edentatia totala curs 1

EDENTAŢIA TOTALĂEDENTAŢIA TOTALĂ

Facultatea de Medicina Facultatea de Medicina Victor PapilianVictor Papilian

Colegiu de Tehnică DentarăColegiu de Tehnică Dentară

CONF. UNIV. DR. CONF. UNIV. DR. Mariana SABĂUMariana SABĂU

CURS ICURS I

CÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTALCÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL

Reprezintă totalitatea ţesuturilor care vin în contact cu Reprezintă totalitatea ţesuturilor care vin în contact cu

proteza mobilă sau mobilizabilă,cu alte cuvinte, teritoriul proteza mobilă sau mobilizabilă,cu alte cuvinte, teritoriul

biologic pe care se aplică proteza.biologic pe care se aplică proteza.

CÂMPUL PROTETIC MAXILARCÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Se împarte în:Se împarte în:

A.A. Zona de sprijinZona de sprijin – substratul osos – substratul osos

B.B. Zona de succiuneZona de succiune sau de închidere marginală sau de închidere marginală


A.A. ZONA DE SPRIJIN are substratul osos reprezentat de:ZONA DE SPRIJIN are substratul osos reprezentat de:

1.1. Crestele alveolare edentateCrestele alveolare edentate

2.2. Tuberozităţile maxilareTuberozităţile maxilare

3.3. Bolta palatină – substratul ososBolta palatină – substratul osos


1.1. Crestele alveolare edentate rezultă din apofiza maxilară Crestele alveolare edentate rezultă din apofiza maxilară

după extragerea dinţilor după extragerea dinţilor


Caracteristici ale crestelor alveolareCaracteristici ale crestelor alveolare obţinute în decursul obţinute în decursul

evoluţiei lor :evoluţiei lor :

Creste înalte retentiveCreste înalte retentive asociate cu o asociate cu o boltă adâncăboltă adâncă

Creste neutre asociateCreste neutre asociate cu cu boltă de înălţime medieboltă de înălţime medie

Creste neretentiveCreste neretentive asociate cu o asociate cu o boltă platăboltă plată


2. Tuberozităţile maxilare 2. Tuberozităţile maxilare sunt situatesunt situate în regiunea în regiunea

posterioară a apofizelor alveolare.posterioară a apofizelor alveolare.

Rol important în menţinere şi stabilizarea protezeiRol important în menţinere şi stabilizarea protezei


Caracteristici ale tuberozităţilor maxilare:Caracteristici ale tuberozităţilor maxilare:

RetentiveRetentive

NeutreNeutre

Neretentive sau şterseNeretentive sau şterse

Retentivitatea tuberozităţilor poate exista în sens:Retentivitatea tuberozităţilor poate exista în sens:

Vestibulo-oralVestibulo-oral

SagitalSagital

Ambele sensuriAmbele sensuri


3. Bolta palatină rezultă din unirea apofizelor palatine ale osului 3. Bolta palatină rezultă din unirea apofizelor palatine ale osului

maxilar, situate în cele 2/3 anterioare ale bolţii palatine, cu maxilar, situate în cele 2/3 anterioare ale bolţii palatine, cu

lamele orizontale ale oaselor palatine situate în 1/3 posterioară lamele orizontale ale oaselor palatine situate în 1/3 posterioară

a bolţiia bolţii


Pe linia mediană a bolţii palatine se întâlneşte o proeminenţă Pe linia mediană a bolţii palatine se întâlneşte o proeminenţă

osoasă numită torus palatin – acoperit cu o mucoasă subţire, osoasă numită torus palatin – acoperit cu o mucoasă subţire,

sensibilă. sensibilă.

Acoperirea intimă a acestei formaţiuni favorizează apariţia Acoperirea intimă a acestei formaţiuni favorizează apariţia

frecventă a leziunilor de decubit şi producerea fracturii protezei frecventă a leziunilor de decubit şi producerea fracturii protezei

– se recomandă folierea acestei zone.– se recomandă folierea acestei zone.

Torusul maxilar are importanţă protetică atunci când vine în Torusul maxilar are importanţă protetică atunci când vine în

contact sau intersectează linia de reflexie a vălului palatin contact sau intersectează linia de reflexie a vălului palatin

deoarece se obţine greu etanşeizarea protezei în această zonă.deoarece se obţine greu etanşeizarea protezei în această zonă.


După Landa există 5 variante de torus:După Landa există 5 variante de torus:

1.1. Situat în 1/3 posterioară ale palatului de formă rotunjităSituat în 1/3 posterioară ale palatului de formă rotunjită

2.2. Situat în 2/3 posterioare ale palatului de formă alungităSituat în 2/3 posterioare ale palatului de formă alungită

3.3. Situat în cele 2/3 anterioare ale palatului destul de bine Situat în cele 2/3 anterioare ale palatului destul de bine

reprezentatreprezentat

4.4. În 1/3 anterioară a palatuluiÎn 1/3 anterioară a palatului

5.5. Se întinde de la gaura palatină anterioară până la limita Se întinde de la gaura palatină anterioară până la limita

distală a palatului dur.distală a palatului dur.


