rie cei doi fra]i? Destule. Odat` au pisat toate globule]eledin pomul de iarn` [i se bucu-rau de cum arat` pe covor.Mama nu s-a bucurat atunci.Iar alt` dat`, au plecat pefuri[ la un spectacol cu Iris.Mama lor pierduse cheia [icînd s-a întors de la serviciu afost nevoit` s` stea la o sor` aei. I-a b`tut atunci pentru c`nu au spus unde pleac`.Doamnei Lili îi pare rù [i azi.

M`d`lina a mo[tenit ta-lentul muzical de la mama ei,care cînta muzic` popular`.Veri[oara ei Coca Andronescu,o chema la Bucure[ti s` de-vin` artist`, dar c`s`toria aschimbat drumul vie]ii. Labunica de la P`tîrlagele, M`-d`lina a înv`]at s` se roage,de atunci a r`mas o fire cre-dincioas`. Ce sper` acum p`-rin]ii pentru M`d`lina Ma-nole? „Dac` ar ajuta-o Dum-nezeu s` aib` [i ea un copil,ne-ar fi b`trâne]ea mai li-ni[tit`“. Este singura neîm-plinire pe care o au în ceea ceo prive[te pe fiica lor.

AMINTIRI, JUCåRII...M`d`lina vine acas` la p`rin]ifoarte des. Cînd este cazul,vine [i de cîteva ori pe s`pt`-mîn`, dar în general la dou`s`pt`mîni. Au fost [i r`mîn ofamilie unit`. Prin casa p`rin-]ilor s\nt fotografii cu M`d`lina,afi[e, revistele în care s-a scrisdespre ea s\nt p`strate cusfin]enie. Am v`zut chiar op`pu[` care îi sem`na. Maieste p`strat [i un c`]elu[ gal-ben de plu[, chinezesc, de ca-re s-a bucurat copilul M`d`linala un Cr`ciun cînd avea 6 ani...Uneori o n`p`de[te dorul dup`locul în care a copil`rit [i mer-ge acolo. Familia Manole s-amutat de mai multe ori. Darîntr-unul din locuri a petrecutcea mai mare parte a copil`rieiM`d`lina [i acolo revine odat` la cî]iva ani. Lucrurile s-auschimbat, dar amintirlle nu.

CLIPE DE PANICå{I GROAZåP`rin]ii artistei î[i amintesc c` în copil`rie [iadolescen]` fiica lor a avut [i momente de încer-care. Unul dintre ele a fost cînd, pe la cinci ani,jucîndu-se în fa]a blocului, ni[te copii au r`stur-nat peste ea o motociclet` sta]ionat` în apropie-re. A fost r`nit` la mîn`, a trebuit s` fie operat`la spital. Mai tîrziu, chiar cu o sear` înainte de ada admitere la liceu, s-a a[ezat din gre[eal`într-un ac. Au trìt momente de panic` marepentru c` acul intrase în ven` [i tot înainta. Au mers la urgen]`, i-au f`cut radiografii [i auoperat-o rapid. Momente de groaz` au mai trìtp`rin]ii [i mai tîrziu, dup` ce M`d`lina eracunoscut` deja. Într-o sear` televiziunile auanun]at c` artista [i so]ul ei s-au accidentat întimp ce se întorceau de pe Litoral. Nu a fostnimic grav, dar faptul c` la [tiri se prezenta totulalarmist [i senza]ional, iar ei nu puteau lualeg`tura telefonic cu fiica lor a f`cut caa[teptarea s` fie de groaz`. În realitate, fiindnoapte, ma[ina lovise o c`ru]` f`r` nici o surs`luminoas`. Nu a p`]it nimeni nimic, îns`.

„PREA MULTåDECEN}å“Doamna Eugenia Manole re-gret` c` fiica ei are atît de multbun-sim]. „Îmi este ciud` c`de zece ani încoace p`streazàceea[i decen]` a ei. Esteprea bun`, trece prea mult dela ea. A fost de multe oriinvitat` în emisiune la Teo. Odat` i-a zis [i ea în direct:«M`d`lina, fii [i tu mai tupeis-t`!». «Nu pot», i-a zis M`d`lina.«Cine m` place, m` place a[acum s\nt». Ea niciodat` nu [i-aaranjat ceva la ziar sau lateleviziune, dac` au chemat-o,bine, dac` nu, nu. Se ducenumai acolo unde simtesuflete[te s` mearg`“.

P`rin]ii M`d`linei voiau ca fiica lor s` fie ori sportiv`, ori artist`.

N-au b`nuit niciodat` c` va avea atîta succes.

M`d`lina ManolePRIETENIE


Din albu-mul progra-mului 3,RadioRom~nia,1986:M`dalinaManole (cu chita-ra), {tefa-nia Ghi]`(ex Alfa [i Beta),Costin Diacones-cu (al treileade sus) [iMarinConstantin– redactori,Sofia {in-can – re-dactor-[ef

M`d`lina,pe c\nd eracontrolorde traficaerian laaeroport(st\nga jos)

Pe scena „Cerbului de Aur“, al`turi de Ion Cristinoiu,Marius }eicu [i Octavian Ursulescu.

„Cazul“M`d`lina

M`d`lina ManolePRIETENIE


VINO, DRAGOSTEA MEAMuzica: {erban Georgescu

Versuri: Aurel Storin

Mi-e dor de-o f\nt\n` cucer curat,Mi-e dor de-un cuv\ntnerostit,Mi-e dor s-aud ploaiasub care-am stat,Ascult\nd glasul eivr`jit.Mi-e dor de-o t`cere decatifea,Mi-e dor s` te [tiufericit,Mi-e dor la fereastr` deumbra taC\nd alerg u[a-n prags-o deschid.

Refren:Vino, dragostea mea,Prima [i ultima stea,Care te-aprinzi mereu, Tu, carul mare alcerului meu.Vino, dragostea mea,Marea te-a[teapt` [iea,Vino, s`-mi fii mereu Barca pe valuri avisului meu.

Mi-e dor de-o privirecum nu mai [tiu,Mi-e dor de un gestf`r` rost,S`-mi spun` [inoaptea plec\nd t\rziuC` exi[ti, c` vei fi, c-aifost.

Mi-e dor de speran]ade \nceput C\nd florile-au lacrimi \nzori,Mi-e dor de secundacare-a trecut {i-am uitat s`-]i maispun c` mi-e dor.

(Piesa nr. 5)

Ascult\nd muzi-ca M`d`lineiManole, sufle-tul nostru setransform`… \niubire.ROXANA VINTILå

M`d`linaManole[i CostinD i a c o -n e s c u ,membru

\n Consiliul de Onoare alClubului Rom~n de Pres`,s-au cunoscut la „CenaclulFlac`ra“ [i la „Serb`rile Sc\n-teii Tineretului“, unde acestadin urm`, fiind redactor laRadio Rom~nia, venea pen-tru a scrie cronici. Despreamintirile care \i leag` nevorbesc am\ndoi cu mare drag,dar [i cu oarecare nostalgie:„|n culisele scenei, la Ploie[tila selec]iile ad-hoc pentru ti-nerii arti[ti din ora[ele pe carele str`b`tea caravana «Serb`-rilor», prin septembrie-octom-brie 1982, am auzit primadat` glasurile curate, crista-line, surprinz`tor [colite adou` liceene din localitate:c\ntau folk (a[a era modavremii) [i se acompaniau cupropriile instrumente: chi-tar` (Magdalena Manole) [iflaut ({tefania Ghi]`),poveste[te Costin Diacones-cu. |mi amintesc de perioada\n care cele dou` tinere tal-ente au fost adoptate detrupa veteranilor (VictorSocaciu, Vasile {eicaru,{tefan Hru[c`, Gheorghiu,Ro[u [i Negru, Compact, Io-nela Prodan, Florica Bradu):Ce arti[ti, ce prieteni… “

INSTRUMENTULLUI DUMNEZEU. C\ndM`d`lina a venit la Bucure[ti,singurul om pe care \l cuno[-tea era Costin Diaconescu: „Peel l-am sunat [i i-am zis:Costin, ajut`-m`! Vreau s`g`sesc de lucru în ora[ul ̀ sta,ca s` m` \ntre]in, [i s` m` pot\nscrie la «{coala Popular` deArt`». Pentru mine, Costin afost instrumentul lui Dum-nezeu, m`rturise[te artista.„Fiind redactor la radio, aveamulte cuno[tin]e. A deschis oagend`, a sunat la Otopeni,[i chiar atunci se sus]ineauexamene. Mi-au pus în bra]eun manual de englez` de na-viga]ie, nu de convorbiriuzuale, ci specializat. Eraudoar [ase locuri [i [ase candi-

date, dar am \nv`]at [i amintrat. O lun` m-am familia-rizat cu engleza. Eram trimis`la [ase luni la [coala de con-trolori de trafic aerian de laB`neasa, am devenit controlorde trafic aerian auxiliar. Laora asta a[ fi fost un controlorde trafic plin“, spuneM`d`lina Manole.

CA |N FILME. Con-trolorul nu e neap`rat cel carest` în turn, ca[a um credetoat` lumea. C\nd spui diri-jare, toat` lumea se gânde[teimediat la turn, dar nu estea[a, explic` interpreta: „Tur-nul este cel care dirijeaz`avionul cât se vede. La ateri-zare sau la decolare, dinmomentul în care îl pierzi înv`zduh, el apare pe radare.Se vede pe el un bord a[a cumvedem noi în filme... Eu aiciam lucrat. Este o meserieextraordinar`. Pentru nimicaltceva nu a[ fi schimbataceast` meserie cu alta,

numai pentru muzic` amf`cut asta“.

Pe m`sur` cetimpul tre-

c e\nve]i

[i intriîn lumea fas-

cinant` a zborului\nalt, \ntr-o c`l`torie printrenori, dar care nu-]i permites` fii cu capul \n nori absolutniciodat`. „Pu]in c\te pu]insim]i adrenalina pe care ]i-oofer` aceast` meserie. E oresponsabilitate enorm`.Avioanele, pilo]ii [i oameniiaceia depind de ceea ce tu lespui. Tu de la sol faci asta.Dup` patru ani am l`sat pro-fesia aceasta. Spre stupefac]iacomandantului [i a colegilor.“

PU{TOAICA. CostinDiaconescu continu` firulpove[tii [i ne aduce \n anul1985, „c\nd maestrul AdrianP`unescu a p`]it-o definitiv

cu „organele de partid“, (tot) laPloie[ti se va fi fost terminat[i cariera muzical` a celordou` tinere. Dar destinul avrut s` fie altfel. Am sim]itc` vocea [i talentuldomni[oarei Manole nu tre-buie s` se risipeasc`. |miamintesc c\t de frumos sunauversurile lui Radu Stanca(„Pas`rea de foc a dragostei“)pe muzica creat` de chi-tarista-pu[toaica-liceeanaManole!“

ADULMECA TA-LENTUL. Ca redactor, pevremea aceea la RadioNa]ional programul 3, av\nd[i studii muzicale, Costin Dia-conescu i-a prezentat imediat„cazul“ poetului LucianAvramescu, [eful cenaclului:„El zicea c` nu are urechemuzical`, c` este afon, deaceea avea mare \ncredere \nverdictul meu. Adev`rul estec` – am \n]eles mai t\rziu –Lucian avea o cultur` extra-ordinar`, un fler asemenea [iadulmeca talentul de la opo[t`“.