Suprafaţa de sprijin poate suporta presiuni masticatorii destul Suprafaţa de sprijin poate suporta presiuni masticatorii destul

de mari – 1,265-1,687kg/cm2 (după Nagle şi Sears) – suficientă de mari – 1,265-1,687kg/cm2 (după Nagle şi Sears) – suficientă

pentru masticaţie la edentatul total.pentru masticaţie la edentatul total.

Astfel trebuie evitată transmiterea unor presiuni prea mari prin Astfel trebuie evitată transmiterea unor presiuni prea mari prin

intermediul protezelor, presiuni care produc resorbţia osoasă intermediul protezelor, presiuni care produc resorbţia osoasă

şi hiperplazia mucoasei acoperitoare.şi hiperplazia mucoasei acoperitoare.

O proteză instabilă sau una care presează excesiv şi inegal O proteză instabilă sau una care presează excesiv şi inegal

câmpul protetic duce frecvent la resorbţia osului.câmpul protetic duce frecvent la resorbţia osului.


substratul mucos al câmpului protetic maxilar este constituit substratul mucos al câmpului protetic maxilar este constituit

din mucoasa care acoperă crestele edentate pe bolta din mucoasa care acoperă crestele edentate pe bolta

palatină – zona de sprijin – denumită mucoasa fixă.palatină – zona de sprijin – denumită mucoasa fixă.

La nivelul bolţii palatine se întâlnesc rugile palatine – în La nivelul bolţii palatine se întâlnesc rugile palatine – în

număr de 3-7 perechinumăr de 3-7 perechi


B.B. ZONA DE SUCCIUNE SAU DE ÎNCHIDERE MARGINALĂZONA DE SUCCIUNE SAU DE ÎNCHIDERE MARGINALĂ este este

reprezentată de mucoasa pasiv mobilă cu o lăţime de 1-3 mm reprezentată de mucoasa pasiv mobilă cu o lăţime de 1-3 mm

situată în apropierea fundurilor de sac vestibular mai situată în apropierea fundurilor de sac vestibular mai

aproape de versantele crestelor.aproape de versantele crestelor.

Face trecerea la mucoasa mobilă care nu poate fi acoperită Face trecerea la mucoasa mobilă care nu poate fi acoperită

niciodată de proteză, dar se poate aplica pe faţa externă a niciodată de proteză, dar se poate aplica pe faţa externă a

protezei, perfectând închiderea marginalăprotezei, perfectând închiderea marginală

CÂMPUL PROTETIC MANDIBULARCÂMPUL PROTETIC MANDIBULAR

Se împarte in:Se împarte in:

A.A. Zona de sprijinZona de sprijin

B.B. Zona de succiuneZona de succiune


A.A. ZONA DE SPRIJINZONA DE SPRIJIN are un substrat osos reprezentat de are un substrat osos reprezentat de

creasta edentată mandibulară, mult mai redusă ca la creasta edentată mandibulară, mult mai redusă ca la

maxilarmaxilar

Această zonă este delimitată :Această zonă este delimitată :

vestibular de linia oblică externă – sediul inserţiei vestibular de linia oblică externă – sediul inserţiei

inferioare muşchiului buccinatorinferioare muşchiului buccinator

lingual de linia oblică internă –sediul inserţiei lingual de linia oblică internă –sediul inserţiei

muşchiului milohioidianmuşchiului milohioidian


Caracteristic ale crestei edentate mandibulare:Caracteristic ale crestei edentate mandibulare:

Creastă proeminentă, bombată, înaltăCreastă proeminentă, bombată, înaltă – rar întâlnită – rar întâlnită

Creastă plată,Creastă plată, caracterizată prin atrofie până la nivelul caracterizată prin atrofie până la nivelul

liniei oblice externe sau interneliniei oblice externe sau interne

Creastă negativăCreastă negativă – în locul proeminenţei se află o – în locul proeminenţei se află o

suprafaţă concavă nefavorabilă tratamentului protetic.suprafaţă concavă nefavorabilă tratamentului protetic.


Elemente anatomice cu importanţă protetică situate pe faţa Elemente anatomice cu importanţă protetică situate pe faţa

externăexternă a corpului mandibulei: a corpului mandibulei:

Gaura mentonierăGaura mentonieră – orificiul de ieşire al nervului – orificiul de ieşire al nervului

mentonier, situată la nivelul rărădcinilor PM1 şi PM2. mentonier, situată la nivelul rărădcinilor PM1 şi PM2.

aceasta în urma resorbţiei osoase poate ajunge într-o aceasta în urma resorbţiei osoase poate ajunge într-o

poziţie superioară – în contact cu baza protezeipoziţie superioară – în contact cu baza protezei

Linia oblică externăLinia oblică externă – limită până la care se produce atrofia – limită până la care se produce atrofia

osoasă – marginea protezei neputând fi trecută de osoasă – marginea protezei neputând fi trecută de

această linie.această linie.


Faţa internă a corpului mandibuleiFaţa internă a corpului mandibulei prezintă prezintă

elemente anatomice cu importanţă elemente anatomice cu importanţă

protetică:protetică:

Tuberculii genieniTuberculii genieni – situate imediat în – situate imediat în

apropierea liniei mediane pe care se inseră apropierea liniei mediane pe care se inseră

m. genioglos şi m. geniohoidieni.m. genioglos şi m. geniohoidieni.