Lucr\nd \n Radio Rom~-nia, Costin Diaconescu

cuno[tea mul]i compozi-tori, cu unii fiind

chiar prieten,c`rora le-a

vorbit cuentuziasmd e s p r edescoperi-rea sa: „Re-g r e t a t u l

prieten {er-ban Georgescu

n-a stat mult pe g\nduri.Repezit [i aiurit cum era, dargenial, mi-a zis s` o aduc ime-diat la Radio. A doua zi, \nstudioul 6, {erban c\nta lapian o pies` nou`: t\n`ra [ifrumoasa interpret` a prinslinia melodic` din prima. „Cetimbru aparte! Vezi {erban?“,zic eu. {erban s-a prins dinprima c` vocea ei [i talentullui vor face istorie \n muzicarom~neasc` de gen. Mi-aspus-o atunci pe loc: „Costine,de acuma esti na[ul“ mariinoastre iubiri, muzica. Dup`cum z\mbea, cu sub\n]eles,mi-am dat seama c` {erbancuceritorul era cucerit… |nce-pea «era» M`dalina Mano-le…“, a încheiat Costin Dia-conescu.

DESTINUL. CostinDiaconescu ram\ne pentruM`d`lina, a[a cum a mai spus[i repet`, „instrumentul Dom-nului. Prima dat` m-a ajutatcu serviciul. A doua oar` mi-af`cut cuno[tin]` cu {erbanGeorgescu…“

„|n culisele scenei, laPloie[ti la selec]iilead-hoc pentru tineriiarti[ti din ora[ele pecare le str`b`teacaravana «Serb`rilor»,prin septembrie-oc-tombrie 1982, amauzit prima dat`glasurile curate,cristaline, surprinz`tor[colite a dou` liceene din localitate:c\ntau folk (a[a eramoda vremii) [i seacompaniau cupropriile instrumente:chitar` (MagdalenaManole) [i flaut({tefania Ghi]`)“

Costin Diaconescuprieten

„A doua zi, \n studioul6, {erban c\nta la pian o pies` nou`:t\n`ra [i frumoasainterpret` a prins liniamelodic` din prima.«Ce timbru aparte! Vezi {erban?», zic eu.{erban s-a prins dinprima c` vocea ei [i talentul lui vor faceistorie \n muzicarom~neasc` de gen“

Costin Diaconescuprieten

M`d`lina ManoleCOMPOZITORUL


EI, {I CE? Muzica: {erban Georgescu


Ei, [i ce dac` oameniivorbesc/ C` tu ]ii lamine, c` eu ]in latine,/ Ei, [i ce dac` nemai [i b\rfesc,/ E liberoricine s` spun` ori-ce!// Dorul nu-i la-nde-m\na oricui,/ E firesc,unii-l cam gelozesc,/Dar un dor curat,trainic [i-adev`rat,/ Eun c\ntec mìastru.//Vorbe-n v\nt multe s\ntpe p`m\nt,/ Trec [imor, ca [i frunzele-nzbor,/ |ns` oric\te ar fi,ele nu pot umbri/Cerul nostru albastru.

(Piesa nr. 6)

„Noi doi amf`cut istorie“

M`d`lina Mano-le [i {erbanGeorgescu s-aucunoscut prinintermediul luiCostin Diaco-nescu, redacto-rul muzical dela Radio Româ-nia, vechi amical M`d`linei. DANIELA {ONTICåIONU} RåDUICå

Într-o zi, Costin asunat-o pe artist`[i a chemat-o s`-ifac` cuno[tin]` cu{erban Georges-cu. M`d`lina nu a

pus prea mult pre] pe aceaînt\lnire, chiar a [i întîrziatun pic. Auzise destule bîrfepe tema compozitorilor [i atinerelor debutante. A merstotu[i la Radio. Acolo, înStudioul 6, au început s`c\nte: ea vocal, el la pian. I-acompus prima pies` [i astfelM`d`lina a ajuns la Festi-valul de la Mamaia. Era

începutul unei colabor`ri desucces [i al unei pove[ti sen-timentale. S-au c`s`torit [iau trìt împreun` 15 ani.S-a întîmplat îns` ca firuldestinului lor s` se rup`.„Mi-e foarte greu s` vorbescdespre el acum, s` mai po-vestesc tot filmul vie]ii careare o lungime de vreo 15 ani.Pentru c`, din nenorocire,el nu mai este [i mi-e foartegreu s` iau via]a de la în-ceput [i s-o povestesc“, ne-aspus artista.

AMINTIRI. Desprecuplul {erban Goergescu-M`d`lina Manole ne-a po-vestit cîte ceva doamna Tan-]a Aguri]a Ni]`, fosta vecinà lor. „Se \n]elegeau bine,dar cu mult` bun`voin]` dinpartea M`d`linei. Nu cre-deam c` o s` se despart`.Chiar cu o s`pt`m\n` \na-inte de urm`toarea c`s`toriea lui {erban Georgescu, amprimit un telefon de la el,

care m` ruga s` intervin s`se \mpace cu M`d`lina. Mi-aspus: «Te rog, vorbe[te cuM`d`lina, sînt \n stare s` \idau un sac plin cu aur!».Bine, astea erau exager`rilelui de artist... Am r`mas sur-prins` de atitudinea lui, maiales c` urma s` se rec`s`-toreasc`. Sigur c` i-am spusM`d`linei, dar ea nici nu avrut s` aud` de a[a ceva.{tiu c` a iubit-o foarte mult,dar s\nt convins` c` nu M`-d`lina a determinat des-p`r]irea lor“, a spus doamnaNi]`.

Cu doar c\teva zile îna-inte de a se pr`p`di în 2007,{erban a sunat-o pe M`d`-lina [i i-a spus: „S` nu ui]i c`noi doi am f`cut istorie!“.M`d`lina Manole vrea ca{erban Georgescu s` r`mîn`în amintirea românilor a[acum merit` [i cum a fost,drept compozitorul unoradintre cele mai fredonatemelodii.

Mamaia,1988 (de last\nga ladreapta):LoredanaGroza, Cor-nel Fugaru,{erbanGeorgescu,M`d`linaManole,DanielIord`-chioaie,C`t`linCri[an,GabrielDoroban]u,SilviaDumi-trescu,LauraStoica

La propunerea lui Ionel Tudor, compozitorul Dan {tef`nic` i-a oferit

melodia „Pentru noi nu poate fi alt cer“, din filmul „Nelu“.

M`d`lina ManoleDESTIN


Omul sufletuluiC\nd vine vorba desprepovestea de iubire pecare o trìe[te acum,M`d`lina Manole spunec` este cel mai frumoslucru care i s-a întîmplatvreodat`. Este fericit`c` l-a g`sit pe „omulsufletului“ ei, a[a cumspune un c\ntec pe careîl interpreteaz`. DANIELA {ONTICå

Afost s` fie iubire. S-au v`zut,s-au pl`cut [i au devenit unulpentru altul „Omul sufletuluimeu“. Ea artist ,̀ el muzician,regizor de sunet, om careiube[te [i cunoa[te muzica.

EA. Despre povestea de iubire pe care otrìe[te acum, M`d`lina ne-a spus c` este pe-rioada vie]ii ei cea mai frumoas`. „Am v`zut c\tde mult m ̀iube[te Dumnezeu, dac ̀m-a înt`rit[i m-a ajutat s` o iau de la început. Mi l-a aduspe omul sufletului meu într-o sear` în fa]aochilor. E minunat ce mi se înt\mpl`! Sem`n`mfoarte mult, c\teodat` m` [i sperie asem`nareaasta, avem acelea[i gusturi muzicale [i p`reri[i principii de via]`. Am reu[it s`-mi reg`sescechilibrul de care am nevoie ca s` m` lupt cutoat` lumea [i cu vremurile pe care le trìm.“

EL. De cealalt` parte, logodnicul M`d`li-nei, Petru Mircea (c`ruia lumea îi spune Puiu,iar M`d`lina îl alint` Puiucu), poveste[te cums-a înfiripat povestea frumoas` dintre ei.„Ne-am întîlnit prima dat` cam acum [apte anila Ia[i. Eu eram student în ultimul an la Con-servatorul «George Enescu» [i în acela[i timplucram ca redactor muzical la studioul din Ia[ial Televiziunii Rom~ne. A[a se face c`, profitîndde vizita «fetei cu p`rul de foc» în ora[ pentruun spectacol, ne-am pomenit amîndoi pentruprima oar ̀fa] ̀în fa] ̀discutînd despre muzic ,̀succes, un nou album ce tocmai urma s` apa-r`… Acolo [i atunci a început (aveam s` con-[tientiz`m amîndoi peste ceva vreme) drumulpe care cu to]ii îl facem în via]` c`tre «sufletul-pereche». Din acel moment, nu am f`cut nimicaltceva decît s` ne urm`m fiecare, cumin]i,destinul. Eu am ajuns s` lucrez în Bucure[ti laPro TV [i s` colaborez ca muzician [i inginer desunet cu studioul SPIRIT PRODUCTION alprietenului Gheorghe Gheorghiu. Aici aveams` o reîntîlnesc dup` trei ani, unde venise gr`-bit` cu treab`, pentru a-[i orchestra piesa, ghi-ci]i care: «Omul sufletului meu»! Exact asta am

S-au cunoscut la \nregistrarea melodiei „Omul sufletului meu“

devenit de atunci unul pentru cel`lalt, «omulsufletului meu». A[a a început povestea noas-tr` de dragoste [i a[a am descoperit-o pe M`-d`lina în toat` splendoarea ei: vesel`, sensibil`,dar în acela[i timp puternic`, hot`rît`, ri-guroas` cu propria-i meserie [i, mai presus detoate, sincer`“, spune Puiu Mircea.

Concluzia este una fericit` [i optimist`:„Am început a[adar prin a imp`r]i muzica [i amajuns s` împ`r]im [i via]a. Sînt doar cîteva lunide cînd ne-am mutat în casa visurilor noastre,sîntem pe final cu amenaj`rile, studioul muzi-cal propriu e [i el, bineîn]eles, aproape gata, nune r`mîne acum decît s` aplic`m [i «decora]iu-nile» cele mai de pre]: copiii no[tri“. Nu putemdecît s` le dorim [i noi acela[i lucru.

„Asta am devenit de atunci unul pentru cel`lalt, «omul sufletului meu».A[a a începutpovestea noastr` de dragoste [i a[a am descoperit-o pe M`d`lina în toat`splendoarea ei“

Puiu Mircea

JUCåTORUL DE IUBIRIMuzica: {erban Georgescu

Versuri: George }`rnea

Po]i aduna \ntr-o via]àveri, dar s`-]i pierzifericirea-ntr-o zi, F`r` lumina iubirii deieri, ce soare tepoate-nc`lzi? Cum s` a[tep]i o iertare\n plus c\nd ajungi obosit[i stingher F`r` iubire \n prag deapus pe-o stea inundat`de ger.