Linia oblică internăLinia oblică internă – pe care se inseră m. – pe care se inseră m.

milohioidian cu direcţie în sus şi înapoi milohioidian cu direcţie în sus şi înapoi

configurând astfel marginea linguală configurând astfel marginea linguală

internăinternă


Faţa internă a corpului mandibuleiFaţa internă a corpului mandibulei prezintă elemente prezintă elemente

anatomice cu importanţă protetică:anatomice cu importanţă protetică:

Torusul mandibularTorusul mandibular – situată în dreptul premolarilor . – situată în dreptul premolarilor .

Tuberculul piriformTuberculul piriform - ia naştere în urma extracţiei M3 - ia naştere în urma extracţiei M3

în locul trigonului retromolarîn locul trigonului retromolar


ZONA DE SPRIJINZONA DE SPRIJIN mandibulară este delimitată: mandibulară este delimitată:

Posterior de tuberculul piriform.Posterior de tuberculul piriform.

Lingual, plecând dinspre posterior spre anterior zona de Lingual, plecând dinspre posterior spre anterior zona de

sprijin este delimitată de:sprijin este delimitată de:

Nişa linguală retromolară – în dreptul tuberculului Nişa linguală retromolară – în dreptul tuberculului

piriform folosit uneori pentru extensia protezei;piriform folosit uneori pentru extensia protezei;


Spaţiul lingual lateral, unde proteza se întinde uneori Spaţiul lingual lateral, unde proteza se întinde uneori

mai jos de linia milohiodianămai jos de linia milohiodiană

Zona linguală centrală.Zona linguală centrală.

Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare este Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare este

mai puţin aderent putând forma cute, bride mai puţin aderent putând forma cute, bride

longitudinale paralele cu creasta.longitudinale paralele cu creasta.

EvidenEvidenţierea spaţiului din ţierea spaţiului din zona glandei sublinguale zona glandei sublinguale când limba este relaxată.când limba este relaxată.


B. ZONA DE SUCCIUNEB. ZONA DE SUCCIUNE – este reprezentată de mucoasa pasiv – este reprezentată de mucoasa pasiv

mobilă cu o lăţime de 1-3 mm situată pe versantele vestibulare mobilă cu o lăţime de 1-3 mm situată pe versantele vestibulare

ale crestelor edentate în apropierea fundului de sac vestibularale crestelor edentate în apropierea fundului de sac vestibular

Zona de succiuneZona de succiune

ZZONELEONELE FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL MAXILAR EDENTAT TOTAL MAXILAR

A.A. ZONA DE ÎNCHIDERE DISTALĂZONA DE ÎNCHIDERE DISTALĂ - - linia AHlinia AH este este reprezentată de cele reprezentată de cele două şanţuri pterigomandibularedouă şanţuri pterigomandibulare şi şi de de linia vibratorie a vălului paltin.linia vibratorie a vălului paltin.

Un reper important pentru localizarea marginii Un reper important pentru localizarea marginii posterioare a protezei sunt posterioare a protezei sunt foveele palatine foveele palatine care se găsesc care se găsesc localizate anterior de linia Ah.localizate anterior de linia Ah.


Adâncimea şi lăţimea şanţurilor pterigomandibulare se Adâncimea şi lăţimea şanţurilor pterigomandibulare se palpează cu latul sondei, sau cu ajutorul unui fuluoar.palpează cu latul sondei, sau cu ajutorul unui fuluoar.

Ele pot fi:Ele pot fi:

Adânci, Adânci,

MediiMedii

Şterse Şterse


Lăţimea zonei de închidere marginală Lăţimea zonei de închidere marginală distală este variabilă 0,5-5 mm, fiind distală este variabilă 0,5-5 mm, fiind asociată cu diferite poziţii ale vălului asociată cu diferite poziţii ale vălului palatin palatin

Se cunosc Se cunosc trei poziţii ale vălului palatintrei poziţii ale vălului palatin în în repaus:repaus:

OrizontalăOrizontală - vălul prelungeşte un palat dur - vălul prelungeşte un palat dur plat. O asemenea zonă este favorabilă plat. O asemenea zonă este favorabilă retenţiei, deoarece permite o închidere retenţiei, deoarece permite o închidere marginală internă posterioară pe o marginală internă posterioară pe o distanţă de 2-5 mm. Mucoasa cu rezilienţă distanţă de 2-5 mm. Mucoasa cu rezilienţă favorabilă etanşeizează intern proteza. favorabilă etanşeizează intern proteza.


VerticalăVerticală – vălul palatin cade ca o perdea la limita – vălul palatin cade ca o perdea la limita posterioară a unui palat dur adânc. Zona distală se reduce posterioară a unui palat dur adânc. Zona distală se reduce la o simplă linie, fiind nefavorabilă unei bune închideri la o simplă linie, fiind nefavorabilă unei bune închideri marginale.marginale.

OblicăOblică - intermediară - intermediară


ZONA DE ÎNCHIDERE MARGINALĂ DISTALĂZONA DE ÎNCHIDERE MARGINALĂ DISTALĂ poate poate fi determinată clinic prin următoarele metode:fi determinată clinic prin următoarele metode:

Inspecţia poziţiei vălului palatin în repaus şi observarea Inspecţia poziţiei vălului palatin în repaus şi observarea formei bolţii palatine formei bolţii palatine

Pacientul pronunţă scurt şi viguros “Ah” , sau execută Pacientul pronunţă scurt şi viguros “Ah” , sau execută manevra Valsalvamanevra Valsalva


B. SPAŢIUL RETROZIGOMATIC – PUNGA EISENRING B. SPAŢIUL RETROZIGOMATIC – PUNGA EISENRING este cuprins între şanţul pterigomaxilar şi creasta este cuprins între şanţul pterigomaxilar şi creasta zigomatoalveolară.zigomatoalveolară.