Refren: Ai crezut c` treci prinvia]` mai u[or, dac` facidin dragoste un joc, Ai crezut c` po]i pl`ti cuun s`rut [i iat` c-aipierdut tot ce-ai avut, Ai crezut c` nu m` doarevorba ta [i p`strezif`r\ma de noroc, Ai crezut c` po]i pl`ti cuun s`rut [i iat` c-aipierdut tot ce-ai avut. Pot s` te iert [i te potm\ng\ia, dar cum crezi c`din tot ce ]i-ai str\ns S-ar nimeri vreocomoar` s`-mi ia dinsuflet povara de pl\ns?Cum s` nu simt ce e-nsufletul tù c\t` vremedoar eu ]i-am r`mas, |ntr-o t\rzie p`rere derù, prilejul de ultimpopas.

(Piesa nr. 7)

M`d`lina ManoleINSPIRA}IE


VREAU Så TE UIT Muzica: {erban Georgescu


Plec, te las cu bine, Nu-]i cer nimic, nuvreau nimic, C\t m-ai min]it, c\t m-aimin]it, N-ai vrut s`-mi spui dedragul cui ne-amdesp`r]it. {i dac` plec, [tiu c`nu-]i pas`, Ai drumul tù, ai rostultù C\t te-am iubit, c\t te-am iubit, Dar \ntr-o zi iubireamea \]i va lipsi.

Refren: Vreau s` te uit ca s`pot ierta, Eu m` dezleg deiubirea ta, Vreau s` te uit fieorice-ar fi, Vreau s` te uit ca s`pot trì. Plec, mi-e dor desoare, C\t te-am iubit, c\t m-aimin]it, Nu m` opri, e preat\rziu, Cad triste ploi \n urmata, \n urma mea.

(Piesa nr. 8)

„Ea [i acum este omulcu care colaborez celmai bine în materie deversuri. Acest noualbum, ca [i cel dedinainte, aremajoritatea versurilorscrise de RoxanaPopescu. Este omulcare m` [tie cel maibine. Îmi [tie sufletul[i via]a foarte bine,m` în]elege foartebine [i, profesional, a [tiut întotdeauna ce doresc eu s` spunlumii. E suficient s` ne uit`m una în ochii celeilalte“

M`d`lina Manole

R`s„{tiu c` amr`scolit multesuflete cîntîndmelodii peversurileRoxanei Popes-cu [i înc` vommai r`scoli“,spuneM`d`lina.

DANIELA {ONTICå

C\ntecele adu-se publiculuide M`d`linaau versuriscrise de nu-me mari pre-

cum poe]ii George }`rnea [iDan Verona sau maestrulAurel Felea.

Dar cele mai multe s\ntscrise de Roxana Popescu,un nume pe atît de sonor [icunoscut, pe cît de sensibiles\nt mesajele transmise prinvers.

Roxana Popescu estefoarte direct` în exprimare,nu ocole[te, nu menajeaz`,spune exact ce are de spus.Poate de aceea îi [i ies ver-surile c\ntecelor atît de bine,iar un cîntec scris de ea cuce-re[te publicul de prima dat`.Pare a avea sertare [i sert`-ra[e cu pove[ti: el [i ea cares-au întîlnit la un dans, eidoi care se despart, ea careare nevoie de dragostea luimai mult ca orice, el care ocaut`, dar e prea tîrziu. {icîte altele!

Pe M`d`lina Manole acunoscut-o în urm` cu vreo20 de ani, în perioada în careartista a început s` cîntemelodii compuse de {erbanGeorgescu. Au r`mas prie-tene, de[i uneori s-au [i cer-tat. M`d`lina spune c` au-toarea textelor ei de melodiiîi cunoa[te foarte bine stareasufleteasc`. „Ea [i acum esteomul cu care colaborez celmai bine în materie de ver-suri. Acest nou album, ca [icel de dinainte, are majorita-O reuniune de clas` cu fo[tii colegi de liceu

M`d`lina a primit mai de mult o scrisoare la recep]ia hotelui de la

mare unde urma s` cînte.

M`d`lina ManoleINSPIRA}IE


scolire de suflettea versurilor scrise de Roxa-na Popescu. Este omul carem` [tie cel mai bine. Îmi [tiesufletul [i via]a foarte bine,m` în]elege foarte bine [i,profesional, a [tiut întotdea-una ce doresc eu s` spunlumii. E suficient s` ne uit`muna în ochii celeilalte“, ne-aspus M`d`lina Manole.

BIOCENOZå. Cespune Roxana Popescudespre omul M`d`lina? „Caom – c` [i femeile s\nt oa-meni! – M`d`lina este \n pri-mul r\nd un om foarte munci-tor. Mi-a [i zis: «Domnule,dac` trebuie s` m` duc la ul-tima televiziune, ni[a-ni[e-lor, m` preg`tesc [i m` ducca lumea». Munce[te foartemult [i \n studio, [i c\nd \[icaut` piesele. C\nd le \nva]`î]i cere: «Cuv\ntul `sta mienu \mi place sau sunetul ̀ stanu \l simt». Nu d` rasoale.Ce am constatat eu de-a lun-gul [i de-a latul «secolului» dec\nd ne cunoa[tem este c` econsecvent`, iar atunci cîndlucreaz` cu cineva se ]ine deomul ̀ la orice i-ar face. Estesingura persoan` din via]amea cu care m-am certatfoarte rù, [i eu de obicei nurevin, [i ne-am \mp`cat.Minimum 65% din ce c\ntaea a fost scris de mine.

Dup` 20 de ani de lucrat\mpreun` se creeaz` un felde biocenoz`, ca mu[chiul cucopacul, nu mai [tie copaculdac` este hot`r\t s` aib` unmu[chi sau dac` `la arat`nordul, sudul, pe mu[chi nu-lmai intereseaz`, nici pe co-pac. Este o tip` care s-a lup-tat toat` via]a. Uita]i-v` laea cum arat` la v\rsta pe careo are! Dac` vrea [i-o spune,dac` nu, nu, dar, \n orice caz,faptul c` arat` at\t de bine –[i asta e o munc`. Este omunc` extraordinar` [i ui-ta]i-v` la oamenii activi càrat` altfel, mult mai proas-pe]i. A nu se crede c` a venitMama Natur` [i a zis: «Ia,Manole, [i tu de aici tinere]ef`r` b`tr\ne]e!». Chiar zicea{erban: «Uit`-te, domne, lafemeia asta, se hr`ne[te cutrei frunze. Nu ai vrea s` \i fiidu[man c\t` voin]` are!». Nueste un cadou c` arat` at\t debine acum. Chiar a[ vrea s`

scrie]i asta \mpreun` cu feli-cit`rile mele! A[ mai zice cà trebuit s` \[i sacrifice multdin via]a personal` ca s` fieceea ce este. Bravo ei!“.

INSPIRA}IE. De un-de îi vin ideile s` scrie textepentru melodii? Din via]`,de oriunde. Nu s-a inspiratniciodat` din propria via]`,nici din cea a artistului pen-tru care a scris textele. I separe o vulgaritate. „Nu inte-reseaz` pe nimeni via]a meaprivat`. Poate c` eu s\nt ni-meni ca via]` privat`, totuleste s` scrii ceva \n care ocategorie de femei, cu tipulmeu de sensibilitate [i ]in\ndcont [i de tipul interpretuluide sensibilitate, s` se reg`-seasc`. Pentru c` \ntr-un fel

spun eu «|mi pl\ng iubireapierdut`» [i M`d`lina Mano-le simte altfel, deci eu tre-buia s` adaptez la interpret[i la femeie \n general. Pen-tru c` altfel nu intereseaz`pe nimeni. De exemplu, afost iar o situa]ie cînd în-tr-o balad` rock era vorbadespre ceva de genul «Tumi-ai promis c` o la[i pecealalt`»... Ei bine, toa-t` lumea a \ntrebat-o:«Oare nu a scris dinvia]a ta, M`d`lina?»,iar ea le-a spus:«Nu, domne, a[aam primit textul»“,ne-a m`rturisit Ro-xana Popescu.

CE A FOSTÎNTÎI. „Am co-laborat bine cuM`d`lina, darnu mi-a fur-nizat am`nuntedin via]a per-sonal`. Ideea càrta o faci a[a[i stai c` vinemuza... astea-s false mi-turi. Tre-buie s`fii foarteo r g a n i -zat [i s`[tii exactce vrei.S` creezi\n celetrei mi-nute o atmosfer`care s` se lege cu muzica [i opoveste sau o stare care sìntereseze pe foarte mult`lume.“

Cum se scrie un textpentru un cîntec? RoxanaPopescu ne r`spunde: „Dacài [coal` de muzic`, cum ecazul meu, care am Conser-vatorul, ]i se d` partitura.{i tu va trebui nu s` scrii ce-]i d` prin cap [i ce ai visattu c\nd erai mai mic c` aivrea s` scrii, trebuie s` teintegrezi... S` scrii ceea cevrea melodia. Ca o femeiecare trebuie s` ]in` contatunci cînd se îmbrac` [i depropria personalitate, [i delocul unde se duce. Idealeste s` nu se [tie ce a fostf`cut \nainte, textul saumuzica“.

STAI LÎNGå MINE,MAMå

Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Nu, înc` nu [tiu Ce sf\nt` lege Te-a pl`smuit a[a,Cui s`-i mul]umescC` am norocul S` fii tu mama meaZ\mbe[ti [i, Doamne,c\t \mi placiStai l\ng` mine, mam`,{i spune-mi ce mai faciE[ti singurul omCe din iubire Mi-ar fi iertat orice, Tu m-ai \nv`]at Credin]a oarb`|n vis [i dragoste{i c\nd cu via]a nu m`-mpacStai l\ng` mine, mam`,{i spune-mi ce s` fac

Eu \n ochii tìR`m\n pevia]` Tot puiul celmai mic, Vezi, tu mi-aidat tot{i niciodat`

Nu mi-ai cerut nimic, Dar eu s\nt mare deacum Stai l\ng` mine, mam`, {i cere-mi ce vrei tu,Dar anii se cern{i peste mine{i peste via]a taTu, mìcu]a mea,S` fii cuminteS` nu p`]e[ti cevaTe rog, tu nu m` p`r`siFii fericit`, mam`,{i ve[nic` s`-mi fii.

(Piesa nr. 9)

„A fost o situa]ie cînd într-o balad`rock era vorba despreceva de genul «Tu mi-ai promis c` ola[i pe cealalt`»... Ei bine, toat` lumea a \ntrebat-o: «Oare nu a scris din via]a ta, M`d`lina?», iar eale-a spus: «Nu, domne,a[a am primit textul»“

„M`d`lina este \nprimul r\nd un omfoarte muncitor. Ce am constatat eu de-a lungul [i de-a latul «secolului»de c\nd ne cunoa[temeste c` e con-secvent`, iar atuncicînd lucreaz` cucineva se ]ine de omul `la orice i-arface. Este singura persoan` din via]amea cu care m-am certat foarte rù, [i eude obicei nu revin, [ine-am \mp`cat“

Roxana Popescutextier`

Era „aten]ionat`“ c` într-o zi, la ora cutare, va fi atacat`. Poli]ia a

luat în serios amenin]area, dar, din fericire, nu s-a întîmplat nimic.