La examenul clinic apreciem adâncimea şi lăţimea La examenul clinic apreciem adâncimea şi lăţimea spaţiului retrozigomatic.spaţiului retrozigomatic.


Adâncimea reală a acestui spaţiu Adâncimea reală a acestui spaţiu poate fi observată cel mai poate fi observată cel mai bine cu gura deschisă uşor şi cu mandibula deviată de bine cu gura deschisă uşor şi cu mandibula deviată de partea examinată.partea examinată.

Fundul vestibular este format din:Fundul vestibular este format din:

inserţia superioară a muşchiului buccinatorinserţia superioară a muşchiului buccinator

ţesut submucos conjunctiv laxţesut submucos conjunctiv lax

mucoasa fundului de sacmucoasa fundului de sac


C. SPAŢIUL VESTIBULAR LATERAL C. SPAŢIUL VESTIBULAR LATERAL este delimitat este delimitat posterior de apofiza zigomato-alveolară şi anterior de posterior de apofiza zigomato-alveolară şi anterior de frenul bucal.frenul bucal.

AdâncimeaAdâncimea spaţiului vestibular lateral este dictată de spaţiului vestibular lateral este dictată de gradul de resorbţie a crestei reziduale.gradul de resorbţie a crestei reziduale.

MobilitateaMobilitatea mucoasei fundului de sac se face prin: mucoasei fundului de sac se face prin:

mişcări de rotaţie executate pe modiolusmişcări de rotaţie executate pe modiolus

mimarea unui zâmbet mimarea unui zâmbet


LăţimeaLăţimea spaţiului este condiţionată de fibrele musculare spaţiului este condiţionată de fibrele musculare orizontale ale buccinatorului şi de morfologia versantului orizontale ale buccinatorului şi de morfologia versantului vestibular al crestei reziduale.vestibular al crestei reziduale.

Frenul lateralFrenul lateral poate fi pus în evidenţă numai prin poate fi pus în evidenţă numai prin îndepărtarea obrazului în direcţie orizontală. Apare ca un îndepărtarea obrazului în direcţie orizontală. Apare ca un pliu unic sau dublu de mucoasăpliu unic sau dublu de mucoasă


Răscroirea marginii protezei trebuie să fie suficient de largă Răscroirea marginii protezei trebuie să fie suficient de largă pentru a permite mişcarea predominant orizontală a frenului pentru a permite mişcarea predominant orizontală a frenului lateral, dată de contracţia muşchiului canin, orbicular şi lateral, dată de contracţia muşchiului canin, orbicular şi buccinator.buccinator.

Pentru mobilizarea frebului se recomandă pacientului să Pentru mobilizarea frebului se recomandă pacientului să fluiere, să zâmbească sau medicul să execute tracţiuni fluiere, să zâmbească sau medicul să execute tracţiuni anterioare şi posterioare pe modiolus.anterioare şi posterioare pe modiolus.


D. SPAŢIUL VESTIBULAR LABIAL – ANTERIOR D. SPAŢIUL VESTIBULAR LABIAL – ANTERIOR este este cuprins între cele două frenuri bucale.cuprins între cele două frenuri bucale.

El este împărţit de frenul labial superior în 2 zone, El este împărţit de frenul labial superior în 2 zone, rareori simetrice, şi se află sub influenţa buzei rareori simetrice, şi se află sub influenţa buzei superioare.superioare.

Frenul labial trebuie ocolit de marginea protezei, aceasta Frenul labial trebuie ocolit de marginea protezei, aceasta fiind conformată astfel încât să menajeze funcţionalitatea fiind conformată astfel încât să menajeze funcţionalitatea muşchilor respectivi. muşchilor respectivi.

ZZONELEONELE FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC FUNCŢIONALE ALE CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL MANDIBULAR EDENTAT TOTAL MANDIBULAR

Periferia câmpului protetic mandibular este mai mare, Periferia câmpului protetic mandibular este mai mare, prezentând formaţiuni anatomice :prezentând formaţiuni anatomice :

Frenul limbiiFrenul limbii

Planşeul bucalPlanşeul bucal

LimbaLimba

Muşchii genioglos şi milohioidian se inseră Muşchii genioglos şi milohioidian se inseră perpendicular pe periferia câmpului proteticperpendicular pe periferia câmpului protetic


A.ZONA TUBERCULUI PIRIFORMA.ZONA TUBERCULUI PIRIFORM are o valoare protetică are o valoare protetică bună deoarece substratul osos se resoarbe mai greu.bună deoarece substratul osos se resoarbe mai greu.

Baza protezei se extinde 2/3 anterioare ale tuberculului Baza protezei se extinde 2/3 anterioare ale tuberculului piriform până la zona de inserţie a ligamentului piriform până la zona de inserţie a ligamentului pterigomandibular.pterigomandibular.