M`d`lina ManoleSERBåRILE


|nceput de drumambi]ios

|n anii liceului,M`d`lina Mano-le a cunoscutconsacrarea lacenaclul Serb`-rile Sc\nteii Ti-neretului. Ea [i{tefania Ghi]`formau duetulAlfa [i Beta.

MIHAI {TIRBU

La Serb`rileSc\nteii Tine-retului s-a f`-cut remarcat`M`d`lina Ma-nole. „Era un

fel de cenaclu care \mbinavalori consacrate [i debu-tan]i, spune cel care l-a con-dus, poetul Lucian Avrames-cu. Era un spectacol «pe ro]i».B`tea ]ara. Spectacolelenoastre se desf`[urau \nprimul r\nd pe stadioane [i \ns`li de sport. Unii \l asem`-nau cu Cenaclul Flac`ra, darerau deosebiri esen]iale \ntreFlac`ra [i Serb`ri [i deose-biri esen]iale \ntre mine [ipoetul Adrian Pùnescu, pecare \l pre]uiesc.“

M`d`lina avea 15 anic\nd a venit cu tat`l ei la SalaSporturilor din Ploie[ti.„C\nta la chitar` rece melodiide dragoste \mpreun` cu{tefania Ghi]`, de altfel

le-am [i botezat duetul lor«Alfa [i Beta». Era o fat`proasp`t`, frumoas`, fer-mec`toare pe scen` pentrupublic. C\nd era vorba de unpublic preponderent mas-culin sau c\nd sus]ineamspectacole \n unit`]i militare,aproape c` nu mai contadac` ea c\nt` sau nu. Impor-tant era s` apar` pe scen`.“A devenit vedet` foarte re-pede, de altfel la Serb`ri, [iziarul Scînteia Tineretuluist` m`rturie, a luat premiulde debut cu acest duet, iarc\nd avea 17 ani, M`d`lina aluat Premiul de Consacrare.

SILITOARE. Dincolode faptul c` era o fat` fru-moas` [i talentat`, avea oexcelent` preg`tire pentruscen`. „Voia s` \nve]e de laal]i arti[ti, av\ndu-i al`turipe Ion Caramitru, care era

[i este un titan al scenei, peFlorica Bradu, o mare c\nt`-rea]` de muzic` popular`,oameni cu experien]a sceneicu sute [i sute de spectacole.M`d`lina [tia s` stea l\ngèi, s` nu plece din culise,chiar dac` spectacolul dura [izece ore.“ C\nta \mpreun` cuRo[u [i Negru, f`cea voci laVictor Socaciu sau la Gheor-ghe Gheorghiu.

SERIOZITATE. |ntimp ce al]ii mai pierdeauvremea la un pocher, la obere [i erau greu de g`sitprin culise, M`d`lina st`teatot timpul l\ng` scen`. |nacest fel l-a c\[tigat pe poetulLucian Avramescu. „Atunciam [i titularizat-o \n Serb`ride la o v\rst` fraged`, a[acum am f`cut cu Gyuri Pas-cu, care [i el a participat lacirca 800 de spectacole pestadioane [i s`li de sport la ov\rst` crud`. Consacrarea eia fost la mine, iar ea glume[-te serios uneori [i spune c`s\nt al doilea tat` al ei, tat`lde scen`.“

ACLAMATå. M`-d`lina d`dea sute de auto-grafe. I se scanda numele pestadion. „|n rest, dac` sepupa cu bìe]ii... {tiu c` era\ndr`gostit` de unul de laCompact de la Cluj. I-am zisc` \i dau vreo dou` palme lapopou dac` face n`zb\tii, pen-tru c` tat`l ei mi-a zis: «Dom-nule Avramescu, v-o \ncre-din]ez, e un copil. Ave]i grij`de ea!». Am avut grij` de eac\t am putut.“ {i nu l-a de-zam`git.

„Am apreciat la easeriozitatea pentruscen`, ambi]ia de a sepreg`ti continuu,dorin]a de a deveniartist`. Nu a fostsuficient c` Dumnezeui-a dat frumuse]e [italent. A avut [i ovoin]` teribil` s` \nve]ede la cei mai impor-tan]i, mai mari dec\t ea\n arta scenic`“

Lucian Avramescupoet

M`d`lina ManoleSERBåRILE


Duetul Alfa[i Beta:MagdalenaManole [i{tefaniaGhi]`.„Na[ul“ lorle-a fostpoetulLucianAvrames-cu, celcareconduceacenaclul„Serb`rileSc\nteiiTinere-tului“

C\nd am sunat-o pe cealalt` jum`tate aduetului Alfa [i Beta, [i-a dat imediat seamade inten]ia mea: „De mult nu mi s-a maispus {tefania Ghi]`. Acum s\nt Bara“. CuM`d`lina, {tefania s-a cunoscut la Ploie[ti laCenaclul Flac`ra. „Ea a c\ntat doar cu chitarao melodie, iar eu am c\ntat cu un bìat [i ofat`. Pe vremea aceea c\ntam [i cu flautul.Am vorbit cu M`d`lina [i ne-am g\ndit c`dac` tot s\ntem din Ploie[ti ar fi bine s`c\nt`m \mpreun`.“ Au preg`tit o pies` [i i-auprezentat-o poetului Adrian Pùnescu. „I-apl`cut, \ns` era rezervat, pentru c` pe vre-mea aia erau foarte mul]i arti[ti consacra]i.Era Hru[c`, era {eicaru…“ Au mers la Bra-[ov, unde a [i avut loc prima lor experien]`deosebit`. „Nicu Alifantis a fost foarte atentcu noi [i ne-a dat sfaturi.“ Au mai urmatdou` spectacole, dup` care au auzit de cel`-lalt cenaclu. „Am mers \mpreun` la Ser-b`rile Sc\nteii Tineretului [i am c\ntat\ntr-un spectacol, iar poetul Lucian Avrames-cu a fost foarte \nc\ntat [i a zis c` o s` facemparte din trupa sa [i c` vom merge \mpreun`

\n turnee. Acei ani au fost cei mai frumo[i dinvia]a noastr`“, spune {tefania. Mergeau o pe-rioad` la [coal`, apoi urma o s`pt`m\n` \nturnee. Colegilor de [coal` le povesteau cuma fost. Erau al`turi de to]i marii arti[ti [i detoate trupele mari. „Cu Voltaj, cu Minculescu,cu Ro[u [i Negru, cu Liviu Tudan, cu Sfinx, cuGyuri Pascu, au fost Nichita St`nescu cu noi,Caramitru, foarte mul]i interpre]i de muzic`popular`.“ |n turnee era o atmosfer` deose-bit`. „M`d`lina era o fat` foarte vesel`, uncopil foarte ambi]ios, \i pl`cea scena. Nuaveam nici o grij`, eram fericite, plecam pestetot“, spune {tefania Bara. „Înt\i alegeam tex-tele. Am c\ntat pe versuri de Zaharia Stancu,Lucian Avramescu [i Mihai Eminescu. Piesacare ne-a consacrat pe noi [i ne pl`cea foartetare a fost pe versurile lui Adrian Pùnescu,«Iert`rile». La aceast` pies` am f`cut \mpre-un` strof` [i refren, muzic`, partea de flaut [ide chitar`, dar la celelalte ea se g\ndea cum[i-ar dori s` fie strof`, refren, iar dac` euaveam ceva de spus spuneam. Am colaboratfoarte bine“, \ncheie {tefania.

„CEI MAI FRUMO{I ANI AI NO{TRI“„Înt\i alegeam textele. Am c\ntat pe versuri de ZahariaStancu, LucianAvramescu [i MihaiEminescu. Piesa care ne-a consacratpe noi [i ne pl`cea foarte tare a fost pe versurile lui Adrian Pùnescu,«Iert`rile»“

{tefania Ghi]` (Bara)fosta coleg` de duet

{I VEI PLECA Muzica: {erban Georgescu


{i vei pleca, nu mai s\nt femeia ta{i vei pleca spre p`g\na libertate,Dar nu uita c` ]i-am fost [i p\inea [ivinulDoamne, de-a[ fi o floare de-o ziC` florile n-au amintiri!{i vei pleca, fiindc` alta mi te vrea{i mi te ia, ca [i cum n-a[ fi pe lumeC\nd vei pleca, ia cu tine [i ve[niciaLas`-mi dec\t o noapte [i-at\tS` dorm [i s`-ncerc s` te uit!{i vei pleca, vei pleca [i asta-i totNici nu mai pot, nici nu vreau s-audiar vorbeAm \n]eles c` iube[ti o alt` femeie Nu te blestem, prea mult te-am iubitDrum bun [i s` fii fericit!De ce \mi e scris tocmai mie?De ce s` pl`tesc pentru doi?De ce zeul bun al iubiriiAcum ne-a tr`dat pe-am\ndoi?De ce te g\nde[ti doar la tine?De ce nu te-ntrebi ce simt eu?De ce mai exist` dreptateC\nd tu te \nchini la alt zeu?

(Piesa nr. 10)

A{ DA ORICE Muzica: {erban Georgescu


}i-am vorbit prima oar` {i parc` n-am fost eu, Ai venit ca furtuna Peste sufletul meu, Nu mai [tiam cum m` cheam`{i totu[i te voiam,Poate ]i-am spus doar nimicuri,Dar mie \n g\nd \mi spuneam.

Refren: A[ da orice s` aflu cine e[ti {i s` fiu doar o or` cu tine,S` m` invi]i o dat` la o cafea, Doamne, ce mult mi-ar pl`cea.A[ da orice s` aflu ce g\nde[ti S` ghicesc dac`-]i place de mine,Dac` a[ putea s`-i cer eu vie]ii ceva,Numai pe tine te-a[ vrea.

N-ai venit cu cadouri,Nu mi-ai dat trandafiriMi-ai adus nebunia,Focul primei iubiri,Nu [tiu de ce chiar [i ast`zi,M` pierd \n fa]a ta,|nc` m` simt ca pe vremuri C\nd sufletul meu \]i spunea…

(Piesa nr. 11)

M`d`lina ManoleREGISTRE


DA, TE IUBESCMuzica: {erban Georgescu


Refren:Da, te iubescCum n-am iubitpe-altcinevaEu te iubesc, e[tinebunia mea.Da, te iubesc M` obsedezi, m`st`p\ne[ti,M` cucere[ti numaic\nd m` prive[ti.

Tu descoperi focul albAscuns \n trupul meu,E[ti zeu p`g\n [i e[ti almeu.Tu [tii chipul meusecret {i sufletul mi-l [tii,Nunta mea de noapte[i de zi.

Eu respir de dragul tù {i dac` ai pleca}i-a[ face rù cu m\namea.Poate ardem mult preamult{i s\ntem prea gelo[i,S\ntem doi nebuni [idoi frumo[i.