Examinarea tuberculului piriform vizează:Examinarea tuberculului piriform vizează:

Direcţia sa – oblic, orizontal, verticalDirecţia sa – oblic, orizontal, vertical

Nivelul inserţiei ligamentului pterigomandibularNivelul inserţiei ligamentului pterigomandibular

Rezilienţa mucoasei supraiacenteRezilienţa mucoasei supraiacente


B.ZONELE VESTIBULARE LATERALE – PUNGA LUI B.ZONELE VESTIBULARE LATERALE – PUNGA LUI FISHFISH – este delimitată posterior de o linie imaginară – este delimitată posterior de o linie imaginară trasată în dreptul feţei distale a M de 12 ani şi anterior de trasată în dreptul feţei distale a M de 12 ani şi anterior de frenul lateral.frenul lateral.

Acest spaţiu este format de muşchiul buccinator şi la Acest spaţiu este format de muşchiul buccinator şi la acest nivel fundul de sac este mai lat marginile protezei acest nivel fundul de sac este mai lat marginile protezei fiind mai groase.fiind mai groase.


C . ZONA VESTIBULARĂ CENTRALĂ C . ZONA VESTIBULARĂ CENTRALĂ INFERIOARĂ – LABIALĂINFERIOARĂ – LABIALĂ este este situată între cele două frenuri laterale, situată între cele două frenuri laterale, pe linia mediană găsindu-se frenul pe linia mediană găsindu-se frenul buzei inferioare.buzei inferioare.

Fundul de sac poate fi foarte îngust, Fundul de sac poate fi foarte îngust, iar marginea protezei va avea o iar marginea protezei va avea o grosime adecvată.grosime adecvată.

Se evidenţiază prin tracţiunea uşoară şi Se evidenţiază prin tracţiunea uşoară şi răsfrângerea orizontală a buzei răsfrângerea orizontală a buzei inferioareinferioare


Lingual de tuberculul piriform şi posterior de muşchiul Lingual de tuberculul piriform şi posterior de muşchiul milohioidian se află milohioidian se află nişa linguală retromolarănişa linguală retromolară sau sau spaţiul spaţiul retromilohioidian.retromilohioidian.

Baza protezei se poate extinde uneori în nişa linguală Baza protezei se poate extinde uneori în nişa linguală retromolară sub forma unor aripioare, pentru a îmbunătăţi retromolară sub forma unor aripioare, pentru a îmbunătăţi stabilitatea protezei, în cazurile de resorbţie accentuată a stabilitatea protezei, în cazurile de resorbţie accentuată a crestei.crestei.

Pătrunderea exagerată în nişă determină însă :Pătrunderea exagerată în nişă determină însă :

ulceraţii dureroase de-a lungul marginii supraextinse,ulceraţii dureroase de-a lungul marginii supraextinse,

jenă pronunţată în deglutiţie, jenă pronunţată în deglutiţie,

senzaţie de tensiune în baza limbii, senzaţie de tensiune în baza limbii,

dislocarea protezei.dislocarea protezei.


Examenul clinicExamenul clinic va urmări depistarea prin inspecţie şi va urmări depistarea prin inspecţie şi palpare a adâncimii reale a nişei retromolare în repaus, în palpare a adâncimii reale a nişei retromolare în repaus, în timpul protracţiei limbii şi al deglutiţiei.timpul protracţiei limbii şi al deglutiţiei.

Pentru a determina posibilitatea reală de a extinde baza Pentru a determina posibilitatea reală de a extinde baza protezei la nivelul respectiv, se examinează starea de protezei la nivelul respectiv, se examinează starea de tensiune a ţesuturilor nişei cu o oglindă dentară, în timp tensiune a ţesuturilor nişei cu o oglindă dentară, în timp ce pacientul este instruit să execute mişcări moderate ale ce pacientul este instruit să execute mişcări moderate ale limbii.limbii.


D. ZONA LINGUALĂ LATERALĂD. ZONA LINGUALĂ LATERALĂ este delimitată de la este delimitată de la linia imaginară ce corespunde feţei posterioare a linia imaginară ce corespunde feţei posterioare a molarului de 12 ani până la linia imaginară trasată între C molarului de 12 ani până la linia imaginară trasată între C şi PM1.şi PM1.

La acest nivel se evidenţiază linia milohioidiană prin La acest nivel se evidenţiază linia milohioidiană prin palpare cu degetul, linie până la care se va extinde palpare cu degetul, linie până la care se va extinde marginea protezei.marginea protezei.


E. ZONA LINGUALĂ CENTRALĂE. ZONA LINGUALĂ CENTRALĂ este situată între bridele este situată între bridele canine pe partea linguală. Are o lungime de 3 cm şi este canine pe partea linguală. Are o lungime de 3 cm şi este simetrică de o parte şi de alta a liniei mediane.simetrică de o parte şi de alta a liniei mediane.

Lungimea protezei în zona linguală centrală trebuie să Lungimea protezei în zona linguală centrală trebuie să menajeze funcţionalitatea genioglosului, dar trebuie să menajeze funcţionalitatea genioglosului, dar trebuie să existe o bună închidere marginală atât în repaus, cât şi la existe o bună închidere marginală atât în repaus, cât şi la protracţia limbii.protracţia limbii.


Închiderea marginală se realizează printr-un contact Închiderea marginală se realizează printr-un contact permanent între marginea protezei şi mucoasa planşeului permanent între marginea protezei şi mucoasa planşeului bucal. bucal.

Uşurinţa cu care se realizează acest contact depinde de Uşurinţa cu care se realizează acest contact depinde de poziţia limbii în repaus.poziţia limbii în repaus.


Limba relaxată cu o poziţie anterioarăLimba relaxată cu o poziţie anterioară în repaus – 65% în repaus – 65% dintre pacienţi – acoperă complet planşeul bucal, dintre pacienţi – acoperă complet planşeul bucal, marginile sale laterale se aplică deasupra crestei, iar marginile sale laterale se aplică deasupra crestei, iar vârful limbii vine în contact cu versantul lingual al vârful limbii vine în contact cu versantul lingual al crestei frontale.crestei frontale.

În repausÎn repaus mucoasa planşeului se aplică pe versantul mucoasa planşeului se aplică pe versantul lingual al protezei favorizând închiderea marginală lingual al protezei favorizând închiderea marginală externă.externă.


La examenul clinicLa examenul clinic se poate depista însă şi o se poate depista însă şi o poziţie poziţie posterioară (retrudată) a limbiiposterioară (retrudată) a limbii în repaus. în repaus.

Ea este retrasă, fundul de sac lingual central este foarte Ea este retrasă, fundul de sac lingual central este foarte larg, între vârful limbii şi creastă existând un spaţiu de larg, între vârful limbii şi creastă existând un spaţiu de 1.5-2.5 cm, marginile laterale ale limbii sunt cuprinse în 1.5-2.5 cm, marginile laterale ale limbii sunt cuprinse în interiorul şi spre posteriorul cresteiinteriorul şi spre posteriorul crestei


În repaus, închiderea marginală este doar internă, În repaus, închiderea marginală este doar internă, prin contactul marginilor linguale ale protezei cu prin contactul marginilor linguale ale protezei cu mucoasa planşeului.mucoasa planşeului.

Pentru funcţionalizarea marginilor linguale la Pentru funcţionalizarea marginilor linguale la amprentare, pacientul va realiza doar umezirea roşului amprentare, pacientul va realiza doar umezirea roşului buzelor.buzelor.

MUSCULATURA CÂMPULUI PROTETICMUSCULATURA CÂMPULUI PROTETIC

MUSCULATURA EXTERNĂMUSCULATURA EXTERNĂ vine în contact cu marginile vine în contact cu marginile

protezei şi cu suprafaţa sa vestibulară. Este constituită protezei şi cu suprafaţa sa vestibulară. Este constituită

din 2 muşchi cu direcţia fibrelor orizontale, care prin din 2 muşchi cu direcţia fibrelor orizontale, care prin

contracţie contribuie la stabilitatea protezei:contracţie contribuie la stabilitatea protezei:

Muşchiul buccinatorMuşchiul buccinator

Muşchiul orbicular al buzelorMuşchiul orbicular al buzelor

MUSCULATURA CÂMPULUI PROTETICMUSCULATURA CÂMPULUI PROTETIC

MUSCULATURA INTERNĂMUSCULATURA INTERNĂ vine în contact cu marginile şi vine în contact cu marginile şi

suprafaţa orală a protezeisuprafaţa orală a protezei

Este reprezentată de:Este reprezentată de:

LimbăLimbă – care se aplică în timpul funcţiilor de deglutiţie, – care se aplică în timpul funcţiilor de deglutiţie,

fonaţie, masticaţie pe faţa orală a protezelor. fonaţie, masticaţie pe faţa orală a protezelor.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZEI ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZEI TOTALETOTALE

PROTEZE TOTALĂ este formată din PROTEZE TOTALĂ este formată din BAZĂ ŞI BAZĂ ŞI DINŢI DINŢI

ARTIFICIALI.ARTIFICIALI.BABAZA ZA PROTEZEIPROTEZEI

DINŢII DINŢII ARTIFICIALIARTIFICIALI


BAZA PROTEZEIBAZA PROTEZEI – este acea parte a protezei care se – este acea parte a protezei care se

aplică pe maxilarul edentat, fixează dinţii artificiali şi aplică pe maxilarul edentat, fixează dinţii artificiali şi

transmite presiunile masticatorii prin intermediul transmite presiunile masticatorii prin intermediul

mucoasei osului maxilarmucoasei osului maxilar

Se confecţionează din răşini acrilice de culoare apropiată Se confecţionează din răşini acrilice de culoare apropiată

mucoasei.mucoasei.

Prezintă 2 suprafeţe:Prezintă 2 suprafeţe:

Internă Internă

externă externă


BAZA PROTEZEI TOTALE SUPERIOAREBAZA PROTEZEI TOTALE SUPERIOARE – aproximativ 2 mm – aproximativ 2 mm

Porţiune din bază care acoperă crestele alveolare cu aspect de şei

Porţiunea din bază care acoperă bolta palatină

Marginile vestibulare ale protezei - convexe

Marginea posterioară a Marginea posterioară a protezeiprotezeisubţiresubţireGrosimea ei este dată de Grosimea ei este dată de porţiune mucozală a porţiune mucozală a plăcii care se înfundă în plăcii care se înfundă în mucoasa zonei “A”mucoasa zonei “A”


Versantul vestibular al şeii acoperă versantul Versantul vestibular al şeii acoperă versantul

corespunzător al crestei, şi se întinde până la fundul de corespunzător al crestei, şi se întinde până la fundul de

sac vestibular, unde se termină prin marginea bazei.sac vestibular, unde se termină prin marginea bazei.