(Piesa nr. 13)

O voce, mai Cînt` aproapeorice [i a cîntatde toate: folk lachitar` [i cuvocea, muzicù[oar`, pop-rock, baladerock, folclor au-tentic, colinde. DANIELA {ONTICå

Familia Manoledin Ploie[ti ie-[ise la plim-bare în ora[,era o zi de s`r-b`toare, ceva

festiv, nimeni nu-[i mai amin-te[te precis ce. Cert este c`feti]a M`d`lina atunci a fostvr`jit` de chitara [i glasul fe-tei de pe scen`, Ana Tetelea.Le-a spus p`rin]ilor c` vrea[i ea s` ajung` într-o zi caacea fat` [i i-a înnebunit decap s`-i cumpere o chitar`.Gîndindu-se azi la ce a fostatunci, M`d`lina [tie c` n-afost o simpl` întîmplare faptulc` mama ei, la nici o s`pt`-mîn` de la spectacolul acela, av`zut-o pe strad ̀chiar pe AnaTetelea. A urm`rit-o s` vadùnde st` [i cînd a venit acasì-a spus feti]ei ei marea veste.Cînt`rea]a aceea era vecinalor, st`tea la cîteva blocurimai încolo. Doamna Lili [i-a

„Omul care m-a ajutat foarte mult\nainte de a intra \n studio [i de a\nregistra albumul de folclor «Lin`, Lin`, M`d`lin`» a fost buna mea prieten` MariaDragomiroiu“

M`d`lina Manole

M`d`lina Manole: „Reac]ia publicului din Sala Radio m-a determinat

s` scot un album cu melodii de folclor“.

M`d`lina ManoleREGISTRE


TE-AM VåZUT, MI-AI PLåCUT

Muzica: {erban GeorgescuVersuri: George }`rnea

Deseori ne \nt\lneam, Dar nu credeam, C`-n priviri S\nt iubiri ad\nci camarea,Care tot plutesc P\n` se-nt\lnesc, {optind chemarea Spre-nt\iul „te iubesc“.|ntr-o zi am aflat, C`-i minunat, C\nd prive[ti s` cite[ti Pove[ti nescrise,Ochii tì mereu spunce [tiu [i eu: Din mii de vise Doar tu e[ti visul meu.

Refren: Te-am v`zut, mi-aipl`cut Ce r`m\ne de f`cut,|ndr`znesc s`-]ivorbesc: Te iubesc.Dac`-n ochi m-ai privit{i-ai r`mas \ndr`gostit,Nu \ndr`znescS`-]i spun c` teiubesc.

(Piesa nr. 12)

multe stilurif`cut curaj într-o zi [i a sunatla u[a folkistei. De acum, des-tinul spre muzic ̀al M`d`lineieste scris. Solista folk a pri-mit-o ca elev`, i-a îndrumatvocea [i degetele pe corzilechitarei. De dragul ei, nu-imai punea la socoteal` toateorele. La sfîr[it i-a d`ruit [ichitara. La 15 ani cînta deja încenacluri [i compunea muzicapentru „Iert`rile“ lui Pù-nescu. La radio am auzit-oprima dat` cîntînd folk.

{LAGåRELE. Întîlni-rea cu {erban Georgescu aadus-o în fa]a unui vis. Eraca în copil`rie, cînd st`tea înfa]a oglinzii [i o imita pe An-gela Similea, care era pentruea un idol. Desigur, vocea eieste altfel, e mai grav`, e altgen, dar n-are importan]`, avr`jit publicul cu pove[ti dedragoste cîntate sfî[ietor, atulburat suflete, a încîntat oa-meni de toate vîrstele. O vocecare s-a pliat pe conceptul de[lag`r românesc. A umplut debucurie casele în care radioulmergea continuu, a adus zîm-bete pe buzele celor care ocereau la emisiunile cu dedi-ca]ii. Se pare c` îns`[i doam-na cîntecului românesc,Angela Similea, a vrut s` seconving` personal de ceea cereprezenta „fenomenul M`-d`lina“ la începutul anilor ’90.

LINå, LINå. Cine poa-te cînta neuitatele, dar [ifoarte greu interpretabilelecîntece ale Mariei T`nase este

cu siguran]` un om d`ruit deDumnezeu cu o voce extraor-dinar`. Pu]ine au fost celecare au reu[it. M`d`linei i-auvenit ca o m`nu[` melodiileMariei. Aproape c` ]i-e ciud`c` n-a ales drumul muzicii po-pulare. A demonstrat c` poates` fac` [i asta [i a f`cut totulca la carte, înregistrînd cu or-chestr` adev`rat`, de 20 deinstrumenti[ti. Nimic stilizat,nimic etno, totul cîntec purpopular.

„Ceea ce a declan[at hot`-r\rea mea de a scoate un ast-fel de album a fost invita]iape care am primit-o de ladoamna Angela Moldovanc\nd Radioul îi organiza unspectacol omagial. M-a invi-tat s` cînt ceva acolo. M-amg\ndit s`-i fac o surpriz`,s`-mi iau inima în din]i [i s`c\nt ceva folclor. Am repetatîn secret cu maestrul Pa-raschiv Oprea dou` melodiiale Mariei T`nase [i dup` ceam interpretat cele dou`melodii ale mele, am r`maspe scen` [i am cîntat acelecîntece de muzic` popular`.Publicul din Sala Radio nuse mai oprea din aplauze.Reac]ia aceea m-a deter-minat s` scot un album [im-a f`cut s` în]eleg c` pot sèmo]ionez foarte tare [i a[a,c\nt\nd folclor autentic româ-nesc.“ Era în 1997, iar albu-mul s-a numit „Lin`, lin`,M`d`lin`“. Era primul albumal unei interprete de muzic`pop care cînta folclor. S-a dusvestea [i la românii de afar`.

O familie din Austria a orga-nizat o sear` româneasc` [i ainvitat mai mul]i cona]ionali.Le-a pus CD-ul cu M`d`lina[i to]i au fost siguri c` eMaria T`nase. Era cel maifrumos compliment pentruartist`.

COLINDE. O voce atîtde cald` ca a M`d`linei nuputea s` nu cînte [i colinde. În2006, a imprimat un astfel deCD, pe care Funda]ia Pri-goan` l-a editat în 10.000 deexemplare. A sunat-o AngelaSimilea [i i-a spus c` îi placeenorm, dar nu are de undes`-l cumpere pentru rudeledin America, nemaig`sindu-sepe pia]`. Felicit`rile Angeleii-au f`cut o bucurie imens`.

ROCK. Cu albumul „Afost, va fi iubire“ din 2003 s-apetrecut o alt` schimbare destil a M`d`linei. De dataaceasta, a devenit compozitoa-rea tuturor melodiilor, pe ver-surile Roxanei Popescu, iarsound-ul a fost unul pop-rock.Ascul]i melodiile, vezi videocli-purile, prive[ti îmbr`c`min-tea [i coafura M`d`linei Ma-nole [i e[ti uluit. Metamorfo-zare fericit`! Este atît de firescs` o vezi astfel [i î]i trece prinminte c` de fapt a[a e normal,un artist care se respect` nur`mîne cantonat în acela[i stiltoat` via]a. Aduce mereu cevanou. A[tept`m noul album pecare îl preg`te[te de doi ani.S\ntem convin[i c` nu vadezam`gi pe nimeni.

Un popaspentru ofotografiede turneu,al`turi deMihaiConstan-tinescu [iGabrielDoroban]u

ÎN 1993, CEA MAI BUNåVOCE POP

Primul premiu a fostMen]iunea de la Festivalul demuzic` u[oar` româneasc`Mamaia 1988. În 1993, postulRadio CONTACT ini]iaz` un topmuzical na]ional pe careM`d`lina îl cî[tig`, fiindconsiderat` cea mai bun` vocepop a momentului.

ALBUME {I COMPILA}II MåDåLINA MANOLE Albumele editate de M`d`lina Manole de-a lun-gul vremii s\nt: 1991, „Fat` drag`“, Electrecord;1993, „Ei, [i ce?“, Electrecord; 1994, „HappyNew Year“, Electrecord; 1995, „The best ofM`d`lina Manole“, Electrecord; 1996, „Trìescpentru tine“, Roton Music; 1997, „Lin`, lin` M`-d`lin`“, Zone Records Polygram; 1998, „C\nt`cu mine“, Zone Records Polygram; 2000, „Dulcede tot“, Nova Music Entertainment BMG; 2003,„A fost (va fi) iubire“; 2006, „Album de colinde“,Funda]ia Prigoan`. Compila]iile s\nt: 1988, „Pu-terea dragostei“, Electrecord (LP); 1988, „Ma-maia ’88“, Electrecord (LP), „Un om sentimen-tal“, 1990, Electrecord (LP); „Mamaia ’90“,Electrecord (LP); 1990, „Vino, dragostea mea“;1992, „10 TOP ’91“, Electrecord (LP) „Vreauinima ta“, Electrecord (LP); 1994, „Doar pentruvoi“, Roton Music MC; „Cînd dansez cu tine“,„Vino, dragostea mea“; 1996 – „Romanianstars“, East & Art – Jungla viselor (MC); 1998,„Pop Top Romania“, (vol. 2), Roton Music (MC);„Nici nu mai cred c` te-am iubit“; 1998, „Vai cebun`-i fata asta!“ (MC), Drago[ Docan, Elec-trecord (MC); „Nu-]i pierde curajul“; 1998, „Co-lindul colindelor“, Electrecord (MC). Dupàpari]ia acestei Edi]ii de Colec]ie care con]ine [iun CD cu cele mai îndr`gite melodii cîntate deM`d`lina Manole, artista va lansa un album.

TREI DISCURI DE AURPrimele trei albume, din anii’91-’94, au înregistrat celemai bune vînz`ri din România,peste dou` milioane de exem-plare, a[a încît Casa de Dis-curi Electrecord i-a acordatM`d`linei Manole trei discuride aur. În 2001 a primit dou`premii de la Radio RomâniaActualit`]i pentru „Cea maibun` voce feminin` a anului2000“ [i „Cel mai bun albumpop“, „Dulce de tot“. A fostnominalizat` la Premiile Indus-triei Muzicale române[ti, „Ceamai bun` voce feminin`“.

M`d`lina ManoleFATA DRAGå

De ladifuzor...

Perioada „Fat` Drag`“ o reprezint` cel mai bine pe M`d`linaManole...

ROXANA VINTILå

Fata cu p`rulde foc [i fatacu p`rul mov!M ` d ` l i n aManole [i Sil-via Dumi-

trescu. Dou` soliste \ndr`gitede marele public iubitor demuzic` u[oar` rom~neasc`.S-au cunoscut prin scen` [iprin meseria care le-a legatat\]ia ani.

„Se \nt\mpla s` fim \nacela[i spectacole, \[i \ncepepovestea Silvia Dumitrescu,dar nu \ntotdeauna mergeam\mpreun`. Am devenit prie-tene cam dup` Revolu]ie,dup` ce eu am devenit m`-mic`, perioad` \n care pro-babil am\ndou` ne-am maimaturizat, am crescut…“

SUCCESUL. Dac`spunem M`d`lina Manole,sigur spunem „Fat` drag`“!De ce toat` lumea asociaz`numele ei cu acest hit? Ex-plica]ia pare simpl`. Opies` foarte difuzat` la ra-dio, \ntr-o perioad` \n carelumea chiar [i la ]ar` aveaun difuzor care se auzea \ntoat` curtea... „C\nd «Fat`drag`» era difuzat` la radio,oameni din toate p`turilesociale puteau s` ascultemelodia asta [i se puteaubucura de muzica rom~-neasc` pe care o \ndr`geau,spune Silvia Dumitrescu.Cred c` perioada aceea oreprezenta cel mai bine peM`d`lina [i a fost, dup`p`rerea mea, cel mai mare[lag`r al lui {erban Geor-gescu. A g`sit o linie melodi-c` foarte accesibil` publi-cului larg. O melodie, un cazfericit \n care orchestra]ia [imelodia au f`cut cea maifrumoas` pereche. «Fat`drag`» va r`m\ne valabil`mult timp de-acum \ncolo,\nscriindu-se de mult \nistoria muzicii rom~ne[ti,[i asta tocmai datorit` pu-blicului, care [i-a dat ver-dictul. Indiferent c\t de fru-moas` ]i s-ar p`rea o pies`,dac` nu intr` \n sufletulpublicului degeaba“, este dep`rere Silvia Dumitrescu.

„M`d`lina este artista care nu aap`rut pe copertele tuturor revistelor,nu a f`cut exces de imaginea ei. Esteuna dintre cele mai frumoase [i maipopulare c\nt`re]e, r`m\n\nd \n con-tinuare una dintre cele mai iubite [iapreciate interprete. Dac` ar sus]ineun recital la Sala Palatului, cu sigu-ran]` aceasta ar fi arhiplin`…“

Silvia Dumitrescuartist

M`d`linaManole,„al`turi deo prieten`“foartedrag` – chitara, uninstrumentromantic [i delicat,darputernic, la fel capersona-litatea ei


EA ESTE FATA CARE C|NTå!M`d`lina Manole este solis-ta care „a prins“ datorit` ra-dioului. Dac` Silvia Dumi-trescu a fost o personalitatelansat` de televiziune, deimaginea creat` aici, M`d`li-na a fost exact opusul ei: „Afost lansat` la radio [i, dec\te ori ajungea undeva, lu-mea o recuno[tea dup` me-lodie: «A! Ea e fata care c\nt`piesa aceea…!»“, \[i amin-te[te cu drag Silvia Dumitres-cu. „Pe mine m` recuno[-teau dup` cum ar`tam, dup`cum m` \mbr`cam. F`r` o fil-mare care s`-]i r`m\n` \ntip`-rit` pe retin` e mult mai greus` c\[tigi publicul. Suportulmuzical pe care oamenii \lascult` la radio r`m\nepentru totdeauna.“

ROCK-UL IUBIRIIMuzica: {erban Georgescu

Versuri: Sa[a Georgescu

Dansul iubirii c-o fat` [i un b`iat/Este un dans care niciodat` nu e de nimeni uitat,/ Dansul iubirii,ieri un tango, azi un rock,/ |ncepe doar dac` dou` inimi simt c` iau foc./ Nu-i nevoie de lec]ii/ {i chiar pa[ii dac`-i gre[e[ti/ |]i pare-un dans minunat c\nd unb`iat iube[ti,/ El e Fred, tu e[tiGinger/ {i tot ringul al vostru e,/Chitara de n-ar c\nta, n-ai observac\nd dansul e din dragoste./ Rock-ul iubirii \ndat`-l po]i \nv`]a,/ El e un dans vechi de c\nd e lumea/ Chiar dac`-i ritmul schimbat,/ Hai, vino,-ncearc`, nu ezita, intr`-n rol.

(Piesa nr. 14)

UN OM CU PRINCIPIISilvia Dumitrescu m`rturise[-te c` p`rerea pe care [i-oformase \nainte s` o cunoas-c` pe M`d`lina era gre[it`:„C\nd ne-am \mprietenit, p`-rerea mea s-a schimbat total.Mi-am dat seama ce principiide via]` are… Este un omcald, o prezen]` foarte pl`cu-t`, care \]i sare \n ajutor [icare spune lucrurilor pe nu-me. Are coloan` vertebral`,ceea ce mai rar \nt\lne[ti \nziua de ast`zi. Este un omintegru, un om corect, care,dac` promite ceva, e imposi-bil s` nu se ]in` de cuv\nt.Cuv\ntul ei reprezint` maimult dec\t orice semn`tur`“. C

hris

tian

Silv

a/JU

RN

ALU

LN

A}I

ON

AL

M`d`lina ManoleSPLENDIDA


ROXANA VINTILå

C\nd vinev o r b adespre M`-d`lina Ma-nole, omulde televi-

ziune Teo Trandafirconsider` c` e

foarte u[or devorbit despre

\ndr`gitainterpret`,

pe care e im-posibil s` nu

o iube[ti. „Es-te un om de o mare fi-

ne]e [i mai ales un prie-ten foarte bun. |n momen-tul \n care ai nevoie deajutor, primul lucru la ca-re te g\nde[ti este s` osuni pe M`d`lina, pentruc` e[ti sigur c` vine, ceeace mi se pare din partea eio mare «chestiune». Celmai important lucru la ea,pentru c` p\n` la urmèste un artist, este vocea.Cea mai bun` voce pecare am auzit-o“, spuneTeo Trandafir.

MåDåLINA {ICOLDPLAY. Mareleghinion al artistei esteacela de a se fi n`scut \naceast` ]ar`, \n Rom~niacea de toate zilele… „Dacèra \n strìn`tate, AlanisMorissette nu se lupta cuM`d`lina“, este de p`rereTeo Trandafir. Piesele eise aud, se v`d, se simt c`s\nt scrise din suflet. Euascult M`d`lina Manolecu mare pl`cere al`turide Coldplay! Nu mi separe o mare diferen]`!“

DINTR-UN MI-LION. „O voce pe care orecuno[ti dintr-o mie… deflori colorate, un timbruinconfundabil, o prezen]`scenic` aparte. M`d`lina

are o voce pe care o re-cuno[ti dintr-un milion [icare te atinge undeva...Are un timbru pe care nuai cum s`-l \ncurci. Pre-zen]a ei scenic` mi separe c` este «rock-star derock-star». |n momentul\n care \[i scoate de pe easacoul [i-l arunc` \n pu-blic… face to]i banii“,m`rturise[te Teo Tran-dafir.

VA VENI… De[ihitul „Fat` drag`“ se aflape buzele tuturor, Teospune: „Nu aceasta epiesa pe care a[ lipi-o eude M`d`lina. Ea are ovoce extraordinar`, iarpiesa care o va consacrava veni, pentru c` ealucreaz` \n continuare.C\nt` ce-i place [i cum \iplace“, a \ncheiat TeoTrandafir.

DRAGOSTE DE FOC Muzica: {erban Georgescu


A fost s` fie, s` se-nt\mple,Focuri albe \mi ardsub t\mple,M` apropii ca prinvis de tine{i nu-mi vine s`cred c` mi-e bine.Tu m` \nv`lui f`r`vorbe.|ns` inima mea nutaceS-a aprins privireata [i-mi place,Te iubesc mai mult,tot mai mult.Dragoste de foc,Nebunia meaCum m` scot dinmin]iOchii tì fierbin]iC\nd te v`d venindMor [i te ador Doamne, ce n-a[ da S` te pot p`stra.Dragoste de foc, Nebunia mea, M-am n`scut dinnou Sub s`rutul tù.C\nd te v`d plec\ndMi se face frig, Simt c` mor de dor, Patima s`-mi strig.A fost s` fie, s`se-nt\mple.Am l`sat undevatrecutul, E fierbinte ca un iads`rutul.Te iubesc mai mult,tot mai mult.

(Piesa nr. 15)

Dintr-o mie

„M`d`lina Manolereprezint` un trecutglorios, un prezentcare ar putea s` fiemai bun [i un viitorcare, dac` d` Dum-nezeu s` fie dreptatepe lumea asta, va fiabsolut senza]ional“

Teo Trandafir

Dac` era \n strìn`tate, AlanisMorissette nu se lupta cuM`d`lina. Aceasta este p`rerealui Teo Trandafir.

Bog

dan

Iura

[cu/

JUR

NALU

LN

A}I

ON

AL

M`d`lina ManoleDåRUIRE


Per

fec]

ion

ist`

„O bun`profesionist`,poate preaperfec]ionist`,o interpret`deosebit`,special`, carese distingedintre al]ii.“A[a o carac-terizeaz` \nc\teva cuvinteMariaDragomiroiu peM`d`linaManole. LUMINI}A CIOBANU

Se cunosc deaproape 18ani. Au str`-b`tut ]ara \nlung [i \n lat.Au urcat pe

aceea[i scen` \n numeroasespectacole \n strìn`tate. |nmomentele de relaxare mergprin magazine, la cump`-r`turi s` le duc` acas` celordragi c\te ceva.

CAP DE AFI{. „PeM`d`lina Manole am cunos-cut-o imediat dup` ’90-’91.So]ul meu, Bebe Mihu, fiindimpresar, a luat-o \n specta-cole, sim]ind c` este un capde afi[ [i, \ntr-adev`r, a fost.Peste 10 ani a ]inut capul deafi[ al afi[elor noastre“,spune \ndr`gita interpret`Maria Dragomiroiu, com-plet\nd totodat` prin faptulc` s\nt n`scute sub acela[isemn zodiacal: Racul.

„Noi ne-am \mp`cat [ine-am \n]eles foarte bine ca[i prietene [i pot s` spun càm fost ca surorile, pentruc` mai mult eram plecate \nturnee. St`team c\teva zileacas` [i iar plecam. Mer-geam \mpreun` cu microbu-zul prin toat` ]ara. Am fost,de asemenea, \n multe tur-nee \n strìn`tate, \n Ger-mania, \n America, iar omulse cunoa[te la bani [i ladrum lung. A[a c` am cunos-cut-o foarte bine pe M`d`linaManole. Este o fat` foartesensibil`, din p`cate, cums\nt to]i racii, [i foarte di-rect`, iar aici pierzi, pentru

Maria Dragomiroiu: „Ea vrea calitate extraordinar` [i munce[te

foarte mult la un proiect. Se implic` uneori prea mult“.

M`d`lina ManoleDåRUIRE


TU N-AI AVUT CURAJMuzica: {erban Georgescu


N-am uitat nici acumvechile \nt\lniri,M` priveai [i uitai s`mai respiri{i, ca orice alt b`rbat, |]i pl`cea s` fii curtat,Dar eu cred c` m-aiiubit cu adev`rat.M` durea s` te [tiu cualtcineva,|]i era mai comod s` fiicu ea,C\nd eram doar am\ndoi |mi jurai c-a doua zi |i vei spune [i ei totuldespre noi.

Refren:Tu n-ai avut curaj,Nici chiar de dragulmeu,M-am \ntrebat mereuDe ce aleasa n-am fosteu.Tu n-ai avut curaj {i m-ai pierdut c\ndva,Nu mai pot fi a taAcum \mi v`d de via]amea.