Particularităţi caracteristice versantului vestibular:Particularităţi caracteristice versantului vestibular:

În zona laterală este confecţionatuşor convex

Aspect fizionomic

Papile interdentarePapile interdentareConvexitatea radicularaRăscroirea în dreptul frenului buzei

Răscroirea în Răscroirea în dreptul dreptul bridelorbridelor


BAZA PROTEZEI TOTALE INFERIOAREBAZA PROTEZEI TOTALE INFERIOARE – acoperă crestele – acoperă crestele

alveolare având formă de şa. Limita posterioară – 2/3 alveolare având formă de şa. Limita posterioară – 2/3

anterioare ale tuberculului piriformeste. Limita anterioare ale tuberculului piriformeste. Limita

vestibulară laterală – linia oblică externă. Limita linguală vestibulară laterală – linia oblică externă. Limita linguală

laterală – linia oblică internă.laterală – linia oblică internă.

Versant vestibular convexMarginea vestibulară urmăreşte fundul de sac

Versantul lingual uşor concav cu margini mai subţiri


DINŢII ARTIFICIALIDINŢII ARTIFICIALI

Se află fixaţi în zona cea mai proeminentă a şeii, care Se află fixaţi în zona cea mai proeminentă a şeii, care

corespunde muchiei crestelor alveolare.corespunde muchiei crestelor alveolare.

numărul dinţilor artificiali la proteza totală este de 14 – al numărul dinţilor artificiali la proteza totală este de 14 – al

3-le molar nu se montează.3-le molar nu se montează.

Materialele din care se confecţionează sunt porţelanul şi Materialele din care se confecţionează sunt porţelanul şi

răşinile acrilice, ei fiind prefabricaţi, de forme, mărimi şi răşinile acrilice, ei fiind prefabricaţi, de forme, mărimi şi

culori variate.culori variate.


DINŢII ARTIFICIALIDINŢII ARTIFICIALI

În regiunea laterală dinţii se aleg în raport cu lăţimea În regiunea laterală dinţii se aleg în raport cu lăţimea

crestei alveolare astfel:crestei alveolare astfel:

Creastă lată – dinţi cu suprafaţa ocluzală latăCreastă lată – dinţi cu suprafaţa ocluzală lată

Creste înguste – impun montarea unor dinţi cu suprafaţă Creste înguste – impun montarea unor dinţi cu suprafaţă

ocluzală îngustăocluzală îngustă

MENŢINEREA SPRIJINULUI ŞI STABILIMENŢINEREA SPRIJINULUI ŞI STABILITATEA TATEA PROTEZEI TOTALEPROTEZEI TOTALE

MENŢINEREAMENŢINEREA – contracararea sau frânarea forţelor care – contracararea sau frânarea forţelor care

tind să desprindă proteza de pe câmpul protetictind să desprindă proteza de pe câmpul protetic

SPRIJINUL SPRIJINUL – modalitatea de transmitere a presiunilor – modalitatea de transmitere a presiunilor

ocluzale prin intermediul protezei asupra elementelor ocluzale prin intermediul protezei asupra elementelor

câmpului proteticcâmpului protetic

STABILITITATEA –STABILITITATEA – împiedicarea sau frânarea tendinţelor împiedicarea sau frânarea tendinţelor

de deplasare orizontală a protezeide deplasare orizontală a protezei

MENŢINEREA SPRIJINULUI ŞI STABILIMENŢINEREA SPRIJINULUI ŞI STABILITATEATATEA PROTEZEI TOTALEPROTEZEI TOTALE

Realizarea menţinerii, sprijinului şi stabilizării înseamnă Realizarea menţinerii, sprijinului şi stabilizării înseamnă

crearea unor condiţii de echilibru necesare protezei atât crearea unor condiţii de echilibru necesare protezei atât

în timpul desfăşurării funcţiilor A.D.M. cât şi în repaus.în timpul desfăşurării funcţiilor A.D.M. cât şi în repaus.

Forţele care acţionează asupra protezelor:Forţele care acţionează asupra protezelor:

VerticaleVerticale

Orizontale Orizontale


FORŢELE VERTICALEFORŢELE VERTICALE

1.1. Gravitaţia Gravitaţia – acţionează ca factor de desprindere doar – acţionează ca factor de desprindere doar

asupra protezei maxilare.asupra protezei maxilare.

2.2. Presiunile ocluzalePresiunile ocluzale – dezvoltate mai ales în timpul – dezvoltate mai ales în timpul

masticaţiei pot avea un efect stabilizator (contact masticaţiei pot avea un efect stabilizator (contact

cuspid-fosă) sau de desprindere (contact cuspid-pantă cuspid-fosă) sau de desprindere (contact cuspid-pantă

cuspidiană)cuspidiană)


FORŢELE VERTICALEFORŢELE VERTICALE

3. 3. Tracţiunea formaţiunilor mobile de la periferia câmpului Tracţiunea formaţiunilor mobile de la periferia câmpului

proteticprotetic astfel proteza trebuie să ocolească ligamentul astfel proteza trebuie să ocolească ligamentul

pterigomandibular şi pterigomaxilar, frenurile bucale, pterigomandibular şi pterigomaxilar, frenurile bucale,

frenul buzei superioare şi să nu depăşească zonele de frenul buzei superioare şi să nu depăşească zonele de

inserţie ale musculaturii cu fibre perpendiculare la inserţie ale musculaturii cu fibre perpendiculare la

periferia câmpului protetic.periferia câmpului protetic.