Mi-ai cerut s` renun] laiubitul meu,}i-aminte[ti, l-am l`satde dragul tù,Ce-o fi fost \n minteamea,Am ales cu inima,Dar gre[eala asta n-ovoi repeta.Uneori \mi e dor de totce-am trìt,Dar \mi spun: „{i cedac` m-ai iubit…“Eu [tiam ce mult tevreau Dar prietenii-mispuneau C` tu nu vei renun]anicic\nd la ea.

A[ fi dat un regat S` fii fericit,}i-aminte[ti c\t de multeu te-am iubit,Ce-o fi fost \n minteamea,Am ales cu inima,Dar acum a[ vrea s`-mi v`d de via]amea…

(Piesa nr. 16)

c` \n momentul \n care spuilucrurilor pe fa]` \i deran-jezi pe foarte mul]i. M`d`-lina nu intr` \n orice show.|ntreab` cu cine este, dac`-iplace intr`, dac` nu, nu,chiar dac` pierde ni[te bani.Eu cred c` nu este tocmaibine, dar ea a[a g\nde[te.Dac` nu este un spectacol decea mai bun` calitate, nuintr`. Eu i-am spus c` tre-buie s` ne adapt`m tim-purilor care s\nt. S` fii tottimpul de val. S` nu \nce-tine[ti ritmul [i motoarele“,spune Maria Dragomiroiu.

DåRUIRE. M`d`linaManole [i fostul sù so],regretatul compozitor {erbanGeorgescu, erau nelipsi]i dincasa so]ilor Maria Drago-miroiu – Bebe Mihu. „Este obun` prieten`, o familist`convins`. I-am c\ntat la nun-t` c\nd s-a c`s`torit cu {er-ban Georgescu [i chiar c\ttimp a fost c`s`torit` cu{erban ne vedeam foarte des.Cel pu]in de dou`-trei ori pes`pt`m\n` veneau pe la noi.Cum mie \mi place s` stau pe

acas`, ei veneau pe la noi,m\ncam \mpreun`, ne f`ceapl`cere s` ne vedem.

M`d`lina [i {erban, pro-fesional, s-au \n]eles foartebine. S-au completat extraor-dinar. {erban Georgescu acreat ni[te [lag`re care s-aunimerit cu vocea [i cu felul dea interpreta al M`d`linei ca om`nu[`. Ca oameni, au fostdou` firi diferite, iar aici, la unmoment dat, s-a produs ine-vitabilul. {erban, proveninddintr-o familie de oameni suspu[i, fiind singur la p`rin]i,a fost copilul mamei, al tatei,iar tot timpul i s-a dat. Darn-a [tiut s` [i dea. Iar M`-d`lina avea [i ea nevoie de unpic de bun`tate. M`d`lina i-aspus c` nu e bine [i la unmoment dat se va rupe, iar{erban lua totul \n glum`.Credea c` M`d`lina este tot

un copil, pentru c` era dife-ren]` de 15 ani \ntre ei, [i c`n-o s` fac` niciodat` pasul pecare l-a f`cut. Dar M`d`linan-a \ncetat nici o clip` s` ]in`la {erban, pentru c` eu [tiucel mai bine, am fost plecat`cu ea. {i tot timpul \i cump`ra\mbr`c`minte, iar cum vedeaceva spunea: «Uite, asta \iplace lui {erban!». Cu toatec` eu \i ziceam:« Mì, M`d`-lina, dar nu mai s\nte]i\mpreun`…», ea \mi spunea:«Ei, las`…». {i au ]inutleg`tura, nu au fost din ìacare s` arunce cu gunoi. |ns`,din tot ce au creat \mpreun`,M`d`lina a dat foarte mult,pentru c` a vrut, efectiv, s`fie lini[tit`. Cine o judec` peM`d`lina c` s-a desp`r]it de{erban gre[e[te, n-a fost vinaei. Ea a divor]at pentru c` nuavea o mul]umire sufleteasc`l\ng` omul cu care a crezut càr putea fi o via]`… M`d`linaa renun]at aproape la tot, iar{erban n-a crezut p\n` \nultima clip`“, continu` MariaDragomiroiu. „M`d`lina esteo femeie serioas`, \[i iube[tefamilia [i p`rin]ii cum rar am\nt\lnit. D` telefon, indiferentdin ce col] al lumii, acas`,m`car o dat`, dac` nu de douòri, s` vad` ce fac p`rin]ii,fratele [i nepo]elul, se g\n-de[te la fiecare, s` le ia c\teceva, e o fire darnic`. M`bucur c` [i-a g`sit un bìatcu care se \mpac` bine. |idoresc din inim` s` aib` [i eaun copila[, m\ng\ierea sufle-tului ei“, mai spune \ndr`gitainterpret`.

CALITATE. MariaDragomiroiu consider` \ns`c` M`d`lina este mult preaperfec]ionist` uneori. „Eavrea calitate extraordinar`[i munce[te foarte mult laun proiect. Se implic` uneoriprea mult. Am realizat unalbum \mpreun` [i l-am duspe pia]`, \n afar`, dar pepia]a rom~neasc` n-a ap`rutniciodat`. Am inclus \n jurde 12 refrene din c\ntecele eicele mai frumoase, c\nt\ndeu, apoi din c\ntecele melecele mai frumoase, c\nt\ndea, apoi eu, un c\ntec demuzic` u[oar`, apoi ea, unc\ntec de muzic` popular`…Pe M`d`lina am sus]inut-os`-[i fac` un album demuzic` popular`, pentru c`[i-a dorit. {i, lucr\nd foarteserios, a ie[it un album foartefrumos, «Lin`, Lin`, M`d`-lin`», [i a avut un foartemare succes pe pia]`. I-amdat sfaturi, am ajutat-o [i aie[it un lucru foarte bun“,\ncheie Maria Dragomiroiu.

CÎNTå CU MINEMuzica: {erban Georgescu


A[teptam plictisi]i S` mai treac` o zi Eu [i amicii mei{i ca de obicei Mai c\ntam un „Let it be“,Dar atunci s-a-nt\mplat Un miracol ciudat,Pe to]i ne-a fascinatUn tip necunoscut [i ochitar`.Nici nu mi-a spus„Bun` seara“C\nta [i m` privea,Mi se p`rea c` ochii luispuneau a[a:

Refren:Hai, hai, hai c\nt` cumine,C\nt`, hai, hai, hai, Fii fericit`, draga mea,Hai, hai, hai, uit` detoate,S\nt al tù acum,Las`-]i visele deoparte.

A venit, cum v-am zis,|ntr-o noapte de vis, A[a l-am \nt\lnit {i nu ne-am desp`r]it Nici o clip` de atunci. Au trecut multe veri,|ns` parc`-a fost ieriDe c\nd m-a fascinatCu c\ntecu-i ciudat {i cu chitara.

(Piesa nr. 17)

Victor Spirache, realiza-tor de emisiuni la RadioRom~nia Actualit`]i, aavut-o ca invitat` \n studioulde radio de multe ori pe M`-d`lina Manole. „M-a impre-sionat modul ei de a fi cainterlocutor [i, pe de alt`parte, rareori mi-a fost dats` v`d \n Rom~nia de la \n-ceputul anilor ’90 o priz` a[ade mare la public, la adoles-cen]i, cum avea M`d`linaManole. Din cauza publicu-lui numeros, cobora greu depe scen`. Este natural`,foarte fireasc` [i are mult

umor. Muzica din perioadalui {erban Georgescu a fosto etap`, o muzic` frumoas`,foarte «[l`g`roas`». C\nte-cele de atunci aveau o altfelde muzicalitate dec\t cea deacum, \n special, compo-zi]iile ei erau diferite. Voceaei m` duce cu g\ndul laAlannah Myles sau BonnieRaitt, \n zona country-rocksau chiar folk, este nemai-pomenit`. Cred c` ceea ceface acum este mult maibine pliat pe vocea sau per-sonalitatea ei“, ne-a spusomul de radio. (Ionu] R`duic`)

PERSONALITATE {I TALENT

„M`d`lina nu intr` \norice show. |ntreab`cu cine este, dac`-iplace intr`, dac` nu,nu, chiar dac` pierdeni[te bani. Eu cred c`nu este tocmai bine,dar ea a[a g\nde[te.Dac` nu este unspectacol de cea maibun` calitate, nuintr`“

Maria Dragomiroiu

M`d`lina ManoleMATURITATE


Un bine meritat recital

LORETA POPA

Despre M`-d`lina Ma-nole, „cole-gii de la co-t i d i a n u l«Sc\nteia

Tineretului», unde am debu-tat ca jurnalist, \mi vorbiser`ca despre fata dintr-unpromi]`tor duet feminin folkdin Ploie[ti, angrenat \n cele-brele «Serb`ri ale Sc\nteiitineretului», prezentate depoetul Lucian Avramescu“,spune Octavian Ursulescu.

NUME NOU. „Odat`le [i v`zusem \ntr-un birou,venite pentru un interviu,dar asta a fost tot. Iat` \ns`c` peste c\]iva ani aveams`-mi leg numele de debutuluneia dintre ele. Compozi-torul {erban Georgescu,regretatul creator de [lag`re,coleg cu mine la radio (el –redactor, eu – colaborator lazeci de emisiuni, mai c`dormeam \n cabine!), \mispune \ntr-o zi: «Tavi, c\ndmai organizezi un spectacol,te rog mult, bag` \n programo fat` \n care eu cred foartetare, i-am compus dou` c\n-tece [i vreau s` testez reac]iapublicului». |nt\mplareaf`cea c` peste c\teva zile or-ganizam \mpreun` cu direc-toarea casei de cultur` a Sec-torului 5, doamna Rusu, unmare spectacol la Sala Poli-valent`, dar afi[ul era dejaf`cut, cu o groaz` de numecunoscute \n epoc`, dar {er-ban a insistat s-o introduc casurpriz`. I-am f`cut eu o pre-zentare «nume nou, ascul-ta]i-o cu aten]ie, pies` \n pri-m` audi]ie de {erban Geor-gescu» – [i am constatat cubucurie, [i eu, dar mai alescompozitorul [i interpreta,c` publicul a gustat evolu]ia,

melodiile, a aplaudat intens,nu din complezen]`, asta sesimte imediat. |n acea sear`se n`[tea mitul «fetei cu p`-rul de foc», vedeta autentic`M`d`lina Manole. |n anii ceau urmat am prezentat-o \nsute de spectacole – Festiva-lul de la Mamaia cu premiimereu, turnee lungi pe li-toral organizate de corifeiigenului, Anghel Stoian [iAlexandru Mihu, concerte\n toat` ]ara. Rapid, deve-nise «cap de afi[», iar f`r`«Fat` drag`» nu putea avealoc nici un spectacol. Amcolindat \mpreun` ]ara \ncele mai diverse vehicule,de la «TV»-ul condus de tat`llui Bebe Mihu la Dacia mea,limuzine confortabile, tre-nuri [i avioane, [i am ajunss`-i apreciez punctualitatea,seriozitatea cu care-[i g\n-dea recitalul, [armul [i fe-minitatea. A[a cum am ad-mirat apoi tenacitatea de ase perfec]iona \n m\nuireachitarei, primele sale com-pozi]ii, aplecarea c`tre rock,abordarea unor titluri inter-na]ionale, toate acestea d\ndo nou` dimensiune perso-nalit`]ii sale“.

VEDETå. „Indiscuta-bil, ast`zi M`d`lina nu maieste doar «Fata cu p`rul defoc» care \nl`n]uia [lag`repe scen`, ci o artist` matur`,complet`, al`turi de carem-am bucurat s` pot prezen-ta «Clubul sentimental» laCerbul de Aur \n urm` cuvreo 10 ani. Cred c` pentruam\ndoi a fost singurul con-tact cu festivalul interna]io-nal la care TVR-ul ocole[te,de ne\n]eles, marile vedeteale muzicii u[oare rom~ne[ti.M`d`lina, t\n`r` fiind, maipoate spera la un bine meri-tat recital!“, a \ncheiat Octa-vian Ursulescu.

C`lduracarer`zbate dinglasulM`d`lineiesterezultatuluneifrumuse]iinterioarepe carenumaidivinitateaputea s` ocreeze

M`d`lina a avut norocul unor melodiipotrivite de acela care a crezut \n ea cu toat` fiin]a lui, compozitorul{erban Georgescu, afirm` doi oameni de radio binecunoscu]i, Octavian Ursulescu [i Titus Andrei.

M`d`lina ManoleMATURITATE


FåRå DRAGOSTEA TA Muzica: {erban Georgescu

Versuri: Aurel Storin

Cum s` pot trì f`r`dragostea ta?Poate c` voi [ti, poatevoi \nv`]a,Cum s-adun din g\ndcioburi de cuv\nt{i s` fac din nou s` maipl\ng` ploaia lafereastr`,Poate c` nu [tiu, poate-i prea t\rziu.Cum s` pot trì f`r`dragostea ta,Cui s`-i cer acum dreptul meu de-a uita,Cum s-adun din v\ntfrunze tremur\nd{i s` fac din nou s`-nfloreasc` to]icopacii lumii?Poate c` nu [tiu, poate-i prea t\rziu.

Refren: {i dac` pleci vei fi at\tde singur,Cum n-ai fost vreodat`-nvia]a ta,De ce s` pleci, pe cinevei g`siL\ng` tine?Cum s` privesc spre cerf`r` dragostea ta?Doar spre nicìeri poatevoi alerga,Cum s` prind din zborlacrim` de dor,S` m` rog la ea, ca-ntr-os`rb`toare de iubire?Poate c` nu [tiu, poate-iprea t\rziu.

(Piesa nr. 18)

„Indiscutabil, ast`zi, M`d`lina nu mai este doar «Fata cu p`rul de foc»care \nl`n]uia [lag`re pe scen`, ci o artist` matur`,complet`, al`turi de care m-am bucurats` pot prezenta«Clubul sentimental»la Cerbul de Aur“

Octavian Ursulescu

UN TIMBRU SPECIALTitus Andrei ne-a m`rturisit fericit c`: „Lumea cere

[lag`rele vechi, iar noi, la Radio, am demarat un proiectextraordinar «80 de ani de muzic` în 80 de ani de Radio».Avem topuri pe care le facem \mpreun` cu ascult`torii [idescoperim c` majoritatea s\nt tineri care vor aceast`muzic` rom~neasc` pe care ei au auzit-o ocazional saudeloc. La aceste topuri ale Redac]iei Muzicale s\nt cerutemereu melodiile lui {erban Georgescu, c\ntate de M`d`lina,o artist` special` \n muzica noastr` pop. Mi-aduc aminteprin 1994 de o remarc` a compozitorului Alexandru Mandy,cel care a scris celebrele «Masa t`cerii», «Poarta s`rutului»,[i «Glasul tù», dedicat` Mariei T`nase, cum c` M`d`linaare glasul cu cea mai pronun]at` particularitate din muzicanoastr` u[oar`, iar un mare artist trebuie s` se disting` printimbrul glasului sù“.

„TVR-ul ocole[te, de ne\n]eles, marile vedete ale muziciiu[oare rom~ne[ti“, spune Octavian Ursulescu. „M`d`-lina, t\n`r` fiind, mai poate spera la un meritat recital“...

C|NTEC DE PACETitus Andrei a remarcat-o peM`d`lina Manole prin 1988,c\nd ea a f`cut varianta rom~-neasc` la „C\ntec de pace“, allui Nicole, reprezentanta Ger-maniei la Eurovisionul din An-glia, din 1982. „S-a c\ntat multaceast` pies`, aveam [i noimuzic` strìn` la televizor, fiindun c\ntec de pace. M`d`lina aavut o variant` reu[it` a aces-tui c\ntec [i a[a am remar-cat-o. A urmat apoi seria desuccese «Fat` drag`», «Asta edoar via]a», «Unde e[ti voi fi [ieu», «Locul iubirii», «Te-amv`zut, mi-ai pl`cut», «Vreauinima ta», «Trìasc` rockul»,«C\t te-am iubit», «Mi-e dor detine». S\nt multe piese minu-nate, pe care publicul \nc` lecere.“

„UN DUET FERICIT, EA INTERPRETå, EL COMPOZITOR“„Pe M`d`lina Manole am cunoscut-o [i am\nt\lnit-o pentru prima dat` prin intermediul pri-etenului [i colegului meu – a[a am s`-i spuntoat` via]a – {erban Georgescu“, spune TitusAndrei. „{tiam de ea de la cenaclul lui LucianAvramescu, avea vreo 15 sau 16 ani, c\nta folk,am [i v`zut-o \ntr-un spectacol, dar nu am remar-cat-o \n mod special atunci. Cel care a pus-o \nvaloare a fost {erban. A fost [i eleva MihaeleiRunceanu, dar adev`ratul ei succes a avut loc laMamaia 88, unde a luat o men]iune cu piesa lui{erban, „Un om sentimental“. C\nd au \nceput eicolaborarea mi-am dat seama c` se \nt\lnesc doiarti[ti cu dou` voca]ii diferite, dar care formeazùn duet fericit – ea interpret`, el compozitor.Aproape tot ce a scris el a devenit hit f`r`discu]ie, ea i-a pus \n valoare crea]iile, iar el a[tiut ce s`-i scrie. Aici este completarea care se\nt\lne[te mai rar \ntr-un cuplu de arti[ti.M`d`lina a fost f`r` \ndoial` muza lui {erban, ar`mas muza lui, indiferent de ce s-a \nt\mplat.Cred c` a[a s-a dus [i dincolo, cu aceast` muzà sufletului lui.“

O COLABORARE PERFECTå„|n anul 2000, Radiodifuzi-unea Rom~n` demara unproiect extraordinar – PremiileMuzicale Radio Rom~nia Actu-alit`]i“, spune Titus Andrei.„Ei bine, M`d`lina a luat atunci premiul pentru «Ceamai bun` voce feminin`», iaralbumul lor (iar`[i lor) – «Dul-ce de tot» – a fost ales «Albu-mul anului». B`nuiesc numai\n ce m`sur` s-ar sim]i lipsalui {erban \n muzica pe careea o c\nt`, [i sincer mi-a[ dorica ea s` revin` la succesul deacum c\]iva ani. Acum cevavreme M`d`lina \mi spuneac` lanseaz` un album, a[a c`s\nt \n a[teptare.“

M`d`lina ManoleADMIRATORII


C`ru]ecu flori

La concertelepe care le d`-dea în ]ar`, in-diferent undes-ar fi aflat, lasf\r[it, urcaupe scen` copiiîndr`gosti]i defata firav`, darcu voce puter-nic` [i melodi-oas`, admira-tori de toatev\rstele, care îid`ruiau buche-te de flori [ivoiau s` fieaproape de ea.

DANIELA {ONTICå

Fata le-a c`zutdrag` româ-nilor de cînd aap`rut pe sce-n` la Mama-ia, c\nt\nd „Un

om sentimental“. Sentimentali din toate

col]urile ]`rii s-au unit [i auf`cut un fan club [i un site,www.madalina.ro. Acolo seg`sesc toate informa]iile nece-sare unui adev`rat admira-tor referitoare la interpretullui preferat. S\nt melodii, s\ntversuri, detalii biografice, pre-mii ob]inute, nume de albumeeditate, fotografii. Exist` [iun forum unde fanii pot vorbiîntre ei, dar [i cu artista lor.„Ei [tiu foarte bine cînd potlua leg`tura cu mine [i cîndnu, s\nt discre]i [i foartedr`gu]i“, spune M`d`lina.

„BIBLIA“. Fanii M`d`-linei au avut prima dat` oca-zia s` citeasc` mai multe lu-cruri despre artist` în 1995,cînd Jurnalul Na]ional a edi-tat o bro[ur` despre via]a [iactivitatea M`d`linei Manole,un supliment, Jurnalul M`-d`linei Manole, realizat la ini-]iativa jurnalistului FlorinCondur`]eanu. Acel supli-ment a devenit un fel de Bibliea admiratorilor ei.

De-a lungul vremii, artistaa primit nenum`rate scrisoride la fani. Poate cea mai gr`i-toare este aceea în care o fat`

îi scrie c` pentru ea este „Unmic Dumnezeu al sufletului“ei. Îmi povestea fratele artis-tei, Marian Manole, care aînso]it-o prin turnee în primii10 ani, c` dup` spectacole erao adev`rat` nebunie, primeaat\t de multe flori, c` niciodat`nu le putea lua acas` pe toate.„Erau c`ru]e întregi de flori,umpleam portbagajul ma[inii,dar nu puteam s` le lu`m

niciodat` pe toate“, spuneMarian.

FAN CLUB. În 1991 aluat fiin]` Fan Clubul Na]io-nal M`d`lina Manole, laini]iativa a doi studen]i,Ciprian Antohi [i ClaudiaPanaite. În curînd s-au orga-nizat în 25 de filiale [i audep`[it num`rul de 45.000de membri.

Apari]ia unei voci ca aM`d`linei Manole a fost unfenomen în muzica româ-neasc`. Atunci c\nd artisteprecum Angela Similea,Corina Chiriac sau MirabelaDauer erau înc` în plin suc-ces, dar lumea se întreba cinear putea s` mai apar` [i în cefel ar putea s` c\nte pentru acontinua acest gen de muzic`[i de interpretare cu lipici la

public a ap`rut M`d`lina.Pentru public, cel mai impor-tant este sufletul cu care estec\ntat` o melodie.

Degeaba ai o voce pre-ten]ioas`, foarte studiat` [icultivat`, dac` se simter`ceal` în interpretare. LaM`d`lina, fiecare spectator aîn]eles din prima c` acoloeste [i voce bun`, [i sufletmare.

„Am fost la spitalla o cuno[tin]` bolnav`. De acolo, din perfuzii, îi spuneasistentei: «{ti]i c` ea e mama M`d`lineiManole?». Asistenta s-a ridicat brusc [i mi-a dat locul pe scaun: «Doamn`, o admir enorm de fata dumnea-voastr`! E [i frumoas`[i talentat`, nu e om obi[nuit...»“.

Eugenia Manolemama artistei

editie de colectie - madalina manole

Documents