4. 4. Acţiunea alimentelor lipicioaseAcţiunea alimentelor lipicioase. .


FORŢELE ORIZONTALEFORŢELE ORIZONTALE

1.1. Componentele orizontale rezultate prin descompunerea Componentele orizontale rezultate prin descompunerea

forţelor verticaleforţelor verticale – rezultate din contactul cuspizilor cu – rezultate din contactul cuspizilor cu

pantele versantelor cuspidiene.pantele versantelor cuspidiene.

2.2. Forţe dezvoltate de musculatura periproteticăForţe dezvoltate de musculatura periprotetică – limba şi – limba şi

musculatura buzelor şi obrajilor.musculatura buzelor şi obrajilor.

Într-o zonă neutră, de echilibru, între cele două grupe musculare Într-o zonă neutră, de echilibru, între cele două grupe musculare

statica protezei este asigurată.statica protezei este asigurată.

În cazul unor creste foarte atrofiate proteza se poate deplasa în În cazul unor creste foarte atrofiate proteza se poate deplasa în

funcţie de predominarea acţiunii uneia sau alteia dintre cele 2 funcţie de predominarea acţiunii uneia sau alteia dintre cele 2

grupe muscularegrupe musculare


MENŢINEREA PROTEZEI TOTALEMENŢINEREA PROTEZEI TOTALE

Se poate realiza prin:Se poate realiza prin:

1.1. AdeziuneAdeziune – atracţia realizată între moleculele mucoasei fixe şi – atracţia realizată între moleculele mucoasei fixe şi

cele ale protezei cu ajutorul salivei, ambele suprafeţe având cele ale protezei cu ajutorul salivei, ambele suprafeţe având

capacitatea de umezire.capacitatea de umezire.

Adeziunea la proteza totală apare mai ales la pacienţii cu boltă Adeziunea la proteza totală apare mai ales la pacienţii cu boltă

palatină plată, suprafeţele verticale maxilare nu favorizează palatină plată, suprafeţele verticale maxilare nu favorizează

apariţia fenomenelor de adeziune. La mandibulă există o mică apariţia fenomenelor de adeziune. La mandibulă există o mică

suprafaţă de adeziune în majoritatea cazurilor.suprafaţă de adeziune în majoritatea cazurilor.




2. 2. Succiunea Succiunea obţinută prin întinderea marginilor protezei până la obţinută prin întinderea marginilor protezei până la

limita maximă a câmpului protetic acestea realizând aşa limita maximă a câmpului protetic acestea realizând aşa

numita “închidere marginală de ventil”.numita “închidere marginală de ventil”.

3. 3. Presiunea atmosfericăPresiunea atmosferică – are ca efect aplicarea constantă a – are ca efect aplicarea constantă a

pieselor protetice pe mucoasa fixă, favorizând apariţia pieselor protetice pe mucoasa fixă, favorizând apariţia

adeziunii şi succiunii.adeziunii şi succiunii.




4.4. Tonicitatea muscularăTonicitatea musculară – acţionează ca factor fiziologic de – acţionează ca factor fiziologic de

menţinere a parotezelor totale în situaţia în care proteza cu menţinere a parotezelor totale în situaţia în care proteza cu

marginile şi baza ei, dar şi cu dinţii artificiali, va fi plasată într-marginile şi baza ei, dar şi cu dinţii artificiali, va fi plasată într-

o zonă de echilibru între musculatura oro-facială şi o zonă de echilibru între musculatura oro-facială şi

musculatura limbii.musculatura limbii.

5.5. Deglutiţia –Deglutiţia – moment în care proteza este aplicată pe câmpul moment în care proteza este aplicată pe câmpul

protetic cu o presiune asemănătoare cu cea dezvoltată în protetic cu o presiune asemănătoare cu cea dezvoltată în

timpul masticaţiei. timpul masticaţiei.


STABILIZAREA PROTEZEI TOTALESTABILIZAREA PROTEZEI TOTALE


1.1. Folosirea retentivităţilor anatomice.Folosirea retentivităţilor anatomice.

2.2. Dispunerea bazei protezei cu dinţii artificiali în zona de Dispunerea bazei protezei cu dinţii artificiali în zona de

echilibru dintre grupele musculare.echilibru dintre grupele musculare.

3.3. Realizarea unei coincidenţe între R.C. şi I.M.Realizarea unei coincidenţe între R.C. şi I.M.


SPRIJINUL PROTEZEI TOTALESPRIJINUL PROTEZEI TOTALE


Transmiterea presiunilor ocluzale pe suprafaţa periosteo-Transmiterea presiunilor ocluzale pe suprafaţa periosteo-

mucoasei şi prin intermediul ei asupra osului adiacent.mucoasei şi prin intermediul ei asupra osului adiacent.

edentatia totala curs 1

Documents

cmpul protetic

cmpul protetic

musculatura

zona de succiune

zona de sprijin

nia lingual

contact cu

stabilitatea